Cuprinsul

Introducere:
Calculul termic al motorului cu ardere internă
Puterea efectivă a motorului –P
e
Selectarea unor coeficienţi şi exponenţi în calculul termic al MAI
Procesul de admisie
Procesul de comprimare.
Procesul de ardere
Procesul de destindere.
Indicii de performanţă a MAI
Determinarea dimensiunilor de bază (alezajul) al motorului termic. Parametrii
comparativi ai motoarelor
Analiza dinamică a mecanismului motor
Construirea diagramei indicate .
Construirea diagramei forţelor de inerţie a maselor cu mişcarea de translaţie F
j

Regula de bază a semnelor (±)de acţionare a forţelor în mecanismului motor.
Bibliografie
Concluzie
Elab. Coala
Verif. .
1
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Introducere
Scopul temei de proiectare (tezei de curs) este de a consolida şi sistematiza
cunoştinţele la disciplina „Tractoare şi automobile”, de a contribui la însuşirea
mai profundă a acestui compartiment de mare importanţă – „Calculul termic şi
analiza dinamică a MAI”, care prezintă materialul iniţial pentru calcularea
indicilor energetici şi eficienţa economică a motoarelor termice. Scopul folosirii
maşinilor electronice de calcul la realizarea lucrărilor de proiect la cursul
„Tractoare şi automobile” contribuie la executarea a două cerinţe de bază:
- reducerea timpului de efectuare a calculelor şi înţelegerea mai profundă a
esenţei fenomenelor studiate.
Executarea acestor cerinţe se efectuează după următoarele etape:
- studierea particularităţilor constructive şi a parametrilor motorului de bază;
- fundamentarea şi determinarea parametrilor principali şi alcătuirea tabelelor
cu datele iniţiale pentru calculul termic (tabela 3);
- familiarizarea cu programul de soluţionare a sarcinilor la maşini de calcul;
- analiza rezultatelor soluţionării sarcinilor şi a parametrilor motorului calculat
în comparaţie cu cel contemporan.
Elab. Coala
Verif. .
2
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
1.CALCULUL TERMIC AL MOTORULUI CU ARDERE INTERNĂ
Scopul principal al calculului termic ce il efectuam constă în:
- determinarea randamentului;
- calcularea consumului specific;
- alcătuirea bilanţului termic;
- determinarea dimensiunilor de bază a motorului. La fel cu ajutorul calculului
termic se poate determina forţele şi momentele care acţionează în mecanismul
motor şi pe această bază a valorificare momentul de inerţie şi dimensiunile
volantului.
Pentru efectuarea calculului termic este nevoie de parametrii iniţiali. Aceşti
parametri sînt selectaţi în tabelul 1.
Tabelul 1.
Automobi
lu
(pototip)
Motorul
(prototip)
Numărul
de cilindri, i
Gradul de
comprimare,
ε
Consumul
specific
efectiv g
e
1 2 3 4 5
BMW
325 TD
BMW 325 td 6 22 66.44
Numărul
de turaţii,
n, min
-1
Rezistenţa
de tracţiune,
R
tr
kN
Viteza
iniţială V
i

m/s
Puterea N
e

APP, kW
Terenul de
deplasare
6 7 8 9 10
4800 0.1 25 85 Drum asfaltat
Bazându-ne pe datele iniţiale pentru a începe calculul termic avem nevoie de a
determina puterea motorului necesară pentru a îndeplini sarcina dată.
1.1.Puterea efectivă a motorului – N
e
se determină după expresia:
;
1000
10 ) (
3
p K N
V F K V f g m
N
rez in
a
tr
a t
e
+ +
× ×
+
× × × ×
·

η
kW
76 40 3 . 12
1000
15625 625 . 2 3 . 0
9 . 0
10 ) 25 02 . 0 8 . 9 2100 (
3
· + +
× ×
+
× × × ×
·

e
N kW
unde m - masa totală a automobilului în kg
f – coeficientul de alunecare.
Elab. Coala
Verif. .
3
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
.
1.2. Selectarea unor coeficienţi şi exponenţi
în calculul termic al MAI
1.2.1.Gradul de creştere a presiunii - λ
p
Acest grad pezintă raportul dintre presiunea căpătată la sfârşitul arderei către
presiunea la sfîrşitul comprimării.
λρ=
o
z
P
P
=1.4
Valoarea gradului de crestere a presiunii λ
p
trebuie să fie la un nivel încât
presiunea la sfârşitul arderei să nu fie mai mare de (6,5-7,0) MPa, atunci
durabilitatea motorului va fi mai avansată.
Pentru motoarele cu camera de ardere în piston gradului de crestere a
presiunii λp =1,4 - 2,2.
1.2.2. Parametrii mediului ambiant
Pentru motoarele ordinare ,parametrii mediului ambiant sînt prezentaţi prin
P
0
-presiunea şi T
0
-temperatura aerului înconjurător.
În calcule se admit P
0
=0,1 MPa şi T
0
=T+15=273+15=288K.
Pentru motoarele supraalimentate parametrii mediului ambiant sînt P
s
, T
s

adică presiunea şi temperatura fluidului proaspăt după suflantă.Deaceea
temeratura dupa suflanta o determinam din expresia:
Ts=
k
k
n
n
h
P
P
T
1
0
0

,
_

¸
¸
Si vom obtine:
T
288
1 . 0
1 . 0
288
2
1 2
·
,
_

¸
¸
·

s
K
K T
s
298 10 288
/
· + ·
unde n
s
- exponentul politropic mediu al comprimării aerului după suflantă.
1.2.3.Сoeficientul excesului de aer-α,
Сoeficientul excesului de aer il aflam din raportul dintre cantitatea de aer L
d

disponibilă pentru arderea unui kilogram de combustibil şi cantitatea L
0
necesară
pentru arderea teoretică completă.

.
0
L
L
d
· α
=1.6
Valoarea coeficientului excesului de aer la diferite motoare Diesel
α=1,4...2,0. Tinind cont de faptul ca puterea motorului nu este mare si turatiile la
autoturismul dat sunt destul de joase coeficientu excesului de aer il vom lua 1.55
1.2.4.Numărul de timpi –τ
Pentru motoarele Diesel cu ciclul funcţional în patru timpi τ=2, iar la acele în
doi timpi τ =1.
1.2.5.Încălzirea necesară a aerului – ΔT
Elab. Coala
Verif. .
4
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Pentru a obtine coeficientul de umplere mai ridicat la motoarele Diesel
încălzirea aerului ce pătrunde în cilindrii motorului e de dorit să fie redusă la
minimum, în aşa mod coeficientul de umplere va fi ridicat.
Deci în asemenea caz ΔT=(10...25)
0
C având în vedere că la nivelul de sus e
mai satisfăcut pentru motoarele cu sarcină considerabilă şi invers la motoarele cu
sarcina scăzută Pentru motoarele cu supraalimentaţie la care se prevăd răcitoare
după suflantă ΔT=(5…10)
0
C.Tinind cont de marca automobilului ce o avem vom
considera pe ΔT=10
0
C
1.2.6.Raportul S/D
Daca vom micsora raporul S/D vom putea obtine o fortare a motorului fata
da turatii. Si inveres daca vom mari raportul S/D va creste viteza medie a
pistonului ceea ce va duca automat la cresterea fortelor de inertie si in rezultat
vom avea o uzare intensa a grupului piston cilindru cu pierderi in durabilitatea
motorului.Viteza medie a pistonului o vom calcula din formula: w
mp
=
30
n S ⋅
; iar
cilindreea unitara din formula: V
s
=
2
2
D π
. Raport S/D îl menţinem conform
datelor tabelare tinind cont de faptul ca el variaza intre 0.8...1,4
Ψ=S/D=1.12
1.2.7.Parametrii gazelor reziduale
1.2.7.1. Coeficientul gazelor reziduale – γ
r
, prezintă raportul numărului de
moli ai gazelor reziduale către numărul de moli ai fluidului proaspăt admis în
cilindru, adică
h k k
r r
r
T P
T P
y
η ε ) 1 (
/
− ×
×
·
unde in calculele ce urmeaza trebuie sa il
obtinem in limetele:
γ
r
=0,00...0,02.
1.3.Procesul de admisie
1.3.1.Presiunea la sfârşitul procesului de admisie -P
a
Pentru detrminarea presiunii la sfirsitul admisiei ne vom folosi de formula :
MPa P P P
a s a
, ∆ − ·
unde ∆P
a
– pierderile de presiune în galeria de admisie
Mărirea pierderilor gazodinamice depinde de viteza curgerii fluidului şi de
rezistenţele sistemului de admisie.
Determinam presiunea gazelor reziduale P
r
,.
Elab. Coala
Verif. .
5
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Presiunea gazelor reziduale pentru motoarele supraalimentate se poate căpăta
după expresia:

MPa P P
s r
) 95 . 0 ... 75 . 0 ( ·
085 . 0 85 . 0 1 . 0 · × ·
r
P MPa
Pentru motoarele supraalimentate:
0
) 10 . 0 ... 04 . 0 ( P P
a
· ∆ MPa
01 . 0 1 . 0 1 . 0 · × · ∆
a
P MPa
a s a
P P P ∆ − · MPa
P
a
=0.1-0.01=0.09MPa
1.3.2.Temperatura gazelor la sfârşitul admisiei - T
a
depinde de temperatura
şi masa fluidului proaspăt admis în cilindri şi de masa şi temperatura gazelor
reziduale.

Pentru motoarele supraalimentate.
r
r r s
a
T T T
T
γ
γ
+
+ ∆ +
·
1
= 313
01 . 0 1
900 01 . 0 10 288
·
+
× + +
K

Dupa efectuarea calculelor trebuie sa obtinem T
a
în limitele:T
a
= (320...400)K.
1.3.3.Coeficientul de umplere - η
u
Valoarea coeficientului de umplere în mare măsură depind de parametrii
energetici ai motorului (puterea şi momentul motor).Putem mentiona faptul ca cu
cît η
u
e mai mare, cu atât se foloseşte mai pe deplin şi cilindreea motorului.
Vom determina coeficientul de umplere după următoarea expresie:
( )
/
) 1 (
s s
s r a
u
T P
T P P

− ×
·
ε
ε
η =
87 . 0
298 ) 1 22 ( 1 . 0
288 ) 085 . 0 22 09 . 0 (
·

− ×

Valoarea coeficientului de umplere se află în intervalul 0,7...0,9.Deoarece
am obtinut coeficientul de umplere mai ridicat putem spune ca avem un motor
supraalimentat.
1.4.Procesul de comprimare
Elab. Coala
Verif. .
6
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Pentru efectuarea calculelor la procesulu de comprimare avem nevoie de
presiunea si temeratura la sfirsitul comprimarii.Deasemenea trebuie de calculat
exponentul politropic al procesului de comprimare
1
n

care se afla in limetele
1,32...1,37 si se calculeaza dupa expresia lui Petrov:
37 . 1
4800
100
41 . 1
100
41 . 1 · − · − ·
n
n
c
unde n - turaţiile nominale ale motorului, min
-1
.
1.4.1.Presiunea la sfârşitul comprimării se determină după formula:
72 . 4 18 09 . 0
37 . 1
1
· × · × ·
c
n
a c
P P ε MPa
pentru motoare supraalimentate presiunea la sfirsitul comprimarii trebuie sa fie
in intervalele 5,0...9,0 MPa
1.4.2.Temperatura la sfârşitul comprimării se determină prin relaţia:
912 18 313
37 . 0 1
· × · × ·

c
n
a c
T T ε K
1.5.Procesul de ardere
1.5.1.Compoziţia şi cantitatea lubrifianţilor
Compoziţia lubrifianţilor lichizi o vom exprima prin conţinutul masic
(motorină) în kg:
C=0,86; H
2
=0,13; O
2
=0,01,
unde cantitatea de căldura disponibilă la ardere este
Q
d
=43000kJ/kg.
Pentru aprecierea stării iniţiale a amestecului combustibil-aer trebuie să se
determine oxigenul minim necesar O
2min
pentru arderea completă a unui kilogram
de combustibil şi respectiv cantitatea de aer L
min
.
1.5.2.Conţinutul şi compoziţia produselor de gaze
Cantitatea de oxigen O
2min
este redată de relaţia:
2min 2 2
8 .
8 ,
3 . .
kg oxigen
O C H O
kg comb
· + −
Cunoscând compoziţia masică a aerului de 77% azot şi 23% oxigen se obţine
cantitatea minimă teoretică de aer necesară arderii complete.
37 . 14 ) 01 . 0 03 . 1 293 . 2 ( 34 . 4 8
3
8
23 . 0
1
2 2
0
/
· − + ·
,
_

¸
¸
− + · O H C L
;
.
.
comb kg
aer kg

Elab. Coala
Verif. .
7
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
sau în k mol:
49 . 0
29
37 . 14
29
/
min
0
· · ·
L
L
.
.
.
comb kg
mol kg

Cantitatea gazelor reziduale se determină prin expresia:

0079 . 0 49 . 0 01 . 0 6 . 1
0
· × × · × × ·
r r
y L M α

.
. .
.
comb kg
mol k
Cantitatea produselor de gaze arse pentru un kilogram de combustibil în
cazul
când α>1.
82 . 0
32
01 . 0
4
13 . 0
49 . 0 6 . 1
32 4
2 2
0
· + + × · + + × ·
O H
L M α
.
. .
.
comb kg
mol k
Cantitatea produselor până la ardere şi după arderese obţine din relaţiile:
până la ardere
79 . 0 ) 01 . 0 1 ( 49 . 0 6 . 1 ) 1 (
0
· + × · + × ·
r c
y L M α

;
. .
.
comb kg
mol k

după ardere
83 . 0 0078 . 0 82 . 0 · + ·
z
M

.
. .
.
comb kg
mol k

Pentru a determina coeficient de variaţie μ avem nevoie de raportul dintre
numărul de kilomoli de gaze căpătate prin ardere şi numărul de kilomoli la
începutul arderii.Astfel el va fi egal cu:
04 . 1
79 . 0
83 . 0
· · ·
c
z
M
M
µ
1.5.3.Căldura specifică a gazelor. Sub această denumire putem subînţelege
cantitatea de căldură necesară pentru mărirea temperaturii unui mol de gaze la un
grad, având unităţi de măsură kJ/k
. moli grad ×
1.5.3.1.Căldura specifică molara a fluidului proaspăt C
v1
, pentru intervalul de
temperaturi (500...3000) K se obţine după expresia:
36 912 0173 . 0 16 . 20 00173 , 0 16 , 20
1
· × + · + · + ·
c c v
T BT A C
1.5.3.2.Căldura specifică molara a gazelor eşapate - C
1
v
, până la temperatura
de 3000 K şi coeficientul excesului de aer α=1.55 se determină din relaţiile.
z c v
T BT A mC
4 /
10
8 . 13
5 . 15
92 . 0
20

×
,
_

¸
¸
+ +
,
_

¸
¸
+ · + ·
α α
Elab. Coala
Verif. .
8
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
26 2200 10
6 . 1
8 . 13
5 . 15
6 . 1
92 . 0
20
4 /
· × ×
,
_

¸
¸
+ +
,
_

¸
¸
+ ·

v
mC
mC
/
v
– este căldura specifică molară având în vedere ca este V- const..
Bazându-ne pe expresiile susţinute, putem confirma că:
38 . 34 315 . 8
/ /
· + ·
v p
mC mC
1.5.4.Temperatura gazelor la sfârşitul procesului de ardere –T
z
2200
2
4 ) (
2
·
× + × t −
·
B
BS A A
T
z
µ
µ µ µ
K
Unde:
315 . 28
4 . 1
092 .
315 . 8
1
· + + · C A
( ) 04 . 115806 6 . 76415 384 . 39390 315 . 8
1
· + · + + ·
c
u
c V
M
H
T mC S
ξ
λ
0024 . 0 10 5 . 15
8 . 13
4
· ×
,
_

¸
¸
+ ·

α
B
Unde: A
//
= 28,315+
·
α
92 , 0
9 . 28
6 . 1
92 . 0
315 . 28 · +

Rezolvând ecuaţia pătrată, determinăm valoarea T
z
. Pentru motoarele
Diesel T
z
=(1800...2400)K.
1.5.5. Presiunea gazelor la sfârşitul procesului de ardere – P
z
.
P
z
– se determină prin relaţia:
2 . 6 72 . 4 4 . 1 · × · × ·
c z
P P λ
MPa
Şi se află în limitele P
z
=(5,0...12,0)MPa.
1.5.6.Gradul de destindere prealabilă –ρ,
se obţine după expresia:
27 . 1
912
2200
4 . 1
05 . 1
· × · × ·
c
z
T
T
λ
µ
ρ

Elab. Coala
Verif. .
9
Mod
Coala N. document Semnăt. Data

1.6.Procesul de destindere
Determinam gradul de destindere si exponentul politropic de destindere care
vor fi calculate dupa formulele:
2 . 14
27 . 1
18
· · ·
ρ
ε
δ
Valoarea δ=7,5...15 pentru motoarele Diesel ordinare.
Exponentul politropic de destindere n
2
il vom determina după expresia:
25 . 1
4800
130
22 . 1
130
22 . 1 · + · + ·
n
n
d
Pornind de la expresiile de mai sus presiunea şi temperatura la sfârşitul
destinderii le vom obtine:
24 . 0
2 . 14
1
2 . 6
1
25 . 1
· · ·
d
n
z b
P P
δ
MPa
K
827
085 . 0
24 . 0
1158
3
3
· · ·
r
b
b
r
P
P
T
T
K

1.7.Indicii de performanţă a MAI
1.7.1.Parametrii indicaţi
1.7.1.1.Presiunea medie indicată teoretică – P
i
´
Presiunea medie indicată P
i
´o putem numi lucru mecanic al unitatii de cilindree
si o calculam dupa formula.
Elab. Coala
Verif. .
10
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
1158
2 . 14
1
2200
1
25 . 0 1
2
· · ·
− n
z b
T T
δ
·
1
]
1

¸

,
_

¸
¸



,
_

¸
¸


×
+ −

·
− − 1 1
/
1
1
1
1 1
1
1
) 1 (
1
c d
n
c
n
d
p
c
i
n n
P
P
ε δ
ρ λ
ρ λ
ε
( ) MPa 58 . 0
18
1
1
1 37 . 1
1
2 . 14
1
1
1 25 . 1
27 . 1 4 . 1
1 27 . 1 4 . 1
1 18
72 . 4
37 . 0 25 . 0
·
1
]
1

¸

,
_

¸
¸


,
_

¸
¸


×
+ −

·
1.7.1.2.Presiunea medie indicată reală – P
i
, se determină din diagrama
indicată reală. Deci presiunea medie indicată reală o putem obtine conform
expresiei:
54 . 0 94 . 0 58 . 0
/
· × · × · V P P
i i MPa
1.7.1.3.Randamentul indicat –η
i.
Randamentul indicat al motorului ne demonstrează eficienţa utilizării
combustibilului în funcţionarea lui şi se determină după expresia:
( )
,
1 315 , 8
d c
c c
i i
Q P
T M
P

− ⋅ ⋅
·
ε
η
37 . 0 54 . 0
43000 72 . 4
17 912 79 . 0 315 . 8 ) 1 ( 315 . 8
· ×
×
× × ×
·
×
− × ×
·
i
u c
c c
i
P
Q P
T M ε
η
Valoarea η
i.
pentru motoarele Diesel în funcţionarea lor la regimul
nominal trebuie sa o obtinem intre valorile:
η
і
=0,35...0,50.
1.7.1.4. Randamentul relativ – η
r.
El ţine seama de pierderile de căldură prin
pereţi, de arderea completă şi se determină după relaţia:
62 . 0
6 . 0
37 . 0
· · ·
t
i
r
η
η
η
unde η
t
- randamentul termic al motorului, care are relaţia:
6 . 0
22
1
27 . 0 8 . 1 41 . 1 ) 1 8 . 1 (
27 . 1 8 . 1
1
) 1 ( ) 1 (
1
1
41 . 0
41 . 0 1
1
· ×
× × + −
×
− ·
− × + −
×
× − ·


ρ λ λ
ρ λ
ε
η
k
k
k
t
unde K=1,41 exponentul adiabatic al fluidului la comprimare.
Valoarea randamentului relativ al motoarelor contemporane este în limitele
t
η
=0,5...0,8.
1.7.1.5. Consumul specific indicat de combustibil - g
i
, se determină cu relaţia:
Elab. Coala
Verif. .
11
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
226
37 . 0 43
3600 3600
·
×
·
×
·
i d
e
Q
g
η

,
kwh
g

unde Q
d
– puterea calorifică disponibilă a combustibilului, în MJ/kg comb.

43 / . .
d
Q MJ kg comb ·
1.7.2.Indicii efectivi ai motoarelor cu ardere internă
Indicii efectivi ce caracterizează funcţionarea motoarelor şi se diferă de cei
indicativi cu acea parte de lucru pozitiv efectuat de gaze în cilindri, distribuite la
punerea în funcţiune a dispozitivelor auxiliare şi mecanismelor proprii. Această
diferenţă este însemnată prin pierderi mecanice.
1.7.2.1. Determinarea pierderilor mecanice
Puterea pierderilor mecanice N
m
consta din pierderile datorită frecării
pistonului şi segmenţilor de cilindri, frecările din lagărele paliere şi din cuzineţii
de bielă, puterea consumată pentru acţionarea pompei de lichid de răcire, pompei
de ulei, ventilatorului, generatorului de curent, pompei de injecţii şi puterea
consumată pentru schimbarea gazelor.
Pentru efectuarea calculelor în prealabil şi determinarea mărimii N
m
este
necesar să fie calculată presiune medie a pierderilor mecanice P
t
care
caracterizează pierderile mecanice în motor.
Mărimea presiunei medie a pierderilor mecanice P
t
se determină prin
relaţia:
24 . 0 26 . 13 0118 . 0 089 . 0 0118 . 0 089 . 0 · × + · + ·
pm m
W P
MPa
unde w
ep
este viteza medie a pistonului, si se calculeaza dupa expresia:
2 . 13
30
4800 0829 . 0
30
·
×
·
×
·
n s
W
mp
1.7.2.2. Presiunea medie efectivă - P
e
se calculează cu relaţia:
3 . 0 24 . 0 54 . 0 · − · − ·
m i e
P P P
MPa
Valoarea P
e
la funcţionarea motoarelor în regim nominal e în limitele de
până la 1,75 MPa.
1.7.2.3. Randamentul mecanic η
m
, cu ajutorul căruia se apreciază rezultatul
pierderilor mecanice, şi se determină după expresia:
Elab. Coala
Verif. .
12
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
5 . 0
54 . 0
3 . 0
· · ·
i
e
m
P
P
η
1.7.2.4. Gradul de utilizare a căldurii disponsabile. Apreciem randamentul
efectiv – η
e
tinând seama de toate pierderile termice şi mecanice.
18 . 0 5 . 0 37 . 0 · × · × ·
m i e
η η η
1.7.2.5. Consumul specific efectiv de combustibil g
e
se calculează din relaţia
5 . 246
18 . 0 43
3600
·
×
·
e
g
g /MJ,

1.8. Determinarea dimensiunilor de bază al motorului
termic
1.8.1. Determinarea volumului de lucru
Determinam cilindreea unitară după următoarele expresii:

47 . 0
19296
9120
6 4800 67 . 0
76 120 60
· ·
× ×
×
·
× ×
×
·
i n P
N
V
e
e
s
τ
dm
3
unde N
e
– este puterea efectivă a motorului calculată în prealabil, în kw;
P
e
– presiunea medie efectivă în MPa .
Efectuam verificărea calculului termic după puterea efectivă pentru a ne
convinge ca calculele efectuate pina la etapa data sunt corecte.

,
60
s
e e
V n i
N p kw
τ
× ×
·

kw N
e
, 5 . 75
120
6 4800 47 . 0
67 . 0 ·
× ×
·
Intrucit am obtinut puterea efectiva aproximativ egala cu valoare ei obtinuta
la inceputul proiectului putem afirma ca calculele sunt efectuate corect.
Determinarea diametrului cilindrului D.
Ţinând cont de valorile date mai sus avem:
3
4
,
s
V
D dm
πθ
·
Elab. Coala
Verif. .
13
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
dm D , 86 . 0 59 . 0
2 . 3
88 . 1
03 . 1 14 . 3
47 . 0 4
3
3 3
· · ·
×
×
·
la fel determinăm puterea indicată şi puterea pierderilor mecanice după
următoarele expresii:

,
60
s
i i
V n i
N p kw
τ
× ×
·

kw N
i
, 5 . 102
2 60
6 4800 47 . 0
91 . 0 ·
×
× ×
·

,
60
s
m m
V n i
N p kw
τ
× ×
·

kw N
m
, 27 24 . 0
2 60
6 4800 47 . 0
·
×
× ×
·
Determinam volumele ale cilindrului, care sînt necesare pentru construirea
diagramei indicate.
Volumul camerei de ardere sau volumul minim se determină prin formula:
. ,
1
3
dm
V
V
s
c

·
ε
3
, 03 . 0
17
47 . 0
dm V
c
· ·
Volumul total V
t
=V
a
sau volumul maxim.
V
t
=V
c
+V
s
=V
a
.
, 49 . 0 47 . 0 02 . 0 · + ·
a
V
Volumul cilindrului în punctul „Z” al diagramei indicate.
V
z
=
, ,
3
dm V
c
⋅ ρ
3
, 038 . 0 03 . 0 27 . 1 dm V
z
· × ·
unde ρ este coeficientul de destindere în prealabil
1.9.Parametrii comparativi a motoarelor.
1.9.1 Puterea specifică a motorului se determină prin formula:
3
,
e
s
p
N kW
N
A dm
·
Σ
Elab. Coala
Verif. .
14
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
3
, 22
5 . 3
76
dm
kW
N
s
· ·
unde A
p
- suprafaţa transversală pistonului, dm
2
.
1.9.2 Puterea litrică a motorului:
3
,
e
l
l
N kW
N
V dm
·
4 . 30
498 . 2
76
· ·
l
N
3
dm
kW
2. ANALIZA DINAMICĂ A MECANIZMULUI MOTOR
2.1. Construirea diagramei indicate
Pentru proiectarea diagramei indicate am luat scara presiunii μ
p
=0,033;
MPa·mm
-1
.
Scara pe axa orizontală a cilindrului am luat-o astfel încât lungimea diagramei
indicate să fie aproximativ egală cu înălţimea ei.
Pe linia verticală dusă din punctul V
c
, proiectam punctele Pr, Pc, Pg, şi în
Punctul z se proiectează pe locul intersectării dreptelor – orizontală care trece
prin punctele z
'
, z. Punctele caracteristice la unim consecutiv între ele dupa care
obtinem politropia comprimarii.
Pentru a construi politropa comprimării „a-c” folosim datele obtinute din
formulele
/
1 X
P
care sunt prezente mai jos:
37 . 1
/
1

,
_

¸
¸
+
× ·
c
c
c x
V n
V
P P
2 . 79 4 . 2
20
10
21 . 6
37 .. 1
/
1
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P


5 . 45 38 . 1
30
10
21 . 6
37 .. 1
/
2
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P

7 . 29 9 . 0
40
10
21 . 6
37 .. 1
/
3
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
Elab. Coala
Verif. .
15
Mod
Coala N. document Semnăt. Data

4 . 22 68 . 0
50
10
21 . 6
37 .. 1
/
4
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
49 . 17 53 . 0
60
10
21 . 6
37 .. 1
/
5
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
2 . 14 43 . 0
70
10
21 . 6
37 .. 1
/
6
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
8 . 11 36 . 0
80
10
21 . 6
37 .. 1
/
7
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
52 . 10 31 . 0
90
10
21 . 6
37 .. 1
/
8
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
Dupa construirea politropii comprimarii trecem la urmatoarea etapa a
construirii diagramei indicate unde vom construi politropia destinderii. Pentru
construirea ei vom avea nevoie de a calcula si a determina punctele prin care va
trece aceasta. Pentru aceasta vom calcula Px
1
dupa care calculele obtinute le
vom inmulti la scara aleasa.
2 . 12 37 . 0
210
220
35 . 0
25 . 1
1
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P


9 . 12 39 . 0
200
220
35 . 0
25 . 1
2
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
8 . 13 42 . 0
190
220
35 . 0
25 . 1
3
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P

8 . 14 45 . 0
180
220
35 . 0
25 . 1
4
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
8 . 15 48 . 0
170
220
35 . 0
25 . 1
5
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
2 . 17 52 . 0
160
220
35 . 0
25 . 1
6
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
5 , 18 56 . 0
150
220
35 . 0
25 . 1
7
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
46 . 20 62 . 0
140
220
35 . 0
25 . 1
8
· ·
,
_

¸
¸
·
x
P
Elab. Coala
Verif. .
16
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Unind lent punctele obtinute pe diagrama indicată vom obţine liniile politropei
de comprimare şi destindere.
Diagrama indicată reală ce diferă de cea teoretică cu „rotunjirea” în punctele c.
g, z, b, fiindcă în condiţii reale de funcţionare a unui motor, combustibilul este
injectat cu un avans şi aprinderea apare până a ajunge pistonul în punctul mort
superior, unde are loc ridicarea presiunii la sfârşitul procesului de comprimare.
Procesul de ardere decurge într-un volum variabil pe linia c-Z
g
unde
deschiderea supapei de evacuare se începe până la deplasarea pistonului în PMI,
care aduce la reducerea presiunii la sfârşitul destinderii
Poziţia punctului c aproximativ il determinam după expresia:
P
c

=(1,15...1,25)⋅P
c
.
Punctul c

este amplasat pe linia c-z.
Presiunea maximală reală P
zg
în procesul arderii il vom determina cu relaţia:
P
zg
=0,85 P
z
=0.85×11.18=9.5
Poziţia punctului b

corespunde cu începutul deschiderii supapei de evacuare.
Punctul b se amplasează la mijlocul punctelor b şi a (fig. 2.2). Pentru a aranja
puntele c

şi b

pe diagrama indicată reală, e necesar de determinat unghiul
injectării combustibilului în avans, fazele de distribuire a gazelor şi poziţia
corespunzătoare a pistonului pe diagramă.
În corespundere cu fazele de distribuire a gazelor şi unghiul în avans de
injectare a combustibilului, determinăm deplasarea pistonului şi poziţia punctelor
pe diagrama indicată reală după expresia:
X=
( ) ( ) 1 cos 1 cos 2 ,
2 4
A B
mm
λρ
α α
×
1
− + −
1
¸ ]
Unind lent punctele c

şi c

, c

şi z
g
, z
g
cu linia politropică de destindere, b′ şi b″,
b″ şi a′, la fel unind punctul r cu linia de admisie, căpătăm diagrama indicată
reală.
2.2.Construirea diagramei forţelor de inerţie a maselor cu mişcare de
translaţie F
j
.
Elab. Coala
Verif. .
17
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Diagrama forţelor de inerţie P
j
o construim în formă de curbă a forţelor de
inerţie relativ la 1 m
2
a ariei pistonului pe segmentul cu lungimea A-B,
deasemenea luam in consideratie si de unghiul de rotire a arborelui cotit.
Forţa de inerţie o vom calcula după formula:
( ) MPa w r
F
m
P
n
j
, 10 cos cos
6 2 −
× + × × · α λ α
unde
2
2 2
, 0058 . 0
4
86 . 0 14 . 3
4
m
D
A
p
·
×
· ·
π

D-diametrul pistonului, se ia drept egal cu diametrul cilindrului în m.
m - masa totală a pieselor în mecanismul motor, care se referă la mişcarea de
translaţie şi se determină cu relaţia:
m=m
p
+0.275m
b1
=0.87+0.275
×
1.45=1.27 kg
unde m
p
– masa pieselor din grupul pistonului (pistonul, segmenţii, bolţul
pistonului, siguranţe);
m
b1
– masa unei părţi a bilei corespunzătoare la mişcarea de translaţie a
pistonului şi se determină cu relaţia:
kg m
p
, 87 . 0 0058 . 0 150 · × ·
kg m
b
, 45 . 1 0058 . 0 250
1
· × ·

s rad
n
/ , 4 . 502
30
4800 14 . 3
30
·
×
·
×
·
π
ω

unde n – numărul de turaţie a arborelui cotit.
Folosind expresia determinăm valoarea P
j
în două puncte extreme ale
pistonului, in puctele α=0
0
, 180
0
.
( ) ( ) MPa w r
F
m
P
p
n
j
, 2 . 6 10 8 . 1 1 4 . 502 041 . 0
0058 . 0
27 . 1
10 1
6 2 6 2
max
· × + × × · × + × × ·
− −
λ

( ) ( ) MPa w r
F
m
P
n
j
, 5 . 2 10 8 . 1 1 4 . 502 041 . 0
0058 . 0
27 . 1
10 1
6 2 6 2
min
· × − × × · × − × × ·
− −
λ

Aceasta diagrama o vom realiza după Metoda lui M.Tolle,unde este necesar
a calcula mărimea C-C
1
. Punctul de intersecţie a tangenţelor duse către curba
diagramei forţelor de inerţie şi se determină după relaţia:

2
1
3
,
p
mr
C C A MPa
A
ω
− · ×

Elab. Coala
Verif. .
18
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
2.3. Construirea diagramei generale
Vom construi diagrama generala folosind metoda grafica Brix unde vom
efectua mai multe operatii.Prima etapa vom duce o axa orizontală cu o lungime
de 24 de segmente egal fiecare co 10 mm care va insemna unghiul de rotaţie a
arborelui cotit egal cu 30
0
.Construim semicircumferinta care va avea raza R=S/2
unde S va fi reprezentata de punctele AB dupa care o impartim in 6 parti egale si
unim punctele obtinute pe semicercumferinta cu centru . De la centrul O în
dreapta spre PMI depunem un segment
0 0′ −
egal cu relaţia
2
r λ ×
unde obţinem
un nou centru O
/
. Din O
/
se duc drepte paralele, adică
0 1 // 01 ′ ′
,
0 2 // 02 ′ ′
. Din
punctele obtinute ducem drepte perpendiculare la segmentul A-B.In acest mod
obtinem punctele
0 ,1 , 2 ,...6 ′′ ′′ ′′ ′′
. Folosind aceasta metoda vom obtine distantele
intre punctele
0 ,1 , 2 ,...6 ′′ ′′ ′′ ′′
care reprezintă deplasarea pistonului respectiv unghiului
de rotaţie a arborelui cotit 30
0
, 60
0
, 90
0
,...180
0
presiunea gazelor respectiv la
unghiul 0
0
, 30
0
, 60
0
,...720
0
va fi depusă din punctele
0 ,1 , 2 ,...6 ′′ ′′ ′′ ′′
pe linia ciclului
de funcţionare a motorului luând în consideraţie scara presiunii μ
p
.
Pentru construirea diagramei forţelor de inerţie F
j
=f( α ) ne folosim de
diagramele efectuate precedent. Din diagrama unde am determinat deplasarea
pistonului in dependenta de unghiul de rotatie vom trage linii perpendiculare din
punctele
0 ,1 , 2 ,...6 ′′ ′′ ′′ ′′
la diagrama indicata pe politopa comprimarii unde vom
obtine puncte. In acelasi mod efectuam cu punctele 1,2,3,4,5 de pe segmentul A-
B depunindule pe politropa destinderii.Punctele obtinute pe politropa de
comprimare si destindere le trensferam pe diagrama fortelor de inertie tinind cont
de scara gradata de la 30
0
pina la 720
0
.Astfel obtinem diagrama fortelor de
inertie.Diagrama fortelor de gaze o realizam cu ajutorul diagramei fortelor de
inertie si anume cu ajutorul P J .Iar diagrama totala reprezinta suma diagramei
fortelor de inertie si de gaze.
Construirea diagramei forţei T
Axa orizontală se obţine ca şi la diagrama precedentă.Valoarea forţei T se
determină după expresiadata, luând în vedere mărimea forţei F din diagrama
desfăşurată şi valorile funcţiei trigonometrice
sin
cos
α β
β
+
ţinând seama de
parametrii λ şi α care sunt redaţi în tabelul 5.
Valorile calculate ale T se depun respectiv la unghiul cuvenit şi cu sensul după
regula dată.
Unind punctele forţate T de la α=0 (peste 30
0
) până la α=720
0
căpătăm
diagrama forţei T în dependenţă de unghiul de rotaţie a arborelui cotit.
Momentul motor depinde atât de sarcina motorului, cărei variaţie antrenează
modificarea diagramei indicate, cât şi de turaţie prin a cărei schimbare se
modifică regimul de presiuni din cilindru şi valoarea forţelor de inerţie.
Elab. Coala
Verif. .
19
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
La motoarele policilindrice, arborele cotit însumează momentele motoare
obţinute în cilindri, realizând un moment motor total M
t
. Adică momentul M
t
se
determină
T m
M T r · ×
, unde T
m
– forţa tangenţială a motorului.
Valoarea funcţiei
( ) sin
cos
α λ
β
+
α
0
S
e
m
n
u
l
Valoarea
( ) sin
cos
α λ
β
+
în funcţie λ
S
e
m
n
u
l
α
0
0,24 0,25 0,26 0,27 0,28 0,29 0,30 0,30
0
10
20
30
40
+
+
+
+
+
0
0,21
5
0,41
9
0
0,21
6
0,42
3
0
0,21
8
0,42
6
0
0,22
0
0,42
9
0
0,22
1
0,43
2
0
0,22
3
0,43
6
0
0,22
5
0,43
9
0
0,22
7
0,44
2
-
-
-
-
-
Elab. Coala
Verif. .
20
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
50
60
70
80
90
10
0
11
0
12
0
13
0
14
0
15
0
16
0
17
0
18
0
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
0,60
5
0,76
2
0,88
6
0,97
2
0,01
8
1,02
7
1
0,94
3
0,86
1
0,76
0
0,64
6
0,52
4
0,39
5
0,26
5
0,13
3
0
0,60
9
0,76
7
0,89
1
0,97
6
0,02
2
0,02
9
1
0,94
1
0,85
8
0,75
6
0,64
1
0,51
9
0,39
1
0,26
1
0,13
1
0
0,61
4
0,77
2
0,89
6
0,98
1
0,02
5
0,03
0
1
0,93
9
0,85
4
0,85
1
0,63
6
0,51
3
0,38
7
0,25
8
0,12
9
0
0,61
8
0,77
7
0,90
1
0,98
5
0,02
9
0,03
2
1
0,93
7
0,85
1
0,74
7
0,63
1
0,50
8
0,38
2
0,25
5
0,12
7
0
0,62
2
0,78
2
0,90
6
0,99
0
0,02
9
0,03
4
1
0,93
6
0,84
7
0,74
2
0,62
6
0,50
3
0,37
8
0,25
2
0,12
7
0
0,62
7
0,78
8
0,91
2
0,99
5
0,03
2
0,03
6
1
0,93
4
0,84
4
0,73
7
0,62
0
0,49
0
0,37
3
0,24
8
0,12
6
0
0,63
1
0,79
3
0,91
7
0,00
0
0,03
5
0,03
8
1
0,93
2
0,84
0
0,73
3
0,61
5
0,49
3
0,36
9
0,24
5
0,12
4
0
0,63
6
0,79
8
0,92
2
0,00
4
0,04
3
0,04
0
1
0,93
0
0,83
7
0,72
8
0,61
0
0,49
9
0,36
4
0,24
2
0,12
1
0
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Elab. Coala
Verif. .
21
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
La construirea diagramei forţei tangenţiale a motorului se consideră că
forţele tangenţiale la orice cilindru sânt egale între ele şi aprinderile sânt de
obicei uniform repartizate în perioada ciclului funcţional (2π la un motor în 4
timpi). Deci la aşa motoare Forţa tangenţială totală T
t
are variaţia cu
periodicitatea

grad
i
, 120
6
720 720
· · · Θ

unde i – numărul de cilindri.
Pentru îndeplinirea diagramei T
t
este necesar ca diagrama forţei tangenţiale
T să se împartă la un număr de sectoare egal cu numărul de cilindri al motorului
i, unde la curbele sectoarelor respectiv se adună ordinatele forţei tangenţiale T.
De exemplu la un motor cu patru cilindri perioada de variaţie a T
t
va fi
0
720
180
4
·
.Bazându-se pe cele menţionate mai sus curba forţei tangenţiale a motorului se
construieşte numai pentru unghiul de rotaţie egal cu 180
0
. Şi deci mai departe
curba ce va repeta peste fiecare 180
0
de rotire a arborelui cotit.
Variaţia curbei forţei tangenţiale totale în dependenţă de unghiul de rotire a
arborelui cotit este la fel ca şi variaţia curbei momentului motor

, ,
m m
M M MNм η · ×

MNm M . 00005 . 0 5 . 0 0001 . 0 · × ·
unde
m
η
- randamentul mecanic al motorului

m
M
- momentul motor mediu şi se determină prin relaţia:

,
m Mm p p
M T r A MNm µ · × × ×
,
MNm M
m
. 0003 . 0 033 . 0 0058 . 0 041 . 0 15 · × × × ·
Deci, în verificare, dacă valoarea puterii efective determinată după expresia:

kw N
e
, 80 10
9554
4800 5 . 0 0003 . 0
6
· ×
× ×
·
Daca puterea efectiva va fi aproximativ egala cu valoarea ei calculata la
inceputul proiectului atunci analiza dinamică a mecanismului motor este
efectuată corect.
Elab. Coala
Verif. .
22
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
După îndeplinirea calculului termic al motorului este necesar de a
concluziona datele principale de performanţă a motorului proiectat cu cel de
bază pentru aceasta se îndeplineşte tabelul de mai jos
Parametrii comparativ de bază a motoarelor
№ Denumirea parametrilor Motorul
proiectat De
bază
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Puterea efectivă, kW
Numărul de turaţii, min
-1
Gradul de comprimare
Numărul cilindrilor
Diametrul cilindrului, mm
Cursa pistonului, mm
Consumul specific efectiv de combustibil g/MJ
Puterea specifică kW/dm
2
Puterea litrică kW/dm
3
80
4800
18
6
86
82.9
253.52
22
30.4
85
4800
18
6
80
82.9
70
-
34
Elab. Coala
Verif. .
23
Mod
Coala N. document Semnăt. Data
Concluzie:
In urma efectuarii proiectului de an am insusit metoda de calcul termic al
motorului cu ardere interna in toate cele 4 etape ale ciclului termic(admisie,
comprimare, ardere, destindere), am facut analiza dinamica a mecanizmului
motor dupa care am executat diagramele. Dupa rezultatele obtinute putem spune
ca automobilul proiectat BMW 325 td s-a obtinut ca fiind diferit fata de original
avind obtinute puterile efectiva, specifica,litrica mai mici la un consum specific
de combustibil mai mic, si cu o putere efectiva mai mica.
Elab. Coala
Verif. .
24
Mod
Coala N. document Semnăt. Data

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful