P. 1
FRAUDAREA-BUGETULUI-COMUNITAR

FRAUDAREA-BUGETULUI-COMUNITAR

|Views: 7|Likes:
Published by Elena Jelen
dreptaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
dreptaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Elena Jelen on Jul 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2014

pdf

text

original

FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Una din problemele majore cu care se confrunta Uniunea Europeana este acea a fraudelor care se comit in dauna bugetului Uniunii, buget definit de experti ca expresia concreta a unui veritabil patrimoniu comun al cetatenilor Uniunii si ca instrumentul prin excelenta al politicii europene. Multiplele investigatii efectuate in aceasta privinta au relevat faptul ca bugetul Uniunii este fraudat atat la capitolul venituri, cat si la cel al cheltuielilor, ceea ce inseamna ca la bugete sunt varsate sume mai reduse decat cele datorate in mod normal, iar la capitolul cheltuieli se constata ca unele sume acordate de organele comunitare ca subventii si ajutoare ajung adesea sa ia alte destinatii decat cele conforme cu scopurile pentru care au fost acordate si cu interesele Uniunii. Avand in vedere ca frauda afectand bugetul de venituri si cheltuieli al Comunitatilor Europene este adesea comisa de organizatii criminale, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul mai multor state, a devenit necesara incriminarea actiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si adoptarea unor definitii comune care sa permita cooperarea statelor in prevenirea si combaterea unor astfel de actiuni. Frauda in materie de cheltuieli si venituri consta in : folosirea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete care au ca efect obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele sau. Omisiunea de a furniza datele cerute prin violarea unei obligatii specifice, cu acelasi efect; Schimbarea destinatiei fondurilor obtinute in alte scopuri decat cele pentru care au fost initial acordate. Tipuri de frauda care afecteaza interesele comunitare: 1. Obtinerea ilegala de fonduri europene constituie o infractiune in materie de subventii si se poate savarsi prin doua modalitati: a) folosirea de documente false, inexacte sau incomplete b) omisiunea de a furniza anumite date. Poate savarsi aceasta fapta o persoana care prezinta documente neconforme cu realitatea din care rezulta ca poseda terenuri agricole cultivate cu grau, pentru obtinerea de subventii din Fondul European Agricol de Garantie, subventii pe care le obtine ca urmare a documentatiei prezentate. Sectiunea cheltuieli din buget semnifica subventii si ajutoare administrate de Comunitati sau in numele lor, platite din Fondul European Agricol de Garantie si Fondurile Structurale. Cheltuielile principale sunt reprezentate de costurile politicii agricole comune, care implica restituiri, cumpararea de produse agricole la pret minim garantat de organismele de inerventie, prime acordate agricultorilor. Aceste fonduri subventioneaza toate politicile comunitare(agricultura, pescuit, transport, energie nucleara, politica economica, monetara, fiscala, sociala, de dezvoltare, de protectie, culturala, mediu inconjurator. Modalitati de savarsire in acest domeniu se axeaza pe trei directii:  acordare de ajutoare directe: in acest domeniu cea mai frecvent intalnita modalitate a fraudei o constituie completarea oncompleta sau incorecta a cererii de acordare a subventiei, urmata de declararea fictiva a unor suprafete de teren si declaratii inexacte privind productia. Datorita impunerii unor cote de productie, agricultorii sunt tentati sa declare productii mai mari sau mai mici, dupa caz, pentru a-si indeplini cota, in caz contrar pretul de interventie pentru anul 1

 Subventiile acordate pentru sustinerea pietei.  Importul de moruni conservati din Islanda cu aplicarea pe nedrept a tratamentului preferential prevazut in acordul SEE( Spatiul Economic European)  Importul de aluminiu brazilian. percepute la importul de produse agricole provenind din tari terte. Deoarece dispozitiile fiscale sau vamale prevad obligatia specifica de a declara orice imprejurare de natura a influenta cuantumul contributiilor datorate. percepute la importul de produse agricole provenind din tari terte. amenzile in materie de concurenta. prelevarile agricole. inexacte. refuzul controlului. situatia in ceea ce priveste comportamentul fraudulos afectand interesele financiare comunitare prin omisiunea de a furniza datele cerute prin violarea une obligatii specifice este similara celei privind frauda comisa prin folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false. cu eludarea taxelor prin recurgerea abuziva la regimul acordat teritoriilor de peste mari. Resursele la care se refera aceasta infractiune sunt considerate doar taxele vamale percepute la importul in Uniunea Europeana de produse originale din tari terte si prelevarile agricole. Exemple de asemenea infractiuni:  importul de conseve de ton cu aplicarea pe nedrept a tratamentului preferntial rezervat tarilor ACP(Africa.  Importul de siliciu declarat fals ca fiind de origine elvetiana sau rusa pentru a evita taxele antidumping aplicate asupra produselor chinezesti. Metodele utilizate includ declararea de costuri si transferuri financiare fictive. abuz la regimul subventionat al inului. o parte egala cu un anumit procent din venitul national brut si resursele proprii traditionale ale fiecarui stat membru. De exemplu abuzul in materia cotelor de lapte. Pacific)  importul de creveti si calamari cu aplicarea nelegala a tratamentului preferential SPG(sistem de preferinta generalizat). Sau inregistrat nereguli si fraude la regimul textilelor din in. Caraibe. cereri de ajutor false sau inexacte. 2. precum si compensari financiare pentru asistarea procesarii produselor. canadian si rus.  Combinarea unor surse de finantare si a altor factori determina cresterea complexitatii activitatilor contabile si a cerintelor de raportare facand mai usor deturnarea de fonduriin scopuri personale sau criminale. taxele vamale percepute la importul in Uniunea Europeana de produse originare din tari terte. 2 . Diminuarea fondurilor europene: Veniturile principale constau intr-o parte din TVA-ul national al fiecarui stat membru al Uniunii Europene. in special in modalitatile folosirii de documente vamale falsificate ori neajungerii la destinatie.  Restituirile la export constituie subventii comunitare pentru a compensa pretul de productie mai ridicat in spatiul comunitar in comparatie cu cel de pe piata mondiala si pentru a incuraja exporturile.  Suprafacturarea  Dubla finantare  Justificarea unor cheltuieli inexistente. ceea ce ar determina pierderi pentru intreprinzatori. Cele mai frecvente modalitati de fraudare le constituie declaratia fictiva a unor suprafete de teren. sau incomplete. declarand proiectele terminate atunci cand nu este cazul si cautand si primind duble sau multiple finantari din partea unor donatori diferiti. Acest mecanism determina insa fraude.urmator urmand a se diminua. vizand in egala masura sa eludeze masurile prohibitive sanitare luate in legatura cu anumiti producatori indieni.

 Importul de produse de imbracaminte declarate originare din Malaezia cu obtinerea pe nedrept a unui tratament preferential in cadrul SPG si evitarea taxelor vamale aplicabile tarii de origine reale a marfurilor in cauza(Vietnam). recurgandu-se la firme fantoma. activitatea infractionala se savarseste cel mai frecvent prin trei procedee: • Frauda in ceea ce priveste tarifele preferentiale vamale. Procedura de export si regimurile vamale ulterioare in tarile terte sunt in general strict legale. O alta metoda de fraudare a veniturilor comunitare o constituie frauda regimului de tranzit vamal. Sectorul vamal trateaza dosare implicand toate tipurile de produse industriale. usor transportabile. inainte de a fi exportate sau declarate ca fiind exportate spre state terte. sperand ca interesul autoritatilor sa se stinga inainte ca ei sa incerce introducerea sau scoaterea acestora prin frauda in sau din Comunitate. In realitate. Tigarile de contrabanda sunt adesea antrepozitate in Uniunea Europeana ca prim stadiu. ori contrabanda „pura’. In afara de tarifele preferentiale. Regimul TVA special pentru autovehiculele de ocazie si livrarile intracomunitare ale acestor vehicule favorizeaza acest tip de fraudda care se poate realiza in oricare Stat Membru. metodele si localizarea fraudelor schimbandu-se si dezvoltandu-se constant. • Frauda TVA ramane axata pe marfuri de valoare mare. in acest domeniu infractorii trateaza frauda ca pe o afacere mondiala pentru care dispun de resurse enorme si de o infrastructura sofisticata. Daca controlul provenientei sau transportului tigarilor devine prea strict intr-un Stat Membru sau intr-un anumit stat tert. Una dintre metodele de fraudare in constituie falsificarea certificatelor de provenienta. prejudiciindu-se astfel bugetul comunitar. permitand a se realiza profituri enorme datorita fraudei circulare(carusel). • Un alt tip de frauda afectand interesele financiare comunitare o constituie frauda in domeniul tigarilor. Aceasta nu da nici un semn de scadere. Este constituita din frauda in domeniul tigarilor si alcoolului. comparativ cu taxele vamale traditionale. Riscul principal. dar cantitatile exportate spre diverse desitnatii. care reprezinta astazi. in acest sector. certificatele de origine falsificate de catre importatori vizeaza si eludarea taxelor antidumping. Totusi . infractorii isi muta pur si simplu operatiunile intr-un alt Stat Membru sau alt stat tert. Contrabanda afecteaza interesele financiare comunitare. In domeniul fraudei in materie de venituri. precum si pestele si produsele din peste si precursorii de droguri. intre 3 si 4 % din valoarea produsului. datorita beneficiilor enorme. nu exista metode noi de fraudare in domeniul tigarilor: frauda se desfasoara prin declaratii false. deturnare.  Importul de sosete declarand o origine falsa pentru evitarea limitarii cantitative si a taxelor antidumping in vigoare aplicabile Chinei. In special. Contrabanda cu tigari este o problema pentru toate Statele Membre si pentru multe state terte care cauzeaza pierderi serioase bugetelor comunitare sau nationale. rezida in eludarea drepturilor de antidumping ceea ce reprezinta cel putin 30% din valoarea unui produs. se platesc taxe vamale mai mici. un produs dintr-o anumita regiune fiind declarat ca provenind dintr-o alta regiune care beneficiaza de tarife vamale preferentiale pentur anumite produse. in medie. infractorii sunt pregatiti sa depoziteze sau sa mute tigarile pentru o perioada considerabila de timp.  Sustragerea produselor textile asiatice regimului de tranzit comunitar pentru eludarea platii taxelor vamale si a limitelor cantitative existente. grupurile infractionale se pliaza pentru a tine cont de circumstantele care se schimba permanent. precum si marcile de tigari in cauza ar trebui sa suscite nelinisti in ceea ce priveste itentiile ulterioare de folosire a acestora. Toate Statele Membre se confrunta cu acest tip de frauda. Pe cale de consecinta. Alte produse intalnite frecvent in acest tip 3 . alcoolului si TVA-ului.

in special prin acte de coruptie savarsite de sau asupra functionarilor nationali sau comunitari. coruptie sau spalare a banilor susceptibile sa afecteze interesele financiare comunitare de catre o persoana aflata in subordinea si care actioneaza in numele respectivului agent economic. in concordanta cu principiile definite in legislatia nationala. elementul material consta in actiunea de a schimba destinatia fondurilor obtinute.(legea nr 78/2000. administrator. 4. fraudarea acestora prin schimbarea destinatiei unui beneficiu obtinut in mod legal trebuie sa aiba ca rezultat obtinerea pe nedrept a unor fonduri ori retinerea injusta a acestora si in acelasi timp diminuarea ilegala a resurselor bugetului Comunitatilor Europene. in utilizarea lor in alt scop decat cel stabilit. in alte scopuri decat acelea pentru care au fost acordate. de catre director. a unei indatoriri de serviciu. in cadrul Cap. documentatie care atesta suprafete agricole mai mare decat cele detinute in realitate de societatea comerciala. ori prin acte de spalare a banilor proveniti din infractiuni de coruptie sau frauda. Pe baza documentatiei trimise se primesc fonduri mai mari. constituie infractiune incalcarea din culpa. telefoanele mobile. 18 1-183 sau savarsirea unei infractiuni de coruptie sau de spalare a banilor in legatura cu fondurile Comunitatilor Europene. Fapta se indreapta impotriva relatiilor sociale referitoare la asigurarea obligatiei de a indeplini in mod corect atributile de serviciu. care. componentele de calculator si metale pretioase. 3. Satele Membre sunt obligate sa prevada raspunderea penala a conducatorilor agentului economic sau a oricarei persoane avand putere de decizie sau de control in cadrul agentului economic. In cazul infractiunii de deturnare de fonduri.de frauda sunt produsele electronice. schimbarea destinatiei fondurilor obtinute consta in folosirea acestor fonduri. In ceea ce priveste interesele financiare comunitare in materie de venituri. desi legal obtinute. Astfel. sau persoana care are atributii de decizie sau de control in cadrul unui agent economic. Alte infractiuni susceptibile de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene: Interesele finaciare ale Comunitatilor Europene pot fi afectate sau amenintate si prin savarsirea unor alte infractiuni. In articolul 3 din Conventia privind Protectia Intereselor Financiare ale Comunitatilor Europene( PIF) se prevede obligatia Statelor Membre de a prevedea in legislatia interna raspunderea penala a conducatorilor agentului economic pentru faptele savarsite de persoane din subordinea acestora. delegand un director executiv sa obtina subventii din Fondul European pentru Orientare si Garantie Agricola. in cazul savarsirii unei infractiuni de frauda. la infractiunea de deturnare de fonduri nu se cere in mod expres ca acestea sa fie legal obtinute. 4. responsabili de colectarea. respectiv. Spre deosebire de infractiunea de deturnare a unui folos legal obtinut. prejudiciindu-se astfel bugetele administrate in numele Comunitatilor Europene. prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. In legislatia romana. de catre o persoana aflata in subordinea sa si care a actionat in numele respectivului agent economic. Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene) Poate savarsi aceasta fapta si un administrator al unei societati comerciale. semneaza fara a citi documentatia prezentata de acesta. administrarea sau acordarea fondurilor comunitare aflate sub controlul lor. daca a avut ca rezultat savarsirea uneia dintre actiunile prevazute in art. Deturnarea de fonduri europene: In ceea ce priveste interesele financiare comunitare in materie de cheltuieli. atributii legate de prevenirea savarsirii unor fapte 4 .

ci delegarea trebuie sa fie speciala. Indeplinirea defectuoasa a unei indatoriri de seviciu presupune indeplinirea acesteia. deoarece subiectele controlate nu indeplinesc o cerinta a textului de incriminare. Delegarea nu absolva de raspundere pe cel ce a facut-o.dare de mita. vizand un anumit domeniu de activitate si stabilind atributii concrete in sarcina persoanei delegate. ori organele institutiilor abilitate sa supravegheze activitatea agentului comercial. indicand in acelasi timp directiile de urmat in vederea realizarii unei lupte mai eficiente impotriva acestui flagel. persoana cu atributii de decizii sau control. . administratorului. 5. Comisia Europeana a trecut in revista realizarile la nivel comunitar in acest domeniu. Drept de control pot avea si cenzorii. . Infractiunea analizata nu are obiect material. si care trebuie sa actioneze in numele respectivului agent economic. Faptele enumerate mai sus trebuie sa fie savarsite de catre o persoana aflata in subordinea directorului. . Fapta acestuia se va incadra in prevederile articolelor privin neglijenta in serviciu. Se observa ca subiect activ al acestei infractiuni este.impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. si anume aceea de a se afla in subordinea celui care le controleaza.trafic de influenta. elementul material consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu sau prin indeplinirea ei defectuoasa. . se poate aduce atingere intereselor agentului economic reprezentat de faptuitor. Drept de decizie are conducerea agentului economic. sau persoanei cu atributii de decizie sau de control din cadrul agentului economic. .obtinerea ilegala de fonduri europene. Nu poate fi activ al acestei infractiuni o persoana care este un simplu angajat al agentului comercial. pentru consumarea infractiunii de neglijenta. 5 . in esenta o persoana cu drept de decizie sau de control in cadrul unei unitati economice.dare de mita speciala. . directorul. spre exemplu functionari ai Garzii Financiare care insa nu pot constitui subiect activ al infractiunii. Subiectii infractiunii: a) subiectul activ este calificat . Neindeplinirea poate fi total ori partiala. Nu se poate dispune o delegare generala a autoritatii. O conditie esentiala pentru existenta infractiunii este aceea ca in urma neglijentei subiectului activ sa se fi comis de catre o alta persoana o infractiune impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Astfel. In secundar. ramanerea faptuitorului in stare de pasivitate. acesta avand in continuare obligatia de control asupra activitatii delegate. neefectuarea unui act care trebuia indeplinit. si care faciliteaza din neglijenta savarsirea vreuneia din faptele incriminate in art 181183 din Legea nr 78/2000 ori a unei fapte de coruptie sau de spalare de bani in legatura cu acestea. In cazul infractiunii analizate.spalare a banilor.cumparare de influenta. poate privi o singura indatorirre de serviciu sau mai multe. altfel decat se cuvine sa fie efectuata. este necesara savarsirea de catre o alta persoana a unei din urmatoarele infractiuni: . In Comunicarea privind o politica comunitara coerenta impotriva coruptiei.primire de foloase necuvenite. care prejudiciaza interesele financiare ale Comunitatilor Europene. b) subiectul pasiv. Infractiuni de coruptie: Lupta impotriva coruptiei la nivel international s-a intensificat in ultimul timp. dobandind o amploare chiar mai mare decat lupta impotriva fraudei comunitare. Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu inseamna omiterea. in general este Comunitatea Europeana ca titular al bugetului si care a fost prejudiciata prin savarsirea faptei. putand fi administratorul.

Astfel. c) Utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Potrivit art 11. in virtutea functiei.Spre deosebire de celelalte instrumente comunitare sau internationale care stabilesc obligatia statelor semnatare de a incrimina actele de coruptie. fata de valoarea comerciala reala. Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie: Potrivit art. a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar. b) Acordarea de subventii cu incalcarea legii. utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei. atributiei sau insarcinarii sale. alin (1) constituie infractiune fapta persoanei car. pentru el sau pentru o terta persoana. comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale. a destinatiilor subventiilor. daca sunt savarsite in scopul obbtinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite: a) stabilirea. Ceea ce se doreste la nivel comunitar este crearea unor infractiuni speciale de coruptie care sa se integreze in legislatia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. care direct sau printr-un interediar. are sarcina de a supraveghea. de a intermedia sau a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic. de o maniaera susceptibila sa afecteze interesele financiare ale Comunitatii Europene. pentru a actiona sau a se abtine de la actiune. prevederile Primului Protocol al Conventiei PIF au o sfera mai restransa de aplicare. a) Coruptia pasiva: Principala diferenta intre coruptia activa si cea pasiva consta in subiectul activ al actiunii. in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora sau de gestionare. 6 . precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fondurile publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice. b) Coruptia activa: Coruptia activa este prevazuta in articolul 3 al Protocolului si consta in actiunea deliberata a unei persoane care promite ori da. ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau a institutiilor publice. direct sau printr-un intermediar. Datorita faptului ca in majoritatea legislatiilor Statelor Membre se face distinctie intre coruptia activa si coruptia pasiva. daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite. pentru a actiona sau a se abtine de la actiune in conformitate cu indatoririle de serviciu ori in exercitarea functiei prin incalcarea indatoririlor de serviciu. de a controla. a atributiei ori a insarcinarii primite. de o maniera susceptibila sa afecteze interesele financiare ale Comunitatii Europene. neurmarirea. atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare. cere sau primeste avantaje de orice fel. 10 din Legea 78/2000 sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte. 6. In cazul coruptiei pasive. conform legii. de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare. cu intentie a unei valori diminuate. sau de a lichida un agent economic. ori accepta promisiunea unor astfel de avantaje. Coruptia pasiva este definita in art 2 al Protocolului si consta in actiunea deliberata a functionarului. d) Efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu fiunctia. este vorba de catre un functionar care savarseste actiunea sau inactiunea incriminata. privat. in conformitate cu indatoririle de serviciu. actele de coruptie incriminate in Primul Protocol al Conventiei PIF se refera numai la actiuni sau inactiuni susceptibile de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. un avantaj de orice fel unui functionar pentru el sau pentru o terta persoana.

aprobata prin legea 466/2002. h) Infractiunile pevazute in Legea 87/1994 petnru combaterea evaziunii fiscale. cu modificarile si completarile ulterioare. f) Infractiunile de spalare a banilor. savarsite in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege. decoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt prevazute mai multe infractiuni prevazute fie in Codul Penal. bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. 8. printr-o asemenea infractiune. precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune. . abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: Sub aceasta denumire. 7. sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractriune. cu modificarile ulterioare. savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. prin modul lor de savarsire. c) Falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea unei dintre infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. b) Asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. republicata. prevazuta in legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane savarsita in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege. traficul de substante toxice si nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor. d) Abuzul in serviciu contra intereselor publice. . savarsit in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. savarsite n legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. atunci cand banii. obiectul lor material sau scopul urmarit au o legatura directa cu infractiunile de coruptie. savarsite in realizarea scopului urmarit. prevazute in Legea 656/2002 pentru prevenirea si sancionarea spalarii banilor. savarsita in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege. cu infractiunile asimilate acestora sau infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilot Europene. j) Traficul de droguri.U. Potrivit dispozitiilor 7 . i) Infractiunea cu bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea 31/1990 privind societatile comerciale. g) Contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in lege. l) Infractiunea prevazuta in O. e) Santajul. Infractiunea de spala a banilor: Avand in vedere faptul ca interesele financiare ale Comunitatilor Europene pot fi afectate si prin spalarea banilor provenind din fraudarea bugetului comunitar ori din acte de coruptie susceptibile sa aduca atingere respectivului buget. k) Infractiunile de trafic de persoane. de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii..G 159/2001 prentu prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii de acte de terorism.. in legea pentru prevenirea. fie in diferite legi speciale cu dispozitii penale care. Portivit art 17 din Legea 78/2000 urmatoarele infractiuni sun in legatura directe cu infractiunile de coruptie sau asimilate acestora: a) tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unor infractiuni.e) Folosirea in orice mod direct sau indirect. lege. organismele comunitare au realizat necesitatea elaborarii unor instrumente legale care sa incrimineze si sa sanctioneze astfel de comportamente.

asadar. originii. daca persoana in cauza cunoaste ca acel bun povine din savarsirea unei infractiuni. Puterea normativa este exercitata prin institutiile comunitare. de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire. privind provenienta. apartenenta. temporar sau continuu. se redacteaza acte de vanzare – cumparare. c) Achizitionarea. judecata sau executarea pedepsei. cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni. sau proprietatea bunului. in conformitate cu prevederile derptului Uniunii Europene. Exista o dihotomie specifica in sanul ordinii juridice comunitare. de a-l folosi. traseele pe care la parcurge bunul) proprietarul bunului(persoana care l-a dobandit. Actiunile de dobandire desemneaza fapta unei persoane de a detine cu orice titlu un bun din categoria celor prezentate de textul Protocolului. Esential pentru existenta acestei fapte in sensul celui de-al doilea Protocol este savarsirea actiunilor incriminate asupra unor bunuri provenind din infractiuni predicat specifice: frauda comunitara. Actiunea de ascundere sau disimulare. circulatia. stiind ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni. donatii sau imprumuturi fictive. iar comptenta de 8 . Actiunile de ascundere sau disimulare se pot realiza in fapt prin intocmirea sau obtinerea. de catre subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor. trecerea dintr-o stare sau dintr-o parte in alta a unei valori. respectiv. circulatiei sau proprietatii realea bunurilor sau drepturilor asupra acestora. faptul ca bunul sau valorea respectiva a fost dobandit in urma unor afaceri si operatiuni legale. a unui bun sau a unui drept. coruptia activa sau pasiva susceptibile sa aduca atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. se constituie agenti economici fictivi. situarii. cunoscand ca acestea provin din savarsirea unei infractiuni. desemneaza ansamblul de fape concrete prin care subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor incearca sa confere unui bun rezultat din savarsirea uneia din infractiunile aratate aparenta de legalitate. cine este prorpietarul real) dispozitia bunului( locul unde se afla efectiv bunul) circulatia bunului(circuitele. de documente false. (firme paravan). detinerea sau folosirea de bunuri. se intocmesc facturi false. Transferul de valori se poate realiza prin actiunea de transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligatii de la o persoana laalta. Astfel. in scopul disimularii sau ascunderii originii ilicite a acestora ori pentru a ajuta persoana care a savarsit infractiunea sa evite consecintele juridice ale actelor sale. Frauda in detrimentul acestui buget este favorizata de principiul suveranitatii nationale in materie penala. Actiunile de ascundere sau disimulare se refera. la: provenienta bunului. asa cum este definita in textul Protocolului. de a-l intrebuinta si de a-l exploata pe o perioada deternimata sau nedeterminata. Bugetul Uniunii Europene constituie prin excelenta motorul integrarii comunitare. care detine dreptul de proprietate asupra acestuia). cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei infractiuni. respectiv. dispozitia . situatia bunului( cui apartinea in realitate bunul. Actiunea de conversie de bunuri inseamna transformarea unui bun sau a unei valori in alt bun sau alta valoare. Scopul acestei actiuni este: de ascunde sau disimula originea ilicita a valorilor.din al doilea Protocol al Conventiei prin spalarea banilor se intelege savarsirea cu intentie a urmatoarelor actiuni: a) conversia sau transferul de bunuri. Detinerea de dobandire desemneaza fapta unei perosane de a se bucura de un bun. dispunerii. documente de transport fictive. b) Disimularea sau deghizarea naturii.

Rechizitoriul procurorilor DNA În urma unui control administrativ al APIA Braşov s-a stabilit cã terenurile declarate în aceastã cerere erau mai mari decât suprafetele blocurilor fizice corespunzatoare. Prejudiciul invocat este de multe miliarde de lei vechi. Fraudã cu bani europeni in Romania: Procurorii DNA au trimis în instanţã dosarul . care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. au finalizat cercetarea şi au întocmit rechizitoriul trimiţand în instanţã mai multe persoane pentru fraudã cu subvenţii europene. şi Gheorghe Franz. Elena Piticaş. La mana judecãtorilor braşoveni Procurorii DNA Braşov au fost sesizaţi în privinţa subvenţiilor acordate la Felmer şi au demarat cercetãrile pentru infracţiunea de fraudã cu fonduri europene. Ovidiu Constantin Zamfir.. Aceasta variaza in cea mai mare parte a timpului de la un sistem legislativ la altul. atat sub aspectul incriminarilor. director executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã (APIA) Braşov. procurorii DNA au întocmit rechizitoriul şi au trimis dosarul spre judecare la Judecãtoria Braşov. şeful Serviciului Control Teren din cadrul APIA Braşov. Violarea normelor comunitare nu constituie prin ea insasi o infractiune. dar şi a organelor de cercetare penalã locale şi judeţene. Ovidiu Constantin Zamfir. Dupã finalizarea cercetãrilor. DIN EUROPA SI ROMANIA 1. Un dosar cu acest subiect a ajuns şi în atenţia procurorilor DNA Braşov care. Elena Piticas din Felmer. Tine de competenta ordinii juridice interne a fiecarui Stat Membru de a incrimina transgresiunea normelor comunitare si de a fixa natura si cuantumul sanctiunii aplicabile. cu consecinţe deosebit de grave”. recent. astfel cã firma a primit ilegal fonduri în valoare totalã de 88. inexacte sau incomplete. cat si a stabilirii sanctiunilor. Terenurile pentru care fusese solicitatã subvenţia respectivã fuseserã arendate de la mai mulţi proprietari în baza unor contracte încheiate între aceştia şi societatea lui Zamfir. iar procurorii au instituit sechestru asigurator pe averile inculpaţiilor din acest dosar . pentru tentativa de complicitate la infracţiunile enumerate. Stãnea şi Franz sînt acuzaţi de „complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false. pentru care Elena Piticaş 9 . Conform rechizitoriului. asociat al unei societãţi braşovene. asociat al societãţii braşovene. Aceasta violare va deveni o infractiune in masura in care este incriminata si asociata unei sanctiuni penale.254 lei. şi Gheorghe Franz. Judecãtoria Braşov are pe rol dosarul în care sunt implicaţi fãgãrãşeanul Dorel Longhin Stabnea în calitatea sa de director executiv APIA. şeful Serviciului Control Teren din cadrul APIA Braşov.sanctionare apartine dreptului intern al fiecarui Stat Membru. Ovidiu Zamfir. funcţionar la APIA .Acest dosar este o fãcãturã jegoasã de naturã politicã“ spune Dorel Stânea Subvenţiile acordate de APIA Braşov în ultimii ani au ajuns în cercetarea atît a Serviciului Antifraudã din cadrul APIA Bucureşti. iar ulterior datele au fost modificate şi transferate unei alte societãţi. tot în scopul obţinerii de fonduri europene. STUDII DE CAZ SI EXEMPLE DE FRAUDE FINANCIARE IN INTERES COMUNITAR. Elena Piticaş este acuzatã de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false.Subvenţii la Felmer“ în care sant acuzaţi fãgãrãşeanul şi Gheorghe Franz. asociat şi administrator al unei societãţi comerciale din Braşov.. În cauzã sunt implicaţi: Dorel Longhin Stânea.

terenurile au fost arendate de firma lui Zamfir prin contracte semnate de pãrţi. APIA s-a constituit parte civilã în procesul penal cu suma totala de 410. Controlul APIA a scos la ivealã acest aspect şi i-a scos de la platã pe Piticaş şi pe Zamfir cu suma de peste 275.87 lei. cei doi devenind rivali în accesarea de fonduri europene pentru agriculturã şi cerand bani în acest sens.87 lei. cuiul dintre ei devenind contractele de arendã semnate cu proprietarii de drept ai terenurilor. Sechestru asigurator „Cei doi inculpaţi. Zamfir i-a retras mandatul de reprezentare lui Piticaş. în valoare de 321. În urma unui control al APIA s-a constatat suprapunerea terenurilor declarate de cei doi. Piticaş a completat în numele noii societãţi o nouã cerere de platã pentru schemele de sprijin pe suprafaţã pentru anul 2008. infiinţatã tot deZamfir. Firma lui Zamfir. Ulterior. fonduri de 321. ilegal. în mod nelegal.584 lei. Fiind mandatatã cu puteri depline în aceastã nouã societate comercialã de cãtre asociatul unic şi administratorul Zamfir Ovidiu.a fãcut o nouã solicitare de fonduri europene în 8 aprilie 2008. efectuarea unui nou control dupã ce au avut siguranţa cã neregulile fuseserã remediate. au declarat procurorii DNA. Procurorii DNA susţin cã Elena Piticaş a modififat ulterior aceste contracte de arendã folosind o altã firmã. mai precis din data de 6 aprilie 2007 cînd la APIA Braşov a fost înregistratã cererea semnatã de Elena Piticaş în numele firmei patronate de Ovidiu Zamfir prin care solicita subvenţii pentru o suprafaţã de 605 hectare de pãşune amplasate pe raza satului Flemer din Fondul European pentru Garantarea în Agriculturã (FEGA) şi Fondul European pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã (FEADR). au declarat cu nonşalanţã în faţa autoritãţilor în domeniu cã utilizeazã aceeaşi suprafaţã agricolã arendata în anul 2007 şi au solicitat în primavara anului 2009 sprijin finanţat din fondurile APIA”. dar cererile le-au fost respinse. Gheorghe Franz şi Dorel Longhin Stânea. „Prejudiciul creat în dauna bugetului general al Comunitãţilor Europene este de 371.000 lei.584 lei. cât şi fonduri din bugetul naţional”. „La data de 29 mai 2007. APIA s-a constituit parte civilã în procesul penal cu suma totalã de 410. Pentru recuperarea banilor. la data de 8 aprilie 2008.87 lei. declarând cã este utilizatã suprafata agricolã de 515 hectare. reprezentând fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene.817. Filmul subvenţiilor Povestea a început din 2007. Procurorii DNA îi acuzã pe Dorel Stânea şi pe Gheorghe Franz cã au înlãturat rezultatele unui raport de control realizat de inspectorii APIA în luna noiembrie 2008. iar aceasta şi-a fãcut propria firmã. Firma a obţinut. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor Elenei Piticaş. Ovidiu Zamfir o împuternicise pe Piticaş sã semneze şi sã ştampileze respectiva cerere cãtre APIA. Piticaş şi Zamfir.000 de lei. se mai precizeazã în rechizitoriu. astfel.817. Iniţial. în condiţiile în care pãşunea era efectiv exploatatã de o persoanã fizicã din aceeaşi localitate şi nu îndeplinea condiţiile legale de acordare a subvenţiei solicitate”. reprezentând fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene cât şi fonduri din bugetul naţional. Sau obţinut din nou fonduri. nefiind identificate bunuri în proprietatea inculpatului Ovidiu Constantin Zamfir 10 . Cînd între Piticaş şi Zamfir s-au erodat relaţiile. Toate au fost bune şi corecte însã panã la un punct. ei au solicitat fonduri pe agriculturã şi în 2010 pentru aceleaşi suprafeţe.87 lei. prin care se constataserã nereguli şi au dispus. astfel cã terenurile au fost transferate la noua societate. SC Instalrom Ovidiu SRL a obţinut subvenţii la nivelul de 88254 lei. deşi erau cercetaţi. au precizat procurorii. contractele de arendare pentru aceleaşi terenuri în favoarea ultimei firme înfiinţate au fost înregistrate de Piticaş Elena la Primãria Şoars.041. astfel cã ei au fost excluşi de la plata sumei de peste 275. Prejudiciul creat în dauna bugetului general al Comunitãţilor Europene este de 371.041. Dar cei doi nu sau oprit aici. pentru aceleaşi terenuri. Contractele modificate au fost înregistarte la Primãria Şoarş.

iar prin Decizia 4142/7. apoi Dosarul nr. Dovedeşte acest lucru şi controlul realizat ulterior de cãtre cei de la FEADR şi care au dispus efectuarea plãţilor. APIA face însã recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecã dosarul în aprilie 2010 li dã cîştig de cauzã lui Stânea.777 lei subvenţii pentru 495. În discuţie erau urmãtoarele sume de bani: 103. PSD-PDL. Eu le-am ascultat. SC Instalrom Ovidiu SRL a solicitat de la APIA centrul Voila subvenţii pentru o suprafaţã de 500 de hectare de teren aferente anului 2008. dar n-am dispus nimic vis a vis de caz. Prin sentinţa 146/F/ 13 noiembrie 2009 aferentã Dosarului 472/64/2009 se decide anularea actului emis de ministrul Sarbu. algoritmul politic practicat şi de noua guvernare. În aprilie 2009. Voi demonstra cu fapte şi documente cã nu este realã situaţia prezentatã de procurori. la Serviciul Antifraudã. Dorel Stînea cere la Curtea de Apel Braşov şi anularea Deciziei 605. Unde este o faptã de corupţie pentru cã eu n-am luat nimic şi n-a luat niciun funcţionar de la APIA Braşov. Sa efectuat un control dupã aceea care mi-a fost adus la cunoştinţã. cînd între reprezentanţii firmei s-au iscat discuţii în privinţa banilor încasaţi. Klara Kerekeş..41 hectare.. A apãrut Dosarul nr. 34/2010 în care fãgãrãşeanul era cercetat administrativ. dupã alegerile locale susţinut fiind pentru aceastã funcţie de cãtre Aristotel Cãncescu. Decizia 605/2009 semnatã de ministrul Agriculturii de atunci prin care postul ocupat de Stînea era desfiinţat.6 lei subvenţii pentru 15. În paralel.c şi îmi voi demonstra nevinovãţia.28 hectare şi 2. 60/22. În baza acelui control. Cercetãrile au ajuns şi la APIA Bucureşti. Datã fiind situaţia Stînea a început un adevãrat rãzboi al plîngerilor penale şi al dosarelor în instanţã pentru a-şi redobîbdi funcţia de la APIA. directorul general al APIA. a emis Decizia nr.01. ghimpele de la APIA Braşov Fãgãrãşeanul Dorin Longhin Stanea a ocupat fincţia de director executiv la APIA Braşov în iunie 2008. Ultimul a acuaz-o pe Piticaş de abuz de încredere şi gestiune frauduloasã.10. Era vorba despre subvenţiile acordate unei firme ce activeazã pe raza localitãţii Felmer. Mã voi prezenta la primul termen stabilit. Dacã nimeni nu a reclamat modul în care au fost cheltuiţi banii de ce au apãrut astfel de acuzaţii? Existã forme legale prin care banii primiţi ilegal pot fi recuperaţi. personal am cu cei din conducerea APIA o serie de procese pe rol. Ilegalitatea a fost descoperitã abia în 2009. la 15 decembrie a.Subvenţii APIA“ de la Poliţia Fãgãraş Conform documentelor aflate la Dosarul 34/2010. 651/2009 în care sant implicaţi Elena Piticaş şi Ovidiu Zamfir. Babele din Felmer m-au cãutat atunci sã-mi explice situaţia cu subvenţiile.96 hectare. Oricum.Dorel Stânea spune cã nu este vinovat .Acest dosar este o fãcãturã jegoasã de naturã politicã. reales în funcţia de preşedinte al CJ Braşov. Disputele au ajuns pe masa poliţiştilor fãgãrãşeni care au întocmit dosarul penal nr. 214.2009 a acestei instanţe se respinge recursul. Sentinţa nr. Acuzaţia este de corupţie. ai cãrui reprezentanţi s-au deplasat la Felmer pentru cercetãri. Stânea.990 lei subvenţii pentru 493. conform afirmaţiilor acestuia. a fost contestatã de acesta în instanţã prin Dosarul 338/64/2009. 83/F/2009 a dus la suspendarea Deciziei 605. 11 . PNL.816. 35/2010 în care Stanea este acuzat cã a lipsit nemotivat de la serviciu.2010 prin care s-a dispus „Se constatã suspendarea de drept a raportului de serviciu al lui Dorel Stînea avand funcţia de directior executiv pe perioada cercetãrii administrative“. De acolo pînã la recentele acuzaţii este cale lungã. rãmînînd definitivã sentinţa datã la Curtea de Apel Braşov. unele sînt deja cîştigate de mine“ a spus Dorel Stânea. Povestea stã altfel. l-a înlocuit pe Stînea cu un repreznetant al aceastei coaliţii. Dorel Stanea era acuzat cã ar fi intervenit asupra angajaţilor APIA Braşov sã înlesneascã plata unor subvenţii agricole. APIA a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul .

Traficul fraudulos de otel a incetat in 2001 datorita activitatilor operationale ale OLAF in Emiratele Arabe Unite. Regulamentele aplicabile. Au fost luate masuri pentru recuperarea fondurilor. Italia. OLAF a demarat o investigatie in legatura cu presupuse nereguli in cultivarea inului in Marea Britanie intre 1997 si 2000. in vederrea obtinerii de restituiri la export pentru carne de vita. si a investigatiilor desfasurate concomitent in Marea Britanie.Germania. Autoritatile vamale ruse au constatat diferente in pozitiile tarifare declarate pentru anumite operatiuni si nu a putut verifca pe celelalte datorita faptului ca marfa nu a ajuns in federatia Rusa. 3. dintr-o suma de peste 1.2. produs eligibil pentru restituiri la export. OLAF a efectuat investigatii in Italia privind ajutoare provenind din Fondul Social European. Companiile implicate din Emiratele Arabe Unite sustineau anterior ca procesau materia prima provenita din India intr. In urma investigatiilor desfasurate in Marea Britanie.000 de euro au fost platiti pe nedrept. Restituiri la export in Rusia: Raportul OLAF 2004 p 47 OLAF(Oficiul European de Lupta Antifrauda din cadrul Comisiei Europene) a fost invitat de diferite State Membre sa verifice documentele de import rusesti. prezentate de operatori economici europeni organismele platitoare competente in Statele Membre. una din companiile de procesare a inului a fost condamnata de o instanta britanica in 2003. Prejudiciul total adus bugetului comunitar depasea 10 milioane de euro. aproximativ 697.6% din valoarea bunurilor importate.o asemenea masura incat ii conferrea produsului final origine araba. Finlanda. mai mult de jumatate. Astfel. pe cale de consecinta. 4. Un Stat Membru a cerut verificarea a peste 85 de documente de import. Import fraudulos de otel inoxidabil: Raportul OLAF 2004 p 48-49. astfel ca originea produsului ramanea in India. Cu ajutorul unor declaratii false de origine. OLAF a incheiat o ancheta privin importul fraudulos de sarma de otel inxoxidabil in Comunitatea Europeana. Raportul OLAF 2002 p 20 In februarie 2004. Declaratii false – frauda cheltuieli – Italia: Raportul OLAF 2003 p 27 Ca urmare a unei anchete efectuate de catre Parlamentul European si ai informatiilor din massmedia indicand faptul ca fonduri europene au fost deturnate. iar obligatiile vamale ar fi trebuit 12 . au fost eludate taxe vamale in valoare de peste 6 milioana de euro. Olanda si Suedia. prin violarea regulamentelor de protectie antidumping introduse asupra acestor produse. numai daca produsul este declarat nepotrivit pentru procesare datorita conditiilor meteorologice nefavorabile. ancheta inceputa in 2001 pe baza unor informatii primite din Statele membre si din surse industriale. Belgia. Ancheta s-a extins si in Austria. Alte tri companii de procesare au primit notificari privind nereguli constatate conform dreptului comunitar. dar au cerut totusi. Grecia. In 2001. Ajutorul poate fi acordat pentru inul produs fara a fi procesat. stabilieau taxe de protectie antidumping ajungand pana la 55. Inul cultivat este procesat in panza de in sau hartie. in vigoare in perioada 1999-2004. Ancheta a stabilit ca sarma de otel inoxidabil fabricata in India era importata in Comunitatea Europreana prin intermediari din Emiratele Arabe Unite. Franta. Rezultatul anchetei a demonstrat ca activitatea de prelucrare era nesemnificativa. Acuzatiile vizau companiile de procesare a inului care au declarat in mod fals ca paiul de in nu este potrivit pentru procesare.44 milioane euro cu titlu de subventii pentur efectuarea a 26 de cursuri de formare profesionala. Abuz la regimul subventionat al inului: Raportul OLAF 2004 p 46 Regulamentul UE nr 619/1971 si nr 1164/1989 prevede acordarea de subventii pentru producerea si procesarea inului. 5. doi directori ai companiei au primit pedepse privative de libertate. subventii pentru cultivarea inului. Irlanda. Indicii privind suprafacturarea cheltuielilor si folosirea unor documente justificative au fost descoperite in timplul anchetei. In Emiratele Arabe Unite o echipa de ancheta compusa din functionari OLAF si reprezentanti ai Statelor Membre a inspectat posibilitatile de produtie a sase companii ai Satelor Membre implicate si a evaluat procesul de produtie al sarmei de otel inoxidabil provenind din India pentru a determina daca acest proces de productie poate conferi sau nu Emiratelor Arabe Unite regimul preferential privind originea bunurilor. Danemarca. Un dosar privind implicarea a 10 persoane intr-o conspiratie care viza fraudarea fondurilor comunitare a fost trimis autoritatilor nationale. pentru a evita costurile mari de transport si procesare. neexistand documente de import.

autoritatile spaniole au initiat o investigatie judiciara.7 milioane euro din fondurile destinate restructurarii sistemului energetic din Kosovo. Ca urmare a cooperarii cu procurarul general din Gibraltar. a putut fi dejucata. Ca urmare a procedurilor judiciare din Lesotho. a fost depistat un container provenind din Vietnam care continea peste 4. O a doua tentativa de transfer a fondurilor din partea suspectului principal. dezvoltat in faze diferite. fostul functionar al natiunilor Unite in Kosovo a fost condamnat la 3 si 6 luni inchisoare pentru deturnarea a peste 3. Directia vamala suedeza a cerut OLAF asistenta in vederea verificarii adresei unei companii de origine belgiana care parea a fi implicata. Ca urmare a investigatiilor desfasurate in Kosovo. care la randul lor. Investigatii ulterioare ale politiei belgiene au identificat un depozit continand o cantitate insemnata de alcool si tigari. autoritatile germane si italiene au obtinut rezultate excelente in Italia: 25 de persoane aduceau prejudicii de peste 30 milioane euro.9 milioane de euro din fondurile destinate KEK (companiei de electricitate din Kosovo). peste 4 milioane de euro au fost recuperati. descoperind faptul ca principalul suspect calatorea frecvent la Londra. Contrabanda cu tigarete in UE: Raportul OLAF 2004 p 49-50 Ca urmare a confiscarii in Suedia a 27 milioane de tigarete de provenienta din Federatia Rusa. 8. tuneluri pentru transferul apei si o centrala hidroelectrica subterana. privind contrabanda cu tigari si cu alcool. Printre alti donatori se numarau Banca Mondiala si Guvernul din Lesotho. iar Banca Europeana de Investitii cu 122 milioane euro. in italia). Caruselul TVA: Raportul OLAF 2004 p 50-52. Directia vamala suedeza a informat Sectiunea de analiza a riscurilor din Seviciul vamal belgian. Investigatia a dezvaluit faptul ca procesoarele au fost vandute unor companii intermediare(aflate de asemenea. le-au revandut in Germania. Problema pentru autoritatile judiciare italiene era sa demonstreze ca aceleasi procesoare au fost vandute din nou in Italia si de a dovendi ca acestea au fost comercializate intr-un circuit TVA inchis. In urma monitorizarii activitatii companiei. Se pare ca un functionar din Lesotho era in pozitia de a influenta acordarea contractelor. 6. In iunie 2003. de data aceasta din Gibraltar in Belize. TVA neplatiti datorita firmei fantoma) si 8 milioane euro reprezentand rambursari ilegale de TVA. Ca urmare a asistentei OLAF.5 milioane tigarete. Odata aceaasta companie identificata. Pana in acest moment. La cererea autoritatilor britanice. sa produca energie electrica pentru Lesotho. Coruptie la Proiectul de apa din dealurile Lesotho: Raportul OLAF 2004. Elvetia si Monaco. Frauda cheltuieli – deturnare de fonduri – Kosovo: Raportul OLAF 2003 p 25 La sfarsitul lunii aprilie 2002. Proiectul. S-a ajuns la concluzia ca in spatele acestei fraude se afla un grup infractional organizat. Investigatiile s-au extins si in Franta. in august 2002 s-a reusit recuperarea de peste 2. mai 13 . Ca urmare a acestei cooperari. OLAF a organizat o intalnire la Madrid cu autoritatile spaniole si portugheze in legatura cu o operatiune in desfasurare in Marea Britanie. Fondul European de Dezvoltare a contribuit cu o finantare de 61 milioane euro.declarate la importul in Comunitatea Europeana. care au fost trimise cu vaporul din Belgia si Germania. in ceea ce priveste procesoarele achizitionate si alte componente hardware. p 39 Proiectul de apa din dealurile Lesotho este un proiect cu scopuri multiple. misiunea Notiunilor Unite in Kosovo(MINUK) a impartasit OLAF banuielile de frauda privind deturnarea unor subventii destinate sectorului de electricitate din Kosovo. era destinat sa deserveasca apa pentru Africa de Sud si indirect. s-a constatat ca fondurile in discutie au fost transferate in conturi bancare personale in Gibraltar. Firme italiene fantoma nu au platit sume insemnate reprezentand TVA catre statul italian. incluzand apeducte. Raportul OLAF 2002 p 23 Autoritatile judiciare italiene au cerut ajutorul OLAF intr-o investigatie in desfasurare privind comertul intracomunitar privin unitati de procesare pentru calculatoare. Aceaasta ar fi permis infractorilor sa pastreze contravaloarea TVA la fiecare trecere a bunurilor prin firma fantoma italiana. Procesul penal se desfasoara in continuare in Germania impotriva importatorilor arabi si a producatorilor indieni. UE a fost implicata in acest proiect din anii 1980. 9. 7. care putea fi legat de mai multe incidente implicand confiscarea tigarilor in mai multe State Membre.

de la 1156.2 milioane lei. desi ar avea dreptul la restituiri de TVA. gestionarea. Politie.424 TOTAL Rezultatele obtinute s-au concretizat in 918 masuri asiguratorii. Expertiza Garzii Financiare a fost solicitata din partea altor institutii . In semestrul I importante cantitati de marfa au fost puse la dispozitia organelor de cercetare penala sau a celor fiscale in vederea instituirii sechestrului asigurator. de 18. practicile multinationale de evaziune fiscala fiind in atentia inspectorilor. suspendarea activitatii a 2. fapt pentru care un volum important de timp de lucru si numar de personal a fost alocat acestor controale. a fost acordata atentie sporita companiilor nou create.507 Comertul cu cereale. De asemenea. O evolutie puternic pozitiva fata de perioada similara din 2010 au avut prejudiciile constatate. in valoare de peste 89 milioane lei. un numar de 37. Pentru combaterea economiei subterane. verificarile efectuate fiind caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate. in valoare de 862 milioane lei.A. prelucrarea si comercializarea masei lemnoase 1.819 76. cu risc ridicat de frauda sunt considerate companiile care.632 Importul productia si comercializarea petrolului.839 Exploatarea. carburantilor sau altor 1. Functionarul a fost condamnat la 15 ani inchisoare. Garda Financiara este singurul organ de control al ANAF abilitat sa execute constatari si alte verificari la solicitarea organelor de urmarire penala. inregistrandu-se cresteri de 48.742 societati.7 milioane lei la 1717. prin diminuarea sustinuta a evaziunii fiscale care afecteaza veniturile bugetare si distorsioneaza mediul de afaceri. Un domeniu care a ocupat un loc privilegiat in programele de control este acela al tranzactiilor intracomunitare.F. Ca urmare a investigatiilor incheiate in 2003 de catre autoritatile din Lesotho si OLAF. ONPCSB. DOMENII CU RISC FISCAL VERIFICATE NR CONTROALE EFECTUATE Controale efectuate in zone comerciale 12.multe conturi bancare au fost identificate in Elvetia. gestionare si valorificare deseuri reciclabile) componente 726 42. documentele rezultate avand caracter de elemente probatorii in cazurile de evaziune fiscala. In aceasta perioada. in principal Parchet.N. De asemenea. IN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2011 1. ACTIVITATEA A.138 Jocuri de noroc Alte domenii(leasing. spalarea banilor. contiand mai mult de 3 milioane euro considerati a fi mita. confiscarile de bunuri si numerar au avut o valoare estimativa de 71.4 milioane lei. celor care au schimbat frecvent sediile sau proprietarii.5% si. comisarilor si angajatilor vamali. produse de morarit si panificatie 2.947 Importul. Garda 14 . case de marcat. nu solicita acest lucru. Lupta cu evaziunea fiscala – axa prioritara a activitatii de administrare fiscala: activitatea ANAF este orientata prioritar in directia asigurarii agalitatii cetatenilor in fata obligatiilor fiscale si a mentinerii unei concurente corecte intre agentii economici.617 amenzi.330 Tranzactii intracomunitare (inclusiv trafic control) 10. constant raporteaza pierderi.486 Producerea si comercializarea de tigarete si produse din tutun 1. celor care. respectiv.1%. producerea si comercializarea alcoolului si a bauturilor alcoolice 2. o companie multinationala a fost gasita vinovata de acte de coruptie.

in conditia in care acesta nu are declarate alte puncte de lucru. S-a constatat ca documentul respectiv este fictiv si s-a procedat confiscarea transportului.905 lei.690 lei. au efectuat un control asupra a doua containere sosite din Turcia. De asemenea au fost initiate alerte si in baza unor informatii furnizate de alte autoritati ale Statelor Membre sau institutii europene. b) cazuri deosebite in domeniul disciplinei contabile:  urmare unui control la o societate comerciala. S-a constatat ca societatea datoreaza acciza aferenta celor 800 baxuri de tigarete. S-a constatat ca aferent intervalului verificat reprezentantii societatii nu au inregistrat in evidentele societatii livrari de marfuri si prstari de servicii catre terti a caror valoare totala a fost stabilita la suma de 44. constatandu-se sume datorate bugetului de stat in valoare de 378. 20655 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.658.000 lei masura dublata de aplicarea unei amenzi contraventionale de 20. din care 167 au fost incheiate cu constatari care au condus la stabilirea de obligatii bugetare suplimentare de 1465.000 lei. fara a se achita insa furnizorului. 329.000. fiind sanctionate contraventional sau urmand sa fie sanctionate contraventional. comisarii Garzii Financiare tulcea au stabilit un prejudiciu total de peste 13. iar adresa de descarcare a unui autotren incarcat cu 20. la data depozitarii lor.5 milioane.000 lei. TVA si impozit pe profit. a carui valoare pe piata a fost estimata la suma de 198. s-au constatat ca 73 de societati comerciale nu au depus situatia centralizatoare lunara pentru luna precedenta.9 milioane lei majorari de dobanzi si penalitati) 0. la solicitarea DNA 536 lucrari si 3. Au fost inregistrate urmatoarele constatari: au fost aplicate 36 sanctiuni. avand ca destinatar o societate cu sediul in Constanta. De asemenea au fost solutionarea 214 lucrari la solicitarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. in regim suspensiv si s-au inclus in sarcina aceluiasi operator economic si obligatii fiscale. art.. S-a solicitat reprezentantilor societatii din Bucuresti sa transmita prin fax copia contractului de depozit incheiat pentru un spatiu autorizat sanitar-veterinar destinat a fi utilizat pentru transportul efectiv. 2. Lucratorii vamali de la Biroul Vamal Constanta Sud din cadrul Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale Constanta. fapt ce a fost sesizat organelor de politie. In urma verificarilor efectuate in teritoriu de catre directiile regionale accize si operatiuni vamale din subordine.370 kg de carne de porc congelata consemnata in documentele de insotire a marfii nu corespunde cu sediul social al beneficiarului. comisarii Garzii Financiare au constatat ca societatea a achizitionat.113 lei. 20650. In semestrul I 2011. au fost finalizate 226 inspectii fiscale. Actiuni ale Garzii Financiare.216. privitoare la cantitatile de produse accizabile achizitionate/livrate. accize.  In urma controlului asupra unei firme din Bucuresti a rezultat ca in cursul anului 2010 aceasta nu a desfasurat activitate. 800 baxuri de tigarete. din care 1130 milioane lei accize. 15 .448 lucrari la solicitarea organelor de politie. conform art. Ulterior.4 milioane lei amenzi si 5. Cantitatea de tigarete retinuta de lucratorii vamali la nivelul intregii tari este cca 34 milioane bucati tigarete intr-un numar de 3. ridicandu-se la 3. destinata a fi vanduta in regim duty – free.835.25 lei fiind incasata suma cde 99. b) activitati si rezultate obtinute pe linia perevenirii si combaterii fraudelor si iregularitatilor vamale. Tigaretele in cauza erau consemnate in inventarierrea efectuata la 30-12-2010. in 2010.076 de cazuri de capturi de tigarete.Financiara a solutionat 327 lucrari la solicitarea Parchetului. totalitatea sumelor stabilite. fapt ca a avut drept consecinta implicita neraportarea tuturor taxelor si impozitelor datorate. desfasurate in colaborare cu alte institutii: a) cazuri deosebite in domeniul produse accizabile: Urmare controlului efectuat la un operator economic din judetul Arad. intrega cantitate de tigarete a disparut.1 milioane lei confiscari.

Activitatea de control ulterior si reverificare a declaratiilor vamale s-a materializat in constatarea unui numar de 2.143. Adoptarea Conventiei privind protectia intereselor finaniciare ale Comunitatilor Europene si a Protocoalelor aditionale. precum si elaborarea Corpus Juris au impins discutia asupra protectiei intereselor financiare comunitare spre noi orizonturi. In baza analizei de risc au fost intreprinse 148 actiuni in semestrul I 2011 in care s-a aplicat procedura prevazuta de Regulamentul CEE nr 765/2008 privind controalele de conformitate a produselor importate din tari trte cu normele aplicabile in materie de siguranta produselor si au fost notificate autoritatile nationale de supraveghere a pietei respectiv. 16 . propunandu-se noi directii de actiune si crearea de noi institutii. suscitand un interes enorm reflectat in doctrina de specialitate. avand la baza informatiile primite de la OLAF fata de 28 in semestrul I 2010. prin controlul ulterior al evidentelor vamale. comerciale si financiar –contabile la sediul agentilor economici.707 lei c) prevenirea si combaterea traficului cu marfuri periculoase pentru santatea si securitatea consumatorului in semestru I 2011 au fost initiate 31 alerte. oficiile judetene pentru protectia consumatorilor.638 fraude si iregularitati. sau prin reverificari ale declaratiilor vamale si au fost aplicate sanciuni contraventionale si retinute marfuri in suma totala de 137. ANSVSA si Inspectoratele Teritoriale de Munca Protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene a constituit o problema de actualitate in ultimii 15 ani in discutiile intre Statele Membre si institutiile comunitare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->