Cap I INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ELEMENTE DEFINITORII

1.1. Definirea investitiilor straine directe Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta despre investitiile directe straine. Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii: 1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva. Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate, nedetinand 51% din actiunile unei companii. 2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se intample cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul acesteia. 3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea, reprezentand inca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru. 4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar acceptat-o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie. Alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce:

1

- sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice; - realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne; - crearea de noi locuri de munca; - accesul la noi piete Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale). 1.2. Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. 1.3. Tipuri de investitori Termenul “speculatie” este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator. Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific: - speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut; - decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare; - speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare; - in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad. Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.

2

Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu. a nivelului de trai şi a PIB –ului. politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale.Rolul investiţiilor străine este de a produce o dezvoltare durabilă în cadrul economiei ţării gazdă prin contribuţiile aduse la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Cap II STRATEGIILE SI EFECTELE INVESTIŢILOR STRĂINE DIRECTE 3 .

impulsionarea procesului de creare de noi intreprinderi private. dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. in actualele conditii. investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces. Avand in vedere principiul economiei de piata. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia. 2. Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. elemente ce vor constitui.2.2. Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta. cererea de astfel de investitii fiind foarte mare iar oferta bine controlata. O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene. coordonate esentiale ale existentei socio-economice a popoarelor. Cercetari de specialitate efectuate la Institutul Est-European din München releva ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor determinant al evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul juridic din aceste tari cu privire la investitiile straine.1. in cadrul careia un rol deosebit de important si de convingator revine crearii si 4 . Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care. care este apreciata pozitiv in Polonia. majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. solutia investitiilor externe in tarile ex -. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD In conditiile lipsei de capital autohton. Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania. Strategii de atragere a investitiilor straine 2. mai ales in domeniul productiei de bunuri necesare pietei deja conturate. pretul investitiilor straine nu poate fi decat mai mare si greu de suportat. externe si interne precum si mentinerea deplinului control asupra evolutiei pe termen mediu si lung asupra economiei nationale. lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate. corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate.1. multa vreme. In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare celor practicate de statele OECD. Pentru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai atragerea si buna orientare a noilor investitii private spre telurile majore: relansarea economica. in scopul asigurarii independentei economice si politice. crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia.1. comuniste devine nu numai necesara. expresia cea mai elocventa a tranzitiei spre economia de piata. crearea unor conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii acumularii de capital autohton. Ungaria. Accelerarea procesului de privatizare O componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta tocmai in accelerarea procesului de privatizare. fluctuand intre 30 si 50%. iar statele dezvoltate si investitorii din aceste state nu la considera ca obstacole si masuri deranjante.1. Succesul acestuia in planul intereselor nationale ale statelor in tranzitie depinde in mare masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si compatibilitate cu factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital autohton.

4. .1. Asa cum se precizeaza in Acordul de Asociere a Romaniei cu UE. Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin. de asemenea. prioritatile de investitii. instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea tehnologica. strategia comerciala.creşterea profitabilităţii.obţinerea de economii la scară. Elementele componente ale acestui risc de tara: politica macroeconomica. 2. o componenta esentiala a strategiei de atragere a investitiilor straine. care a primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea Comunitatii Europene. In Romania. prin care s-a infiintat o fundatie numita Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii. precum programul PHARE de asistenta financiara gratuita pentru achizitio nare de echipamente. Totodată veniturile consolidate ale companiilor pot fi orientate spre derularea vânzărilor pe pieţele cele mai profitabile. este coordonata esentiala a investitorilor straini in luarea deciziilor de a investii intr-o tara sau alta. Diminuarea si eliminarea riscului de tara Aceasta constituie o alta componenta strategica in politica de atragere de investitii straine. 1) Printre cele mai importante beneficii din sfera marketingului se numără: .3. Aceste firme denumite companii naţionale.stimularii investitiilor private autohtone si formarii unui sector puternic de intreprinderi mici si mijlocii. create cu sprijin international. .1. Integrarea europeana si euroatlantica Participarea la procesul de integrare europeana poate fi. Cele mai semnificative efecte identificate sunt situate în domeniul marketingului. Ca urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone ale tarii. producţiei şi activităţii financiare. politica si stabilitatea financiara. Asemenea strategii de marketing nu mai tratează 5 .2 Efectele asupra firmelor investitoare Tot mai multe firme acţionează în sensul exdinderii activităţii lor prin înfiinţarea de filiale în străinătate. In aprilie 1995 existau deja 27 de asa numite centre de dezvoltare. prin fuziunea cu întreprinderi străine sau cumpărarea unor întreprinderi străine. Riscul de tara care vizeaza posibilitatea unor pierderi financiare ale investitorilor straini. stabilitatea monetara sunt elemente carora investitorii straini le acorda o deosebita atentie. in urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunitatii Europene pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii.posibilitatea vânzării prodselor pe o piaţă mult mai mare. 2. guvernul a alocat in primii ani de tranzitie 3 miliarde de lei pentru actiuni de sprijinire a acestui sector. urmare a unor probleme survenite in tara primitoare de investitii in legatura cu anumite probleme politice si macroeconomice.” 2. partile semnatare sunt… “convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor. dobândesc o serie de beneficii sau avantaje care le stimulează să-şi conducă activitatea în această manieră.

a tarilor cu piete emergente si a tarilor in transitie la economia de piata. initiate de McDougall. la pregatirea si calificarea fortei de munca. Una dintre ele isi are originea in “teoria comertului international”. 3) În plan financiar. Companiile multinationale mai contribuie cu know-how la introducerea serviciilor financiare moderne in diomeniul asigurarilor. ci . al organizării globale şi accesul al resurse financiare globale. Din punct de vedere fiscal aceste intreprinderi contribuie la cresterea veniturilor bugetare. 2) Avantajul esenţial al investiţiilor străine directe în ceea ce priveşte domeniul producţiei. Numărul acestor firme este din ce în ce mai mare. si anume atat la capitolul impozite directe cate si la capitolul impozite indirecte.Aceasta teorie examineaza modul in care sunt diatribuite in strainatate investitiile marginale. iar prin intermediul calculatoarelor.Modelul contruit pe baza acestei teorii porneste de la premisa ca influxul de capital strain determina cresterea productivitatii marginale a muncii si reducerea productivitatii marginale a capitalului in tara – gazda. îl constituie faptul că aceste investiţii permit realizarea de produse la costuri mai reduse.Totusi. intreprinderile multinationale contribuie la perfectionarea tehnologiilor.Raspunsul plauzibil pe care l-au gasit este ca investitiile 6 . globalizarea presupune detaşarea fluxurilor de capital de spaţiul teritorial al unei ţări. Moneda devine una virtuală. Casson. în funcţie de acele diferenţe dintre cumpărători. astefl încât firmele au posibilitatea să-şi modifice portofoliul de active financiare în funcţie de rantabilitatea acestor sau pot apela la o gamă mai variată de fonduri de finanţare. Teoria economica contine doua abordari privind studiul efectelor investitiilor directe asupra tarii-gazda.3 Efecte asupra tariilor – gazda Fenomenul investitiilor straine directe ridica problema interesului pe care tariile – gazda il au in promovarea si atragerea acestora. cea mai importanta contributie a acestora este aceea ca stimuleaza formarea de capital in tarile amintite prin procesul economisirii si investirii. iar cele mai mari firme trasfrontaliere controlează 70% din totalul investiţiilor străine directe. mai degrabă. de altfel. cu deosebire acelor in curs de dezvoltare. in anii ’60. al fondurilor de pensii.Argumentul cel mai important este dezvoltarea acestor econimii. Dunning. fondurile pot fi trasferate la distanţe mari. Datorită dezvoltării sistemului global de comunicaţii. firmele multinaţionale au aces mai rapid la cele mai convenabile resurse de producţie (materii prime. al contributiilor la asigurariile sociale. forţă de muncă). A doua abordare porneste de la “teoria organizarii industriale”.Acesti autori pun problema motivului pentru care firmele opteaza sa investeasca in strainatate pentru a produce aceleasi bunuri pe care.segmentele de piaţă în funcţie de caracteristicile fiecărei ţări. Pieţele financiare se organizează în spaţiul virtual. elaborate de autori ca : Hymer. le produc in tara de origine. echipamente. Buckley. astefl încât structura financiară să fie optimă. la regandirea sistemului de salarizare si de recompensare a muncii si de asemenea la creearea unei noi atitudini fata de munca. Astfel. Aceste efecte sunt considerate ca având un impact pozitiv asupra activităţii în sistemul global şi tot mai multe firme efectueauă operaţiuni în mai multe juristdicţii naţionale. 2.

pentru a putea investi in productie. aproape jumatate este localizata totusi in continuare in tarile dezvolate. care pot fi utilizate eficient in strainatate.Stimularea firmelor locale. schimburilor stiintifice etc .Aceste tari se mai deosebesc de cele dezvoltate si din punct de vedere al dimensiunii pietei. este de remarcat ca notiunea de “tehnologie” este destul de abstracta dar.3. “teoria comertului” pune accent pe efectele directe ale invesitiilor straine iar “teoria productiei” pune accent pe efectele indirecte sau asa zisele “externalitati”. a calitatii si a diversitatii produselor . b. acestea achizitioneaza o parte a capitalului intreprinderilor autohtone si formeaza intreprinderi cu capital mixt . Ambele teorii invedereaza ca efectele majore exercitate de investitiile straine directe asupra economiilor tariilor – gazda sunt urmatoarele doua : 1. stimuleaza concurenta. 2.Difuziunea voluntara si involuntara de tehnologii . ceea ce constituie un handicap pentru tarile in curs de dezvoltare. sprijinirea furnizorilor autohtoni si straini . Rolul investitiilor straine directe este cu atat mai mare in cazul tarilor in curs de dezvoltare. c. canalele formale. in timp ce productia si ocuparea mainii de lucru se regasesc in tarile de destinatie ale investitiei.straine se realizeaza atunci cand se constata o imperfectiune a pietei bunurilor de consum sau a factorilor de productie. in care contactul cu firmele autohtone se face prin intermediul licentelor de fabricatie. aceste intreprinderi devenind deosebit de importante in procesul de globalizare. unde intreprinderile autohtone sunt relativ mici. b. ci preluarea controlului managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate in diferite tari de catre o companie multinationala. cresterea productivitatii. in care rolul multinationalelor este unul activ . prin : a. al gradului de protectie si al disponibilitatii fortei de munca calificate. Din reteaua firmelor multinationale. 2. canalele informale. se poate spune ca intreprinderile multinationale produc tehnologii noi prin efort propriu. nu dispun de resurse financiare si nu au capacitatea de a achizitiona cele mai noi tehnologii. Astfel. Se pot sintetiza doua posibilitati de raspandire a tehnologiei in lume: a. dobandirea de cunostiinte . de asemea se constata ca firmele multi nationale contribuie la rezolvarea problemelor tehnologice locale. asadar. Esenta investitiilor straine nu reprezinta.1 Impactul ISD asupra evoluţiei salariilor în ţara gazdă Unul dintre principalele motive ale ISD în ţările în curs de dezvoltare este legat de 7 . in tari straine o firma trebuie sa detina active. Expansiunea firmelor multinationale a fost favorizata de liberalizarea graduala a comertului international si a fluxurilor de capital. activitate de productie in sine. bazele de cercetare fiind amplasate in tara de origine a investitorului. Teoriile mentionate nu se exclud reciproc. asigura perfectionarea angajatiilor. determina firmele locale sa-si imbunatateasca managementul etc.

care produceau în principal pentru a exporta mai ales către celelalte ţări ale Europei. superioară.3. 8 .costul redus al forţei de muncă. Aceştia testează neliniaritatea relaţiei şi descoperă faptul că efectul ISD variază în funcţie de gradul de dezvoltare al economiei. De asemenea sunt introduse şi variabile de control. a cărei experienţă de peste patruzeci de ani. Pentru ţările dezvoltate. Gorg (2006) fac o analiză de panel pentru 100 de ţări în perioada 1980 . creşte pe termen scurt iar pe termen lung se diminuează. inegalitatea salariilor datorate calificării superioare.2002 studiind relaţia dintre influxurile de ISD şi inegalitate salariilor. a permis cercetătorilor să concluzioneze că aceste companii. abilităţi superioare legate de tehnologia nouă. către economia ţării gazdă) şi îl remunerează superior în comparaţie cu personalul firmelor interne. în legătură cu multinaţionalele. acela ca inegalitatea dintre salarii creşte odată cu influxurile de ISD dar efectul inegalităţii se diminuează pe măsură ce ISD continuă să crească. Există un efect neliniar în ţările în curs de dezvoltare. Există şi analize specifice axate pe studierea impactului transferului de tehnologie (tehnological spillovers) sau a cunoştinţelor şi abilităţilor superioare asupra productivităţii muncii. au avut un rol foarte important în creşterea şi dezvoltarea economică a acestei ţări. Inegalitatea este măsurată prin indici Gini şi Theil iar modelul este o ecuaţie polinomială de gradul doi iar variabilele exogene sunt: ISD. inegalitatea dintre salarii se reduce odată cu creşterea influxurilor de ISD şi nu există evidenţe semnificative care să susţină neliniaritatea relaţiei. Companiile străine angajează personal din ţara gazdă pe care îl instruieşte (are loc prima fază a transferului de cunoştinţe. Figini şi H.2 Impactul ISD asupra productivităţii muncii în ţara gazdă Dacă cele mai multe studii privind ţările dezvoltate se concentrează asupra problematicii legate de creşterea şomajului datorate fluxurilor externe de investiţii. Treptat şi angajaţii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruiţi de către acestea. o variabilă care cuantifică specificitatea efectului de inegalitate pentru fiecare ţară. odată cu intrarea companiilor multinaţionale sau transnaţionale pe piaţă. un set de variabile dummy legate de timp. în cazul ţărilor în curs de dezvoltare cercetările se axează pe externalităţile legate de productivitate dinspre firmele investitorilor străini către firmele interne dintr-o economie (productivity spillovers sau marginal spillovers). Foarte multe studii sunt realizate pentru cazul economiei Irlandei. P. din acelaşi domeniu. Astfel cercetătorii au ajuns la concluzia că. 2. pentru a face faţă concurenţei firmelor străine.

Ruane şi Uour estimează productivitatea muncii în funcţie de înzestrarea cu capital din fabricile irlandeze (neexistând date referitoare la înzestrarea tehnică a întreprinderilor se foloseşte o variabilă proxy: consumul de electricitate şi combustibil raportat la numărul de lucrători). ecuaţia se diferenţiază de ordinul întâi. rezultatele arată că atât calitatea forţei de muncă şi înzestrarea cu capital din întreprinderile locale cât şi prezenţa companiilor străine au efecte pozitive şi semnificative statistic asupra productivităţii muncii din întreprinderile locale (atât în varianta cu efecte fixe cât şi în varianta cu efecte aleatoare). Pentru a estima sub forma ratelor de creştere. nu există externalităţi pozitive legate de productivitate ale ISD. autorii ajung la concluzia că diferite tipuri de ISD pot avea efecte diferite asupra productivităţii firmelor locale iar existenţa efectelor positive poate depinde de gradul de dezvoltare a economiei ţării gazdă. Ecuaţia este logaritmată şi estimată în varianta cu efecte fixe şi în varianta cu efecte aleatoare. În Slovenia există dar nu s-au descoperit externalităţi pozitive legate de productivitate asupra altor firme cu capital străin. 9 . ISD orientate către export au în medie un impact mult mai scăzut asupra productivităţii muncii din firmele locale decât ISD orientate către piaţa internă. obţinându-se o nouă ecuaţie ce exprimă influenţa modificării variabilelor exogene descrise mai sus asupra modificării productivităţii muncii. în cazul în care prezenţa străină este exprimată ca o pondere. De asemenea. P. Nu există evidenţe semnificative asupra externalităţilor pozitive orizontale legate de productivitate în Estonia. Studiind efectul ISD asupra productivităţii muncii în Estonia şi Slovenia. În Slovenia. Vahter (2004) face o analiză de panel cu date la nivel de firmă şi arată că în cazul Estoniei. situaţia este inversă. Rezultatele obţinute arată faptul că. În cazul în care prezenţa străină este exprimată ca nivel – nivelul ocupării în multinaţionale. calitatea forţei de muncă din întreprinderile irlandeze (măsurată ca un raport dintre muncitorii calificaţi (personal administrativ şi tehnic) şi cei necalificaţi (lucrători în industrie)) şi prezenţa investitorilor străini măsurată (ca şi în alte studii) prin ponderea personalului angajat din toate fabricile din proprietatea investitorilor străini în totalul angajaţilor din acel sector.

fie chiar din necunoasterea unor reguli de baza. banci. Orice economist trebuie sa fie. Ea este in acelasi timp un atribut al puterii si o componenta a tranzitiei spre o piata cu potente de integrare in structurile economice si politice europene si euroatlantice. Politica investitionala a Romaniei In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant. ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale. devenind o activitate internationala. fie din lipsa de informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa. in timp ce in domeniul productiei si mai ales al industriilor de baza. turism si hoteluri). INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMANIA 3. servicii. Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie. in special. fie in calitatea discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romani. capitalul varsat nu este deloc in concordanta cu cel subscris.1. Aceasta strategie este strans legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica. si de catre economia Romaniei. ale relatiilor externe economice si de cooperare. in general. suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale.Cap III. Toate 10 . capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii nestrategice. de la bun inceput convins ca doar factorul endogen — acumularea de capital autohton si incurajarea investitorului autohton — poate da economiei nationale continut si viitor in conditii de independenta. O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Nevarsarea acestui capital este expresia. si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala. Tranzitia spre economia de piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in intreprinderile cu capital total sau partial de stat. fie a nesigurantei din conceptia investitorului strain. (comert. Pe de alta parte. iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate realiza fara acest sector in plin proces de generalizare.

.2. constituie. c. alaturi de disciplina specifica acestui popor. una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice. a refacerii economice in urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic. Produsele obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe. Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea. se pot bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate. economist recunoscut. Romania.acestea reliefeaza. fiscal sau de alta natura. una din caile de prima aplicabilitate in realizarea acestui deziderat poate consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta tehnologie. urmatoarele: a. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate. in fond. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta in economie devine o cerere. 11 . b. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii. o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. De asemenea. 3. ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei. de prim ordin. cel al economiei de piata. Ori. fostul cancelar german Helmut Schmit. In multe cazuri rezultatul unor astfel de cooperari. precum si facilitati de ordin vamal. d. de asemenea. producatorii din tarile in tranzitie vor putea fi pusi in situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata externa cu propriile produse. Prin aceasta. mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine. omologari. declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat buna organizare a activitatii economice si de productie.1. economiile fostelor state comuniste risca sa intre intr-un periculos regres. a tranzitiei.2. este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. Fara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale. facilitati ce pot viza diferite autorizari. managementul tanar inovativ si cu rol pozitiv. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in tranzitie. Strategii de atragere a ISD in Romania 3. are la randul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine. constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. domenii in care structurile abilitate din Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si competent pe investitorul roman. ce au ca obiect realizarea de investitii si produse in comun.. asimilari. mai ales. Printre factorii sinergici cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania. etc.

prin importanta sa economica prezenta si de perspectiva. oferind in schimb varianta achizitionarii. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe. chiar daca acestea sunt de mai mica putere economica si financiara. In relatiile sale economice. investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. ci.2 Integrarea europeana a Romaniei . inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.. Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii Europe. cu mare putere economica.2.industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. cunoscut fiind faptul ca. Achizitionarea de societati comerciale. existand. in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante. iar aceasta are nevoie de Romania. fiind permise chiar societati cu capital strain 100%. dar cu mare influenta in luarea deciziilor.componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung In Europa.3.2. Intr-un studiu. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica. indiferent sub ce forma se prezinta aceasta. Cand peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei occidentale. de acum. presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine. care. s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii. sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. este subordonata din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala. de fiecare data. ca proportie. 12 . aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau. Romania s-a indreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. conditionat de o serie de reprezentanti ai puterii. 3.. nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control nu este pe deplin liber sa actioneze. pentru prima data in Est. este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. In baza legislatiei existente in Romania. Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european.Aparitia Legii nr. cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile firmei. iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton. detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei. semnand in comun Declaratia de la Snagov. 3. Definitivarea procesului de tranzitie Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat. Pe de alta parte. spre economia de piata. fie ca se face prin cumpararea de actiuni. fiind. in primul rand. o problema strategica unanim acceptata. baza unor adevarate parteneriate economico . Aparitia de noi intreprinderi private. de asemenea. fie ca se realizeaza prin negociere directa. prin pozitia sa geopolitica. capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat. Romania are nevoie de piata europeana. la randul lor. au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila. de natura a atrage noi investitori straini. ca forma de investitie directa de capital in strainatate. este.

Prin intermediul schimburilor comerciale. ISD pot participa la imbunatatirea avantajului competitive al tarii-gazda prin asigurarea unor resurse si capabilitati greu accesibile tarii-gazda sau obtenabile la un cost ridicat. imbunatatirea calitatii produselor existente si a structurilor organizationale. cresterea de noi produse. accelerarea vitezei sau reducerea costurilor schimbarilor structurale si in special a celor endemice in schimbarile tehnologice. asigura imbunatatirea standardelor de calitate si accesarea unor noi piete de desfacere. imbunatatirea avantajului competitive se inregistreaza si in cazul in care Guvernul promoveaza idei si practice orientate de piata. introducerea de tehnici organizationale noi. 4. 3. activelor si capabilitatilor. Contributia ISD asupra avantajului competitive al Romaniei este limitata. din cauza nivelului redus al fluxurilor de ISD si existentei celorlalti factori de influenta.1 Efectele investitiilor straine directe asupra avantajelor competitive Piata internationala realizeaza o alocare a resurselor si capabilitatilor astfel incat fiecare tara se specializeaza in producerea anumitor bunuri economice pentru care dispune de un avantaj comparative. stimuleaza spiritual intreprinzator si 13 . de caracteristicile economice ale tarii-gazda si de strategiile macroeconomice si organizationale ale guvernului tarii-gazda. potrivit aceluiasi studiu cca.europene reprezinta. sa investeasca in tarile este . 20% din totalul potentialilor investitori.Asemenea intreprinderi care vor. Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat.3 Efectele investitiilor straine directe in cadrul Romaniei 3. Alte contributii ale ISD sunt: intensificarea activitatilor de cercetarea-dezvoltare. alocarea mai eficienta a resurselor si capabilitatilor intre sectoare. resursele fiind directionate acolo unde pot fi utilizate mai eficient.ISD pot stimula eficienta furnizorilor si clientilor locali. chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura asociativa. accelerarea procesului de invatare a mecanismelor specifice economiei de piata de catre firmele locale. cucerirea de piete. cresterea eficientei in activitatea de productie a bunurilor si serviciilor. ISD pot avea o contributie majora. 2. 3.In acest process de alocare. 5.Contributia ISD asupra avantajului competitiv al tarii-gazda depinde de tipul investitiei. in timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica. Principala contributie a ISD in tarile-gazda este cresterea productivitatii si competitivitatii resurselor.Imbunatatirea competitivitatii se poate realiza astfel: 1.Astfel. largirea gamei sortimentale. se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei. pentru prima data.3. unele tari importa produse pentru care au un avantaj comparative.

• Paralel cu cresterea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in totalul ISD primate. ci la o intesificare a relatiilor comerciale.Al doilea tip de activitati orientate spre export vizeaza industriile mature/infantile. existenta unor produse de marca si oferirea de servicii postvanzare. compelmentaritatea ISD – comert decat substituirea acestora. imbunatatind astfel competitivitatea tarii-gazda.De asemenea.3. inclinatia spre importuri este ridicata si in cazul sectorului tertiar. intr-o relative izolare de restul tarii. productia este intense in bunuri de capital sau solicita inputuri de o anumita calitate care nu sunt disponibile pe plan local.In concluzie. 14 . ISD ajuta la realizarea unor capacitati orientale spre export si faciliteaza restructurarea industriala. are la baza aspecte ca: productivitatea. In cazul strategiei filialei cu autonomie functionala. produsele filialelor se bucura de un acces mai facil la pietele tarilor dezvoltate in baza acordurilor de integrare sau de liber schimb semnate cu tara de origine a societatii-mama. filialele se limiteaza cel mai adesea la procesarea inputurilor importate.promoveaza etica in afaceri. calitatea produselor. a cerintelor consumatorilor. fiind o consecinta a politicii de substituire a importurilor.In perioada 1984-1994. Implicatiile ISD asupra comertului exterior al tarii-gazda trebuie sa tina cont si de activitatile de acest gen realizate de filialele straine. mai ales in cazul activitatilor industriale complexe. Capacitatea filialelor straine de a exporta mai mult. facilitati de depozitare si transport. comertul dintre tara-gazda si tara-sursa consta in exportul unor servicii de specialitate de la firmamama la filiale. simultaneitatea acestor doua fenomene fiind determinate de liberalizarea comertului si a politicilor nationale privind ISD. ISD au un potential deosebit asupra exporturilor. mentionam cateva aspecte relevante. in al doilea caz. procentajul ISD receptionate de tarile in curs de dezvoltare aproape ca s-a dublat de la 21% la 39%. in special in turism. industrii mature sau infantile si procesarea pe scara larga a resurselor naturale pentru export.Studiile empirice au relevant.Activitatea de asamblare pentru export s-a dezvoltat mai ales in industria electronica si electrica. fiind realizata cu prepondrenta in zonele libere. ISD nu conduc la o inlocuire a fluxurilor comerciale. strategia de marketing bazata pe o cunostere riguroasa a pietelor externe.De asemenea. ISD nu pot avea sanse de reusita in lipsa politicilor si institutiilor complementare. caracterizandu-se printr-un continut local scazut. dar si de strategia adoptata de ST. O inclinatie ridicata spre import a fost observata in industriile cu o tehnologie redusa sau inalta: in primul caz.Procesarea pe scara larga a materiilor prime pentru export constituie cel de al treilea tip de activitate care favorizeaza exporturile.Implicarea ISD in sectorul primar a fost determinate de liberalizarea regimului investitional si de progresul tehnic.In acest sens. mai degraba. fiind important pentru urmatoarele trei tipuri de activitati: asamblare. de automobile si constructii de masini. s-a majorat si contributia lor la comertul mondial de produse manufacturate. comparativ cu firmele locale. 3. costurile.2 Efectele investitiilor straine directe asupra comertului exterior Implicatiile ISD asupra comertului exterior depind de tipul investitiei. care trebuie sa respecte conditiile impuse de firma-mama privind sursele de aprovizionare si pietele de desfacere.

ci si furnizorii locali.3. trebuie amintit si rolul de catalizator al ISD in procesul de restructurare a economiei nationale si a firmelor locale.restructurarea intrasectoriala de la industrii caracterizate prin productivitate scazuta. cat si indirect.• Analiza de corelatie intre comertul bilateral si ISD din Germania. care se realizeaza plecand de la sectorul primar.3 Restructurarea economiei nationale prin investitii straine directe Pe langa impactul direct pe care il au ISD asupra comertului exterior si avantajul comparative al tarii-gazda.” In cazul tarii noastre. intensive in forta de munca. prin intensificarea competitiei intre firmele locale si filialele straine. industria de automobile.restructurarea intersectoriala a economiei nationale. industria berii. • Societatile transnationale destin doua treimi din comertul mondial cu produse si servicii nonfactori. in cazul celor care au legaturi cu ST. ST ajuta la restructurarea economiilor tarii-gazda prin introducerea.Aceasta subliniaza faptul ca ISD si alte forme de cooperare internationala se coreleaza cu comertul.restructurarea firmei prin utilizarea unor tehnologii moderne si prin realizarea unor activitati cu valoare adaugata mare. Restructurarea se poate realiza pe trei niveluri: . telefonia mobile si sistemul financiar (sectorul bancar si de asigurari). in interes propriu. 3. . Japonia si SUA in relatiile cu tarile in curs de dezvoltare au demonstrate complementaritatea comert/ISD.4 Impactul investitiilor straine directe asupra fortei de munca locale 15 . ci necesita eforturi substantiale si din partea firmelor locale.Beneficiile subcontractarii pentru firmele locale constau in asistenta tehnica si financiara.3. atat direct. care . bazandu-se pe sprijin guvernamental trebuie sa-si imbunatateasca capabilitatile. Se considera “ca cele mai vizibile efecte ale ISD in tarile cu economie in tranzitie sunt cele de restructurare in plan microeconomic. in cursuri de pregatire profesionala in domeniul controlului calitatii. tendinta fiind de crestere a importantei sectorului tertiar. . sa invete sa concureze pe pietele externe si sa-si dezvolte propriile canale de marketing si distributie. reflectand astfel partial revolutia informationala. industria de produse alimentare. in procesul global de asigurare a inputurilor pentru pietele globale. Subcontractarea creeaza o posibilitate importanta pentru producatorii locali de componente de a se integra vertical in sistemul corporatist. exista cateva sectoare economice care prin volum de ISD atrase. 3.Restructurarea nu poate fi sustinuta exclusive de firmele straine. trecand prin industrie catre servicii.Pot exista si situatii in care ST nu numai ca nu au nici un effect asupra restructurarii (atunci cand se inlocuieste o activitate productive cu o alta avand aceeasi productivitate). Restructurarea determinate de ST in economia nationala nu vizeaza numai firmele achizitionate. catre industriile intensive in cunostinte si tehnologie caracterizate printr-o productivitate ridicata. a noi activitati si tehnologii sau prin modernizarea celor deja existente. permit identificarea unor efecte de restructurare: industria cimentului. dar pot avea efecte negative (in cazul in care ST promoveaza activitati cu o valoare adaugata redusa).

5 Efectele investitiilor straine directe asupra transferului de tehnologie 16 .Acest fapt implica necesitatea aparitiei de noi locuri de munca. forta de munca ieftina sau inalt calificata nu constituie decat un determinant secundar.Astfel. chiar si in cazul tarilor in curs de dezvoltare. ISD au si un impact cantitativ indirect.Asadar. fie existenta fortei de munca calificate. motivatie care in timp poate disparea. cat si cel indirect asupra generarii de locuri de munca sau de somaj. concurentii ST pot face disponibilizari de personal. Domeniul de activitate al firmei si strategia adoptata influenteaza cantitativ si calitativ forta de munca.Tinand cont de tipul de produse realizate – intensive in munca.In sectorul manufacturier. prin politicile promovate. impactul ISD asupra fortei de munca locale are un aspect cantitativ si unul calitativ.Tarile in curs de dezvoltare urmaresc. Analiza rolului ISD trebuie sa urmareasca atat impactul direct.poate predomina unul dintre factorii de productie. deoarece pe langa locuri de munca create in cadrul filialelor ST. inclusive cunostintele noi accumulate de angajatii locali.Realizarea acestei analize este deosebit de importanta avand in vedere rolul active si determinant al muncii in dezvoltarea economica. de domeniul vizat. imbunatatirea procesului educational si de formare profesionala. Dupa cum se stie. de strategia firmelor investitoare.Combinarea factorilor de productie – munca.Pe de alta parte. se considera ca locurile de munca dintr-o filiala straina care are in vedere valorificarea pietei sunt mai stabile comparative cu cele antrenate de ISD determinate de costul relativ redus al fortei de munca.Avand in vedere ca o filiala este o parte a sistemului corporatist.3. datorita efectului de antrenare. subcontractantii sau prestatorii de servicii genereaza la randul lor locuri de munca. in functie de costurile factorilor de productie.Tipul ISD ifluenteaza si stabilitatea locurilor de munca.Implicatiile ISD asupra fortei de munca locale depend substantial de marimea si tipul investitiilor primate de tara-gazda. ISD de valorificare a resurselor sau de crestere a eficientei au in vedere fie costul scazut al fortei de munca pentru ramurile intensive in munca. se apreciaza ca angajatii ST au salarii mai bune si beneficiaza de conditii mai favorabile de munca. conditiile de munca si salariile oferite. furnizorii.Astfel. putandu-se realize diferite combinatii. ci si de cursuri de pregatire profesionala in vederea utilizarii corespunzatoare a echipamentelor si mijloacelor de productie. se apreciaza ca numarul locurilor de munca generate indirect este de unu-doua ori mai mare decat al celor create de filiale ale ST.In cazul ISD de valorificare a pietelor. 3. precum si de conditiile specifice tarii-gazda. capital sau cunostinte. calitatea produselor si punctualitatea furnizarii lor sunt deosebit de importante motiv pentru care angajatii nu numai ca dispun de salarii mari.Acest fapt se datoreaza concentrarii cu preponderenta a ST in domenii intensive in tehnogie si cunostinte si productivitatii mai ridicate caracteristice acestor ramuri industriale. datorita intensificarii competitiei pe piata tarii-gazda. Din punct de vedere calitativ. anumite ISD au ca motivatie principala calitatea si costul fortei de munca. natura si capital – depinde de natura activitatii dar si de cunostintele si conditiile tehnice ale activitatii economice. reducerea somajului si cresterea calitatii fortei de munca.

Astfel. In cazul filialelor ST. Cea mai buna metoda pentru a maximize beneficiile transferului de tehnologie asociat ISD este adoptarea unor masuri menite sa imbunatateasca mediul economic si cadrul legal in vederea intensificarii concurentei si maximizarii capacitatilor tehnologice si umane. a licentierii. Societatile transnationale pot realiza transferul de tehnologie in doua moduri: prin internalizare.Rolul ST este deosebit de important in generarea si transferal tehnologic.Raspunsul la aceasta provocare se face diferit. cota de piata prezenta si viitoare. Transferul de tehnologie se poate realize prin intermediul bunurilor fizice sau al cunostintelor tacite. altfel nu ar avea ce sa vandal. cum ar fi biotehnologia si tehnologia informatiei.Asa se explica diferentierile care exista intre filiale. determinate in principal de nivelul de dezvoltare al tarii-gazda. dezvoltarea retelelor de productie si distributie. 17 .Prin strategia corporatista se stabileste rolul fiecarei filiale in cadrul procesului de productie transnationala.Transferul tehnologic de la societateamama la filialele sale se realizeaza diferentiat. in functie de capacitatea financiara si tehnologica: tarile dezvoltate cauta sa-si imbunatateasca sistemul national de inovare. in functie de abilitatea filialelor de a utilize efficient tehnologia transmisa: cu cat capacitatea filialei este mai redusa cu atat va fi mai redus transferul.Totusi si firmele din tarile in curs de dezvoltare se numara printer inovatorii din domenii emergente. in timp ce tarile in curs de dezvoltare se focalizeaza asupra adaptarii mai eficiente a tehnologiilor existente. internalizarea tehnologiei (prin ISD) este mai rapida si mai ieftina. asistentei tehnice. costurile aferente putand fi substantiale si cu cat mai mari cu cat distanta tehnologica este mai importanta. accelerarea integrarii productiei intre firme si regiuni. asimetrica: vanzatorul stie intotdeauna despre produsul respective mai mult decat cumparatorul. de reteaua de furnizori si de competitori. organizationale si de abilitati ale ST. riscuri. avand in vedere caracteristicile acestui domeniu. subcontractarii sau a detinerii de pachete minoritare in cadrul societatilor mixte. din punct de vedere informational. transferal de tehnologie este determinat de nivelul capabilitatilor si capacitatilor existente.Pondrea in crestere a cheltuielior de cercetare-dezvoltare impune amortizarea acestor cheltuieli pe mai multe piete.Implementarea tehnologiilor implica adaptarea tehnica. a vanzarilor de bunuri de capital. comportamentul concurentei.Astfel. generand astfel noi ISD. acestea din urma devenind mai importante si implicand noi calificari si capabilitati tehnice si organizationale. prin diferite modalitati aranjamente nonproprietate sau proprietate. In comparatie cu externalizarea. reflectand rezultatul net dintre costurile localizate.Piata transferului de tehnologie este. filialele isi pot mari rolul de inovare tehnologica in cadrul sistemului corporatist.Se considera ca cea mai importanta contributie pe care tarile-gazda o doresc din partea ST este in domeniul transferului de tehnologie. catre filialele asupra carora detin proprietatea si controlul si prin externalizare.Externalizarea se poate concretiza sub forma francizei. Din punct de vedere al continutului transferului de tehnologie exista diferentieri de la o filiala la alta. asigurand si accesul la intregul ansamblu de active tehnice. in functie de strategia corporatista si de capabilitatile filialei. intensificarea competitiei la nivel mondial necesita din partea firmelor un raspuns prompt la semnalele pietei.

18 .etc. în condiţiile în care preţurile produselor petroliere este în creştere este necesară reducere intensităţii energetice prin surse de finanţare destinate economisirii energiei.3.4. vor trebui să şi plătească. • încheierea unor contracte sub presiunea timpului (mai ales a celor financiare) au făcut ca acestea să nu fie deloc avantajoase sau să nu prevadă un mecanism suficient de strict de controlare a respectării obligaţiilor de către cumpăratori. cu mari firme europene a deschis drumul către o nouă eră în procesul de reformă din economie pentru că cei ce vor consuma. precum şi a celor de corupţie. • amplificarea manifestărilor birocratice. Impactul ISD asupra privatizării din România În ceea ce priveşte privatizarea din România aceasta nu poate fi satisfăcătoare nici din punct de vedere al tranzacţiilor încheiate în valută şi nici în ceea ce priveşte condiţiile şi preţurile la care s-au realizat. când interesul pentru zonă fusese deja satisfăcut (pentru unele firme transnaţionale). • scăderea de puterii de cumpărare a pieţei româneşti. Akmaya. Privatizarea Petrom şi a unor distribuţii de energie electrică şi gaze naturale. instabilitatea economică marcată de creşterea inflaţiei şi fluctuaţiei cursului de schimb. care au temperat sau amânat interesul investitorilor străini pentru zona balcanică.). fie ei români sau străini. • nefinalizarea unor serii de contracte de privatizare cu valori mari (Bell Helicopter. sau finalizearea cu mari întârzieri (Renault).E. Efectele pe care le produc investiţiile în domeniul energetic constau în creştere competitivităţii produselor româneşti la export prin scăderea preţului de producţie în care intră şi cheltuielile energetice. • manifestări ale instabilitaţii guvernului concretizate în remanieri şi schimbări frecvente de miniştrii care nu au permis desfăşurarea unei stategii economice coerente şi continue. în echilibrarea balanţei de plăţi externe prin reducerea importului de energie şi în micşorarea valorii facturilor populaţiei dar şi în eliminarea arieratelor din acest sector. Principalele cauze care au generat această evoluţie au fost: • apariţia târzie a României pe piaţă (practic după 1996). care nu mai avea capacitatea de a absorbi oferta (atât la nivelul firmelor cât şi al menajelor). Ţinând cont că în România se consumă de două ori şi jumătate resurse specifice în unitatea de PIB decât în U. fie scăzuse considerabil datorită evoluţiei din fosta Iugoslavie sau a crizelor financiare din Federaţia Rusă.

în lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor cercetători privind impactul ISD asupra creşterii productivităţii muncii şi calificării personalului în industriile din România şi unele ţări ale Europei Centrale şi de Est. Se poate afirma ca principalele contributii pozitive se regasesc la nivel microeconomic. De asemenea. abilităţi de management şi marketing favorizând progresul tehnologic şi creşterea economică pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare. interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung. prin internationalizarea productiei. Ca urmare a impactul ISD asupra economiei românesti s-au evidentiat contributiile pozitive si negative reflectate asupra mediului economic si social. faptul ca volumul relativ redus de investitii straine directe si structura acestora au influentat decisiv raportul între costurile si beneficiile asociate intrarilor de capital strain. de politicile guvernamentale aplicate. tehnologie. în acelasi timp. Deasemenea investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite. de conditiile concrete existente în tara de implantare si. cu rentabilitate mai ridicata. ca investitorii straini urmaresc obtinerea celui mai mare câstig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii.CONCLUZII Investiţiile străine directe au efecte importante asupra economiilor ţărilor gazdă printre care cele mai importante sunt legate de creşterea productivităţii muncii prin transfer de know-how. O concluzie ce se poate desprinde este aceea ca prin maximizarea efectelor potential benefice si diminuarea costurilor privind investitiilor straine directe depind. creşterii calificării personalului pe ansamblul industriei şi creşterii productivităţii forţei de muncă în firmele locale). în acelasi timp. ocupării forţei de muncă. în mare masura. subliniind. Lucrarea face o trecere în revistă a unor tipuri de modele privind impactul ISD (multe dintre ele făcând comparaţie cu amploarea efectelor produse de investiţiile naţionale) în funcţie de efectele negative asupra firmelor locale (generate de competiţie) şi de efectele pozitive asupra creşterii economice şi de combatere a sărăciei şi asupra pieţei muncii (creşterea inegalităţilor salariale. investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia. în principal. aceste teorii presupun implicit atingerea unui anumit nivel de dezvoltare economica al tarii sursa. presupunând ca firmele realizeaza ISD atunci când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate. exploatate. Drept urmare. cantitatea si calitatea influxurilor de capital strain. influentând. în 19 . Acestea pot favoriza manifestarea unora sau altora dintre contributiile ISD. Toate teoriile cu privire la investitiile straine directe ilustreaza. mai mult sau mai putin evident.

sustinând cresterea competitivitatii si eficientei resurselor. în opinia noastra. Mazilu. activelor si capabilitatilor. Companiile transnationale si investitiile directe de capital. 2005 Mihai Adochitei. Ed. Ed. 20 . de marketing etc. Ed. Ed. au beneficiat de efectele transferului de resurse productive constând în capital. Ed. 7. 6. Bucuresti. Bucuresti. 1994 3. Expert. tehnologie si cunostinte specifice (manageriale.). Editura Didactica si Pedagogica. Ed. 1995 C. Salt inainte. Victoria Seulean. Dezvoltarea si investitiile straine directe. 4. Radulescu. Liliana Donath.acele domenii de activitate care. În concluzie. reducerea decalajelor ce ne despart de celelalte state europene nu se poate realiza fara atragerea unor fluxuri masive de capital strain care sa completeze si potenteze efortul autohton. Mirton. Mirela Matei.S. Emil Negrea.D. Bucuresti. 5.: caracteristici. Bogdan Boldea. Universittatii de Vest. Economie monetara si financiara internationala. Oscar print. Fluxurile actuale de investitii straine directe de capital I. BIBLIOGRAFIE 1. Investitii internationale. 2. Expert. Finantele Agentilor Economici. Diana Barglazan.. Mirton. 1998 A. Valsan. Investitiile straine directe. Timisoara. 1996 Silviu Cerna. Munteanu. receptând fluxuri relativ mai ridicate de ISD.1995 M. 2004 Negritoiu M. C.