Managementul relaţiilor interpersonale profesor-elev

Managementul relaţiilor interpersonale profesor-elev are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relaţiilor interpersonale pe care profesorul/conducătorul de grup le exercită în raport cu elevii percepuţi ca grup. Lista comportamentelor observabile : Problematizarea ca soluţie a problemelor disciplinare: 1. implicarea profesorului în problemele elevului 2. capacitatea profesorului de a stăpâni comportamentul elevului la un moment dat 3. direcţionarea elevului către auotevaluarea comportamentului 4. ajutorul acordat elevului pentru planificarea schimbării comportamentului 5. obţinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului 6. refuzul profesorului de a accepta scuze pentru eşecul planului de remediere a comportamentului 7. profesorul nu trebuie să pedepsească elevul pentru întreruperea planului 1. Implicarea profesorului în problemele elevului Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica în situaţia elevului, poate să-şi exprime preocuparea pentru elev în calitate de persoană, construind astfel o relaţie cu elevul. În felul acesta, profesorul poate să-şi ajute elevii să reflecteze asupra propriilor dorinţe şi planuri, încercând totodată să înţeleagă opţiunile acestora. În cazul în care elevul a făcut o alegere iresponsabilă, profesorul îl poate întreba: „Ce doreşti de fapt?” „Ce îţi trebuie?” „Cum ai vrea să fie la şcoală?” 2. Capacitatea profesorului de a stăpâni comportamentul elevului la un moment dat Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a stăpâni comportamentul elevului la un moment dat, fără să-i reamintească greşelile trecute. Profesorul trebuie să încurajeze onestitatea şi îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere şi să fie responsabili în raport cu propria opţiune. Exemplu: Profesorul observă că Don îl îmbrânceşte pe John şi îl pedepseşte pe primul, care protestează că John a început. Don trebuie să afle că reacţia lui este un răspuns la o provocare şi că este responsabil pentru alegerea comportamentală făcută. De asemenea, Don trebuie să afle că există şi alte modalităţi de a reacţiona la comportamentul agresiv şi că trebuie să fie pregătit să accepte consecinţele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite. 3. Direcţionarea elevului către auotevaluarea comportamentului Profesorul trebuie să ajute elevul să emită singur o judecată de valoare asupra propriului comportament: să ofere reguli comportamentale explicite şi repetate

1

hai să-ţi analizăm comportamentul şi să facem alt plan de reabilitare în cadrul regulilor noastre”. succesul. cinstea. Ajutorul acordat elevului pentru planificarea schimbării comportamentului Profesorul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi planifice schimbarea comportamentului. 6. Odată ce angajamentul a fost obţinut. Azi nu ai reuşit să-l respecţi. să-i ajute să identifice şi să aprecieze pertinenţa propriilor opţiuni comportamentale. temerile. Crezi că vreuna din aceste soluţii e valabilă şi în cazul tău?” 5. Refuzul profesorului de a accepta scuze pentru eşecul planului de remediere a comportamentului Nu acceptaţi scuze pentru eşecul planului de remediere a comportamentului: „Sunt dezamăgit. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele succese. Exemple: „Cum ţi-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îţi duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te comporţi când vei avea simţ de răspundere?” „Iată cum s-au comportat alţii în situaţii similare. Problematizarea de grup prin intermediul discuţiilor: Tipuri de discuţii de grup: -întâlniri care au ca teme prietenia. legate de programa de studiu şi de eficientizarea învăţării. să-i ajute pe elevi să înţeleagă implicaţiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor. handicapurile. dând astfel diverse sarcini elevilor. Acestea au rolul de a promova parteneriatul dintre elevi şi profesori.consecvent. 2 . fără să impună un sistem de valori unic. sentimentul de apartenenţă la grup. conformarea la un sistem de reguli -discuţii problematizante: relaţia programei de studiu cu situaţiile concrete din existenţa cotidiană. mâine va merge?” 7. dar nu descurajat. elevul trebuie să-l pună în practică imediat. Profesorul poate verifica periodiceficienţa acestuia. Exemple: „Fapta ta încalcă regulile?” „Eşti mulţumit de ceea ce ai făcut?” „I-ai ajutat pe ceilalţi în vreun fel cu fapta ta?” 4. Profesorul nu trebuie să pedepsească elevul pentru întreruperea planului Nu pedepsiţi şi nu criticaţi elevul pentru întreruperea programului de reabilitare comportamentală: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei: „Nu putem accepta aşa ceva. adică să transpună problemele teoretice în practică. deşi subiectele abordate pot depăşi nivelul strict al şcolii -şedinţe de diagnoză educaţională. Obţinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului Profesorul trebuie să obţină angajamentul elevului că va urma planul de schimbare a comportamentului: „Ai vreun plan potrivit?” „Vezi situaţia în perspectivă?” Angajamentul trebuie „pecetluit” dând mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract scris în acest sens. Ce părere ai.

Engleză Anul III 3 . Burcă Florina Marinela Istorie –Lb. însă grupul nu trebuie să întrerupă pe cel care vorbeşte pentru a corecta o idee sau a pune sub semnul întrebării o anume poziţie.Metode: Toate problemele care privesc clasa ca grup sau elevul ca individ sunt subiecte potrivite pentru discuţii menite să rezolve problemele existente. Dispunerea în cerc în spaţiul destinat discuţiei este adecvată pentru aceste întâlniri de grup care nu trebuie să depăşească 30-40 minute. nu să învinovăţească sau să pedepsească. Elevilor trebuie să li se ofere ocazia de a interveni în discuţie. Profesorul nu trebuie să se erijeze în judecător. el poate evalua metodele aplicate la nivel de grup. Oricum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful