Ana Bazac 93 _________________________________________________________

EXPLICATIA ULTIMA ÎN STUDIUL SOCIETATII
Ana BAZAC

Abstract. If Gödel’s theorems have demonstrated that the consistency of the axioms cannot be proven within the system, i.e. the truth of a system is outside the system itself, the dialectic philosophy1 did show that the social ideas people develop and believe in reflect the historical level of society as well as the social place they assume. There is shown that the truth of the social ideas is proven, through and despite complicated inferences inside the theories, by the real social phenomena and processes. For this reason, the rebel dialectic philosophy is philosophy of praxis, as Gramsci preferred to name it. If the real social world is that does falsify the social theories, even though these ones are not “copies of the facts, without pre-suppositions,” 2 the referential suppositions are connected just to the ideal and real features which constitute all together their ground. Aspectele de mai jos sunt aratate dintr-o perspectiva de filosofie sociala, si nu de filosofia matematicii. „Poate ca nu întâmplator, matematica a fost si ramâne atât în imaginarul savantilor cât si în acela al publicului larg, stiinta prin excelenta, mitizata, uneori supralicitata - tocmai pentru ca, în principiu, obiectul sau de studiu nu are legaturi manifeste si directe cu realitatea empirica” 3 . Desi filosofia sociala opereaza cu ceea ce Popper a denumit lumea a treia – teorii, concepte etc.4 -, ea nu se poate desfasura ca o critica (asa cum ceruse Kant filosofiei în genere) decât daca îsi asuma prezumtiile unor conceptii despre lume foarte strâns legate de societate. Iar în acest cadru, tentatia de a circumscrie aceste conceptii prin deducerea unor
1

Ve zi s i A lb erto Bu rg io , S to ria e sto rie di “d ialettica ”. S u lla sema n tica di u n a pa ro la -ch ia ve, în Dia lettica . Tra dizio ni, p ro b lemi, svilu p pi, A cu ra d i A lb erto Bu rg io , M acerata, Qu d lib e r Stu d io , 2 00 7. 2 I lie Pâ rv u , In tro d u cere în ep istemo lo g ie, Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en ciclo p ed ica, 19 8 1, p . 4 0 9. 3 Ionut Isac, Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine, în NOEMA, volumul VI, 2007, p. 192. 4 K. R. Po p p er, O teo rie o b iectiva a co mp reh en siu n ii isto rice (19 6 8), în K. R. Po p p er, In ca u ta rea u n ei lu mi ma i b u n e. Co n ferin te si eseu ri d in trei d ecen ii, Bu cu res ti, Hu man itas , 1 99 8, p . 17 0. _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

Ana Bazac 94 _________________________________________________________ explicatii ultime/ prin conducerea ratiunii spre explicatii ultime ce le-ar legitima a fost nu doar mare (ca mod de manifestare a capacitatii ratiunii de a ajunge la „limanul certitudinii date de principii ultime”), ci a corespuns unei întregi istorii a abordarii filosofice a societatii. Asadar, pentru a defini de la început obiectul investigatiei de fata, explicatia ultima în studiul societatii este un construct ideal care este tacit sau explicit inserat în teoriile sociale si reprezinta un element esential a ceea ce constituie filosofia de la baza lor, aceea Weltanschauung care a fost, la rândul ei, asumata sau respinsa tacit sau explicit de catre cercetatori 5 . În acest sens, explicatia
5

Ter men u l d e Welta n sch au u ng a fo st fo lo s it p rima d ata d e catre Kan t (Critica fa cu lta tii d e ju d eca re, 1790 , s tu d iu in tro du ctiv M ircea Flo rian , trad u cere d e Co n s tan tin No ica, Vas ile De m. Za mf ires cu , A le xan d ru Su rd u , n o te s i co men tarii, b ib lio g raf ie s electiv a, in d ic i d e au to ri s i d e co n cepte Ro d ica Cro ito ru , Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en cic lo p ed ica 19 8 1) , re lu at d e Dilth ey în artico lu l Welta n sch a uu n g , Ph ilo so p hies un d Relig io n în 1910 s i a fo s t în teles , d e exe mp lu , d e catre Heid eg g er d rep t u n s is tem d e o ferta a imag in ii d es p re lu me s i care es te o pu s filo s o fiei s tiin tif ice – s in g u ra p e care o accep ta s i care co n s ta în cercetarea fen o men e lo r, s i n u în av an s area u n u i cad ru mitic ap rio ric . A ceas ta o po zitie d in tre f ilo s o fie s i Welta n sch au u ng (v ezi He id eg g er, Th e Ba sic Pro b lems of Ph en o men olo g y (19 5 4), h ttp ://www. ma r xis ts .o rg /referen ce/su b ject/ph ilo s o p hy /in d ex.h t m) a ref lectat s i id eea d e a d ep as i s i „in tu irea lu mii în s ens u l con temp lar ii lu mii d ate d e s imtu r i s au , as a cu m s pu n e Kan t, mu n d u s sen sib lis” (p ers pectiv a fo lo s ita d e Go eth e s i A le xan d er v o n Hu mb o ld t) s i u n co ncep t al lu mii d at în mo d in co n s tien t d e in telig en ta (Sch ellin g , 1 79 9 ), as ad ar u n con stru ct id eal s i o p res criere a co mp o rta men tu lu i o a men ilo r/ in terp retarii lu mii. (F iin d „o in terp retare a s en s u lu i s i s co p u lu i lu i Das ein s i is to riei” , „co n cep tia d es p re lu me n u este o ch es tiu n e d e cu n o as tere teo retica”, ci d e „co n v in g ere co eren ta” leg ata de co ntemp o ran eitate, care, în s a, es te „ch iar s co p u l s i n atu ra filo s o fiei.” A s tfel în cât e xis ta co n ceptia co mu n a ca filo s o fia „treb u ie s a fo r meze v iziu n i d es p re lu me în mo d s tiin tif ic.” Or , d es i „filo s o fia în s as i es te o fo rma p rima ra d is tin ctiv a d e co n ceptie d esp re lu me”, „fo r marea aces teia n u este s arcin a filo s o fie i.” (s arcin a es te d e a face on to lo g ie, ad ica în teleg erea Fiin tei, în s ens u l g reces c p rimar a l ter men u lu i.) ) Du p a cu m, o p o zit ia d in tre filo s o fie ca o n to lo g ie s i ca Weltan sch au u ng (ad ica ‚p un erea în p aran teze’ a s o cialu lu i co n cret ca man ifes tare co n creta a Fiin tei) a relev at s i refu zu l d e a co n cep e stiin ta filo s o fiei ‘s i ca s o cio lo g ie’, tea ma d e a rasp u nd e d e so lu tiile _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

faptul ca o teorema din matematica demonstra ceea ce deja au aratat oarecum. 7 Des p re referen tia l. Asadar. 199 4. astfel. in c lu s iv d es p re referen tialu r i co lect iv e – ca id eo lo g ii etc. în p o s ib ile ale o n to lo g iei în Welta n sch a u u ng . cu atât mai mult în timpul pluralismului post-modern de astazi. în afara sistemelor respective. o anumita specie de bun simt comun si. Hu b ert Van Be lle . Dar cadrul este istoric.v u b .2 00 0) .VII I. Imaginea mea este ca teoremele se pot aplica. VII. Într-adevar. a domeniilor între ele. se afla în afara sistemului. 1 97 8. autoreferentialul7 nefiind. daca tehnicile si instrumentele de cunoastere. istoria cunoasterii (a cunoasterii filosofice) întareste imaginea completarii reciproce a cunostintelor între ele. suficient. ca si temeiul celui mai viu interes pentru întelegerea problemelor sociale. unde am audiat un curs de Probleme teoretice ale matematicii.Ana Bazac 95 _________________________________________________________ ultima în studiul societatii contribuie la crearea unui cadru (inclusiv formal) de realizare a teoriilor sociale si de evaluare a lor. are. la orice sistem de transpunere a realitatii într-un cod de semne si semnificatii ce sta la baza unui sistem formal de explicatie – este sensul pe care l-am retinut/imaginat eu din descrierea sumara a teoremei în primul an de facultate. ad ica d e a cerceta cu mijlo acele filo s o fiei s tiin tif ice s i ‘ter men u l med iu ’ d in tre e xis ten ta s i co n stiin ta.h t ml ( 20 . VU B Bru s s els . Ed el M ae x.ac. Jan Van d er Ve ken . pe de o parte. caracteristicile legate de contexte calitative în evolutie si. Ca doar în fiecare sistem conceptual – circumscris de paradigmele sale – pot fi deduse enunturi demonstrabile. confruntari abrazive asupra limitelor reciproce 6 . Dia lectica si rela tivism. implica o data mai mult. 2008 . la Filosofie. Bu cu res ti.. – v ezi Vas ile To n o iu . însa. Bart De M o o r. inclusiv limba. Iar coexistenta conceptiilor despre lume. a caror proba a focului se afla. Staf Helle man s . ca explicatia ultima a unui sistem. se constituie în limite istorice ale teoriilor sociale. Ed itu ra Stiin tif ica s i en cic lo p ed ica. ca si daca mecanismele de cunoastere pot fi cercetate si în sine. Din aceeasi perspectiva a non-matematicianului. deci. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel (1931) au avut în vedere evidentierea limitelor principiale ale oricarei formalizari: caci prima teorema se refera la imposibilitatea demonstrarii completitudinii într-un sistem (teoria logica a numerelor naturale a lui Peano) iar a doua teorema – la faptul ca nu poate fi demonstrata consistenta aritmeticii în cadrul sistemului aritmetic însusi. pe de alta parte. Leo A po stel. h ttp ://www. 6 Ve zi s i Wo rld views: Fro m Fra g men ta tio n to In teg ra tio n by Died erik A erts . imaginea inexistentei vreunei ierarhii absolute a acestora.b e/CLEA /p u b /wo rld v iews . _________________________________________________________ NOEMA VOL. deci. în fond. oricare ar fi acesta.

9 Juliette Kennedy. atomii lui 8 Ve zi d is cu tia d es p re n eces itatea as u mp tiilo r o n to lo g ice d e la b aza leg ilo r s tiin tif ice.n . Ed itu ra A cad emiei. sesizarea de catre oameni/cercetatori a esentelor si preocuparile de ontologie – originar. imensitatea si complexitatea lumii a generat ideea de explicatie ultima/principiu prim: apa lui Thales (640-546 î. Desigur ca nici societatea ca atare nu este „explicatia ultima”: ea însasi este complexul superior al raporturilor individ-societate. Stanford Encyclopedia of Philosophy. nici unul dintre elementele asupra carora se focalizeaza diferite discipline nu poate fi privit. prin multitudinea de raspunsuri. adevarul în apropierea de acestea este relativ si dinamic (istoric).). „primul barbat caruia i s-a dat numele de întelept”10 în cultura europeana. apeiron-ul lui Anaximandru. Mai mult. 1 2 1. Dupa cum se stie. pecetea universalului – si daca. VII. desigur. 2007. Fren k ian . asupra structurarii acesteia (asupra logicii acesteia). First published Tue 13 Feb. pe de alta parte.ca si alte teorii contemporane sofisticate (vezi teoria haosului) care au formalizat intuitii vechi si au corespuns pattern -ului sistemic (dezvoltat „în maniera gödeliana” în studiul societatii de catre Marx) permit întelegerea mai buna a cunoasterii si. ea însasi are drept cel putin caramizi de întelegere constructele ideale si materiale ale individului inerent si ineluctabil social. în He rmen eia . 1 10 Dio g en es Laertio s . Balmu s . p . t rad . mai degraba. Tocmai diferenta dintre nivelul istoric concret si limitat al instrumentelor cunoasterii si. nous-ul lui Anaxagora. „Kurt Gödel”. aerul lui Anaximene. ideile lui Platon. Bu cu res ti.edu/entries/godel. 20 0 6.Ana Bazac 96 _________________________________________________________ logica lor interna ce are. Desp re vietile si d o ctrin ele filo so filo r (s eco lu l III e. 6 . n. I. filosofia a aparut tocmai ca reflectie asupra lumii în totalitatea sa. Gera rd Stan . e. drept fundamentul ultim. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel – socotite a fi între cele mai semnificative achizitii ale logicii. 9 1. d in limb a g reaca d e C.stanford. Co n stru ctia so cia la a legilo r stiin tei. s tu d iu in tro d u ctiv s i co men tar ii d e A ram M . desigur. tocmai studiul principiilor „prime” ale existentei/ universului/ lumii/ fiintei – au aratat. p . dupa cele ale lui Aristotel9 . în du-te-vino-ul acestora. homeomeriile lui Anaxagora. caracterul istoric al acestora si vulnerabilitatea conceptului însusi de explicatie ultima. deci. rezulta ca în afara sistemului mintii si al produselor-instrumente ale acestuia se afla un complex ce constituie conditionarea s istemului de mai sus: societatea – interesanta8 cel putin prin multiplicarea sistemului om.). cf . a lumii. 19 6 3. http://plato. lip s a d e in teres p entru aces te as u mp tii co n s titu in d o limita a ab o rd arii co n s tru ctiv is t-in s tru men talis te a leg ilo r s tiin tif ice. dar si la Platon si Aristotel. p. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 2008 . Dupa cum.

idealismul logic si normativist al lui Kant. Oricum. Este. Ve zi s i d is cu tia d es p re d ialectic i. de jure/de facto. apa si pamântul lui Empedocle 11 (490-430 î. politic/social. 11 La ca re a ad au g at s i d ou a p rin cip ii a le mis carii. materialismul vulgar al lui Cabanis. _________________________________________________________ NOEMA VOL. focul. 2004. (b in are . ca meto d e lo g ice d e ab o rd are-în teleg ere-e xp licatie. n. 13 István Mészáros. gândire/Fiinta. Iar pentru a nu da impresia unei directii prea unilaterale si concrete a criticii. Ed itu ra A cad emiei Ro mân e. cum a observat Aristotel. p . deci dintre comanda si executie. ratiune/emotie. subiect/obiect. nominalismul si realismul medieval. conceptii despre lume/cunoastere factuala. ca universal – a fost demonstratia ca oamenii au sesizat. individ/specie. si datorita. 2 3. pentru sine/în sine. forma/continut. Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii.) ilustreaza diferite feluri de monisme. eul absolut si non-eul lui Fichte. VII. dar si materia si forma lui Aristotel. sa retinem ca. dualisme si pluralisme. 34. în “Critique”. 14 Ib id em. (Great Britain) no. libertate/necesitate. conditiilor istorice de separare dintre munca fizica si cea intelectuala (inclusiv a filosofiei). esenta/existenta. A key problem of method: dualism and dichotomies in philosophy and social theory in Capital’s epoch. 2 9. trebuie sa nu uitam ca tocmai constituirea conceptului ca atare în limbajele naturale – ca general. esenta/aparenta. sau aerul. privat/public. e. ca deoarece lucrurile. arhetipurile perfecte ale lui Nikolai Hartmann.. substanta divina la Spinoza. în ultima instanta. Aceste dihotomii ramân “ininteligibile fara variatele dualisme practice si antinomii ale ordinii socio-economice”.. trebuie/este. 12 M ircea F lo rian .” 13 Toate acestea s-au rasfrânt în tensiunea interna filosofiei sociale: între „aspectele sale structurale (sau sincronice/ sistematice/ structural-functionale) si cele istorice (sau diacronice sau genetice)”14 . 2008 .4 0. Pen ta mo rfo za a rtei. si o istorie a recesivitatii – persistentei unor valori în contextul în care cele opuse lor sunt dominante – adica a complexitatii descrise prin dualisme.in terp retare a lu mii. 1 98 3. 19 9 3.. lucrul în sine. Ratiune/Întelegere. ideea suprema a lui Hegel. 73. valoare/fapt. noumenal/fenomenal. imanenta/transcendenta. ibidem.teorie/practica. focul lui Heraclit. aceasta. la A le xan d ru Su rd u .. tetrad ice s i p en tad ice). natura lui Böhme. stat/s ocietate civila. p . Bu cu resti. Bu cu res ti. traditia filosofiei occidentale s-a dezvoltat în „interminabila succesiune a dualismelor si a dihotomiilor. Ph ilia (iu b irea ) – care le u n es te p e p rimele – s i Neik o s (u ra) – care le s ep ara. Ed itu ra Emin es cu . tr iad ice.12 dar si a ideii însasi de explicatie ultima în filosofie. diferite.Ana Bazac 97 _________________________________________________________ Democrit si ai lui Epicur. p.

dar si Gilles Ferréol. O propunere de unificare. 2008 . 1 97 3. Catalin Zamfir). s a retin e m mai d eg rab a în treb area d aca in terp retarea. De exemplu. Angela Botez. sau în legatura cu explicatia intrinseca si cu aceea extrinseca si cu tipurile de abordare a problemelor 15 A th an as e Jo ja. Epistemologia stiintelor sociale. Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor socialistorice.Ana Bazac 98 _________________________________________________________ concrete si singulare. Angela Botez. Se pare ca disputele în jurul acestora sunt legate de idealul si iluzia explicatiei ultime. estetica. Problema este însa mai complicata. Editura Politica. stiintele sociale. mecan is mu l co mp le x a l imp res iilo r. Catalin Zamfir). e xp licatia u lt ima f iin d p ro b lemat ica. Bucuresti. 23 . Bucuresti. dupa cum si în diferite probleme din cadrul acestora. în „Hermeneia”. L’interprétation dans les sciences sociales. filosofia s-a aplecat asupra unor probleme. (coord. p . sau cu privire la explicatia cauzala si explicatia[ functionalista în stiintele sociale 17 . h er men eu tica ar p u tea lu a lo cu l aces teia. a r p u tea d ep as i cad ru l mai res trâns al e xp licat iilo r s o ciale d e mo n s trab ile/tes tab ile? Deci d aca. „ultima explicatie” a singularului . nu pot fi aduse î n locul si timpul discutiilor dintre fiintele omenesti.care este substantial. 1.dualismul si monismul metodologic cu privire la specificul cunoasterii în stiintele social-umane fata de cele ale naturii16 . necesitate. VII. aceste lucruri singulare trebuie înlocuite cu entitati abstracte ce constituie tocmai simbolul lor. Exista. idealitate. etica. Vasile Tonoiu. sau cu privire la pozitivism si hermeneutica în întelegerea societatii 18 . Retour sur le débat explication/compréhension . Explicatia cauzala si explicatia functionalista. În afara unei determinari în ultima instanta si care nu este întotdeauna obiectul sau de interes. specializându-se si fragmentându-se si ajungând de multe ori la „explicatii ultime” legate de ele. Pro lég o mèn es a u sta tu t d es en tités a b straites. în domeniul filosofiei sociale .se afla în generalul ce îl reprezinta ca obiectivitate. 6. Vasile Tonoiu. ininteligibil (inefabil). în „No es is ”. ininteligibil: singulare autem infinitum et sub scientia non cadens”. 1981 18 Ca s a n u mu lt ip lic b ib lio g raf ia. dualisme si pluralisme în teoria cunoasterii. în Epistemologia stiintelor sociale. contingent. 20 . 2006. inteligibilitate. prin urmare. (coord. predicabilitate. 17 Catalin Zamfir. Tocmai aceste entitati universale/generale/abstracte sunt obiectul stiintelor: scientia est universalis et per necessaria15 . Pentru ca „singularul este în el însusi infinit. nepredicabil . si monisme. ca u ltima refe rin ta. adica indefinit prin el însusi si. 16 Mircea Flonta. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Editura Politica. astfel. concret. 1981.

1 99 7. de cele mai multe ori. studii circumscrise. (co o rd . 4 . 1994.15 9. Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale. în Studii de istorie a filosofiei universale.structura functiilor în relatie cu alt 19 Gabriel Nagât. sau cu privire la modelele de echilibru si conflict în politica. Editura Academiei Române. Ed itu ra Po litica. sau cu privire la perspectiva endogena si cea exogena asupra politicului21 . s i A n a Ba zac. 187-189. vazuta chiar ca o metoda de a stabili cerintele unui sistem format din ansamblul functiilor sale. 178-180. în studiul societatii a avut loc cearta dintre tendinta de reducere a socialului la activitatea individului – la psihologie. Elemente de epistemologie a politicii. 19 8 1. sau cu aceea a detectarii si transcenderii datelor istorice 20 . XIV. Bu cu res ti. ed . 1 58 . 2006. În acest sens. asa si filosofia a fost dezbaterea problemelor de cunoastere a complexitatii existentei. 23 A n a Bazac . p. VII.I. Bucuresti. 20 So rin Vie ru . De fapt. p . de exemplu. iar aceasta. mereu. la chimie si fizica – si. ca si de reducerea la unele sau altele dintre acestea. în „So cietate s i cu ltu ra”. vol. G. Editura Tempus. Fu n ctii a le teo retiza rii în au n trul in vestig atiei isto rice. coord. Critica politicii. G. (I). 21 Ana Bazac.. M ilen a Pres s . A ng ela Bo tez. în Ep istemo lo gia stiin telo r so cia le. _________________________________________________________ NOEMA VOL. asadar de ordonare ideala a acestei complexitati. Urmarea a fost. N. 2008 . infirmarea completitudinii teoriilor si a reprezentarilor explicatiilor ultime. Pa ra d ig me în a ctu a lita te. în ultima instanta. dar si perspectiva integrata si contextualista. si totalitarismul sociologic. nu exista problema sociala . Bu cu res ti.Ana Bazac 99 _________________________________________________________ sociale 19 . 138-141. în v o l.. pe de alta parte. Desp re sch imb a rile în pa ra d ig mele stiintelo r po litice în u ltima d eca d a a secolu lu i XX. Mai degraba imaginea care s-a conturat este aceea a arhitecturii . sau în legatura cu pluralismul paradigmatic în sociologie 22 si stiintele politice 23 . 22 Ib id em. Bucuresti. Maris. 20 0 6. Co n s tan d ach e. Asa cum teoremele lui Gödel au fost rezultatul cercetarii de catre el a / si în cadrul a ceea ce s-au numit principia mathematica. adica „structura functiilor externe . „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiin tei p o litice.ce genereaza. Catalin Za mfir) . deci aparitia sub-disciplinelor – care sa nu fie vital dependenta de cercetarea si controversele asupra prezumtiilor metodologice concrete. în alte concepte: dintre individualism si holism. Alexandru Boboc. Vas ile To n o iu .

ca si necesitatea de a depasi legitimarea doctrinelor filosofice (si politice) doar în cadrul doctrinelor28 . acceptata pozitiv. adica nu este previzibila si predictibila în sensul laplacean – este constitutiva acestei perspective. de asemenea si în gândirea româneasca. Bucuresti. System. 28 Ana Bazac. Studii de istoria filosofiei universale. p . 2008 . Mihai Draganescu. paradigma arhitecturii la Mihai Draganescu. teorii care au aprofundat vechile puncte de vedere ale dialecticii: antagonismul ca generator si logica dinamica a contradictoriului27 . Târgu Mures. Editura Stiintifica si enciclopedica. 1990. Arhitectura existentei . Science. în Mikhail Bakhtin. vol. 19 8. Bucuresti. 2001. Logos architékton . Introducere în epistemologie. prin relevarea unei metodologii comune. Paideia. 26 Io n u t Is ac. VII. Bucuresti.h t m (1 5 -II I. Principles of Integrative Science. „Architectural thought”. I – Paradigma structural-generativa în ontologie.2 00 7) . Bucuresti. Biblioteca de filosofie.fr/ciret/b u lletin /b 1 3/b 13c 3. vol. Cluj. Dacia. ma i 19 9 8. 1986). Menas Kafatos. cf. Toward a Philosophy of the Act (~ 1924s.clu b . 1971. Humanitas. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 1981. 25 Astazi deja în tendinta unei perspective integrative a stiintelor. XV. Ideea incompletitudinii trebuie. 41. Angela Botez. S-au dezvoltat. Bucuresti. la un nivel dat sau interfata a sistemului” 24 . 2006. ib id em. Editura Ardealul. Sau Ilie Pârvu. Desigur ca premisa n i teligibilitatii treptate a lumii25 – iar într-un anumit cadru spatio-temporal este evident ca inteligibilitatea nu este absoluta. 2007. 40. eu pentru celalalt. Editura Politica 1984. Bucuresti. ce consta din trei componente: eu pentru mine î nsumi .Ana Bazac 100 _________________________________________________________ sistem sau cu un observator într-un punct dat. 2003. astfel. Editura Academiei Române. în vol. Ca si Athanase Joja. Isabelle Stangers. vol. 1981. Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene. Noua alianta. II – Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). Bucuresti. capitolul despre arhitectura „Capitalului”. Arhitectura existentei. Ilie Pârvu. „desi mai domneste înca atractia certitudinii” 26 . astfel. Bu lletin n o 1 3 . Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger. celalalt pentru mine. în Dialectics. p. Editura Tehnica. 27 Ve zi re lev area ef icien tei aces tei ab o rd ari la Yv es Du ran d . Editura Academiei. Metamorfoza stiintei (1979). CI RET. Vezi si Ilya Prigogine. L ’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e d e S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie d es stru ctu res d e l’ima g in a ire et d e so n exp érimenta tio n . 24 Vezi modelul arhitectonic al psihicului uman. h ttp ://n ico l.

« Dis co u rs s u r le s ys tème et la v ie d e Gian b attis ta Vico » . D’in to rn a a lla co mune n a tu re d elle na zio ni. I. mo t iv atiile. prin punerea în lumina a raporturilor între raspunsurile la istorie a 29 Mircea Malita. relatiilor –. 6: „ceea ce ad o rati e v o i în s iv a. Nemira. Paris . 2008 . în b u n a p arte rezu ltatu l co n fo rmis mu lu i in telectu al s i a s lab irii s electiei ratio n ale a id eilo r. I V : „ten d in ta n o astra is to rica …es te d e a stu d ia u man itatea în treag a …Vico p en tru p rima d ata a to p it to ate cu n os tin tele care îl au p e o m d rep t o b iect în tr -u n v as t s istem care ap ro p ie u n a d e alta is to ria fap telo r s i aceea a limb ilo r”.. 2001.Ana Bazac 101 _________________________________________________________ Aceasta perspectiva este din ce în ce mai fructuoasa: vezi în mod deosebit imaginea despre problemele de integrare a identitatilor (culturilor) într-o singura civilizatie universala 29 . p . La filo so fia d i Gia n b a ttista Vico (192 1) . 19 5 3. Giu s . se cade sa retinem un precursor al ideii de completitudine relativa si doar în cadrul sistemelor de sisteme: Gianbattista Vico 31 . p . Hach ette. II . reg u lile – cu filo lo g ia . s tiin tif ic. 18 3 5. q u in ta ed izio n e. 8 9 0. Bucuresti. Zece mii de culturi. co n fu zia categ o riilo r . Later za. p ro p r iile v o as tre co n cep tii”. 8 7 8. N ietzs ch e s i F reu d . ma i a les în a d o u a ju matate a s eco lu lu i X X s -a accen tu at relativ is mu l d in s tiin tele u man e. les o p u scules. 8 85 . s eman ata d e M ar x.. Lib ra ir ie c las s iq u e d e L. p récéd ées d ’u n e intro d u ction su r sa vie et ses o u vra g es p a r M. Oeu vres ch o isis d e Vico co nten an t ses mémo ires. s o fis m s au ere zie”. „s e p o ate afir ma ca to ate arg u men tele p e care s e b azeaza re lativ is mu l artis tic. o singura civilizatie. 88 8. 33 Ca u n iu n e a filo s o fiei – d eo arece is to ria u n iv ers ala era n arata în mod filo s o fic. h iv er 20 0 6.8 91 . 31 Gian b attis ta Vico . cau tân d u -i s tru ctu rile. VII. Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al articolului. Mich elet. u n d e v iito ru l n u ma i es te lo cu l p ro iectelo r co lect iv e mo b ilizato are”. s i „re lativ is mu l a d at n as tere la u r ma u r mei u n ei imag in i p late a lu mii. Construind o viziune integrata32 a cercetarii istoriei – institutiilor. écrits p a r lu i-même . p . Misère d u rela tivisme. cf. s -a atras atentia si asupra multiplicarii slabe a teoriilor sociale în cadrul relativismului30 . 2 51 _________________________________________________________ NOEMA VOL.2 00 7 : d e la în d o iala în in failib ilitatea so lu tiilo r mo n is te s i in s erate în cad re d e e xp licatii u lt ime. în „Co mmen taire” . Bar i. lettres etc. Refuzând patul lui Procust al reductionismului monist. u n d e trecu tu l e d es cris mo n o -co lo r.. traditiilor. 1 16 . mo ral s au po litic d o v ed es c h ip erb o la. Ben ed etto Cro ce. 30 Ve zi Ray mo n d Bo u d o n . a limbii (a discursurilor – într-o adevarata viziune post-moderna33 ) si a întelegerii societatii. 17 4 4. la scien ce no u velle. in Nap o li. Spre geomodernitatea secolului XXI. II (1 7 25 ). (1998). Prin cip i d i scien za n uo va d i. 32 Ju les M ich elet.

p. Asa se explica aglomerarea dovezilor de falsifiere si. Gianbattista Vico e la filosofia pratica. daca este peste tot în judecata comuna – chiar daca oamenii presupun tacit ca lucrurile sunt complexe. aceasta este contextuala. 36 A s ad ar. „certul este obiectivitatea practica a adevaratului” iar întelepciunea devine justitie 35 . ei cred ca toata 34 Ne v in e în min te co n clu zia f ilo s o fiei p ra xis-u lu i: „p ractica es te criteriu l d e v erif icare a l ad ev aru lu i so cia l. evident. atu n ci cân d s e refera la alcatu irea s o cietatii s i la v a lo rile e i. sociala: asa se explica si coexistenta. primul tip de raspuns în ordine cronologica. dis cutând exclusiv în cadrul filosofiei sociale. Cassandra) sau se revolta (Antigona). de tipul éternel retour : nu exista avans.” 35 Francesco Botturi. amintim înca o data. 1991. 2008 . VII. trasaturile si motivatiile generale ale creatiei istorice. a bucuriilor si suferintelor unor oameni aflati în mod concret în pozitii sociale diferite. inclusiv astazi. La sapienza della storia. asadar le constituie referentialele -: „De ce este societatea asa cum este?” si „Încotro se îndreapta ea?” Daca este adevarat ca aceste întrebari au fost explicite sau au întovarasit în surdina toate textele de filosofie focalizata asupra societatii (sau asupra istoriei universale. se afla Forta Extramundana. acea „Welta n sch a uu n g ” es te ideo log ie. Vico a evidentiat unitatea întelepciunii (sapienza ) realizata în actiunea practica34 : certitudinea provine din actiunea voluntara a omului. Iar acest lucru înseamna si ca dinamica sociala are forma unui model circular. Nu întâmplator protestantismul si.Ana Bazac 102 _________________________________________________________ indivizilor (raspunsuri practice) si. În acest sens. Sistemul de explicatie este. Vita e Pensiero. Dar el nu este defel linistitor. 220. astfel. în acelasi timp apare determinarea lor i storica. închis. indiferent de faptul ca omul cunoaste (Oedip. este cel creationist: în fond. În cadrul acestui raspuns. explicatia ultima are în vedere ceea ce s-a numit causa finalis si apasa asupra conceptului de libertate sociala. criza generata de acestea. structurând Weltanschauung-uri ce apartin curentului/curentelor principale sau secundare36 . a raporturilor sociale. Dupa cum. a diferitelor tipuri de raspunsuri. în istorie. sau cadere. _________________________________________________________ NOEMA VOL. voi descrie trei tipuri de raspuns la întrebarile conjugate – care stau la baza oricarei Weltanschauung a cercetarilor sociale. 209. Milano. În cele ce urmeaza si. pe de alta parte. Aceasta explicatie. desigur. la originea a tot ce are loc în societate. Contrareforma au insistat asupra libertatii umane posibile în cadrul explicatiei creationiste. cum am vazut). deoarece miscarea are loc în forma prestabilita.

cu m a fo s t caracterizata aceas ta d in p u n ct d e ved ere al ep is temo lo g ic d e catre I lie Pâ rv u . 20 06 38 El face p arte d in teo ria lu i M ar x. Al doilea tip de raspuns este cel cauzal mecanicist. inerent asupra complexitatii. cealalta . care p res u pu n în acelas i timp ele men te s tru ctu rale s i fu n ctio n ale. 19 9 6. s is temele co mp le xe. Geo rg eto wn Un iv ers ity Pres s . Dar datorita caracterului liniar si fragmentat al inferentelor cauzale – o cauza este. 464 . 19 9 7. Wh y Po litics Need s Relig ion : Th e Pla ce o f Relig io u s Argu men ts in th e Pub lic S qu a re. Relig io n in Pu blic Life: A Dilemma fo r De mo cra cy. Iar miscarea sociala are aici doua forme. In ter Vars ity P res s . Ob lig a tio n s o f Citizen ship an d Dema n d s o f Fa ith . Un iv ers ity o f No tre Da me Pres s . Desigur ca ambele forme reflecta interese si pozitii. al filosofiei dialectice rebele constituite la jumatatea secolului al XIX-lea. toata fata lumii ar fi fost schimbata”) – deci în linii cauzale separate unele de altele. modelul cauzal ajunge tot la cauza ultima. Th ieman n . Astazi exista o evidenta presiune pentru întarirea prezumtiilor creationiste în reprezentarile sociale 37 . Ro b ert A u d i. 2008 . p . p .. d in a mice s i s tatis tice. Aparut în mod deosebit odata cu modernitatea. ale perdantilor sau ale celor care transfigureaza crizele istorice (modelul pesimist).46 9. in fo r matio n ale s i s u bs tan tiale etc. efect al altei cauze (modelul fiind cel sintetizat de Blaise Pascal. 199 6. Nich o la s Wo ltersto rff. în judecata savanta. Pr in ceto n Un iv ers ity Press . 18) – „Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt. este cel „structural-organizational ”38 . 4 6 4. Pau l J. Bren d an Sweetman . In tro d u cere în ep istemo log ie. la fel de liniare: una – optimista („societatea progreseaza”). Relig io n a nd Co n temp o ra ry Lib era lism. Ro s en b lu m (ed ito r). în Pensées (postum 1670).Ana Bazac 103 _________________________________________________________ învalmaseala sociala are o cauza finala dincolo de explicatia rationala – este si mai pregnanta în filosofia sociala. „Ob iectu l d e s tu d iu al acestu i g en d e teo rie îl co ns titu ie ‘o rg an izar ile’. Relig io n in th e Pu b lic S q ua re. In c.. Ro w man & Littlef ie ld Pu b lis h ers . Nan cy L. Al treilea tip de raspuns.pesimista („asistam la un regres social”). deci 37 Ve zi d o ar Ro n ald F. morfologii si traiectorii sociale diferite: ale fortelor sociale câstigatoare (modelul optimist). fiin d d es ch is e la med iu . la rândul sau. ‘to talitatile o rg an izate’ . 200 0. g en eza s i is to rie”. modelul cauzal este deja naturalist si partial deschis: fenomenele sociale sunt generate tot de cauze din societate. W eith man (ed ito r). _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII. VI. în care libertatea actiunilor umane.

Effets p ervers et o rd re so cial (197 7 ).Ana Bazac 104 _________________________________________________________ imprevizibilul.lo r s u b iacen te care n e p ermite s a le cons tru im ca ”efecte ale ei”. § II. în eg ala mas u ra. 19 9 0.. în fond.6. valori – sunt rezultatul a ceea ce s-a numit mai târziu consecinte neasteptate44 . acesta este rezultatul constrângerilor din existenta sociala. Constanta. anulând astfel orice explicatie ultima 43 . simpozionul international Grandi pensatori di novecento . cât s i e xp licatiile o n to lo g is tes entialis te. 1. Ilie Pârv u .Gramsci si Sartre. In tro d u cere în epistemo lo gie. p . § I. ‚e xp licat ia’ cu s u bs u marea d ed u ctiv a d e leg i emp ir ice. VII. prima publicare . (A B. Texte so cio log ice alese.7.9.6. Th e u n a n ticip ated co n sequ en ces o f p u rp o sive so cia l a ction . 44 0. 1. 42 In clu s iv p r in tran s larea s o cietatii în lu mea v irtu ala – e xt in d ere a lu mii cu n o as terii – s i în Co s mo s . . § 4.4. 41 Incluzând si izvorând din ceea ce a fost formalizat sub numele de dialectica a bazei si suprastructurii. 44 0.3. a aratat ca trad itia an alize i e fectelo r p erv ers e a fo s t p astrata s i îmb o g atita p ân a la M a r x in clu s iv . 40 Es te u nu l al „cau zalitatii s tru ctu rale”. „Exp licatia s tru ctu rala res p in g e ca in ad ecv ate în d o men iu l co mp le xitat ilo r o rg an izate atât e xp licatia cau zal-lin ia ra. 20-21 aprilie 2007. rezultatul istoriilor reale si 39 Dar d eter min is mu l n u co n sta în tr-o teo rie în care „în tr -ad ev ar.12 44 Ray mo n d Bo u d o n . ‚rea lu l’ se id en tif ica cu ‚ mas u rab ilu l’. 43 Karl Marx. Bo u d o n s -a referit la textu l lu i Ro b ert M erto n d in 19 36 .4.2. Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre.).4. I lie Pâ rv u . ci integrat.”. § III. vezi si Ana Bazac.7. _________________________________________________________ NOEMA VOL. p . 1. Universitatea «Ovidius». Bu cu res ti. nu o prestabileste. Hu man itas . coexista cu determinismul39 . Asezarile umane si traiectoriile acestora – institutii. adica. ad ica al „s u p rad etermin ar ii” („d eter min area u n u i ele men t s au al u n ei s tru ctu ri d e catre o alta s tru ctu ra”).8. 2008 . 4 39 . mai degraba. sistemic 41 .5. si lasa deschisa istoria 42 .1932).9. In tro d u cere în epistemo log ie. sau. Modelul explicatiei cauzale 40 nu mai este liniar si fragmentat. d u p a aceea cercetarea co ns tien tizân d cu in termiten te acest fen o men (A B.5. relatii. Ideologia germana (1845-1846.8. v ezi p ers p ectiv ele d o g mat ice d in teo r iile p o lit ice ale s talin is mu lu i s i an tico mu n is mu lu i. de forma coroanei unui arbore. în Ray mo nd Bo u d o n . ab o rd area s tru ctu ralis ta a d eter min is mu lu i s o cial co n s ta în aceea ca) „e xp licatia fen o men elo r s e realizea za p rin d etectarea s tru ctu rii .

Co n trib u tii la critica eco n o miei p olitice. s u p erio are. 2007. VII. L'Harmattan. 2 00 3. 2008. 2006. Ray mo n d Bo u d o n . în „Revista de filosofie”. Althusser: des marxistes en philosophie. Prefa ta (1 8 59 ). 1065-1088. de Eustache Kouvélakis et Vincent Charbonnier). lucrului drept relatie sociala46 .Ana Bazac 105 _________________________________________________________ intelectuale ale indivizilor ce se „întâlnesc” (Althusser)45 Aceasta „întâlnire” înseamna definirea societatii.htm ( 2. Althusser. 2005 .tf . principiul indeterminismului. schimbari de directie (pentru a nu folosi termenul de deviere).u io . p . 5-6. inclusiv în a urma idei legate de societate47 . Ana Bazac. Sartre. cel p utin s un t în p ro ces d e d ev en ire. es te me reu p o s ib ila p relu are a n o i id ei s o ciale. Yoshiyuki Sato. caci la o e xa min are ma i ap ro fu n d ata s e v a co ns tata în to td eaun a ca s arcin a în s as i s e n as te n u mai atu n ci cân d co nd itiile materia le ale re zo lv ar ii ei e xis ta d eja s au .11 4. 199 8. Lukács. Modelul nu omite. libertate si creatie. ma i d eg rab a es te v o rb a d e un p ro ces d e co relare cu in teres ele s o ciale co n crete. Da n ce o f th e Dia lectic: S tep s in Ma rx’s Meth od. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Kar l M ar x. es te ev id en t ca mo tiv atia p s ih o lo g ica – s a n u mim teo ria lu i Bo u d o n d rep t aceea a min imu lu i e fo rt id eo lo g ic – n u es te s u ficien ta. Un iv . 2008 . in Revue roumaine de philosophie. ca s i leg atu ra d in tre co n cep erea relatiilo r s o ciale s i p ro ces u l d e abs tractizare. s i n o i relatii d e p ro d u ctie. Pouvoir et Resistance : Foucault. dar aceasta implica ciocniri. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste. 48 Es te in teres an t ca – p en tru a d emo n s tra o rizo n tu l în d elu n g at d e timp a l cap italis mu lu i ( ro mân es c) – Stefan Zeletin a p o rn it to c ma i d e la ip o teza lu i M ar x: „O fo r matiu n e s o ciala n u p iere n ic io d ata în ain te d e a s e f i d e zv o ltat to ate fo rtele d e p rod u ctie. Sartre and the adventure of the concept of rarity.II -2 0 06 ) a ras p u ns ev id en tiin d ca o amen ii cred ceea ce co n s id era ei a av ea ratiu n i p u tern ice. h ttp ://www.n o /etik k/artik ler/b o u d o n . A „sa tisfyin g ” th eo ry o f so cial k no wledg e. 47 La în treb area : „d e ce cred o a men ii în id ei d es p re s ocietate frag ile s i fals e”. co n s tien tizate în d ifer ite felu r i/la d ifer ite n iv elu r i. p. 6 9.68 . 7 3. F En g els . omului. 1 3.52 .ed u /p ro jects/o llman /d o cs . pe care însa nu îl absolutizeaza 48 . p .. n u ap ar n ic io d ata în ain te ca în s ân u l v ech ii s o cietati s a s e fi co p t co n d itiile mater iale ale e xis ten tei lo r. Sartre.73 . d u p a cu m. Lu cra rile lu i O llman la h ttp ://ww w. în K M a r x. 2 3. Op ere . De aceea o men irea îs i p u n e în to td eau n a n u mai s arcin i p e care le p o ate rezo lv a. 46 Ve zi s i Be rtell O llman . Deleuze. s i d e ad ecv are la id ei s o ciale an terio r p rimite s i as u mate. v o l. o f Illin o is Pres s . astfel. Cunoasterea societatii 45 Vezi si (sous la dir. PUF. 3-4. Derrida.”. Paris. fara a mai cau ta alte ratiu n i/e xp licatii. A B. Ana Bazac. clinamen-uri. Lukács. p entru care ea o fera su ficien t câmp lib er .n y u . Paris. 60 .

corespunzator sistemu lui deschis al societatii. Dar aceeas i p ers p ectiv a s e g as este d eja în Ma n u scrisele eco n o mico -filo so fice d in 1 84 4 . 9 . p . Par is . In tro d u cere în ep istemo log ie. . es te lip s ita d e p u tere în afara articu lar ii p arad ig mei mater ialis te a is to riei. toti alegând mereu. dar determinându-i: presupozitia ce îi împarte pe oameni în decidenti si pioni devine. meto d a lu i M ar x es te „o rto d o xa”. p . d e la Des cartes s i Kan t. Acesta este raspunsul care anuleaza principiul explicatiei ultime a societatii49 . ad ica a s es izar ii filo s o fice a lu mii/u n iv ers u lu i. într-un sistem deschis si auto-creat prin libertatea si responsabilitatea oamenilor. a e xp licat iei s tru ctu ral-g en etice a o b iectu lu i cu cr itica s a. create de oameni. p . Essa is d e dia lectiqu e ma rxiste (1 92 3 ). I lie Pârv u . ad ica în mo d co eren t s i u n itar . „a is to riei rep re zen tarilo r s tiin tif ice ale o b iectu lu i cu d es crierea teo retica a s is temu lu i d ezv o ltat. s i ch iar d aca n o tiu n ea d e med iere es te fu n d amen tala – v ezi Geo rg Lu kács . Les Éd itio n s d e M in u it. Ed itu ra p o lit ica. astfel. în indiferent ce conditii (Sartre) – si. failibila. 46 3. 2008 . Referentialul este. ca urmare. dialectica sociala în care. Este vorba de ceea ce s-a numit metoda lui Marx50 . 11) A celas i s en s l-a d at „o rto d o xie i” ma r xis te s i Gra ms ci (as ad ar. 19 6 2. si salturi. A ces tea au fu n ctia d e a p u n e o rd in e în cu n o as terea s i is to ria u man a. Ea a fost Bu cu res ti. si întoarceri.co n s id eratiile ‚d e co n tin u t’ v o r rep rezen ta u n ‚p r in cip iu meto d o lo g ic’”. d ar n ed o g matic ( Lu kács . adica pur si simplu istorica. d ep in d e d e cun o as tere. ea în s as i co ns titu in d u -s e în tr-o p er man en ta retro actiu n e in v ers a d in afara s o cialu lu i as u p ra aces tu ia.Ana Bazac 106 _________________________________________________________ este deschisa. manifestate în interactiuni fertile sau limitative. 49 Deo arece în aces t tip n ou de teo rie. d ar aces tea n u lu ate în s in e. Histo ire et co n scien ce d e cla sse. la rân d u l s au aceas ta a d ev en it la M arx re zu ltatu l d ezv o ltar ii s o cialu lu i. So cietatea este u n s is tem d e s is teme s i în acest cad ru exp licativ es te p os ib ila ev id en tierea s tru ctu rilo r . include si suisuri si coborâsuri. 1 96 0 -. ci d ia lectica in d iv id -s o cietate.. istoria este rezultatul actiunii oamenilor – din acest punct de vedere. iata. ca s i în cad ru l so cialu lu i. Ava n t p ro p o s. istoria este rezultatul conditiilor sociale.. d in a mica co n s tru ctiei in tern e a teo riei es te co relata cu evo lu tia o b iectu lu i. p ro b le ma o n to s-u lu i. Miscarea istorica este ne-liniara. Fiin ta n u mai es te in d iv id u l în s in e 8g ân d irea care co ns tru ies te es en ta u man a). cu to tu l o p u s „mar xis mu lu i” s au _________________________________________________________ NOEMA VOL. desigur.. Histo ire. În aces t s en s .. 50 Es te o o nto lo g ie a u man u lu i în care s -au s ch imb at p arad ig me le f ilo s o fiei: d aca. ad ica ad ecv ata în teleg er ii fen o men elo r s o cia le (cu m ar f i ra zb o iu l) în cad ru l s is temu lu i. în acelasi timp. VII. în mo d s p ecu lativ : lo g ica în s as i a cu n o as terii imp u n e co n fru n tarea cu lu mea e xterio ara -in ter io ara care es te is to rica s i s o ciala.

Ana Bazac. Critica politicii.. Qu ad . de-altfel. si în partea stânga dar si în partea dreapta a ideologiilor51 . 2008 . 2005. Editura Stiintifica. _________________________________________________________ NOEMA VOL. rationamentele (teoriile. prin confruntarea cu practica si. 1 5 7.în functie de diferitele Weltanschauung-uri. corelatia dinamicii constructiei interne a teoriei cu evolutia obiectului.este maniera de a întelege mai bine specificul tuturor acestora.len in is mu lu i”. a totalitatilor organizate. metodologia neformala ce ne permite abordarea cu ajutorul conceptului de teorie structuralorganizationala asupra sistemelor complexe. ele. A „dezideologiza” interpretarea metodei lui Marx adica a o disjunge de „aplicarea” ei52 . 187-197. dogmatic si predictiv (sau istoricist si profetizând. 52 Ch iar co n cep tu l d e „ap lica re a u n ei teo r ii s o ciale”. fiind deschise la mediu. The analysis of Popper on Marx’s method. selectiv . d eci id eo lo g iilo r leg ate d e d o g matis me le in eren te p rime lo r în cerca ri d e rev o lu tie s o cialis ta) (A n to n io Gra ms ci.. etc. si prin autocritica lor. doctrinele) se verifica prin confruntarea cu rationamente din scoli de gândire diferite si opuse. cum a caracterizat Popper falsa stiinta pe care a criticat-o din perspectiva rationalismului evolutionist) . Bucuresti. 1974: teoriei lui Marx i se poate abstrage logica unitara. în complexitatea sa. Deoarece rationamentele – sau povestirile.din pacate.. astfel. vezi si Ana Bazac.Ana Bazac 107 _________________________________________________________ înteleasa în diferite feluri: în orice caz. p. es te d o g matic. 13-23. X VI II ).. dinamice si statistice. Some nonconformist remarks. Semantica si logica stiintei. O prima observatie aici este legata de filosofia sociala a lui Marx. punând semnul egal între aceasta si „marxism”. adica de constructii teoretice mai mult sau mai putin elaborate dar relative la contexte istorice diferite (si noi). 145-157. Aceasta a constat în rasturnarea paradigmelor creationiste si mecaniciste despre societate53 . care presupun în acelasi timp elemente structurale si functionale. 2. Într-o asemenea perspectiva. Il ma teria lismo sto rico e la filo so fia d i Ben ed etto Cro ce. informationale si substantiale. VII.. 48-63. 53 Ilie Pârvu. p . p. d ar în cad ru l p rezu mtie i/re feren tia lu lu i etern itatii tip a relo r s o ciale. 462-464. ( No te crit ich e s u u n ten tativ o d i « Sag g io p o po lare » d i s o cio lo g ia. To rin o . deci conditionate de acestea . în „Romanian review of political science and international relations”. Giu lio Ein au d i ed ito re. în formularea post-moderna – au în vedere societatea reprezentata ca un sistem (un sistem de sisteme) deschis. ) 51 Deo arece aceas ta d in u rma in clu d e co mp le xitatea. 19 5 2. si neasteptat pentru aceia care echivaleaza perspectiva dogmatica exclusiv cu teoria lui Marx. p. ca si a interpretarilor lor. presupozitiile cauzelor ultime „ma r xis m. în ca zu l d e fata aceea a lu i M a r x.

filosofia sociala a lui Marx exclude. 19 5 9. pentru a pleca pe urma în cautarea cauzelor ultime . pe de alta parte. În sfârsit aici. filosofia sociala a lui Marx include cerinta de asumare deschisa a prezumtiilor/re ferentialelor ideologice. o filiatie a p os tmo d ern is mu lu i d in filo s o fia s o ciala a lu i M a r x. Œu vres ch o isis. Filosofia sociala a lui Marx nu este reductibila la prezumtiile ideologice: dimpotriva. adica a acelora care descriu pozitia sociala si interesele diferitilor actori si cântareti din istorie – si care reprezinta prealabili inconstienti pentru teoriile sociale care nu se refera deschis la acestea -. Daca demonstratiile lui Gödel au aratat ca nici metoda axiomatica nu reprezinta garantia pentru certitudine deplina. _________________________________________________________ NOEMA VOL. deci de indeterminat55 . a aratat diferenta dintre filosofia lui Marx si acest dogmatism: „Croce adauga apoi ca fondatorul filosofiei praxis-ului nu si-a propus niciodata aceasta cautare a cauzei ultime a vietii economice: « El nu ‚flirtase‚ în van cu dialectica lui Hegel. 55 Exis ta.19 3 5) în A n ton io Gra ms c i.»”54 Dar principiul ca practica este criteriul de verificare a adevarului nu trebuie caricaturizat: doar în ultima instanta raporturile si pozitiile sociale verifica teoriile sociale ce au o legatura indirecta si multiplu mediata cu socialul. s u r la p o lit iq u e e s u r l’ État mo d ern e » ( 19 2 9. Dar principiul se refera doar la adevarul social. Altfel spus. « No tes s u r M ach iav el. p . VII. în tot cadrul cunoasterii deschise – plina de relativ. confruntarea cu realitatea sociala. 2008 . multiplu mediate – cu socialul. în acest s ens . în critica sa contra dogmatismului „marxist”. adica la falsifierea teoriilor direct legate de acesta (cele sociologice. Paris . acestea însesi sunt mereu supuse falsifierii – nu sunt axiome (si doar acolo unde exista axiome pot fi demonstrate limitele formalizarilor) – si permit critica teoriilor în cadrul unei imagini sociale integrate (deci si from outside diferitelor teorii). tocmai pentru a aparea clara legatura dintre reprezentarile despre societate si. Mai degraba istoria acestor teorii permite. mereu contrapuse însa istoricitatii sociale concrete. în acelasi timp. politologice) si prin. Gramsci a remarcat ca Benedetto Croce. 54 A n to n io Gra ms c i. dar. cum a aparut mai sus. si obligatoriu si prin. 1 6 7. Préface d e Geo rg es Co g n io t. trad u ctio n et n o tes p ar Gilb ert M o g et et A rman d M o n jo . pozitia sociala si interesele reflectate de aceste reprezentari. relevarea conexiunii lor – înca o data. Éd itio n s s o ciales .Ana Bazac 108 _________________________________________________________ devin inconsistente. aceasta metoda.exista totusi certitudini. filosofia sociala a lui Marx nu este o hermeneutica ce ar substitui indeterminismul generat de contemplarea puzzle -ului social. între altele. de indecidabil .

reali ai fenomenelor sociale: sunt/fac parte din conditii date pentru existenta oamenilor într-un moment istoric oarecare. împartite în fata acestei întrebari. desigur. inclusiv marxiste. Dar teoriile si credintele sunt relative deoarece reflecta si locurile sociale concrete din care/pe baza carora s-au format (si nu doar momentele istorice diferite). anamneza. ele nu sunt astfel în principiu: confruntarile amintite mai sus sunt cele care anuleaza caracterul necunoscut al unor fenomene sociale. fireste. ea este rezultatul deschis. în societate si de care nu se poate sa nu tinem seama. conditiile sociale istorice. Proble ma este. alaturi de altele. ca. Tocmai acest caracter istoric contureaza „ideal-tipul” filosofiei sociale marxiene. falsifierea prin confruntarea cu praxis-ul social. nu doar un feed-back permanent între cunostintele sociale de diferite tipuri (emise din diferite pozitii sociale/în numele acestora) permite un anumit grad de certitudine în cunoasterea societatii: dezbaterii si certificarii în cadrul comunitatii stiintifice – deci si între scoli diferite de gândire – trebuie sa i se adauge. O întrebare care se impune: daca adevarul unui sistem se afla în afara acestuia. al confruntarilor dintre societate si mediu.) În acelasi timp. al confruntarilor din cadrul societatii. însa. desigur. materialismul lui Marx nu anuleaza rolul determinant al teoriilor si credintelor: acestea reflecta. institutionale si culturale. de exemplu. de fapt i se adauga. 2008 .Ana Bazac 109 _________________________________________________________ (Nu este vorba de o simpla amendare a mitului inteligibilitatii integrale: inteligibilitatea sociala este nu numai istorica. nu este oare întemeiata prezumtia divinitatii? T eoriile sociale si filosofiile sociale sunt. fara transformarea acestor factori nu are loc nici transformarea aspectelor materiale. ale altor oameni (grupuri). în opozitie cu pozitiile lor sociale concrete: dar aceste convingeri corespund evident altor pozitii sociale. un obiectiv esential al teoriilor sociale. materialismul accepta si platonismul. VII. În sfârsit aici. Dar daca _________________________________________________________ NOEMA VOL. Dupa cum. desi într-un moment istoric sau altul exista aspecte sociale care nu sunt cunoscute/nu sunt cognoscibile/” care scapa”. (Cu alte cuvinte. este tocmai controlul acestor factori. ci al demonstrarii caracterului istoric al cunostintelor despre societate. dar ele constituie factori obiectivi. certitudinea si incertitudinea afirmate dintr-o pozitie sociala nu sunt „ultime”: ele trebuie contrapuse rezultatelor cunoasterii societatii din alte pozitii sociale. Din acest punct de vedere. într-un fel sau altul. adica geneza ideilor din idei.) În acest sens: a. Tendinta de optimism în cunoasterea societatii nu este rezultatul unui pozitivism din stiintele naturii. schimbarea locului social al persoanelor antreneaza si conceptii sociale noi. oamenii pot avea convingeri sociale care sunt. De aceea. constructiile ideale ca realitati date. în mod obiectiv. deci nesigur. si b.

Functia lor critica este ceea ce. desigur. (Des i n u treb u ie. Filosofiile sociale care dubleaza aceste teorii – din discipline sociale precise – sunt constituite în jurul unor prezumtii epistemologice si ideologice diferite si au aceeasi functie sociala ca si teoriile sociale particulare.html (20-VIII-2000). Staf Hellemans. dar care constituie premise verificate. Jan Van der Veken. în ultima instanta – de relatiile de putere din societate pe care le reflecta. În final.) Bibliografie [1]. si confruntarea lor cu teorii diferite si cu practica sociala. 56 Dar s a n u u ita m ca ter men u l d e id ee.Ana Bazac 110 _________________________________________________________ avem în vedere explicatiile pentru societatea concreta si istoria acesteia. joaca un rol de determinare a motivatiilor actiunilor oamenilor. Astfel. sa remarcam cele doua sensuri ale conceptului de supozitii tacite pe care îl includ deschis filosofiile si teoriile sociale care nu îsi asuma explicit prezumtiile: cel de cunostinte ne-explicitate. În acest sens. pornind de la prezumtia sistemicitatii. fo r ma v izib ila. incomplete. Hubert Van Belle. falsifierea implica si critica logicii interne a teoriilor. divinitatea este greu demonstrabila drept cauza ultima a derularilor sociale. si cel de trecere sub tacere („spirala tacerii” din comportamentul legat de raporturile de conducere. http:/ /www. [2]. Bart De Moor.. Leo Apostel. s a abs o lu tiza m p r in cip iu l ref lectarii. deci a fenomenelor din societate56 . Co n v in g erile în s es i au fo st în teles e d e o amen i ca ref lectân d .vub. Editura Tempus. 1994. a generat tendinta de închidere a dialogului în cadrul scolii filosofice.be/CLEA/pub/worldviews. Elemente de epistemologie a politicii”. VII. Bucuresti. Diederik Aerts. Ca urmare. a competentei achizitionate. inclusiv de conducere ideologica. la acest nivel. “ Critica politicii. teoriile sunt mai mult sau mai putin consistente. ca urmare a specializarii. a d eriv at d in id ein . “World views: From Fragmentation to Integration”. VUB Brussels. Teoriile sociale nu sunt jocuri. ci se pot/sau nu. 1994. desigur. adica se falsifica (Marx si Popper: prin practica si prin argumente logice).) _________________________________________________________ NOEMA VOL. Ana Bazac. eid o s. Teoriile sociale sunt. 2008 . dovedi. Edel Maex. ci de functiile lor sociale. (I). deoarece se refera la aspecte prin natura lucrurilor partiale. credinta religioasa.ac. Predominanta lor sociala nu este însa dependenta doar de trecerea testului falsifierii. Exis ta s i cel d e co nstru ctie – co n tu rare a co n cep telo r s i id eilo r d in d eme rs u l lo g ic în cu n o astere. Dar. cu forta ei si cu institutiile ei. fires te. teoriile sociale se si completeaza si se si critica reciproc. as p ect e xterio r .

2006.Gramsci e Sartre. [14]. p ro b lemi. Editura Academiei.Ana Bazac 111 _________________________________________________________ [3]. Biblioteca de filosofie. vol.htm (2-II-2006). Editura Ardealul. “Despre schimbarile în paradigmele stiintelor politice în ultima decada a secolului XX”. în „Ro man ian rev iew o f p o litica l s cien ce an d in tern atio n al re latio n s ”. „Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger”. studiu introductiv si comentarii de Aram M.). “Sartre and the adventure of the concept of rarity”. Raymond Boudon. Dialectics. în vol.n. “Studii de istoria filosofiei universale”. Gius. 4. Bari. 2. Science”.tf. 2008 . ”La filosofia di Gianbattista Vico” (1921). 3-4. ”Misère du relativisme”. 20 0 7. _________________________________________________________ NOEMA VOL. A lb erto Bu rg io . Co n s tand ach e. „Pa ra d ig me în a ctu alita te”. Raymond Boudon. 1981. Diogenes Laertios. [17]. XV. Th e a n a lysis o f Po p p er o n Ma rx’s meth o d . 1963. ”S to ria e sto rie d i “d ialettica ”. A „satisfying” theory of social knowledge. A cu ra d i A lb erto Bu rg io . 1997 [4 ]. M acerata. Ana Bazac. [8]. [9]. 20-21 aprilie 2007.”Texte sociologice alese”. Editura Academiei Române. [1 5] . ”Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene”. Ana Bazac. ”Despre vietile si doctrinele filosofilor” (secolul III e. în „Commentaire”. Ana Bazac. ”Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre”. Balmus. “Sartre. G. Bucuresti. svilu p p i”. Vita e Pensiero. în Raymond Boudon. Angela Botez. I. „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiintei p olitice”. [7]. 2 0 05 [5 ]. Tra d izion i. hiver 2006-2007. 1998. G.1953. Benedetto Croce. [11].uio. 2008. [10]. S ulla sema n tica di u n a p a ro la -ch ia ve”. ed . M ilen a Pres s . simpozionul international Grandi pensatori di novecento . 2007. [6]. 1991. Bucuresti. Qu d lib er Stu d io . Gianbattista Vico e la filosofia pratica”. [16]. Târgu Mures. Ana Bazac. Milano. Bu cu res ti. ”La sapienza della storia. 5-6. în „Revista de filosofie”. Lukács. A n a Bazac. quinta edizione. Humanitas. trad. ”Effets pervers et ordre social (1977)”. Bucuresti. 1990. Constanta. 116. [13]. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). Universitatea «Ovidius». Bucuresti. în ”Dia lettica . 2006.no/etikk/artikler/boudon. în ”Revue roumaine de philosophie”. în “Societate si cultura”. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste”. Raymond Boudon. S o me n o n con fo rmist rema rk s. Francesco Botturi. Mihai Draganescu. din limba greaca de C. http://www. [18]. Editura Academiei. Laterza. în v o l. „Architectural thought. VII. A n a Ba zac. System. [12]. 2 00 6. Frenkian. Ana Bazac.

2006.htm. ”Histoire et conscience de classe. Les Éditions de Minuit. 19 8 3. 1973. (1998). indici de autori si de concepte Rodica Croitoru. Yv es Du ran d . Bucuresti.Ana Bazac 112 _________________________________________________________ [1 9] . Bucuresti. 6. Ed itu ra Emin es cu . „Kurt Gödel”.edu/entries/godel. Martin Heidegger.clu b . Bu lletin n o 13 . ”Il materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce”. (Note critiche su un tentativo di «Saggio popolare» di sociologia. Mihai Draganescu. Alex andru Surdu. bibliografie selectiva. Dacia.h tm ( 15 -I II -2 0 07 ) [20]. [33]. Cluj. volumul VI. 1959. Athanase Joja. 1971. Epistemologia stiintelor sociale”. „Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine”.org/reference/subject/philosophy/index. ”Critica facultatii de judecare” (1790).marxists. 1960. Torino. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 2003. 2008 . ”Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii”. „ Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice. Zamfirescu. http://plato. ”L’interprétation dans les sciences sociales. Bucuresti. Bu cu res ti. Karl Marx. traduction et notes par Gilbert Moget et Armand Monjo. Editura Stiintifica si enciclopedica 1981. [30]. Quad. Ionut Isac. ”Notes sur Machiavel. ”Logos architékton”. Menas Kafatos. Préface de Georges Cogniot. Vasile Tonoiu. Paris. [23]. Editura Politica. VII. h ttp ://n ico l. Antonio Gramsci. CIRET. [21]. Spre geomodernitatea secolului XXI”. Mircea Flonta. Éditions sociales. Catalin Zamfir). 1981. Bucuresti. [29]. Editura Tehnica. [25]. [24]. Giulio Einaudi editore. o singura civilizatie. [34]. mai 1 9 98 . Angela Botez.marxists. „Prolégomènes au statut des entités abstraites”. în NOEMA.org/archive/marx/cw/volume05/index. ”The German Ideology” (1845-1846). dans Antonio Gramsci. [28]. Georg Lukács. Hermeneia. http://www. 2007. 1952. (coord. [32]. XVIII). note si comentarii. Stanford Encyclopedia of Philosophy. [26].f r/ ciret/b u lletin /b 1 3/b 1 3c3 . “The Basic Problems of Phenomenology” (1954). Retour sur le débat explication/compréhension”. Nemira. studiu introductiv Mircea Florian. ”Principles of Integrative Science”.htm. 2001. sur la politique e sur l’État moderne”. [2 2] . Gilles Ferréol. Immanuel Kant. Antonio Gramsci. Antonio Gramsci. [27].stanford. Mircea Malita. în Noesis. Essais de dialectique marxiste” (1923). M ircea F lo r ian . http://www. [31]. Juliette Kennedy. traducere de Constantin Noica. Vasile Dem. ”Œuvres choisis”. „L’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e de S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie des stru ctu res d e l’ima g in aire et d e son exp érimen ta tio n ”. 1. Athanase Joja. ”Zece mii de culturi. Paris.

[38]. 1744. Bu cu res ti. ”Oeuvres choisis de Vico. 2007. Michelet”. 1981. I. of Illinois Press. L'Harmattan. in Napoli. Catalin Zamfir). Bucuresti. http://www. VII. Librairie classique de L. Paris. [39]. Paris. Metamorfoza stiintei” (1979). Bertell Ollman. 1981. Alexandru Boboc. Yoshiyuki Sato. Ilie Pârvu. 2006. Bucuresti. (coord. Catalin Zamfir. 1981. 1 99 3. Gabriel Nagât. vol.. Bu cu res ti. Gianbattista Vico. Ilya Prigogine.D’intorno alla commune natura delle nazioni”. vol. [48]. ”Dia lectica si rela tivism”. Paideia. Hermeneia. vol. ” Pen ta mo rfo za a rtei”. „Constructia sociala a legilor stiintei”. ”Pouvoir et Resistance : Foucault. XIV.. Hachette. lettres etc. N. précédées d’une introduction sur sa vie et ses ouvrages par M. 1835. [42]. II. Editura Politica 1984. 1990. ” Arhitectura existentei”. Ed itu ra St iin tifica s i en ciclo p ed ica. [4 3] . Bucuresti. [46]. 2006. la science nouvelle. écrits par lui-même. Maris. 1 97 8. coord. [40]. Angela Botez.. [37]. Bucuresti.nyu. I .edu/projects/ollman/docs. ”Semantica si logica stiintei”. (coord. Althusser”. ”Noua alianta. Editura Politica.Ana Bazac 113 _________________________________________________________ [35]. Bucuresti. [45].Paradigma structuralgenerativa în ontologie. Epistemologia stiintelor sociale”. Humanitas. ”Introducere în epistemologie”. Ilie Pârvu. [41]. Bucuresti. „ Functii ale teoretizarii înauntrul investigatiei istorice. Ilie Pârvu. ”Principi di scienza nuova di. _________________________________________________________ NOEMA VOL. [36]. „Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale”. 6. O propunere de unificare. Catalin Zamfir).. [4 4. Editura Stiintifica. Epistemologia stiintelor sociale”. 2003. II . Ed itu ra A cad emie i Ro mân e. Vas ile To n o iu .Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. Editura Academiei Române. Gerard Stan. contenant ses mémoires. Derrida. [47]. Deleuze. Editura Politica. ”Arhitectura existentei”. ”Dance of the Dialectic: Steps in Marx’s Method”. Gianbattista Vico. Univ. 2008 . Bucuresti. Sorin Vieru. Vasile Tonoiu. în ”Studii de istorie a filosofiei universale”. 1974. Angela Botez. les opuscules. „Explicatia cauzala si explicatia functionalista. Bucuresti. Editura Stiintifica si enciclopedica. 2001. Vasile Tonoiu.I. A le xan d ru Su rd u . Isabelle Stangers.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful