Tratamentul precoce în displazia congenitală coxofemurală

CUPRINS
 1. Generalități  2. Metode de tratament

 3. Studiu de caz
 4. Concluzii  5. Bibliografie

tulburări de mers. la vârsta adultă sunt reprezentate de inegalităţi de lungime ale membrelor inferioare. durere cronică şi în special de apariţia precoce a osteoartritei de şold . GENERALITĂȚI „Displazia congenitală coxofemurală” • deformare congenitală a articulaţiei şoldului având ca rezultat o adaptare imperfectă a suprafeţelor capului femural şi acetabulului • manifestările pe termen lung.1.

Scopul tratamentului la nou-născut şi sugar este triplu:  obţinerea reducerii capului femural în acetabul  stabilizarea articulaţiei coxofemurale  corectarea displaziei acetabulare asociate .

2. cea care utilizează dispozitive care poziţionează şoldurile în abducţie 2. orteza Pavlik 3. cea care utilizează dispozitive care poziţionează şoldurile în flexie şi abducţie. metoda Somerville – Petit. reducerea gradată prin tracţiune urmată de imobilizare gipsată . METODE DE TRATAMENT  sunt specifice diferitelor vârste şi situaţii anatomo- patologice  în arsenalul terapeutic sunt prezente 3 metode principale: 1.

Dispozitive care poziționează șoldurile în abducţie Avantaje  metodă care nu implică Dezavantaje  dimensiunile materiale foarte rigide  se pot folosi împreună cu un scutec absorbant clasic dispozitivului trebuie ajustate odată cu creşterea .

Scutecul „de abducţie” şi înfăşarea în abducţie .

Ilustrarea tratamentului cu pernă de abducţie .

Tratamentul cu orteza Pavlik Avantaje  sugarul îşi determină Dezavantaje  perioada de stabilizare singur gradul de abducţie  igiena se asigură relativ uşor  montarea hamului nu este complicată  dispozitivul nu este scump este teoretic mai lungă decât pentru imobilizarea gipsată .

Orteza Pavlik montată .

Metoda Somerville – Petit Avantaje  procentajul de reuşită al Dezavantaje  necesită spitalizarea acestei metode este de 90 – 98 %. fiind mai mare când este aplicată înainte de achiziţia mersului pentru o durată variabilă .

Tratament prin tracţiune la zenit .

43 săptămâni  pe parcursul tratamentului au fost pierdute din vedere 7 cazuri (6. STUDIU DE CAZ Rezultatele tratamentului cu orteza Pavlik  tratamentul a fost iniţiat la 108 subiecţi  105 subiecţi au fost examinaţi clinic şi ecografic  3 cazuri nu au beneficiat de examinare ecografică iar diagnosticul s-a pus pe baze exclusiv clinice.5%) .03 ± 1.3. Aceşti 3 subiecţi au avut o patologie unilaterală stângă  vârsta medie la debutul tratamentului a fost de 5.

Repartiţia cazurilor în funcţie de lateralitatea displaziei congenitale coxofemurale .

toate fiind sub tratament cu orteza Pavlik.Am grupat în continuare datele referitoare la rezultatele examinării la această vârstă în număr de articulaţii coxofemurale şi nu în numărul de subiecţi luaţi în studiu pentru că ulterior am urmărit în special evoluţia comparativă a şoldurilor. în funcţie de statusul lor iniţial:  normale clinic şi ecografic sau  patologice clinic şi/sau ecografic .

Rezultatele examinării articulaţiilor coxofemurale drepte la vârsta luării deciziei de tratament (sub 2 luni) Clinic \\\ Ecografic► ▼ Normale Normale 38 Patologice 3 Total 41 Patologice 13 51 64 Total 51 54 105 .

Rezultatele examinării articulaţiilor coxofemurale stângi la vârsta luării deciziei de tratament (sub 2 luni) Clinic \\\ Ecografic► ▼ Normal Patologic Normal 14 7 Patologic 5 79 Total 19 86 Total 21 84 105 .

Rezultatele examinărilor în timpul şi imediat după încheierea tratamentului cu orteza Pavlik:  rezultatele sunt prezentate analizând dosarele celor 101 subiecţi .cu 151 de şolduri patologice.  durata medie a tratamentului a fost de 15.07 ± 2.  durata medie a tratamentului „timp complet” a fost de 10.94 ± 3.66săptămâni. rămaşi în studiu.31săptămâni .

care a oferit un sprijin mai mare pentru depăşirea problemelor  reacţie eczematoasă de contact cu materialul din care este confecţionată orteza la 1 caz  pareză de nerv crural la 1 caz .95%). pe lângă cei 7 subiecţi care nu s-au prezentat la controalele periodice. Aceasta a fost recuperată prin efortul echipei medicale. şi anume:  o lipsă relativă de complianţă la tratament din partea părinţilor în 5 cazuri (4.Am înregistrat şi alte complicaţii pe parcursul tratamentului.

Rezultatele la sfârşitul tratamentului cu orteza Pavlik .adică la o vârstă medie de 20.  La aceştia s-au îndeplinit obiectivele iniţiale ale tratamentului – obţinerea stabilizării şi o poziţie centrată a articulaţiilor coxofemurale.98 ± 3.   Rezultatele nesatisfăcătoare la sfârşitul tratamentului au avut expresie: Clinică – 1 caz a prezentat un grad minor de instabilitate bilaterală Radiologică – 2 cazuri prezentau un grad de excentrare la 3 articulaţii coxofemurale .95 săptămâni au fost excelente pentru 98 de pacienţi.

.31%) sau 3 din 101 subiecţi (2.Concluziile studiului  Deci în total. 5 din 151 de şolduri patologice (3.97%) nu au avut un rezultat bun la sfârşitul tratamentului.  Aceşti subiecţi au beneficiat de alte mijloace de tratament conservator.

numărul mic şi lipsa de gravitate a complicaţiilor. ideală pentru tratamentul şoldurilor patologice ale nou-născutului şi sugarului mic.pe termen scurt  83. 2.03% . rata mare de succese :  97.50% de rezultate bune şi 3. având în vedere: 1. 12.92% de rezultate foarte bune.Eficienţa unui tratament cu orteza Pavlik  soluţia practică. .58% de rezultate mediocre – pe termen mediu.

4. . CONCLUZII Displazia congenitală coxofemurală este o entitate nosologică care trebuie să fie diagnosticată şi inclusă într-un plan de urmărire şi tratament în primele 2-3 luni după naştere pentru a maximiza posibilităţile de vindecare fără sechele şi de a reda familiei şi societăţii un copil cu capacităţi fizice depline.

5. BIBLIOGRAFIE  Teza de doctorat: ” Beneficiile diagnosticului neonatal și tratamentul precoce în displazia congenitală coxofemurală ”. Doctorand: Iulian Negreanu Coordonator stiințific: Profesor Doctor Voichița Hurgoiu UMF Cluj-Napoca 2009 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful