C U V Â N T

Î N A I N T E

Comunismul românesc — de la hobby la geopolitică
Printr-o eschivă retorică — deloc lipsită de substanţă —, s-ar putea spune că democraţia românească a căzut pradă unei forme pervertite de umor colectiv; la fel, s-ar putea spune că regimul co­ munist din România a fost, de la bun început, mai curând rodul unei glume: mentorul în ale socialismului al primului secretar gene­ ral al P C R — aşa cum respectivul, Gheorghe Cristescu însuşi, o va mărturisi decenii mai târziu — a fost un plăpumar pe numele său Nicolae Păcală, al cărui hobby pare a fi fost, în România primelor decenii ale secolului al XX-lea, lectura şi apoi discutarea unor tex­ te popularizatoare din opera lui Karl Marx. în limba şi cultura română, rezonanţa acestui nume — Păcală — trimite la umor, isteţime şi voie bună. Acest Nicolae Păcală amintit de Cristescu era doar unul dintre nu foarte mulţii români care — urcaţi în mod simbolic pe umerii unui Marx simplificat şi aproape romanţat — căutau în zare, prin lecturi cu totul nesiste­ matice şi discuţii avântate, semnele unui viitor mai bun pentru ca­ tegoria socială din care făcea parte — aceea a micilor burghezi me­ seriaşi particulari. O categorie pe care comunismul, de altfel, o va combate drastic, o va scoate din viaţa societăţii, ca fiind dăună­ toare şi periculoasă. încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că revo­ luţiile îşi omoară nu numai fiii, ci mai ales părinţii. De această dată, acest Păcală (deşi este foarte probabil ca el să fi fost un agreabil conviv) a prefaţat un capitol de istorie româ­ nească ce nu a avut foarte mult din acest umor, această isteţime sau voie bună proprii omului simplu ce doreşte mai binele pentru sine şi pentru alţii. Istoria comunismului românesc se înscrie, aşa­ dar, între doi ucenici: unul, fost ucenic plăpumar, care va fi primul lider al sectei, şi altul, fost ucenic cizmar, care va fi ultimul lider

8/ADRIAN

CIOROIANU

al unui partid ce a păstrat aproape intacte, ca pe o apăsătoare moştenire de familie, instinctele sectare.
# * *

Sau, printr-o eschivă cu trimitere la alteritate, se poate spune că democraţia din Europa de Est a fost victima directă a incapaci­ tăţii armatei franceze. Este şi cazul democraţiei româneşti. In mai 1 9 4 0 , regele Carol al II-lea era la apogeul domniei sale şi încheia un deceniu pe tron având toate şansele de a intra în istorie drept cel mai destoinic rege al României de la 1 9 1 4 încoace — adică de la moartea un­ chiului său, Carol I, pe 27 septembrie 1 9 1 4 . Pasiunile lui Carol al II-lea, renunţările sale la tron sau preferinţele sale erotice, din per­ spectiva istoriei, nu ar mai fi interesat aproape pe nimeni; ţara era în creştere, societatea era stabilă, cultura era în efervescenţă, reve­ nirea după criza economică se petrecea aproape văzând cu ochii — drept exemplu, anul de graţie 1938, care avea să rămână timp de decenii un reper al României capitaliste, mereu invocat şi une­ ori invidiat chiar şi de către comunişti. Politica internă a regelui Carol al II-lea (nu cea mai fericită, dar în ton cu politica Europei la o oră la care nimeni nu vedea un nou război ca inevitabil) avea acceptul marii majorităţi a oamenilor politici români. Regele modificase în 1 9 3 8 Constituţia, dar pro­ testele au fost inexistente — din moment ce extremele politice pă­ reau a fi intrat sub control ferm, ca şi tensiunile fracţioniste din interiorul lumii muncitoreşti sau rurale. In aceste condiţii, pe 22 iunie 1 9 4 0 , Franţa — cu care Româ­ nia avea relaţii privilegiate — se recunoaşte înfrântă în faţa Ger­ maniei naziste — cu care România avea, în acel moment, relaţii nu numai reci, dar şi de suspiciune reciprocă. întreg sistemul de securitate al Europei interbelice era, prin aceasta, distrus. învingă­ torul Franţei, Adolf Hitler, avea să strângă împotriva sa cea mai largă coaliţie armată a tuturor timpurilor; lideri care la rându-le se suspectau mutual aveau să negocieze şi să cedeze reciproc, din do­ rinţa — sau mai bine spus nevoia — de a înfrânge Germania na­ zistă.

Pe

umerii

lui

Marx /9

La celălalt capăt al continentului, Iosif Vissarionovici Stalin se pregătea pentru cea mai temerară aventură geopolitică a Rusiei so­ vietice. Comunizarea Europei Orientale nu a fost rezultatul unei matu­ rizări economice, sociale şi de conştiinţă — aşa cum anunţase Karl Marx, gândindu-se la ţările Occidentului —, ci rezultatul unui răz­ boi în care învingătorii şi-au împărţit harta şi şi-au exportat, fieca­ re, propriile principii, sisteme şi valori. Nu este vorba despre o glumă a istoriei, ci de o jumătate de se­ col în care Istoria însăşi a fost păcălită. * * * Acest volum oferă o perspectivă, una dintre multele posibile, asupra experimentului comunist al României din secolul al XX-lea. Desfăşurarea epică a evenimentelor este completată cu câ­ teva studii de caz, pe care le-am considerat necesare în ideea de a sugera complexitatea tramei. In afara surselor inedite, bibliografia cuprinde o bună parte dintre lucrările conexe temei apărute după 1990, cu regretul că — foarte posibil — unele, de valoare, publi­ cate în chiar lunile definitivării acestui volum, nu au putut fi cu­ prinse în această ediţie. Din punct de vedere tehnic, cartea a fost scrisă o singură dată şi rescrisă de foarte multe ori: fragmente punctuale, într-o primă formă redusă, au fost solicitate cu bunăvoinţă de directorul revis­ tei Dosarele istoriei, Mircea Suciu, şi publicate în diverse numere te­ matice din anii 1 9 9 7 - 2 0 0 0 — părţi pe care, în anul 2 0 0 0 , le-am legat într-o prezentare de aproape 40 0 0 0 de cuvinte a comunis­ mului românesc destinată unui public străin; scris alături de pro­ fesorii Lucian Boia şi Tom Sandqvist, volumul Archive of Pain — Arhiva durerii a apărut în acel an la editura Pionier Press din Stockholm, Suedia, îngrijit într-o manieră admirabilă de inimoasa Arina Stoenescu. Un fragment dedicat istoriei intelectualităţii româneşti postbe­ lice — transformat în acest volum în studiul de caz asupra asocia­ ţiei ARLUS — a apărut, în toamna anului 1 9 9 6 , în mai multe nu­ mere succesive ale revistei bucureştene 22. Chiar dacă investigaţia mea era la început, ca ecou al unei lucrări de licenţă pe acest su-

rtcapaci-

reztle Carol : DC tron ai destoinic Roartea un•lui Carol al ice, din per: ţara era •rnţă, reveind cu ochii irr_Lnă timp «x\;- si une-

Româfaţa Ger:. relaţii emul de «s. Invingăjjta cea mai rdu-le se POC. din doi m a n i a na-

!O / ADRIAN

ClOROIANU

biect pe care profesorul Dinu C. Giurescu mi-o ghidase (investiga­ ţie ce a continuat în toţi anii care au urmat, în speranţa unui pro­ iect mai amplu care, sper, se va materializa odată), am fost sur­ prins de numărul mare al mesajelor primite: de la oameni care lu­ crau pe seama istoriei — Vladimir Tismăneanu, Andrei Pippidi ş.a. — şi până la oameni asupra cărora istoria lucrase, iar ARLUS le fusese odată foarte familiar (mai cu seamă în sens negativ). Volumul mai cuprinde un capitol care i se datorează, în cea mai mare măsură, lui Pavel Câmpeanu. Acordându-mi privilegiul, la sfârşitul anilor '90, de a fi unul dintre primii cititori ai viitoarelor sale memorii politice ce aveau să apară ulterior ca un veritabil me­ mento al unui înşelat al comunismului, m-a iniţiat, în răstimp, în isto­ ria recentă a unei instituţii în care el intrase odată zilnic iar eu, acum, intram destul de des: Televiziunea Română. Pe baza mate­ rialelor din arhiva privată a lui Câmpeanu aveam să scriu un stu­ diu (despre regimul comunist şi televiziunea naţionala) pe care Cristian Troncotă avea să-1 includă într-un volum colectiv — România seco­ lului XX — ce apărea în condiţii bune, în 2 0 0 0 , în editura unei alte instituţii, oarecum diferite: SRL Aproape simultan, am avut şansa de a consulta — prin amabilitatea familiei Petre şi Mioara Roman — o parte a arhivei Valter Roman, al cărui jurnal (din anii ' 7 0 ) am fost foarte aproape de a-1 publica, într-o ediţie comentată. Fragmentele puse, în chip de motto, în deschiderea fiecărui ca­ pitol, au mai curând rolul unui memento; ele provin din diverese crestomaţii de teorie marxistă. In comparaţie cu toţi continuato­ rii săi reali sau imaginari ajunşi lideri politici în Estul Europei, Marx (mai ales) şi Engels au avut un mare merit: nu ştiu cât de adevărate au fost în fond preceptele lor, dar, ca formă, ei măcar scriau bine. In mod premeditat, această introducere în istoria comunismului românesc favorizează — cantitativ, cel puţin — epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Explicaţia nu ţine de o preferinţă anume, ci de un detaliu tot de natură tehnică: în timpul deselor rescrieri ale acestui text, elaboram, facilitat de travaliul susţinut al profesoarei Zoe Pe­ tre la conducerea noii Ecole Doctorale din Bucureşti şi în coordona­ rea profesorilor Lucian Boia şi Bogumil Jewsiewicki Koss, o teză

anume focalizată asupra personajului politic numit Nicolae Ceauşescu — care a fost publicată între timp, într-o formă redusă şi des­ tinată cititorului francofon —, teză din care am preluat aici doar anumite fragmente ale demonstraţiei, în încercarea de a contura ul­ timele două decenii ale sistemului. Tuturor acestor oameni amintiţi aici (mai puţin Marx şi Engels...) le mulţumesc încă o dată, precum o voi face, în paginile ce urmează, mai multor profesionişti care mi-au clarificat un aspect sau altul al acestui trecut. Mulţumesc Alexandrei C, care a fost prim cititor — şi care m-a încurajat în ideea că o vor mai urma şi alţii. Mulţumesc editorilor Iren & Grigore Arsene, pentru solicitu­ dinea cu care mi-au fost alături, în toţi anii din urmă. Deasemenea — lucru subînţeles unui profesor —, mulţumiri multora din­ tre studenţii Facultăţii de Istorie din Bucureşti pe care i-am întâl­ nit în ultimii ani, în faţa cărora multe dintre aceste ipoteze de lu­ cru au fost prezentate şi a căror curiozitate a mai şlefuit ceva din opacitatea inerentă a unui fragment de istorie pe care încerc acum să-1 descriu fără, în cea mai mare parte, a-1 fi trăit — ceea ce, pen­ tru istoria contemporană a României, este în egală măsură un avantaj şi un dezavantaj. Ceea ce contează este că alţii — adică România care a fost — l-au trăit, astfel încât aventura ideii comuniste care şi-a presărat speran­ ţele şi crimele, reuşitele de formă şi greşelile de fond printre români poate face obiectul volumului de faţă. Toate au trecut sau sunt pe cale să treacă, iar asupra celor ce poartă responsabilitatea Istoria se va pronunţa, pesemne, mai temeinic decât o face Justiţia. Nimeni însă, nici printre cei trecuţi, nici printre cei de faţă sau viitori, nu sunt răspunzători, în schimb, pentru greşelile care au mai rămas în aceste pagini. A.C.
15 octombrie 2 0 0 5 , Bucureşti

C A P I T O L U L

I

Copilăria unui partid
Există copii rău crescuţi şi copii precoci. Copii normali au fost gre­ cii. Farmecul pe care arta lor îl exercită asupra noastră nu contra­ zice treapta socială nedezvoltată pe care a crescut. El este, dimpo­ trivă, rezultatul acesteia şi este inseparabil legat de faptul că con­ diţiile sociale necoapte în care s-a născut, şi care singure i-au pu­ tut da naştere, nu mai pot reveni niciodată. Karl Marx, Introducere la Contribuţii la critica economiei politice

I... I... O c u l t u r ă politică de t r a n z i ţ i e ^ devărata istorie a comunismului românesc — cu alte cuvinte, JT\cea care contează în rememorarea trecutului — începe, în fapt, odată cu sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. La pri­ ma vedere, această formulare pare paradoxală şi, în orice caz, con­ testată de desfăşurarea pur cronologică a lucrurilor. Timp de dece­ nii, câteva generaţii de români au fost educate în spiritul respec­ tului faţă de vârsta timpurie a comunismului naţional. S-au inven­ tat eroi, s-au evidenţiat fapte de glorie şi toate au fost puse în sluj­ ba unei cauze nobile — dezvoltându-se intens, în tot acest timp, mitologia unei perioade de ilegalitate (între decembrie 1 9 2 4 şi au­ gust 1 9 4 4 ) care ar fi fost echivalentul unei perioade de maturiza­ re, selectare şi organizare fără odihnă în viaţa Partidului Comunist din România. Nimic mai fals. Nimic mai fals, pentru că, pe de o parte, acest interval nu este deloc unul unitar; pe de alta, de-a lungul perioadei interbelice, partidul comuniştilor din România a fost un organism parazitar, impopular şi cu totul marginal, care-şi hrănea organizarea rudi­ mentară şi existenţa nu atât din imperfecţiunile democraţiei ro­ mâneşti cât, mai ales, din proximitatea Uniunii Sovietice. Aripa

!4/ADRIAN

CIOROIANU

politică a comuniştilor români s-a aflat în ilegalitate nu pentru că ar fi constituit un pericol real pentru stabilitatea societăţii româ­ neşti în vremuri normale, ci pentru că reprezenta — şi se revendi­ ca în acest fel, cu o oarecare mândrie partinică — efectiv un bata­ lion de asalt pus în slujba ţelurilor „revoluţionare" anunţate de conducătorii Uniunii Sovietice. Valenţa „naţională" a comunis­ mului românesc va apărea târziu, la peste 40 de ani de la înfiinţa­ rea ca atare a partidului — dar niciodată nu se va manifesta firesc şi dezinhibat, din cauza unui complex de ilegitimitate care va în­ soţi comunismul autohton chiar şi în cele mai fericite momente ale sale. Astfel încât se poate spune, cu motive, că de-a lungul ce­ lor 68 de ani ai existenţei partidului ( 1 9 2 1 - 1 9 8 9 ) , cea mai mare parte a timpului P C R (cu diversele sale denumiri temporare) a re­ prezentat un organism politic artificial, prefabricat, adus prin sus­ ţinere exterioară, impus prin fraudă şi susţinut prin teroare. Societatea românească — inclusiv clasa politică — s-a acomo­ dat cu greu schimbării parametrilor de după Primul Război Mon­ dial: un teritoriu mai mare, dar şi o situaţie demografică inedită, cu un număr mare de cetăţeni de altă etnie, cu o altă cultură po­ litică şi cu alte tradiţii de viaţă, de muncă sau de organizare socia­ lă. In aceste condiţii, prezenţa unui procent relativ însemnat de cetăţeni de altă etnie decât cea românească — evrei şi maghiari mai ales — printre comuniştii români ai primelor decenii nu tre­ buie să surprindă: pur şi simplu, statul român nu rezolvase proble­ ma naţională apărută după 1 9 1 9 , iar integrarea acestor alogeni nu se produsese. Din fericire, curentul socialist-radical — cel al viito­ rilor comunişti — nu a putut profita şi de o oarecare tradiţie anar­ histă; aşa ceva este, practic, necunoscut în istoria ţării — până şi atentatul terorist din decembrie 1 9 2 0 al comunistului M a x Goldstein, tragic totuşi în consecinţe, a fost mai apropiat de melodra­ ma bulevardieră decât de un anarhism autentic 1 .
Pe 8 decembrie 1 9 2 0 , M a x Goldstein a plasat o bombă în clădirea Senatu­ lui României. Consecinţele exploziei au fost grave: preşedintele Senatului, gene­ ralul Constantin Coandă, a fost grav rănit la piept şi la membre, iar ministrul Jus­ tiţiei Dimitrie Greceanu, episcopul Radu Dimitrie şi un senator aflat în primele rânduri au fost omorâţi.
1

Pe

umerii

lui

Marx / 15

Un sesizabil etnocentrism, romanţat în discursul public şi pro­ ferat prin şcoală şi armată, şi remanentele unei xenofobii proprii societăţii tradiţionale a satului românesc din Vechiul Regat au ac­ centuat acest handicap al integrării etnice într-o societate care se schimbase peste noapte, odată cu modificarea graniţelor. Cum spune Victor Neumann, „Atunci când — după 1 9 1 8 — s-a ivit ocazia de a vedea rezultatele evoluţiei istorice, trebuia identifica­ tă şi metoda de scoatere din izolare atât a românilor, cât şi a saşi­ lor şi maghiarilor. în locul unei adevărate orientări liberale, elitele de la Bucureşti şi din centrele regionale s-au îndreptat încă o dată spre ideologia conservatoare şi spre retrasarea frontierelor intercomunitare ( . . . ) " 2 In anii ' 2 0 , sub conducerea unui lider charismatic şi complet atipic din punct de vedere politic — ceea ce în anu­ mite circumstanţe poate fi un avantaj, mai ales într-o societate în care „politicianismul" era blamat deja foarte curând de la apariţia lui —, mişcarea politică de dreapta s-a radicalizat treptat, favori­ zată de la distanţă de ceea ce se întâmpla în Europa — în Italia şi Germania, mai ales.

Este ceea ce mi se pare surprinzător în opiniile despre politică ale geniului poetic Mihai Eminescu: nu duritatea acestor opinii, nici antiliberalismul lor şi cantonarea în viziunea unei Românii pure", premoderne şi suficientă sieşi inclusiv din punct de vedeetnîc (în fond, evoluţia ulterioară a ţării a penalizat ea însăşi aceste opinii), ci faptul că aceste critici veneau foarte repede după ce politica — în sens modern — apăruse în peisajul ţării noastre, partide adverse, dezbateri parlamentare şi polemici deschise în esă (vezi acest text fundamental care este, pentru epoca moder­ nă a României, Constituţia din 1 8 6 6 ) . într-un text publicat în de­ cembrie 1 8 7 7 , Eminescu spunea: „întorşi din străinătate, ei [avo­ caţii tineri români, n.m. A.C.] nu şi-au dat silinţa să-nveţe legile şi datinile pământului, să codifice obiceiurile naţiei româneşti, ci au introdus pur şi simplu codicele pe cari le învăţaseră la Paris, ca şi

- V. Neumann, Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2 0 0 4 , p. 110.

!6/ADRJÂN

CIOROIANU

când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite, fără legi, fără obiceiuri, fără nimic, şi trebuia să i s-aducă toate celea de-a gata din cea mai renumită fabrică. Dar în genere advocaţii sunt in­ teligenţele cele mai stricate din lume. (...) Arionii noştri de tot fe­ lul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc, căci, din neferi­ cire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deo­ sebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică şi toate lepădături­ le Orientului şi Occidentului, greceşti, jidoveşti, bulgăreşti, se gră­ mădesc în oraşele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt libera­ lii noştri".3 In mod paradoxal, fără o legătură directă cu poetul Eminescu, dar în strânsă legătură cu acest clişeu autohtonist ce marcase şi proza sa politică, acest laitmotiv al liberalismului ca formă exte­ rioară fondului românismului a reînviat în anii '20 ai secolului tre­ cut, prin extrema dreaptă românească. Modelul modernizării româneşti fusese unul occidental, im­ portat repede şi aclimatizat mai greu. Faţă de acest model, ex­ trema dreaptă propunea reîntoarcerea la caracteristicile naţio­ nale dintr-un trecut greu reperabil, iar extrema stângă propunea copierea reformelor pe care regimul Sovietelor le făcea în Estul rusesc.

Din perspectiva unei analize ulterioare, Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul mişcării legionare, a fost unul dintre cei mai intere­ sanţi conducători de mişcări revoluţionare din istoria ţării. Dispreţuind viaţa politică parlamentară (ceea ce este, totuşi, o constan­ tă a tuturor dictatorilor), iubindu-şi eu fanatism ţara (dar o Româ­ nie idilizată, diferită de cea reală, a vremii lui), respectând apeten­ ţa românilor pentru Biserică şi pentru domnitorii glorioşi din tre­ cut, Căpitanul a fost modelul politic şi antipolitic în acelaşi timp de cel mai mare succes al României interbelice. Agitator cvasidemagog ce căpătase glorie pe acest teren încă din anii facultăţii,
Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2 0 0 3 , p. 2 4 5 - 2 4 6 .
3

Pe

umerii

iui

Marx I

! 7

fără a avea o educaţie solidă 4 şi acordând aproape de regulă mai multă importanţă formei decât fondului în ceea ce făcea sau în ceea ce cerea altora să facă, C.Z. Codreanu a atins nivelul prizei reale la acel tineret mediu şi superior educat ce se ridica din rân­ dul unei clase mijlocii româneşti în continuă creştere numerică. Fără a fi un bun orator sau măcar un vorbitor inspirat în adunări­ le publice, Codreanu a creat într-un deceniu o mişcare politică ca­ pabilă să obţină, la ultimele alegeri libere ale României interbeli­ ce (din 20 decembrie 1 9 3 7 ) peste 15 procente, devenind astfel cea de-a treia forţă politică a ţării — şi oricum singura în creştere, cel puţin în acel moment. Cu câteva zile înaintea alegerilor, Codrea­ nu expusese principiile de politică externă ale partidului său populist intitulat Totul pentru Ţară şi asigurase că în 48 de ore de la câştigarea alegerilor de către el şi ai săi România se va alia cu Ger­ mania şi Italia, renunţând la alianţele tradiţionale cu Franţa şi An­ glia sau la cele mai noi, precum Mica înţelegere şi înţelegerea Bal­ canică. Aşadar, în urma alegerilor din decembrie '37, Partidul Na­ ţional Liberal a obţinut 3 5 , 9 % , Partidul Naţional Ţărănesc 2 0 , 4 % , iar legionarii 15,5%. Nici un partid nerecoltând 4 0 % din voturi, prima majoritară fixată prin legislaţia electorală din 1 9 2 6 nu a putut fi acordată nimănui — ceea ce, aproape automat, a dus la şubrezenia Parlamentului rezultat din alegeri şi la căderea lui, în prima lună a anului 1 9 3 8 . Din acest moment, regele Carol al Il-lea a avut culoar deschis pentru introducerea unui autoritarism care, potrivit precedentelor din Europa vremii, părea benefic — adică mult mai eficient decât democraţia parlamentară pe care re­ gele o servise până atunci timp de 8 ani, după cum o servise în­ treaga sa familie dinastică după 1 8 6 6 . Mai ales în partea de răsărit a ţării, în Moldova, un autohto­ nism latent şi vag sistematizat deocamdată, cu rădăcini vechi şi cu manifestări clare de antisemitism, îi plasa pe evrei în afara ordinii
Terminarea studiilor universitare i-a pus lui C . Z . Codreanu serioase proble­ me, din cauza comportamentului său provocator în timpul facultăţii. In cele din urmă, diploma de absolvent al facultăţii de Drept din Iaşi i-a fost recunoscută de decanul facultăţii, profesorul A . C . Cuza (unul dintre inspiratorii şi susţinătorii lui Codreanu în prima etapă politică a acestuia), dar nu şi de către conducerea Universităţii.
4

tocmai în onoarea sa). de ce unii evrei — nu cei mai importanţi în comunităţile respective. inclusiv în România — vezi cazurile Lucreţiu Pătrăşcanu sau Ion Gheorghe Maurer. evreul a de­ venit prototipul străinului. îndeo­ sebi în Moldova. altă credinţă. con­ tribuise mult la radicalizarea tânărului Vladimir. cuvântul care descrie cel mai bine aceas­ tă stare de lucruri este xenofobia — proprie societăţilor tradiţiona­ le. Treizeci de ani îl despărţeau în acel moment de moar­ tea fratelui său Alexandru. mai cu seamă în domenii în care românii nu exce­ laseră niciodată — precum afacerile sau comerţul —. când ajunge la Petrograd — după traversarea fără probleme a unei Germanii încă aflate în război —. având uneori drept clienţi oa­ meni simpli. student al Universităţii din Petersburg. Lenin va practica avocatura. la Simbirsk — ulterior denumit Ulianovsk. în anul 1902. alte straie. în care contactul ferm cu modernitatea întârziase. Vladimir Ilici Ulianov împlinea 47 de ani (născut la 10 aprilie — stil vechi — 1 8 7 0 . fi­ reşte — au ajuns în anii ' 2 0 şi ' 3 0 ai secolului trecut. doi dintre cei care în anii ' 3 0 vor apăra în procese inculpaţii comunişti. începând din 1892. Antisemitis­ mul este doar o consecinţă — printre mai multe — ale acestei te­ meri faţă de cel care are alte obiceiuri. ţăranul român judeca mai curând schematic. ceea ce contează este că acest model al avocatului pus din proprie iniţiativă la dispoziţia clasei de jos şi marginalizaţilor politici va face şcoală. Lenin publica una dintre cărţile de căpătâi ale mişcării co­ muniste mondiale şi una dintre cele mai importante. prin conse- . In opinia mea. unde rolul economic al evreilor stabiliţi aici era absolut vizibil. Nu este de neînţeles. Tradiţional. la dispoziţia curentelor ce promiteau egalitatea şi ştergerea deosebirilor rasiale — precum comunismul de tip bol­ şevic. în acest caz. In aprilie 1917.18/ADRIAN CIOROIANU comune a lucrurilor — aşa cum era ea văzută de majoritatea ro­ mânească. şi din cauza acestei respingeri. potrivit tuturor biografilor. instaurat la conducerea Rusiei prin eforturile notabile ale lui Vladimir 11 ici Ulianov (zis Lenin) în chiar ultimele luni ale Mare­ lui Război prin care trecuse Europa. care fusese spânzurat în 1 8 8 7 pentru a fi complotat într-un grup conspirativ-anarhist care urmărea să-1 asasineze pe ţarul Alexan­ dru al III-lea — eveniment care.

P U E Paris. printre altele. capitala Basarabiei româneşti. a Tratatului preliminar de pace între România şi Puterile Centrale) să renunţe la miza pen­ tru care intrase în conflict. Dictionnaire critique du marxisme. efectul a fost unul invers. In virtutea acestui drept. Labica. după semnarea la 20 februarie acelaşi an. din martie 1 9 1 8 România îşi extinsese frontierele spre Est. decizia unirii cu România. o lucrare în esenţă te­ oretică prin care va fi fixat definitiv în istoria dogmei comuniste rolul partidului în procesul revoluţionar. nu este vorba numai despre egalitatea deplină între naţionalităţi şi et­ nii. prin care era pre­ văzută egalitatea în drepturi a tuturor naţionalităţilor. în respect faţă de adevărul istoric. p. că uni­ rea Basarabiei cu România a fost încurajată şi acceptată de Ger­ mania şi Austro-Ungaria. Lenin va încuraja elaborarea şi propagarea în fostul imperiu a unei Declaraţii a drep­ turilor popoarelor din Rusia (în noiembrie 1 9 1 7 ) . pe 27 martie 1 9 1 8 (sau 9 aprilie pe stil nou). Vezi G. inclusiv a dreptului de autodeterminare şi separare 5 . trebuie spus că Lenin a elaborat una dintre cele mai originale soluţii pentru problema naţională. Bensussan & G. ale secolului al XX-lea: Ce-i de făcut?. la Buftea. dar ca unul dintre cei care au minat din convingere Imperiul Ţarist (văzut ca o „închisoare a popoarelor"). anume unirea cu Transilvania. Cu alte cuvinte. spre acea informală Europă Centrală din care Transilvania făcea parte. Ed. In fine. va lua. 7 9 5 .Pe umerii iui Marx I 19 cinţe. Aceasta este cartea ce sta­ tuează unul dintre clişeele cele mai perene ale comunismului mondial: menirea partidului comunist de a reprezenta o „avangar­ dă a proletariatului". care sperau ca astfel regatul României (care în acel moment se afla în afara conflictului. 1 9 9 9 . deşi ţelul intrării sale în Războiul Mondial fusese extinderea frontierelor spre Vest. Sfatul Ţării din Chişi­ nău. Acest drept acordat viza apropierea acestor naţionalităţi de statul sovietic în devenire. de respingere. alături de primul ministru Alexandru Mar­ ghiloman. 3 . Trebuie spus. La 9 aprilie 1 9 1 8 regele Ferdinand I va semna decretul regal de unire a Basarabiei cu Vechiul Regat român.

oricare alt guvern necomunist străin era considerat un inamic di­ rect. pp. vezi Pierre Broue. Din punct de vedere organizatoric. Istorii clandestine. 2 0 0 5 . Co­ mitetul Executiv al Cominternului lua toate deciziile. 10. O perspectivă lămuritoare asupra acestei etape timpurii din viaţa comunis­ mului (şi comuniştilor) din România se regăseşte la Stelian Tănase. A p a r i ţ i a Partidului C o m u n i s t din România otrivit interpretării devenite ulterior oficiale. el va fi succedat în funcţie de Nikolai Ivanovici Buharin (pentru o istorie a organizaţiei. era guvernul bolşevic din Rusia (devenită. mai importantă: toţii membrii (Le. în perspectivă. or­ gan conducător al preconizatei revoluţii bolşevice mondiale. artele şi toate mijloacele de comunicare în masă disponibile în epocă — presă scrisă. Prin grija lui Lenin.2. Dintre cele 21 de condiţii. Humanitas. în această ordine de idei. a 12-a se anunţa a fi. Clienţii lu' Tanti Varvara. Cel de-al doilea congres al Cominternului fusese cel care adoptase cele 21 de condiţii obligatorii pentru membrii sau organizaţiile ce doreau să i se alăture. Robert Cole (ed. în decembrie 1922. Lenin înfiinţează Internaţionala a IlI-a Comunistă. Fitzroy Dearborn Publishers. International Encyclopedia of Propaganda. Histoire de VInternationale Communiste 1919-1943. alias Grigori Zinoviev. radio. 1 3 7 . în 1 9 2 6 . 7 Pe 6 martie 1 9 1 9 . Partidul Comu­ nist din România a luat naştere în urma Congresului organi­ zat în mai 1 9 2 1 6 . Ed.). 1 9 9 7 ) . Chicago & Londra. partidele aderente) Internaţio­ nalei se obligau să poarte acţiuni deschise sau camuflate în vede­ rea servirii scopurilor fixate de Moscova. Trei ani de existenţă fusese­ ră suficienţi acestei a IlI-a Internaţionale pentru a-şi stabili un ti­ pic al activismului curent 8 . se înţelege. URSS). Fayard.20/ADRIAN CIOROIANU 1. singurul aliat. în Hotelul „Lux" de pe bulevardul Gorki nr. Bucureşti. în urma scindării unui nucleu dur al socialişti­ lor români — acei socialişti radicali dispuşi să accepte tezele re­ cent înfiinţatei Internaţionale a IlI-a Comuniste de la Moscova (Comintern) 7 . structura şi principii­ le de conducere ale Cominternului erau copiate întocmai după cele ale partidului bolşevic care-i servea ca fundament principal. iar primul ei conducător (preşedinte al Comitetului Executiv) va fi Gherşon Aronov Evseevici Radomîlski. Paris. Bielorusiei şi Ucrainei. prin contopirea Rusiei. sediul Cominternu­ lui va fi la Moscova.1 4 0 . 1 9 9 8 . Ed. 8 6 . iar organi­ zaţiile afiliate erau datoare cu aplicarea lor.

revoluţie ce va ieşi victorioasă. ele tindeau să accepte reversul a ceea ce Lenin şi tovarăşii săi promovaseră în noiembrie 1 9 1 7 . desigur. în Rusia. 1 9 8 0 . — vor fi puse. cinema. de ecourile revoluţiei bolşevice din Rusia. în cazul concret al României. autointitulata Republică Pentru istoricul evenimentului din 1 9 2 1 . King. pe 27 mar­ tie. după 1 9 4 5 . până la separarea de statele care le ane­ xaseră) recent înfăptuita Mare Unire a românilor în graniţele unui stat naţional — în ultimul an al Primului Război Mondial. dar aceasta mai curând din considerente propagandistice şi legitimatoare. pe 28 noiembrie. Ghiţă Ionescu. Dar principalul imbold radicalizant. 1 9 1 8 . ci doar cu o poveste binevenită pentru cei ce aveau să o folosească. In realitate. prin serviciul sectorului de agitaţie şi propagandă (agitprop). mai multe explicaţii: unele dintre ele. Bucureşti. Transilvania (acestea din urmă foste în graniţele Imperiului Austro-Ungar). în graniţele Imperiului Ţarist). acest congres nu s-a soldat cu o soluţie definitivă pentru comunismul românesc. v. comuniştii de esenţă bolşevică puneau sub semnul întrebării (prin aşa numitul principiu al au­ todeterminării provinciilor. iar pe 1 decembrie. în primul rând. 1 9 9 4 . interesat. cu statul român: cum am văzut. derivă din evoluţiile înregistrate de către două dintre statele învecinate: este vorba. Hoover Institution Press. Basarabia (fostă. Stanford. A Histoiy ofthe Romanian Communist Party. tezele de bază ale Cominternului cereau afilie­ rea necondiţionată a comuniştilor la politica dusă de Moscova (şi de Comintern) şi. provinciile locuite în mare majoritate de români se uni­ seră. în slujba acestei idei. Radicalizarea acestor lideri socialişti români — o aripă de extre­ mă stângă a Partidului Socialist autohton — are. cred.Pe umerii lui Marx/2\ teatru. muzică etc. pri­ vesc starea ca atare a societăţii româneşti. serios marcată de Marele Război şi de o inegalitate socială cu vechi tradiţii în isto­ ria ţării 9 . reale şi deloc de neglijat. 9 . dar şi de episodul mai pu­ ţin original şi reuşit al Ungariei vecine. altfel spus. Regimul comunist român va aniversa ziua de 8 mai 1921 (adi­ că — vezi mai jos — ziua de deschidere a congresului de sciziune a socialiştilor) ca zi de naştere a PCR. Bucovina. din 1 8 1 2 . în linii mari. rând pe rând. Litera. Robert R. Comunismul în România.

pp. aşa cum fără în­ doială îşi dorise. acum ajuns — în condiţiile pline de neprevăzut ale revoluţiei leniniste — să ocupe postul de guvernator comunist al Ucrainei (adică preşedinte al Consiliului Comisarilor Poporului). O ciudată intuiţie. . unul dintre cei mai precoci socialişti radicali români (încă din perioada anterioară Marelui Război). cu atât mai mult cu cât brigăzile revoluţionare ale lui Kun atacaseră Transilvania în ideea reintegrării acestei provincii în graniţele Ungariei comunizate. Bucureşti. la alţi parametri. după un model leninist pe care-1 respecta cu plăcere şi cu stricteţe chiar şi la nivelul terminologiei 1 1 . care plănuise la un moment dat chiar şi răpirea regelui Ferdinand ca preludiu al de­ clanşării unei revoluţii comuniste româneşti (!). în 1 9 4 0 ! Acelaşi gen de speranţe extrem-stângiste va nutri şi comunistul Marcel Pauker. 492-496. prin eforturile conjugate ale revoluţionarilor maghiari şi ruşi. iar apoi ministru (comisar al poporului) pentru Afacerile Externe —. 11 După model leninist. abia ieşită din război.22/ADRIAN CIOROIANU a Sfaturilor10 — declarată pe 21 martie 1 9 1 9 de o insolită alian­ ţă a comuniştilor şi a socialiştilor radicali şi condusă. totuşi. Politică. el va rămâne în istorie drept fondatorul Partidului Comunist din Ungaria. a fost astfel convins că. miniştrii guvernului Sfaturilor erau şi ei comisari ai poporului. între revoluţia sovietică a lui Lenin şi revoluţia maghiară a lui Bela Kun se afla — din punct de vedere geografic — chiar România. spune Lenin în articolul său Salut muncitorilor unguri. societatea românească rămânea 10 „Revoluţia proletară ungară deschide ochii până şi orbilor". Această din urmă revoluţie a fost sortită eşecului — trebuie spus. speranţele lor au fost infirmate rând pe rând. un eşec la care a contribuit şi armata statului român. în decembrie 1 9 1 8 (unul din­ tre primele în Europa!). Kun nu va cuceri Transilvania sa natală. de fapt: visul lui Rakovski se va împlini. de către Bela Kun. Ed. După cum lesne se poate observa. Basarabia şi Transilvania se vor desprinde de România iar regimul oligarhico-regal de la Bucureşti se va prăbuşi în haos. spre mijlocul anilor ' 2 0 . Pe moment. Lenin. articol publicat în Pravda din 29 mai 1 9 1 9 — V I . Cristian Rakovski. 1 9 5 8 . împotriva revizionismului.

fel alianNhipă un Itţe chiar tastă din pn eşec la • mult cu i h a n i a în iei comu­ ni fără în•ndatorul •mul din- una tradiţională.igarhiintuiţie. congresiştii şi dezbaterile s-au mutat acolo. pentru asigurarea unui cadru mai propice.4 1 2 . propunerea a căzut. atunci. Bucureşti. potrivit estimărilor oficiale de mai târziu 1 4 ). în 1 9 4 0 ! munistul mţele lor rAmânea •c Lemn in >mai 1 9 1 9 :-5S. adunarea s-a desfăşurat în redacţia ziarului Socialismul. ' ca. o dorea. Aceste concepţii privind o anumită curbă a schimbării nu ne interesează aici ca fiind reveriile comuniste ale lui Rakovski. Ionică nr. pro-Comintern. nici nu le puteau oferi. EnciFI. Ionică — aşa că a treia zi. astfel încât chiar din după-amiaza aceleiaşi zile s-a pus la vot strămutarea congre­ sului la Ploieşti. sub preşedinţia de şe­ dinţă a deputatului socialist Dumitru Stoiculescu 1 3 . Denikin 1 2 . Pusă la vot.). Aşadar. astfel încât adunarea a continuat a doua zi. 13 Ion Popescu-Puţuri. acest congres al socialiştilor din 1921 s-a deschis în di­ mineaţa zilei de duminică 8 mai. Bucureşti. Crearea Partidului Comunist Ro­ mân (mai 1921). fusese sigilat de autorităţi încă din timpul grevei generale din octombrie 1 9 2 0 . luni. prin arabia j'. din strada Academiei. prima zi a fost dedi­ cată unor moţiuni şi rezoluţii fără mare impact. Din cauza faptului că sediul partidului. preocupat mai curând să apere revoluţia în faţa trupelor alb-gardiste ale generalului rus A. Mult mai important este că ele erau reprezentative pentru tezaurul stra­ tegic şi ideologic al extremei stângi româneşti. Augustin Deac (ed. în aşteptarea unei ordini şi stabilităţi pe care aceste for­ ţe politice nou apărute nici nu le sugerau. Trebuie spus că Lenin însuşi a fost surprins de entuziasmul revoluţionar al lui Rakovski şi nu i-a dat un credit major. Ştiinţifică. Constantiniu. PCR Pătrăşcanu şi Transilvania (1945-1 i clopedică. In prezenţa delegaţilor din 27 de filiale din ţară ale socialiştilor şi ai altor re­ prezentanţi din diferite cercuri de stânga (peste 90 de persoane. p 19. în condiţii puţin propice dezba­ terii pe care elementele dure. P P . tot la sediul Socialismului. mai curând opusă schimbărilor politice grăbite şi radicale. marţi 10 mai. p. 1 9 7 1 . 4 1 2 . Clubul socialist din strada Sf. 4 1 0 . 2 0 0 1 . Bucureşti. 14 Ibidem.I. Ed. Abia în seara acestei a doua zi s-a obţinut de la ministerul de In­ terne desigilarea sediului din strada Sf. iisari ai . pp. Suprapu­ nerea cu ziua Monarhiei nu a fost de bun augur cauzei — după mai 12 Ed. 12.

Cristescu era de fapt un mic-burghez tipic mediu­ lui bucureştean. minimaliste) a fost doar una dintre cele isca­ te. încă de când era ucenic în atelierul de plă­ pumărie al altui bucureştean. cu un curaj notabil — vezi gesturile sale de frondă în anul 1 9 1 7 . joi 12 mai. Alternanţa la cuvânt a celor care erau pentru o intrare imediată în Internaţiona­ lă şi cei care doreau o afiliere cu anumite rezerve a continuat şi miercuri 11 mai. polemica dintre Gheorghe Cristescu şi Eugen Rozvan (acesta din urmă acuzându-1 pe Cristescu de adoptare a unei poziţii oscilante. pe numele său Nicolae Păcală. tânărul Cristescu lua cărţi cu împrumut — cu su­ biecte de popularizare a ştiinţei sau de marxism — de la un alt plăpumar. El luase contact cu mişcarea socialis­ tă destul de timpuriu. de teama unor eventuale şicane suplimentare ale autorităţi­ lor — ceea ce spune mult despre soliditatea crezului lor. Cristescu — viitorul. acum. Socialist cu vechime. în anul 1 9 0 5 . Costică Ionescu. autodidact şi cu­ rios din fire. radicalii au presat pentru trecerea la vot — vezi mai jos — (prilej cu care Cristescu şi Rozvan s-au reconci­ liat). sub care se va face cunos­ cut inclusiv în plan politic. Câteva cuvinte. urmând ca problema statutului şi conducerii să fie amânată pentru ultima zi a congresului. Frimu. prim-secretar al partidului comuniştilor români. Mai târziu avea să reme­ moreze cu plăcere conferinţa O privire spre viitor pe care el însuşi o ţinuse. Pe marginea acestor subiecte.24/ADRIAN CIOROIANU multe surse. el deţinea aici un atelier de plăpumărie — de unde şi numele Cristescu-Plăpumaru. într-un ciclu organizat de socialiştii bu- . lip­ sa acestor elemente moderate a facilitat „demonstraţiile" nucleului dur. în după-amiaza zilei. pre­ cum Victor Anagnoste sau I. despre Gh. Totuşi.C. discuta entuziast cu socialişti mai experimentaţi. o parte dintre delegaţi temându-se să se prezinte la lu­ crări. se va vedea. în cele din urmă neaplicată — dar cu o educaţie cu totul precară. inclusiv susţinerea uneia dintre cele mai discutabile cereri ale Internaţionalei Comuniste — aceea de admonestare a liderilor so­ cialişti români din Transilvania care participaseră la actul unirii din decembrie 1 9 1 8 (unire interpretată de Comintern ca fiind rezultat al „politicii imperialiste" a clasei politice româneşti). împotriva germanilor. care i-au adus o condamna­ re la moarte.

Cauzele morţii Titei nu aveau să fie elucida­ te niciodată. v.cureşteni — prilej cu care nu avusese curajul să anunţe victo­ ria socialismului în lume. din Târgu Mureş Elek Robi os s-a înscris la cuvânt (de unde speculaţia ulte­ rioară a inamicilor săi din partid că acesta ar fi fost un semn). Cristescu lui Ştefan Voitec. Ilie. nr. dintr-un concediu la Călimăneşti. II. 7 2 . pe uşa sălii de şedinţe din Sf.. exclus. 7 3 . spre încheierea lucrărilor. Gheorghe Cristescu". „Din gândirea. din cauza ezitărilor sale în a crede în soluţia naţională propusă de Cornintern). pp. tracasat.. 16 „Dragă Fănică. mai tânărului (fost socialist. omul va pune picioru pe pământu Lunii care e satelitu pământului. dar spusese totuşi că oamenii vor ajun­ 16 ge pe L u n ă ! După o perioadă de primat în lumea închisă a comuniştilor. 15 15 . de fapt. în scrisoarea menţionată. fos­ tă Miss România. comuniştii se vor răzbuna pe Gheorghe Cristescu. Să revenim la desfăşurarea primului congres al comuniştilor. noua generaţie de comunişti îl va privi cu o superioritate întrucâtva mo­ tivată. In anii ' 3 0 . votul decisiv a fost lăsat pentru seară. va fi reabilitat abia după 1 9 6 5 . Mare este minunea vremi a ştinţei" — îi va spune. Gh. în schimb. apoi comunist din 1 9 4 8 ) Ştefan Voitec — o scrisoare care este „o probă incredibilă de sărăcie mentală". 3 1 . arestat. va fi anchetat. un nume din manualele de istorie. nume­ le său s-a aflat în centrul unei drame mondene: fiica sa Ti ta. în Historia.". a devenit — se pare — victima unui triunghi amoros în familia avocatului bucureştean Ciulei (tatăl viitorului regizor Li viu Ciulei). până acum inedite. Nimic surprinzător în faptul că avea să se îndrepte spre partidul la a cărui sciziune con­ tribuise în acest an. provin din scrisoarea pe care Gheor­ ghe Cristescu o va trimite pe 7 iulie 1 9 6 9 . p. Ziua a cincea a debutat cu discutarea proiectului de statut şi cu di­ verse intervenţii adiacente pe problema libertăţii presei sau pe problema agrară. dar fără să mai primească vreo funcţie în partid. în această Lună a anului 1 9 6 9 Iulie. Cristescu va strica relaţiile cu tovarăşii săi şi în 1 9 2 6 va părăsi gru­ parea (a fost. coAceste informaţii. „Din gândirea primului lider al P C R . an. cum spune Corneliu C. în momentul în care delegatul pro-Com intern. Ilie. 1 9 2 1 — partidul socialist. După 1947. Dupăamiaza. el va deveni. Pentru a nu se pierde delegaţii pe drum. Ionică „a intrat un «comisar regal». iunie 2 0 0 4 .7 4 .

A fost mai curând datoria istoriografiei oficiale de mai târziu să le reinventeze. rămâne important aşadar din punctul de vede­ re al aderării pur declarative la Internaţionala Comunistă şi... cel din mai 1 9 2 1 . mai ales prin acceptarea celor 21 de condiţii puse de Comintern tuturor partidelor care se doreau integrate. aceste condiţii redactate de însuşi Lenin ridicaseră mai multe probleme decât se poate imagina: ele erau menite. Cei care au votat afilierea — a strigat colonelul. 4 4 4 . 4 4 . Crearea Partidului Comunist.). Deac (ed. Tot ce s-a pus în discuţie a fost susţinerea radicalizării socialismului au­ tohton şi a activiştilor săi pe calea afilierii la Comintern. şeful parchetului militar.1 5 ofi­ ţeri şi de un pluton de soldaţi din regimentul Vânători de munte (. în virtutea unui scop construit postfactum. Reme­ morarea este ulterioară şi aparţine delegaţilor proafiliere Gheorghe Stoica şi Mihail Cruceanu. Deşi eşuat în acest fel. un lucru trebuie spus foarte limpede: aşa-numitul congres de înfiinţare a P C R nu a dat nici o rezoluţie prin care să fie anunţată înfiinţarea unui partid comunist în România. care arestează o bună parte din liderii nucleului dur care votaseră afilierea 1 8 . In perioada pregătirii primului congres. această primă generaţie de comu­ nişti a fost prea puţin atentă la detalii. iar ceilalţi la dreapta"17. 17 . Era pentru prima dată când relativa unitate a proaspe­ ţilor comunişti autohtoni se spărgea foarte repede. Congresul este în­ trerupt în chiar momentul cel mai important prin intervenţia di­ rectă a poliţiei.26 / ADRIAN CIOROIANU Ionelul Georgescu. Cum se ajunsese aici? Popescu-Puţuri. 18 De altfel. din ambiţia ministrului de Interne al epocii. Aflat în permanenţă sub observaţia serviciilor specializate ale statului.. însoţit de 1 0 ... p. de fapt...). primul Congres al comuniştilor români. înţelegând prin aceasta afilierea fără rezerve — să treacă la stânga. Constantin Argetoianu. Din punct de vedere strict tehnic. Comunis­ mul. de a îm­ piedica apariţia comunismului organizat în România. este foarte credibilă versiunea potrivit căreia „trei dintre cei mai fervenţi sprijinitori ai afilierii erau agenţi ai poliţiei" — Ghiţă Ionescu.. socialiste. p. moderato-centriste. Prin urmare. să radicalizeze mişcarea muncitorească şi să elimine elementele ezitante.

Partidul Socialist din România nu­ măra 45 0 0 0 de membri. anume acceptarea celor 21 de principii ce condiţionau obligatoriu aderarea la Comintern şi. în consecinţă.Pe umerii Iui Marx / 27 La începutul lui mai 1 9 2 1 . pentru acei reprezentanţi care susţineau această cauză. 19 . partea I. Gheorghe Gheorghiu-Dej va dori să acre­ diteze o altă variantă privind desfăşurarea lucrurilor: în raportul prezentat pe 8 mai 1 9 5 1 . contra 1 1 1 . în realitate. cea de 11 mai. Muşat şi I. iar statutul şi conducerea noului partid socialist-comunist urmau să fie votate a doua zi. Ulterior. 1 9 8 6 . După dezbateri îndelungate. cu prilejul Adunării solemne în cinstea Aşa cum sugerează interpretarea pur tezistă a lui M. p. Ardeleanu. 1 7 0 . voi. în mod fraudulos. Ştiinţifică şi En­ ciclopedică. Deveniţi (în ochii legii) conspiratori împotriva siguran­ ţei statului. transformarea într-un aşa-numit — aceasta a fost prima titulatură propusă — Partid Socialist-Comunist. cei mai decişi congresişti au plecat de la lucrări direct la poliţie. dintr-un total de 5 4 0 mandate reprezentate de delegaţi). în plus.1 9 3 3 . după toate aparenţele. după cum am văzut. în congres. cei care s-au opus de la început şi categoric acestei schimbări — aşa numitele elemente socialiste de dreapta — nici nu au participat la congres. istoriografia ulterioară lui 1 9 4 7 i-a transformat pe aceştia din urmă în antemergători ai ideilor co­ muniste. Ed. Chiar şi în privinţa membri­ lor socialişti propriu-zişi. din partea celor circa 45 de mii de membri. secretarul general al P C R ( P M R ) . această afiliere a fost. Partidul Socialist-Comunist din România şi-a început astfel istoria printr-un eveniment neîmplinit. 1 9 1 8 . sindicalismul românesc al anilor ' 2 0 nu era în nici un caz dominat de comunişti. dar forţa sa nu se rezuma la aceştia. doar o parte din ei — şi nu cea mai nu­ meroasă — era dispusă să accepte radicalizarea propusă de un nu­ cleu dur. Bucureşti. la orele serii. Ziua în care s-a votat. Acest succes al internaţionaliştilor îşi are explicaţia nu în preponderenţa în partid a partizanilor afilierii 19 . Votarea statutului şi alegerile propriu-zise pentru organismele de conducere nu s-au mai produs. ci mai curând în abilitatea lor de a obţine mandatarea. rezultatul a fost favorabil radicalilor ( 4 2 8 de mandate pentru afiliere. România după Marea Unire. ci mai ales la sindicatele care strângeau peste 2 0 0 0 0 0 de membri în acel moment. II.

22 M. ed. Ed. adică în 13 mai 2 0 . 21 In acel moment. 3 6 8 . în privinţa condiţiilor din închisori. Bucureşti. Stănescu. 1 9 5 6 . Petru Groza. de 5 ori pe săptă­ mână — după-amiaza — se organizau conferinţe pe teme ideolo­ gice şi politice. în Gh. p. Ed. din punct de vedere istoric. In presa română mai ales. Politică. nici mă­ car comuniştii arestaţi nu au putut fi foarte acuzatori: într-un in­ terviu dat cotidianului de stânga Adevărul din 17 iunie 1 9 2 1 .C. Bucureşti. cursuri de limbă română şi franceză. p. C. de Stat pentru Literatură Politică. Macavei povesteşte ziarului Socialismul din 14 decembrie acelaşi an câte ceva din programul zilnic al unui deţinut: „în fiecare zi. — nu aveau cum prevedea (iar unii nici nu aveau să-1 mai apuGheorghiu-Dej. Articole şi cuvântări. Dej sugera ideea că înfiin­ ţarea partidului comunist şi afilierea la Internaţionala a IlI-a ar fi fost votate în cea de-a 6-a zi a congresului din 1 9 2 1 .. pe 13 mai cea mai mare parte din elita comunistă româ­ nească pro-Comintern era deja arestată. ţara era condusă (din 13 martie 1 9 2 0 ) de un guvern al generalului Alexandru Averescu. iar duminica se ţineau şedinţe literare" 2 2 . In acelaşi guvern aveau să intre Nicolae Titulescu (în iunie 1 9 2 0 . a IV-a. ca ministru de stat fără portofoliu). rusă şi maghiară. Gheorghiu-Dej. Mişcarea muncitorească din România în anii 1921-1924.28/ADRIAN CIOROIANU celei de-a 30-a aniversări a partidului. Plecau aceste proteste dintr-o simpatie complice cu cei arestaţi? Nicidecum. Nici unul dintre semnatarii acelor proteste împotriva arestării comu­ niştilor — Nicolae Iorga. au fost surprinzător de multe proteste ale unor personalităţi cu totul remarcabile faţă de acest act „de duritate" al autorităţilor 2 1 .a. ca ministru al Finanţelor) şi.. în realitate. Cei arestaţi au petrecut lunile următoare în închisorile Văcă­ reşti şi Jilava. David Fabian — unul dintre cei închişi la Jilava — spune cum deţi­ nuţii au putut edita (în închisoare!) câteva ziare clandestine. Rădulescu-Motru ş. „30 de ani de luptă a partidului sub steagul lui Lenin şi Stalin". funcţiona şi acum îi apăra pe ei. avându-1 ca ministru de Interne (din 13 iunie 1 9 2 1 ) pe Constantin Argetoianu. iar un alt comunist deţinut. în limbile română. de fapt. Este o ironie a istoriei că această democraţie liberală împotriva căreia comuniştii în devenire luptau. 1 9 7 1 . 20 . Virgil Madgearu. Aprecierea. este nefondată. 9 9 . tovarăşul de drum al comuniştilor de peste 24 de ani (din 16 aprilie 1 9 2 1 . di­ mineaţa. M. dar şi în Parlamentul ţă­ rii.

enin şi pentru rvern al 3 iunie •e Tituăşul de i de stat 21. p. Cocea. iti CU lor 2 1 . hâr­ tie. maniera lui Nicolae Ceauşescu de a răzbuna această pa­ gină mai puţin glorioasă din istoria începuturilor partidului. In banca acuzaţilor se aflau numele cele mai impor­ tante ale aripii radicale: Gheorghe Cristescu (cel care avea să fie primul dintre cei audiaţi. guvernul liberal al lui Ionel Brătianu a intuit serviciul imens pe care l-ar face co­ muniştilor dacă procesul ar conduce la o martirizare a lor. această pistă a fost abandonată.. raţiuni pentru o eventuală condamnare se puteau găsi.. arestaţi cu diferite prilejuri în anii 1 9 2 0 . în lipsa probe­ lor. E acelaşi zi. din stra­ da Uranus 2 3 . Al. . 23 i apu. în care arestările operate de comunişti nu vor mai întâmpina nici un protest — din simplul motiv că democraţia care face posibile protestele urma să fie eradicată brutal —• şi în care condiţiile de închisoare rezervate adversarilor politici vor in­ clude multe alte lucruri (vezi capitolul 9. cursuri sau şedinţe literare pentru deţinuţi. Paraschivescu-Bălăceanu. fie statutul provinciei Adresa va dispărea definitiv în anii ' 8 0 . 108. amintit anterior. 24 Stănescu. Dem I. C. probabil. Take Policrat şi alte nume relativ importante în magistratura vremii 2 4 . In fond. mai puţin creion. a fost. Acuzaţii au avut parte de o apărare calificată: scriitorul-publicistul-avocatul N.8).. Printre alte acuzaţii — alături de afilierea la Comintern. iar problemele în litigiu între cele două state — fie teza­ urul român depus la Moscova şi neînapoiat. M.1 9 2 1 . Boris Ştefanov. în friut. — procurorii au încercat să stabilească o legătură între radica­ lii socialist-comunişti şi atentatul cu bombă al anarhistului Max Goldstein. fie şi nu­ mai prin faptul că România nu avea relaţii diplomatice cu Rusia sovietică. iţi? arală iona faci mă:i inCl.Dapn deţipbie.D. pe 10 februarie). Dobrogeanu-Gherea. crimă contra siguranţei statului.a. diLptăLeoloNici Procesul militanţilor comunişti (sau procesul din Dealul Spirii) a început în dimineaţa de 23 ianuarie 1922. David Fabian.Pe umerii lui Marx ! 29 ce în viaţă) acel capitol de istorie ce urma să înceapă peste două decenii şi jumătate. Elena Filipovici ş. Venit la conducerea ţării pe 19 ianuarie 1922. ce avea să lase loc liber pentru planul de construcţie a proiectatei Case a Po­ porului. Ed. Mişcarea. Dobrescu. la tribunalul Corpului II de Armată din Bucureşti — sala Cercului Subofiţerilor. într-un total de 2 7 1 de militanţi.. odată cu excavarea Dealului Ura­ nus. îndemn la revoltă etc. Elek Koblos. din decembrie 1 9 2 0 .

p.2 0 iunie acelaşi an. cel „de înfiinţare". 123. cei care se opuseseră. dacă s-ar fi dorit. imediat după amnistia din vara lui 1 9 2 2 a fost lansată o aprigă luptă pentru putere în interiorul partidului — luptă care va continua. decenii bune de acum încolo până la a deveni una dintre mărcile inconfundabile ale comunis­ mului românesc. în re­ alitate. Ce se petrecea în răstimp cu restul socialiştilor. elementele socialist-moderate au ţinut.I.30 / A D R I A N CIOROIANU Basarabia — puteau fi folosite. în proces rămânând doar 4 8 . în numele guvernu­ lui. amnistia din 4 iu­ nie a însemnat de fapt recunoaşterea existenţei legale a Partidului Comunist Român" — se spune într-o evocare de acest gen 2 5 . regimul nu avea cum recunoaşte ceea ce nici măcar comu­ niştii nu puteau susţine — că partidul comunist chiar ar fi luat naştere în congresul întrerupt din mai ' 2 1 . pentru inculpa­ rea acestor agenţi români ai Cominternului. a căror situaţie era mai complicată. premierul I. partidul comunist va avea nevoie. rezultatul: constituirea Federaţiei Partidelor Socialiste din România ( F P S R ) . practic. un congres la Ploieşti. în fapt. din diverse motive. acest gest al primului ministru şi al regelui a fost interpretat într-o ma­ nieră pe cât de surprinzătoare pe-atât de falsă: „în afară de victo­ ria obţinută prin eliberarea sutelor de militanţi. pentru înfiinţarea efectivă. în numele unei solidarităţi care 25 Ibidem. In istoriografia comunistă ulterioară. la 3 iunie 1 9 2 2 . din 1 9 2 1 . în 3-4 oc­ tombrie 1 9 2 2 . afilierii la Comintern? După scandalul provocat de arestarea radicalilor în mai 1 9 2 1 . Prin aceste arestări. Brătianu. la Ploieşti — un congres mai important pentru or­ ganizarea sa ulterioară decât.C. a înaintat regelui Ferdinand I proiectul de amnistiere. vom vedea. de ţinerea unui al II-lea congres. Ionel Brătianu (mort în 1 9 2 7 ) nu a mai apucat să regrete această clemenţă. Prin urma­ re. Cum proaspeţii viitori-comunişti încă nu apucaseră să aleagă un Comitet Central. iar pe 4 iunie amnistia a intrat în vigoare: 2 1 3 persoane dintre cele aresta­ te au fost eliberate. împărţit în diferite grupuri care-şi dispută întâ­ ietatea (şi aceasta va fi. o altă trăsătură marcantă a ex­ tremismului de stânga). fracţiunea radicalilor este practic decapita­ tă. pe 1 9 . .

Numele său şi al fratelui său — Matei Socor — vor mai reveni în paginile ce ur­ mează. Al. Unii dintre membrii săi — precum Ilie Moscovici sau Constantin Popovici — fuseseră o vreme impli­ caţi în procesul din Dealul Spirii. O singură ideo­ logie. Organizarea lor pe baze federative — adică prin alianţa liber-consimţită dintre mai multe grupări de orientare socialistă — era menită să prevină noi sciziuni în viitor. mai activau Ion Burcă. în diferite grade. trei partide. In acel moment. alt nucleu socialist a format un alt partid — sub numele de Partidul Socialist din România.a. Partidul Socialist Român (cu ziarul Lumea noua) şi. la începutul anului 1922 scena stângii româneşti oferea perspectiva unei dominatoare competiţii interne. Partidul Socialist-Comunist (cu ziarul Socialismul).a. Dunăreanu. în rest. apoi repede eliberaţi în lipsa unor probe concrete de complicitate cu radicalii pro-Comintern. în ianuarie 1922. 26 .Pe umerii lui Marx / 31 mlpar. fiecare cu organul său de presă şi cu programul pe care se simţea chemat să-1 propună societăţii: Federaţia Partidelor Socia­ liste (cu ziarul propriu Vremea noua). Măcar în rândul acestor moderaţi — pentru că. fiecare cu echipa sa de conducere şi cu membrii afe­ renţi. într-o situaţie incertă încă şi cel mai slab dintre ele. Aşadar. Toa­ te. în conducerea noului partid se aflau G. Ion Meyer ş. lumea socialiştilor era departe de a fi solidară. nesistematizată şi aflată pe diferite trepte de radicalizare. şi aceştia au pro­ testat împotriva deţinerii în arest a colegilor lor.iort urma'r mur?e 4 fcstahiaţie icest «: ma«ictoi 4 iuf jlui In re_ "1U- 1 luat . Coloman Muller. Iosif Tumanca. Oprescu.::aragă 12 a ilui Dolo funcţiona foarte bine mai ales la nivel declarativ. Nici unul — luate în parte — şi nici toate trei la un loc — dacă ar fi fost posibil — nu repre­ zentau o ameninţare validă pentru sistemul politic românesc. Victor Anagnoste. începând din luna mai a aceluiaşi an. Al. P S R va începe tratative pen­ tru aderarea la F P S R . aşa cum era el statornicit. Emil S o c o r 2 6 ş. Grigorovici. Theodor lordăchescu. apoi şi al ziarului Dimineaţa. chiar în acel timp. erau urmărite de serviciile speciale ale statu­ lui român. Alături de aceştia. Emil (Emanuel) Socor era administrator delegat şi copro­ prietar al ziarului bucureştean de stânga Adevărul. dar şi ale statului sovietic. Şerban Voinea.

până la congresul al II-lea. secţie a Internaţionalei Comuniste — cum se autointitulea­ ză el potrivit noului proiect de statut 2 9 — îşi definitivează acum în punctele esenţiale. Bucureşti. programul şi îşi declară încă o dată. 1917-1922. 1 9 5 3 . I. Congresul al ll-iea al PCdR şi tezele C o m i n t e r n u l u i n vara lui 1 9 2 1 . cu participarea a 34 de delegaţi a căror reprezentativitate era destul de discutabilă. de fapt. Mişcarea. Alecu Constantinescu şi alţi câţiva din ţară.32/ADRIAN CIOROIANU 1. în atelierul pic­ torului Alexandru Vodă. 5 9 . *** Documente privind Istoria Partidului Comunist din România. fără a putea lua cuvân­ tul 2 7 . Pe de altă parte. convocată la Ploieşti. Moscovici.6 0 . Acesta este. obligată să găsească tot felul de alibiuri pentru a cauţiona axiomele cu totul stranii (în sens politic) şi antinaţionale (în Stănescu.. o conferinţă. cea mai bună indicaţie despre starea în acel moment a comunismului românesc o oferă unul dintre rapoartele congresului. din 3-4 octombrie 1 9 2 2 — care a fost. Ibidem. afilierea la Comintern.. ei au avut un statut provizoriu. Partidul extremei stângi a păstrat numele de Partid Socialist-Comunist. la Moscova şi Harkov. pp. Partidul Comunist din România. 29 Aceasta este titulatura oficială a noului partid — vezi volumul editat de In­ stitutul de Istorie a Partidului Muncitoresc Român. Tezele sale de bază au pus. în cadrul con­ gresului. plus G. voi. pe de o parte. comuniştii români nu aderaseră ca atare la Internaţiona­ la Comunistă — ceea ce denotă că scrisoarea oficială de afiliere la Comintern nu plecase încă de la Bucureşti 2 8 . cel prezentat de Karl Radek: acesta spune că. partidul comuniştilor din România nu exista încă. la grea încercare istoriografia comunistă din anii '70-'80. ulterior..3. 28 27 . motivul pentru care ideea comunistă română a fost reprezentată acolo de 14 delegaţi improvizaţi — majoritatea din rândul celor aflaţi în autoexil. în acel moment. în liber­ tate. Ed. Cel care prezintă raportul general de­ spre activitatea facţiunii este Marcel Pauker. în momentul în care la Moscova (22 iunie-12 1 iulie) are loc cel de-al III-lea congres al Cominternului — cu de­ legaţi din 98 de organizaţii din toată lumea infiltrată de leninism —. de Stat pentru Literatu­ ră Politică.

a fost arestat în decem­ brie 1 9 3 7 şi executat în mai 1 9 3 8 . Pentru destinul extraordinar al acestui personaj mai puţin cunoscut. Aici. în consecinţă. el a fost exclus din partid — drept care şi-a căutat răzbunarea convingerilor sale în U R S S . 2 0 0 4 . Stalinism for all seasons. pentru comuniştii români. Din partea PCdR au participat trei persoane: Lucreţiu Pătrăşcanu. Primul va rememora cu plăcere evenimentul: „Acolo Stănescu. în 1 9 2 9 . până la prefectura Hunedoarei — poziţie din care a participat la reprima­ rea grevei minerilor de la Lupeni. Eugen Rozvan (născut în 1 8 7 8 ) a refuzat — din pasiunea pentru socialism — o carieră în rândurile Parti­ dului Naţional Român (acolo unde fratele său Ştefan a avut o ascensiune fru­ moasă. şi de următorul congres al Cominternului (al IV-lea. în cuvântările lor. 1 5 5 . au polemizat pe tema problemei agrare în România şi a căilor sale de rezolvare — semn că. desfăşurat la Petrograd la 5 noiembrie-5 decembrie 1 9 2 2 ) . Mişcarea. A political history ofromanian communism. problema revoluţionară a României nu putea fi rezol­ vată decât la o scară balcanică 3 0 . legată economic.. din 1 9 2 4 . vezi Madimir Tismăneanu. 5 6 . 31 30 . politic şi social de această zonă şi. La al IlI-lea congres al PCdR. Cea care va crea cele mai multe probleme comuniştilor în pe­ rioada următoare va fi „problema naţională". Eugen Rozvan 3 1 şi Boris Ştefanov.Pe umerii lui Marx / 33 sens ceauşist) ale lui Pauker: potrivit lui. Problema naţională a fost agravată. ca „Uădător" al unei cauze care-1 depărtase de familie şi de ţară. In paralel. în ciuda pretenţiei sale (pe temeiuri marxist-leniniste) de a se recomanda ca fiind un partid al munci­ torilor şi al ţăranilor pe cale de înfrăţire. p. pp. din punct de vedere ideologic şi doctrinar. Ea furnizează — prin Eugen Rozvan — una dintre cele mai importante rezoluţii ale acestui congres: rezoluţia pentru chestiunea naţionalităţilor. partidul era departe de a avea o opinie proprie şi fermă. Elek Koblos şi Mar­ cel Pauker. din 1 9 2 9 ) . Eugen Rozvan a votat împotriva moţiunii privind caracterul artificial al unirii Transilvaniei cu România. Potrivit tezei care se va impune printre co­ muniştii români în aceşti ani. University of California Press.1 5 6 . naţionalităţile subjugate din Româ­ nia Mare nu-şi pot găsi salvarea decât dintr-o victorie a revoluţiei de tip sovietic în toată Peninsula Balcanică.. în care se spune că emanciparea acestora nu se poate produce decât prin vic­ toria comunismului. România era un „judeţ al Balcanilor".5 7 : fiu al unei familii înstărite de români din Transilvania. Berkeley &_ Londra..

nesoluţionate prin intervenţia etnic-bulgarului B. p. Acceptarea treptată. în al doilea rând. de comunişti . Pauker au necesitat atunci intervenţia ca arbitru a lui Boris Ştefanov. acest fapt a de32 Ion Biberi. iar la conducerea partidului a fost adus temporar — probabil prin acordul comun al tuturor fac­ ţiunilor — un personaj efectiv necunoscut astăzi: Nicolae Marian (probabil un pseudonim). de către Moscova. Bucureşti. Marcel Pauker este un exemplu la limită: în 1 9 2 4 . Ştefanov.. fără mare succes 3 4 ). ci şi cu teza Federaţiei Comuniste Balcanice (organism zonal al Cominternu­ lui) care prevedea dreptul Internaţionalei Comuniste de a se amesteca decizional în activitatea partidelor comuniste din Bulga­ ria. Este greu de spus ce impact au avut aceste evenimente externe asupra comuniştilor români. un român. Lumea de mâine.. 1 9 3 . 33 34 . Nu toţi ceilalţi din elita comunistă erau de acord cu el (divergenţele dintre Gheorghe Cristescu şi M. mai timidă în 1 9 2 2 .. 9 6 .. pe cale revoluţionară. din acest punct de vedere. el era convins că situaţia în România este coaptă pentru ca puterea 33 să fie luată. a fost alcătuită în prin­ cipal din Gh. Ed. în iunie 1 9 2 3 acest prim Birou Politic a fost dizolvat.. 2 0 0 1 . pp. pe fondul divergenţelor dintre primii doi.34/ADRIAN CIOROIANU am văzut şi am ascultat pe Lenin şi am trăit din plin atmosfera Marii Revoluţii" — va spune el jurnalistului Ion Biberi într-o dis­ cuţie într-una din lunile de cumpănă dintre anii 1 9 4 4 . Marcel Pauker şi Elek Koblos — din punct de vedere etnic. 1 8 6 . comuniştii români ne apar ca fiind în mod evident instrumentul docil al politicii globale conduse.1 9 4 . Stănescu. ediţia a Il-a. Echipa condu­ cătoare a PCdR. Şi nu numai cu Lenin s-au întâlnit acolo comuniştii români. sub paravanul Co­ minternului. Muşat şi Ardeleanu. dar mai clară apoi. un evreu şi un ma­ ghiar. Cristescu (ca secretar general). de către comuniştii români a tezelor Cominternului cu privire la ca­ racterul imperialist al Primului Război Mondial şi al schimbărilor de frontieră ce decurgeau din acesta a avut două efecte imediate: în primul rând. Curtea Veche. p.4 5 3 2 . Mişcarea. aplicând o grilă leninistă a cărei justeţe o vedea numai el.. ca secretar general provizoriu. Iugoslavia şi România. după congresul al II-lea. România după.

dar prea puţini erau cei care să pună în legătură acest trai neîndestulat cu noile frontiere ale ţării. Imaturitatea internă şi lipsa de coeziune de acasă nu puteau să nu aibă conse­ cinţe în aceste deplasări externe. care urma să rezolve acest impas.Pe umerii lui Marx / 35 terminat izolarea internă a proaspătului partid. destul de nepregătiţi pe comuniştii români. La începutul ani­ lor ' 2 0 . M. Prea pu­ ţini dintre români — indiferent de etnia lor — s-au simţit repre­ zentaţi de utopia leninistă.a. Ecaterina Ar­ bore ş.2 5 februarie 1 9 2 4 . Dobrogeanu-Gherea. Gheorghe Cristescu ş. chiar dacă nu toţi erau la fel de convinşi de justeţea deciziei. flancat de Al.a. de fapt. Dobrogeanu-Gherea. din decembrie 1923. Dar activul noului partid merge mai departe. In cele din urmă. desfăşurată la Berlin: aici este elaborat „principiul luptei pentru autodeterminare până la despărţirea" unei provincii de sta­ tul respectiv. alcătuit din mai multe naţiuni şi mai multe provincii legitimate să lupte pentru independenţa lor i-a prins. Cum este de bănuit. Al. a fost convocat iniţial pentru 2 3 . această poziţie a comuniştilor faţă de lărgirea graniţelor recent înfăptuită a contrariat opinia publică şi a făcut ca sprijinul intern faţă de partidul comunist să fie cu totul nesemnificativ. Cristescu. Boris Ştefanov. Fără a facilita pe ter­ men scurt viaţa cetăţenilor. distinctă. Brătianu. deoarece Unirea produsese în societatea românească un entuziasm nu spectaculos. în majoritatea lor. Impunerea. ca secretar general. la cea de-a Vl-a Conferinţă a Federaţiei Comuniste Balcanice. în ultimele zile ale lui august sau în primele ale lunii septembrie 1 9 2 4 . nu erau foarte mulţumiţi de traiul lor. România Mare reprezenta totuşi ga­ ranţia unui întărit orgoliu naţional. în acel moment. Din partea PCdR. la evenimentul F C B au participat Gh. românii. Pauker. La conducerea partidului a fost ales Elek Ko­ blos. a unei noi rezoluţii cu pro­ blema naţională din România nu a stârnit protestele lor. de către Federaţie. dar real şi lesne explica­ bil. prezenta­ rea României ca stat imperialist tipic. Congresul al IlI-lea. dar a fost amânat din cauza impedimentelor puse în cale de autorităţile guvernului liberal al lui Ionel I.C. el s-a desfăşu­ rat la Viena. deja unii din­ tre membrii săi erau arestaţi sau urmăriţi: prima ordonanţă pri- . Problema României apare.

ministrul din epocă al Justiţiei — activitatea fracţiu­ nii comuniste 3 5 . pe 19 decembrie 1 9 2 4 . pe termen mediu. Mârzescu. au fost reprimaţi fără menajamente.36/ADRIAN CIOROIANU vi rid pedepsirea celor vinovaţi de îndemn la rebeliune contra sigu­ ranţei statului fusese dată pe 5 aprilie 1 9 2 4 de către Comanda­ mentul Corpului II Armată. statul român in­ terzice — prin aşa numita lege Mârzescu. în paralel. aşa­ dar timp de 20 de ani. în timpul campaniei electorale din Anglia. un rod al democraţiei existente în statul român şi o consecin­ ţă indirectă a dreptului la liberă exprimare statuate de către Con­ stituţia României din 1 9 2 3 . comuniştii români au pornit (încurajaţi de Comintern) o campanie de susţinere a punctului de vedere sovietic. Cominternul alcătuise pentru sudul Basarabiei — în localitatea Tătar Bunar — planul ambiţios al unei revoluţii bolşevice de buzunar. liberalul Gheorghe Tătărescu a dat dovadă de certe calităţi în a conduce această reprima­ re a unei rebeliuni antistatale — dar. în acelaşi an. Această interzicere a fost. în principiu. relativ îndepărtat: publicarea. in calitatea sa de secretar de stat la ministerul de Interne. a celebrei scrisori a lui Buharin către comuniştii englezi — prin care aceştia erau invitaţi în mod direct la sabotarea armatei britanice — este considerată a fi una dintre cauzele princi­ pale ale căderii guvernului iames Ramsay M a c D o n a l d . începând din acest moment şi până în 1 9 4 4 . reglementarea la nivel oficial a problemei Basarabiei — mai exact recunoaşterea de către sovietici a legitimi­ tăţii unirii provinciei Basarabia cu România). în mod absolut parado­ xal. ca şi simpatizanţii de la faţa locului. armata ro­ mână intervenise în forţă la 17 septembrie. şi provocatorii ruşi. cu cartierul general la Bucureşti. In plus. după numele lui George G. în legitimă apărare a stabilităţii statului. primului guvern laburist din istoria Marii Britanii şi. pentru guvernul liberal al lui Brătianu). ale răcirii relaţiilor britanico-sovietice. din păcate pentru el. Partidul Comunist din România a fost obliRomânia îşi are un corespondent european. în linii mari. care urma să se soldeze cu proclamarea Republicii Sovietice Moldoveneşti. peste două decenii aceste calităţi din 1 9 2 4 se vor dovedi a fi un prilej de şantaj. 35 . sub un pretext foarte clar (şi bi­ nevenit. Ce se întâmplase: în timpul tratative­ lor româno-sovietice de la Viena din martie 1 9 2 4 (tratative care urmăreau.

încă divizate din diverse motive. Pe de o parte. Pauker (alias Luximin) şi „veteranul" David Fabian 3 7 au fost la un pas de a nu recunoaşte legitimitatea congre­ sului al IV-lea. veniţi în ajutor indisciplinatei echipe. Cum ajunseseră aceştia în fruntea PCdR? Simplu: tocmai necontenita luptă pentru putere în rândurile aces­ tuia îi propulsase. Anii 1 9 2 9 şi 1 9 3 0 au fost — din păcate pentru cei ce sperase­ ră zile mai bune pentru comunismul românesc — anii unor alte lupte deschise la vârful partidului. Elek Koblos. de principii. româneşti (spre exemplu. dar şi comunişti cehi. un congres la care participau comu­ nişti din emigraţie şi din România. prin care sperau grăbirea eliberării lor. niciodată atinsă. ucrai­ neni şi ruşi. de strategie — cu liderul impus Holostenko. Aladar. Lucreţiu Pătrăşcanu (sub numele conspirativ de Mironov). I.a. Tracasat de Siguranţă. cu tot ce presupu­ ne aceasta. alături de el în Comitetul Central se mai găseau Dori Goldstein.umerii Iui Marx I 37 gat să cunoască rigorile activităţii clandestine. unde va începe o activitate notabilă de ideolog al liniei 37 36 . după o periodicitate impusă mai curând de Comintern decât de o cadenţă proprie. V Luca şi alţii. David Fabian a fost unul dintre iniţiatorii gre­ vei foamei. mi­ tologia creată decenii la rând depăşeşte cu mult realitatea. Pe de altă parte. In ianuarie 1 9 2 5 . In acest capitol al istoriei comunismului românesc. într-o încercare a consilierilor Cominternului de a instaura pacea şi eficienţa printre comuniştii de la Bucureşti. La finalul congresului.. ca prizonier la Jilava — alături de Alexandru Dobrogeanu Gherea şi Marcel Pauker —. a ajuns la destinaţie abia a doua zi după în­ ceperea lucrărilor! 3 6 ). în funcţia de secretar general a fost ales Vitali Holostenko. 5 9 5 .. liderul en-titre al partidului. acest Holostenko (alias Barbu) nu Muşat şi Ardeleanu. lângă Harkov ( U R S S ) . Incapabil de a se supune vreunei discipline. el se va refugia apoi la Viena. la Viena (încă în legalitate) a urmat cel de-al IV-lea în 28 iunie-7 iulie 1 9 2 8 la Ciuguivo.. Imre Aladar. cea care a fost. mai greu sau inutil de identificat. După Congresul al III-lea din august-septembrie 1 9 2 4 . M. Printre participanţi — Vasile Luca. România duvă. Şte­ fan Foriş ş. Marcel Pauker a intrat rapid în conflict — de idei. In clandestinitate au avut loc şi următoarele congrese ale comuniştilor români. p.

Marian.. victimă suspiciunilor staliniste din timpul Marii Terori: va fi judecat sumar şi executat în decembrie 1 9 3 7 — v. fostul lider al sovietelor maghiare eşuate. . Polonia. din decembrie 193 l-ianuarie 1 9 3 2 . şi-a dat în fe­ bruarie 1 9 2 8 demisia din P C d R şi ulterior a intrat în Partidul Socialist. pp.. Sărăcia informaţiilor. în parti­ cular. După un stagiu Ia Berlin în-. le-a prilejuit comuniştilor români o vacanţă relativ lungă în deco­ rul împrejurimilor Moscovei (acolo unde s-au desfăşurat lucrări­ le). — părăsiseră deja partidul. Fabian îşi găseşte refugiul la Moscova — unde va cădea şi el. ca şi Eugen Rozvan sau atâţia alţii. trerupt de venirea la putere a lui Hitler. probolşevice. La dece­ nii de la aceste episoade. Tismăneanu.. România după. fost membru al CC al P C d R între 1 9 2 2 si 1 9 2 8 . congresul al V-lea şi-a desfăşurat forţele între 3 şi 24 decembrie 1 9 3 1 . Finlanda — vezi Muşat şi Ardeleanu. C. 6 2 4 . sau bulgarul Gheorghi Dimitrov. N. Ucraina. Stalinismfor all. una dintre cele mai autorizate voci ale comunismului balcanic şi nu numai. din cauza dezacordu­ lui cu majoritatea mai zgomotoasă la un moment dat. Ca şi în cazul congresului precedent. istoricii de azi au încă probleme în a fixa cu precizie cronologia evenimentelor. pentru prima dată. în 1 9 2 6 . Potrivit unei versiuni devenite ulterior cvasioficiale..38/ADRIAN CIOROIANU a ajuns niciodată să înţeleagă realitatea românească sau. p. incapacitatea aparatului de partid de a lăsa semne clare ale activităţii sale din epocă — toate concură la creionarea uneia dintre ultimele etape din această vârstă încă în mare măsură romantică a comunismului autohton. 39 N. nume de le­ gendă al Cominternului. Letonia. invitaţii din partea Co­ minternului reprezentau un detaşament impresionant 3 8 — inclu­ siv personaje precum ungurul Bela Kun.a. fondea­ ză periodicul Lupta de clasă. Miiller. Lituania. Bulgaria. Estonia. măcar realitatea comuniştilor români. Printre cei maximaliste. în de­ corul moscovit amintit deja. Marian 3 9 ş. 38 de delegaţi ai PCdR au participat la această întrunire.6 4 . Al V-lea congres al PCdR. chiar cu preţul ocultării iniţiatorului). Ungaria. Germania.. 6 2 . Congresul era pus în situaţia de a rememora aspectul mai puţin plăcut că unii dintre veterani (inclusiv doi dintre foştii lideri) — Gheorghe Cristescu. 38 Oaspeţi din U R S S . acum venit în calitate de raportor despre situa­ ţia internaţională. nici astăzi nu cunoaştem cu mare sigu­ ranţă zilele între care au avut loc congresele al IV-lea şi al V-lea ale PCdR.. care va deveni unul dintre simbolurile de mai târziu ale regimului. pentru comunismul românesc (aici.

Dori Goldstein ş. în privinţa „problemei naţionale". care înro­ bise teritorii şi popoare străine e t c . este lozinca leninistă de lup­ tă pentru dreptul naţiunilor asuprite la autodeterminare până la despărţirea de statul român"4-1 (subl. O recapitulare este necesară: aceste congrese din 1922.. care mobilizează masele populare cele mai largi. Bela Breiner. N. Timotei Marin.). 6 3 9 . Boris Ştefanov. p. Nicolae Goldberger. în Comitetul Cen­ tral al PCdR îşi găseau loc Bela Breiner. în dezbaterile pricinuite.. Imre Aladar. Lucreţiu Pătrăşcanu. Vanda Nicolski. Elek Koblos ş. La acest congres.C. în fruntea partidului a fost ales (mai corect spus impus) Alexander Danieluk Ştefanski-Gorn. primul secretar general provizoriu a fost ales atunci în persoana lui Alexandru Constantinescu. p. Gold­ berger. „un stat tipic cu mai multe naţiuni". Este uşor de închipuit cât de populară putea fi această „lozin­ că leninistă" în România tradiţională. A. Marcel Pauker. 1924. unul dintre mulţii activişti transnaţionali ai Cominternului. la abia un deceniu după Marele Război. Lozinca principală a partidului. dar o arestare survenită imediat după aceea a pus capăt ca40 41 Muşat şi Ardeleanu. 4 0 în documentele de partid se spune clar: „Partidul Comunist din România este unicul partid care luptă pentru adevărata eliberare naţională. acest congres a mers pe firul celorlalte: România era „o ţară imperialis­ tă". Ibidem. în urma căruia ţara căpă­ tase un nou contur şi noi speranţe. slab iniţiat — ca şi predece­ sorul său Koblos — în problemele româneşti.a. David Fabian. Primul Comitet Central ales la Congresul al II-lea din octombrie 1922 cuprindea pe Gheorghe Cristescu. tapiţer de meserie.. polonez de origi­ ne şi dealtfel membru al PC Polonez. Ana Pauker.a. Ale­ xandru Constantinescu. 1928 şi 1931 au fost în fapt tot atâtea etape într-o continuă înnoi­ re a elitei conducătoare. Petre Borilă. . România după. Potrivit unor versiuni.a. s-au întrecut în a oferi soluţii. 6 3 7 . Lucreţiu Pătrăşcanu ş. m. Al.Pe umerii lui Marx I 39 criticaţi s-au aflat Elek Koblos. a muncitorilor şi ţăranilor.. „colonialistă". David Fabian şi Eugen Rozvan. Dobrogeanu-Gherea. Elena Filipovici.

în cazul comuniştilor români. precum şi a „troţkiştilor" Al. Rezultatul acestei suprapuneri de planuri. din ce în ce mai vizibil. Această stare de lucruri a condus la schimbările intervenite în anii următori. agitaţiile din Internaţionala Comunistă nu sunt altceva decât reflecţia la scară largă a luptei duse de Stalin la Moscova pentru înlăturarea propriilor adversari. potrivit documentelor congresului. Drept urmare. iar Basarabia părea încă în aşteptarea reunirii cu proaspăt înfiinţata U R S S . Efectul asupra Cominternului a acestei schimbări la vârf a fost o modificare a strategiei: în locul „revoluţiei mondiale permanente" cerute de Lenin şi. de la Viena. se petrecuse „schimba­ rea de gardă" la Moscova: Stalin. nici el nu a fost în măsură să asigure parti­ dului evoluţia dorită de Internaţională şi nici să stopeze diferitele „devieri" ale membrilor acestuia. de fapt. România devine. veteran al cauzei. între timp. cu atât mai mult cu cât credibi­ litatea internă a partidului este egală cu zero — mai ales datorită excesului de zel arătat de Koblos în privinţa susţinerii autodetermi­ nării provinciilor constitutive ale statului român. după cum ştim astăzi. va aduce o sporire masivă a inge­ rinţei Cominternului. Aceste translaţii programatice au influenţat toate partidele afiliate. a apărut ideea „apărării revoluţiei într-o singură ţară" cerute de către succesorul Stalin. este criticarea aspră la congres. la origine tâmplar de naţionalitate maghiară din Transilvania. după o reţetă cominternistă verificată. mai apoi. supranumit Plăpumarul după meseria pe care o practica. preluase controlul asupra Co­ minternului şi făcea. Ambii nu aveau nici un fel de anvergură politică sau ideologică şi nici nu se bucurau de o prea mare încredere din partea sovieticilor. următorul secretar general a fost Gheorghe Cristescu. Dobrogeanu Gherea şi Marcel Pauker. proba intransigenţei sale. Cel ales pentru a conduce partidul în continuare este Elek Koblos.40/ADRIAN CIOROIANU rierei sale meteorice. de către Leon Troţki. . Deşi s-a declarat a fi un ferm partizan al liniei staliniste (în replică la defecţiunile troţkiste imputate altora). a „oportuniştilor de dreapta" (Cristescu şi Ştefanov). un stat „de naţionalităţi". cel de-al IlI-lea Congres al Partidului (augustseptembrie 1 9 2 4 ) . în calitate de succesor al lui Lenin (care murise pe 21 ianuarie 1 9 2 4 ) .

losif Rangheţ. Un moment im­ portant este acest Congres al V-lea. în primul rând pentru Comintern. obişnuind să se recomande astfel. cum am arătat..a. 6 8 . Ceea ce este mai important. losif Chişinevschi. în continua­ re împărţite între fracţiunea din interior şi cea aflată la Moscova: pe lângă veterani ca Boris Ştefanov (viitor secretar general din 1935) sau Elena Filipovici (nom de guerre Măria Ciobanu). sec. formal. pe de altă parte. Vitali Holostenko. mai ju­ nele Nicolae Ceauşescu ş. 43 42 . comunistul de origine poloneză. la Congresul al IV-lea din 1 9 2 8 . la Congresul al V-lea din decembrie 1931 lui Holostenko îi succede. Miron Constantinescu. un nou lider din afară. apar (sau reapar) Lucreţiu Pătrăşcanu 4 3 . Remus Koffler.Pe umerii lui Marx / 41 Drept urmare. Alexandru Bârlădeanu. Multiplele carenţe ale unui asemenea partid erau evidente pentru oricine — şi. al cărui secretariat politic va consemna în septembrie 1 9 3 0 . pentru viitor. pe fondul dis­ putelor eterne dintre diferite fracţiuni ce-şi reclamau legitimitatea. o clarificare doctrinară care a impus. Caruselul liderilor îşi urmează cursul şi. Leonte Răutu sau Mihai Roller. trecerea în plan secund a unora dintre tezele primelor congrese. un comunist ucrainean ale cărui le­ gături cu societatea românească s-au păstrat la stadiul de intenţie. restructurarea elitei conducătoare a partidului. ca fiind unul care reinstituise puţină ordine în Ionescu. din două motive: pe de o par­ te. printre altele. la ani distanţă. chiar dacă personajul a agreat forma Pătrăşcanu. la conducerea partidului este impus. în acest volum este folosită forma Pătrăşcanu. în rememorările din anii ' 5 0 .. p. tot aşa Gheorghe Gheorghiu-Dej va rememora acest Congres al V-lea. Vasile Luca. se petrece însă în ţară: afirmarea unei noi generaţii de agitatori: Gheorghe Gheor­ ghiu-Dej. Aşa cum Nicolae Ceau­ şescu se va reîntoarce periodic. Congresul al V-lea al P C d R de la graniţa anilor 1931 şi 1932 va deveni un adevărat episod-fetiş al comunismului românesc abia mai târziu.. Alexander Ştefanski-Gorn. Comunismul în România. către momentul fondator al regimului său — Congresul al IX-lea al P C R din iulie 1965 —. situaţia de fapt a fi­ lialei române prezentând-o ca pe o scenă a unei „criminale lupte fracţioniste fără de principii" 4 2 .

) con­ gresul a ajuns la concluzia că România este unul dintre inelele slabe din lanţul statelor imperialiste" (subl. ibidem. Dar. p. p.. în decembrie 1 9 3 4 . 3 7 4 . Subliniind că în România există toate contradicţiile sistemului capitalist. primul conclav comunist major după ieşirea la lumina legalităţii a comuniştilor.. în original) 43 . acelaşi Gheorghiu-Dej va spune: „Congresul al V-lea al Partidului Comunist (. înfăptuit la sugestia lui Stalin însuşi. Prima rememorare a lui Dej se produce la Conferinţa naţiona­ lă a partidului din octombrie 1 9 4 5 (amintită pe larg în paginile ce urmează). 15. revizuind totodată metodele sale de muncă" 44 . interesat în dispariţia acestui rival incomod. 46 Toate datele conduc la ideea că acest asasinat fusese. Peste şase ani. estompând pe alocuri diferenţele de viziune dintre străinii din mişcare şi autoh­ tonii din ce în ce mai activi (dar nu neapărat mai numeroşi!).) risipind confuziile ideologice din partid.. „ 3 0 de ani de luptă ai partidului sub steagul lui Lenin şi Stalin".. Congresul (.. 45 Idem. în Gheorghiu-Dej.. (. ci mai cu seamă de a fi luat poziţie faţă de problemele fundamentale de partid. octombrie 1 9 4 5 " .. cea de-a doua jumătate a anilor ' 3 0 aduce un element excepţional: campania de epurări lansată de Stalin. Dej spune: „Congresul al V-lea are marele merit nu numai de a fi reuşit să pună ordine în viaţa internă de partid. a liderului comunist Serghei Kirov 4 6 . în exil la Moscova. în bună parte. dincolo de această dispută constantă la vârf. domolind lupta pentru putere cu orice preţ din interiorul mişcării. partidul român a fost afectat puternic (nu mai puternic 44 Gh.42/ADFUAN CIOROIANU lumea oricum haotică a comuniştilor autohtoni. „Raportul politic al Comitetului Central la Conferin­ ţa Naţională a Partidului Comunist Român.. La data . fireşte.. sub pretextul asasinării. Aici.) a fixat (. (.) linia politică generală şi sarcinile imediate ale partidului. după cel de-al Doilea Război Mondial. Gheorghiu-Dej.. Asemeni tuturor par­ tidelor comuniste ai căror lideri se aflau.... Congresul a făcut pentru prima dată o analiză profundă a perspectivelor mişcării revoluţionare din România. Articole şi cuvântări.) [afost] un moment de cotitură în viaţa partidului nostru.

4 . Ana Pauker şi Gheorghiu-Dej. în egală măsură. lucrarea ne­ egalată rămâne Robert Conquest. Elit Comentator — Eleusis. O reevaluare. Elena Filipovici. dar destul ţinând seama de nivelul său de dezvoltare): sub pretexte dintre cele mai diferite. din 1 9 4 0 şi până în aprilie 1 9 4 4 ) . Bucureşti. 1 septembrie 1939. Bucureşti. 1 9 9 8 ) . rom. membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al partidului bolşevic (Cris:: pher Andrew şi Oleg Gordievski. care a fost lichidat aproape în întregime.Pe umerii lui Marx / 43 decât cel polonez. în chiar patria ce le fusese model. Cum observă Tismăneanu. Kirov era secretar al Comitetului de partid din Leningrad. trupele germane ii-isinatului. Bucureşti. " Vladimir Tismăneanu. . KGB — Istoria secretă a operaţiunilor sale exter­ ior ie la Lenin la Gorbaciov. Imre Aladar. în cursul celor două ore următoare. Pavel & Anatoli Sudoplatov. intelectuali şi ideologi comunişti cu pretenţii şi legitimitate în acest sens. Misiuni speciale. Humanitas. aceste epurări au avut două conse­ cinţe notabile pentru comunismul românesc: pe de o parte.d L. ei şi mulţi alţii işi găsesc sfârşitul în spatele altarului revoluţiei. The Great Terror. La ora 5:45. formau garnitura oricum fragilă de teoreticieni ai co­ munismului românesc. Alexander Ştefanski-Gorn ş. de pe vasul german Schleswig-Holstein — aflat in faţa portului Gdansk-Danzig — s-a tras primul obuz asupra terito­ riului polonez. Scheckter. bază aeriană pentru aviaţia poloneză. Arheologia terorii. p. Caracteristicile comunismului românesc interbelic \ / ineri. 1 . Marcel Pauker.a 4 7 . 2 4 . ALL. ele au deschis drum liber unor lideri precum Ştefan Foriş (secretar gene­ ral al partidului. Arhitectura terorii. 1 9 9 4 . dispar acum Eugen Rozvan şi David Fa­ bian. Jer-:'. & Leona P. un avion de bombardament german a aruncat prima bombă a viitoarei conflagraţii mondiale asupra satului polonez Puck — aşezare de pescari şi. ALLFA. Mawm teroare. A Reassessment (ed. Bucureşti. la ora 5:20 (ora Poloniei şi a Europei Centrale). Retraşi la Mos­ cova pentru a scăpa de urmărirea statului român şi a legislaţiei din ce în ce mai dure a guvernelor lui Carol al II-lea. 1 9 9 6 ) . pe de altă parte se produce un foarte acut feno­ men de dez-intelectualizare a partidului — pentru că cei dispăruţi. Pentru campania stalinistă de epurări. 1 9 9 6 . Alexandru Dobrogeanu-Gherea.

opiniile de tip naţionalist-conservator (ai căror purtători au fost ei înşişi victime ale comuniştilor după 1 9 4 5 ) se întâlnesc cu cele ale naţionalist-comuniştilor rămaşi ca „legatari testamentari" ai ideo­ logiei încurajate de regimul lui Nicolae Ceauşescu 4 8 . cu o ploaie uşoară. mai puţin vinovaţi. iv) trebuie spus că în toată perioada interbelică partidul nu depăVezi ideea conform căreia comunismul a fost o plagă adusă şi întreţinută în România de către alogeni (în speţă evrei). fie din rezerva internaţionalistă de cadre a Cominternului — dintre aceştia din urmă unii nici măcar putând vorbi limba română. Era o zi noroasă. Pe de altă parte. vezi mai jos cazul Pătrăşcanu) şi comuniştii venetici (subiecţi ai unui blam perpe­ tuu. ii) în continuarea acestei idei. începea al Doilea Război Mondial. La capătul acestei istorii în rezumat — de mai sus — a mişcării comuniste româneşti interbelice putem distinge. în continuarea acesteia. cel puţin cinci caracteristici ale acestui partid: i) pe de o parte este vorba de­ spre permanenţa competiţiei pentru acapararea şi controlul pute­ rii. nu poate fi înţelea­ să. în viziunea mea) între comuniştii români (preponderent meritorii sau. ca atare. în orice caz. în timpul acestei perioade de clandesti­ nitate mulţi dintre cei mai activi membri provin fie din rândul mi­ norităţilor naţionale. se observă şi polarizarea câtorva centre de putere sesizabile pe deplin la începutul anilor ' 4 0 : avem astfel a) un centru al comuniştilor exilaţi la Moscova. ideea unei posibile linii de demarcaţie (la fel de utopice. precum şi. dispută fără de care această istorie. iii) un alt fenomen este ceea ce azi am putea numi dominanta componentă etnic-minoritară (sau etnic non-românească) din conducerea parti­ dului: după cum s-a văzut. în jurul Anei Pauker.1 9 1 8 . măcar din perspectiva disputelor foarte pasionale care persistă până astăzi în discutarea fenomenului comunist — dispute în care.44 / A D R I A N CIOROIANU aveau să treacă graniţa dintre cele două state. paradoxal. aşadar. b) unul în jurul lui Ştefan Foriş. Peste aproape şase ani. liderul formal şi aflat în libertate al partidului şi c) al­ tul grupat în jurul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. şi două centre în interiorul României. ce grupa comuniş­ tii aflaţi în închisorile statului român. 48 . vezi mai jos cazul Anei Pauker. comunismul de tip sovietic va fi marele învingător european al acestui conflict. evreică de origine). Deasemenea. Acesta este un aspect foarte important. consecinţa oarecum firească a provizoratului diplomatic instituit de învingători după Marele Război din 1 9 1 4 .

dintr-un respect faţă de proprietate propriu unei socie­ tăţi întârziate. dar care recupera grăbită modernizarea 4 9 . Este. furgoanele. să preia rmterea într-un stat a cărui opinie publică avea măcar două con­ stante evidente: o rusofobie declarată şi constant exersată în ulti­ mul secol şi un anticomunism instinctiv. este. în opinia mea. din afară. Un alt statut pentru comunismul românesc cerea un nou aju­ tor. în­ dreptate împotriva fascismului. dimensiunile unei secte absolut periferice în ansamblul societăţii româneşti: în jurul a 2 0 0 0 de membri la data scoaterii sale în afara legii şi sub 1 0 0 0 de membri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Pe umerii lui Marx / 45 JII rin şeşte. xal. 49 Un respect a cărui ilustrare. In fine. acesta nu ar fi avut amploarea rolului jucat în realitate după 1944. ca partidul comunist însuşi s ă fi jucat un rol relativ important pe scena politică. în timpul cât România a fost aliata Germaniei naziste împotri­ va Uniunii Sovietice (iunie 1941 — august 1 9 4 4 ) partidul a rămas dator în privinţa organizării unei rezistenţe. Deşi analiza istorică nu operează cu presupuneri contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă. deasemenea. v) toate aces­ tea explică în mare parte incapacitatea comuniştilor români de a organiza. oniş- n alt lentă parti­ de stimicre a kând măcar :. El a venit odată cu tancu­ rile. deci. însă. acţiuni de sabotare a ar­ matei germane staţionate sau în tranzit pe teritoriul României. putem bănui că după cel de-al Doilea Război Mondial.. mai presus decât o sursă istorică (în sens ranirian). prin el însuşi. In ciuda unor mitologeme dezvoltate tardiv de propaganda comunis­ tă. apărut în 1 9 2 0 . agitatorii şi soldaţii Armatei Roşii. regimul politic ar fi evo­ luat către stânga — probabil către social-democraţia românească tradiţională sau către naţional-ţărănismul propagat de partidul lui Iuliu Maniu. /^pă­ . nu ar fi reuşit niciodată. din punct de vedere numeric. fost ei ele ale : deo• e:iea.. neînsemnat numeric şi sfâşiat de lup­ te intestine eterne. eventual într-o măsură comparabilă cu ceea ce s-a întâmplat în alte ţări ale Euro­ pei precum Franţa sau Italia.). de la sine înţeles că un astfel de partid. ne este oferită de unul dintre importantele romane ale literaturii române: Ion. oricât de modeste. de această dată decisiv. In orice caz. posibil. ce pleca în principal. de Liviu Rebreanu. chiar în condiţiile în care România nu ar fi intrat nemijlocit în sfera de influenţă sovietică. în timpul războiului antisovietic.

. intervine o schim­ bare de amploare — şi cu efecte de durată — în primăvara anului 1944. 1 9 5 3 . Karl Marx. pus în faţa unei cereri imperative a unora dintre tovarăşii săi veniţi cu acest scop precis din U R S S . semn că un adevăr oficial. Preluarea puterii Ar fi ajuns vreodată broaştele metalice la perfecţiunea lor de azi. liderul lo­ cal Ştefan Foriş a cedat conducerea celulei comuniste din România fără nici o împotrivire. 1 . dacă n-ar exista hoţi? Ar fi ajuns fabricarea de bancnote la actu­ ala perfecţiune. era greu de decelat. 2 . serie al cărei volum doi nu a mai apărut niciodată. exercitând astfel o influenţă la fel de productivă ca şi grevele asupra invenţiilor de maşini. în ziua de 4 aprilie.C A P I T O L U L 2 Partidul Comunist după război. crima cheamă la viaţă mereu alte noi mijloace de apărare. ncercările de rememorare a istoriei partidului comunist local — 1 inclusiv cele cu circuit închis demarate spre mijlocul anilor ' 5 0 . Foriş nu era un rebel şi nici un conducător „naţional". O nouă schimbare d e paradigmă: aprilie 1 9 4 4 A.. dacă n-ar exista falsificatori? Nu datorează chimia practică la fel de mult falsificării mărfurilor şi strădaniilor de a o descoperi cât şi avântului productiv cinstit? Prin mijloacele ei me­ reu noi de a atenta la proprietate. Teorii asupra plusvalorii în evoluţia. Oricât ar fi fost de izolat de centrul puterii lui Stalin. în istoria chiar inter­ belică a comunismului naţional. deloc spectaculoasă şi destul de izolată de Moscova. 1 . spiri­ tul său de disciplină partinică era intact. a partidului comunist în aceşti ani ai războiului. într-o strădanie temerară de fixare a unui adevăr oficial 5 0 — au 50 *** Documente din Istoria Partidului Comunist. ca şi convingerea că parti­ dul are mereu un ascendent asupra oricăruia dintre membrii săi..

principalul in­ terpret român al lui Marx. în opinia mea. Cu tot respectul de rigoare r>entru marxismul teoretic pe baza căruia se fundamentase. economică sau socială. dominată de agrarianism. gheris­ mul a fost de fapt acea substanţă nutritivă din care s-a alimentat programul politic al stângii socialiste româneşti la începutul seco­ lului al XX-lea. profetul unei schimbări ce avea şanse extrem de reduse de a se petrece aici. din 1 8 8 1 . vreodată în viitor. comuniştii de la începutul anilor ' 2 0 au venit cu un mo- .Pe umerii lui Marx / 47 fost deficitare.1 9 2 0 ) fusese. Constantin Dobrogeanu-Gherea 1 8 5 5 . gherismul a fost cu mult mai puternic în structurarea ide­ ologică a acestei stângi naţionale. Lucrarea Ce vor socialiştii români a lui Gherea. aşa cum am văzut. oricine — dar mai puţin Gherea — ar fi putut anunţa aici. Gherea rămâne un marxist destul de aproximativ. el nu se grăbeşte să surprindă evoluţia ine­ luctabilă a relaţiilor capitaliste într-o economie precum cea româ­ nească. totuşi. apropierea unei revoluţii proletare. prin opera sa. cu suficiente reţineri faţă de unele dintre tezele lui Marx: în lucrarea sa Neoiobăgia ( 1 9 1 0 ) . era încă. prin lucrările sale de popularizare. în mai 1921 — odată ce nucleul dur. Până atunci. în schimb. fusese practic primul r>rogram cvasipolitic al stângii pretins-marxiste româneşti (chiar anterioară structurării unui partid căruia acest program să-i fie su­ port!). In raport cu acest model gherist (adică un marxism filtrat pe ro­ mâneşte). şi nu mitizate. un produs exotic al Occidentului. la cumpăna celor două secole. în privinţa stabilirii legăturilor pre­ cise. nota definitorie a socialismului românesc nu fusese marxis­ mul — Karl Marx. dintre cele două vârste distincte ale comunis­ mului românesc: cel din epoca interbelică şi cel de după 1 9 4 4 . Gherea ofe­ rise la finele secolului al XlX-lea — pe un temei marxist aclimati­ zat la condiţiile României — o alternativă pentru conservatoris­ mul care domina şi politica (printr-un partid solid. dar şi (prin junimism) viaţa intelectuală. dar în pierde­ re de viteză). pro-Comintern al socialiştilor „maximalişti" impusese apariţia ideii comunismului ca atare. Din acest motiv. prima mare schimbare de paradigmă din istoria stângii politice româneşti se consumase. In opinia mea. inclusiv în mediile de 5tânga din ţară. prin studiile sale de critică literară.

aduce a doua mare schimbare de pa­ radigmă din istoria comunismului românesc. conflictul dintre socialism şi comunism a însemnat de fapt conflictul dintre gherism şi leninism. în teorie comun tuturor. de care vorbeam mai sus. după care revoluţia urma să aprindă societăţile capitaliste maturizate. în ciuda importanţei ei în deciziile politice ale acelor ani şi fără nici o legătură cu încrederea pe care Foriş o avea în ea. ca revoluţionar narodnic. Primăvara anului 1 9 4 4 . nici nu era membră de partid —• ceea ce spune multe despre condiţia Parti­ dului Comunist din România în acel moment şi despre cât de pregătit putea fi el pentru o preluare „naturală" a puterii după război. în România. la începutul secolului al XX-lea. 51 . mai generală şi net mai revoluţionară a marxismului de către V I . din Rusia) şi alta de import cu totul (precum cea a lui Lenin). dacă cineva s-ar fi putut gândi la aşa ceva. de către socialiştii ortodocşi. O altă schimbare de paradigmă — de data aceasta strict în in­ teriorul stângii comuniste — se produce odată ce leninismul origi­ nilor se vede dublat de stalinism. chiar mai puţin cunoscut decât Marx — dar cu mult mai repudiat. dacă prima schimbare de paradig­ mă a fost una teoretică şi. în anii ' 2 0 . în condiţiile date ale războiului. a prizat marxismul doar prin interpretări: una pe jumă­ tate de import (precum cea a lui Gherea — stabilit în România în 1 8 7 5 . Astfel încât putem spune că. Stalin pusese în umbră personajele şi pionieratele epocii leniniste. din Ştefan Foriş. şi pentru ceilalţi. în locul unei direcţiuni „în troică" — alcătuite la începutul ani­ lor ' 4 0 . în principal. ideologică. Acest deficit de Marx este o paradigmă în istoria stângii autohtone şi va dăinui toate deceniile care vor urma — ceea ce. Marx ră­ mâne punctul de reper. cea de-a doua a fost una care privea practica politicii ca atare. prigonit fiind. Lenin era. Şi pentru unii. secreta­ ra şi însoţitoarea sa intimă Victoria Sârbu 5 1 şi Remus Koffler —. finalmente. România. Lenin. şi la Bucureşti oamenii stalinismului vor repurta victoria în raport cu generaţia începuturilor leniniste. nu este decât confirmarea indirectă a tezei marxiste. nefiind una dintre ele. la Moscova. Trebuie să spunem că Victoria Sârbu.48/ADRIAN CIOROIANU del de import: leninismul — adică interpretarea şi dezvoltarea. Aşa cum. mai sistematică. în mediile de stânga româneşti.

] de anonimul. Ceauşescu. ci de omogena. clişeelor de interpretare oficiale care au intoxicat istoriogra­ fia mişcării comuniste de la noi. Chivu Stoica urma să-şi dezvolte ample pretenţii guvernamentale.m. „Contrar alegaţiilor con­ sacrate 5 2 . n. când la Conferinţa Na­ ţională a fost aleasă o structură dirigentă ce marca totala reconsi­ derare a partidului în raport cu noile vremi şi cu noii săi adversari de pe scena românească. Iosif Rangheţ şi Constantin Pârvulescu. amorful şi divizatul Partid Comunist. Dar. Polirom.C. 4 3 . în favoarea foştilor deţinuţi din perime­ trul concentraţionar al acelei închisori bănăţene.a.d. anii numărătorii inverse. Teohari Georgescu şi Gheorghe Pintilie aveau să modeleze aparatul de represiune. în acel moment. Confirmarea acestei a doua schimbări de paradigmă s-a pro­ dus în timp şi consecvent după 23 august 1 9 4 4 . Ed. Toţi aceştia — şi Contrar. 33 Pavel Câmpeanu. adică.m. Iosif Chişinevschi avea să impună propriile ob­ s e s i i asupra ideologiei oficiale a sistemului. După înlăturarea lui Fo­ riş. p. de o structură şi de o fac­ tură cu totul diferite: cei care-o alcătuiau erau Emil Bodnăraş. economia avea să fie tutelată de Miron Constantinescu ş. Gheorghiu-Dej avea să-şi impună controlul asupra partidului. 2 0 0 2 . dincolo de această schimbare deloc aleatorie a rolurilor. totodată. dinamica şi pragmatica organizaţie de la Caranse­ b e ş " 5 3 — spune Câmpeanu. la vârful co­ munismului naţional. una dintre cele mai adevărate aserţiuni care s-au propus vreodată pe seama istoriei comunismului românesc. El oferă astfel diagnosticul simplu şi precis al schimbării polului puterii. în cursul deceniilor următoare.. 32 . Iaşi. în problemele armatei Emil Bodnăraş avea să devină personajul-cheie. principalele pârghii ale puterii nu aveau să fie acapa­ rate [după ieşirea din ilegalitate. iar punerea ei în lumină este meritul unui memorialist (el însuşi comunist atunci şi alte decenii lungi după aceea) care a făcut din această idee una dintre tezele esenţiale ale cărţii sale şi. aceştia trei vor reprezenta în mod oficial conducerea comuniş­ tilor români până în toamna anului 1 9 4 5 .Pe umerii iui Marx / 49 apare după 4 aprilie 1 9 4 4 o altă troică. A. modificarea distribuţiei avea să fie mai profundă.

în 1 9 2 1 . 2 . pp.a. Mihai Gere. Partidul Comunist din România Athanase Joja (viitorul ministru al Culturii şi viitor preşedinte al Acade­ miei R P R ) . breşa dintre socialis­ mul gherist şi comunismul leninist. — cu toţii făcuseră parte din organizaţia de partid a închisorii — ibidem. Nimic nu poate confirma. 55 56 Ibidem. Comunismul ante. 106-151. Revenirea PCdRîn legalitate A ncă înainte de încheierea războiului antihitlerist. rememorările acestui curent de gândire şi de acţiune co­ muniste din România interbelică ţin încă mai curând de mitologemă decât de analiză. Ruptura este to­ tală. în m o d fundamentat. organică. Prin această echipă care-şi în­ cepe activitatea în toamna lui 1 9 4 4 . „Acelaşi nucleu care la Caransebeş condusese organizaţia conducea.şi postbelic românesc re­ prezintă două lumi total diferite. în cea de-a doua jumătate a anului 1 9 4 4 . noua paradigmă va marca definitiv şi iremediabil comunismul autohton. în anii 1 9 4 5 . 4 4 . Nicolae Ceauşescu. ea este o creaţie a is­ toriografiei recuperatorii din timpul deceniilor care au urmat. In realitate. între ilegaliştii anilor ' 2 0 (dintre care unii îl cunoscuseră pe Lenin şi fuseseră fascinaţi de el) şi cei care vor veni la putere la sfârşitul anilor ' 4 0 (pe un temei exclusiv stalinist) nu a existat în realitate niciodată. la mijlocul anilor ' 6 0 ) . cu o tendin­ ţă nivelatoare involuntară. în trepte. Simion Zeiger.1 9 4 7 . al cărei scop era tocmai legitimarea lentei lovituri de stat comuniste care s-a consumat.50 / ADRIAN CIOROIANU alţii 5 4 . îl numeşte a fi comunismul românesc. Ion Vincze ş. aşa cum totală fusese anterior. . Ibidem. 2 . Alexandru Drăghici (ministru de Interne după Teohari Georgescu şi viitor candidat neofi­ cial la conducerea partidului. acum. prin el. statul — şi. legătura dintre comunismul interbelic ro­ mânesc şi ceea ce a u r m a t după august 1 9 4 4 . Alexandru Sencovici (viitor ministru al Industriei uşoare). Epoca lui Foriş 5 6 fusese ultima dintre perioadele total atipice ale acestui fenomen pe care istoriografia românească. O astfel de filiaţie. arată memorialistul — trecuseră prin şcoala politică năs­ cătoare de complicităţi de la Caransebeş. p. la Bucureşti. societatea" 5 5 .

Desigur că meritul acestei re-legalizări nu revine partidului în speţă. în calitate de aliat împotriva trupelor germane şi maghiare în retragere către vest. pe 22 iunie 1 9 4 1 . având acordul principalelor par­ tide politice (inclusiv al partidului comunist. a reintrat în vigoare. a Convenţiei de Armistiţiu între România şi Puterile Aliate. ponderea Partidului Comunist în viaţa politică a României este cu mult mai mare decât i-ar fi dat dreptul.3 6 . ai Partidului Social Democrat şi ai Uniunii Patrioţilor. Din anul 1 9 4 3 . 1 8 . din iarna 1 9 4 2 . prezenţa Armatei Ro­ şii pe teritoriul României. în care prin­ cipalul factor favorizant este. Bucu­ reşti. ci unui context politic şi militar foarte precis. Totuşi. deşi la intrarea acestora în Bucureşti Capitala fu­ sese deja scoasă de sub controlul german de către Armata regală română^ 8 —. precum şi semnarea ulterioară. 1 9 9 7 . pp. să însemne totodată şi revenirea la lumina legali­ tăţii a partidului comunist — cu alte cuvinte. la Moscova. generalul apoi mareşalul Ion Antonescu. în 12 sep­ tembrie. Humanitas. era încă segRomânia începe cel de-al Doilea Război Mondial prin atacarea Uniunii So\ietice. In aceste condiţii. alături de trupele aliate germane. în temelia acestei alianţe au apărut primele fi­ suri. care avea de partea sa atu-vl evident al înaintării constante a Armatei Roşii). Paradoxul acelui an face ca reîntoar­ cerea României la democraţie. cu siguranţă. Pe plan oolitic. în condiţii normale. chiar pus sub protecţia nedisimulată a Ar­ matei sovietice — pe care comunişti români o primesc ca pe o ar­ mată eliberatoare.Pe umerii lui Marx/ 51 se afla într-o situaţie mai bună decât ar fi avut dreptul să spere vreodată. tehnic vorbind. deşi. Pe 23 august 1 9 4 4 . Constituţia ţării din 1 9 2 3 — Mircea Ciobanu. Partidul Comunist. iar cei care organizează mitingul de primire în Piaţa Universităţii sunt membri ai Partidului Comunist. a fost un aliat fidel şi respectat al lui Hitler. 58 57 . prin actul curajos al regelui Mihai I din 23 august 1 9 4 4 5 7 .4 3 . cu amendamente consistente. Pe parcursul urmă­ torilor trei ani. aşa cum următorii ani aveau s-o arate. democraţia renăscută purta în sine germenii propriei sale distrugeri. fidel tradiţiei sale. Conducătorul naţiunii. Intrarea oficială a Armatei sovietice în Bucureşti are loc pe 30 august 1 9 4 4 . mai ales după eşecul bătăliei de ia Stalingrad. numărul său de membri. printr-o pace cu Anglia şi Statele Unite. o serie de mesageri ai ministrului de Externe Mihai Anto­ nescu şi ai partidelor politice tradiţionale din România au început un periplu di­ plomatic având drept scop o eventuală ieşire din război a României. Convorbiri cu Mihai I al României. regele Mihai I 1-a arestat pe mareşalul Antonescu şi a trecut România de partea alianţei anglo-ruso-americane.

îndatoriri şi privilegii care va rămâne. Valter Roman. Ghizela Vass sau Petre Lupu — şi. Printr-o alchimie complicată a relaţiilor de na­ tură umană.. Gheor­ ghe Stoica ş. ulterior. erau comuniştii care petrecuseră anii războiului în ţară... această cursă pentru întâietate se va dovedi. mai important încă. Ion Vincze. 3 5 . ceea ce putem observa pen­ tru moment în acest labirint al jocurilor de culise este perenitatea unui anume tip bizantin (arhetipal. un grup de militanţi evrei scăpaţi cu viaţă din lagărele din Transnistria — Ştefan Voicu. In pri­ mul rând. Vasile Vaida ş. Dar. Al doilea grup era alcă­ tuit din comuniştii români aflaţi în exil la Moscova — Vasile Luca. fie închişi — precum Gheorghe Gheorghiu-Dej —. Acestor două segmente principale li se adaugă alte câteva. Petre Borilă. dar a că­ ror evoluţie în raport cu primele două va fi unul dintre factorii ce vor tranşa.a.. un grup dominat de figura devenită în scurt timp legendară a Anei Pauker. el însuşi participant la pregătirea loviturii de Palat din 23 august. după modelul stalinist care le patrona de la distanţă. precum Ale­ xandru Moghioroş. Dumitru Coliu. dublate de o reţea clientelară în continuă extindere. Arheologia.52/ADRIAN CIOROIANU mentat în câteva grupuri de presiune care îşi dispută. lupta pentru primatul în partid: un grup ce re­ unea militanţi reveniţi din Rezistenţa franceză — precum Gheor­ ghe Gaston Marin sau Mihai Florescu —. drept pecetea inconfundabilă a comunismului românesc. un grup al comuniştilor de origine maghiară din Ardeal. fericită pentru unii şi fatală pentru alţii. atât cât pro­ tectorul sovietic le îngăduie.a. Simion Bughici. de la un capăt la altul. în fine. unul dintre cele mai importante detalii din istoria comu­ nismului românesc. mai puţin numeroase şi importante. Leonte Răutu. Maniera în care aceste grupuri au colaborat constituie. în opi­ nia mea. . p. Tismăneanu. i-am putea spune) de relaţii. controlul asupra partidului 5 9 . de la „epoca D e j " la „epoca Ceauşescu". un amalgam de rigoare partinică şi de subiectivism pseudo-romantic ce va mar­ ca întreaga istorie a experimentului comunist românesc. fie în cvasiclandestinitate — precum Lucreţiu Pătrăşcanu.

dincolo de acest joc al intereselor şi de asperităţile de natură umană ce măcinau mica lume a comunismului autohton. impune o creştere a prerogativelor regale. materiali­ zarea acestei tendinţe este Constituţia din 1938. odată cu înfiinţarea Frontului Renaşterii Naţionale (din 1940. anii '30 sunt foarte prielnici pentru extrema dreaptă ro­ mânească (Legiunea Arhanghelului Mihail. în ton cu spiritul epocii. promulgată odată cu venirea în ţară şi pe tronul dom­ nesc. în timpul căruia statul ro­ mân îşi câştigă independenţa faţă de Imperiul Otoman. sub arbitrajul regelui (Carol I. formală. ulterior Ferdinand I. toate aceste grupuri îşi vor găsi un puternic liant în necesitatea luptei solidare împotriva sistemului politic tradiţional al Româ­ niei. După 1930. fiul lui Ferdinand I. un hibrid între democraţia românească tradiţională şi sistemele autoritare care se dovedeau atunci de succes în Europa. elita conducătoare a statului interbelic şi care acum aspirau la preluarea puterii în condiţiile revenirii la democraţia pluralistă: Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. regele Carol al II-lea. în acelaşi an. în măsură să redea noua configuraţie a ţării. în urma războiului ruso-turc din 1877-78. liberal şi naţional-ţără­ nesc după mijlocul anilor '20). o încercare disperată a acestuia de a repara prin dis­ ciplină ceea ce politicianismul stricase în ţară — sau cel puţin aşa spunea propaganda regimului. Sistemul politic al României moderne are la bază Constituţia din 1866. în scurt timp. viitorul rege Carol I (1881-1914). pe plan politic devine tradiţional sistemul rotativei guvernamentale: alternanţa la guvernare. a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. în princi­ pal.Pe umerii lui Marx / 53 Oricum. După dizolvarea. al . Partidul Naţiunii). în­ tre 1914-1927) a partidelor celor mai puternice (liberal şi conser­ vator înainte de Primul Război Mondial. ulterior Garda de Fier). In anul 1923 se adoptă noua Con­ stituţie a statului român. partid condus de însuşi regele. mărită din punct de vedere teritorial în urma războiului. a tuturor partidelor în martie 1938 (neurmată însă de arestarea li­ derilor sau de represiuni împotriva membrilor). regimul partidului unic apare în decembrie acelaşi an. Pe fondul acestei evoluţii politice europene. reprezentat de cele două partide care asiguraseră.

60 Precum lesne explicabila timorare a clasei politice româneşti tradiţionale. în noul context. atacă Uniunea Sovietică. dar încă nu determi­ nant 6 1 . Cred că această timorare şi acest complex nemărturisite au generat. Alianţa cu Germania. Noua imagine a UniuniV'Sovîetice în România postbelică. paradoxal sau nu. Lucian Boia). Nemira. România pierde şi o mare parte din Transilvania. a permis comuniştilor un atac practic neîntre­ rupt împotriva celor trei guverne care se succed după 23 august 1 9 4 4 . Acest avantaj. în voi. lăsând statul în mâinile gene­ ralului Ion Antonescu. printr-un arbitraj germano-italian care dă câştig de cauză Ungariei. mai ales după ce. in august acelaşi an. o temere întrucâtva ad­ mirativă faţă de comunişti (în principal faţă de cei veniţi de la Moscova. 1 9 9 8 . Pe 22 iunie 1941. 1944-1947. 1 9 9 5 . Bucureşti.54/ADRIAN CIOROIANU cărei Căpitan. pp. în sens mai larg. 6 0 . în septembrie 1940. n-a mai putut influenţa decisiv destinul postbelic al României. Lu­ mina vine de la răsărit. în raport cu aceste partide istorice partidul comunist avea un avantaj important: era singurul care. în iunie 1940. va spori charisma personajului şi-l va transfera direct în legendă. care nu avea la bază nici un docu­ ment scris. precum Ana Pauker) şi o apreciere ab initio supraevaluativă a lor — vezi studiul meu. alături de Armata ger­ mană.6 1 . nu avea să-şi reproşeze colaborarea — efectivă sau tacită — cu regimul Anto­ nescu în timpul războiului antisovietic. iar dinastia în grija moştenitorului său. Bucureşti. alături de altele implicite 6 0 . Uniunea Sovietică ocupă provincia românească Basarabia. . Corneliu Zelea Codreanu este ucis în noiembrie 1938. Mitologia comunismului românesc (ed. E de la sine înţeles că prestigiul intern al regelui Carol al 11-lea este afectat puternic. România este obligată de conjunctură Ia o alianţă cu Germania na­ zistă. va funcţiona mai curând bine până pe 23 august 1944. guverne numite de către rege şi în care forţele comuniste deţin un loc din ce în ce mai important. ca şi. Machiavelli. 61 Stelian Neagoe. După începerea războiului. schimbare importantă în economia războiului ca atare. complexul de învinşi al românilor: schimbarea frontului din august 1 9 4 4 . printre altele. Mihai I. Istoria guvernelor României. Armata română. în scopul declarat al recuceririi Ba­ sarabiei. la sugestia directă a regelui Carol al II-lea — o moarte care. în toamna lui 1939. el părăseşte ţara.

Partidul Social Democrat. Partidul Socialist Ţărănesc. F N D cuprindea Partidul Comunist din România.Pe umerii iui Marx / /55 2 . adică o serie de grupări politice net inegale ca importanţă politică^ efecţL vă. respectiv subsecretar la Interne —. un guvern în mare parte militar. comuniştii Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu — Comunicaţii. 3 7 . Numele acesteia este Frontul Naţional Democrat. urmează un al doilea guvern al gene­ ralului Sănătescu. p. Uniunea Patrioţilor. Fundaţia Academia Civică. Bucureşti. în premieră. Jurnal. Frontul Unic Muncitoresc. 1 9 9 8 . 63 62 . între 6 decembrie 1 9 4 4 şi 5 martie 1 9 4 5 6 3 . în plină campanie pen­ tru impunerea unui guvern aşa-zis democrat. staliniştii români semnalează lipsa de voinţă a conducerii guvernamentale de a înConstantin Sănătescu. Programul de guvernare al alianţei. Bucureşti. vezi Gheorghe Onişoru. Giurescu. dintre care cele mai multe erau doar fructe necoapte ale stân­ gii în expansiune. a fost lansat pe 29 ianuarie 1 9 4 5 . 1 9 9 3 . Partidul Ţă­ rănesc Popular. precum şi procomunistul Petru Groza. ALL. socialistul Constantin Titel-Petrescu şi comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu. liberalul Constantin Brătianu. Guvernarea Nicolae Rădescu. Aceste acuze evoluează şi ele: în prima fază. Frontul Naţional De­ mocrat al Tineretului şi Tineretul Democrat Universitar. dar care cuprindea şi liderii principalelor partide care con­ spiraseră împotriva mareşalului Antonescu — ţărănistul Iuliu Maniu. Comuniştii în guvernele postbelice 1 In prim guvern este cel condus de Constantin Sănătescu. 64 Pentru programul propus de F N D . condus de o persoană agreată de Uniunea Sovietică şi de comuniştii locali — iar acesta va fi Petru Groza 6 4 . 3 . guvern în care reapare Lucreţiu Pătrăşcanu la Justiţie şi apar. foarte pro­ miţător. 1 9 9 6 . Transformări economice şi realităţi sociale. Bucureşti. Frontul Pluga­ rilor. în%aJf tre 23 august şi 3 noiembrie 1 9 4 4 . între 4 noiembrie şi 5 decembrie 1 9 4 4 . Dinu C. Un al treilea guvern este cel aproape identic al generalului Nicolae Rădescu. România în anii 1944-1948. ca ministru secretar de stat şi ad-interim la Justiţie. Principalele acuze aduse statului român de către comunişti şi aliaţii lor sunt făcute în numele unei alianţe consti­ tuite după modelul stalinist al politicii de front comun. Humanitas. ca vicepremier 6 2 .

v.. pe un ton ultimativ. Dar a cărei de­ mocraţii? A democraţiei anglo-americane (. pp. Controlul informaţiei (cenzura) era în 65 . majoritatea se pun în slujba F N D . care este pur şi simplu o dictatură condusă de un partid organizat milităreşte?" — v. scrie în jurnalul său.) este considerat ca o victorie a democraţiei. pentru că ea se poartă nu numai în pieţele centrale ale oraşului. Guverna­ rea. ci cei acuzaţi erau siliţi să riposteze la ploaia de in­ culpări pe care presa controlată de comunişti le aduce cu dărnicie. partidul comunist. 1946. ci şi în jurul unei perechi de cuvinte magice: democrat şi democraţie66. 24 februarie 1 9 4 5 (soldate cu patru 65 morţi şi mai mulţi răniţi) sunt un astfel de exemplu . practic. Incidente­ le grave din ziua de sâmbătă. la fel avea să se în­ tâmple şi cu persoanele. în ansamblu.. Revizuiri şi adăugiri. 1 9 9 8 . prin tradiţie. Giurescu. Războiul trecut (. Această bă­ tălie ar mai putea fi numită şi o bătălie lexicală. pe 16 ianuarie 1 9 4 6 . 66 Constantin Rădulescu-Motru. Floarea Darurilor. Constantin Rădulescu-Motru. viaţa politică româ­ nească era una foarte pasională şi. aduce un plus de radicalism pentru care clasa politică tradiţională.) sau a celei ruseşti. despre „cearta care se duce în­ tre contemporanii noştri asupra înţelesului pe care-1 are cuvântul democraţie. Chiar dacă. în formule retorice verificate deja de decenii în U R S S 6 7 .. Asupra acestor cuvinte partidul comunist îşi impune. 67 Evoluţia presei scrise româneşti este unul dintre cele mai interesante capi­ tole din istoria societăţii după 23 august 1 9 4 4 : din multitudinea de ziare şi re­ viste ce apar.sau nedemocratice. filosof şi fost preşedinte al Academiei Ro­ mâne. prin agitatorii săi. instituţiile sau organizaţiile acuzate de comunişti ca fiind anti. Precum în buna tradiţie a proceselor staliniste în care victima — şi nu acuzatorul — trebuia să aducă probe.. un adevărat mono­ pol. Bucureşti. nu era pregătită — drept care ea va intra în defensivă. 2 2 6 .. acest partizanat asigurându-le aprovizionarea regulată cu hârtie etc. 7 2 .2 4 6 . nu­ mirea unui guvern democratic — adică un guvern pe care comuniş­ tii şi aliaţii lor deghizaţi sub diverse titulaturi de partid să-1 con­ troleze pe deplin. uneori (mai ales în perioadele electorale ale deceniilor interbelice). violentă în sensul propriu al termenului. nu cei ce acuzau erau da­ tori cu probe. mai ales persoane bănuite a fi ferm anti­ comuniste) şi ajung apoi până la a cere..56/ADRIAN C IO ROI AN U depărta din aparatul de stat persoanele compromise în timpul re­ gimului trecut (de fapt. p. Pentru agitaţiile produse de comunişti în aceste luni..

. 71 Această apropiere este vizibilă atât din programul politic al Frontului. Alexandrescu. adică cei trei prezenţi deja în guvernele anterioare (L. vezi I. elementul determi­ nant în numirea. A fost. fără îndoială. 1 9 9 7 . . cel puţin numeric. 70 Ciobanu. Vîşinski în România.. cât şi din simbolurile de care el uzează: dacă emblema comuniştilor reprezintă bine­ cunoscutele secera şi ciocanul.I. fost subsecretar de stat.Pe umerii lui Marx / 57 2 . Politică. Convorbiri. vicecomisarul so­ vietic pentru Afaceri Străine. Ed. 1 9 9 5 . numit Frontul Plugarilor 7 1 .. vechi şi credincios colaborator al lui Stalin 6 9 . plus Petre Constantinescu-Iaşi. Bucureşti. Pătrăşcanu la Justiţie. Institutul Na­ ţional pentru Studiul Totalitarismului. acum însărcinat cu Propaganda. emblema partidului lui Petru Groza este o seceră şi un spic de grâu. In mod evi­ dent. 6 manie 1945. acum ministru plin la Interne). iar dintre cei 18 miniştri plini ai gu­ vernului numai 4 provin de la partidul comunist. Masele populare —forţa hotărâtoare în instaurarea puterii revoluţionar-democratice a muncitorilor şi ţăranilor. condus de Petru Groza 6 8 . Georgescu. Primul guvern procomunist A spiraţia dominatoare a partidului comunist se va materializa f \ p e 6 martie 1 9 4 5 . 1 9 9 7 şi *** 6 martie 1945. trebuie spus că această trecere camuflată de la un tip de regim la altul s-a făcut cu mare grijă: în guvernul Groza din 6 martie 1945 comuniştii. precum şi presiunile directe şi nedisimulate pe care aces­ ta le face asupra regelui M i h a i 7 0 .I. Misiunile lui A. 4 . prin instalarea primului guvern procomu­ nist din istoria României. Chiar dacă şi acest guvern a fost alcătuit după normele Constituţiei încă în vigoare (adică prin îm­ puternicirea smulsă cu forţa regelui încă în exerciţiu). Bucureşti. Bucureşti. Institutul de Studii Istorice şi Social-politice de pe lângă CC al P C R & E d . Primul ministru însuşi era preşedinte al unui partid foarte apropiat de poziţiile comuniştilor. acest guvern a ajuns la putere nu prin presiunea voinţei populare şi nici măcar prin presiunea străzii. Gheorghiu-Dej la Comunicaţii şi T. care la rândul ei va sprijini presa democra­ tă în defavoarea celei independente sau a partidelor politice tradiţionale. 1 9 8 2 . M. de către rege.a. Vîşinski. începuturile comunizării României. 69 Radu Ciuceanu (ed.. dispuse într-o manieră similară. Enciclopedică. nu deţin majoritatea. a acestui guvern au fost vizitele re­ petate pe care le face în România A.). o mişanibuţiile Comisiei Aliate de Control. 68 Pentru o perspectivă proprie istoriografiei din ultima etapă a comunismu­ lui românesc asupra momentului. Fătu ş.

a guvernului Groza. 72 . care era chiar mai favorabilă pentru micii proprietari — vezi. p. aflată în competiţie cu varianta propusă de Partidul Naţional Ţărănesc. Una dintre cele mai sensibile probleme ale instalării acestui gu­ vern a fost problema Transilvaniei.. Chiar din aceste luni. în fond. Onişoru. Victoria obţinută de comunişti prin impunerea guvernului Gro­ za nu va aduce nici o relaxare a vieţii politice interne. opinia publică românească a intuit de la bun început că cvasisimultaneitatea revenirii Transilvaniei sub administraţie românească şi impunerea guvernului cerut de F N D trăda un şantaj politic. provincie cu un trecut istoric încărcat de adversităţi româno-maghiare şi locuită de o netă ma­ joritate românească. în principal.58/ADRIAN CIOROIANU care bine calculată a comuniştilor. aşadar după venirea la pu­ tere. la Bucureşti. spre In timpul campaniei electorale din toamna anului 1 9 4 6 . Ca şi Hitier. Cu toată bucuria prilejuită de această reparaţie istorică. Tran­ silvania a fost redată în parte Ungariei de către Hitier. meşteşugarilor şi micilor co­ mercianţi — v. armata română este cea care eliberează. nu erau decât clienţi ai lor. Unită cu România în decembrie 1 9 1 8 .. 1 4 7 . iar controlul pe ca re-l exercitau asupra acestui aşa nu­ mit guvern de uniune al partidelor democratice era aproape total.. iar administraţia românească nu se va pu­ tea reinstala decât la 13 martie 1 9 4 5 . până la 25 octombrie 1 9 4 4 . această provincie de tru­ pele maghiare (horthyste) şi germane în retragere. România. ea va intra ini­ ţial sub control sovietic. Partidul Comu­ nist a difuzat o broşură — explicit intitulată Comuniştii şi proprietatea — prin care se declara un apărător ferm al proprietăţii ţăranilor. comuniştii şi aliaţii lor din F N D au depus mari efor­ turi pentru a-şi impune propria variantă de reformă agrară. în august 1 9 4 0 . în ciuda re­ petatelor declaraţii liniştitoare ale premierului sau ale liderilor co­ munişti referitoare la caracterul paşnic al schimbării petrecute şi la garantarea dreptului de proprietate 7 2 asupra pământului — acest din urmă subiect fiind unul dintre cele mai arzătoare pentru ţărănimea română. Stalin va face din această provincie tot o mo­ nedă de schimb: deşi. segment social majoritar pentru care bolşevis­ mul era sinonim cu desproprietărirea şi colectivizarea. indiferent de titulatura sub care apăreau în acest guvern. toţi ceilalţi.

organism al repacificării societăţii şi un sprijin pentru reîntoarcerea la normalitate. 1 2 4 şi 2 2 5 . cum spuneam. Viaţa politică în documente. . Schuyler. Misiune dificilă (28 nmmiarie 1945-20 septembrie 1946). Intr-o măsură mai mare sau mai mică. unul dintre cei mai activi comisari. 1 9 9 7 . era pe front) şi în care occidentalii erau reprezentaţi pro forma. Acest organism care trebuia să tuteleze. Rolul Comisiei Aliate de Control |>*""\ rganismul care conducea România nu era alcătuit din factorii . p. Vorobiev. 2 . reclădirea de­ mocraţiei româneşti a fost creat de guvernele sovietic. Pe lângă Vinogradov.Pe umerii lui Marx / 59 ferent decât i aşa nutal. fără nici o putere de decizie efectivă — susţinea moral şi material partidul comunist. la Moscova. 3 . această Comisie.Tranr. în teorie. 1945 (coord. 4 Jurnalul delegatului american este ilustrativ pentru raportul de forţe real din cadrul acestei Comisii — vezi Cortlandt Van R. Aşadar. loan Scurtu). toţi au contribuit la sovietizarea României în cel mai simplu mod cu putinţă — însăşi prezenţa lor aici era sem­ nul acestei sovietizări aflate în marş (vezi capitolul 1 0 . Ed. august TOT o mo. Arhive­ le Statului din România. 5 . care trebuia să reprezinte un presu­ pus. constituţionali — regele şi guvernul —. Chiar din I mari efor-rarâ. alte personaje importante din alcătuirea acestei comisii au fost ge­ neralul LV Susaikov (locţiitor al preşedintelui CAC). Proiectul de lege pentru expropriere propus de Parti­ dul Naţional Ţărănesc pe 10 februarie 1 9 4 5 şi Decretul-lege pri­ vind înfăptuirea reformei agrare dat de guvernul Groza la 23 mar­ tie 1 9 4 5 7 3 . lt. CC NU . mareşalul sovietic Malinovski. Bucureşti. defacto. Bucureşti. ) . englez şi american în scopul de a supraveghea aplicarea condiţiilor Conven­ ţiei de Armistiţiu încheiate între România şi Puterile Aliate la 12 septembrie 1 9 4 4 . In scurt timp a devenit clar pentru oricine că această Comisie — condusă. lacestui guistoric D netă ma• .ea care ie de truT A intra inii a u se va purea la puprilejuită t intuit de rv ardei sub Je F N D puhii Groriuda reBderilor cortrecute şi imului — •e pentru re bolşevis. spre :âul Comuet — prin care micilor co- comparaţie. de gen. aflată I Ţărănesc. ci din aşa numita Co­ misie Aliată de Control (CAC). Vinogradov (în condiţiile în care preşedintele de jure. Ea 73 3 = * * Honi^nia. comisie propriu-zis sovietică din mo­ ment ce reprezentarea anglo-americană era mai mult simbolică 7 4 .vezi. generalul-maior A. Vasiliev (şeful Statului Major al CAC) sau generalul I. sovietic Madislav P. Enciclopedică. 1 9 9 4 . va juca exact rolul contrar.

A C . Ed..60/ADRIAN CIORGIANU va deveni principala instituţie a statului r o m â n în perioada următoare. o iluzorie continuitate în viaţa politică românească şi fost. comuniştii preiau controlul asupra mijloace­ lor de informare în masă — radio şi presa scrisă — precum şi asu­ pra sindicatelor celor ce lucrau în aceste domenii. între noiembrie 1 9 3 9 şi iu­ lie 1 9 4 0 ) . dar au lăsat. ca şi discuţiile private ale acesto­ ra sau ale regelui Mihai în special cu reprezentanţii anglo-americani. Memoriile înaintate de către liderii ţărănişti şi liberali guvernului sau Comisiei Aliate. a partidelor istorice a mai avut de suferit şi de pe urma deciziei unor politicieni de fac­ tură tradiţională de a coabita cu noul regim: cazul prin excelenţă este Gheorghe Tătărescu. 75 . cel puţin de ordin moral. p. de la care aşteptau sprijin. pe de alta refu­ zul sindicatelor tipografiilor. m. . Maniu (liderul ţărăniştilor români. instaurând un control plenar. Tătărescu a acceptat colaborarea cu acest prim guvern I. Solidaritatea. Iconica. Sovietizarea României. Chiper. reprezentant politic american la Bucureşti. Pe 9 decembrie 1 9 4 4 . In aceste condiţii. presa şi activitatea de ansamblu a partidelor de opoziţie va fi su­ pusă unei duble cenzuri: pe de o parte cea a Comisiei Aliate de Control. politic-partizan şi pe deplin interesat asupra societăţii. Apoi a repetat că dacă în intenţia noastră era să abandonăm România. A. unul din­ tre oamenii fideli ai regelui Carol al II-lea (în numele direct al că­ ruia a condus două efemere guverne. să se înţeleagă esenţialul. ca şi Petru Groza. Percepţii anglo-americane (1944-1947). Bucureşti. 1 9 9 3 . nu au avut nici un rezultat major. Reprezentanţii anglo-americani nu au spus nimic. de la cultură la viaţă politică şi economică. 1 0 1 . chiar prin aceasta. Reprezentând. dirijate de comunişti. avem faţă de el datoria să i-o spunem" 7 5 . ) . soldată cu amânări sau interdicţii pentru diferite mani­ festări sau cu sincope în aprovizionarea cu hârtie. drept rezultat. Burton Berry. mai mult decât Groza. n. telegrafia la Washington: „Cu multă emoţie. FI. de la armată la presă. Pop. conducătorul unui partid liberal disi­ dent. de a tipări ceea ce li se părea a fi atacuri la adresa democraţiei instituite de guver­ nul F N D . . Constantinii!. ) m-a întrebat dacă America şi Marea Britanie doreau ca România să devină o parte a Uniunii Sovietice ( .

chiar dacă pe termen scurt. Acest tip de politicieni deveniţi. pe de alta au oferit comuniştilor un binevenit cec în alb de ordin moral. potrivit Constituţiei în vigoare.procomunist. 2. ca şi mulţi alţii dintre membrii partidului său. în R. indiferent de denumire.). In faţa refuzului acestuia — încurajat vizibil de reprezentanţii sovietici din Comisia Aliată —. Bucureşti. regele Mihai.6. 5. în fine. partidul co­ munist a făcut-o fără nici o remuşcare: fostul „tovarăş" Tătărescu. 1 5 8 .H. Acest epi­ sod desemnează ceea ce istoriografia românească numeşte greva rezală77. având ca atu notele reprezen­ tanţilor american şi britanic la Bucureşti — Roy Melbourne şi J. regele se retrage din viaţa politică şi refuză să mai semneze legile elaborate de guvern — semnătură fără de care. Ed. al cărui rol esenţial la actul din 23 august 1 9 4 4 încă nu era negat. funcţiile de vice-premier şi de ministru de Externe. Cazul Gheorghe Tătărescu". Rusan (ed. între 6 martie 1 9 4 5 şi 5 noiembrie 1947. tovarăşi de drum au constituit pentru noul regim un aliat foarte preţios. Enciclopedică. „Greva regală" din 1945 A şadar. Când s-a putut. rege­ le Mihai a cerut premierului Petru Groza să demisioneze. în condiţiile conflictului de interese evident dintre gu­ vernul Groza şi peisajul politic tradiţional românesc. Le Rougetel —. „Politica P C R a «tovarăşilor de drum». seria Anajcie Sighet nr. p. Pe de o parte ei aduceau un plus de experienţă po­ litică. Fundaţia Academia Civică. în care a ocupat. documente diplomamk. 1 9 9 7 . Bucureşti. prin care guvernele american şi britanic declarau că nu vor recunoaşte guvernul român în această formulă pe care o consideră „nereprezentativă" pentru scena politică din ţară. In criza acelor luni s-a văzut foarte clar cine este de partea sistemului politic traŞerban Rădulescu-Zoner. despărţi de ei. 1 9 9 9 . Greva regală 1945. '' Dinu C. din raţiuni diverse. Imposibila încercare. 6 . a încercat relativ repede un act de forţă împotriva guvernu­ lui procomunist: pe 21 august 1 9 4 5 . Anul 1947— Căderea cortinei. Giurescu. acestea erau nule. acest act al regelui a avut asupra societăţii româneşti efectul testului cu turnesol. va ajunge în închi­ soarea comunistă de la Sighet 7 6 .

Cei patru care alcătuiesc noua conducere vor fi şi cei care vor pecetlui sfârşitul macabru a lui Foriş. din octombrie. la mijlocul anu­ lui 1946. cu protejaţii sovietelor. în ra­ portul prezentat aici de Gheorghiu-Dej se regăsesc toate temele pe care partidul le va dezvolta în următorii ani — inclusiv principii­ le economice de bază şi schema politică de urmărit. organizată de partidele istorice şi de tineretul universitar. sigur de sprijinul necondiţionat al sovieticilor şi al Arma­ tei Roşii aflate încă în ţară. începută prin scoaterea din scenă a lui Foriş. la Bucureşti. este desăvârşită schimbarea de paradigmă de care vorbeam anterior. In locul troicii alcătuite din Pârvulescu-Bodnăraş-Rangheţ este ales un cvartet alcătuit din Gheorghiu-Dej (se­ cretar general)-Ana Pauker-Vasile Luca-Teohari Georgescu (ulti­ mii trei. Prin acest act. în calitate de secretari ai Comitetului Central). veritabil maestru al literelor).62/ADRIAN CIOROIANU diţional şi cine este dispus să colaboreze cu noul regim impus — de fapt. primul Congres general al scriitorilor şi ziariştilor ce se deschide la Bucureşti pe 29 august. In fine. -pro forma. congres ce mărturiseşte decizia unor nume marcante ale intelectualităţii române de a colabora cu noua putere (exemplul prin excelenţă este Mihail Sadoveanu. mulţi răniţi şi un număr considerabil de ares­ taţi arată hotărârea guvernului Groza de a nu ceda cu nici un preţ puterea. în aceeaşi perioadă se consumă. Acest război al nervilor deschis în vara şi toamna lui 1945 în­ tre suveranul Mihai I (susţinut. un alt eve­ niment este manifestaţia în sprijinul regelui din 8 noiembrie 1945. şi Confe­ rinţa Naţională a partidului comunist. ostil în cea mai mare parte guvernului Groza. mai jos voi reveni asupra lui. cel mai mare prozator al epocii. Ceea ce con­ tează deocamdată este că schimbarea esenţială se produce la nive­ lul conducerii. pe 4 aprilie anul precedent. Cel puţin trei evenimente pot fi amintite aici: pe de o parte. Evenimen­ tul este de o importanţă reală. Chiar faptul că această din urmă demonstraţie de solidaritate cu regele s-a soldat cu peste 10 morţi. de către partidele tradi­ ţionale ale României şi de aliaţii anglo-americani) şi guvernul Gro­ za (susţinut de Uniunea Sovietică) a trenat până în luna decern- .

Statelelor Unite (J. 32. jitul că a soldat de aresun preţ 1 ArmaConfevenimenlui. departe de a influenţa prin ceva programul guverna­ mental. în zilele premergătoare lărgirii guvernamentale. V.orbeam . Gheor­ ghiu-Dej va povesti. despre întâlnirea pe care. o schimbare care să salveze aparenţele. faptul că Vîşinski şi comuniştii români şi-au dat acordul asupra lor a ţinut seama. In ratemele pe principiice conJa nive-BodnăDej (se­ ni (ultirin acest . 45 în­ de tradiTOII GÎO- brie a aceluiaşi an. . misiunea interaliată a părăsit Ro­ mânia cu sentimente împărţite: „Am părăsit Bucureştiul. După consultări ale acesto­ ra cu regele şi cu principalele partide şi după tratative intense în­ tre guvern şi opoziţie. peste ani. cei doi nou-veniţi au adus cu ei ceea ce Groza şi susţină­ torii săi îşi doreau cel mai mult: recunoaşterea din partea englezi­ lor şi americanilor şi împăcarea cu regele. în Sfera politicii.aprilie vor fi şi cui anu) : . alcătuită din experimenta­ tul Vîşinski şi ambasadorii american şi englez la Moscova. susţinătorii politici ai gu­ vernului Groza o avuseseră cu Vîşinski: „Ne-am înţeles între noi să nu admitem ca reprezentanţi ai acestor două partide nişte fi­ guri. ci nişte oameni de mâna a şaptea" 7 8 . fără îndoială. 1997. fără îndoială. când el a fost unul dintre subiectele principale ale discuţiilor purtate la Moscova în cadrul Conferinţei trilaterale a miniştrilor Afacerilor Externe ai U R S S (Veaceslav Molotov). hide la unor cu noua cel mai alt eve>iembrie s-ersitar. în scurt timp. Cele două per­ sonaje nu erau nume de primă mână ale celor două partide de opoziţie. 47. nr. Pentru materializarea acestui compromis. şi de acest detaliu. a unor alegeri libere.E Byrnes) şi Marii Britanii (Ernest Bevin). fără îndoia­ lă. cu un sentiment de tristeţe şi profund recunoscător că nu m-am 78 *** „Stenograma şedinţei Biroului Politic al CC al P M R din 29 noiembrie i decem- 1961" (I). aşadar. este cu totul discutabil dacă vreunul dintre cei pre­ zenţi era încredinţat că aceste alegeri libere chiar se vor produce. Conştientă. de acest compromis cosmetic. A fost mai curând o pasare a res­ ponsabilităţii. Petru Groza acceptă să primească în guver­ nul său câte un reprezentant din rândul liberalilor (Mihail Romniceanu) şi din cel al ţărăniştilor (Emil Haţieganu). A fost. şi nu situaţia. p. So­ luţia de compromis aleasă aici a fost includerea în guvernul român a unor reprezentanţi ai ţărăniştilor şi liberalilor şi organizarea. pe 31 decembrie so­ seşte la Bucureşti o comisie interaliată. Averell W Harriman şi Archibald Clark Kerr.J e umerii Marx I 63 impus — parte.

Anul 1946 — începutul sfârşitului (instituţii. a trecut la organizarea alegerilor. la 25 ianuarie 1946. Anul 1946 a fost unul secetos. 178. Giurescu. Revizuiri. Bucureşti. Astfel încât alegerile. mentali­ tăţi. De fapt. pentru noiembrie acel an.. 2. început sub semnul unei fragile speranţe. ambasadorul englez Clark Kerr 7 9 .. p. Iniţial. dorea ca alegerile să aibă loc toamna — în ideea că ţăranul român devenea mult mai destins în momentul în care avea recolta anului adusă deja în hambarul din gospodăria proprie.).. Chiper. 3. 81 Romulus Rusan (ed. dar nu şi vremea. p.. reprezintă pentru istoriografia românească ac­ tuală o nucă greu de spart. peste câteva luni academicianul român Rădulescu-Motru nota în jurnalul său: „Ce blestem pe mine. evenimente). Amândoi aveau toate motivele pentru aceste meditaţii.7. deci.. Sovietizarea României.. 1996. Ca un răspuns indirect. grăbite să încheie aventura politică a avoca­ tului Groza. mai curând temători pentru ziua de mâine. Alegerile trucate din 19 noiembrie 1946 A ceste alegeri. să mă ştiu român!" 8 0 . planificate în cele din urmă pentru 19 noiembrie. se pu­ sese în discuţie organizarea lor la sfârşitul primăverii — era dorin­ ţa opoziţiei politice. anul 1946. 82 Dinu C. 6. astfel lărgit. determinante pentru istoria postbelică a comunis­ mului românesc. Fundaţia Academia Civică. Rădulescu-Motru. Pop. ne conduc spre ideea că acest scrutin a reprezentat „cea mai mare fraudă politică din întreaga istorie parlamentară a României" 8 2 . Revizuiri. prefaţă la Rădu­ lescu-Motru. avea să se termine cu o deziluzie totală pentru democraţia românească 8 1 . Guvernul Groza. Blocul Partidelor Democrate (BPD) a putut — cu ajutorul Co­ misiei Aliate de Control şi al Armatei sovietice — controla jocul electoral. 80 79 . au adus la urne ţărani români dezamăgiţi de recoltă şi. Constantinul.. preconizate ca fiind libere..64 / A D R I A N CIOROIANU născut în România" — transmitea către Londra.. Deşi toate datele existente. Alianţa la putere. 440. ca şi cele lo­ gice. seria Analele Sighet nr. „«Alegerile» din 19 noiembrie 1946". procomunistă. p.

84 Giurescu.. la nivel general o demonstraţie clară a acestei falsificări este cu atât mai dificilă cu cât. 103. C a m i o a n e cu alegători {ai Virgiliu Ţârău. Paradoxal. în Anuarul Institutului de Istorie A.. Câteva exemple: într-un dialog cu ambasadorul american Harriman. în u r n ă s-au p u s lis­ tele votate pe semnul soarelui (al blocului guvernamental) înainte de ora 8 dimineaţa când a început votarea.D. Fiat Lux.Pe umerii lui Marx / 65 totuşi. aliată doctrinar cu BPD) a primit 7%. 1996. Cert este că rezultatele oficiale au ilustrat o victorie zdrobi­ toare a regimului: Blocul Partidelor Democrate (alianţa condusă de comunişti) a obţinut 83. pp. respectiv Romniceanu). poate spera chiar la 90 la sută din voturi 8 4 . 1996.. iar opoziţia (liberalii şi ţă­ răniştii) doar 8. în Studii de istorie a Transilva­ niei (ed. în semn de protest faţă de această clară măs­ luire. mai mulţi reprezentanţi sovietici sau comunişti români oferiseră. o prognoză ce ulterior s-a dovedit foarte aproape de realitate.. Xenopol. vicecomisarul sovietic Vîşinski prevedea o victorie a guver­ nului „cu 70 de procente". 204. p. ci pentru că. îna­ inte de alegeri cu câteva luni. Bucureşti. Onişoru. într-o societate tradiţională în care zvonul este o institu­ ţie în sine ce suplineşte deseori mass-media (cazul României). Gogâltan). 83 . „Campania electorală şi rezultatul real al alegerilor din 19 noimbrie 1946 în judeţele Cluj.". S-a v o t a t fără identificarea aceluia care vota.) că mă îngrozesc. Iaşi.8% din voturi (adică 347 de mandate dintr-un total de 414). p. „19 noiembrie 1946". ambasadorul sovie­ tic la Bucureşti Serghei Kavtaradze spunea că partidul comunist. XXXIII. F. Dumitru Şandru & G h . Someş şi Turda". P N Ţ şi PNL şi-a retras din guvern cei doi reprezentanţi (Haţieganu. în scop propagandistic. ulte­ rior alegerilor partidul comunist s-a străduit să şteargă toate urme­ le 8 3 . în decembrie 1945. „prin anume tehnici". Uniunea Populară Maghiară (MADOSZ. Cluj. „«Alegerile» din 19 noiembrie. dar răul era deja produs. Foarte mulţi alegători au fost opriţi de la vot. Mitu. înaintea alegerilor. 1994. S. Adevărul despre alegerile din 19 noiembrie 1946 (analiza presei).69%. pentru impunerea versiunii sale. acest rezultat nu i-a uimit pe români în foarte mare măsură — nu din cauza unui fatalism anistoric. Radu Pisică. 16-17 şi 47. De fapt. şti­ rile despre fraudele comuniste au apărut concomitent cu anunţa­ rea rezultatelor: „ S e povestesc atâtea acte de samavolnicie comise de oamenii guver­ nului (. t.

adică de mai multe ori.. După votare. s-au trimis comisiei centra­ le procesele-verbale în alb. A. şi aici s-au completat punându-se după or­ dinul guvernului numărul de voturi care convenea" — nota Rădules­ cu-Motru în jurnalul său. conform Constituţiei.) au circulat de la o secţie la alta votând la toate sec­ ţiile. la şedinţa inaugu­ rală a noului Parlament ales. In aceste condiţii. pe 22 noiembrie 1946. .C.66 / A D R I A N CIOROIANU BPD. tot ce-i mai rămâne de făcut regelui este să participe la 1 decembrie.m. partidul comunist putea merge mai departe în ma­ terializarea planurilor sale. Cu o importantă victorie de ordin formal la activ. n.

. Viaţa politi­ că. la Moscova. Sovrom-urile a baza acestor întreprinderi mixte a stat acordul economic pe t™ termen lung semnat între România şi U R S S în 8 mai 1945. In literatura politică de nuanţă encomiastică ce avea să infesteze discursul public peste câţiva ani. se produce în România. foarte curând după preluarea puterii de către guvernul Groza. într-un cuvânt când e folosit de noi. Manuscrise economico-filozofice din 1844 în paralel cu ceea ce putem numi colonizarea politică — adică im­ plantarea unui model politic a cărui experimentare se produsese deja în Rusia bolşevică —. Una dintre primele roa­ de ale acestei reformări s-a regăsit în întreprinderile mixte sovieto-române din cadrul gigantului proiect Sovrom85. iar convenţia a fost semnată la 17 iulie 1945 (coinci­ denţa făcea să fie chiar ziua deschiderii Conferinţei interaliate de la Potsdam). 3. 9. (. . V. p.. aceste societăţi 85 Pentru câteva dintre decretele-lege de înfiinţare în România. 1996. 36. băut.1. 310 şi 372. Karl Marx. locuit de noi etc. 3. în­ cât noi considerăm un obiect ca fiind al nostru abia din momen­ tul când îl avem. în Newsfrom behind the Iron Curtain. şi *** „Sovroms".) Desfiinţarea proprietăţii private este prin urmare comple­ ta emancipare a tuturor simţurilor şi însuşirilor omeneşti.. p.! 945. prin urmare când există pentru noi sub formă de capital sau se află nemijlocit în posesia noastră. în Sfera politicii. v. o colonizare econo­ mică camuflată în spatele ideii de reformă. nr. când e mâncat. voi. 25. p. septembrie 1954. 16 sau *** „Nota cu privire la constituirea şi li­ chidarea fostelor societăţi sovieto-române (sovrom-uri)". îmbrăcat..C A P I T O L U L 3 Noua direcţie economică » Proprietatea privată ne-a făcut atât ăe proşti şi de unilaterali.

Ele sunt caracteristice pentru acel nou tip de relaţii economice. Una dintre principalele forme de ajutorare a ţării noas­ tre de către U R S S o constituie sovrom-xxnle. p. sovrom-urile au pregătit aceste reforme comuniste: „In concluzie: în timp ce întreprinderile cu capital străin din Româ­ nia burghezo-moşierească agravau exploatarea capitalistă a clasei noastre muncitoare. Cartea Rusă. 87 Ibidem. alte câ­ teva întreprinderi mixte. Este cu totul normal ca aceste societăţi să apară înainte de etatizarea. sovieticii l-ar aduce în economia românească. Iacob.). ţinând seama de interesul sovietic faţă de zăcămintele româneşti de petrol. având în centrul diagramei sale uzinele petroliere din regiunea Ploieştiului (viitoarele Uzine 1 Mai). i-au urmat. jupuiau şapte piei de pe poporul nostru (. Ed. ajutor politic. centralizarea şi planificarea în ansamblu a economiei noastre — în fond.. acordă ţărilor de democraţie populară — şi printre ele şi ţării noas­ tre — un ajutor frăţesc şi multilateral. Prima întreprindere mixtă româno-sovietică a fost (în mod ab­ solut firesc. era invocarea exploatării din trecut a re­ surselor româneşti de către trusturile străine. înfiinţată pe 17 iulie 1945. prin aceste implanturi. reprezentând şi ele domenii profitabile ale economiei româneşti tradiţionale: Sovromtransport (destinată atât Al. 5. care va deveni şi ea clişeu la începutul anilor '50: prima. diplomatic. în acelaşi an. trimitea la un autentic şi inovator know-how pe care. 1951. 86 . cu totul declara­ tivă şi net anticapitalistă. drept un ajutor oferit de U R S S într-un ceas de restrişte: „Uniunea Sovietică.. Patria Socialismului. printre cele mai importante din Europa conti­ nentală la acea dată) Sovrompetrol. sovrom-urile au desfiinţat exploatarea în întreprinderile lor. Rolul şi importanţa societăţilor sovieto-romăne. Bu­ cureşti.68/ADRIAN CIOROIANU aveau să fie prezentate. p. Societăţile Sovrom au fost create sub o dublă motivaţie. a doua. 3 1 . normal. asigură muncitorilor lor un nivel de viaţă din ce în ce mai ridicat şi contribuie în mod hotărâtor la reproducţia socialistă lărgită din ţara noastră"87 — spune un purtător de cuvânt al interpretării oficiale a momentului. economic. care există între U R S S şi ţările de democraţie populară" 8 6 .

12 (ediţia rusă). care va ajunge să controleze 71 la sută din producţia românească de cărbune). simbol al cooperativizării agriculturii 88 ) — toate acestea din urmă înfiinţate în august 1949. destinată exploatării zăcămintelor de gaz natural. controlând şi supraveghind creditele acor­ date). p. Sovrommetal (destinată exploatării minereurilor feroase şi a Combi­ natului metalurgic de la Reşiţa). prin comasarea mai multor fabrici foste particulare.. Sovromcărbune (cu întreprinderi pe Valea Jiului şi în bazinele Hunedoarei. Sovrombanc (un joint stock ban­ car înfiinţat pe 14 august care va monopoliza comerţul şi tranzac­ ţiile financiare dintre U R S S şi România. voi. în fine. Sovromconstrucţii (întreprindere ce prelua construcţiile industriale. încă în activitate). 88. ul­ timul grup de sovrom-uri va fi înfiinţat în august 1952: Sovrom Uti­ laj Petrolier (pentru producerea echipamentului industrial destinat 88 Cu retorica sa deseori foarte plastică. Stalin. Rolul şi importanţa. Tars (Transporturile ae­ riene româno-sovietice — 8 august). iniţial.. în special în zona Transilvaniei). Sovromchim (o întreprindere destinată. Stalin se adresase odată muncitori­ lor de la uzina de tractoare din Stalingrad: „Cele 50 000 de tractoare pe care tre­ buie să le daţi ţării anual sunt 50 000 de obuze care aruncă în aer lumea veche. .Pe umerii lui Marx / 69 transportului fluvial şi maritim. burgheză şi croiesc drumul noii orânduiri socialiste la sate" — IN. Sovromasigurare (din august 1949. ea era destinată exploatării forestiere. şi care finanţa şi activita­ tea celorlalte sovrom-uri. Sovromgaz (din martie 1949. în următorii ani. ma­ terie primă abundentă în România). Sovromtractor (întreprindere locali­ zată în oraşul Braşov. scoţând astfel de pe această piaţă firmele de construcţii private. în lunile următoare se anunţă în­ fiinţarea întreprinderii mixte Sovromfilm (o „agenţie" de import şi de distribuire a producţiilor cinematografice sovietice). Opere.. producţiei de material chimic). cât şi industriei navale de con­ strucţii şi reparaţii înfiinţată pe 19 iulie). în domenii considerate ca având importanţă economică uşor verifica­ bilă: este cazul întreprinderii Sovromlemn (înfiinţată în martie 1946 şi dezvoltată în principal după 1948. apud Iacob. pe ruinele fostei uzine de avioane IAR bom­ bardate în timpul războiului şi destinate apoi construcţiei de trac­ toare. crearea de noi sovrom-uri a continuat. una dintre cele mai profita­ bile întreprinderi mixte. o societate mixtă de asigurări comerciale). p. 234.

adică 5 respectiv 4 astfel de companii. destinat exploatării zăcămintelor româneşti de uraniu a fost. aspectele cele mai semnificative din istoricul de început al acestor companii: în primul rând. spre exemplu. aceeaşi paritate se aplica şi în privinţa conducerii societăţilor 91 — chiar dacă sovieticii erau cauţionaţi cu aducerea specialiştilor şi a metodelor noi de lucru. împreună cu care U R S S în­ fiinţase în aceeaşi perioadă două întreprinderi mixte. despre el s-a vor­ bit doar în momentul în care sovieticii s-au retras din afacere. în perspectivă. 90 Din motive care ar presupune o analiză separată. cel al Iugoslaviei. în cazul Ungariei şi României. 89 . şi cel mai secret dintre toate: dacă înfiinţarea sa a fost trecută sub tăcere. iar administrarea lui a revenit în exclusivitate părţii române. Sovromnaval (desprinsă din Sovromtransport.. este de reţinut că această reţetă a fost aplicată de sovietici în mod deosebit în ţările din zonă care i-au fost inamice în război. Două sunt. în toate cele trei ţări participarea sovietică iniţială s-a rezumat la preluarea şi folosirea sub firmă proprie a proprietăţilor şi instalaţiilor industriale pe care Germania sau Italia le avuseseră în zonă — preluare facilitată de o prevedere a Conferinţei de la Există şi un caz mai deosebit. p.. adică în acele ţări foste satelite ale Germaniei — este vorba despre Bulgaria. jumătate aparţinea statului sovietic. cred. Ungaria şi România 8 9 . acestui gen de cooperare. împărţite egal între cele două părţi. la facilitarea achitării de către acestea a despăgubirilor de război datorate Uniunii Sovietice 9 0 . această formulă de cooperare era stabilită pe baza unei contribuţii egale a părţilor şi avea menirea de a con­ tribui la redresarea economică a celor trei ţări şi. Declarativ. în cazul României. în teorie participarea economică prin so­ vrom-uri se făcea pe bază de paritate: jumătate aparţinea statului român. ce grupa şantierele de construcţii şi reparaţii navale) şi Sovromcuarţ (acesta din urmă. bineînţeles.. 91 Iacob. această proprietate comună se realiza sub forma unei societăţi pe acţiuni. în al doilea rând. 3 1 . Rolul şi importanţa.70/ADRIAN CIOROIANU prelucrării petrolului). din motive lesne de înţeles. este foar­ te posibil ca în unele dintre bombele atomice sovietice ale anilor '50 să se fi aflat uraniu românesc). tot teoretic. ruptura intervenită după 1948 între Stalin şi Tito a pus capăt. în Bulgaria şi Ungaria acest tip de întreprinderi mixte s-a dezvoltat la o scară mult mai redusă.

îi vor întreprinde în anii '50. prin care aliaţii anglo-americani renunţau la partajarea lor. Pe 25 septembrie acel an.Pe umerii lui Marx/7\ Potsdam. a înregistrat pierderi). până în 1956). lipsuri de tot felul s-au făcut simţite din ce în ce . implicit. altfel spus lecţia sovietică fu­ sese nu numai învăţată. conduşi de Gheorghiu-Dej. 3. mai multe 1 \ etape. Seceta anului I 946 şi consecinţele sale eformarea economiei româneşti a cuprins. ci şi aplicată. vom vedea. organism de coordona­ re şi strategie economică care reunea câţiva dintre miniştrii-cheie ai guvernului.2. în toamna anului 1954. căderea în desuetudine a acestei forme de pretinsă colaborare economică. aceasta a reprezentat. evident. amintit mai sus. program în care cerinţa dezvoltării industriei grele ocupa un loc central. un comunicat sec din Pravda (reluat de Scânteia) anunţa „cedarea" că­ tre RPR a părţii sovietice din sovrom-uri — şi. Destinul acestor întreprinderi mixte ar merita. o anali­ ză separată. cedându-le în această zonă în exclusivitate Uniunii Sovietice. fără nici o grijă privind acoperirea lor în aur) şi a dezorganiză­ rii economice. desfiinţarea sovrom-urilor va fi unul dintre paşii spre 0 relativă independenţă pe care comuniştii români. 12 din cele 16 întreprinderi Sovrom în activitate în acel moment au fost desfiinţate (restul. de la bun început. de tip sovietic. de către sovietici. cei însărcinaţi cu probleme economice. guvernul are iniţiativa înfiinţării Consiliului Suprem al Economiei Naţionale. motivul lichidării a fost acela că sectorul socialist. a aşa-zişilor lei de război — lei tipăriţi de sovietici şi aruncaţi pe piaţă cu bună ştiin­ ţă. în cazul românesc. drept despăgubiri de război. atât din punct de vedere economic (una dintre surse­ le citate spune că dintre toate sovrom-urile numai unul singur. în următorii doi ani. Pe fondul deprecierii accentuate a leului (moneda naţională a României re­ simţea acut şi efectul aducerii. TARS. aşa cum rezulta clar din Programul de guvernare al Frontului Naţional Democrat. în martie 1946. cât şi politic. desigur. era deja larg majoritar în economie (şi practic unicul existent în industrie). o pre­ ocupare principală a guvernului Groza. oricum.

Etatizarea Băncii Naţionale şi reforma monetară din 1947 jf^ tatizarea Băncii Naţionale a României. In fapt. Ca o consecinţă firească. cheltuielile totale ale României legate de aplicarea condiţiilor armistiţiului se ridicau. în aceste condiţii. Bucureşti.3. a C putut fi legitimată ca fiind o soluţie pentru ieşirea din impas. cu toate consecinţele dramatice imaginabile. România a devenit astfel sce­ na unui masiv exod de populaţie din Moldova către alte zone din sud sau vest. situaţia economiei era dezastruoasă. editat de Revista de Istorie Militară. întreţinerea armatei etc. mai ales. 1946. situaţia financiară a ţării nu era nici ea de invidiat: la sfârşitul anului 1946. fiind destina­ te guvernului) în raportul Situaţia economică şi politică a României în preajma alege­ rilor întocmit de Serviciul Special de Informaţii şi datat 18 noiembrie 1946 (Ro­ mânia. 1995. spre compara­ ţie. 93 Pentru un bilanţ general al cheltuielilor României pentru aplicarea Con­ venţiei de Armistiţiu în perioada 12 septembrie 1944-31 martie 1947 vezi *** Armata Roşie în România.1 miliarde lei. 451). mai ales în pregătirea alegerilor din noiembrie 1946 9 2 . p. ca punct de reper. pentru perioada septembrie 1944-decembrie 1946. măcar o parte a românilor a văzut în etatizare acel act necesar pentru reintrarea în normalitate! în mod cert. — se ridicau la o sumă cu puţin mai mare. starea de spirit a populaţiei devenea alarmantă pentru guvern. specula diferitelor produse de­ ficitare a devenit un fenomen curent. Tot acest peisaj sum­ bru a fost agravat şi de seceta dură din 1945 şi. voi. 3. In plus. la suma de 3 920. 92 . Deloc paradoxal. a Informaţii interesante (chiar dacă în mod evident partizane. în special în regiunile din Moldova (estul ţării). Pe fondul acestor realităţi. să reţinem. căruia statul — el însuşi slă­ bit de ingerinţa sovietică plenară — nu se putea realmente opune.. Viaţa politică. 149-205. din 1946.. 4 182 miliarde lei (notă a Oficiului de studii gene­ rale din 5 decembrie 1946) 9 3 . exod care nu-şi are corespondent nici măcar în timpul războiului. 1. Documente.72/ADRIAN CIOROIANU mai acut. că toate celelalte cheltuieli ale statului român — pentru admi­ nistraţia civilă. 1996. pp.

1994. în august 1947 veritabila surpri­ ză se produce practic peste noapte (în noaptea de 15 spre 16. aceas­ tă lege era sancţionată şi ea urma să intre în vigoare de la 1 ianua­ rie anul următor 9 4 . nr. alăturând o motivaţie politică unui proces care părea validat prin simpla evoluţie a lucrurilor. Măsura a fost un veritabil şoc pentru o parte a populaţiei — un efect. mai bine zis): în aparenţă legitimat de creşterea masei monetare de pe piaţă (de reţinut. 96 Baza de calcul era dolarul american la paritatea de 35 dolari pentru o un­ cie de aur. Viaţa politică. dar plafonul de schimb era de 3 milioane pentru salariaţi şi pensionari. 1947. cu o evidentă miză politică. mai mult decât necesarul coti­ dian. Astfel în­ cât. CXTV. Apoi. 95 România. România semnează la Paris Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate. un dolar american ajunsese egal cu 900 000 de lei. p. în mare spus ale clasei exploatatoare). guvernul pune în practică o refor­ mă monetară radicală. respectiv Clauze economice) tratau aspectele economice aflate în discuţie 9 5 . de 5 mili­ oane pentru ţăranii agricultori şi de numai 1. Caracterul de clasă al reformei reiese clar din prevederile ei: un leu nou era echivalentul a 20 000 de lei vechi.5 milioane pentru cei fără un loc de muncă (printre care. impu­ să) în privinţa despăgubirilor datorate Uniunii Sovietice s-a fixat la suma de 300 milioane dolari SUA. cu totul planificat de regim —. anunţând astfel acest din urmă an ca unul care va marca în mod decisiv configuraţia economică şi socială a ţării. mai precis pentru acea parte a populaţiei care încă mai avea bani. . 13158.. pp. 91-108. 298. evident. se numărau şi rămă­ şiţele aristocraţiei româneşti. plătibili în decurs de 8 ani începând cu data de 12 septembrie 1944 (data semnării Conven­ ţiei de Armistiţiu) 9 6 .Pe umerii lui Marx / 73 fost relativ simplu pentru propaganda comunistă să prezinte mă­ sura ca fiind o încercare de a depăşi impasul creat de aceşti primi ani ai tranziţiei postbelice. iar cota monedei româneşti era în continuă scădere. în aprilie 1947. dealtfel. la 10 februarie. creştere încurajată de sovietici în mod evident!) şi de recenta etatizare a BNR. Soluţia convenită (de fapt. tratat ale cărui capitole V şi VI (Reparaţiuni şi restituiri. 28 decembrie 1946. 94 *** Monitorul Oficial. La data de 20 decembrie 1946..

Ulterior. 1994.n.74/ADRIAN CIOROIANU Totodată. dacă Cehoslovacia a fost la un pas de acceptarea planului american iar Polonia a urmă­ rit-o îndeaproape. să reţinem. 1947. spunea răspunsul Guvernului României din 9 iulie 1947. Consiliul de Aju­ tor Economic Reciproc (CAER) destinat în principal ţărilor de demo­ craţie populară din Europa de Est. la cursul fixat de Banca Naţiona­ lă — adică de guvern. votat de Marea Adunare Naţională pe 11 iunie 1948.. Naţionalizarea din 1948 şi începutul colectivizării Ţ"\ upă toate aceste schimbări de esenţă în politica economică Î L * / — schimbări ce completau. în noiembrie 1947). la iniţiativa Moscovei. p. în calitate de ministru de externe.. ea trebuie privită ca parte din efortul uneori disperat al comuniştilor privind legitimarea. se va vedea mai jos.4. n-a mai însemnat decât confirmarea oficială a noii căi pe care ţara o îmbrăţişase. 183. . Alegerea zilei de 11 iunie nu a fost deloc întâmplătoare. motivele invocate: „Guvernul român (. 3. prin ancorarea într-o istorie cu care. posesorii particulari de aur şi valută erau obligaţi să şi le schimbe în lei noi stabilizaţi. transformă­ rile politice —. Nu trebuie uitat nici amănuntul — mai cu­ rând de natură politic-birocratică decât economică — al respinge­ rii de către România. pentru contracararea Planului Marshall va lua naştere. semnat. de Gheorghe Tătărescu (acesta va fi. aceasta fiind directiva dată de la Moscova pentru toată Europa de Est. nu 97 România.. Cert este că. de altfel. n.) consideră [această propunere. România. Dacă asupra cauzelor acestui refuz ro­ mânesc nu putem avea nici o îndoială. a Planului Marshall de redre­ sare economică a Europei 9 7 . actul naţionalizării mijloacelor de producţie.] neeficientă pe planul economic şi primejdioa­ să pe planul politic'1. înaintea eliminării sale din guvern. nu a pus nici o problemă. în iulie 1947. prin guvernul Groza. în ianuarie 1949. în această privinţă.. unul dintre ultimele acte im­ portante pe care Tătărescu le-a semnat. de altfel. guvernul român a fost unul dintre cei mai docili proaspăt aliaţi ai U R S S . Viaţa politică. ca mostră de discurs.

pe mai departe. iar domnitorul Gheorghe Bibescu recunoscu­ se. planificată după model sovietic: Comisia de Stat a Planificării (CSP). ca atare. a fost adoptat primul plan cincinal 1951-1955. iar restul va rămâne în proprietate individuală. declanşat de Plena­ ra Comitetului Central din 3-5 martie 1949. din 15 milioane hectare teren agricol. Pe 11 iunie 1848 (stil vechi). aducerii forţate) în pro­ prietatea statului (declarativ. unde colectivizarea era. Gheorghe Magheru. două săptămâni mai târziu era înfiin­ ţat şi organismul ce avea să direcţioneze politica economică de perspectivă imediată a statului. Desigur că orice analo­ gie între Gheorghiu-Dej şi Bălcescu sau între Vasile Luca şi C A . Pretenţia comuniştilor de a „răzbuna" acel episod revoluţionar nereuşit este una dintre multele fraudări ale istoriei care vor urma. imposibilă. statul obţinea — în urma legii na­ ţionalizării — monopolul mijloacelor şi forţelor productive impor­ tante. lovitura de graţie avea să vină în anul urmă­ tor. imensa majoritate vor intra în posesia GAC (gospodăriile agricole colective. îndeosebi în zonele de munte. prin începerea trecerii (mai bine spus. în cazul primelor două — . In fine. Sistemul cincinal a urmărit. Cu excepţii nesemnificative. C A . izbucnise re­ voluţia la Bucureşti. Nicolae Golescu ş. prin liberul consimţământ al ţărani­ lor) a terenurilor agricole şi a inventarului agricol — ceea ce se cheamă procesul de colectivizare a agriculturii. ca o urmare firească. Rosetti ar fi rizibilă. întocmit de o comisie româno-sovietică su­ pervizată de Miron Constantinescu — în calitate de preşedinte al Comisiei de stat a planificării. Rosetti. forţat. după reglementarea sectorului industrial. noul guvern alcătuit din Nicolae Bălcescu. după mode­ lul sovhozurilor) — ulterior denumite CAP (cooperative agricole de producţie) şi LAS (întreprinderi agricole de stat) —. în decembrie 1950.Pe umerii iui Marx / 75 aveau nimic de-a face. după mode­ lul colhozurilor) şi GAS (gospodăriile agricole de stat. cu un bilanţ absolut pozitiv pentru autorităţi: în mare. proces ce se va în­ cheia în 1962. întreaga istorie a României comunizate. Sistemul centralizării şi planificării — susţinut politic — s-a impus foarte repede: 1949 şi 1950 au cunoscut planuri de stat anu­ ale în economie.cl. fiecare cincinal a avut priorităţile sale (de exemplu.

1992. Bucureşti. Guvernarea Gheorghiu-Dej. toate cincinalele româneşti au fost marcate de obsesia industriali­ zării). Ceauşescu şi Securitatea. cifrele lor şi. pp. o cronologie a colecti­ vizării. structurile colectivizate deţineau 96% din suprafaţa arabilă a ţării şi 93. (în conti­ nuare A.) I.76 /ADRIAN CIOROIANU 1951-1960 — prioritară a fost electrificarea ţării. 98 . In mare parte. Humanitas. iar ca număr de populaţie cuprinsă.. p. După cum avea să anunţe Gheorghiu-Dej în Raportul cu privi­ re la încheierea colectivizării prezentat în faţa Marii Adunări Na­ ţionale pe 27 aprilie 1962. folosită drept ţap ispăşitor al afacerii) menţionase mai mult de 80 000 de ţărani trimişi în judecată „în numele luptei împotri­ va chiaburilor". 1949-1962. pp. 1998. Roske). în raport cu sistemul capitalist. la Octavian Roske. Bucureşti. pe ansamblu. Comunismul. din 7 decembrie 1961. 33. 100 Dennis Deletant.. 1949-1962". 140-143. întrecerile între întreprinderi şi depă­ şirile de plan erau necesare măcar din perspectiva „demonstrării" superiorităţii sistemului socialist (de tip sovietic) în economie. cu cele mai importante momente ale sale. ca­ sele celor deportaţi sau izgoniţi au devenit sedii ale organismelor de partid sau ale cooperativelor agricole locale. v. 1. „Colectivi­ zarea agriculturii în România. Care fusese însă preţul acestei victorii asupra satului românesc tradiţional şi liber? In decembrie 1961. Humanitas. O. Elite şi societate. peste 3. strămutaţi sau deportaţi 1 0 0 . 233 şi cuvântarea lui Gheorghiu-Dej în Scânteia.2 milioane de familii erau încadrate în sistem 9 8 . liderul Gheorghiu-Dej (în încercarea repe­ tată de a arunca vina acestor crime asupra deja căzutei Ana Pauker. după în­ ceputul colectivizării peste 17 000 de familii de „moşieri" şi de „chiaburi" (echivalentul românesc al kulacilor ruşi) au fost izgoniţi din propriile case. mai ales. (coord. 1993. din care 30 000 ar fi fost obiectul unor procese-spectacol în public. 1998. 146-168. p. O bună prezentare a colectivizării în contextul politic al vremii şi a impac­ tului asupra ţărănimii române la Stelian Tănase. Potrivit altor surse.. nr. 99 Vezi Ionescu. Bucureşti.4% din suprafaţa agricolă.T. Parlamentul României. în Arhivele totalitarismului. şi *** Dosarul colectivizării agriculturii în România. procese care ar fi speriat şi dezgustat mase­ le de ţărani forţaţi să asiste la ele 9 9 .

nu fuseseră parcurse în întregime în Ro­ mânia. ca fiind un dat al istoriei. Acest miraj a dăinuit până târziu. în sine. al acestei modernizări comu­ niste a părut cu atât mai palpabil cu cât etapele modernizatoare anterioare comunismului. Socialismul. în decursul unei vieţi de om. şi în alte domenii decât cel strict socioeconomic): pe de o parte. această modernizare comunistă şi-a găsit subiecţii şi clienţii săi. a te opune acestei modernizări însemna a intra în luptă cu un regim ce controla o jumătate de continent şi era în plină expansiune pe alte continente. confortul relativ al unei locuinţe la bloc şi facilitatea la fel de relativă a aprovizionării dintr-un ma­ gazin aflat în drumul spre serviciu. de la bun început un fals preme­ ditat — având acoperire. ca variantă de modernizare. în principal. pentru o populaţie anterior preponde­ rent rurală şi deloc pretenţioasă. Pe de altă parte. începând cu anii '60.Pe umeri/ lui Marx / 77 3. reprezenta saltul optim ce se putea spera. cu toate progresele uriaşe făcute într-un timp istoric relativ scurt. din primele decenii. In mod firesc. măcar până la începutul anilor '80. Comparaţia oricărui an al regimului comunist cu 1938 este frauduloasă pen- . de fapt. prin două motive (valabile. legitim şi ireversibil. esenţa net politică a tuturor acestor re­ forme. la nevoie. suc­ cesul aparent. Trebuie spus că aceas­ tă comparaţie reprezintă. ca nivel de trai. doar în privinţa datelor demo­ grafice. anul de maximă dezvoltare al României interbelice. Câtă vreme regimul era implicat direct în succesul acestei variante de modernizare ce păruse a se verifica prin bune rezulta­ te în Uniunea Sovietică. De la un capăt la altul al regimului comunist. deşi chiar şi acest indicator este discutabil. Facilitatea cu care s-au impus se explică. Tocmai lacunele modernizării capitaliste româneşti antebelice au permis pseudomodernizării comuniste să pară. Femeia şi tânărul în sistem /\ 1 n mod indubitabil. sistemul socialist de tip sovietic aplicat în I economie şi în societate a fost o variantă de modernizare. valid. într-un oraş el însuşi în expan­ siune. momentul din is­ toria României „vechiului regim" folosit ca reper în analizele com­ parative sau în înregistrările statistice a fost anul 1938.5.

ulei. zahăr. 101 . Ed. Alegerile din noiembrie 1946 au fost pregătite propagandistic şi din acest punct de vedere: potrivit discursului politic comunist.9 ori mai ridicat decât cel al muncitorului din 1963. practic. In România interbeli­ că. ca şi până atunci. 258. Bucureşti. fie că erau sau nu alfabetizate. dar toate aceste produse nu s-au găsit multă vreme decât pe cartelă. 102 Cristina Liana Olteanu. ediţia a IlI-a. se prevedea atunci dreptul de vot al cetăţenilor. 1992. Ed. era pentru prima dată când femeile erau într-adevăr libere se voteze. pe de altă par­ te. p. cantităţile alocate fiind minime" 1 0 1 . De la origini până în zilele noastre. Politeia-SNSPA. Studii de istorie socială. iar de cealaltă parte (în timpul regimului comunist) o economie ale cărei principale trei principii de existenţă erau naţionalizarea. venitul muncitorului fusese în 1938 de 1. Bucureşti. în terme­ nii reali ai „puterii de cumpărare. exercitarea drep­ tului de vot era condiţionată de ştiinţa de carte şi. intere­ sant este altceva: chiar dacă în cifre statistice avântul economic în primele două decenii ale comunismului este spectaculos. concurenţială. 148. se înţelege. în care cererea şi oferta făceau legea pieţei necontrolate de stat. femeile erau în continuare discriminate în privinţa dreptului de a fi alese într-o funcţie politică. care au îm­ plinit vârsta de 30 de ani dar. indiferent de sex. vorba despre două Româ­ nii. de la bun început. Elena-Simona Gheonea. Şi totuşi.78/ADRIAN CIOROIANU tru că sunt comparate două realităţi care nu aveau nimic în co­ mun: de o parte (în 1938). A le compara în funcţie de un criteriu unic înseamnă a te si­ tua mai aproape de retorica propagandistică decât de analiza şti­ inţifică — adică. Este. populaţia consuma acum mai multă pâine albă şi neagră. o economie liberă. Comuniştii erau. Te­ oretic. Valentin Gheonea. p. folosirea politică a ideii „egalizării" femeii. a repeta practica de decenii a statisticii conduse după o ideologie. Istoria românilor. interesaţi într-o larVlad Georgescu. lapte. Femei­ le în România comunistă. dreptul de vot a fost pentru prima dată acordat femeilor prin amendamentul la legea electorală din 9 mai 1 9 3 9 1 0 2 . Un alt exemplu de retorică partinică a fost. Humanitas. cen­ tralizarea şi planificarea. 2003. independent de acest artificiu. unt decât în 1938. ca şi până atunci. mânca mai multă carne.

Pe umerii lui Marx / 79 gă participare la vot — chiar dacă speranţele lor de a câştiga aceste alegeri nici pe departe nu constau în aceasta. în Comitetul Politic Executiv al CC se aflau două femei (Elena Ceauşescu şi Lina Ciobanu). este un merit al acestei constituţii — dar trebuie spus.. creşterea este şi mai evidentă: de la 7 la sută în 1965 la 39 la sută în 1989. în schimb. 37. Ibidem. până la a deveni al doilea 03 04 Ibidem. deoarece au fost solicitate numai trăsăturile psihologice (. din 1957. Strict tehnic vorbind. as­ cultare. Trebuie. într-un sens care ar părea să confirme ideea egalităţii susţinute oficial. din 1974. în mod evident raportul bărbaţi-femei în partid s-a modificat 1 0 4 . p. creată în martie 1948. nevoia constantă a aprobării şi «recompen­ sării» acţiunilor sale" — observa. că scopul politic al acestei prevederi era explicit. „Androgină prin definiţie. cu îndreptăţire. autosacrificiu. La Congresul al Xl-lea al PCR. la următorul congres numărul lor creştea la cinci. începând cu anii '70. în deceniile următoare. . noua strategie de promovare a femeii s-a dovedit a fi în dezavantajul ei. precizat imediat că această creştere a importanţei politice a femeii în ierar­ hia PCR a avut un preţ care a trebuit plătit: promovarea Elenei Ceauşescu în prima linie a partidului. în continuare. Consiliul Naţional al Femeilor (CNF) au fost organismele tutelare (şi tutelate de partid) ale acestei implicări. mobilizarea politică a femeilor a fost prezentată ca fiind un atribut obligatoriu al modernităţii. femeile membre repre­ zintă în 1965 doar 4 procente. p. în privin­ ţa membrilor supleanţi. Con­ stituţia din aprilie 1948 — prima „constituţie comunistă a Româ­ niei" — a consfinţit egalitatea deplină: dreptul tuturor bărbaţilor şi femeilor majori de a alege şi de a fi aleşi. 14. având atunci ca preşedintă de onoare pe Ana Pauker şi ca preşe­ dintă efectivă pe activista de cursă lungă Constanţa Crăciun) şi.) de supunere faţă de autoritate: dependenţă. în Comitetul Central. în acelaşi timp. Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR.. o analistă a aces­ tui proces 1 0 3 . în 1979 sunt 20 de procente. iar în 1989 erau 24 la sută din numărul total al membrilor.

2000. pentru ree­ chilibrarea demografică a ţării. a fiecărui bărbat. întreruperea cursului sarcinii era din nou interzisă — şi aşa avea să rămână. într-a­ devăr. p. Politica duplicităţii. totodată. tratamentul de care copiii aveau parte în stabilimen­ tele de stat precar organizate şi utilate. deja din 1955. regimul Dej a acordat permisivitate avortului la cerere. de altfel. şi în alte ţări de democraţie populară. Bucureşti. în funcţie de mai multe variabile. şi în Uniunea Sovietică hruşcioviană. Nicolae Ceauşescu a venit cu o altă viziune. pen­ tru femeile care făceau avort sau pentru cei care efectuau întreru­ perea de sarcină. In anul 1948. cu privire la rolul social al femeii: prin decretul 770 din 1 octombrie 1966. Dar în acelaşi timp. liberalizarea avortului în România lui Dej se dorea a fi un semn suplimentar de reconciliere între regim şi societatea su­ pusă. a afectat bunăstarea fizică şi emoţională nu numai a fiecă­ rei femei. 482. feme­ ia trebuia să devină producător de bunuri într-o economie indus­ trializată în expansiune şi.80/ADRIAN CIOROIANU cap simbolic încoronat al comunismului românesc de după mijlo­ cul anilor '70. destul de restrictivă. handicapurile căpătate prin naştere. care reglementaseră similar avorturile din 1956. ci un alt act mime­ tic — aşa se întâmplase. bine dirijată de instanţe politice. numărul disproporţionat de mare de infectaţi cu SIDA în rândul acestei categorii de minori instituţionalizaţi — toate acestea au lovit cu forţa unui şoc. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu. avortul era interzis — prin intro­ ducerea unui articol. vezi Gail Kligman. In fine. „«ma­ ternitatea planificată». Numărul copiilor abandonaţi. Huma­ nitas. copil sau familie. 106 Ibidem. 224. Aşa cum observa Kligman. Regimul comunist avea nevoie de femeie ca actor politic. In septembrie 1957. în Codul Penal care stabilea pedepse de la 3 luni la 5 ani închisoare. ci a societăţii ca în­ treg" 1 0 6 . aşa cum a fost ea dictată de regimul Ceau­ şescu. . Ca în toată Europa co­ munistă. în deschiderea fazei sale de relativă destindere. nu era o iniţiativă a liderului român. ime105 p e n t r u o analiză completă a acestui episod de istorie socială. până în 1 9 8 9 1 0 5 . producătoare de copii pentru asigurarea creşterii demografice a ţării. cu detalii umilitoare pentru fe­ meile românce.

dorind să o „modernizeze".Pe umerii lui Marx / 81 diat după 1990. propriu-zis. în privinţa tinerilor. erau inaugurate primele mari şantiere naţionale ale tineretului: Bumbeşti-Livezeni. 170 000 de tineri care au animat aceste şantiere au ajuns acolo dintr-un anume romantism. în aprilie 1948. privit din per­ spectiva celor care ştiu deznodământul poveştii comuniste. în anii . decât o consecinţă fi­ rească a manierei în care. acestea s-au transformat în clişee despre societatea româ­ nească redevenită liberă. imaginea pe care românii o aveau despre societa­ tea lor şi despre ei înşişi. pentru observatorul străin grăbit. prin aceasta. Ideea „progresistă" şi „revoluţionară" a unei schimbări accelerate prin simpla voinţă umană. aceste şantiere pentru tine­ ret. încordarea cu ţel imediat a muncii în colectiv. Salva-Vişeu. totodată. Şi. regimul comunist a încercat o mobiliza­ re care să pună în valoare resursele de energie şi de entuziasm ale acestor noi generaţii ce urmau să ducă mai departe schimbarea. conducta de la Ceanu-Mare (judeţul Cluj). Agnita-Botorca (tronsoane de cale ferată). în fond. real şi speci­ fic epocii. un dosar mai bun. Nu era. au fost inaugurate în Iugoslavia vecină. modelul a fost importat în Bulgaria — iar brigăzi de tineri români au muncit „internaţionalist" pe şantiere din ambele ţări. România nu avea. Lunca Prutului (în zona cursului său inferior) şi centura Bucureştiului. nu toţi au ajuns acolo din pur entuziasm. unii veneau bănuind că trecerea pe-acolo va fi o bună piesă la dosarul lor. Desigur. instru­ mentase rolul femeii în societate: mamă din obligaţie şi muncitoa­ re din datorie faţă de stat. iar alţii veneau de tea­ ma colegilor de generaţie care ar fi putut căpăta. mai întâi de toate. Deşi poate să pară curios acum. regimul co­ munist alterase familia românească şi. rimele şi ritmurile cântecelor de şantier — toate acestea au fost reperele unei generaţii. fie şi numai pentru acel „obsedant deceniu" ce tocmai începuse. ca modalitate angajată de reconstrucţie a ţării. pe care comu­ niştii le-au parafrazat inconştient (sau nu) şi le-au ridicat la un nivel niciodată atins înainte. de acolo. o bună parte dintre cei cea. în fapt. o tradiţie în folo­ sirea entuziasmului tineresc pentru şantiere de asemenea anver­ gură — cu excepţia taberelor de muncă legionare. imediat după război.

cu participarea a peste 1 000 de delegaţi reprezentând organizaţii „progresiste" din lume) şi. Recon­ cilierea cu Iugoslavia a adus şi revalorificarea nostalgică şi pro­ pagandistică a acestor episoade de entuziasm tineresc reforma­ tor. o lume întreagă — v. de la partizana Zoia Kosmodemianskaia la muncitorii stahanovişti. Bujor T. p. Modelele acestei generaţii erau eroii sovietici. la Bucureşti. 65. După o prezentare asiduă la finele anilor ' 4 0 1 0 8 . Potrivit rememorărilor idilizate de mai târziu. mai ales. La începutul ani­ lor '50. 10 septembrie 1968. a două evenimente care au fost intens exploatate din punct de vedere al agitprop-ului: al III-lea Congres Mondial al Tineretului (între 25 şi 30 iulie 1953. pentru care au trebuit înălţate peste văile prăpăstioase viaducte îndrăzneţe" 1 0 9 . 2004. Fundaţiei PRO. 109 Cuvântare a lui Ion Iliescu cu prilejul aniversării a „20 de ani de la inau­ gurarea primelor şantiere naţionale de muncă voluntară" în Scânteia. regia Paul Călinescu. Râpeanu. voi. nr. scenariu Mircea Ştefănescu). într-o atmosferă de disciplină impusă cu care tineretul generic nu este tocmai compatibil. XXXVIII. Filmat în România.82/ADRIAN CIOROIANU 1 9 4 6 .1 9 4 7 1 0 7 . 7821. I: 1911-1969. Este de reţinut că primul lung-metraj de ficţiune al cinematografiei socialiste a avut drept subiect această muncă a brigadierilor decişi să schimbe geografia ţării şi. numai la Bumbeşti-Livezeni un număr de aproape 30 000 de tineri au re­ alizat în şapte luni construcţia unei căi ferate „pentru care au trebuit să fie sfredeliţi munţii în zeci de tuneluri. La începutul anilor '50. din motivul că ar fi fost făcute după model titoist. 107 . dedicată şantierului Bumbeşti-Livezeni. oca­ zie cu care. 30 000 de participanţi au viziUna dintre brigăzi a fost condusă de tânărul comunist Ion Iliescu. în fond. cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului — desfăşurat în primele două săptămâni ale lunii septembrie. Bucureşti. deloc surprinzător. propaganda de partid focalizată pe tineri a fost sprijinită de desfăşurarea. Aceste genera­ ţii tinere urmau să fie furnizorul principal pentru mâna de lucru necesară politicii industriale urmărite de partid. pentru o scurtă perioadă de timp (la începu­ tul anilor '50) aceste şantiere ale tineretului au fost trecute sub tăcere. Ed. de pe băncile şcolilor au început să apa­ ră primele generaţii care-şi începuseră deja educaţia într-un alt sis­ tem. 108 y n e x e m p l u d e j a clasic: producţia cinematografică românească Răsună va­ lea (filmată şi montată între martie 1948 şi decembrie 1949.

o educaţie cantitativ satisfăcătoare. vedetele occidentale. o cvasicontestare socială prin muzica folk sau pop-rock. Clubul A din Bucureşti şi. în mod deloc paradoxal. mai curând liber şi în răspăr cu recomandările regimu­ lui. au apărut.Pe umerii lui Marx / 83 tat o Capitală a României în care sumele imense cheltuite de gu­ vern pentru organizarea festivităţilor nu puteau masca un Bucu­ reşti gri şi cu un nivel de viaţă cu mult sub media interbelică. şi nu estetică sau de altă natură —. o altă modă. care atinge repede un grad de notorietate neegalat. implanVoce de legendă a postului Radio Europa Liberă. Ajuns redac­ tor la postul de radio naţional. turneele prin ţară ale unor trupe muzicale autoh­ tone. elita acestei noi generaţii a deschis un intere­ sant proces de re-cosmopolitizare. în mod evident.' 7 0 nu numai un entertainer. cu­ rentul hippie. timid dar persistent. pantalonii blue-jeans. înce­ pând din anii ' 6 0 . noul model. decât cele din anii '50. în mod gra­ tuit. cu toată dis­ ponibilitatea regimului de a asigura acestui tineret. o altă coafură. între Stahanov şi Alain Delon sau Giani Morandi. acest tineret nu a mai avut o dificultate reală în a-şi alege. Dar. de la distanţă. festivalurile de muzică pop (gen Cerbul de Aur de la Braşov). nu a avut în România amploarea de acolo. este un fapt că. Chiriac a murit în circumstanţe încă neelucidate pe deplin — cel mai pro­ babil la o comandă a regimului de la Bucureşti —. primul părăseşte România şi reia programul care-1 făcuse celebru pe undele postului REL. între Zoia Kosmodemianskaia şi Sylvie Vartan. Cu toate aceste eforturi de agitaţie şi propagandă. instituţia cinematografului cu filme occidentale (mai ales după mijlocul anilor ' 6 0 ) . în locul modelelor sovietice din urmă cu un deceniu. spre mijlocul deceniului. în ciuda restricţiilor impuse de regim — mai pu­ ţin dure. ci un comunicator al unor noţiuni de bază ale libertăţii şi democraţiei de tip occidental. în 1 9 6 9 . înjunghiat pe 4 martie 1 9 7 5 . 110 . Cornel Chiriac a fost pen­ tru tinerii români ai anilor ' 6 0 . a barului de noapte (în anii ' 7 0 ) sau a discotecii (în anii ' 8 0 ) . pachetul de ţigarete Kent ca simbol al statutului social. vocea disc-jockey-ului Cornel C h i r i a c 1 1 0 au reprezentat. într-o parcare din Munchen. cu siguranţă. un alt jargon şi alte moravuri au de­ venit repede vizibile. dar care aveau o bază ideologică. Chiriac şi Geo Limbăşeanu lansează emisiunea Metronom. comun Occidentului dar şi Iugoslaviei învecinate. părul purtat lung.

la distanţă. Desigur. acest detaliu de istorie a loisir-ului românesc (dis­ pariţia grupului Phoenix. nu foarte dezvoltată în România dacă o comparăm cu ceea ce se întâmpla în acel moment în Occidentul european. a lui Cornel Chiriac) avea directă legătură cu modificarea de ansamblu a atmo­ sferei politico-ideologice din ţară. acest tineret repede dispus la liberalizare a devenit ţin­ ta unei noi campanii de intimidare. cum era de aşteptat. Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice. ca şi dispariţia. Despre ce este vorba: la începutul anilor '70. Campania s-a întors. că două dezastre a adus anul 1977 — cutremurul din martie şi dispariţia Phoenix-ilor. punând astfel capăt unui şir de şicane pe care autorităţile începuseră să i le facă. 15. Cu ajutorul tehnologiei în dezvol­ tare în epocă — de la televiziune la capacităţile de stocare pe ban­ dă magnetică şi redare a sunetului —. de educare marxist-leninistă a membrilor de partid. semnele nu erau dintre cele mai bune pentru regim. bucurându-se de un succes neegalat de vreo trupă autohtonă a momentului. din acest punct de vedere este grupul rock Phoenix: înfiinţat la Timişoara în 1962. la scurt timp după. O întreagă generaţie a tinerilor români va spune. în­ tărite prin plenara CC din 3-5 noiembrie acelaşi an (vezi cap.84/ADRIAN CIOROIANU turi occidentale şi noncomuniste într-un tineret programat a fi pri­ ma generaţie sută la sută comunistă a României. în procesul de recalibrare ortodox-comunistă prin care trecea ţara în urma Tezelor ceauşiste din 6 iulie 1971 — pe numele lor complet. grupul (de fapt. Cultura epocii rock. cu plecarea din ţară a nesupuşilor. mai târziu. vizibil fără a fi promovat în mod oficial. un simbol. coafura Beatles-ilor.) —. Adolescenţii şi tinerii acelei perioade păstrează memoria patrulelor de trei membri — un mili­ ţian. a tuturor oamenilor muncii.3. din spi­ rit de frondă. împotriva regimului. acest „implant" occidental . a plantat un sâmbure de revoltă care se materializa. Totuşi. trei din cei patru membri ai săi) vor părăsi în mod clandestin România lui Ceauşescu în 1977. cel mai adesea. un membru al gărzilor patriotice şi un activist de partid — ce cutreierau bulevardele oraşelor legitimând persoanele care li se pă­ reau suspecte din punctul de vedere al vestimentaţiei — iar une­ ori trecând la măsuri mai dure la adresa celor care copiau.

„romantism revoluţionar". de altfel avea să se întâmple în cele din urmă). ideea originară a schimbării progresiste se pervertise prin ea însăşi. şantierele tineretului sunt re­ actualizate. fiul mezin al cuplului conducător. în final. la iniţiativa României. sub aşteptări. nu trebuie pierdut din vedere şi motivul că părinţii tinerilor de-acum erau parte din acea generaţie romantică ale cărei speranţe. şi a altor activişti U T C de rang secund ajunşi în organigrama sistemului (vezi cap. nu a putut schimba radical relaţia de respingere tot mai pronunţată dintre ge­ neraţia tânără şi ideologia nereformată a comunismului românesc. La începutul anilor ' 8 0 . 9. doar rolul de a cauţiona evoluţia politică a lui Nicu Ceauşescu. din perspectiva regimului. regimul a încercat implicarea tineretului în uriaşa campanie pentru dezarmare şi pace prin care Nicolae Ceauşescu dorea să obţi­ nă un Premiu Nobel care ar fi fost încununarea clară şi fără echi­ voc a carierei sale politice. Chiar şi declararea de către O N U a anului 1 9 8 5 ca An Internaţional al Tineretului. în paralel. Regimul comunist a fost în permanenţă conştient că pierderea de sub control a acestui tineret poate duce sistemul spre colaps so­ cial — adică spre apariţia unei noi generaţii care să nu mai poată fi condusă nici prin persuasiune şi nici prin coerciţie (ceea ce. optimisme şi idealisme se pierduseră pe drum. Un fenomen aparte al perioadei 1 9 7 5 . magia muncii transformatoare în colectiv nu mai dăinuia în noua generaţie.) a fost decorul preferat al acestei noi chemări a tineretului la concretizarea unei stări de spi­ rit pe care regimul o numea. Ca şi în cazul femeilor folosite ca decor pentru ascensiunea poli­ tică a Elenei Ceauşescu. ca cea mai importantă manieră de salvare din regatul tot mai uhu- . în plus. Entuziasmul. din raţiuni discutabile. 13. în parte real.1 9 8 9 este o tot mai se­ sizabilă hemoragie spre Occident — realitatea şi mitul emigrării.Pe umerii lui Marx I 85 subversiv s-a dovedit în final a fi mai puternic decât „programul" comunist de bază. al finalului de ani ' 4 0 nu a mai putut fi redeşteptat sub nici o formă în prima parte a anilor ' 8 0 . mult mai atrasă de individualismul eficient.4.5. tineretul şi problematica legată de el au avut.). sub un nou foc de sloganuri propagandistice: Canalul Dunăre-Marea Neagră (vezi cap. Rezultatele au fost.

în anii ' 9 0 . puse în gura unuia care la scurt timp avea să fugă din ţară. Componenţii trupei rock Phoenix. ca strategie de con­ fruntare cu regimul.) ceea ce interesează aici este statuarea emigrării. Dealfel.4. chiar în avanpremiera căderii regimului. replica După mine. nu numai liberatatea. Mihaela Mihai. cu plecarea gloriei naţionale Nadia Comăneci — toate aceste mici evenimente de viaţă politico-mondenă ale timpului au dat un semnal nu foarte măgulitor pentru regim. pe cât posibil. plecând clandestin. . să vorbim despre un star-system de tip occidental. câteva milioane de — mai ales — tineri români spre ţările Europei Vestice. Şi totuşi. toate aceste nume îşi riscau. totuşi. este de reţinut că un număr relativ important dintre cei care fug din România (cel mai adesea. fot­ baliştii Florin Szatmary sau Miodrag Belodedici. de mass-media oficiale dar repede şi din plin colportate de zvonul public —. acest model al fugii din socialismul de tip răsăritean ca prim pas al eva­ dării spre libertate şi bunăstare a marcat generaţii succesive de ti­ neri. nu erau foarte confortabile oficialităţilor. la un moment dat. evident. soliştii pop Constantin Drăghici. actorii Melania Cârje.86 / ADRIAN C I O R O I A N U esc al Conducătorului Ceauşescu. acest actor a rămas prezent în conştiinţa publică printr-o anecdotă cu rădăcini într-un fapt real: ca interpret al unui rol de căpete­ nie în filmul Mihai Viteazul. Pompilia Stoian sau Margareta Pâslaru. Septimiu Sever 1 n s a u Vasile Gheorghiu. în ţările de adopţie. o practică de ordin curent era radierea fragmentului de rol din producţie sau evitarea. şi prin aceste cazuri — ignorate. cu excepţii realmente greu de gă­ sit. practic nici unul dintre aceştia nu a mai atins. Pe lângă evrei sau germani. S. Desigur. după căderea comunismului. o recunoaştere măcar comparabilă cu cea din România. culminând. 16. în Româ­ nia acelei epoci. acesta este verbul folosit) sunt persoane care atinseseră un anumit nivel de notorietate. mai ales în rândul tineretului. băieţi! Aceste cuvinte. a că­ ror plecare din România are aspectul particular indus inclusiv de dorinţa perdantă a regimului de atingere a unei utopice omogeni­ tăţi etnice (vezi cap. Sever spunea. ci şi cariera. a pro­ gramării la televiziune a filmelor în care transfugii aveau roluri principale — vezi cazul actorului Dan Nuţu. Desigur. Dan Nuţu. Fenomenul muncii (legale sau la negru) care va duce. Liliana Tomescu. chiar dacă desfăşurat 111 Chiar şi plecat fiind. este cu totul impropriu.

ajunge în situaţia nu numai de a nu atrage pe nimeni din afară. numit generic „revoluţia română" — a fost gene­ raţia rezultată în urma decretului antiavort din 1 9 6 6 (cei numiţi popular. dar şi de a fi părăsit tocmai de cei cărora el. în contextul revoluţiei din decembrie. pe ter­ m e n mediu şi lung acel m o d e l de modernizare propus de co­ m u n i s m . acest miraj nu i-a cu­ cerit pe tinerii autohtoni într-o atât de mare măsură. dar foarte credibile aflate în circulaţie la nivelul tineretului. Nu este nici exagerare şi nici umor negru dacă se spune că Ceauşescu a fost doborât de propri­ ile sale creaţii — cu atât mai mult cu cât acest lucru îşi extinde va­ labilitatea şi dincolo de simpla problemă a generaţiilor! Tineretul R o m â n i e i (chiar dacă afectat el însuşi de ideolo­ gie. Aceas­ tă nouă generaţie a României abia depăşise. din păcate. Generaţia cea mai puternic implicată în răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu — sau. a acestei generaţii •— vezi inter­ viul cu regizorul din revista 22. Paradoxal: un sistem care. se dedica! în cele din urmă. cu o anumită ironie. 112 .Pe umerii lui Marx / 87 în alt context. a acestui proces. pentru consumarea ca atare a acestei întoarceri. discursul oficial al regimului a pierdut con­ fruntarea cu toate acele sub-discursuri informale. în siajul preceptelor marxiste. va mai fi probabil nevoie de o altă generaţie. întoarcerea la normalitate. mai bine spus. Desigur. dramatică. în 1 9 8 9 . m u l t m a i r i s c a n t dar cu a t â t m a i natural şi mai viabil. î m b r ă ţ i ş î n d în s c h i m b un altul — m u l t m a i impur. neoficiale. aşadar. teoretic. în partea vizibilă şi. 24 mai 2 0 0 5 ) . şi el. vârsta de 20 de ani — şi ea a fost. ca în anii comunismului. prinsese formă pen­ tru eliberarea omului şi ameliorarea condiţiilor de viaţă. care era al tuturor colegilor de generaţie din l u m e a liberă. de fapt. pentru că tiparul menVezi filmul documentar „Născuţi la comandă. Decreţeii" (premiera în apri­ lie 2 0 0 5 ) al regizorului Florin lepan (parte. „ceauşei" sau „decreţei" 1 1 2 ). şi înainte de 1947 românii priviseră spre Occident ca spre un tărâm al şanse­ lor. Despăr­ ţirea acestui tineret de comunism a însemnat. dar niciodată. are totuşi legătură cu acest foarte puternic mit al Occidentului ca loc de realizare şi împlinire. seg­ mentul de populaţie cel mai activ. X I Y 7 9 4 . în datele sale educativ-primare) a respins.

magnetofonul anilor ' 7 0 . dar este şi dificil de şters. a oferit certitudi­ nea locului de muncă pentru cei dispuşi să accepte că industriali­ zarea ţării este sinonimă cu modernizarea. în sens nonpeiorativ) audio-vizuale occidentale. regimurile locale au pierdut confruntarea sub­ tilă dar foarte netă cu fragmentele disponibile de cultură (şi subcultură. în faţa acestei schimbări de paradigmă proprie epocii video. ideea legitimării prin muncă (dublată de fidelitatea faţă de partidul unic aflat la conducere. M a i cu s e a m ă în anii . clasa de mijloc. * * * Unei societăţi precomuniste al cărei cuvânt de ordine era ega­ litatea de şanse (dar nu şi de statut. în fine. precum România de la mijlo­ cul anilor ' 4 0 ) . ea însăşi în formare la nivelul anilor ' 4 0 . înainte de război. cert este că radioul anilor ' 5 0 . regimul instalat în noiembrie 1 9 4 6 i-a propus prin­ cipiul socialist — în teorie de dorit — al „retribuţiei după muncă". încă din faza planurilor anuale 1 9 4 9 şi 1 9 5 0 şi mai apoi în cadrul planurilor cincinale. frazele inteli­ gent construite ale lui Marx nu au mai avut mari şanse. pe termen scurt.88/ADRIAN CIOROIANU tal şi comportamental al comunismului a fost dificil de impus. a politicii comuniste oficiale pentru tineret. casetofonul şi video-player-ul din anii ' 8 0 au fost tot atâtea instrumente de subminare efectivă. elita burgheziei şi moşierimii româneşti) vă­ zute ca profitoare a deceniilor precomuniste. ameliorarea con­ diţiilor de viaţă pentru majoritate. tacită dar consecventă. în tot Estul comunist. cu preţul sacrificării premedi­ tate — şi după un criteriu strict politic — a unei minorităţi (vâr­ ful piramidei sociale. Pe acest teren fertil pentru plantarea unei utopii precum justi­ ţia socială de tip comunist. România fusese ţara unor inegalităţi frapante. pick-up-ul anilor '60. care oferă acest drept la muncă în funcţie de proiectele sale de anvergură) a părut — mai ales cetăţenilor care fuseseră marginalizaţi în regimul anterior — a fi o ideea corectă. Regimul comunist. România a devenit o ţară — alături de altele din lagărul comunist — în care modelul sovie­ tic al statului-patron a permis. era mai aproape de statutul de deziderat decât de cel de realitate obiecti­ vă. în fond.

această dublare a sa­ lariului efectiv de un salariu social oferit indirect printr-o serie de gratuităţi. m a j o r i t a t e a r o m â n i l o r p u t e a crede — pe fundamentul a c e e a ce vedeau în jurul lor — că socialismul de tip răsăritean poate fi un m o d viabil de orga­ nizare a e c o n o m i e i şi a societăţii. Gheorghiu-Dej o declară rela­ tiv repede. c ă m i n e d e zi. c r e ş e . p e s t e 1 7 0 0 0 0 d e m u n c i t o r i îşi pe­ t r e c c o n c e d i u l d e o d i h n ă î n l o c a l i t ă ţ i l e b a l n e a r e ş i c l i m a t e r i c e p e so­ coteala statului"113. ( . Ar fi greşit să-1 c o m p a r ă m cu salariul d i n t i m p u l c a p i t a l i s m u l u i . c a n t i n e e t c . nu este deloc întâmplător că Nicolae Ceauşescu şi-a sfârşit cariera politică (pe 21 decembrie 1 9 8 9 . p e n t r u s p i t a l e . Din această perspectivă. .. creşterea pensiilor minime şi a pensiilor de urmaş. c ă c i l a salariul a c t u a l t r e b u i e a d ă u g a t e s u m e ­ l e p r i m i t e d e l a A s i g u r ă r i l e s o c i a l e î n c a z d e b o a l ă sau a l t e l e . în Gheorghiu-Dej. 2 5 3 .. în ultimul său discurs ca lider. p l a t a c o n c e d i i l o r . c h e l t u i e l i l e s t a t u l u i p e n t r u r i d i c a r e a calificării m u n c i t o ­ rilor. 113 . In tot acest timp al construirii socialismului în Răsăritul Euro­ pei. de la balconul Co­ mitetului Central) dezvoltând. cu ocazia adunării festive din 22 august 1 9 4 9 : „ D a r salariul n u r e p r e z i n t ă î n t r e g u l v e n i t a l m u n c i t o r u l u i î n R e p u b l i ­ ca P o p u l a r ă R o m â n ă . creşterea ajutorului social etc. ) Vara a c e a s t a . Articole şi cuvântări.Pe umerii lui Marx / 89 ' 6 0 şi o b u n ă parte din anii ' 7 0 . . creşterea indemnizaţiilor la naşte­ re. î n v ă ţ ă m â n t u l g r a t u i t î n şcoli.. într-un c u v â n t salariul s o c i a l . Aceste facilităţi puse la dispoziţie de stat. au influenţat în mod notabil percepţia românilor despre rolul statului în viaţa societăţii şi vor alimenta nostalgii diverse cu ecouri mult după prăbuşirea comunismului ca atare. tema sporirii acestor venituri garantate de stat — după produce­ rea incidentului iniţial al contestării directe. el a apelat la promi­ siuni ce nu mai erau în consonanţă cu starea de spirit a populaţiei: creşterea alocaţiei pentru copii. Acest loc de muncă asigurat de stat — de pe urma căruia se obţine un venit garantat tot de stat prin salariul lunar — era dublat însă şi de o serie de facilităţi ale vieţii al căror garant este tot statul. ţări care nu au intrat în orbita comunistă şi care anterior ce„Raport cu prilejul Adunării festive în cinstea Zilei Eliberării Naţionale a României". a j u t o r u l ş i t r a t a m e n t u l m e ­ dical g r a t u i t . p.

în ianuarie 1 9 5 5 . în primul rând. în contrast cu „ordinea" şi „liniştea" din ţările socialiste. . Stăpân până acum prin teroare. criza economică a devenit un simptom al sistemului. încă un deceniu după venirea la conducerea P C R a lui Ceauşescu acest miraj al statului furnizor de facilităţi a părut să aibă un fundament. Această victorie a socialismului sovietic în Est şi. ca unul dintre ul­ timele vestigii ale primilor ani de după război. Acel deceniu de privaţiuni care fusese cel al anilor ' 5 0 se deschidea spre un orizont mai plin de speranţă. pe această bază. Ca şi în România postbelică. socialismul ieşise victorios în ju­ mătatea răsăriteană a Europei — acea jumătate în care ordinea so­ cială şi economică a capitalismului nu ajunsese la o maturizare comparabilă cu cea din Occident. după începutul anilor ' 6 0 regimul Dej încearcă să atragă prin ridicări succesive ale nivelului de trai mediu. au făcut progrese mult mai mari. pe Marx. Din simplul motiv că el o anunţase în exact cealal­ tă parte a Europei. cu toate „accidentele" sau dificultăţile politice prin care trecuseră ţările res­ pective avantajul se afla net de partea celor din urmă. In 16 ani de la preluarea puterii din 1 9 4 6 — adică în 1 9 6 2 . Diferenţa dintre România — pe de o parte — şi ţări precum Portugalia sau Grecia — de altă parte — au devenit vizibile imediat după 1 9 9 0 . oferite parcimonios unei populaţii atomizate şi care pierduse speranţa re­ vanşei. apoi.90/ADRIAN CIOROIANU lui de-al Doilea Război Mondial fuseseră la un nivel comparabil cu cel al României. Partidul Co­ munist reuşise să schimbe radical sistemul economic al ţării. începutul în această parte a lu­ mii a lungului drum spre comunism l-ar fi surprins. sistemul carte­ lelor pentru alimente şi îmbrăcăminte dispărea. momentul încheierii cooperativizării agriculturii —.

Gheorghiu-Dej vine în faţa conferinţei cu un program foarte ambiţios. fie în aripa marxist-„intelectualistă" a lui Lucreţiu Pătrăşcanu. în Secretariatul P C R ales în urma acestei conferinţe (Gheorghiu-Dej ca secretar general. Dar necesitatea acestor clarificări nu era numai de natură doctri­ nară. Karl Marx. Cuvântare despre revoluţia din 1848 După victoria evidentă înregistrată prin impunerea guvernului Groza şi în paralel cu şahul la rege pe care-1 juca în competiţie cu suveranul Mihai — aflat în greva regală —. . în care ideea (stalinistă) a industrializării masive se profilează cu curaj. prin aceasta. în Germania evului mediu a existat. prima desfăşurată în legalitate după 21 de ani. Ana Pauker. lumea ştia că proprietarul ei a fost condamnat de «Feme». Acum toate casele Europei sunt în­ semnate cu misterioasa cruce roşie. C o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă a P C R din o c t o m b r i e . Conferinţa Naţională a partidului. Varianta comunistă a modernizării prindea şi ea. grupaţi fie (în majoritate) în tabăra stalinist-ortodoxă ce-i reunea pe Ana Pauker şi pe Dej.C A P I T O L U L 4 Spre Republica Populară şi partidul unic Pentru a răzbuna nelegiuirile clasei stăpănitoare. Când pe o casă apărea o cruce roşie. Istoria este judecătorul. un tribunal secret numit «Femegericht». iar pro­ letarul executorul sentinţei. în toamna anului 1 9 4 5 partidul comunist şi-a permis un moment de bilanţ şi de clarifica­ re a perspectivelor. conferinţa şi dezbaterile ulterioare ne arată limpede că în pa­ ralel — şi în culise — continua acelaşi război de uzură între liderii partidului. un contur. 1 . 4 .A 1945 ntre 16 şi 21 octombrie are loc la Bucureşti. în sala de festivităţi ! a Liceului Mihai Viteazul.

şi nu va fi numai un joc de cuvinte faptul că el chiar va ajunge într-o ce­ lulă — una de închisoare. Fundaţia Ion Sla\ici. printre altele. după 27 de ani de activitate în partid. 3 7 . conştiinţa acestei superiorităţi îi va fi. în aceeaşi plenară din 22 octombrie. 2 9 . Pătrăşcanu reproşează lipsa de încredere pe care conducerea pare a o avea în persoana sa. el cere. Dej — ca exponent principal al aripii naţionale ce petrecuse anii războiului în închisori — pare el în­ suşi constrâns la o coabitare cu aripa internaţionalistă. Maurer şi lumea de ieri. aceasta din urmă fiind receptată încă drept eminenţa cenuşie a conducerii de la Bucureşti. Lavinia Betea. 115 *** „Stenograma şedinţei plenare a CC al P C R din ziua de 22 octombrie 1 9 4 5 " . în celula de partid. Pătrăşcanu se apără spunând că. Paradoxal. în Sfera politicii. Acest conflict atinge uneori cote ce ţin de sfera suprarealismului politic. Arad. care s-a dorit constant a fi un ghid al Iui Dej într-ale marxismului — v. degrevarea lui de toate sarcinile primite (la acea oră el era.92/ADRIAN CIOROIANU Vasile Luca şi Teohari Georgescu). Mărturii despre stalinizarea României. De fapt. într-un acces de mândrie rănită. aprilie 1 9 9 6 . ca şi acuzaţia că el ar reprezenta. „şi nu am vrut să fac o situaţie dificilă tovarăşului Gheorghiu-Dej. fatală lui Pătrăşcanu. In Plenara Comitetului Central ce are loc în ziua urmă­ toare închiderii Conferinţei. . şi ministru de Justiţie) şi trimiterea la „munca de jos". din moment ce ţinta lor comună se prefigurează a fi punerea în discuţie a „cazu­ lui special" pe care începe să-1 reprezinte Pătrăşcanu. 114 Cum este cazul lui Ion Gheorghe Maurer. Schim­ bul de ironii din această plenară are farmecul său: având neta con­ vingere a superiorităţii sale. Această situa­ ţie nu pare a-1 deranja deocamdată foarte mult pe Dej. aceste acuzaţii veneau din partea lui Gheor­ ghiu-Dej. în aparenţă. nr. în cele din urmă. după arestarea sa survenită în 1 9 4 8 . o „rămăşiţă burgheză" cu „încurcături teoreti­ ce". dar l-aş fi în­ trebat care sunt aceste încurcături teoretice" — mai spune Pătrăş­ 115 c a n u . 1 9 9 5 . p. cu permisiunea evident interesată a Anei Pauker — ace­ laşi Dej a cărui fragilitate în domeniul pregătirii teoretic-ideologice era recunoscută până şi de cei mai buni prieteni ai săi 1 1 4 . Dej confundă a fi intelectual cuafi burghez. reprezentată în principal de Ana Pauker. în contextul dezbaterii privind com­ ponenţa noului birou politic şi a secretariatului CC. V.

tra­ sat de Plenara CC din ianuarie 1 9 4 6 . 117 Vezi declaraţia lui Ştefan Voitec. La 9 . Prima a obţinut 19 voturi. cea de-a doua 10 voturi — şi astfel decizia finală a fost transferată ur­ mătorului conclav social-democrat 1 1 7 . numite peiorativ „isto­ rice" (ca o ironizare a încăpăţânării lor de a se reclama de la o tra­ diţie a României democratice antebelice). s-au supus dezbaterii două moţiuni: una înaintată de Lothar Rădăceanu şi de Ştefan Voitec (pentru alianţa cu comuniştii). p. Ţinta principală o reprezentau. cum este lesne de imaginat. Hotărârea plenarei privind tac­ tica de urmat a partidului comunist în ziarul partidului. alta susţinută de Constan­ tin Titel Petrescu şi Ştefan Voinea. Pretextul 1-a constituit pregăti­ rea alegerilor din noiembrie 1 9 4 6 şi imperativul momentului. Scânteia din 1 februarie 1 9 4 6 ) . în mod direct. Ştiinţifică. cu un simţ mai acut al oportunităţilor deschise prin co­ laborarea cu comuniştii. 4 . ca toate forţele democratice să candideze pe o listă comună (v. Cu acest prilej. în *** România. lider P S D şi ministru disciplinat în gu­ vernul Groza. partidele politice tradiţionale. Această propunere nu i s-a părut de bun augur liderului social-democrat Constantin Titel Petrescu. . o şedinţă a Comitetului Central Executiv al P S D pune în discuţie propunerea comuniştilor ca forţele politice ale stângii să participe la alegerile viitoare pe liste comune. împotriva cărora comu­ niştii şi-au mobilizat întregul arsenal. 2 . Discursul oficial al partidului — exersat. inclusiv cel de ordin retoric. 117.Pe umerii lui Marx I 93 în mod normal. Viaţa politică. Istoria social-democraţiei din România. 1946. în care orice fi­ sură este exclusă. partidul tradi­ ţional al stângii româneşti 1 1 6 . 1 9 9 4 . aceste conflicte ce mocneau la vârful partidu­ lui au fost păstrate. Ultima încercare de rezisH6 N i C Q i a e Jurcă..1 9 februarie acelaşi an. Ed. în spatele scenei politice. în tot acest timp. Bucu­ reşti.. prin inter­ mediul propriilor ziare sau al postului de radio naţional — oferă imaginea unei grupări cu soliditatea monolitului. dar el a fost repede anihilat de către un segment important al colegilor săi de partid. Anihilarea opoziţiei d e m o c r a t i c e | P | rima victimă a fost Partidul Social Democrat.

pp. Fără îndoială că Maniu a fost unul dintre primii care au înţeles noul destin al ţării. contra a 2 3 2 pentru colaborarea electo­ rală cu comuniştii. de către Partidul Comunist. de fapt. a cărui demonizare con­ stantă a fost una dintre sarcinile principale ale propagandei guver­ nului Groza (dublat. pe fondul unor evenimente pe care le vom aminti în continuare. Este.94/ADRIAN CIOROIANU tentă a lui Constantin Titel Petrescu şi a susţinătorilor săi are loc la Congresul general extraordinar al partidului din 10 martie (al XlII-lea în istoria formaţiunii). adversarul cel mai redutabil. în 1 9 1 8 — 118 Idem. impactul acestuia va fi limitat. Titel Petrescu va pune bazele unui Partid Social-Democrat Independent. la rolul de simplu figurant politic. pentru că după alegerile din noiembrie el va fi redus. pentru următorii ani. cu o în­ căpăţânare memorabilă — aceeaşi care făcuse din el unul dintre arhitecţii politici ai unirii Transilvaniei cu România. în februa­ rie 1 9 4 8 . înfrângerea sa este categorică: 29 de voturi pentru poziţia sa. iar rezultatul acestei fuziuni va purta. Anihilarea celorlalte partide istorice — cel naţional-ţărănesc şi cel liberal — nu a fost la fel de uşoară. cel care avea să fie. prefaţa dispariţiei partidului. primul congres al partidului desfăşurat sub conducerea noului conducător Nicolae Ceauşescu va hotărî reve­ nirea la numele de Partidul Comunist Român). comuniştii expun ideea necesităţii unirii în­ tr-un singur corp a celor două partide ale muncitorilor. el a decis să joace până la capăt. se înţelege. în urma votului deschis (şi nu secret. cum ceruse Petrescu). dar cu siguranţă unul dintre acestea a fost statura politică remar­ cabilă a liderului ţărănist Iuliu Maniu. Alături de simpatizan­ ţii săi din partid. pentru un an de zile. în ciuda onestităţii politice a ini­ ţiatorilor. mai ales după alegerile trucate din noiembrie 1 9 4 6 . dar. Mutarea va fi magistrală: Partidul Social Demo­ crat (sau ce mai rămăsese sub acest nume) va fi înghiţit. motivele sunt numeroase. In octombrie 1947. de organele ocupaţiei sovietice). . 127-139. numele de Partidul Muncitoresc Ro­ mân (în iulie 1 9 6 5 . cu toate acestea. dar. susţinută de lideri precum Lothar Rădăceanu şi Ştefan Voitec 1 1 8 . până la arestarea sa. înti"-un partid unic muncitoresc.

capătul a însem­ nat ziua de 14 iulie 1 9 4 7 . nr. Nicolae Penescu — a avut o întrevedere cu Burton Y. Maniu i-a înmânat americanului un consistent raport pri­ vind şicanele pe care partidul său le suportă. p . în timp ce se pregăteau să decoleze cu două avioane. masiv instrumentat şi extins. în cazul partidului lui Maniu. „Arestările din România din prima jumătate a anului 1 9 4 7 " . — ceea ce s-a şi întâmplat în cele din urmă: la 29 iulie P N Ţ — unul dintre partidele care făcuseră efectiv istoDumitru Şandru. al căror scop nu era decât aneantizarea prin­ cipalului partid de opoziţie al momentului. 3-4. fără nici un compromis major făcut cu cei ce-i planificau ruina. Berry a dat asigurări că „în planul de acţiune imediată a Departamentului de Stat [al SUA] este trecută şi problema României. Pe scurt: în cazul Partidului Naţional Ţărănesc. evident. IX. Berry nu minţea. Acest pretext a fost. Mai precis. în urma unei înscenări puse la cale de serviciile speciale pe platoul satului Tămădău. reproşîndu-i pasivi­ tatea occidentalilor faţă de ceea ce se petrece în România. î n A T . 2 0 0 1 . noaptea de 4 spre 5 mai 1 9 4 7 a dat startul unor arestări masive — care vor continua până în oc­ tombrie acelaşi an —. pentru a nu fi găsite la percheziţiile caracteristice acestei luni). 14 membri ai partidului au fost arestaţi în dimineaţa ace­ lei zile. era seara de 11 martie. reprezentantul politic al Statelor Unite în România. complot.Pe umerii lui Marx/ 95 cartea democraţiei. 119 . pregătirea din exterior a unui război civil etc. luliu Maniu — însoţit de un alt lider ţărănist. In prima jumătate a lunii martie 1947. faţă de care Statele Uni­ te manifestă un interes foarte viu" şi că „până în octombrie anul curent va fi rezolvată şi problema R o m â n i e i " 1 1 9 . în scopul scoaterii în afara legii a partidului şi a arestării conducăto­ rilor săi sub acuzaţiile de trădare. nu departe de Bu­ cureşti. Berry. ci doar spunea acel adevăr care-i era convena­ bil. 4 9 . în condiţiile în care fruntaşii naţional-ţărănişti din ţară erau arestaţi sub tot felul de pretexte iar arhivele filialelor partidului erau confiscate (sau as­ cunse. Dezo­ lat şi incapabil să spună tot ceea ce ştia. ma­ terializare dorită a intenţiei de a părăsi ţara controlată de comu­ nişti.

declarându-şi neîncrederea în Ministerul Afaceri­ lor Externe. A fost nu atât o dovadă de naivitate din partea sa — Tătărescu nu era nici pe departe un naiv —.96/ADRIAN CIOROIANU rie în România primei jumătăţi a secolului al XX-lea — a fost scos în afara legii şi. Tătărescu (de care se folosise până atunci din plin).C. 1 0 2 7 . consfiinţea dizolvarea silită a Partidului Naţional Ţărănesc. ameninţând cu retragerea — încă din martie 1 9 4 7 — din aşa-zisul Bloc al Partidelor Democrate care toc­ mai câştigase alegerile din noiembrie anul precedent. p. îşi imaginase. „Mărturia mea. la fel şi camara­ dul său apropiat Ion Mihalache. In faţa atacului deschis împotriIon Jovin. din Bucureşti. regimul a hotărât (în noiem­ brie 1 9 4 7 ) să dea lovitura de graţie şi acelei fracţiuni liberale. Iuliu Maniu (în vârstă de 75 de ani) era condamnat la muncă silnică pe viaţă (comutată în temniţă grea) şi confiscarea averii. In faţa acestui semnal categoric de obstrucţie politică. iar Ilie Lazăr (fostul lider al de­ partamentului muncitoresc al P N Ţ ) primea 12 ani de temniţă grea ş. imediat. Iuliu Maniu a fost arestat în sanatoriul de pe Bulevardul Dacia. Jurnalul Consiliului de Miniştri cu nr. De fapt. se poate vorbi mai curând de o „ceartă în familia tovarăşilor de drum": Tătăres­ cu. Tătărescu către Petru Groza. 1947. profitând de moment. Brătianu) a ales calea autodizolvării. După o scurtă in­ strumentare juridică. procesul conducătorilor naţional-ţărănişti avea să înceapă pe 29 octombrie acelaşi an (pe 11 noiembrie se va pronunţa sentinţa). 1 9 9 0 . condus de acesta din urmă 1 2 1 . p. nr. medicul lui Iuliu Maniu". cu atât mai mult cu cât. în Memoria. fost şef al delegaţiei române în momentul semnării Tratatului de pace de la Paris.. preţ de o clipă. mult mai conciliante. Viaţa politică. unde se afla 1 2 0 .m. 121 Vezi scrisoarea lui Gh. ci o dovadă că el nu înţelegea cursul timpu­ lui — care nu era în favoarea sa. datat 29 iulie 1947.. 3. 120 . precum şi moţiunea de neîncredere a Adunării Deputaţilor în ministerul condus de liderul liberal în *** România.a. a lui Gh. 2 5 2 . că poate şantaja guvernul şi pe comunişti.d. La capătul acestui proces politic. Partidul Naţional Liberal tradiţional (condus de venerabilul septuagenar Constantin I. guvernul Groza scăpa astfel de principalul său adversar. 3 9 .

Un punct aparte din demonstraţia sa era impactul pe care arestările opozanţilor guvernului îl aveau în rândul românilor: „Aceste ares­ tări sunt dictate. iar Petru Groza operează o modificare a echipei sale. la 8 aprilie 1 9 4 7 . Pe 6 noiembrie 1 9 4 7 . liberalii lui Tătărescu sunt excluşi din guvern. pp. dar modul cum se exe­ cută duce la abuzuri şi instaurează în întreaga ţară un regim de ne­ linişte şi nesiguranţă. . — Marşul comunist s p r e ultima r e d u t ă română monarhia *• ntr-o lungă misivă cu caracter confidenţial pe care — potrivit în­ sărcinărilor sale de reprezentant al SUA în România — o trimi­ tea Departamentului de Stat de la Washington.". desigur. iar la Finanţe. Berry făcea. Simţea Tătărescu finalul partiturii sale? A avut el flerul urzelii ce se pregăteşte în spatele său. Sunt arestaţi oameni absolut nevinovaţi şi din considerente care n-au nici o legătură cu liniştea şi ordinea publică" 1 2 3 . Burton Y. „Arestările din România. 4. de către comuniştii care ajunseseră în situaţia fericită — pentru ei — de a se putea debarasa de tova­ răşul de drum pe care el îl reprezenta? Şantajul n-a avut nici un efect. un raport — din perspectivă proprie — al situaţiei din ţară. „Am onoarea de a vă raporta că trecutul foarte apropiat poate fi caracteri­ zat ca semnificativ în marşul comunist spre dominaţie deschisă şi necontestată 122 123 Şandru. o precisă sinteză a evoluţiei pe care se în­ scrisese ţara.5 5 . în locul tătărescianului Alexandru Alexandrini. foarte sugestivă pentru calea viitoare de urmat — de exemplu. de raţiuni majore. în locul lui Tătărescu la conducerea Exter­ nelor este adusă Ana Pauker.Pe umerii lui Marx / 97 va sa de comunişti — prin Miron Constantinescu —.3.. Ibiikm. care creează o atmosferă de nemulţumire şi chiar de ură crescândă. 5 4 . insistând pe nemulţumirile populaţiei şi pe in­ terogaţia privind mijloacele de răspuns ale guvernului 1 2 2 . împotriva întregii noastre guvernări. p. la 24 mai 1 9 4 7 . 5 5 .. Tătărescu prezintă. vine Vasile Luca.

inclusiv numiri sau revocări de funcţionari din aparatul de stat . regele era produsul exotic al unui regim el însuşi curios: în această monarhie comunistă. odată depăşită pe­ rioada reverenţelor de complezenţă din 1 9 4 4 . pentru a încheia semnalând „tendinţa comuniştilor de a se modela pentru viitoarele tactici ale partidului. Observaţia era justă şi.. fie ca monarhul-marionetă care-şi aşteaptă din altă parte soluţia problemei. România 1947. Dinu C. cât şi pentru a-şi asi­ gura o mai mare răspundere guvernamentală unilaterală"124. guvernul era împuternicit să asigure conducerea ţă­ 125 rii. în mod vădit. fragilitatea instituţiei aştepta doar lovitura de graţie. principesa Anna de Bourbon-Parma). pentru presa occidentală străină. cu totul confirmată de fapte. regele deve­ nea un impediment în calea unui proiect vast. In aceste condiţii. spune re­ gele Mihai — v e z i Ciobanu. 125 „Noi fuseserăm informaţi că Moscova şi oamenii ei din ţară aveau de gând să modifice Constituţia în primăvara anului următor. avea zilele numărate. 1 1 3 . A. tânărul Mi­ hai era descris fie ca prizonierul de lux al regimului.). monarhia... 5 9 . din păcate. rolul pe care-1 mai juca monarhul constituţional în viaţa ţării. Documente diploma­ tice. întrucât totul arată că mişcările incipien­ te ale liberalilor-Tătărescu şi ale socialiştilor guvernamentali de a opri această ofensivă au fost strivite de o ofensivă comunistă coordonată care. La 12 noiembrie 1947. Firesc. cam prin aprilie". regele Mihai (şi regina-mamă Elena) pleacă la Londra la căsătoria verişoarei sale. Pentru comunişti (şi sovietici). cât timp prezenţa sa la Palat era un fapt de netăgăduit. nu poate fi oprită de forţele interne de opoziţie" — spune Berry.1 2 1 . regele Mi­ hai era simbolul rezistenţei. Cade Cortina de Fier. pentru acest moment anu­ me. era de sperat ca drama comunizării să nu se desăvârşească. prin decret regal.C. p. în fine..1 9 4 5 . Curtea Veche. 2 0 0 2 . Este greu de diagnosticat cu acurateţe. pp. viitoarea regină Elisabeta a Il-a a Marii Britanii (prilej cu care regele o întâlneşte şi pe cea care îi va deveni soţie. m. Giurescu. cu atât mai mult cu cât în jurul regelui ca atare se dezvolta un subversiv sentiment de fin du monde. inevitabil mai detaşată faţă de drama de la faţa locului. Convorbiri.98 / ADRIAN CIOROIANU în România (subl. Bucureşti. 124 . pentru românii care încă mai păstrau o speranţă. era din ce în ce mai clar că ultima structură de rezistenţă a vechiului regim. în lipsa regelui.

. în aceeaşi seară. premierul Groza a venit împreună cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. în aceste condiţii. spre deosebire de entuziasmul cu care fusese condus la aeroportul Băneasa. Pe timpul sărbătorilor de Crăciun. 6 0 . o majoritate parlamentară 126 Spune regele: „Erau mereu grăbiţi. Retras într-un salon pentru consultări cu cei apropiaţi. din 8 noiembrie 1 9 4 5 . li­ der al Partidului Comunist. m. Pe 30 de­ cembrie.. Cu puţine şi încurcate cuvinte.. mai important. ministru al Economiei Naţionale la acea dată şi. Mihai observă atmosfera glacială de la primirea din gara Mogoşoaia... întors la Bucureşti la 21 decembrie. acutizate — potrivit regelui — şi de un şantaj fără echivoc 1 2 7 . regele Mihai este obligat să semne­ ze actul de abdicare.) vor fi nevoiţi. ) — ibidem. (. p. A C .. — ibidem. la Bucureşti. urgent. cu invitaţia de a-1 semna pe l o c 1 2 6 . gu­ vernul de la Bucureşti sperase ca regele să rămână în străinătate — ceea ce ar fi simplificat mult şi de la sine planurile de abolire a monarhiei.) Oamenilor care intrau în contact cu ei trebuia să li se transmită un sentiment al urgenţei. p. singura sursă istoriografică detaliată o reprezintă amintirile regelui — nici unul din­ tre celelalte două personaje esenţiale ale evenimentului nelăsând mărturii scrise. la reşedinţa regală din Şoseaua Kisseleff din Bucureşti. Regele Mihai a dat curs acestei invitaţii.Pe umerii Iui Marx / 99 Discuţiile pe care le poartă la Londra (cu Winston Churchill. bănuind că este o problemă legată de apro­ piatele sale planuri de căsătorie (conform Constituţiei din 1 9 2 3 . la plecare — cu alte cuvinte. premierul a întins regelui actul abdicării. mi­ nistrul de Externe Ernest Bevin etc. 127 „Mi-au comunicat că (. să execute peste o mie de studenţi din­ tre cei ce fuseseră arestaţi în ultimul an" (în special la demonstraţia de susţinere a regelui amintită mai sus. regele observă că legăturile reşedinţei cu exteriorul sunt tăiate. pentru ca să cedeze mai uşor presiunilor şi să acepte luarea deciziilor fără prea multe dezbateri". La 29 de­ cembrie 1 9 4 7 premierul Groza a solicitat telefonic. regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au îndreptat către staţiunea montană Sinaia. regele ţării nu se putea căsători fără acordul guvernului).) nu-i creează regelui Mihai mari iluzii privind sprijinul occidental. pentru a doua zi.) ei. membrii guvernului. 61 . o în­ tâlnire cu regele. pen­ tru a contracara orice formă de opoziţie. n. Din acest moment. iar garda palatului fusese înlocuită. (..

129 y e z j „Dezbaterile din Adunarea Deputaţilor privind abdicarea Regelui Mihai I şi proclamarea Republicii Populare Române" la Cristian lonescu. Cu frontierele comune fixate în funcţie de interesele U R S S — vezi 1 2 8 Există. Dezvol­ tarea Constituţională a României. consecinţe politice. proclamă în unanimitate Republica Populară Română.. Lovitura de stat de la 30 de­ cembrie 1947. p. „pa­ tria tuturor celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea de la oraşe şi de la sate". cu adevărat o nouă Românie — „democrată". Parla­ mentul României aprobase suma de 30 de milioane euro ca despăgubire pentru abdicarea forţată din decembrie 1 9 4 7 . 131 O rememorare completă la Mircea Chiriţoiu. p. colaborare şi asistenţă mutuală bilateral. Bucu­ reşti. Lumina Lex. în idem. ane­ voioasă şi delicată a fost rezolvarea reparaţiilor cerute de Mihai I şi fosta familie regală în România postcomunistă. Ea e s t e o f o r m ă n o u ă d e stat. 1 9 9 7 . pe atât de lungă. Fundaţia Academia Civică. d a r care î n r e a l i t a t e s u n t s t ă p â n i t e d e c â t e v a sute d e familii d e m a r i b a n c h e r i . d e o a r e c e n u n u m a i î n c o m p a r a ţ i e c u m o n a r h i a . chiar printre istorici. unul dintre principalii artizani ai afacerii. în con­ secinţă. 1741-1991. dar şi în comparaţie cu orice republică burgheză. această şedinţă a Adunării Deputaţi­ lor a început — conform „Monitorului Oficial" — la ora 1 9 h l 0 şi s-a încheiat la ora 1 9 h 5 5 1 2 9 . . Dacă a avut loc. cu viteza rezolvării nodului gordian 1 3 2 . Peste câteva săp­ tămâni — la 4 februarie 1 9 4 8 —. In momentul finalizării acestui volum. Acte şi documente. 132 p e c â t ( j e repede a fost rezolvată problema abdicării. m a r i industriaşi şi c o n d u c ă t o r i de m o n o p o l u r i c a p i t a l i s t e . avea să dezvolte propria sa interpretare a momentului: „ D e ce-i z i c e m n o i r e p u b l i c i i n o a s t r e republică populară? N o i îi z i c e m r e p u b l i c ă p o p u l a r ă p e n t r u c ă e a n u are n i m i c c o m u n c u r e p u b l i c i l e ca­ pitaliste. 1 3 0 Gheorghiu-Dej. în februarie 1 9 4 8 . care f o r m a l s u n t c o n d u s e d e u n p r e ş e d i n t e ales. 7 6 1 . republica populară reprezintă un pas înainte în evoluţia s o c i a l ă " 1 3 0 .. Gheorghiu-Dej.100 / A D R I A N CIOROIANU adunată în mare grabă 1 2 8 lua notă de abdicarea regelui şi. Preliminarii militare. Bucureşti. 1 3 8 . 1 9 9 9 . opinia că această şedinţă a Adunării Deputa­ ţilor de fapt nu s-ar fi desfăşurat şi că ar fi o plăsmuire cu rol de legitimare a ab­ dicării smulse regelui. „Raportul politic al Comitetului Central la Congresul Par­ tidului Muncitoresc Român".. Articole. noua republică română şi U R S S semnau Tratatul de prietenie. populară şi republicană — se năs­ cuse 1 3 1 . Pionierat pe scara evoluţiei istorice a poporului.

refăcută. Ionescu. Sutov (secretar-prim la ambasada U R S S la Bucureşti). informai.5.. urmea­ ză încercarea de a împăca incopatibilul: în această ţară. a cărei Pentru textul constituţiilor „comuniste" ale României v. Câţiva dintre juriştii apropiaţi Parti­ dului Comunist. reacţiunii şi imperialismului" — de reţinut această inventariere a duşma­ nilor noului stat în chiar deschiderea legii fundamentale!). în 1 9 4 6 . Acesta este un proces prin care au trecut toţi ve­ cinii României: mai întâi Iugoslavia şi Albania (ca beneficiu pen­ tru avansul pe care ele îl aveau pe calea comunizării. 4. anume Constituţia stalinistă din decembrie 1 9 3 6 (v. după un scurt istoric de genul celor care vor prolifera în anii următori („art. capitolul 5. ediţie din care sunt preluate şi fragmentele ce urmează. precum şi consilierii sovietici. unitar. în 1 9 5 2 ) Cehoslovacia ( 1 9 4 8 ) . După definirea cu totul himerică a noii forme de stat („art. Prima Constituţie a regimului comunist din România apărea aşadar la 13 aprilie 1 9 4 8 1 3 3 . „înapoiată" de România pe 23 mai 1 9 4 8 . 133 . una dintre multele republici sovietice ale Răsă­ ritului.. 2.. datorat pu­ terii factorului comunist local). Ungaria ( 1 9 4 9 ) etc. — Republica Populară Ro­ mână este un Stat popular. R P R devenea. cu obligativiJ tate. independent şi suveran" — inu­ til de discutat ce valoare avea suveranitatea despre care se vorbeş­ te aici). Dezvol­ tarea constituţională. modificarea fundamentelor legal-constituţionale ale sta­ telor respective. Modelul principal al tuturor acestor noi constituţii răsăritene era o magnifică realizare sovietică. deşi insula nu fusese niciodată a Sovietelor —.4. printr-un act semnat de Eduard Mezincescu (din partea guvernu­ lui român) şi Nikolai P. apoi Polonia ( 1 9 4 7 şi o alta. Constituţiile României c o m u n i s t e C * * ovietizarea ţărilor din Estul Europei a presupus. munciseră din greu pentru a armoniza principiile noii republici populare cu reminis­ cenţele încă vizibile ale României vechi. I.).Pe umerii lui Marx / 101 cazul Insulei Şerpilor. — [RPR] a luat fiinţă prin lupta dusă de po­ por în frunte cu clasa muncitoare împotriva fascismului.

dată fiind apropierea colectivizării agriculturii şi. Constituţia din 1 9 4 8 pare. pe muzică de Ferenc Erkel. „Libertatea individu­ ală a cetăţenilor este garantată" (art. „mijloacele de producţie aparţin Statului ca bunuri ale întregului popor. 2 8 ) . iar Un­ garia avea ca imn poemul tradiţionalist Himnusz de Ferenc Kolcsey. spre exemplu. în acest timp. 9 9 ) . urmând ca de ele să beneficieze toţi angajaţii de stat. păstra vulturul alb încoronat pe scut roşu şi chiar cu drapelul maghiar. Polonia păstra ca imn Mazurca lui Dabrowski. cuvântului şi întrunirilor (precizându-se imediat că „mij­ loacele de tipărire.102/ADRIAN CIOROIANU nouă stemă (după abolirea stemei regale) „reprezintă munţii îm­ păduriţi. Femeile şi tinerii începând cu vârsta de 18 ani primesc dreptul de vot. dovezi nău­ citoare de supunere oarbă în faţa U R S S : cel din 1 9 4 8 . care păstra cele trei culori roşu-alb-verde şi atât. 8. libertatea conştiinţei şi religiei sunt garantate. 3 0 ) . la fel şi libertatea presei. persoane fizice sau juridice" (art. dreptul la odihnă. 134 . pe ver­ suri de Aurel Baranga. în litera ei. sau organizaţiilor cooperative. că do­ miciliul este inviolabil. în general. Această nouă stemă românească. Mai presus de toate. ansamblul de măsuri în­ dreptate împotriva proprietăţii particulare din anii următori. că „nimeni nu poate fi condamnat şi ţinut a executa o pedeapsă decât în baza hotărârii judecătoreşti" (art.) iar (art. o prevedere ce poate fi in­ terpretată oricum. cu stema Republicii Po­ lone care. deasupra cărora se ridică soarele. cu totul conjuncturală şi fără absolut nici o valoare heraldică. că secretul corespondenţei este garantat. sau particularilor.) „Proprietatea particulară şi dreptul de moştenire sunt recunoscute şi garantate prin lege" — o reglementare care apare cel puţin ciudată. sunt stipulate dreptul la muncă. dreptul de folosire a lim­ bii materne (inclusiv în şcolile de toate gradele). 31 —. hârtia şi locurile de întrunire sunt puse la dis­ poziţia celor ce muncesc" — art. de Matei Socor. In context. 5. foarte permisivă în pri­ vinţa drepturilor cetăţenilor. în mijloc se află o son­ 134 dă. contrasta evident. iar cel din 1 9 5 3 avându-i ca autori pe Eugen Frunză şi Dan Deşliu. să amintim avatarurile imnurilor „naţionale" româneşti. dreptul la învăţătură. chiar şi în constituţia din 1 9 5 2 . asistenţa socială şi sănătatea publică sunt preluate în sarcina statului. precizându-se explicit că nimeni nu poate fi arestat şi deţinut mai mult de 48 de ore. iar în jurul stemei o coroană de spice de grâu" (art.

să nimiceas­ că puterea claselor exploatatoare ( .3 3 ) .. Al. a cărei sarcină esenţială era legitimarea tinerei republici şi nimic mai mult. 5. Emil Bădnăraş. 136 135 . cu­ prinzând o uluitoare serie de reverenţe declarative la adresa Uni­ unii Sovietice. ipocrizia cu care se vorbeşte despre persistenţa „for­ maţiunii particular-capitaliste" din economie (art. Aceasta este. în care „baza puterii [. De fapt.6 3 . Petre Constantinescu-Iaşi. Chivu Stoica. sprijinul şi aju­ torul ei dezinteresat şi frăţesc asigură independenţa şi suveranitatea de stat.. „Partidul-Stat. Drăghici. Mihaela Cristina Verzea. î n A I .Pe umerii lui Marx I 1 0 3 Se înţelege că nici unul dintre aceste drepturi nu a funcţionat vreodată în anii de existenţă ai acestei constituţii. 2 0 0 1 . cu totul improprie unui document de o asemenea factură 1 3 6 ). 1 9 6 5 . Schimbările în R P R erau de o asemenea amploare şi de o ase­ menea viteză încât pe 27 septembrie 1 9 5 2 a fost publicată o nouă lege fundamentală. eliberare care a dat putinţa poporului muncitor. unul dintre consul­ tanţii sovietici a fost un oarecare Borisovici. 3-4 ( 3 2 . 5 9 .) Mihail Sadoveanu.) Făurirea şi întărirea statului de demo­ craţie populară.. dez­ voltarea şi înflorirea Republicii Populare Române" — se spune în preambul. (. 1). prietenia şi alianţa cu marea Uniune Sovietică. „[RPR] a luat naştere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german şi a eliberării României de către glorioasa Armată So­ vietică. retorica greoaie a expunerii (inclusiv capitolul introductiv.. să doboare dictatura fascistă. în frunte cu clasa mun­ citoare condusă de Partidul Comunist.) şi cinismul cu care imediat se face precizarea că „Statul democrat-popular re­ alizează în mod consecvent politica de îngrădire şi eliminare a eleDin comisia de partid însărcinată cu redactarea unui proiect de constitu­ ţie (sarcină discutată şi trasată în Secretariatul CC al P M R pe 10 octombrie 1 9 5 1 ) . constituţia exponenţială a stalinismului românesc din epoca statului democrat-popular 1 3 5 (aşa este definită R P R în noua lege). . O analiză a Constituţiilor comuniste ale României din 1 9 4 8 .] este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare [şi] rolul conducător aparţine clasei muncitoare" (art. din mai multe puncte de vedere. Avram Bunaciu şi (probabil pentru consultanţă literară. Gheorghe Apostol. IX. ) . Gheorghe Stoica. . Miron Constantinescu. mai făceau parte Leonte Răutu.. Constanţa Crăciun. 1 9 5 2 . nr. despre care Gheorghiu-Dej vorbeşte cu deferentă în aprilie 1 9 5 2 . pp. a avut o viaţă foarte scurtă. dar şi cu bucuria de a afirma că noua constituţie ro­ mânească pare a fi mai bună decât refăcuta constituţie comunistă poloneză! — v. această Constituţie de tranziţie din aprilie 1 9 4 8 .. condusă de Iosif Chişinevschi.

dinamism şi legalitate cu care Nicolae Ceauşescu pare a veni la conducerea partidului. capitolul drepturilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor devine acum al II-lea). Peste câţiva ani. actul fundamental din 1 9 6 5 păstrează spiritul precedentelor reglementări dar le adaugă un ac­ cent regăsit asupra atenţiei — în sens pozitiv — faţă de cetăţean (din capitolul V I I al Constituţiei din 1 9 5 2 . în istoria ţării. Această Constituţie va rămâne în vigoare până la căderea regimului — cuprinzând în timp şi cele două mo­ dificări mai importante. invocarea rituală a drepturilor fun­ damentale ale cetăţenilor.104/ADRIAN CIOROIANU meritelor capitaliste" (art. N i m e n i n u p o a t e f i 137 Regiunea Autonomă îşi va încheia existenţa după 1 9 5 6 . In fine. O succesiune de fraze constituţionale precum „ N i c i o p e r s o a n ă nu p o a t e fi r e ţ i n u t ă sau a r e s t a t ă d a c ă î m p o t r i v a ei nu e x i s t ă p r o b e sau indicii t e m e i n i c e că a săvârşit o f a p t ă p r e v ă z u t ă ş i p e d e p s i t ă p r i n lege. dorea să semnifi­ ce rezolvarea definitivă. Mai rar. spre finalul regimului Gheorghiu-Dej şi în cele două decenii ale regimului Ceauşescu. O schimbare intervenea şi în îm­ părţirea administrativă a ţării: în mijlocul Transilvaniei lua naşte­ re Regiunea Autonomă Maghiară. având drept centru oraşul Târgu M u r e ş 1 3 7 . a problemei minorităţilor din România. materializare a unei dorin­ ţe de schimbare. cea de-a treia Constituţie a României comuniste va fi cea din 21 august 1 9 6 5 . Această formă de autonomie locală. . în directă legătură cu tulburările sociale care avuseseră loc în Ungaria vecină. deşi era clar deja de câţiva ani ce valoare aveau acestea în ochii regimului — toate cele 105 articole vorbesc despre o ţară de nerecunoscut. visul omogenizării etnice va deveni unul dintre fundamentele naţional-comunismului românesc. pe baze leninist-staliniste. 1 1 ) . un act care să fi adus atâtea speranţe. adoptată cu acor­ dul lui Stal in şi cu entuziasmul lui Petru Groza. O r g a n e l e d e c e r c e t a r e p o t d i s p u n e r e ţ i n e r e a u n e i p e r s o a n e p e o d u r a t ă d e cel m u l t 2 4 d e ore. Simbol al unei epoci în care mai mari şi mai uimitoare decât deschiderile efective era doar conştientizarea faptului că aceste deschideri sunt posibile şi de aşteptat. aceea privind instituirea funcţiei de Preşe­ dinte al Republicii Socialiste România (28 martie 1 9 7 4 ) şi de regle­ mentare a referendumului popular (27 octombrie 1 9 8 6 ) .

ele sunau ca o recunoaştere tacită a abuzurilor din trecut. el sau cineva din familia sa. fie că trecuse sau nu. prin închisorile stalinismului local: pe de o parte. ele sugerau promisiunea că aşa ceva nu se va mai întâmpla niciodată. pe de alta. că o cale de a apropia co­ munismul de oameni ar putea fi găsită — împreună.Pe umerii lui Marx / 1 0 5 arestat decât pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau procuror" aveau o dublă rezonanţă în mintea cetăţeanului mediu. de cei ce gu­ vernau şi de cei guvernaţi. .

ce nu pot fi găsite în documentele de arhivă. pentru că. atât de încinse. Mul­ ţumesc totodată dlui S. nu era pentru prima dată când arlusiştii se Acest capitol este parte dintr-un proiect mai amplu dedicat istoriei aces­ tei Asociaţii. asociaţie prezidată cu un entuziasm de-a dreptul juvenil de către septuagenarul Constantin I. Lista invitaţilor nu ridicase pro­ bleme. cel care mi-a furnizat informaţii de primă-mână.C A P I T O L U L 5 Studiu de caz. oferea o recepţie în onoarea lui Andrei lanuarievici Vîşinski. vicecomisarul sovietic pentru Afaceri Externe.. de martor direct. Acesta este. din această cauză. în viaţa practică. Preparativele pentru recepţie se făcuseră oarecum în grabă. Ceea ce face din ei reprezentanţi ai micii burghezii este faptul că gândirea lor nu este în stare să depă­ şească limitele pe care micul burghez nu le depăşeşte în viaţă. Parhon. 1 . şi gazdele fuseseră foarte ocupate în ultimele. asemeni oaspetelui. Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte 5 . O întreprindere intelectuală: ARLUS în 1944 Prin cultura şi situaţia lor personală ei pot sta tot atât de departe de aceştia ca cerul de pământ. ei sunt împinşi în teorie spre aceleaşi probleme şi soluţii spre care micii burghezi sunt mânaţi. proiect aflat încă în faza de lucru. am inclus aici numai acele trimiteri bibliografice obligatorii pentru cursivitatea textului. Karl Marx. 138 . în genere. Din acest motiv. Pe de o parte. raportul dintre reprezentanţii politici şi literari ai unei clase şi clasa pe care o reprezintă. P r o l o g : s c h i m b d e replici r o m â n o . Asociaţia Română pentru Strângerea Legă­ turilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS).s o v i e t i c e ineri 9 martie 1 9 4 5 . că. de interesul material şi de poziţia lor socială.N. zile. aflat la capă­ tul celei mai fructuoase dintre vizitele sale de până atunci în Ro­ mânia: cea soldată cu impunerea guvernului G r o z a 1 3 8 .

Pe umerii iui Marx / 107 întâlneau cu Vîşinski şi nici prima recepţie oferită în onoarea lui. Pregătirea în sine a evenimentului nu a fost foarte dificilă. mai mici. 115. secretar general al ARLUS — că ar pre­ fera. ARLUS avea deja o listă ultraselectă de membri. dacă ar avea şi darul glăsuirii pe lângă istoria pe care au trăit-o. ar face obiectul unui pe­ lerinaj întrerupt doar de sfârşitul lumii. pentru că un altul dintre invitaţi. membri ai legaţiei sovietice la Bucureşti şi ofiţeri din trupele Armatei Roşii aflaţi în capitală. trimisese la Palatul Catargi câteva lăzi cu sticle de votcă şi altele. fost finanţator al partidu­ lui lui Iuliu Maniu dar şi al Partidului Comunist (din primele luni ale lui 1 9 4 4 ) şi. Mihail Sadoveanu. Simion Stoilov. mai insistent. Andrei Oţetea ş. Pe de alta. totuşi. mai ales. avusese şi el frumoasa idee de a trimite Asociaţiei. rabinul Sa­ fran) l-au anunţat pe principalul organizator al recepţiei — adică pe biologul Simion Oeriu. simpatizanţi şi „clienţi" pe care se putea conta oricând. Erau invitaţi. în picioare şi astăzi. sub aceste fericite auspicii şi cu ajutorul atâtor samariteni. Lucreţiu Pătrăşcanu şi GheorghiuDej. membri ai Partidului Comunist — inclusiv dominatoarea Ana Pauker —. măcar să ciocnească simbolic un pahar de şampanie. primul secretar al legaţiei sovietice. în frunte cu Petru Groza. conducători ai cultelor. totodată. Lo­ cul recepţiei era Palatul Catargi de pe Calea Victoriei nr. Gheorghe Tătărescu. dând dovadă de o amabilitate care nu mai era de mult un secret pentru arlusişti. un număr impresionant de intelec­ tuali din elita cultural-ştiinţifică a ţării: George Enescu. Totul s-a aranjat în cele din urmă foarte bine. se pare. pentru aceeaşi ocazie. deci. membru de ultimă oră al echipei priete­ nilor U R S S . membrii guvernului. cu icre negre. Max Auschnitt. Traian Săvulescu.a. nefiind deloc mari amatori de votcă. cu atât mai mult pentru ocazii atât de speciale precum aceasta. mai ales că. . S A . ziarişti de frunte şi. începute. mai mulţi dintre invitaţii români (printre care. aşadar. merituosul om de afaceri român. o duzină de sticle de şampanie. Pe de altă parte. Dangulov. la patru luni de la înfiinţarea sa (în noiembrie 1 9 4 4 ) . unul dintre sediile preferate ale ARLUS şi una dintre clădirile bucureştene ai cărei pereţi.

108/ADRIAN CIOROIANU nimeni nu s-ar fi gândit că aceste pregătiri pripite vor fi cât pe-aci să genereze un cvasiscandal diplomatic. cu multe apla­ uze şi chiar cu emoţie — dacă ar fi să dăm crezare relatărilor cro­ nicarilor de presă prezenţi. în cele din urmă. ce sărbători. Simion Oeriu chiar a fost nevoit să trimi­ tă pe unul dintre şoferi până la cofetăria „Nestor" (aflată în apro­ piere. încet dar temei­ nic. Parhon avea la­ crimi în ochi! La doar trei zile de la 6 martie. preferată de majoritatea celor prezenţi. o bună parte din cei de faţă.I. pe Calea Victoriei) pentru alte câteva sticle de şampanie. principalul consilier politic al Comisiei Aliate de Control de la Bucureşti. domnule comisar — a spus el într-o germană perfectă. Nimic nu părea a tulbura cordialitatea recepţiei până spre final când. atmosfera s-a răcit într-o cli­ pă. Vîşinski îi spune. Votca o vom păstra tocmai în speranţa . Aplauzele au răsunat şi mai puternic atunci când A. votca şi şampania au destins atmosfera. profesorului Parhon: „Observ iarăşi că prietenilor noştri români nu prea le place votca. şi el cu emoţia de rigoare. La un moment dat. pregătit pentru a-şi lua „la revedere". amintind de tinereţea lui studioa­ să petrecută în oraşul Leipzig. în timp ce Vîşinski şi câţiva dintre oaspeţii sovietici au rămas fideli sticlelor de votcă ce se goleau mai greu. „Trăiesc cea mai frumoasă clipă din viaţa meal". Pavlov. într-adevăr. Totuşi. aveau. Au urmat câteva clipe de tăcere. numai că. care vor scrie că C I . zâm­ bind a reproş. atât de bine încălzită timp de două ceasuri. gazdele schimbau priviri năuce. icrele negre de la noi le preferaţi cu şampa­ nia de acasă sau franţuzească]". şi oaspeţii au fost primiţi cu căldură. Cel mai stăpân pe sine s-a dovedit a fi. cu discreţia unei gazde cu maniere. Vîşinski. sub flash-urile fotografilor. E posibil ca ideea unui şantaj — aşa cum am spus mai sus — va fi încolţit în mintea unora dintre cei prezenţi la această recepţie din 9 martie 1 9 4 5 . Totul a început ca la carte: Vîşinski a venit însoţit de A. a declarat că „cel mult peste două zile sper să duc Regelui vestea că Ardealul de Nord a fost definitiv încredinţat României şi că-i al României de-a pururi". nu pur şi simplu din amabilitate Petru Groza declara. români şi sovietici. proaspătul premier Petru Groza: „Nu ne înţelegeţi greşit.P. Luaţi prin surprindere şi neştiind drept ce şi cum să interprete­ ze cuvintele vicecomisarului. parcă mai mult şampania.

Pe -ACI umerii lui Marx I 1 0 9 că o vom bea tot împreună!". Recepţia luase sfârşit cu bine. pe mulţi dintre ei. un grup de intelectuali îşi dădeau întâl­ nire în casa medicului şi profesorului universitar Constantin I. asociaţie de priete­ nie cu Sovietele şi unul dintre cele mai puternice instrumente de sovietizare a culturii şi spiritualităţii româneşti. prezenţa pe lista membrilor ARLUS nu-i va scăpa de experien­ ţa puşcăriei şi de un întreg cortegiu de umilinţe. Vîşinski i-a salutat pe cei de faţă. 2 . aceasta este o morală pe care Istoria o cunoaşte de mult. celebra. Un proiect intelectual partizan i în politică. firma contează. cuprinşi de frenezia noilor realităţi şi de dorinţa. Parhon. Satisfăcut de răspuns. cel puţin teoretic. ea va echivala cu primul pas pe drumul spre Putere. Un murmur de aprobare străbătu sala. manipulării şi convertirii. O mare parte dintre eroii eveni­ mentelor ce urmează. Iar dacă va reieşi că nu intelectualii deţin monopolul curajului sau al principialităţii. după cum nici lamen­ taţii pe tema „omului sub vremi". în anii ' 5 0 . altfel normală intelectualiceste. Chiar dacă ea exis­ tă. vi­ neri 20 octombrie 1944. pentru alţii. sunt intelectuali. Studiul de caz ce urmează este în egală măsură o încercare de istorie a naşterii ARLUS. aceste pagini nu vor face tabloul laşităţii. cât şi — aproape indiferent de voinţa noastră — o poveste cu intelectuali. spuneam. într-o plăcută seară de toamnă. ARLUS îşi are punctul de plecare în primul an al comunizării ţării — o ţară ce avea încă Regele său şi Constituţia sa. Cum se întâmplă de obicei. de a evita orice izolare fată de noile vre- . 5 . O interpretare aflată la mare preţ mai târziu va spune că. cu oa­ meni supuşi greşelii. Asociaţia Română pentru Strângerea Legă­ turilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) a fost rodul unei iniţiative in­ telectuale. apoi a fost condus în aplauze către maşina ce aştepta la scară. o iniţiativă a intelectualilor nu poate fi de­ cât nobilă şi demnă de urmat. acest detaliu era menit a-i spori prestigiul şi a-i acorda o neîndoielnică legitimare — pentru că.

informaţiile venite dinspre Răsărit (prelucrare ce de multe ori nu deforma re­ alitatea. Poate părea de neînţeles pentru două state aflate în imediată vecinătate. travaliul crea­ torilor „noii imagini". cu fast şi zel.2. Peste doar doi ani. privită în afara contextului şi a implicaţiilor politice pe care. ani plini de evenimente. imagine cosmetizată şi aseptizată.I 10/ADRIAN CIOROIANU muri. dar. o asemenea asociaţie mai existase în România. In lipsa fluxului fi­ resc al informaţiilor libere. un blocaj informaţional se instituie de-o parte şi de alta a unei graniţe niciodată recunos­ cute bilateral. în interesul său. în final.1. Scurtă istorie a ideii Un anume precedent istoric face ca această hotărâre din 20 oc­ tombrie 1 9 4 4 să nu fi fost întru totul un pionierat. în istorie: în amintirea acestei întâlniri. Evident că nu numai statul român prelucra. discursul propagandistic al serviciilor specializate din cele două părţi era singurul în măsură să umple acest vid. după revoluţia bolşevică. a informaţiilor brute. După Marele Război. 5. de foarte devreme. Absenţa aproape totală. trebuia să le aibă. Adevărul este că. această dată fastă va intra. statul sovie­ tic nu rămânea cu nimic dator: în optica sa România nu era decât o ţară a muncitorilor şi ţăranilor exploataţi despotic de o clasă ex­ ploatatoare/conducătoare ilegitimă şi inumană. aproape obligatoriu. noua Rusie Sovietică rupea relaţiile diplomatice cu România prin hotărârea unilaterală . neprelucrate oficial. o organizaţie care să mijlo­ cească schimbul de informaţii între România şi U R S S era real­ mente necesară. cei strânşi laolaltă în casa distinsei gazde discută şi hotărăsc înfiinţarea unei asociaţii de prietenie cu Uniunea Sovietică. prin politică. dar aceasta este. dar în cu totul alte condiţii ce se dovediseră a fi. Motivele nu lipseau: după lovitu­ ra de stat bolşevică din 7 noiembrie 1917. cum se spune. una dintre sărbătorile rituale ale arlusismului: prima ediţie a Zilei Prieteniei Româno-Sovietice. după 1 9 4 4 . altă poveste). între România şi Sovie­ te începuse un proto-xăzboi rece. la nivelul opiniei publice. despre Uniunea Sovieti­ că devine o regulă ce va facilita ulterior. deloc propice cauzei. pe 20 octom­ brie 1 9 4 6 se va serba.

simpatizant şi ulterior membru al Partidului Comu­ nist. principalul susţi­ nător al Republicii Sfaturilor (scurta dar zbuciumata experienţă comunistă a Ungariei din 1 9 1 9 ) . a unei aşa numite Republici Sovietice Moldoveneşti. era în toamna anului 1 9 2 4 subsecretar de stat la ministerul de Interne (fusese numit în funcţie în octombrie anul prece­ dent). Implicarea sa în proiecte sindicalisto-politice ale stângii euro­ pene privind învăţământul.Pe umerii lui Marx / I I ) a Consiliului Comisarilor Poporului din Petrograd din 26 ianuarie 1 9 1 8 . tânăr bărbat politic liberal şi cu viitorul larg deschis în principalul partid al ţării.1. Peste douăzeci de ani. . tratând cu duritate extremismul de stânga ce ameninţa să infesteze Româ­ nia. republică a cărei armată atacă aproape imediat graniţa vestică a statului român. Unul dintre aceştia. lupta pentru pace etc. îi crease o anu­ mită autoritate şi notorietate în cercurile stângii româneşti — lu­ cru cu atât mai notabil cu cât Constantinescu-Iaşi nu avea decât o foarte sumară pregătire marxistă. 8.4. El era. Două probleme vor constitui fondul discuţiilor în contra­ dictoriu ce vor urma: problema tezaurului românesc. însărcinat cu rezolvarea cazului Tatar-Bunar. în mod evident. ceea ce contează deocamdată e fap­ tul că din 1 9 2 6 Constantinescu-Iaşi era profesor titular la catedra de istorie a artelor a Facultăţii de Teologie din Chişinău — şi. aşa cum s-a văzut mai sus. din 1 9 4 5 până în 1 9 4 7 . Tătărescu s-a achitat foarte bine. un leni139 Un om politic român va păstra într-o manieră aparte amintirea acestui eveniment: Gheorghe Tătărescu. Lenin este. Partidul bolşevic sovietic tutelează de la bun început anemicul partid comunist ro­ mân apărut în 1921 şi tot el manevrează din umbră diversiunile anului 1 9 2 4 : tulburările din 1 6 . şi problema provinciei Ba­ sarabia. într-un capitol următor (vezi cap. cu siguranţă.1 7 septembrie de la Tatar-Bun a r 1 3 9 şi constituirea. exact acest episod îi va marca comportamentul poli­ tic. deja de câţiva ani. printre cei mai constanţi. în octombrie. la începutul anilor ' 3 0 profesor universitar la Chişinău.). în paralel. era Petre Constantinescu-Iaşi. sechestrat de sovietici pentru a nu cădea în mâinile „oligarhiei române" şi pen­ tru a fi remis doar „poporului român". lângă graniţa Nistrului. unul dintre principalii „tovarăşi de drum". Dar utopia din Ţara Sovietelor avea şi în România partizanii săi. ofer o prezen­ tare a personajului în discuţie. făcându-1 şantajabil de către staliniştii care iau în stăpânire ţara şi cărora le-a fost.

pe o tacită clemenţă pe care statul ro­ mân o manifesta. Politică. textele sale politice publicate ulterior în vo­ lume ne arată că marxismul său este cu totul rudimentar şi nesis­ tematizat 1 4 0 . pentru marca­ rea celei de-a zecea aniversări a Revoluţiei din Octombrie. Politică. Constantinescu-Iaşi are în 1 9 3 2 ideea constituirii unei asociaţii numite de el Amicii URSS. Barbusse va fi portdrapelul literar al stalinismului francez până în 1 9 3 5 — când. manifesta respect faţă de această categorie socială. în mod cert. impus de realităţile po­ litice ale timpului. mai ales. mai ales în Franţa. un model de la care experimentul românesc se autorevendica — motiv din care revin la modelul arhetipal al asociaţiilor de prietenie cu Uniunea Sovietică. Constantines­ cu-Iaşi conta. era faptul că aceste întâlniri erau întru totul clandestine. In ciuda ilegalităţii iniţiativei sale. mânaţi de aceleaşi pasiuni şi convingeri. în special) îşi are origini cum nu se poate mai intelectuale. 1 9 7 2 sauLte la eliberare la socialism 1944-1955. Constan­ tinescu-Iaşi conta şi pe o relativă imunitate pe care o resimţea ca profesor în faţa unui regim care. declarat şi recunoscut al Uniunii Sovietice. In 1927. aşadar. 140 . pleacă la Moscova pentru a participa la al VH-lea Congres al Cominternului. aparent după modelul unor asociaţii asemănătoare existente în mai multe ţări occidentale.112/ADRIAN CIOROIANU nist prin convingere. în iulie. faţă de manifestările sovietofile mărunte ale unei părţi a populaţiei. Ceea ce va şi face. Bucureşti. pe 30 august. Bucureşti. o impo­ zantă delegaţie franceză — între 1 5 0 şi 180 de persoane — parti­ cipă la eveniment printr-o vizită în U R S S . astfel încât în locuinţa sa. prilej pentru a spune că însăşi această modă a comuniştilor europeni (francezi. Pe 12 noiembrie. In ultimă instanţă. scriitorul Henri Barbusse 1 4 1 şi nu Vezi volumele sale Pagini de luptă din trecut. Ed. seara. şi. în timpul ceremoniei de închidere. dincolo de toate defectele sale.1 9 3 5 ) a cărui celebritate datorează foarte mult ro­ manului Focul ( 1 9 1 6 ) . Ed. manifest antimilitarist pentru care autorul primeşte Pre­ miul Goncourt. se îmbolnăveşte de pneumonie şi moare subit. 1 9 7 3 . alibiul principal al unor astfel de întreprin­ deri era trimiterea la ceea ce se întâmpla în Occident. Partizan al comuniştilor. 141 Scriitor francez ( 1 8 7 3 . dar major. Singurul dezavantaj. diverşi intelectuali basarabeni filosovietici. Admirator. încep să se adune. îndeosebi în Basarabia.

Pe umerii lui Marx I 113 mai puţin exaltata militantă comunistă Clara Z e t k i n 1 4 2 propun crearea pe continent a unor societăţi de prietenie cu tânărul stat sovietic. spre satisfacţia prosperului Par­ tid Comunist Francez. în interesul solidarităţii sociale şi umane. 18. Asocia­ ţia va fiinţa până în 1 9 3 9 1 4 3 . european. de altfel. că distinsul profesor de la catedra de isto­ ria artelor a Facultăţii de Teologie din Chişinău. p. în 1 9 3 3 . întemeietoare a Ligii Spartacus din Germania şi ulterior a Partidului Comunist din Germania. 108. La mise en scene d'une conversion ( 1 9 3 3 . Membri: 25 0 0 0 până la sfârşitul anului 1 9 2 8 . La Chişinău. vicepreşedinte onorific: arhitectul Francois Jourdain. să spunem. întregindu-i acestuia puterea logistică dată de structurile sindicale şi de celulele politice proprii. „Les «Amis de l ' U R S S » et le voyage en Union sovietique. din considerente lesne de înţeles. nr. asociaţie — aflată.1 9 3 9 ) " . asociaţiile de prietenie cu Sovietele apărute în toate ţările occidentale. Biroul de la Berlin era condus de un oarecare Walter Stokker. în fapt. probabil. profesorul se afla în contact. la sca­ ră mondială. sub umbra tutelară a Cominternului moscovit — ce reunea. mediat de organizaţia internaţională cu sediul la Berlin Amicii Uniunii Sovietice (AUS). 143 Rachel Mazuy. un contact indirect. 1 9 9 2 . Ceea ce se va şi întâmpla: întorşi din Ţara Sovietelor. . Era. observaţiile pe care le-am putut face prin cunoaşterea regimului sovietic". se afla nu numai în atenţia Siguranţei române. dar şi a diverselor servicii sovietice cu care. acesta fiind principalul contact din exterior al lui Constantinescu-Iaşi şi cel care trimitea asociaţiei conspirative din România buletinul şi diversele publicaţii tipărite de AUS pe banii Moscovei. „considerând că este de datoria noastră — spunea Barbusse — să exploatăm. evident. Travaux de science politique. mPoîitix. Petre Constanti­ nescu-Iaşi adică. Preşedinte de onoare: Henri Barbusse. iniţiatoarea zilei de 8 martie ca Zi interna­ ţională a femeii. revenim în România pentru a spune că arhivele de la Moscova ale Cominternului ne vor confirma. participanţii la aniversa­ rea deceniului revoluţionar vor pune în practică o adevărată reţea de secţiuni Amw de l'URSS (AUS). profesorul Constantinescu-Iaşi multiplica 142 Socialistă radicală. Acesta era modelul. Zetkin — ca şi Barbusse — nu va apuca să vadă materializarea europeană a stalinismului: va muri la 76 de ani.

N. conferinţe. C. C. Paraschivescu-Bălăceanu. hotărăşte reluarea relaţiilor diplomatice cu U R S S . regizori (Haig Acterian) şi artişti (Ion Iancovescu. Primul schimb de ambasadori între Bucureşti şi Moscova se face în decembrie 1 9 3 4 iar relaţiile bilaterale vor ajunge treptat. Ştefan Roii. editarea de reviste e t c . profesori. II. Această des­ chidere va prilejui şi ieşirea la lumina legalităţii a Amicilor URSS. c r e d e m c ă reluarea legăturilor c u U R S S t r e b u i e c o m ­ p l e t a t ă cu c e r c e t a r e a şi c u n o a ş t e r e a î n d e a p r o a p e a v e c i n u l u i n o s t r u de la Răsărit". avocaţi (Ştefan Că­ lin. Mihai Popilian. p. ar fi fost organizarea de excursii în U R S S .114/ADRIAN CIOROIANU aceste materiale la maşina de scris şi prelua sarcina de a le distri­ bui în teritoriu. Dida Solomon-Callimachi. Vicol). la adresa acestuia din urmă — strada Marin Bucur. i n t e l e c t u a l i . „«Amicii U R S S » — o maşinaţie propagandistică a Kominternului în sfera culturii şi a mass-media românească interbelică". din care România face parte. s u b s e m n a ţ i i . 144 . 2. Grigoriu) şi pictori (precum Marcel Iancu şi M a c Constantinescu. D. Cicerone Theodorescu). Brunea-Fox. con­ certe. 10. F. Travaliul entuziast şi hors la loi al lui Petre Constantinescu-Iaşi a durat doi ani. nr. Şerban Cioculescu. a v o c a ţ i . m e ­ seriaşi. pentru câţiva ani. Zaharia Stancu. apel în care Amicii URSS îşi stabileau programul: „noi. Regretatul Marin Bucur a republicat. Ion Hudiţă. expoziţii. Acest inofensiv apel cuprindea adeziunea a 46 de semnatari de di­ verse ocupaţii şi apartenenţe politice: profesori (Petre Constanti­ nescu-Iaşi. m u n c i t o r i ş i ţ ă r a n i din R o m â n i a . la un grad de relativă normalitate. D. pentru că în ianuarie 1 9 3 4 Mica înţelegere. v e c i n i i m a i p u t e m oare sta î n i z o l a r e a c u n o a ş t e r i i ş i r e c u n o a ş t e ­ rii a c e s t o r realizări c e s e î n f ă p t u i e s c l a c â ţ i v a k i l o m e t r i d e n o i ? N u ! N o i . Alexandru Sahia. scriitori şi publicişti (George Mihail Zamfirescu.. Radu Boureanu. 1 9 9 3 . Sergiu Dan. apelul pe care asociaţia îl va lansa către ţară prin ziarul Ecoul din 5 august acel an. în viziunea Amici­ lor. artişti. Căile pentru realizarea acestui deziderat. Cocea). Radu Olteanu. Radu Cernătescu. m e d i c i . pentru atragerea de noi membri-„amici" ai U R S S .. 29 ianuarie. în urmă cu câţiva ani. i n d i f e r e n t d e c o n v i n g e r i l e n o a s t r e p o l i t i c e .. competiţii sportive. în Arhiva (su­ pliment Cotidianul). 1 4 4 .

celălalt îl reprezintă pe împăratul Justinian arătând romanilor un cod de legi. Revin la travaliul filosovietic al profesorului Constantines­ cu-Iaşi: pe 10 septembrie 1 9 3 4 . trei muncitori. un afiş pe care în anul precedent îl făcuse pentru „Luna cărţii" de la Bucureşti avea să ia unul dintre premii. Simionescu. în vederea recunoaşterii asociaţiei drept per­ soană juridică. iar peste câţiva ani. scriitorul G. adeziunile şi corespondenţa) ş. de­ spre acest din urmă personaj. Vicol şi Aur Zaharescu. M a c Constan­ tinescu va muri târziu. în numele Amicilor. la Bucureşti.Pe umerii lui Marx / I 15 Luterană nr. C. se fixează ca primă sarcină înaintarea actelor constitutive către Tribunalul Ilfov. M. de noi cunoscute — invitaţii la contacte şi la cunoaştere: „Noi .a. Eufem Mihăileanu şi Al. arhitectul Octav Doicescu. la sfârşitul anilor ' 7 0 . un comitet central al asocia­ ţiei. în context. regizorul Sandu Eliad şi avocaţii Şt. Zamfirescu. în acel moment în vârstă de 34 de ani. Consfătuirea alege. doi meseriaşi şi doi studenţi. avocaţii Ştefan Călin şi Theo Simionescu. cu totul dezamăgit de platitudinea comunismului ceauşist. 2 5 . M a c Constantinescu făcuse la de­ coraţia la monumentul Fântâna cu zodiac a arhitectului Octav Doicescu. la Expoziţia mondială de la New York din 1 9 3 9 . în luna mai. primindu-se. cu ocazia primei ediţii a „Lunii Bucureştilor" (sărbă­ toare ce se bucurase de sprijinul necamuflat al lui Carol al II-lea) şi a sărbătorii din Parcul Carol. cu largi dezvoltări în Italia musoliniană) dezrobirea unui sclav roman. alţi treisprezece membri: publiciştii Scarlat Callimachi. Bucureşti —. El va fi autorul (în 1 9 3 5 ) basoreliefurilor de pe pavilioa­ nele din laturile Facultăţii de Drept din Bucureşti: unul reprezin­ tă (în stilul maiestuos al timpului. în acordul tuturor. unul dintre cele mai interesante din universul artistic românesc al anilor ' 3 0 : M a c Constantinescu (pe numele real Mihail Florin Constantinescu). Câteva cuvinte. la care vor participa. Tot­ odată. pe lângă iniţia­ tor. alcătuit din opt membri: Constantinescu-Iaşi. urma să aibă în anii următori o serie de suc­ cese profesionale care îl vor îndepărta de pasiunea despre care vor­ bim aici. Ralea. Obiectivele explicite ale asociaţiei rămân aceleaşi. el convoacă prima consfătuire legală a asociaţiei. Tot în 1 9 3 5 . Petre Pandrea. profesorii uni­ versitari Constantin Motaş şi Radu Cernătescu. Th. Călin.

Popescu pen­ tru Chişinău. în următoarea perioadă. drept care Comitetul asociaţiei recurge la un truc vechi şi antamează un nou contract. „Din istoricul «Amicilor U R S S » " . ziarul a în­ cremenit în proiect. 3. Iniţial. M. câţiva dintre Amicii URSS — fără a menaja cu nimic suspiciunile de care se bucurau din partea Siguranţei — îşi propun ca primă activitate de după ieşirea la lu­ mina legalităţii să fie una de răsunet: o vizită în ţara care le era model — călătoria în U R S S fiind practic. p. femeile şi tineretul — cu toţii invitaţi la apropie­ rea de miracolul sovietic 1 4 5 . în ordine. muncitorii. din 1 9 2 4 ) a zădărnicit speranţele Amicilor. Pe inginerii noştri de inginerii sovietici. în urma intervenţiei categorice a prefectului de Argeş. Dneprostroiul şi Turksibul. Eschenazi. Pentru data de 14 septembrie 1 9 3 4 era programată apariţia primului număr al buletinului asociaţiei. în aceeaşi toamnă a anului 1 9 3 4 . Munteanu (profesor. . învăţătorii. S . medicii. S . care au făcut Magnitogorskul. Braţul ministrului de interne Ion Inculeţ îi ajunge şi aici şi. ziarul Amicii URSS. cu o tipografie din Pi­ teşti. dar inter­ venţia guvernului liberal al lui Gh. Ilie Cristea şi V. ziarul a primit interdicţie de apa­ riţie în Bucureşti. 2. ţăra­ nii. se sta­ bilesc comitetele pentru patru oraşe: Radu Cernătescu şi Constan­ tin Motaş pentru Iaşi. p. în Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă CC.116/ADRIAN CIOROIANU vrem să apropiem pe savanţii şi profesorii noştri de savanţii şi pro­ fesorii sovietici. V. într-o perioadă de timp relativ scurtă. 10 decembrie 1 9 4 4 . nr. 1. tipografia găsită. ritul de iniţiere al 145 I. Novac şi Tudor Bugnariu 1 4 6 . respectiv zia­ rist) pentru Braşov şi. pentru Cluj trei asistenţi universitari din localitate — Mihai Beniuc. Su­ marul ediţiei inaugurale era pregătit. scriitorii şi artiştii.. » " . de a avea un organ de presă. Amicii URSS din România trec la sta­ bilirea comitetelor regionale menite să prelungească activitatea asociaţiei în provincie. R . 1 1 5 . cum spune Rachel Mazuy de la Institutul de Studii Politice parizian.) I. care au făcut ascensiunea în stratosfera şi ascen­ siunile la Polul Nord. „Ziarul «Amicii U . avocaţii Alexandru Mâţă şi C.. Tătărescu (fostul „pacificator" de la Tatar-Bunar. 1 9 5 9 . al PMR. în Veac Nou (în continuare se va cita VN. nr. 146 p e t r e Constantinescu-Iaşi. în fine." Urmează enumeraţi.

„.Pe umerii lui Marx / 117 oricărui „amic al U R S S " de oriunde. la sărbătorirea zilei de 7 noiembrie la Moscova. p... „Ziarul. peste Nistru. O acţiune precum aceasta era condusă după un principiu la care Amicii aderau în unanimitate: cum spune cu mare entuziasm unul dintre ei. din cauza diferitelor piedici puse în cale de organele statului român. la rându-i. înregistrarea asociaţiei. la Cluj. O vizită cu un scop precis însă: participarea. în cele din urmă. Siguranţa statului îşi intensifică percheziţiile la sediul Amicilor. cuprin­ zând doi intelectuali — Constantinescu-Iaşi y compris — şi şapte muncitori. a cărui implicare în activităţi tutelate de Moscova era deja de notorietate. Aceste evenimen­ te nu au produs nici un ecou important în societatea românească.. v. iar la 25 no­ iembrie Petre Constantinescu-Iaşi. învăţămintele pe care le putem găsi în Rusia fac mai mult decât toate bibliotecile lumii. în ciuda fondurilor pe care este de bănuit că Moscova le punea la dispoziţie pe diverse filiere rodate în activitatea cominternistă. ajungerea în U R S S . alcătuită din ziarişti şi condusă de Alexandru Sahia. prin Polonia.". să treacă graniţa direct. numai Alexandru Sahia (este că­ lătoria în urma căreia ziaristul va scrie volumul URSS azi.. nu era totuşi cel mai simplu lucru. volumul *** Omagiu lui P. Aceste planuri vor rămâne însă numai în sfera intenţiilor. va ajunge în U R S S . 1 1 8 . Audienţa ei (în ciuda unor scrisori de adeziune primite în urma apelului lansat) este minimă. o a doua. Sub diverse motive. în peisa­ jul zidurilor Kremlinului." 1 4 7 . Se impunea aşadar o oarecare strategie. rec­ torul Universităţii pune în vedere celor trei asistenţi că apartenen­ ţa lor la o astfel de grupare este inoportună.. publi­ cat în 1 9 3 5 ) . este arestat. Academiei R P R . în paralel. urma să plece prin Polonia. 148 p e n t J U detalii. în sco­ 148 pul intimidării (procesul va începe în 1 9 3 5 ) .. Bucureşti. 1 9 6 5 . Ed. Tribuna­ lul Ilfov va amâna. . Cu toată relaxarea produsă de schimburile de personal diplomatic. Grupul de vizitatori se împarte deci în două delegaţii: o primă delegaţie. Constantinescu-Iaşi cu prilejul împinirii a 70 de ani. pentru nişte personaje deja aflate în registrele Siguranţei române (cum erau majoritatea membrilor asociaţiei). Amicii URSS nu va putea depăşi nivelul modest al unei secte tole­ rate. 147 Eschenazi.

Ceea ce nu înseamnă însă că. în stadiu de proiect. dar deloc surprinză­ tor. în casa lui C. După cutuma tuturor organizaţiilor de sorginte comunistă. după desfiinţarea şi scoaterea în afara legii a Amicilor URSS se va încerca reînvierea asociaţiei sub un alt nume. a existat proiectul unei aparent inofensive Societăţi pentru relaţii cul­ turale. 5 . 3 . ministrul Muncii în guvernul Tătărescu). Noii fondatori Materializarea iniţiativei reluate în casa profesorului Parhon se va produce pe 12 noiembrie 1 9 4 4 . nu putea fi în­ tâmplătoare. în seara de 20 octom­ brie 1 9 4 4 . şi profeso­ rii Chiriţescu şi Al. Parhon. în mai 1 9 4 0 . neobositul Constantines­ cu-Iaşi va încerca să medieze un contact între un delegat sovietic al Asociaţiei Generale pentru relaţiile culturale ale URSS cu Străinăta­ tea şi unii intelectuali români (printre care se număra şi Mihai Ralea. dar fără nici o materializare efectivă. acelaşi Andre Malraux care va rămâne însă cu desăvârşire surd şi mut în timpul marilor procese de la Moscova din 1 9 3 6 . mai târziu (şi pentru o bună bu­ cată de vreme). se pare. în urma unei adunări generale constitutive ce are loc în localul Facultăţii de Ştiinţe din Univer­ sitatea Bucureşti. organizează un miting de protest ce va fi prezidat — îşi va reaminti Constantinescu-Iaşi cu plăcere — de însuşi Andre Malraux. sub conduce­ rea din epocă a lui Fernand Grenier (viitor ministru comunist în­ tr-un guvern de Gaulle de după 1 9 4 4 ) .1 9 3 8 . Rosetti. ţinând seama de încărcătura simbolică pe care Uni- . cazul va fi preluat de foarte atenta şi sensibila stângă franceză. după cum se va vedea imediat. în contextul perioadei şi această tentativă va rămâne fără ur­ mări. mai precis de secţia franceză a AUS care. Alegerea Universităţii bucureştene ca decor al acestui eveniment. precum şi George Enescu. eşecul Amicilor URSS nu va deveni un alt martiriu pe lista lungă a multelor martirii revendicate de comunişti — şi asta prin intermediul a ceea ce va fi asociaţia pe care am lăsat-o.118/ADRIAN CIOROIANU în schimb. la care şi-ar fi dat acordul de principiu. în anii următori. I.

Ştefan Milcu. 149 . Cei douăzeci de membri fondatori adoptă actul constitutiv. Grupul de iniţiativă prezentat mai sus nu se rezumă însă la aceste amănunte de ordin tehnic. Parhon. Grigore T. medicii Constantin Kana. Marieta Dragomirescu. în virtutea legii din 1 9 2 4 privind persoanele juridice. iar scopul său decla­ rat este cunoaşterea reciprocă şi promovarea legăturilor de priete­ nie dintre România şi patria sovietelor. îi voi aminti în ordine alfabetică: g-ral medic Bălănescu. acesta să-1 înainte­ ze Tribunalului Ilfov. Simion Oeriu. a personalităţii juridice. în numele celor prezenţi. Ionescu-Mihăeşti. Alexandru Rosetti. deci cu atât mai remarcabil!). Max Marbe. cei prezenţi aleg şi primul Comitet de Conducere. a cărui sarcină este să vegheze asupra bunei funcţionări a ARLUS în perioada cuprinsă între 12 Datele privitoare la înfiinţarea asociaţiei sunt preluate din volumul-bilanţ ulterior editat *** ARLUS Activitatea în cifre şi imagini. statutele şi programul asocia­ ţiei — un întreg dosar ce va fi pus la dispoziţia avocatului Petre Viforeanu pentru ca. Patrimoniul iniţial al asociaţiei se ridi­ ca la suma de 40 0 0 0 lei. Gheorghe Nicolau. Constantin I. 1 9 4 5 . Bucureşti. socialistul Constantin Titel Petrescu. sumă obţinută prin strângerea primei co­ tizaţii anuale (de 2 0 0 0 lei) de la membrii fondatori. Cu o eficienţă întru totul remar­ cabilă pentru o adunare de intelectuali (din care jumătate erau profesori universitari. pp. Termenul de autentificare de către Tribunalul Ilfov este fixat pe 14 noiembrie acelaşi an. Imprimeriile Independen­ ţa.6 . C. de că­ tre asociaţie. Orice iniţiativă plecată de aici avea obligatoriu asupră-i pecetea nobilă a centrului spiritualităţii naţionale. Alexandru Caratali. Emil Stihi. coloneii Mihail Maltopol şi Egizio Massini. Popa. secţia Notariat. 4 .Pe umerii lui Marx / I 19 versitatea o avea într-o societate ce vedea în ea principalul focar al vieţii intelectuale româneşti 1 4 9 . Nicolae Pro­ firi. Asociaţia constituită primeşte denumirea de Asociaţia Română pen­ tru Strângerea Legăturilor cu URSS (ARLUS). avocatul Petre Viforeanu. Cei care se întâlnesc într-o după-amiază de duminică pentru semnarea actului fondator din 12 noiembrie sunt în număr de douăzeci. profeso­ rii Traian Gheorghiu. Stroe Botez. în vederea dobândirii.

în afara celor deja numiţi mai sus. Eduard Mezincescu şi Ştefan Milcu. intenţiile iniţiatorilor (şi inspiratorilor sovietici ai) AR­ LUS. cu un pas mai devreme. Nicolae Profiri. toţi şase profesori universitari. Personajul cel mai îndreptăţit să ofere detalii asupra nou lansatei mişcări cu am­ biţii de cuprindere naţională. precum şi dorinţa lor de a face din ARLUS o organiza­ ţie de masă. respectiv Traian Săvulescu. Stănescu şi doctorul Simion Oeriu — şi trei secre­ tari de şedinţă. Constantin I. în virtutea celor spuse până acum. părinte­ le ideii care. Parhon. Parhon. Dumitru Bagdasar şi Dimitrie Guşti. P. Cocea. ziaristul N. D. artis­ ta Dina Cocea şi Elena Livezeanu. Gheorghe Nicolau. în termen de 15 zile de la obţine­ rea personalităţii juridice. rodise. La patru zile după acest eveniment. Potop. la sala Dalles din Bucureşti. încă din acest stadiu. conform uzanţelor. ţine pe 16 no­ iembrie 1 9 4 4 . Enăchescu. Danielopolu. mai sunt nominalizaţi cei doi secretari generali — profesorul P. profesorii Vlădescu Răcoasa. se desfăşoară prima mani­ festaţie din cele câteva mii care. personalităţi nu mai puţin remarcabile în societatea românească a vremii: profesorii Simion Stoilov. în func­ ţia de preşedinte al ARLUS este ales Constantin I. dar care probabil îşi dădu­ seră ulterior acordul în privinţa intrării în asociaţie: comunistul de profesie Constantin Agiu. toţi cu un numitor comun evident în profesia lor — doctorii în medicină N. apar şi al­ ţii care nu se numără printre fondatori. Structura posturilor de conducere ne dezvăluie. iată. Evident că cei şase vicepreşedinţi par o curiozitate pentru o asociaţie care are deocamdată de-abia puţin peste 20 de membri — dar acest amănunt nu face decât să ne dezvăluie. D.120/ADRIAN CIOROIANU noiembrie şi prima Adunare Generala Extraordinară ce trebuia convocată. intenţiile arlusiştilor de ramificare şi extindere la scară naţională. în decursul următorilor ani. Asociaţia are şase vicepreşedinţi. vor purta cu o mereu afişată mândrie emblema ARLUS. Casier şi bibliotecar vor fi profesorii Emil Stihi. Petre Con­ stantinescu-Iaşi şi Simion Sanielevici. In fine. conferinţa cu titlul du- . comisia de cenzori este compusă din inginerul Tudor lonescu şi profesorii Dimitrie Pompeiu şi A. Deloc surprinzător. ca membri ai asociaţiei.

criză ce se va solda. Vî­ şinski. totodată. le este unul dintre mentori: Andrei Ianuarievici Vîşinski. I. I. profesorul Ionescu-Mihăieşti (în calitate de director al Institutului de Bacterio­ logic „Cantacuzino"). din firească necesitate. până pe 3 decembrie. Scurta întrevedere se în­ cheie cu mulţumirile lui Vîşinski. Parhon. Vîşinski venise aici pe 9 noiembrie şi va fi. de această dată într-un cadru mult mai destins: pe 2 de­ cembrie. un prieten din U R S S printre noi". în politică de stat. Mihail Sadoveanu. în VK. o modali­ tate de a comunica un nou secret al lui Polichinelle: în nou crea­ tele condiţii. Pe 25 noiembrie. asigurându-şi gazda că intelectualii români vor depune toate silinţele pentru strângerea relaţiilor dintre cele două state devenite aliate. 5. de pe Calea Victoriei nr. 115 —. Arlusiştii vor mai avea ocazia să-1 întâlnească pe vicecomisarul sovietic. Delegaţia ce vine în faţa înaltului oaspete era alcătuită din C. I. prietenia cu marele stat vecin se pregătea să se trans­ forme. industria­ şul Radu Xenopol şi Simion Oeriu — acesta din urmă un verita­ bil Deus ex machina al A R L U S şi. de Interne şi de Război. 24 decembrie 1 9 4 4 . Dumitru Bagdasar. în propriul sediu — Palatul Catargi. Egizio Massini (cu funcţia de inspector al orchestrelor militare). 150 . director al Laboratoa­ relor de Cercetări Ştiinţifice. în umbra tuturor evenimentelor interne ce se vor petrece. 151 Vezi *** „Andrei lanuarievici Vîşinski. ministrul Asigurărilor sociale Gheorghe Nicolau. într-un fel. Simion Stoilov (rectorul Universităţii Bucureşti). 3. Din partea delegaţilor. p. nr. ARLUS oferă o recepţie în cinstea aceluiaşi A. I. în aceeaşi zi de 2 decembrie cu demisia celui de-al doilea guvern Sănătescu şi cu însărcinarea g-ralului Rădescu cu formarea unui nou guvern. inclusiv criza determina­ tă de comunişti pentru controlul celor două ministere cheie. vicecomisarul sovietic pentru afaceri externe. acesta din urmă aflat în acele zile în prima din desele sale — în acea perioadă — vizite la Bucureşti 1 5 0 . o delegaţie a ARLUS are o primă întâlnire cu cel care. cel care tocmai îşi încheia prima dintre misiunile sale la A.Pe umerii iui Marx / 121 bitativ-retoric De ce prietenia cu URSS? Cu alte cuvinte. doctorul Bălănescu şi viitorul creator al şcolii române de neurochirurigie. vor cuvânta profesorii Parhon şi Stoilov. cu felicitările şi urările sale de succes 1 5 1 .

Cocea. Traian Săvulescu. Jur­ nal. T. doamnele Dida Solomon. C ) . generalii Mardare. iar. Ana Pauker. pe lângă reînnoitele felicitări pentru iniţiativa înfiinţării ARLUS. Dimitrie Guşti şi soţia. ofiţerul-dirijor Egizio Massini (iniţiatorul Orchestrei Simfonice a Ar­ matei. soprana Dora Massini. în 1 9 3 6 . precum Max Auschnitt. Popescu şi Cambrea. m. Simion Stoilov. Vasile Luca. Miron Constantinescu. Se pare că în acea ultimă zi la Bucureşti A. oferit de primăria oraşului în onoarea lui" — Sănătescu. în replică. trei zile mai târziu AR­ LUS organizează.D. iar grupul gazdelor şi invitaţilor ro­ mâni este cum nu se poate mai reprezentativ atât pe linie de gu­ vern şi de partid.. colonelul Maltopol.. Parhon. Petru Groza. o idee care 1-a încântat pe regele Carol al II-lea) şi sora sa. Matei şi Rozica Socor. 152 .. N. Gheorghiu-Dej. şi o altă festivitate închinată oaspetelui: „întrucât Vîşinski urmează să plece. Chivu Stoica. In cuvântul său.a. cât şi în ceea ce priveşte intelectualitatea aliată: C I . Vîşinski avea să părăsească a doua zi România şi — îi asigură el pe cei prezenţi — va duce cu bucurie la Moscova. pentru prima dată în istoria sa şi a României. dorinţa sinceră de apropiere a intelectualilor ro­ mâni. Măria Tănase.122 / A D R I A N CIOROIANU Bucureşti 1 5 2 . # * * încurajată probabil de aceste aprecieri. po­ poarelor sovietice.. p. Beate Fredanov ş. Mihail Ralea. Nu lipsesc câţiva dintre industriaşii de frunte ai României. 182. Ştefan Voitec. dorinţă pe care ar dori-o împărtăşită de tot poporul. Aici Vîşinski va fi invitat alături de alţi şapte repre­ zentanţi sovietici în România. Marieta Dragomirescu. Lucreţiu Pătrăşcanu. s-a dat chiar în seara asta un banchet. Radu Xenopol şi Fred Cerchez. Petre Pandrea. Alexandru şi Marta Drăghici. oaspetele de onoare insistă asupra ro­ lului pe care îl au intelectualii români în opera de apropiere dintre cele două ţări. pentru aceeaşi zi. Georgescu. Seara începe cu o proiecţie de film — producţia sovietică „Mascarada" (sic!) — după care se fac prezentările şi toasturile de rigoare. Vîşinski a fost subiectul monden preferat: generalul Sănătescu menţionează. A . Simion şi Elena Oeriu. preşedin­ tele Parhon nu uită să mulţumească JMarii Uniuni Sovietice care a sprijinit popoarele României în acţiunea de eliberare a Transilvaniei11 (subl. I.

„Ziua Constituţiei Staliniste" este celebrată. VN. 4 . sperând. I. pur şi simplu. o atracţie atât de puternică pentru elita cultural-ştiinţifică românească? Oportunism născut din teamă sau im­ posibilitatea de a refuza. Tabloul secţiilor ARLUS arată o ramificare ce depăşeşte preten­ ţiile sau necesităţile unei obişnuite organizaţii de prietenie între două state. 5 . cu Universitatea şi cu Academia. când ARLUS dă publicităţii schema sa organizatorică. Să fi fost meritul exclusiv al condu­ cătorilor ei? Să fi fost asociaţia. iniţiaţii area surpriză se petrece însă pe 17 decembrie 1 9 4 4 .Pe umerii lui Marx I 123 celebrarea festivă a opt ani „de la promulgarea legii fundamentale a celui mai democrat stat" 1 5 3 . su­ pranumite „staliniste" din momentul în care. nr. adică a Constituţiei sovietice. p. respectând totodată cerinţele unei foarte pragmatice asumări de sarcini. Tabloul este. oferta de includere în ba­ talionul de vitrină al prietenilor URSS — iată binomul între datele căruia elita românească rătăceşte în aceşti ani de început. ambiţios. invitaţi de marcă vin pentru a asculta conferinţa lui Traian Broşteanu despre subiectul în cauză. chiar şi pentru cititorul de astăzi. Stalin prezentase al său Raport privind Constituţia sovieti­ că. precum şi concertul omagial care va încheia seara. foarte posibil.. pe 5 decembrie 1 9 3 6 . 10 decembrie 1 9 4 4 . In fapt. prin multilateralitatea preocupărilor sale. cu toate componentele sale: de la Bi** „Opt ani de la promulgarea legii fundamentale a celui mai democrat stat". S t r u c t u r a o r g a n i z a t o r i c ă . instituţii pe care. 1. la Ope­ ra Română din Bucureşti. de altfel. impresionant — semn că în numai o lună de la înscrierea oficială asociaţia se dezvoltase în­ tr-un ritm accelerat. 1. . în perisabilitatea zelului celor care le fac invitaţiile în cauză. le va depăşi în comple­ xitate. Nu riscăm deloc afirmând că ARLUS rivalizează acum. în scurt timp va deveni evident că structura AR­ LUS este reconstituirea mimetică a modelului funcţional ce stă la baza statului român însuşi. prin scopurile ei nobile dar cunos­ cute doar în parte.

forestieră. activistul P C R Constantin Agiu. pielărie. cultura şi sportul etc. export cereale (interesant cum majoritatea acestor „subsecţii" definesc exact obiectul de activita­ te al viitoarelor Sovrom-uri!). silvicul- . secţia ştiinţe aplicate (subsecţii: constructori. Bălănescu. Simion Oeriu. Parhon. generalul Vlădescu Răcoasa. cei ce fac legile şi cei ce le respectă. Ştefan Milcu. profesorul universitar Constan­ tin I. artis­ ta Dina Cocea. veteranul ziarist de stânga N. Să urmărim încă odată această defilare de celebrităţi. la data constituirii oficiale a aso­ ciaţiei. electricieni. secţia literatură şi filozofie. P. vicepreşedinţi. P. în acest moment asociaţia are 12 sec­ ţii. secretar general. presa şi arta. Comitetul de conducere al ARLUS din decembrie 1 9 4 4 se consti­ tuie într-un veritabil who's who al vieţii publice din ţară. Danielopolu. Enăchescu şi dr. universitarii Simion Stoilov. Elena Livezeanu. textile. profesorul Petre Constantinescu-Iaşi. în diversele domenii spre care aceştia pot emite pretenţii. Vom ob­ serva schimbări puţine şi nesemnificative faţă de comitetul de conducere fixat pe 12 noiembrie. Nicolae Profiri. agronomie. Iată tabloul complet al zonei de interes ARLUS: secţia economică (cu subsecţiile metalurgie. profesorul Emil Stihi. net superioare numeric celor foarte puţini activişti presăraţi. nu aşteaptă decât momentul politic propice. D. Mezincescu. D. printr-o suită de selecţii şi fu­ zionări controlate cu infinită atenţie. profesorul Traian Săvulescu. va îngloba conducerea reală a statului. fiecare secţie cuprinzând la rându-i mai multe subsecţii. Marieta Dragomirescu. în plan secund. Stănescu şi D. petrol. bibliotecar. mineri. deocamdată vir­ tual. dar care nu peste mult timp. Bagdasar. România are un alt guvern paralel (pe lângă Co­ misia Aliată de Control şi guvernul propriu-zis). Dimitrie Guşti. Gh. casier. generalul-dr. coloneii Maltopol şi Egizio Massini. Nicolau. Alexandru Rosetti şi Ştefan Nicolau. profe­ sorul C. In privinţa ramificaţiei. E. comerţ. profesorii Simion Sanielevici. economia şi învăţământul. membri. începând din 17 decembrie 1 9 4 4 . finanţe. printre rânduri: preşedinte. lonescu-Mihăieşti. arhitectură. ARLUS este o largă pepinieră de cadre a căror planta­ re. Cocea.124/ADRIAN CIOROIANU serică la Armată. dr. secţia ştiinţe (subsecţii: matematică şi biologie). chimico-farmaceutice. M. secretari.

cunoscutul şi foarte bogatul industriaş. In perioada interbelică. după caz). tu­ rism. Ca membru apare Mitiţă Constantinescu. în 1 9 4 4 avea 72 de ani. aeronautică. hochei. patinaj. 5 . gimnastică.Pe umerii lui Marx / 125 sconomia şi ^nddin 17 c lângă Co•ndată virleeţii şi fupcerea reală m~ji plantaŞEtenţii. Secţia economică reunea câţiva dintre cei mai cunoscuţi finanţişti şi oameni de afaceri români ai momentului. dintre care o bună parte i-am întâlnit până acum. automobilism. crema culturii şi ştiinţei româneşti. cel din urmă fiind. viaţă muncitorească. secţia propagandă (subsecţii: cinema. presă. astfel încât secţia este condusă de Lascăr Catargiu. pregătindu-se pentru a de­ veni unul dintre cei mai apreciaţi economişti ai ţării. secţia ştiinţe sociale (subsecţii: sociologie. Catargiu. schi.dm Rossini. în Germania şi în Austria. secţia presă. \bm ob­ er^: tetul de idale a asobrităţi. tură. secţia transport şi comunicaţii (subsecţii: poştă. volei. motociclism. secţia armată (subsecţii: geniu şi tehnică.constiă. O sumară trecere în revistă a unora dintre componenţii acestor secţii. artisL Elena Liţue 12 secsecţii. lupte. propagandă sportivă). tenis. nimeni al­ tul decât fiul fostului prim-ministru şi ministru de interne conser­ vator Lascăr C. net I în plan pr Constan| G h . tir. viaţă ţărănească). istorie-filologie. învăţământ secun­ dar. Iată mămică (cu | chimifcsant cum i e activitapcmatică şi subsecţii: . Era încă prea devreme pentru impunerea originii sociale ca element de departaja­ re. şi membrii aferenţi. învăţământ profesional.^ftari. E. secretari (uneori şi un bibliotecar. radiofonie. baschet. învăţământ primar). canotaj. ciclism. sec­ ţia învăţământ (subsecţii: învăţământ superior.t silvicul- . 4 . secţia sport — turism (sub­ secţii: fotbal. gimnastică ritmică. el fusese membru în diferite consilii de administraţie. arte plastice). box. profeiaalul Vlăiorul Petre lir. secţia artă (subsecţii: muzică. telecomunicaţii). chimie). te­ nis de masă. rugby. Vicepreşedinţii secţiei sunt mai tinerii Gheorghe Focşăneanu şi Max Auschnitt. nataţie. teatru. câţiva vicepreşedinţi. drept. atletism. pe o poziţie modestă faţă de trecutul său şi chiar faţă de ceea ce-1 aştepta.. bob. De reţinut că fiecare secţie presupune un preşedinte de secţie. Fostul ministru liberal de finan­ ţe şi guvernator al Băncii Naţionale reprezintă unul dintre cele mai interesante cazuri de convertire procomunistă din peisajul so- profesorul Ifcr. în epocă. fotografie). marină. 1 . ne permite să înţelegem că ARLUS strângea deja o foarte mare parte din acele personalităţi considerate ca fiind. evi­ dent. Catargiu fiul studiase dreptul şi econo­ mia în ţară. Nico' F Stănesx. nu . ofiţeri rezervă).

un volum cu un titlu mai mult decât sugestiv 1 5 4 ) —. în august 1 9 4 6 . Ralea este unul dintre cei ce vor fi contactaţi de comunişti în 1937. Camil Petrescu stă între mai puţin cunoscutul pe atunci Mihai Beniuc şi ulterior repede uitatul colonel Maltopol. secretari sunt Al. la 6 septembrie 1 9 4 4 . oarecum. Imprimeriile Independenţa. Bucureşti. Costăchescu. după 1 9 4 8 . un partid absolut minor dar pe care îl va folosi pentru a adera. printre altele. în virtutea trecutului său. lăsând vacantă şi funcţia de preşedinte al mai mult decorativului Partid Naţional Popular 1 5 5 . prin transformarea în partid a Uniunii Patrioţilor. dacă se poate spune aşa. Mihai Ralea înfiinţează în 1 9 4 3 Partidul Socialist Ţărănesc. Constantinescu.4. Plină de personalităţi este şi secţia literatură şi filozofie. 1 9 4 4 . şi pentru graba cu care întocmise şi publicase. N. în special a intelectualilor. pentru atragerea celor cu reţineri faţă de P C R . deocamdată. ca membri. Cu un rol important rezervat în organigrama arlusistă — vicepreşedinte al ARLUS şi preşedinte al viitoarei edi­ turi „Cartea Rusă" (răsplătit. P N P ia fiinţă în ianuarie 1 9 4 6 . poate noro­ coasă — este foarte probabil ca. al perspectivei. Lupu sau al lui Mihai Ghelmegeanu. cum este şi cazul dr. calvarul unei detenţii politice. A fost o moarte naturală şi. în toamna lui 1 9 4 4 . 154 . 155 Partidul Naţional-Popular este unul dintre partidele fantomă a căror crea­ re a fost încurajată de comunişti din raţiuni strategice. Sinteză geo-economică. Să spunem. Phillipide şi Talaz ( ? ) . cuprinzând 5. că M. secţie care-i are ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu iar ca vicepre­ şedinţi pe Mihai Ralea şi Perpessicius.2. la Frontul (Grupul) Patriotic Antihitlerist (coaliţie politică ad-hoc. şi nu lângă Petre Andrei sau cei ce formau aripa „de stânga"!). bibliotecar Petraşincu iar.cietăţii româneşti. Despre Mihail Sadoveanu vom mai avea ocazia să vorbim în capitolele următoare. M. exponent cu reale perspective al aripii de centru din partid (deci alături de Armând Călinescu sau M. Ralea va deveni şi el unul dintre cazurile tipi­ ce de intelectuali dispuşi la convertire: membru al Partidului Naţional Ţărănesc în perioada interbelică. Mitiţă Constantinescu să nu mai fi putut ocoli. Cu un apreciabil simţ al momen­ tului şi. Continentul URSS. Mitiţă Constantinescu avea să moară la 56 de ani.

Ralea pledează pentru o implicare mai puternică a Statelor Unite în România. al acestuia. pp. ea a influenţat 5% din voturi (deci cam 2 0 0 0 0 0 de voturi) şi că. după aprecierile sale corupţia a fost „normală". dacă Statele Unite o ostracizează. corupţia fiind aici în firea lucrurilor. Partidul Social Democrat. cu sau fără corupţie. rezul­ tatele ar fi fost aceleaşi. 156 a spus Ralea în încheiere . poziţie pe care o pierde mai târziu doar pentru a intra în diplomaţie şi pentru a fi numit.Pe umerii lui Marx I 127 Partidul Comunist. Ca membru al Frontului Plugarilor. afinităţile lor sunt occiden­ tale. aceste alegeri nu au fost nicidecum o excepţie. Frontul Plugarilor şi Uniunea Patrioţilor) şi. că secretarul de stat evitase în mod intenţionat să-1 primească până în momentul în care-şi va fi făcut o imagine despre alegerile care tocmai avuseseră loc în România. România. drept care. deci inevitabil alegerile nu au cum să se desfăşoare ca în SUA sau ca în Anglia. Pe de o parte. Ralea nu are ocazia să se prezinte. în toamna lui ' 4 6 . Ralea spune că România se află la porţile Orientului. nu ne lăsaţi dincolo de cortina de fier!". aproape in extremis. Viaţa politică. Ralea oferă o mostră perfectă de dublu discurs. ocazia se va ivi. un episod revelator pentru cel în cauză: după momentul sosirii la Washington.. pentru o colaborare economică în deschiderea uneia politice. Românii sunt un popor latin într-o mare slavă. România va cădea sub „influenţa exclusivă" a so­ vieticilor. George Marshall. iar ţăranii români au simţul proprietăţii. mi­ nistru plenipotenţiar la legaţia României la Washington. cu multe deplasări. sâmbătă 4 ianuarie 1 9 4 7 .. oricum. în legătură cu reproşurile lui Mar­ shall în privinţa organizării şi desfăşurării alegerilor din noiem­ brie ' 4 6 . Din contră. secretarului de stat al SUA. . în septembrie 1 9 4 6 . 5 1 . mai apoi. Mihai Ralea intră ca ministru al Artelor în guvernul Groza de la 6 martie 1 9 4 5 . 1947. „D-le Secretar. din cauza programului încărcat. dornic să-şi amelioreze imaginea. după cum era necesar. Primirea glacială şi tonul plat cu care George Marshall îl primeşte păreau să confirme bănuielile amba­ sadorului român. Pe de altă parte.5 2 . Legat de această misiune. pentru a fuziona cu Frontul Plugarilor al lui Petru Groza.

oferind tineretului din România comunistă.128 / A D R I A N C I O R O I A N U Ne întoarcem la ARLUS şi la a sa secţie de literatură pentru a spune câteva cuvinte şi despre un alt membru. 4. . această convertire are aer de poem drama­ tic: „în captivitatea sovietică pojghiţa de pe ochii săi. fiul colonelului Maltopol va deveni unul dintre cei mai apreciaţi disk-jokej ai postului Radio Europa Liberă din anii ' 8 0 — sub numele Radu Teodora —. Intru totul demnă de atenţie este şi componenţa subsecţiei istorie-filologie: lorgu Iordan este preşedinte. între timp. colonelul Mihai Maltopol. un alt D] apreciat al postului R E L va fi Andrei Voiculescu — ni­ meni altul decât nepotul poetului şi caracterului profund anticomunist Vasile Voiculescu. prin transfer.. membru corespondent al Academiei (secţia literară) din mai 1 9 3 4 . uitat. 5 . meritele sale ştiinţifice. I. (organizaţie ma­ nipulată de comunişti. Cornel Chiriac. de formaţia sa împlinită în inima Germaniei.12 Peste decenii. apăsat. Născut în 1892 la Bucureşti. probabil. Maltopol face studiile militare la Berlin şi în 1 9 4 0 ajunge la gradul de locotenent-colonel. 31 decembrie 1 9 4 4 . p. Repovestită de el însuşi într-o deplasare în Ardeal — şi transmisă nouă de cronicarul de ocazie al expediţiei —. 3 . şi ca scriitor şi ca ofiţer de carieră. pentru că astfel Maltopol ajunge „conducătorul politic" al Diviziei create pe tărâm sovietic 1 5 8 . ţesută din minciună şi calomnie. şocul. lorgu Iordan avea atunci 56 de ani. Constantin Racoviţă bibliotecar şi Emil Petrovici printre membri. VN. s-a sfârtecat în faţa adevărului revela­ t o r " 1 5 7 . imaginea libertăţii occidentale. din octombrie 1 9 4 6 la Facultatea de Litere din Universitatea bucureşteană). Alexandru Graur secretar. ca şi cele „democratice" erau bine cunoscute — profesor universitar la Iaşi (va fi numit. tot de prin acea vre­ me membru mai mult sau mai puţin formal al Amicilor URSS şi preşedinte al Comitetului Naţional Antifascist. cu Andrei Oţetea şi Constantin Balmuş vicepreşedinţi. după dispariţia ce­ luilalt DJ-emblemă al postului. a fost puternic şi foarte de folos. „Galvanizarea indiferenţilor". Tot în anii ' 8 0 . odată luat prizonier în U R S S se converteşte repede la „pandurism" prin in­ trarea în Divizia „Tudor Vladimirescu". 4 . 158 . probabil. suprimată în noiembrie 1 9 3 4 ) precum şi 157 Ilie Cristea.

pe atunci. istorii precum Amicii URSS sau ARLUS nu mai erau de mare actualitate. Bucureşti. pp. p. drept care ar fi fost recomandat doar pen­ tru funcţia de. unul dintre primele instrumente de sciziune din lumea universita­ ră românească postbelică. Varşovia sau Viena. grupare în spatele căreia umbra Partidu­ lui Comunist nici nu făcea eforturi de a se ascunde. expediază experienţa arlusistă în câteva rânduri. bibliotecar (ibidem. 4 . Ajuns la momen­ tul scrierii memoriilor 1 6 0 . nume ilustre precum Dimitrie Pompeiu (preşedinte). voi. Membru titular al Academiei din mai 1 9 4 5 . 160 j o r g U Iordan.Pe umerii lui Marx / 1 2 9 fondator. 159 . 4 . Subsecţia matematică punea. care-1 considerau mai apropiat lor. din august 1 9 4 5 . 1992. Grigore Moisil sau Ale­ xandru Myller (vicepreşedinţi) alături de necunoscuta. pentru care se mutase de la Iaşi la Universitatea Bucureşti în 1 9 3 0 . al Grupării Universitare Democrate. este primul ambasador român la Moscova de după război. 161 Lucru perfect explicabil ţinând seama că volumul apare în 1 9 7 9 când. existase prin el. pentru o vreme. lipsite în mod deliberat de substanţă 1 6 1 . după 23 august 1 9 4 4 . la care faima sa 1-a predispus în mod firesc: ca de­ putat din partea Partidului Naţionalist-Democrat al lui Nicolae Iorga în 1 9 3 1 . Memorii. Ed. Ed. savantul asigurase — pe criterii de merit — în aceeaşi perioadă şi preşedinţia Camerei Deputaţilor — o activiVezi Dorina N. Mai mult. Profesorul încercase şi o acti­ vitate politică.. Bucureşti. suspiciunea comuniştilor. Iordan îşi face un merit din a nu fi participat la înfiinţarea A R L U S . ulterior (din februarie 1 9 6 5 ) preşedinte al secţiei Ştiinţe Filologice 1 5 9 . Catedra de Teoria funcţii­ lor matematice. pentru afirmarea „independenţei" lui Ceauşescu. unde-1 purtaseră volumele pu­ blicate sau distincţiile meritorii primite. din 1 9 0 5 . membră Ana Toma.1 9 3 2 . 5 . Istoria Academiei Române. Academiei. academicianul Pompeiu (în vârstă de 71 de ani în acel moment) reprezenta o instituţie în sine: după doctoratul de la Sorbona. revalidat ca membru al Academiei R P R în august 1 9 4 8 vi­ cepreşedinte al Academiei R P R din 1 9 5 9 . deasemenea.3. 1 9 7 9 . tre­ zind. Iordan se înscrie în Partidul Social Democrat.1 6 . 1 5 ) . 1 5 . urmase o carieră legendară de savant. Eminescu. Rusu. In ceea ce-1 priveşte. In toamna aceluiaşi an.. petrecută în capitalele Europei — şi mai cu seamă la Paris.

Al. Alexandru Myller va fi prins şi el în acest ignobil carusel: împreună cu Iorgu Iordan şi Andrei Oţe­ tea. la manipulare. rectorul era preşedinte de drept). un excelent mate­ matician. în general recu­ noscută (ca şi. se ştie. dominate de o simpatie reciprocă!). în timpul dictatu­ rii carliste şi a regimului antonescian. în­ fiinţat tot atunci. „în mai puţin de cinci. în perioada din­ tre cele două războaie — cu precădere. de altfel. a elitei intelectuale. pentru fiecare universita­ te. îşi va aminti acelaşi I. exemplu clar de minare. pe termen lung. ca dovadă a preţuirii noului regim „democrat" faţă de oamenii de ştiinţă (care legitimau acest regim prin simpla lor prezenţă în poziţii cvasipolitice precum aceasta) 1 6 2 . nu o va mai evoca foarte des (ca. predişpunându-1.130 / A D R I A N CIOROIANU tate politică pe care. Dimitrie Pompeiu va fi. vagile simpatii stângiste). i-a fost de rău au­ gur. la 4 noiembrie. ea a fost parte din procesul mai larg al epurării instituţiilor publice şi va rămâne ca unul dintre cele mai triste şi penibile momente din istoria învăţă­ mântului românesc. dealtfel. După 23 august. e drept. dar îndeosebi după instala­ rea. câte o comisie de trei membri cu rolul de a examina comporta­ rea corpului didactic. In mare. va fi desfiinţat prin directa sugestie a lui Nicolae Ceauşescu. ca rector. Profitorul acestui fenomen va fi. ministerul de resort a numit. Myller va alcătui comisia instituită pentru epurarea Universi­ tăţii Iaşi. de la profesori la asistenţi. i-a fost chiar preşedinte (în toate universităţile. cel care din toamna lui ' 4 4 urmărise aceasta scin­ dare fără precedent a lumii universitare — în fond. . Myller. prin ea însăşi. după 1 9 4 5 . din ianuarie 1 9 4 8 . a lui Ştefan Voitec ca ministru al Educaţiei Naţionale. nimic altceva decât un divide et impera. mai mult. şase săptămâni am izbutit să scăpăm universitatea ieşeană de circa 162 A c e s t institut este cel care. nu a fost un fenomen singular. Probitatea sa. ca pe atâţia alţii în aceste condiţii excepţio­ nale. Aşadar. sub un pretext încă nedescifrat pe de­ plin. Par­ tidul Comunist. mai puţin amintit astăzi. şi relaţiile sale cu Carol al II-lea. aceste comisii nu au dat în prima fază rezultatele aştep­ tate de stânga politică stalinistă autohtonă (deşi ele nu au stat de­ geaba! La Iaşi. Iordan. evident. O menţiune despre profesorul ieşean Myller. Epurarea universităţilor ro­ mâneşti. primul preşedinte al Institutului Român de Matematică din Bucureşti. în 1 9 7 5 .

. m. Ca membri în subsecţia condusă de Motaş. Constantin Motaş va face în septembrie 1 9 4 4 acelaşi pas cu cel anterior numit: înscrierea în Partidul Social Democrat (respectându-şi astfel şi pasiunile din tinereţe. Ca elev al Liceului Naţional din Iaşi şi având. A. Petre Constantinescu-Iaşi îşi va aduce aminte cu plăcere că Motaş.. Motaş mai avea „avantajul" de a locui în cartierul gării din Iaşi — de unde contactul permanent şi direct pe care îl avea cu vecinii săi. dar mai ales studentul de la litere-filozofie. el va fi de timpuriu. 164 163 .C.). 5 . unul dintre domeniile pe care asocia­ ţia nu le putea pierde din vedere. Preşedinte al subsecţiei învăţă­ mânt superior este profesorul de la Universitatea Bucureşti Con­ stantin Motaş. Dumitru Postelnicu (medicinist).. p. nu fără oarecare me­ rite. în cămă­ ruţa lui se adunau câţiva colegi pentru a pune la cale mersul ideilor socialiste — Constantinescu-Iaşi. de la începutul secolului al XX-lea.Pe umerii lui Marx / ! 3 I treizeci de profesori. încă de pe băncile şcolii. el mai fusese membru al acestui partid. M a i târziu. să aruncăm o privire asupra secţiei învăţământ a ARLUS.. printre colegii săi. 9. ulterior director adjunct ( 1 9 5 6 ) al In­ stitutului Naţional de Istorie („Nicolae Iorga"). şeful clasei lor. charisma îndrumăto­ rului.. în deceniul următor. se pare. Dar ele au creat un precedent pentru valurile de epurări şi arestări ce vor paraliza. la reorganizarea P S D din 1 9 1 0 ) . conferenţiari şi asistenţi" 1 6 3 — subl. Alături de Iorgu Iordan în Comitetul Naţional Anti­ fascist. Barbu Friedman-Câmpina. vor dăinui: Stela Damian (arhitectură). Biolog de excepţie. Motaş avea în spate. prietenul şi fostul său coleg de la Liceul Naţional din capita­ la Moldovei. pentru că. prin anii 1 9 0 7 . un trecut bogat de simpatizant socialist. 2 2 . este cel care i-a pus în mână. 4 . se pare. sufletul unui nucleu socialist 1 6 4 . p. şef de secţie ( 1 9 5 2 ) . Memorii. în 1 9 5 9 moare în Iordan.. primele nu­ mere din revistele socialiste România Muncitoare şi Viitorul social.. întâlnim şi câţiva studenţi al căror nume. 5 . Pagini de luptă. va stabili un record de precocitate în învăţământul românesc postbelic: conferenţiar la Facultatea de Istorie din Bucureşti în 1 9 4 8 . mai mult sau mai puţin. învăţământul supe­ rior şi vor anihila cu totul notabila reformă a lui Spiru Haret.1 9 0 8 . Săptămânal. de 21 de ani pe atunci. în aceeaşi ordine de idei. muncitorii ceferişti. Acesta din urmă.

4 .132 / A D R I A N CIOROIANU urma unui cancer de care. că nu-şi va scrie memoriile. ştia şi în ciuda căruia fuma. se spune. Stoian era un fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Preşedintele subsecţiei învăţământ secundar este profeso­ rul Stanciu Stoian. odată cu îndepărtarea tătărescienilor din guvern. 5 . 5 . Dumitru Berciu — viitorul istoric al cetăţilor dacice din Nordul Olteniei (Buridava). el însuşi arlusist şi membru în subsecţia sociologie: Iorgu Stoian — epigrafist. pe atunci doar avocat şi prieten al lui Gheorghiu-Dej. Maurer anunţă. ministru de externe. ca membru. fantomaticului Partid Socialist Ţără­ nesc. 4 . alături. După o perioadă de eclipsă. în paralel profesor la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale (viitorul A S E ) din Bucureşti. alături de Mihai Ralea. viitor sub­ secretar de stat la Ministerul Economiei după alegerile din noiem­ brie 1 9 4 6 . Să mai semnalăm. va reveni în (re­ lativă) atenţie în anii ' 6 0 . apropiat al lui Ion Mihalache de care însă se va despărţi pentru a pune baze­ le. tot alături de Ralea. filolog şi istoric de formaţie. în anii ' 9 0 . specializat în problemele Antichităţii după 1948 intră în catedra de istorie veche a Facultăţii de Istorie din Bucureşti şi va fi unul dintre cei care îl vor însoţi pe Emil Condurachi în lucrările de pe şantierul arheologic de la Histria. deseori. împreună cu studenţii pe holurile facultăţii. mai apoi membru în Biroul Politic al P C R . intrarea în Frontul Patriotic Antihitlerist. de Pompiliu Constantinescu (vicepreşedinte) şi. (pe care îl cunoscuse în 1 9 4 0 şi îl ajutase să evadeze de la Târgu Jiu în 1 9 4 4 ) . semnează. dar testamentul său memorialistic va rămâne o carte-interviu (cu . a lui Ion Gheorghe Maurer. când îşi va da demisia „din mo­ tive de sănătate" (motivul cel mai la modă pentru destituirile co­ muniste). va fi o vreme ministru al Cultelor. la subsec­ ţia Drept. ca membru al Frontului Plugarilor. în aceeaşi secţie. 7 . prezenţa. ca şef al catedrei de pedagogie din Uni­ versitatea Bucureşti. după 6 noiembrie 1947. Cei care l-au cunoscut i-au păstrat o amintire frumoasă. în numele PSŢ. printre alţii. Stanciu Stoian avea şi un frate. 6 . până în 1 9 7 4 . preşedinte al Prezidiului MAN. preşedinte al Consiliului de Miniştri şi artizan al politicii externe a lui Ceauşescu în „epo­ ca bună" a acesteia. ca secretar.

5 . precum şi faptul că nu este o organizaţie politică. din simpla existenţă a secţiei. comandant al Corpului 5 Teritorial. de fapt. . 8 . 1 9 9 5 ) al cărei subiect principal este. nu puteau adera la formaţiuni cu caracter politic. carte în care nici interlocutoarea nu întreabă. Secţia luase naştere propriu-zis pe 3 decembrie. conform Constituţiei în vigoare. pp. Mai notăm prezenţa profesorilor Traian Săvulescu (pre­ şedinte. un pretins independent foarte agreat însă de partidul co165 y e z j destinul cu totul excepţional (şi nefericit) al omului de stânga Petre Pandrea (al cărui nume va reveni în paginile următoare). P. Pre­ zentul ordin va fi adus la cunoştinţa tuturor ofiţerilor.Pe umerii lui Marx I 1 3 3 Lavinia Betea. Ordinul General 107 emis de cabinetul ministrului de război deschidea calea arlusizării Armatei regale ro­ mâne: „Am onoarea a face cunoscut că ofiţerii. de direc­ torul de cabinet col. Constantin Vasiliu Răşcanu. nici intervievatul nu spune vreun cuvânt despre episodul arlusist.. Un interes ce pleacă. în măsură să ne fur­ nizeze informaţii despre caracterul pe care şi-1 revendica ARLUS: ca organism cu scopuri pretins culturale. 7 . I. subofiţerii şi tru­ pa pot face parte din Asociaţia Română pentru Strângerea legătu­ rilor cu U R S S (ARLUS) dat fiind scopul ce se urmăreşte de aceas­ tă asociaţie. Sabin Manuilă — subsecretar de stat în guvernul Rădescu din 6 decembrie 1 9 4 4 —. I. Cretzulescu. secţia ştiinţe aplicate).8 . în numele ministrului sub­ secretar de stat al Armatei de Uscat. V. Athanase Joja. pe atât de sortite unor destine pe care acum nu le puteau bănui 1 6 5 . 5 . Documentul era semnat.N. Pe 4 decembrie. Ştefan Nicolau (preşedinte. gen. militari care altfel. respectiv secretari şi membru la sec­ ţia sociologie) — trei personaje pe cât de diferite. Anton Goîopenţia şi Petre Pandrea (preşedinte. Caramitru 1 6 6 . subofiţeri­ lor şi trupei". Foarte interesantă este şi secţia armată. preşedintele secţiei ARLUS-Armată este generalul de divizie. 4 . cu prilejul unei întâlniri selecte la Palatul Catargi. 4 . ea putea primi şi militari. Aşadar. 17 decembrie 1944'. 2. viitor deţinut politic în închisorile comuniste în anii ' 5 0 şi ' 6 0 . subsecţia biologie). militarii şi intelectualii români ajută la cunoaşterea U R S S " . 166 *** ^Savanţii. 9 .

subsecretar de stat la Interne. Betea. în contextul agitaţiei din noiembrie 1 9 4 4 pentru un gu­ vern al Frontului Naţional Democrat. Numit comandant al unui pluton de condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. Maurer va fi încorporat unei divizii conduse toc­ mai de generalul Vasiliu Răşcanu. 4 2 . Maurer (care era absolvent de liceu militar) cere să fie trimis pe front. foarte probabil. de fapt. în 1 9 4 3 . „Acoliţi şi complici" (II) . p. colonelul Maltopol — (secretari).". generalul Cambrea — comandantul foarte ornaGiurescu. numirea lui Vasiliu Răşca167 nu. în fine.. ceea ce. mai târziu. 1 9 9 2 . nr. şi în folosul partidului) — Mezincescu. Ştefan Bardan. S t .15.. cerea imperios. trei ipote­ ze: Vladimir Tismăneanu crede că Maurer primise din partea lui Gheorghiu-Dej sarcina de a trece linia frontului în U R S S poate tocmai pentru a-1 denunţa sovie­ ticilor pe Ştefan Foriş — Tismăneanu. ţinându-1 aproape de co­ mandamentul diviziei. lui Eduard Mezincescu: „Cum era să trimit în linia întâi un intelectu­ al ca dl Maurer. nr. în condiţiile tulburi ale retragerii armatei române. Maurer însuşi pune acest episod pe seama unui complex de împrejurări care nu ar avea nici o legătură cu D e j . Pentru că am amintit numele lui Ion Gheorghe Maurer.. Guvernarea.134 / A D R I A N CIOROIANU munist (Teohari Georgescu. în secţie mai figurau genera­ lul Mardare. „Din nou despre fantoma lui D e j " . Asupra experienţei de front a lui I. .. 37. care era şi corpolent?!" 1 6 9 ). ca ministru de război . Maurer şi lumea. cu U R S S sau cu partidul comunist —v. acesta a fost de fapt cel prin intermediul căruia Vasiliu Răşcanu a făcut primul contact cu lumea ascunsă a comunismului românesc. (Generalul îi va explica. 4 1 . prevalându-se de oferta pe care Ion Antonescu o făcuse celor închişi — comunişti. Revenind la secţia mi­ litară a ARLUS: alături de Răşcanu. astfel. Maurer să-şi câştige libertatea (şi în folosul lui. Gh.). generalul de brigadă din M . 1 9 9 2 . să spunem că. România literară. care-1 va proteja. 2. p. Septimiu Pretorian (bibliotecar). 168 169 167 Mezincescu. şeful Marelui Stat Major (vicepreşedinte). Maurer există. Eduard Mezincescu neagă această sarcină. în­ chis fiind în lagărul de la Târgu Jiu (alături de Gheorghiu-Dej ş. se va întâmpla patru luni mai târziu. M . dealtfel. S t . 3 3 . p. „Din nou despre fantoma. „patriot" şi „sincer democrat". reţinând doar îndemnul lui Dej de înrolare pentru ca.. p.. M .. când generalul intră în guvernul Petru Groza). ca şi legionari — de a-şi răscumpăra li­ bertatea printr-o încorporare pe linia întâi a frontului din Răsă­ r i t 1 6 8 . generalul de brigadă subşef al M . România litera­ ră.a..

pp. situat în anii ' 5 0 în clădirea actualului Muzeu al Literaturii Române). conduse sau influenţate de PCR 1921-1944. care tocmai terminase faculta­ tea de Istorie din Bucureşti. vezi mai jos) şi Miron Constantinescu printre membri. în 1922.Pe umerii lui Marx / 135 giatei în epocă Divizii Tudor Vladimirescu —. ai filialei româneşti a Ligii Drepturilor Omului170 şi. în activitatea sa efectiv neobosită Cocea se numără printre membrii. Cocea. director al Muzeului Româno-Rus. arestat în câteva rânduri. generalul Constantin Popescu — comandantul Pieţei Bucureşti — şi maiorul de Stat Major Nicolae Popescu (membri). Bucureşti. 9 6 . la Muzeul Româno-Rus din Bucu­ reşti. 2 0 3 . Politică. Dintre toţi. Ca mărturie a democraţiei ce guverna nucleul arlusist al armatei române. militant socialist cu vechime. viţă nobilă în decorul Bucureştiului şi al ARLUS (el este cel pe care Vlad Georgescu îl va numi. Cel căruia norocul îi va surâde 170 *** Organizaţii de masă legale şi ilegale create. I. 4 . Scarlat Callimachi (secretar). in­ stituţie de mare prestigiu în epocă. alteori mutat forţat din Bu­ cureşti. 1 9 7 0 . personajul cel mai spectaculos este. poet modernist. de Tudor Teodorescu-Branişte. 5 . voi. pe care istoria. mai ingrată. ai cercului Prietenii Naturii (!) şi printre obişnuiţii ceaiurilor literare ale organizaţiei camuflat-comuniste Ajutorului Roşu. . 1 0 . Revenim în lumea civilă odată cu secţia presă. cu N. fost mem­ bru al Comitetului Naţional Antifascist. cum spuneam deja.D. Şi mai paradoxal este Scarlat Calli­ machi. scriitorul şi publicistul N.D. va deveni. Gheorghe Dinu (alias Ştefan Roii. să mai spunem că aceşti importanţi ofiţeri erau colegi de secţie cu plutonierul Albu şi chiar cu soldatul Dima Gheorghe. „prinţul roşu" — din simplul motiv că acest Callimachi este cel care-1 va angaja pe Georgescu. de departe. ai Amicilor URSS. i-a pierdut pe drum. cu o anumită simpatie to­ tuşi. în 1 9 3 4 . Cocea şi Ion Pas ca vicepreşedinţi. colaborator de timpuriu la presa de stânga. (câteva dintre tertipurile folosite de comunişti pentru a strânge bani pentru tovarăşii din închisori) şi printre fon­ datorii. în 1 9 2 3 . După stagiul arlusist. cu periodice pe care le înfiinţează pentru ca statul să le suspende. Ed. condusă. ca preşedinte. încă de pe vremea cercului România Muncitoare. 8 5 .

în libertate. mai norocos decât alţii. Miron Constantinescu. In cele din urmă.!36/ADRIAN CIOROIANU mai repede este Ion Pas. Constantinescu. fiu nelegitim. Ce-a fost să fie. G. Urmarea: epurarea din 1957. Redactor-şef al Scânteii în plinii ani ai stalinismului. se spune.).3. are curajul nebunesc de a-1 criti­ ca (alături de Iosif Chişinevschi) pe Dej pentru abuzurile Securi­ tăţii. 2 3 7 . Constantinescu va avea o poziţie des­ tul de ezitantă — dar şi laşă — în timpul conflictului dintre echi­ pa lui Dej şi Ana Pauker 1 7 1 . 6. precum şi copiii lor. al savantului George Munteanu-Murgoci (profesor de mineralogie-petrografie la Şcoala Politehnică din „Curând aveam să interpretez răceala lui activă ca fiind o atitudine dicta­ tă de necesitatea păstrării distanţei faţă de ginerele Anei Pauker" — avea să spu­ nă ulterior. ajungând pentru o vreme ministru-adjunct al învăţământu­ lui. Humanitas. (. chiar ginerele în speţă. unul dintre cei responsabili de trecerea de la tonul relativ novator al jurnalului din primele luni la un ton categoric stalinist. cel care anterior lunii mai 1 9 5 2 avusese relaţii bune cu Constantinescu. au rămas însă la Moscova. preferând să rămână de partea celui puternic. în urma revelaţiilor raportului aces­ tuia din urmă la Congresul XX al P C U S . văzut în partid ca un intelectual „liberal". izolaţi într-o rezervă a unui spitalul de boli contagioase. înainte de căderea Anei Pauker. avea să-i viziteze „date fiind bunele mele raporturi cu Miron şi Sulamita.6. având ca sarcină să împartă lumea românească — de la politică la cultură — în două tabere absolut dihotomice. va regăsi un timp orbita ascen­ dentă. rămâ­ ne. în august 1 9 5 1 Miron şi Sulamita Constantinescu. viitor ministru al Artelor. Notaţii autobiografice. din partea so­ cial democraţilor. în cursul războiului. De exemplu. veniseră să-şi petreacă vacanţa în U R S S . Brătescu. nu neapărat din iniţiativa lui. 171 . 2 0 0 3 . el va miza şi va pierde pe cartea numi­ tă Hruşciov (vezi cap.. Bucureşti. ginerele Anei Pauker şi consilier la Amba­ sada R P R din Moscova în acel moment. pentru că unul dintre copii s-a îmbol­ năvit de rujeolă. una dintre cele mai interesante figuri ale stângii româneşti: student strălucit al lui Dimitrie Guşti (ceea ce nu-1 va împiedica să intre în Uniunea Ti­ neretului Comunist) este bănuit a fi stabilit. în guvernul rezultat după alegerile fraudate din noiembrie 1 9 4 6 .) de câteva ori la spital pe oaspeţii necăjiţi — v. contacte cu spionajul sovietic. totuşi. După 1 9 6 8 (când este pe lista reabilitărilor de la Plenara CC din 2 2 .. consacrându-se muncii la Institutul de Is­ torie din Bucureşti. pp. cu motive. Ed.2 4 2 . In fine.2 5 aprilie). Gheorghe Brătescu.

frate al lui Emil Socor. 5 . şi cu o fiică schizofrenică. 4 . In primele luni ale anului urmă­ tor şi în orice caz în bilanţul din luna mai 1 9 4 5 . în anii ' 8 0 . până târziu. bibliotecar Radu Cioculescu.Pe umerii lui Marx / 1 3 7 Bucureşti. chinuita fiică a lideru­ lui comunist va primi aici. Pasionată de pictu­ ră. dar care va muri foarte tânăr în urma unui accident într-o vacanţă monta­ nă. radiofonie.D. fiica lui Miron Constan­ tinescu va fi internată într-un sanatoriu psihiatric din cartierul Voila al oraşului prahovean Câmpina — sanatoriu aflat (ironia is­ toriei!) într-un fost castel al lui Barbu Ştirbei. după unele opinii. Subsecţia cinema este condusă de Tudor Dan. în secţia documentară. din momentul în care instituţia a fost acaparată de puterea procomunistă. fiecare cu o specializare proprie: cinema. alături de teatru şi plastice. secţia propagandă dispare din no­ menclatorul comitetelor secţiilor A R L U S iar componentele sale sunt împărţite după cum urmează: subsecţia muzică este trecută. 172 . Cocea şi de scenografa Elena Pătrăşcanu — soţia liderului comunist Lucreţiu Pătrăşcanu şi sora lui Petre Pandrea. în componenţa secţiei arte. mort în 1 9 2 5 . în timpul unei crize. culori şi pânză pentru a putea evada din realitatea în care oricum nu se simţea de­ loc acasă. alături de presă. Miron Constantinescu va avea el însuşi o viaţă de familie desfăşurată la limita dramei — cu un fiu (de care erau legate toate speranţele ta­ tălui) foarte promiţător din punct de vedere intelectual. secre­ tariatul era în grija muzicianului. care-şi va ucide mama — pe Sula­ mita. Preşedintele subsecţiei radiofonie era profesorul M. foto şi mu­ zică. soţia lui Constantinescu — cu un fier de călcat. al ziarelor de stânga Dimineaţa şi Adevărul. secondat de (ace­ laşi omniprezent) N. Secţia propagandă a ARLUS cuprindea patru subsecţ i i 1 7 2 . compozitorului şi dirijorului Matei Socor. 1 1 . cinematografia şi fotografia apar. Matei Socor se va dovedi un foarte util pion politic: el va conduce Radiodifuziu­ nea Română începând cu decembrie 1 9 4 5 . vicepreşedinţi Emanoil Ciomac şi Tudor Vianu. în urma acestei crize ucigaşe. singura preocupare care-i asigura o oarecare linişte (şi. iar ca membru apare George Macovescu. Tot Socor se Aceasta era situaţia în decembrie 1 9 4 4 . iar radiodifuziunea. înainte de ultimul război. chiar talentată ca pictoriţă!). codirector. la vârsta tânără de 53 de ani). Andricu.

e foarte probabil o scăpare a redactorilor celei din urmă liste.. Subsecţia foto cuprinde trei profesionişti foarte prezenţi în epocă în presa controlată de partidul comunist: Mircea Alifanti. secretar Alexandru Ciucurencu. membri Dina Cocea. * * * După această paradă de nume. Aurel Baruch şi Eugen Iarovici. Beate Fredanov. 4 . 1 8 8 1 ) deplinei maturităţi ar­ tistice. devine în anii ' 8 0 colaborator al postului de ra­ dio Europa liberă iar la sfârşitul anilor ' 9 0 unul dintre cei mai apre­ ciaţi cronicari de politică externă ai presei anglo-saxone. ca extracţie socială şi ca viziune asupra lumii în care trăiau. bibliotecar Sandu Eliad. prezidează regizorul Raoul Bulfinski. vicepreşedinţi erau Camil Ressu şi Iser. pe versurile generos oferite de Dan Deşliu. secretar Dora Massini (în primele luni ale lui 1 9 4 5 . secţia sport-turism. ajutat de marele artist de operetă şi teatru al vremii Vladimir Maximilian şi de Dida Solomon-Callimachi. pasiunea pentru radio se va transmite în familie: ca o răzbunare tardivă. membri Radu Vrăbiescu. 5 . condusă de Virgil Economu. secretar este artista de teatru. odată autoexilat în Occident.S. 1 7 3 . bibliotecar Radu Cioculescu. se pune în mod firesc întreba­ rea ce anume îi unea pe toţi aceşti oameni? Diferiţi ca vârstă. acesteia i se va alătura compozitorul Alfred Mendelsohn). pictor impresionist ajuns deja la vârsta (n. fiul lui M. In fine. preşedinte este Ioan Steriade. dar nu şi în organigra­ ma din mai 1 9 4 5 . celebră în epocă. vicepreşe­ dinţi profesorul Bârsan şi Egizio Massini. cea mai „grea" din perspectiva numelor afişate este subsecţia muzică: preşedinte George Enescu. Emanoil Ciomac şi Matei Socor. Intr-o formă paradoxală. Vladimir. 1 2 Nici secţia artă nu duce lipsă de personalităţi: la arte plastice. profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi director al Muzeului Kalinderu. La teatru. în fine. ultima pe tabloul general. Radu Beligan 1 7 3 şi Ion Şahighian.138 / A D R I A N CIOROIANU va dovedi cel mai potrivit pentru a fi autorul muzicii Imnului de stat al R P R din 1 9 5 3 . aceşti in­ telectuali români apar laolaltă prin simplul fapt că sunt adunaţi Radu Beligan apare ca membru în decembrie 1 9 4 4 .

1 0 8 . 2 0 0 5 . şi 8. Sarcina este trasată de către secretarul gene174 Imparţialitatea declarativă face ravagii la mijlocul anilor ' 4 0 ! Preşedintele din epocă al societăţii Amicii SUA (destul de activă la nivelul anilor 1 9 4 5 . Ed. nu putea acţiona eficient în lipsa unor filiale în fiecare dintre oraşele importante ale ţării. Bucureşti. pp. iar vicepreşedinte era. cap. 5 .. Ramificarea în teritoriu /k 1 n paralel cu fixarea structurii organizatorice.1 8 0 . Cert este că — aşa cum voi încerca să arăt în continuare. v. Bucureşti. Ed. Va supravieţui sistemului ca atare.1 1 9 . chiar foarte dezvoltat fiind. Curtea Veche. alţii în­ cercau doar să-şi ascundă trecutul. la sfârşitul anilor ' 4 0 .. Dumitru Popescu. era unul dintre mul­ ţii artişti obligaţi să participe la multele spectacole dedicate lui Stalin sau noului regim român. beneficiile au fost reciproce 175 .9. sa­ vant capabil să conferenţieze la Sala Dalles nu numai despre miracolele medici­ nii sovietice. un deceniu mai târ­ ziu. în speranţa unui viitor pe care deja şi-1 imaginau departe de România. murind în 1 9 9 6 . 5 .. aflat la începutul expansiunii sale simbolice şi efective în cuprinsul societăţii româneşti. iar ei s-au lăsat folosiţi. Constantin I. Nucleul din capitală.Pe umerii lui Marx / 1 3 9 într-un singur corp organizaţional de către partidul comuniştilor români. 2 0 0 1 . evident. 1 7 9 .). 10. Prestaţia sa în sala de judecată publică (amenajată în Casa Scânteii) i-a impresionat chiar şi pe cei aduşi acolo ca factori de presiune — v. după cum s-a văzut. una dintre preocu­ pările principale ale conducerii ARLUS este impulsionarea ra­ mificării în teritoriu. Un caz dramatic. Memorii I. 175 . cauţionată însă de excepţionalismul vremurilor 174 . ca parte din procesul „grupului" Milita Petraşcu (intelec­ tuali anchetaţi în 1 9 5 8 . vezi cap. ci şi despre Contribuţiuni americane la studiul endocrinologiei (pe 9 mar­ tie 1 9 4 6 ) ! — vezi Vasile Igna (ed. Parhon.4.) Subteranele memoriei. practicând astfel o dubioasă imparţia­ litate. Universal Dalsi. pe lista acuzaţilor. soprana Dora Massini avea să se regăsească. Nu în toate cazurile. Cronos autodevorându-se. şi oricât de entuziast s-ar fi dovedit. 8. pp. Mulţi dintre aceştia au dezvoltat o serie de strategii de dedublare: unii erau simultan şi membri ai So­ cietăţii Amicii Statelor Unite. dintre multe altele: după ce.' 4 6 ) era sociologul Dimitrie Guşti.. ca so­ listă la Opera Română şi ca arlusistă (alături de fratele său).3. Pagini din rezistenţa cultu­ rii 1944-1954. — regimul nou instalat în ţară s-a folosit de ei.

în cursul lui decembrie 1 9 4 4 şi în lunile următoare se va şi întâmpla. strategia ramificării ARLUS este identică: în toate centrele urbane vizitate. înscrierea pe lista celor ce se deplasează în terito­ riu pentru înfiinţarea de noi secţii se face pe bază de voluntariat. în U R S S . în­ tr-un fel sau altul. De fapt. Pretutindeni. dintr-un motiv evident. sălile ce i-au găzduit pe cei trei au fost „pline" cu „un public serios şi disciplinat". militarii şi intelectualii români. cei înscrişi se deplasează. pu­ blic ce „asculta cu atenţie încordată toate cuvântările şi aplauda cu o admirabilă intuiţie politică" (!). ne asigură cronicarul turne­ ului 1 7 7 .". nu puteau refuza onoarea de a conduce comitete locale de prieteni ai Sovie­ telor. aflăm că: * * * „Savanţii.140/ADRIAN CIOROIANU ral al asociaţiei. . de regulă unul dintre arlusiştii veniţi de la Bu­ cureşti — cu acest prilej. colonelul Maltopol. . în filialele asociaţiei sunt atrase personalităţi de vază ale aşezărilor. militari şi intelectuali": „Membrii asociaţiei vor pleca în provincie spre a organiza pretutin­ deni secţiunile Asociaţiei. ca prizonier de război. Punctul nodal al acestor evenimente publice este mărturia unuia dintre cei luminaţi. care povesteşte au­ ditoriului cum s-a petrecut convertirea lui în timp ce se afla.. O idee despre felul în care decurgea o astfel de deplasare ne oferă echipa alcătuită din Ilie Cristea. el asigurându-ne totodată că apos­ tolii ARLUS sunt aleşi dintre „savanţi. în zone ale ţării de care.. de ordin social şi uman. exersată timp de peste două decenii de către Comintern. Simion Oeriu. oameni care.. Făgăraş." Cristea. Ceea ce. cu popasuri de lucru în Braşov. sunt legaţi. Revenind la turneul celor trei pe care-1 oferim ca exemplu. N. Cocea şi colonelul Mihai Maltopol. „Galvanizarea... Mai departe. Sighişoara şi Mediaş. zone pe care le cunosc sau în care sunt cunoscuţi mai bine.D.. de regulă. acest uriaş stat vecin nou" 1 7 6 . echipă ce face un astfel de tur­ neu de promovare în Transilvania. Misiunea lor va fi aceea de a pregăti opi­ nia publică de pretutindeni asupra marilor realizări din Uniunea So­ vietică. fiecare astfel de întâlnire are în spate o regie sim­ plă.

La Făgăraş (. „războiul dezastruos şi nedrept împotriva unui popor care de-a lungul veacurilor nu ne-a arătat decât prietenie". La fel şi la Mediaş: d.. Revista Veac Nou In capitol important in istoria asociaţiei se deschide pe 10 de­ cembrie 1 9 4 4 .Pe umerii lui M o r x / 141 „în toate aceste patru centre. (. blamarea fostului regim „care înfeudase ţara opre­ siunii fasciste". A. cuprin­ de aproape toate temele pe care le vom întâlni.. tocmai 1 7 8 1 Sediul redacţiei era în Bucureşti. a cărui onestitate intelectuală şi morală este unanim recunos­ cută. profesor. practic. „răz­ boi care ne dusese până la cele din urmă limite ale catastrofei na­ ţionale".C. care s-a remarcat prin vrednicie şi seriozitate. strada Dionisie Lupu nr. 5 . .. comitetele asociaţiei se compun din eli­ tele societăţii. prin­ cipala portavoce. zi în care apare. Acelaşi lucru la Sighişoara: un fost deputat. 6 3 . Fiecare dintre aceste întâlniri se terminau — finis coronat opus — cu o masă sărbătorească la care participau notabilităţile gazde. este un om de frumoasă cultură". în discursul arlusist: bucuria de a ieşi din războiul antisovietic. popor „care în cele mai grele mo­ mente din istoria noastră ne-a acordat ajutorul lui de frate mai mare" (subl. Acest săptămânal va deveni în curând principalul instrument propagandistic al ARLUS — sau cel puţin principalul dintre cele vizibile cu putinţă — şi. de aici înainte. precum şi reprezentanţi ai Armatei sovietice cantonate prin partea locului.. în orice caz. Cazimir.) La Braşov a fost ales preşedinte un colonel care n-are trecut politic. dar are toată simpatia şi dragostea poporului. elogie­ rea Sovietelor şi a poporului rus.. primul produs mate­ rial al ofensivei arlusiste: numărul 1 al organului de presă al aso­ ciaţiei. Programul revistei.) a fost ales preşedinte directorul liceului teoretic «Radu Negru». Pentru o asociaţie excepţională. publicat în primul număr sub foarte sugestiva titulatură Cuvânt înainte pentru un veac nou. revista Veac Nou178.). m. 6 . oameni excepţionali. acuzarea propagandei acestuia din urmă şi mai ales regretul — un regret despre care vom mai vorbi — că. oaspeţii-emisari de la Bucureşti.

mai ales. acum. adevărul despre ceea ce se întâmpla în U R S S a stat ascuns peste un sfert de secol.Veacul nou pentru cultura şi viaţa politică şi socială din România în­ cepe de la 23 august — s-pune Cuvântul înainte. despre bune relaţii inter-statale. Această strategie propagandistică. (. chiar dacă nobil.. care va fi periodicul de luptă a (corect al.m. Opresiunea . A... (.). Şi în această imensă ţară se petrecuseră. îşi va dovedi eficien­ ţa. (.. ci. liberi.. Recursul la intelectuali pare a fi o formulă magică. a manipulării intensive a miraculoasei sintagme democrat-democraţie tocmai în scopul anatemizării adversarului şi al atomizării păturii intelectuale din societate. capabilă să asigure din start prestanţă şi ţi­ nută unui mesaj altfel banal... apare astăzi revista săptămânală «Veac Nou».) ARLUS şi-a propus să ajute la restabilirea raporturi­ lor de bună vecinătate. nu se puteau manifesta decât ferindu-se de cerberii poliţiei hitleriste... (. Condeiele strânse în jurul ei sunt con­ deiele scriitorilor democraţi dintr-o Românie liberă (.. nu toţi şi nici oricare dintre intelectuali. . In scurt timp. se va vedea.. întrerupte timp de un sfert de secol. Şi. încurajarea.) Spre a concentra toate aceste acţiuni.) cul­ turii şi problemelor democratice.) Nimic din ce se întâmpla în ţările rămase democratice nu putea pătrunde până la noi. dar... atenţie. lucruri epocale în toate domeniile.) Nimic nu putea pătrunde.)..142/ADRIAN CIOROIANU datorită acestei propagande. se face precizarea-invitaţie: „Pot co­ labora toţi acei care doresc să facă cunoscută Uniunea Sovietică în toate domeniile"). (. din enorma ţară a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.. cu care suntem vecini. a celor care do­ resc să scoată la lumină acest adevăr (în caseta redacţiei. pare evident că revista — sau programul acesteia — se doresc cu orice preţ a fi un manifest intelectual: cei în numele cărora se vorbeşte — sau se acuză — sunt intelectualii. gândurile.. n. ce va apă­ rea din numărul 2 al revistei. „o ofensivă a minciunii şi a calom­ niei". precum şi urmarea firească: obsesia grabei de a recupera timpul pierdut.) Ani de zile inte­ lectualii români nu-şi puteau exprima. numai aceia care sunt democraţi. va deveni imposibil ca cineva să fie democrat fără a fi prieten al U R S S — iar a fi prieten este de neconceput fără a deveni arlusist. (. ceea ce mi se pare la fel de important.C.

era în spiritul vremii şi. ş. Cei patru membri ai săi. 10 decembrie 1944. revista stă foarte bine. «Veac Nou» trebuie să re­ cupereze acest timp pierdut" 179 . redactor la ziarul de stânga Diminea­ ţa şi viitor. pseudonimul sub care se ascundea uneori Ştefan Roii. In­ tegral sau Unu. sau filologi (Alexandru Graur. anunţa ega­ litarismul feroce din anii următori. filosoful marxist.) şi fusese. Din 17 decembrie. a Par­ tidului Naţional Ţărănesc (alături de M. Petre Pandrea. Mihai Ralea între Ana Pauker şi Chivu Stoica. Gheorghe Dinu. fost. şef al catedrei de marxism-leninism a Universităţii Bucureşti.Pe umerii lui Marx / 143 fascistă ne-a ţinut pe loc un sfert de veac. fie şi dacă luăm ca punct de reper lista de 56 de colaboratori afişată cu mândrie într-o casetă pe prima pagină a primului număr. mai mult. pe de altă parte. In privinţa „condeielor democrate".. precum Vasile Luca. Geo Dumitrescu lângă Gheorghiu-Dej. unul dintre semnatarii Manifestului Crinului Alb pu­ blicat în 1927 în Gândirea de câţiva tineri cu gustul frondei şi cu viitorul deschis. Ralea. târziu publicată. convertirea la socialism şi activitatea arlusistă — timidă. la prima vedere. VN. Unul este Athanase Joja. 1. 1. graţie lui Mihail Roller. al doilea. de perspectivă. despre climatul politic şi 179 *** ^Cuvânt înainte pentru un veac nou". al treilea membru. Evi­ dent că melanjul rezultat poate părea ciudat privirii noastre de azi. mai grav. Dar această stridentă amalgamare a personalităţilor cu iluştrii anonimi sau. o vreme. I. George Ivaşcu alături de Constantin Agiu. a oamenilor de cultură cu semidocţii transformaţi în co­ laboratori de jurnal. am spune as­ tăzi. cumnatul lui Lucreţiu Pă­ trăşcanu). Mărturia sa.a. decât cel mult pasiuni arlusiste. Veac Nou anunţă şi comitetul de redacţie ce su­ pervizează apariţia revistei. dar şi în politica interbelică: pe numele real Petre Balş. el face parte din garda tânără. Mai puţin norocos decât mulţi dintre colegii săi de generaţie.P. poe­ tul modernist interbelic cu apariţii prin reviste precum 75 H. . faţă de a altora — nu-1 vor feri de inculparea împreună cu „lotul Pătrăşcanu" (el era. de exemplu) lângă cunoscători foar­ te discutabili ai limbii române. cum am spus. p. nu pot avea în comun.. totuşi. se manifestase şi el în presa.

dar care este legat de unul dintre evenimentele importante. dicţionarele româneşti apărute în timpul regimului co­ munist nu-1 reţin decât ca biochimist. V O K S este principalul furnizor de material logistic — pre­ să. al patrulea membru al comitetului de redacţie era Simion Oeriu (năs­ cut în 1902. 7 . I. nu precupe­ ţea nici un efort pentru continua dezvoltare în teritoriu a acesteia. precum şi ceva din copioasa sa exP. membru corespondent al Academiei şi profesor universitar — dar fără îndoială că funcţiile sale datorează ceva zelului arlusist şi prosovietic al acelor ani. la Iaşi ). din punctul de vedere al ARLUS. Memoriile mandarinului valah. Bucureşti. tipărituri. . oaspetele României — o vizită cerută de apariţia noii asociaţii de prietenie căreia vizitatorul sovietic vine să-i aducă feli­ citările şi urările sale de succes. asociaţie sovietică ce tutela neoficial (şi controla în bună măsură) toate asociaţiile de prietenie cu Soviete­ le existente în lume la acea oră. carte sovietică. Pandrea. discipol al lui C. să mai spunem că în ciuda efortului depus pentru binele asociaţiei. ARLUS in­ clusiv. 2 0 0 0 . Albatros. Pentru aceste asociaţii. plin de energie şi cu mult zel. cel care. 5 . la invitaţia ARLUS. medic. ale lunii decembrie 1 9 4 4 . pe măsura dramatismului acestui destin . Primele activităţi rincipalul corespondent (şi inspirator) pe care ARLUS îl are în exterior este Asociaţia Generală pentru relaţii culturale ale URSS cu străinătatea (VOKS^>. în această lună. pre­ cum şi justei situări politice reuşite în anii care au urmat. nume de neplăcută amintire pentru arta românească postbelică. secretar general al ARLUS încă de la înfiinţarea acesteia. Kemenov este. Ed. Parhon. timp de trei săptămâni. materiale de propagandă. Simion Oeriu avea şi marele avantaj de a fi foarte bine văzut de so­ vietici.144/ADRIAN CIOROIANU cultural al României de la mijlocul secolului XX reprezintă unul dintre cele mai dramatice documente intelectuale disponibile azi 180 — dramatic. în fine. V O K S era condus de Vladimir Simionovici Kemenov. mulţi vedeau în Oeriu nu numai unul dintre conducătorii asociaţiei. ci adevăratul ei conducător.

era. la ora la care scriu. românii sunt dispuşi să devină aliaţi şi prieteni. 24 şi 31 martie 1 9 9 5 . recunoscătoare pentru atâta bunăvoinţă şi dorinţă de infor­ mare. Kemenov. 2 0 0 0 . I I I . pre- I X S îl are în ale URSS . cele două broşuri teoretice ale lui Kemenov — alături de cele ale lui Andrei Jdanov — vor fi pietrele de temelie pe care se va construi realismul socialist în România 1 8 2 . asociaţia română îi mulţumeşte invitându-1 pe oaspete la şe­ dinţa extraordinară a Comitetului Central al asociaţiei din 19 de­ cembrie. 1 9 4 8 . Petru Groza. Dar principalul gest de preţuire al asociaţiei faţă de Kemenov este re­ cepţia dată în onoarea sa. Mihail Sadoveanu. Kemenov nu uită că reprezintă la Bucureşti o asociaţie cu scopuri culturale: pe 16 decembrie el vizitează Muzeul Toma Stelian de pe bulevardul Kisseleff 1 8 1 . 115 şi 1 1 6 . nr. el va avea la Bucureşti un program foarte încărcat. Deocam­ dată. expoziţia de la Sala Dalles iar seara şi-o rezervă pen­ tru un spectacol la Teatrul Mic. Bu­ cureşti. inclusiv întâlniri cu ministrul de Externe Constantin Vişoianu. aveau modestia şi căldura proprie inte­ lectualilor tulburaţi de un ideal. pentru o rememorare a personajului şi a rolului său. P. şedinţă convocată special (tot la sediul din Calea Victo­ riei 115) pentru a putea beneficia de prezenţa şefului V O K S . în seara zilei de luni 18 decembrie. de fapt. Bucu­ reşti. românii nu ştiau mai nimic despre tânărul şi simpaticul V S . as­ cunşi în spatele lentilelor. :ut de sopntru binele cşimului cospondent al t că funcţiile dor ani. In fine. Lucreţiu şi EleMuzeul a funcţionat în acest sediu până în 1 9 4 9 . din inamici.ARLUS iniC>"ic — pre­ ia. Partidului Comunist Român. al i Oeriu (năssecretar I edeau în i adevăratul nu precupe-tcesteia. cu Ştefan Voitec şi Gheorghe Pop (miniştrii Educaţiei Na­ ţionale. vezi Radu Bogdan. prin grija gazdelor sale. respectiv al Cultelor şi Artelor). ai cărui ochi. critic şi istoric de artă contemporană — ceea ce explică şi curiozi­ tatea lui în privinţa simezelor bucureştene. eve­ niment monden de la care. 181 . nu vor lipsi C I . Preşedintele V O K S .Pe umerii lui Marx / 145 ezintă unul penibile azi B .jficial (şi : : j Sovietei. în palatul fostului muzeu de pe bulevardul Kisseleff este sediul Partidului Social Democrat. La acea dată. „Un martor al realismului socialist". perienţă. Constantinescu-Iaşi. . Scânteia. Decadenţa artei burgheze. Ed. 182 y e z i volumele lui Kemenov. Pe de altă parte. Şi ceea ce nu putea ni­ meni să prevadă era faptul că peste doar câţiva ani (începând cu toamna anului 1 9 4 7 ) . VOKS era de neplăcută : efte legat de de vedere al i timp de trei (apariţia noii " aducă felisa exnneşti. Parhon. Ed. 1 9 4 7 şi Caracteristicile a două culturi. Kemenov nu-şi va ascunde o mare curiozitate în privinţa societăţii româneşti şi nici dorinţa de a afla în amănunt măsura în care. iarăşi. în Dilema.

peste câ­ teva luni doar. drept care va şi organiza. o mare festivitate. prim-secretarul S. V S . o orchestră dirijată de Matei Socor interpretează cele două imnuri naţionale. în centrul luptelor din sfera înaltă a puterii. Kemenov este însoţit de gen. nimeni nu ar fi bănuit în acea seară că volubilul vicepre­ şedinte (deocamdată) al Consiliului de miniştri se va afla. ziua în care marele Stalin împlineşte 65 de ani. In deschidere. ARLUS nu poate pierde această ocazie. prilej pentru toţi cei de faţă de a vedea şi defilarea fără glorie a coloanei de 50 0 0 0 de soldaţi germani făcuţi prizonieri atunci 1 8 3 . y i a d i m i r Simionovici Kemenov. pentru că pelicula era unul dintre materialele de propagandă aduse de Kemenov). în acea seară de joi. Petru Groza. Ana Pauker. Al doilea eveniment al lunii — în ordine cronologică. toţi cei enumeraţi se întâlniseră puţin mai devreme. 1 8 4 întreaga ediţie din 24 decembrie a revistei Veac Nou este dedicată.-lt. un sol al Uniunii Sovietice printre noi". 9. inima întâlnirii este preşedinte­ le Frontului Plugarilor. profesorii Guşti. prilej pentru a vedea filmul sovietic „Pa­ rada tinereţii" (sau. ca de obicei. Mai semnează articole dedicate sărbătoritului Athanase Joja. este pri­ ma sărbătorire legală în România a titanului de la Kremlin 1 8 4 . pentru unii. Dangulov. 24 decembrie 1 9 4 4 . Felea şi George Ivaşcu. Vinogradov (vi­ cepreşedintele Comisiei Aliate de Control la Bucureşti) şi de un membru al corpului diplomatic. I. unică în felul ei — în fond. privindu-1 pe acest bărbat plin de spirit şi debordând de ener­ gie. p. semnat de Vasile Luca. în perfectă concordanţă 183 * * * . pentru că în ordinea importanţei este cel mai mare — este aniversarea din 21 decembrie. la Opera Română. în mod explicit. ce nu pierde ocazia de a se fotografia alături de G. la rugă­ mintea organizatorilor. organiza­ torul salvării omenirii de tirania fascistă". Gheorghiu-Dej.146/ADRIAN CIOROIANU na Pătrăşcanu. Enescu şi de Kemenov. Numărul se deschide cu articolul-editorial „Stalin. cel care. Petre Pandrea publică şi el articolul „Stalin.a. în cursul după amiezii. La recepţie. Stoilov şi Rosetti ş. I. va dirija un concert de cameră în deschide­ rea recepţiei.. VN. de a-1 revedea. lui Stalin. Nu lipseşte nici George Enescu. De fapt. 3. Nu era întâmplător şi nici nesemnificativ că proiecţia fusese deschisă cu un film documentar despre eliberarea de către Armata Roşie a oraşului Minsk. ca invitaţi ai unui spectacol organizat la sala Aro de secţia militară a ARLUS. omul de partid".A. . ale cărui picanterii fac deliciul serii.

progresului şi frăţiei între popoare!" 185 . care sub conducerea Domniei Voastre dă ultimele lovituri fascismului. presărând cu dărnicie lozinci şi hiperbole. cea de-a doua era legată direct de sărbătoarea din 21 decembrie. purtătorul culturii. 31 decembrie 1 9 4 4 . Inte­ lectualitatea română şi întregul popor român nu va înceta o clipă lup­ ta pentru dezrădăcinarea ideologiei fasciste. Parhon.. vine şi răspunsul. lui Stalin: „ARLUS. Trăiască Mareşalul Stalin.-lt. .N. într-un anumit fel — aparţine Anei Pauker. Cu tot arsenalul retoricii cominterniste. salvând omenirea.Pe umerii lui Marx I 1 4 7 cu cele două mari tablouri care ornează scena — regele Mihai şi generalissimul Stalin. Vinogradov. Nă185 *** „Sărbătorirea zilei Mareşalului Stalin de către A R L U S " . Cea mai înflăcărată şi mai întreruptă de aplauze cuvântare — şi cea mai aşteptată. cultura şi progresul. Intelectualitatea română şi între­ gul popor român sunt plini de admiraţie faţă de opera şi lupta eroicu­ lui popor sovietic şi de viteaza Armată roşie eliberatoare. conducătorul proletariatului mondial. Parhon — au tonul rece şi sec al depeşelor oficiale: „Domnului Parhon // vă rog să transmiteţi mulţumirile mele Asocia­ ţiei conduse de dumneavoastră pentru salutul prietenesc primit. Prima era răspunsul la un mesaj anterior tri­ mis de la Bucureşti. primarul general al Bucureştiului este aşezat nu departe de gen. 3. sărbătorind ziua Domniei Voastre. Ideologia stalinistă de înfrăţire între popoare a învins ideologia fascistă a urei de rasă între popoare. Ambele telegrame — trimise pe adresa lui C I . V. surprinzător sau nu. vă asigurăm că ARLUS va milita pentru o prietenie sinceră şi eternă între poporul român şi poporul sovietic şi nu ne în­ doim că vom izbuti. — se spune — sărbătorind cu însufleţire ziua Domniei Voas­ tre. Peste câteva zile. p. va lăsa preţ de o cli­ pă grijile sale planetare pentru a trimite două telegrame entuziaş­ tilor arlusişti români. 4. ea nu-şi dezminte patosul cu care era creditată. cu acest prilej. în loja oficială. I. vă transmite un salut fierbinte. Astăzi. Dar momentul cel mai solemn al serii este citirea telegramei de felicita­ re pe care ARLUS o trimisese. însuşi Stalin. în sală sunt prezenţi toţi membrii de frunte ai asociaţiei şi o bună parte din guvern — inclusiv generalul Nicolae Rădescu. Keme­ nov. Generalul Dombrovschi. Stoilov şi Constantinescu-Iaşi îl au alături pe Y S .

Faptul că multe din afişele şi materialele expuse erau în limba rusă nu putea di­ minua cu nimic. C . în acea ultimă dumini­ că a anului. îl aduce pe culmile emoţiei: „Telegramele primite din partea Mareşalului Stalin reprezintă pentru mine cele mai înălţătoare clipe ale vieţii mele (subl. de reţinut că profesorul Parhon împlinise în octombrie 1944 vârsta de 70 de ani). p. Iar ultimul eveniment. Stalin" — spune prima telegramă. plăcerea celor veniţi. spre binele tuturor celor care ne sunt dragi. Parhon. Do­ resc succes în munca Asociaţiei îndreptată spre strângerea relaţiilor 186 prieteneşti între ţările noastre. 8 . Parhon cel puţin. Aceasta pentru strălucirea ţării noas­ tre. ale cărei exponate — în fapt. VN. Sfârşit de an. început de eră A gitatul an 1944 se termină pentru asociaţie într-o deplină armo#% nie a plăcutului cu utilul. este vernisajul din 31 decembrie al expoziţiei „Barbaria hideristă". Doresc Asociaţiei cele mai bune succese în munca ei. Kemenov. 186 .. prilej de bucurie şi recitări recompensate cu daruri pentru unii dintre copiii membrilor. 31 decembrie 1 9 4 4 . anunţând un domeniu în care asociaţia se va evidenţia ca organizator în anii ur­ mători.. expoziţie în intenţie itinerantă prin mai multe oraşe ale ţării.148/ADRIAN CIOROIANU zuinţele dumneavoastră de a stabili o prietenie trainică între Româ­ nia şi Uniunea Sovietică vor fi întâmpinate în ţara noastră cu o adân­ că simpatie. pe măsu­ ră ce o bună parte a intelectualităţii române accepta ideea de a merge umăr la umăr şi cot la cot cu stânga politică. materiale propagandistice — erau adu­ se de la Moscova. pe C I . la locul manifestării — sala Dalles din Bucureşti. // I. I. spre binele întregului nostru popor" — spunea în continuare savantul. Mai întâi. m. un Pom de Crăciun ARLUS la sediul instituţiei. A . Stalin" .. 1. C I . graţie recent amintitului V S . 4. Un lucru era clar: A B L U S păşea cu dreptul în 1 9 4 5 . 5 .. iar a doua: „Mulţumesc Asociaţiei pentru felicitările de ziua mea de naştere. (. //1. evident.) Trebuie arătat tuturor necesitatea istorică pentru ţara noastră a unei colaborări din cele mai strânse şi a celei mai desăvârşite prietenii între noi şi Uniunea Sovietică. „Prietenia cu Uniunea Sovietică". Răspuns care.

la acea dată elev al Colegiului maghiar reformat din Orăştie.. Recenzii 6.).. în toată vitalitatea lor. verificaţi ceea ce se petrece în comună.) Staţi la pândă în fiecare moment (. După ce o voce din public strigă „Trăiască părintele săracilor!". Din cuvântarea preşedintelui Petru Groza: „Faceţi politică de diminea­ ţa până seara. iar organizaţia să ni-l predea nouă pentru ca să-l punem la punct". faceţi ca să muncească şi creierul. 1 . chiar atunci când mergeţi pe brazdă. 6 .). Petru Groza nu a fost niciodată „părintele săracilor". 1 .. şedinţa de închidere a primului Congres General postbelic al Frontului Plugarilor. controlaţi dacă legile se apli­ că şi acolo unde prindeţi pe unul care (... Farmecul discret al burgheziei revoluţionare La începutul secolului nostru. prindeţi-l de guler şi aduceţi-l la organizaţia voastră. (. Petru G r o z a — prototipul de succes al tovarăşului de drum iunie 1945. sala izbucneşte în aplauze prelungite.. fie înainte de revoluţie în societăţile secrete sau în presă. evident că nimic nu prevestea tâ­ nărului Petru Groza din Băcia — Hunedoara.1 Dr. Karl Marx şi Fredcrich Engels. să fie în sfârşit zu­ grăviţi în culorile precis rembrandlienc. că va ajunge şeful primu- .) încalcă legile (.C A P I T O L U L 6 Careul de asi al sovietizării României Nimic nu este mai de dorit decât ca oamenii care au stat în frun­ tea partidului mişcării... dar a ju­ cat foarte bine rolul celui care-ar fi putut să fie. în Palatul Adunării Deputaţi­ lor din Bucureşti. fie mai târziu în posturi oficiale. la coarnele plugului.

. Petru se căsătoreşte în plin război european ( 1 9 1 6 ) cu Ana. 6 .150/ADRIAN CIOROIANU lui guvern procomunist din istoria tării. al generalului Averescu. student al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Econo­ mice a Universităţii din Budapesta. Pe­ tru Groza nu va avea motive de recunoştinţă: cu un rol de plan se­ cund în Marea Adunare din 1 decembrie 1 9 1 8 . ci va marca efectiv. tânărul Petru va fi un student bun (şi un bun român). Această suspiciune reciprocă dintre Petru Groza şi Iuliu Maniu nu va rămâne o problemă personală. o carieră politică fru­ moasă şi exemplară. 1 . 2 . pe nume Simion Groza. în 1 9 0 3 . precum Octavian Goga sau Ioan Lupaş." Despărţirea de Iuliu Maniu nu a fost fără urmări. partid ce beneficia foarte mult de pe urma popularităţii fondatorului său şi care pro­ mitea. Hunedoa­ ra. amintirea tradiţiilor „revoluţionare" ale ascendenţilor: legenda familiei spunea că nimeni altul decât fratele tatălui său. Avocat (din 1 9 1 0 ) şi băr­ bat de viitor. istoria ţării. căsătorie din care se vor naşte 2 fete — Lucia şi Măria — şi 3 băieţi — Petru. După un doctorat obţinut la Leipzig în 1907. lider din partea căruia nu a reuşit niciodată să primească pre­ ţuirea la care se credea îndreptăţit — drept care intră în 1 9 1 9 în Partidul Poporului. nici faţă de familia Brătianu (conducători ai Partidului Naţional Liberal). „Eu am fost înăuntrul citadelei capitaliste. în anii '30 şi ' 4 0 . Petru Groza intră firesc în Partidul Naţional Român. fusese alături de Avram Iancu şi murise glorios la Ţebea. liderul Partidului Naţio­ nal. fiică a medicului Cornel Moldovan din Băiţa. activitatea politică a încă tânărului avocat-moşier va fi umbrită de neînţelegerile cu Iuliu Maniu. Octavian şi Liviu. Petru Groza — descen­ dent al unei familii înstărite de intelectuali şi preoţi ardeleni — devine. ca şi în Adunarea Constituantă a României Mari de sub preşedinţia lui Nicolae lor- .. După unirea Transilvaniei cu România. Petru va purta pe mai departe. prezent în mediul fertil al tinerimii venite la studii din care vor ieşi intelectuali de marcă şi luptători pentru cauza românilor din Transilvania. în 1 8 4 9 . cel puţin în primii ani de după război. Născut în 7 decembrie 1 8 8 4 . poate mai mult decât ceilalţi doi fraţi ai săi Liviu şi Victor.

orientarea găsită nu era chiar nouă. prieteni. Proprietar de pământ şi industriaş de succes. Presa a ajuns să spună că săracul Groza s-a smintit. Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop. el oferea propria sa explicaţie: „aceşti ani nu i-am petrecut dormind. Petru Groza ajunge în aprilie 1921 ministru fără portofoliu. în noiembrie 1 9 4 4 . disidenţi.Pe umerii lui Marx / 151 ga. în fruntea grupării Frontul Plugarilor — la origine un grup eterogen de acti­ vişti politici ardeleni. Ulterior. om de dreapta în cel mai simplu şi firesc sens al cuvân­ tului. Alexandru Vaida Voevod. trebuie să vă 187 O bună biografie a moşierului-premier la Dorin-Liviu Bâtfoi. cu o modestie trucată. cu totul reciprocă 1 8 7 . Brătianu din 17 decembrie 1 9 1 8 . Bucureşti. iar între martie — iulie 1 9 2 6 ministru al Lucrări­ lor Publice. Groza nu va face parte din guvernul Ionel I. Pe fondul mai vechii adversităţi politice fată de liderul ţărănist. „apropierea" lui Petru Groza de Front s-ar fi produs firesc. Petru Groza. Petru Groza va intra uşor în sistemul rodat al consiliilor de admi­ nistraţie „parentale": membru al Comitetului Agrar. viitorul premier va spune.C. dezamăgiţi sau neinteresaţi (faţă) de Partidul Naţional-Ţărănesc al lui Iuliu Maniu. Compania. guvern pentru care vor fi preferaţi. moşierul şi averescanul Groza. Cu alte cuvinte. dar fără strălucire în politică. Complexele politice îşi vor spune cuvântul: suspiciunea lui Petru Groza pentru liderii ţărănişti şi liberali a fost cu bătaie lun­ gă şi. al Uniunii Fo­ restiere şi al Comisiei Române de Import-Export. se va vedea. In noiembrie 1 9 3 3 . din partea Ardealului. . Ed. cu un gând precoce la interesele poporului! De fapt. ulterior: „Ei bine. 2 0 0 4 . preşedinte al Uniunii Industriaşilor şi al unor consilii de administraţie din în­ treprinderi şi bănci. Traseul ulterior din anii ' 2 0 a fost notabil în afaceri. ultimul burghez. de fiecare dată în guverne conduse de către Alexandru Averescu. timp de aproape 7 ani. Petru Groza îşi face relansarea pe scena politică. oda­ tă cu instalarea efemerului guvern Barbu Ştirbei. din acest mo­ ment. Dar lumea nu ştia că eu stu­ diez pentru a găsi o nouă orientare care să corespundă intereselor reale ale poporului român". Petru Groza va intra într-o curioasă „hibernare" politică. studia ideologia stângii politice de nuanţă socialistă! Şi asta. Aventura sa ministerială se încheie în iunie 1927.

Malmaison..) şi numai întâm­ plarea a făcut să fiu alături de el". Fron­ tul Naţional Antihitlerist ş. cu elemente mai mult sau mai puţin ca­ muflate ale Partidului Comunist. exoticul moşier capătă şi nimbul luptătorului antiantonescian şi. Bucureşti. nu era o exclusivitate românească 1 8 8 . Sfârşitul anilor ' 3 0 şi începutul anilor ' 4 0 îl găsesc pe Groza în mijlocul unei reţele de alianţe politice de rang minor căreia puţini s-ar fi încumetat să-i întrezărească vreun viitor.cl. această carte) —. mai ales. în urma unui scurt episod de deten­ ţie din timpul războiului (pe care de altfel îl va povesti cu mult umor. Aşa s-au năs­ cut la Bucureşti Blocul pentru Apărarea Libertăţilor Democratice. Moşierul „progresist". o strategie care. conducând astfel la o reconciliere istorică între comunişti şi so­ cialiştii de toate nuanţele — adică cei care fuseseră văzuţi. a fi drept principalii trădători şi duşmani. an­ tifascist — foarte benefic pentru cel în cauză imediat după 23 au­ gust 1 9 4 4 . într-un fel. deci. 1943-1944. Redat ulterior în volumul în umbra celulei. cu puţin înainte. la solidaritatea stângii împotriva avansului extremei drepte. Cuvântul de ordine al acestor alianţe va fi politica de „front" sau de „bloc".1. după 1 9 3 4 . 6.3. politica „de bloc" sau de „front popular" cheamă. Adică împreună cu organizaţia M A D O S Z a minoritarilor maghiari. ocazie cu care — pe tonul unui ma­ nifest electoral (ceea ce şi era. prin Cominternul preocupat de succesul şi popularitatea în creştere a nazismului din Germania. 189 1 8 8 . dar şi despre atenţia — în sens pozitiv — de care se bucura din partea comisarului Iliescu sau a bucătă­ resei Natalia B o t ! Inutil de spus că orice comparaţie între rememoarea de către Groza a meselor bune pe care le lua în închisoare şi regimul de viaţă rezervat de­ ţinuţilor politici din timpul guvernelor conduse de Groza ar fi în avantajul ve­ chiului regim burghez. pentru că oricum el nu fusese prea dramatic 1 8 9 ).152/ADRIAN CIOROIANU spun că Frontul Plugarilor nu l-am făcut eu (. Cartea Rusă (!). el vorbeşte despre aventurile din celula 43 a închisorii de pe Calea Plevnei. 1 9 4 5 .. publi­ cat la Ed. în Europa vremii. garant al României reîntregite Documente din arhivele sovietice intrate în circuit în anii ' 9 0 arată că numele lui Petru Groza apare (în discuţiile referitoare la Această directivă de acţiune politică era lansată de la Moscova tuturor partidelor comuniste din Europa. cu fracţiuni ale socialiştilor şi.

fidelă în toată această perioadă partidelor istorice. Lavrişcev (membru al Comisariatului So­ vietic pentru Afaceri Externe. şef al Secţiei ţărilor balcanice) pe tema situaţiei guvernului Sănătescu şi a tratativelor pe care „prie­ tenii" sau „concetăţenii" 1 9 0 le poartă cu ţărăniştii şi liberalii în ve­ derea remanierii guvernului. la data întâlnirii dintre Lavrişcev şi Pătrăşcanu. pen­ tru eventualitatea în care negocierile cu liberalii lui C. şi portofoliul Economiei — un sector vital pe care comuniştii români ezitau să şi-1 asume de teama sa­ botării lor masive de către elita industrială şi financiară. Brătianu şi ţărăniştii lui Maniu nu vor avea succes — un plan potrivit căruia Petru Groza ar fi fost un foarte convenabil prim-ministru. restul de două treimi fiind rezervate plugărimiil . Lucreţiu Pătrăşcanu avea o întâlni­ re la Bucureşti cu A. Pe 15 octombrie.I. receptat de către comunişti ca fiind principalul lor ad­ versar politic. De ce Stalin şi comuniştii români l-ar fi preferat pe Petru Gro­ za? Raţiunile acestui calcul sunt.Pe umerii lui Marx / 153 un posibil nou guvern controlat de comunişti) încă din toamna anului 1 9 4 4 . atât prin orientarea de ansamblu (tradusă în sistemul de alianţe şi partici­ parea la ceea ce în scurt timp va deveni Frontul Naţional Democrat). 190 Termeni codificaţi în rapoartele sovietice pentru desemnarea comuniştilor români. lesne de descifrat: ex­ cepţionalul moşier cu lecturi de stânga recente reprezenta un ele­ ment de continuitate cu viaţa politică a României interbelice şi nu era deloc un intrus în cercurile economice şi financiare. Groza nu fusese încă informat despre acest plan al comuniştilor români (spune Lucreţiu Pătrăşcanu). în acest context. Pe de altă parte. care ar putea prelua. cât şi prin componenţa socială 1 9 1 . Este interesant că. Pătrăşca­ nu dă de înţeles că partidul lui Groza prezenta o binevenită alter­ nativă la tipul de doctrină ţărănistă promovată de partidul lui Iu­ liu Maniu.C. Groza oferea alte avantaje: for­ maţiunea sa era foarte apropiată de partidul comunist. chiar şi azi. din punct de vedere politic. 191 Un amănunt revelator pentru Frontul Plugarilor: programul său statua foarte clar că intelectualii nu puteau accede în Comitetul de conducere decât în li­ mitele unui plafon ce reprezenta o treime din numărul total al posturilor de con­ ducere.A. In altă ordine de idei. în plus. Pătrăşcanu îi vor­ beşte lui Lavrişcev despre un plan de rezervă al comuniştilor.

2 0 0 2 . Pe 4 noiembrie 1 9 4 4 .. partid minor creat de intelectualul şi fostul ministru carlist al Muncii. Frontul Pluga­ rilor fuziona cu Partidul Socialist-Ţărănesc (absorbindu-1 pe aces­ ta din urmă). Misiunile lui Al. ca vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri — în fapt. Prin intermediul unor creaţii politice fără o mare substanţă doctrinară. doi tovarăşi de drum se întâlneau astfel pe calea colaborării deschise cu partidul comuniştilor. a fost găsită satisfăcă­ toare — şi astfel. 1 9 4 4 în Ciuceanu (ed. 193 Vezi telefonograma Bucureşti — Moscova din 6 dec.. ca ministru al Artelor în guvernul Groza din 6 martie 1 9 4 5 . Cioroianu. pp. în final. Despre istorie. în calitate de membru al Frontului Pluga­ rilor. în 1 9 4 3 1 9 2 .154 / A D R I A N CIOROIANU în chiar seara aceleiaşi zile Lavrişcev a întocmit un raport de­ taliat asupra întâlnirii cu Pătrăşcanu. Focul ascuns în piatră. el urmând să intre. foarte sugestiv pentru maniera în care el îşi recapitulează activitatea politică trecută şi şi-o explică pe cea vii­ toare. că Mi­ hai Ralea a fost şi un foarte util curier politic personal al lui Gro­ za: anterior datei de 6 decembrie 1 9 4 4 (data instaurării guvernu192 Pentru comportamentul politic postbelic al lui Mihai Ralea şi — în mare — lipsa sa de ezitări intelectuale vezi A. Era o foarte bună poziţie de start pentru un salt care avea să urmeze repede. . pe care 1-a trimis centralei de la Moscova. pe 30 noiembrie. cu acest pri­ lej. în ceea ce-1 priveşte.. . Mihai Ralea. Ed. De reţinut. în context. al doilea guvern Sănătescu îl primeşte şi pe Groza în componenţa sa. La sfârşitul aceleiaşi luni. Petru Groza ţine unul dintre cele mai interesante discursuri din întreaga sa carieră. Iaşi. poziţie de pe care îi va fi relativ uşor — după cum deja am văzut — să acceadă la postul de ministru plenipotenţiar al României la Washington. 1 0 0 . Această fuzionare a fost un act folositor pentru toţi cei impli­ caţi: Frontul Plugarilor. capabil să coaguleze energii politice.). în urma acestei absorbţii (pentru că fuzio­ narea a însemnat de fapt dispariţia PSŢ-ului lui Ralea) a apărut ca un partid întărit. Fără îndoială că aici această propunere a fost analiza­ tă din toate punctele de vedere şi. memorie şi alte vanităţi contemporane. Vîşinski. 2 3 7 .2 4 0 . cariera politică postbelică a lui Petru Groza face un salt spectaculos. nici Mihai Ralea nu va avea de pier­ dut. a doua poziţie în cabinet. p. în toamna lui 1 9 4 6 1 9 3 . Polirom.

americanul Burton I. iar desfăşurarea zilelor premer­ gătoare acestei date se pot reconstitui aproape oră cu oră. datorită precipitării evenimentelor de după sosirea la Bucureşti a lui Vî­ şinsld. Ralea a fost contactat de către generalul Nicolae Rădescu pentru a-1 determina să participe la alcătuirea unui guvern fără comunişti. Lectura documentelor de arhivă ne conduce azi la ideea că ceilalţi reprezentanţi ai Comisiei Aliate de Control (britanicul James Marjoriebanks. Vîşinski (vicecomisarul sovietic aflat într-una din misiunile sale la Bucureşti) şi îl pune pe acesta la curent cu eforturile lui Rădescu de a-i exclude pe comunişti din peisajul guvernamental. astăzi ele­ mentele principale sunt cunoscute. Ralea nu va manifesta niciodată. Venit în România pe 27 fe­ bruarie 1 9 4 5 cu mandatul ferm de impunere a lui Groza. In aceeaşi seară. Vî­ şinski va repeta acest lucru ori de câte ori va avea prilejul în ca­ drul deselor sale întâlniri cu regele Mihai din zilele următoare. în măsură să facă cinste Armatei române regale. anumite aspecte de o importanţă particulară.rn Sănăsreşedinte )inet. Există. In primul rând. va afla despre aceste zbateri de culise ale politicii româneşti. Cu un foarte acut simţ politic. Despre p. Remuşcări pentru această trădare a lui Rădescu. am văzut mâniei la xt. mereu cu un pas în urma desfăşurării tratativelor. 2 3 7 . scop în care el urma să transmită aceeaşi invitaţie şi lui Petru Groza.I. Pe 28 februarie. Veaceslav Molotov. în plus.î. este absolut clar că Petru Groza a fost nu nu­ mai cea mai bună. această opoziţie. Ralea va trece lesne limitele confidenţialităţii: el cere şi obţine pentru 6 decem­ brie o întrevedere cu A.2 4 0 . ministrul sovietic de Externe de la Moscova. generalul Rădescu — un om de o fermitate exemplară. în nume personal. in Ciuceanu . In mare. că Mi­ rt lui Gror-. A. Berry etc. Era urmeze itul Pluga-1 pe aces1 ministru diul unor ovarăşi de u partidul cei implia că fuzio^părut ca : icest pridiscursuri care el îşi e cea viiI de pier*ui Plugartie 1945.) au fost. dar şi singura soluţie de compromis agreată de­ plin de către sovietici la acel moment. printr-o telefonogramă de la Vîşinski.I.J e umern lui Marx I 155 raport de­ l t o i d de analizasatisfăcăiroza face . totuşi.vernus — în mare lui Rădescu). Nu voi insista aici asupra premiselor impunerii lui Petru Groza ca prim-ministru în ziua de 6 martie 1 9 4 5 . trebuie spus foarte limpede că britanicii şi americanii de la Bucu­ reşti nici nu aveau un mandat foarte clar care să le permită o even­ tuală opoziţie radicală faţă de planurile sovieticilor şi comunişti­ lor români — chiar dacă ei ar fi dorit. dar ~:~.

eşecul a fost total. Dr. să discute măcar cu Ion Mihalache (celălalt lider tradiţional al P N Ţ ) o posibilă cooptare a ţărănişti­ lor în guvern. Pe 1 martie.1 9 4 5 al lui Rădescu este M. Această diplomaţie — încă — de salon din Bucureşti era vârful unui aisberg de putere militară şi politică pe care sovieticii erau din ce în ce mai puţin dispuşi să-1 ascundă. di­ rect. CNSAS & Ed. En­ ciclopedică. Grigore.156 / A D R I A N CIOROIANU lipsit în acel moment de orice sprijin. O. Vîşinsld personal se întâlneşte cu regele Mihai la Palat şi-i reaminteşte că numai Petru Groza îndeplineşte. relativ favorabile (Nicolae Rădescu fusese în diferend public cu mareşalul Antonescu în privinţa urmăririi cursului războiului peste Nistru). Marcu (editori). după arat Ungaria. toate condiţiile pentru a alcătui viitorul gu­ vern. Ionel. au condamnat tratativele la un eşec definitiv. Bucureşti. Ka recţii ale N K Q i cova lui Lavrem ducerea csrwrtiM te pentru c r e a c realizeze obieci dem acţiujuk Concetăţnm% Groza era orarii „Acţiuni crai discret al servio dintre beneficii de Moscova m martie 1 9 4 5 . < faţă de această lui Horthv. regele îi cere lui Groza ca. şicanele abia începute. 194 departe de • decum prosowd determinau pe a cursiv. indiferent de rezultatul acestor tatonări politice la nivel înalt. Interesant că în cursul celei dintâi dintre ele. la ora 2 2 . pentru ca a doua zi tot el să aibă chiar două audienţe la Palat. pe de o parte. Petru Groza prezintă regelui lista potenţială a propriului cabinet. A S . dacă poate exploata o eventuală breşă între oamenii lui Mi­ halache şi cei ai lui Maniu din partid. ral guvern i e r . Al doilea detaliu care este azi clarificat datorită aceloraşi arhive sovietice priveşte faptul că. Pe 3 martie. ca şi propria lipsă de interes a lui Groza într-un compromis politic care să nu fi fost pe placul sovie­ ticilor. re­ zervele naţional-ţărăniştilor. tea să asigure f mânească r Sovietică a dat românesc — â Rădescu. regăţeanul Mihalache nu avea nici un motiv să dezvolte cu expansivul Groza relaţii mai bune de­ cât cele ale lui Maniu. 2 0 0 4 . Din acest punct de vedere. îi făcuseră pe liderii ţărănişti mai solidari ca niciodată. în ciuda primelor impresii din anul 1944. în vi­ ziunea sovieticilor. dacă nu agreează consultarea cu Iuliu Maniu. dar şi pentru a profita de o bună ocazie de a verifica. pe de altă parte. dar vizibile. cea dinainte de prânz. Un sfert de veac de urmă­ rire: Documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae Rădescu.şi p o s t . generalul român se dovedise a fi O lucrare esenţială pentru înţelegerea destinului ante. din partea oricărei instanţe care i l-ar fi putut acorda — depune demisia cabinetului său 1 9 4 . otensil ocupări suptim* kimean. sovieticii erau oricum pregătiţi inclusiv pentru impunerea prin forţă a unui guvern care să convină propriilor lor planuri. 1 9 6 Ciuceanrfl . Groza a făcut acest lucru: atât ca răspuns la cererea regală. C lui sub admraî trimite lu: pleacă de 195 i s t o r i a * » 6 martie r o n â M printre care â Dl pretare.

sensibilitatea românilor faţă de această provincie cedată. Kuzneţov şi P. mesajul venit de la Moscova a fost univoc: numai un guvern democratic (i.. un guvern condus de Petru Groza) va pu­ tea să asigure liniştea în Transilvania. dii oamenii lui Mi­ şunei de vedere. Misiunile lui A. G.). se pregăteş­ te pentru crearea cabinetului preconizat Petru Groza şi este gata să realizeze obiectivul în cauză cu de la sine putere (. Cunoscând. cea Iaci nu agreează I I Ion Mihalache r a ţărăniştifapuns la cererea tk a verifica.. Odată numit premier. A. Concetăţenii erau rezidenţii sovietici ai serviciilor speciale. într-un fel. în mare parte. p. : . Răspunsul afirmativ al lui Stalin pleacă de la Kremlin pe 9 martie. 196 Ciuceanu (ed. mai multe argumente îi determinau pe oamenii Moscovei la o precipitare a acţiunilor — in­ clusiv.S. In orice caz.B.I. şi unul dintre beneficiarii principali ai şantajului cu Transilvania practicat de Moscova pentru impunerea guvernului procomunist de la 6 martie 1 9 4 5 .. 1 4 2 . Drept care administraţia ro­ mânească nu a putut reveni în Ardeal decât atunci când Uniunea Sovietică a dat certificatul de bonitate „democratică" unui guvern românesc — şi aceasta nu s-a întâmplat nici cu Sănătescu. oferind astfel. m. după unele ipoteze de lucru. Petru Groza a fost. ofensivă care furniza sovieticilor cel puţin alibiul unei pre­ ocupări suplimentare 1 9 5 ..P.. printr-o scrisoare pe care o va trimite lui Stalin pe 8 martie.). A. dar :ciodată.1 9 4 5 al lui te veac de urmă(CXSAS & E d . nici cu Rădescu. cu uşurinţă. dar nici­ decum prosovietic! In aceste circumstanţe. Ovaldmean. |ialache nu avea •pi mai bune debia începute. reluarea ofensivei germane în Ungaria. Groza va cere readucerea Ardealu­ lui sub administraţie românească.e. En- Pe umerii lui M o r x / 1 5 7 departe de speranţele sovieticilor — el era antiantonescian. rede imeres a lui pe placul sovie:eloraşi arhive racestor tatonări dusiv pentru rropriilor lor N Bucureşti era are sovieticii -da primelor Rădescu fusese prinţa urmăririi se dovedise a fi : . iar Groza era omul a cărei impunere ei o pregătiseră.I i oricărei instanţe JBetului său 1 9 4 . Alţi istorici — printre care şi Dinu C. fără îndoială. Noi întreprin­ dem acţiunile organizatorice corespunzătoare"196 (subl.). 195 . în vipkui viitorul gufeta potenţială a I aibă chiar două tai dintre ele.C. pe 5 martie 1945. Giurescu — sunt mai sceptici în raport cu această inter­ pretare. „Acţiuni corespunzătoare" nu s-au întreprins numai pe frontul discret al serviciilor speciale. Vîşinski. Pe IC cu regele Mihai iekr>Uneşte.. Timofeev (şefi de secţii în diverse Di­ recţii ale N K G B şi N K V D aflaţi la Bucureşti) transmiteau la Mos­ cova lui Lavrenti Beria următoarele rânduri foarte sugestive: „Con­ ducerea concetăţenilor. în 1 9 4 0 Ungariei lui Horthy. un Istoricul Florin Constantiniu a susţinut existenţa unei legături între acest 6 martie românesc şi evoluţia situaţiei pe frontul sovietic de vest. în eventualitatea refuzului regelui.

dincolo de orice supoziţii. după unele 197 Un raport secret sovietic din martie 1 9 4 5 numea deja Frontul Plugarilor ca fiind cea mai puternică organizaţie din F N D — vezi memorandumul redactat de către reprezentanţii sovietici la Bucureşti. ii) legea pentru pedepsirea celor vinovaţi de dezastrul tării şi iii) le­ gea pentru epurarea aparatului de stat. 10 martie 1 9 4 5 . Numirea lui Petru Groza ca prim-ministru are o influenţă abso­ lut benefică asupra grupării sale politice. 1 5 4 . atât prin lucrările propriu-zise. In fine. . In­ diferent de legitimitatea ei istorică. la Bucureşti. este ilustrativă.I. revenirea Ardealului de Nord în graniţele statului român a fost şi un eficient mijloc de presiune politică pentru impunerea guvernului Groza. într-un memoriu trimis în august 1 9 4 5 celor trei Mari Puteri (un memoriu-replică la memoriile adresate de ţărăniştii şi liberalii din opoziţie). lucrări în deschiderea cărora se anunţă şi efectivul Frontului: 9 0 0 0 0 0 de membri 1 9 7 — adică. şedinţă desfă­ şurată la Cluj. Petru Gro­ za este la apogeul carierei sale politice: mai destins şi mai încrezător în sine ca niciodată. el conduce cu zâmbet pe faţă dar şi cu fermita­ te în glas această primă reunire oficială la nivel înalt a camarazilor săi frontişti. cât şi prin cuvântările de deschidere ale lui Groza şi A. Judecată din perspectiva anului 1 9 4 5 . primul Congres general postbelic al Frontului. Lucrările propriu-zise au avut loc în sala Camerei Deputaţilor.158/ADRIAN CIOROIANU important atu politic unui guvern altfel total nereprezentativ.2 7 iunie 1945 are loc. însuşi guvernul. între 2 4 . Şe­ dinţa Consiliului de Miniştri din 13 martie 1 9 4 5 . care ar fi putut întârzia comunizarea deplină a ţării. dar este la fel de clar că numai astfel forţele politice agreate de Moscova şi-au putut im­ pune supremaţia prin eliminarea unei bune părţi a adversarilor potenţiali sau efectivi din aparatul administrativ al statului. p. „Frontul Plugarilor" deve­ nind un pol de atracţie veritabil. al patrulea element priveşte condiţionarea foarte preci­ să pe care o avea guvernul Groza. spunea că imediat după instalare a avut de purces la elaborarea celor „trei legi fundamentale pentru democra­ tizarea ţării": i) legea pentru pedepsirea criminalilor de război. această preocupare era legitimă. Ziua inaugurală debutează cu un spectacol (pe stadio­ nul ANEF din Bucureşti) pentru care vor fi mobilizate toate forţele propagandistice ale noului regim. ibidem. Vîşinski.

aproape de patru ori mai mult decât avea. Ele­ mentul detonator al acestei crize a fost scrisoarea din 6 august pri­ mită de guvernul român de la Moscova. rămasă în istorie sub numele de greva regală din august-decembrie 1 9 4 5 . aşa cum se vede ea pe câteva panouri agitate de manifestanţi: o se­ ceră şi un spic de grâu. care punea sub semnul întrebării propriul său guvern. Par­ tidul Comunist condus de facto de Ana Pauker. pentru că englezii şi americanii îşi arătau încă. personaje diverse: comunistul de profesie Constantin Agiu. Romulus Zăroni etc. tot atunci. 6. spicul fiind aşezat peste seceră aşa cum era aşezat ciocanul în emblema comuniştilor. nu numai cu re­ cunoaşterea deplină a guvernului Groza de către sovietici. fostul vechil de moşie şi prieten/protejat al lui Groza.Pe umerii lui Marx / 159 calcule. deschis. intelectualii Mihai Ralea şi Stanciu Stoian. Recunoaşterea guvernului Groza era însă unilaterală. reticenţa privind reprezentativitatea cabinetului. „Orele astrale" ale guvernării Groza Principala probă de rezistenţă pe care guvernul Groza va trebui s-o dea imediat după investirea sa va fi cea declanşată în diminea­ ţa zilei de 19 august 1 9 4 5 .4. desigur. prin care statul sovietic se declara de acord cu reluarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări — scrisoarea care echivala. Mai su­ gestivă decât orice declaraţie era una dintre emblemele grupării. câştig de cauză. Hotărârea sa de a nu ceda presiunilor regale — hotărâre încuraja­ tă în mod evident de către sovieticii aflaţi la Bucureşti — i-a adus în cele din urmă. din partea ţărănişti­ lor şi Mihail Romniceanu din partea liberalilor) va însemna o vic­ torie fără echivoc a prim-ministrului şi nicidecum democratizarea . Printre raportorii congresului. dar şi cu anunţarea intenţiei ferme de a-1 susţine pe mai departe. Petru Groza s-a com­ portat admirabil — din punctul de vedere al sovieticilor. fără nici un dubiu. Acest episod este unul în mod particular dramatic — după cum se va vedea. Acceptarea „lărgirii" guvernului cu cele două persoane propuse de către partidele de opoziţie (Emil Haţieganu. In toată această criză.1. cele ultime cinci luni ale lui '45 reprezintă ultimul act ofensiv al opoziţiei grupate în spatele — din ce în ce mai fragil el însuşi — al regelui Mihai I. la începutul lui ianuarie 1 9 4 6 .

probleme legate de aprovizionarea tru­ pelor sovietice staţionate în România sau situaţia prizonierilor de război români şi a repatrierii românilor din provincia istorică Ba­ sarabia. p. asigurarea. A doua zi după întoarcerea de la Moscova. confirmate din mai multe surse. Consemnele erau ca guvernul să nu demisio­ neze sub nici o formă şi să încerce prin orice mijloace o reconci­ liere cu regele.. deja lovi­ tă de secetă. Viaţa -politică.. 199 Schuyler. 6 5 . Pe tot parcursul grevei regale. din 8 ianuarie 1 9 4 6 . Petru Groza făcea o vizită în U R S S . Misiune dificilă. care nu ar fi putut accepta în nici un fel de condiţii ca premierul pen­ tru a cărui impunere depuseseră atâtea eforturi să fie demis de un rege al cărui comportament devenea din ce în ce mai deranjant. prilej cu care este primit de însuşi Stalin — primire care pentru prim-ministrul român înseamnă o poliţă de asigurare supli­ mentară venită în plină criză a relaţiilor sale cu regele Mihai.. 1946. dar Stalin refuză! . La mijlocul lui septembrie 1 9 4 5 . Generalul Schuyler. 200 p e ntru care guvernul român era dispus să plătească inclusiv cu aur din re­ zerva Băncii Naţionale. Ceea ce nu spune el aflăm azi dintr-un raport secret tri­ mis la Washington pe 15 septembrie de un membru al misiunii americane de la Bucureşti: dintr-o sursă din anturajul lui Ştefan Voitec (ministrul Educaţiei în cabinetul român). urm. cu cereale 2 0 0 . în care cei doi reprezentanţi ai partidelor istorice îşi fac intrarea în guvern. Petru Groza va prezenta guvernului informarea de rigoare asupra discu­ ţiilor cu Stalin: probleme legate de ajutorarea României. observator perspicace al scenei româneşti. exact ceea ce sovieticii îşi puteau dori 1 9 8 . era că tru198 Pentru prima şedinţă a guvernului remaniat.160 / A D R I A N CIOROIANU reală a guvernului — adică. 2 8 4 ş. pe 14 septembrie. Voi încerca în continuare o privire în culisele acestei metamorfo­ ze. p. primită direct de la Molotov. principalul beneficiar al acestei crize a fost chiar Petru Groza. raportorul ame­ rican aflase că Groza a primit la Moscova două consemne precise şi o asigurare fermă. vezi * * * Ro­ mânia. Evident... rezistenţa lui Groza a fost întreţi­ nută cu gesturi de susţinere evidente din partea sovieticilor. va spune că prim-ministrul român se arăta a fi mult mai sigur pe el la sfârşitul crizei decât înainte de izbucnirea e i 1 9 9 .

era că tru. mb aur din re- . deja loviizionarea truBzonierilor de |bt istorică Balort secret triwa al misiunii Iţal lui Ştefan •onorul ameşemne precise B nu demisiooce o reconcitov. precum şi conlucrarea aproape inexistentă din cadrul alianţei. Mai mult. inetamorfoa fost întreţiHcticilor. în teritoriu. A terr. Frontul Plugarilor. Sovieticii observă şi ei cu îngrijorare această schimba­ re de atitudine a lui Groza.1 2 % " din voturile potenţiale. preferând să ia me­ sele prin case ale prietenilor. Sub scutul binecuvântării lui Stalin. Petru Groza se va compor­ ta de acum înainte ca un personaj care înţelege că este de neînlo­ cuit în economia guvernării. p. Groza devine subiect de sus­ piciuni din cauza degringoladei din viaţa sa privată: pe de o parte fiica sa mai mare. Susaikov (locţiitor al preşedintelui Comisiei Aliate de Control la Bucureşti).. 3 5 6 . 9 4 6 . era logodnica unui apropiat al lui Iuliu Maniu. Nu numai în faţa regelui va fi mai si­ gur pe el.. ci şi în faţa propriilor săi aliaţi. reprezentant american în România. comuniş­ tii sabotează propria sa formaţiune. situaţie care a transformat Frontul Naţional Democrat. Pavlov (consilier politic al Comisiei Aliate de Control). refuza orice asistenţă din partea sovieticilor pentru an­ gajarea unui personal de serviciu la domiciliu.P. în care vezi *** Ro­ pele sovietice nu vor fi retrase din România decât după instalarea unui guvern sigur. rămas de timpuriu fără soţie. ca o vizită în mire care figurare supli­ c e Mihai. Pentru pri­ ma dată. observa semnele unei posibile rupturi între Groza şi comunişti. într-o „simplă formalitate". Groza îi ceruse lui A. Ivan Z. pentru optimizarea legăturilor dintre 2 0 1 Vezi telegrama trimisă de la Bucureşti către Washington de către Hulick. 1945. la începutul lui aprilie 1 9 4 5 . Motivul de îngrijorare al lui Susaikov era. Groza îi spune lui Vasile Luca (se­ cretar general al alianţei) că fără Frontul Plugarilor. Via­ ţa politică. pe 15 septembrie 1 9 4 5 . întemeiat: cu abia câteva luni în urmă. comuniştii şi social-democraţii ar avea împreună „vreo 1 0 . liderul ţărăniştilor. cu atât mai mult cu cât unii dintre oamenii premierului — şi sunt ci­ taţi Mihail Ghelmegeanu şi Romulus Zăroni — l-ar fi îndemnat deschis la această ruptură. într-o şedinţă memorabilă a consiliului F N D . în două note trimise pe 4 şi 12 decem­ brie 1 9 4 5 la Moscova. foarte apropiaţi naţional-ţărăniştilor. din acest punct de vedere. comuniştii. Petru : asupra discuInei. Groza. la rându-le. care Irmierul pent demis de un boi deranjant. comunist 2 0 1 . Lucia. pe 10 noiembrie 1 9 4 5 . Groza atacă deschis modul în care.brie. mulţi dintre ei. pe de alta. spune Groza. în ***Romănia." C I lui ă i işi puteau •c a fost chiar tace al scenei fita a fi mult pcnirea e i 1 9 9 . lui Molotov şi Vîşinsld.

această precizare urmărea o dezamorsare a zvonului. Unul dintre clişeele cuvântărilor sale este cel referitor la preţuirea pe care o acordă dimensiunii spirituale a poporului. Ulterior. potrivit căruia intenţia de perspectivă a gu­ vernanţilor (în mare. în guvernul său.1. schimbarea era prea bruscă pen­ tru a nu pune pe gânduri. un agent special de legătură (camuflat ca interpret). neplă­ cut surprinsă. iulie 1 9 9 8 .C. n. într-o cameră alăturată biroului său". dacă a vrut. Rezoluţia Comite­ tului Central al FP conţinea nuanţări semnificative fată de mate­ rialele prezentate la congresul formaţiunii din iunie acelaşi an. credinţei ortodo­ xe şi instituţiei bisericeşti 2 0 2 . Groza şi Biserica Ortodoxă De fapt. W.m. 10. re­ feritoare la fidelitatea faţă de monarhie) să fi atras atenţia. A. Ascendenţa familială îl îndreptăţea la acest lucru: fiu şi nepot de preot. cea de la punctul cinci. a comuniştilor şi a aliaţilor acestora) ar fi co­ lectivizarea pământurilor. dar este foarte pro­ babil ca.) rămâ­ ne ferm pe punctul de vedere al proprietăţii individuale". se ştie. în Cuvântul. Evident. 6. gruparea lui Petru Groza şi-a schimbat optica. . 7 ( 2 5 5 ) . p.5.2 5 noiembrie 1945 avea loc la Bucu­ reşti o Conferinţă a Frontului Plugarilor ( F P ) . că el (Frontul Plugarilor. şi aceste nuanţe noi (ca şi o fra­ ză foarte ambiguă din aceeaşi rezoluţie. Şi mai exista un amănunt: în perioada ulterioară criticilor la adresa conduitei P C R şi a diferendului ver­ bal cu Vasile Luca. pe care era gata să-1 adăpostească „în reşedinţa sa. Evident. D a n Ciachir. poziţie pe care o va păstra până la moarte) şi ctitor de biserici în zona sa natală. Groza a fost. rezoluţia insista în a afir­ ma. „hotărât şi răspicat. unul dintre suporterii cei mai înflăcăraţi a fost ministrul Cul202 y e z j interpretarea unui cronicar al vieţii ortodoxe. „Groza şi Biserica". nr. între 2 0 . foarte puter­ nic în lumea satelor.162/ADRIAN CIOROIANU el şi Comisie. Groza era deputat sinodal (din 1 9 1 1 . lui Susaikov. In chiar punctul doi al raportului politic. în Sinodul Mitropoliei Sibiu. după modelul colhozurilor pe care unii dintre soldaţii întorşi de pe front chiar avuseseră ocazia să le vadă în Rusia — fără a le păstra însă vreo nostalgie. foarte atent la nuanţe. în momentul lansării lor.

grupare în aparenţă profesională. 1 9 4 5 . Instalarea lui Burducea la conducerea ministerului se produsese pe 8 martie. în care prim-ministrul şi regele să ajungă la conflict sau. Unul la preţuirea pe credinţei ortodolă îl îndreptăţea ideputat sinodal (din ţ pe care o va păstra EA natală. Burducea nu era un preot oarecare: el era preşedintele nou înfiinţatei „Uni­ unii a Preoţilor Democraţi". prin trimiterea la Ştefan cel Mare. în Biserica Voevodală a nebiruitului Ştefan. nu mai cunoscuse până acum o situaţie similară. In insista în a afirA C . A. ) rămâle". ajuns prim-ministru din voia regelui Carol al II-lea). deci la două săp­ tămâni de la declanşarea „grevei". In schimb. neplă- telor. LXIII. totuşi. „La cinci ani de domnie a M. Patriarhul trimite regelui obişnuita telegramă de felicitare cu prilejul împlinirii a cinci ani de domnie. ciocanul şi crucea.. Ciachir. ca regele să ceară unui prim-ministru să-şi prezinte demisia iar acesta să refuze. iar Majestăţii Sale Regina Elena.(. m.. un creştinism nondemocrat este. cu excepţiile de rigoare (vezi cazul Patriarhului Miron Cristea. 9. în 1945 în vârstă de 80 de ani. Româ­ nia.3 1 0 . In guvernul i a fost ministrul Cul: I ir. Aluzia este evidentă. Evident.. Nicodim era un sfetnic vechi şi cu experienţă al regelui Mihai. Deţinător al cârjei patriarhale din iunie 1939..) — v e z i Grigore Spiru.S. am rugat îndelung Pronia Divină pentru a Vă dărui sănătate deplină şi domnie ferită de greutăţi.. în Biserica Ortodoxă Română. p. pp. este foarte pronoi (ca şi o fraL punctul cinci. dar dirijată politic de către comunişti (inutil de discutat în ce măsură este justificată logic denumirea — oportunistă şi populistă — aces­ tei organizaţii: în fond.Pe umerii lui Marx / 163 ca interpret). foarte puterspectivă a gu•estora) ar fi co:r pe care unii I ocazia să le vadă Ulterior. E de la sine înţeles că episodul „gre­ vei regale" pusese Biserica naţională în faţa unei premiere. 2 7 4 . teoretic. 2 0 4 Nicodim este. venerabilul Nicodim. (. domnitor medieval al Moldovei al că­ rui fel tranşant de a rezolva diferendele cu supuşii era cunoscut. Biserica avea de rezolvat o dilemă care-i ameninţa neutralitatea ce-i guver­ na. se ştie. preotul Constantin Burducea (personaj cu atât mai discuta­ bil cu cât zvonuri despre legăturile sale cu extrema dreaptă legio­ 203 nară din anii ' 3 0 circulau cu insistenţă la Bucureşti) . şi mai mult. Biserica ortodoxă română în anul 1945 din Cioro­ ianu.. la doar două zile după ce Groza se instalase el însuşi. intr-o cameră bruscă pen­ ii: în perioada trendului verea loc la Bucu•luţia Comitefată de mateacelaşi an. de neconceput — este ceea ce face deriva legionară a unor preoţi români cu atât mai de condamnat). Re­ gelui Mihai I". reatenţia. în întreaga istorie constituţională de aproape 80 de ani. bucuria şi mângâierea de a vă vedea stăpânind vremile şi oamenii" (subl. Textul telegramei e interesant: „Cu prilejul zilei de azi. „Groza şi . cu totul altfel stăteau lucrurile cu Patriarhul României. Focul ascuns... la nuanţe. manifestările oficiale în privinţa relaţiilor dintre guvern şi monarh 2 0 4 . dispus să rişte: pe 6 septembrie 1 9 4 5 .).). 4 6 3 . sept. Fără îndo2 0 3 O serie de detalii pe care le voi aminti în continuare au mai fost redate în capitolul Secera.C. i.

.) Noi suntem români şi vom rămânea români. Focul ascuns." Spune Groza. a unui Congres General al Preoţilor Ortodocşi şi al sluji­ torilor tuturor cultelor din ţară. la miros de busuioc şi cunosc gustul prescurei. muftiul Murat Abimalah (din partea cultului musulman). noi vrem îndreptarea lui.. 206 p e n t r u desfăşurarea congresului. Noi nu am dorit şi nu dorim moartea păcătosului. pe 1 6 . în aceste cuvinte pateti­ ce transpar toate temerile şi complexele şefului primului guvern procomunist din România. LXIII. bineînţeles. erau în sală preoţii M. Grigore Spiru. colorată de toate trucurile stilistice la care un premier cu formaţia lui Groza putea avea acces 2 0 7 .. „Con­ gresul general al preoţilor şi al tuturor Cultelor din ţară". Cuvântarea premierului Groza este o mostră excelentă de retori­ că partizană. guvernul Groza era foarte atent la reacţi­ ile Bisericii ortodoxe. Posteritatea „părintelui Republicii Populare" Ieşit întărit din episodul „grevei regale". . vezi Cioroianu... Am crescut sub dangăt de clopot.. inclusiv... între reprezentanţii de frunte ai confesiunilor din Româ­ 205 n i a .. oct. cu toate condiţiile obiective date.4 7 1 . guvernul.. în opera noastră grea de a reface (. (.. ) . . Ca invitaţi străini. din partea Bisericii Bulgare. Congresul a fost pentru Petru Groza o ocazie bine venită de a cere explicit susţinerea clerului din România în conflictul deschis cu rege­ le. Al. Materializarea acestei preocupări s-a tradus prin organizarea grăbită. timp de două zile.. (.1 . cf. o trădare faţă de această poruncă. 1 9 4 5 . (. bună M a m ă a tuturor fi­ ilor ei. . în contextul crizei.. asigurarea că „vom rămânea români" trimi­ te la acuzaţia adusă celor dispuşi la colaborarea cu partidul comu­ nist. Cei prezenţi aveau ocazia să observe o masivă delegaţie gu­ 206 vernamentală. 4 6 9 .I 64 / A D R I A N C i O R O I A N U ială. W. Safran (şef-rabinul cultului mozaic).) ţin să subliniez.) cu gândul de a ne ajuta pe noi. Petru Groza s-a lăsat în continuare folosit de către Partidul Comunist. [că] noi nu am stins o viaţă de om şi nu am vărsat un strop de sânge.. Petru G r o z a . din partea Bisericii Ortodoxe Iugoslave (fost. 10. (. o ocazie de întâlnire.) [Apelăm] la toţi membrii acestui Congres ca să muncească (.) Ce am greşit?(. 6 . iar următorul 205 Participau Patriarhul Nicodim şi arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române. 3 0 3 şi urm. mi­ nistru al Agriculturii în guvernul Tito) şi D. că ar trăda prin aceasta interesele ţării şi s-ar vinde Moscovei. Filderman (preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România). Petrov.) o ţară puternică. 2 0 7 „Eu sunt fiu din familie preoţească ( . Biserica Ortodoxă Româ­ nă. tri­ mişi ai cultelor catolic şi greco-catolic. p.. o vreme.6. cu sprijin gu­ vernamental..1 7 octombrie 1 9 4 5 .) Caut şi nu văd în actele guvernului o părăsire.. pp. Similianovici.

( . Din partea conducerii partidului am fost desemnat de către Dej să fiu prezent în timpul operaţiei. ) Caut şi nu pcrjncă. Bucureşti. iar următorul DO: se Române. episod în care el apare spectaculos. „ultimul meu rege a fost Decebal.. Bercu 1-a convins pe Groza să se interneze la spitalul Elias pentru un control ( . dar nu spunea doctorului său curant dr. ) . Ci statutul deţinut de Petru Groza: cel de prim-ministru procomunist. Politică. (. M m g ă t de clopot B ta toţi membrii i p e noi. . II iubea foarte mult pe Groza. el avea să conducă patru guver­ ne. erau în sală fifibst. miIfeericii Bulgare. este cel din 30 decembrie 1 9 4 7 — abdicarea forţată a regelui Mihai. (. plus acelaşi avantaj care-1 predispusese la utilizarea lui de către sovietici pe 6 martie 1 9 4 5 : anume acela de reprezentant al unei Românii anterioare comunismului. nu aceste cuvinte explică prezenţa sa. Groza s-a lăsat . în tinereţe.. Dej.. împreună cu mine. Eu şi Gheorghiu-Dej. • . Ceremonia de înmormântare pe care re208 y e z j p r e f a ţ a \n[ George Ivaşcu la Petru Groza. Ed. Texte alese. muftiul Ibaîni. spunând că el nu poate asista.k Moscovei. în exerciţiul funcţiunii — s-ar putea spune —. în faţa regelui. 1 9 9 8 . bravând.. profesorul C I . W poinania). Deşi cre­ dibile pentru personajul în speţă şi pentru simţul său cu totul particular al umorului. Marea Adunare Naţională (parlamentul regi­ mului comunist) 1-a ales în funcţia de preşedinte al Prezidiului său (înlocuindu-1 astfel pe un alt tovarăş de drum. Moare. lipsită de te­ meiuri. Din 1 9 4 5 şi până în 1 9 5 2 . Articole. 8 4 . regie proprie.)'Noi e* " Spira. 3 0 3 şi urm. Po­ trivit memorialistului. George Ivaşcu. p. guvernul fantă a tuturor fi' He obiective date hănge. Am anunţat pe Dej că Gro­ za este pe moarte. Suferea enorm. .Pe umerii lui Marx / 165 tent la reacţiEBpări s-a tradus S eu sprijin guvLxşi şi al slujitimp de două «or din Româi zelegaţie gu_ enită de a cere ! deschis cu regenrientă de retoric un premier E cuvinte pateti•lui guvern proa români" trimii partidul comuWL. iarăşi. Participarea lui Petru Groza la acest moment de răscruce nu este. . cu actul de abdicare gata redactat. în iunie 1 9 5 2 . Noi nu am K . alături de Gheorghiu-Dej..) — Gheorghe Apostol. 2 0 9 „Groza avea un cancer la intestinul gros. Bucureşti.. Bercu. într-o rememorare din anii ' 7 0 .. tri•fe-îixii mozaic). în faţa lor. adaptându-se. interviuri.. o vreme. Parhon). Petru Groza a rămas un tovarăş de drum până la sfârşitul vieţii sale. am mers la familia Groza (. după moartea lui am devenit republican" 2 0 8 .) Mi-a spus fiica lui Groza într-o seară nu mult după venirea acasă de la Elias că acesta se află într-o stare gravă. „Con•Jrtodoxă Româ- .. de vestigiu în viaţă şi în acţiune al unei vieţi politice tradiţionale — pe scurt spus. Petru Groza a murit la scurt timp. Monarhia română era doborâtă şi sovietizarea lua star­ tul cu sprijinul direct al unuia dintre cei mai cunoscuţi şi pros­ peri moşieri ai României vechi. . dr.. p. cuvântări.) Când a ajuns să fie epuizat de dureri abdo­ minale. 1 9 7 3 . pe 7 ianuarie 195 8 2 0 9 . notează că Groza ar fi spus. statutul de om din vechea generaţie care a în­ ţeles pulsul prezentului şi s-a conformat noilor realităţi. (.

Petru Groza". 11). Chiper. el a rămas un profitor al sovietizării.. Pop. El nu a fost singurul tovarăş de drum al comuniştilor. cf. cuce­ ritor de diferite: criticul literar George Călinescu. decât prin dife­ renţa de interese a celor doi portretişti.1 9 5 8 ) . p 164. Constantiniu. câteva regimuri politice şi câteva epoci istorice diferite. 2 1 0 George Călinescu. Prin cariera sa. observa la personaj „cel mai larg. cu doar câteva luni înaintea lui Călinescu. Petru Groza este printre puţinii oameni care au putut să traverseze. Groza a avut subiectivităţile sale. Articole. vreme de aproape un deceniu şi jumătate ( 1 9 4 5 . Chiar dacă nu a con­ dus neapărat la o schimbare radicală pentru soarta condamnatului. Sir Archibald Clark-Kerr. în clipe grele ale acestu­ ia.. ca şi dese momente de bonomie: foarte sensibil mai ales la argumentaţii feminine.. impresionantă. în Naţiunea.. evident. dar a fost cu siguranţă cel mai de succes. în momentul în care istoricul fusese arestat. aş putea spune. p. Totuşi. Deosebirea de percepţie nu se explică. cu trimite­ re la o intervenţie pe care soţia istoricului Constantin C. 2 1 1 Este vorba despre un mesaj din 25 ianuarie 1 9 4 6 al ambasadorului către ministrul de Externe britanic Ernst Bevin. cel mai franc zâmbet pe care l-am văzut vreodată" 2 1 0 . eleganţa şi compasiunea premierului au părut a fi sincere. fiind convins că serviciile pe care le făcuse regimului.. 25 noiembrie 1 9 4 6 . „Dr. într-un articol din noiembrie 1 9 4 6 . cap. îl îndreptăţeau la un statut aparte. 212 Profesorul Dinu C. pentru o tipologie a decesului politic în lumea comunistă. Statut pe care 1-a obţinut şi 1-a păstrat până la capăt. lungă şi roditoare — deşi atât de schimbătoa­ re —. merită o atenţie aparte (vezi. cu nonşalanţă şi succes. prietenii şi adversa­ rii aveau de unde alege descrierea care să li se pară mai potrivită. ambasadorul englez la Moscova.. Sovietizarea României. Amintirile lăsate de fostul premier sunt. Giurescu mi-a povestit un astfel de episod.166/ADRIAN CIOROIANU gimul i-a pregătit-o. cuvântări. Aşadar. Giurescu a făcut-o pe lângă Groza. Groza. în ianuarie 1 9 4 6 . 4 4 . de la care nu a lipsit un so­ bor de preoţi cu toate cele îndătinate. . el a intervenit de câteva ori pentru colegi de generaţie împotriva cărora comunismul începuse pri­ goana 2 1 2 . văzuse în Groza „un boxer care poate să te lovească în plex" 2 1 1 .

Ana Pauker. eleganţa şi într-un discurs al său din toamna anului 1 9 4 4 . De la reMaglavit. sub cerul senin. 2 1 3 . sat din sudul României. cf. a rămas minute în sir cu umbrela deschisă. un secretar i-a înmânat rapid o um­ brelă mare. Petru Groza spusese: „în ţara Maglavitului 2 1 3 . dragi prieteni. în câteva minute. Pe cât de repede venită. 6 . iar pe linie de stat. 2 . de vară. deasă. ea era obiectul unui respect neştirbit. în locul „tovarăşului de drum" Gheorghe Tătărescu).utut să jîitice şi varăş de -: succes.ilui către l ftţ>. Steaua politică a Anei Pauker era la apogeu: în partid. neagră. . cuceI M articol K . căruia — potrivit declara­ ţiei acestuia — i se arătase „Moşul" Dumnezeu. rin dife: iedivi:b>il mai RI pentru rase pri_:mătate i convins e acestu: -a obţinut : nibătoar. a devenit în anii ' 3 0 locul unui peleri­ naj masiv. Cum tovarăşa ministru se încăpăţâ­ na să rămână în mijlocul aversei. pe 16 aprilie 1949. Cineva i-a atras atenţia cu deferentă şi. Recepţia din curtea Externelor s-a desfăşu­ rat fără incidente până în momentul în care o rafală de ploaie. Ana Pauker şi-ar fi mas­ cat surprinderea printr-o voită vorbă de spirit: „Tovarăşi. Sovietiza:U trimitefieut-o pe • X Ă n u a con­ IFER. în vara lui 1949 sau 1950. Ana Pauker — sau paradigma feminină a comunismului românesc anecdotă de succes prin Bucureştiul anilor '50 spune că. organizase în grădina ministerului o recepţie în onoarea diplomaţilor aflaţi la Bucu­ reşti. Chiar inventat de-ar fi de către inamicii „tovarăşei Ana". pe academicianul şi fostul ministru Traian Săvulescu). sunt toate po­ sibile". dincolo de numi­ rea sa în importantul post ministerial al Externelor (pe 5 noiembrie 1947.Pe umerii lui Marx I 167 • iit un soinţie aparte comunistă. spune anecdota. s-a abătut asupra Capitalei. ploaia s-a terminat la fel de repede. episo­ dul oferă o descriere perfectă a personajului în discuţie. 1 9 4 6 . istoria chiar i-a dat dreptate. cel mai •câteva luni OL englez la m boxer I şi adversa: otrivită. în cazul său. dar la Mosco­ va încă plouai". grupurile de diplomaţi s-au răs­ pândit din nou pe esplanadă. prinsă în vârtejul unor discuţii. aparent. Ana Pauker devenise. în calitatea ei de ministru al Afacerilor Externe al tinerei Republici Populare Române. provocat de tânărul cioban Petrache Lupu. ipune. Numai Ana Pauker. unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai Con­ siliului de Miniştri în cel de-al patrulea guvern Petru Groza (şi de aceas­ tă dată înlocuind tot un „tovarăş de drum".

ci ca soţie a lui Marcel Pauker.168/ÂDRIAN CIOROIANU venirea ei în România. ea se pregătea totodată. Marcel s-a apropiat de comunism pe o cale ex­ clusiv intelectuală (ca şi Lucreţiu Pătrăşcanu. după modelul leninist. aproape organic. Rămas departe de România după divorţul de Ana Pauker. 6. In galeria comuniştilor români de primă generaţie. în 1 9 1 5 . şi până la debarcarea ei din 1 9 5 2 . pe numele premarital Rabinovici (Rabinsohn). Tânăra Ana (Hanna). Ana Pauker nu şi-a mai închis umbrela niciodată. pe alte coordonate) şi va suporta acest „handicap" până la sfârşitul zilelor sale. odată cu aderarea la partida social-democrată condusă de charismaticul agitator Christian Rakovski (ea era născută în de­ cembrie 1 8 9 3 ) — şi urmase odată cu aceasta evoluţia spre reven­ dicarea unei linii comuniste pure şi dure. Marcel Pauker — deja amintit mai sus — este unul dintre personajele cele mai fascinante: fiu al lui Emil Pauker — fost director-administrator al ziarelor bucureştene de stânga Adevărul şi Dimineaţa. în septembrie 1 9 4 4 . Din care motiv am putea spune că. Marcel Pauker va sfârşi ca jertfă anonimă. alături de mulţi alţi comunişti est-europeni de acelaşi calibru. pentru o carieră medicală (la insistenţele tatălui său.2. O luptătoare La data revenirii sale în România. Nu se va întoarce doctoriţă. în septembrie 1 9 4 4 . de fapt. ziare interzise în ultimii ani ai regimului lui Carol al II-lea —. în peisajul politic al noului regim. ataşamentul fără limite. singurul său soţ oficial pe care 1-a avut de-a lungul unei vieţi altfel deloc sărace şi chiar destul de tumultuoase din punct de vedere sentimental. Cu alte cuvinte. In paralel. Marcel Pauker nu . în 1 9 6 0 .1. faţă de ortodoxia stalinistă de extracţie moscovită. Ana Pauker avea deja aureola unei legende vii. intrase în mişcarea contestatară de stânga relativ târziu — la aproape 22 de ani. pe altarul celui pe care-1 servea din con­ vingere şi pasiune — LV Stalin. nimeni nu a simbolizat mai bine. până la moarte. nedândud-se ocazia abjurării. fără prea mare tragere de ini­ mă. Herş Kauffman Rabinovici) — dovadă studiile de medicină începute în Elveţia şi neterminate vreodată — plecase în această ţară în 1 9 1 9 şi va rămâne acolo doi ani.

cu însărcinări crescute pe linia cominternistă. Gutenberg — Casa Cărţii. Ion Codreanu. 1 9 9 8 .. formal. Dosar Ana Pauker. cu mănuşi de catifea. în 1 9 2 6 . Ana (devenită Pauker. 1 9 9 1 . Broue. dar rămânem încă departe de epuizarea subiec­ tului. al doilea şi ultimul copil al celor doi. 4 1 . activismul şi calităţile Anei Pauker au fost mult mai evidente în planul luptei clandestine şi i-au asigurat repede. După 1926. Polirom. bazele interpretării acestuia se regăsesc la Tismăneanu. Pentru informaţii tangenţiale. au­ gust 1 9 9 7 (număr despre Ana Pauker). în ultimii ani. Ana Pauker pătrunde în Olimpul Cominternului. Hotel Lux. Gloria şi decă­ derea Anei Pauker. Histoire de l'Internationale Communiste. fugind de România in care Carol al 11-lea se pregătea să fie un dictator soft. în Elveţia.este decât unul dintre comuniştii români timpurii care. s-a născut Tatiana. pepiniera de cadre a Cominternului). nr. aşadar. 40 de ani de închisoare — pedepse din care va executa aproape patru ani. p. prilej cu care este una dintre cele mai bune cursante ale Şco­ lii politice internaţionale Lenin. devenind una dintre figurile centrale ale elitei comuniste aflate în pregătire la Moscova 2 1 5 . 2 0 0 2 . 2 1 4 . a numeroase studii. 2 1 5 Vezi. 8.. când devine monedă de schimb în­ tre guvernul român şi guvernul sovietic pentru repatrierea unui fruntaş politic român din Bucovina. II. Iaşi. Stagiul ei moscovit de la finele anilor '20. Deasemenea. Ed. despre acest complex personaj cartea lui Robert Levy. Venus. v. Bucureşti. Istoria secretă a Cominternului. Marius Mircu. Arheologia. primul copil al cuplului. adică din 1 9 3 6 până în 1 9 4 0 .. alături de elita lumii comuniste la acea oră. Arkadi Vaksberg. Bucu­ reşti. dar penulti­ mul copil al Anei Pauker. In 1 9 2 8 . a făcut obiectul. Bucureşti.. numărul tematic din Dosarele Istoriei. cu Marcel Pauker) contabiliza deja. la Moscova. deocamdată cea mai completă biogra­ fie a acestui personaj. apoi din nou Paris ( 1 9 3 0 ) . Moscova (din 1927. Humanitas. în 1 9 2 1 . Mai important este că ea traverAici se naşte Vlad Pauker. în calitate de agent disturbator al regimului burghez. 1 9 9 3 ... Paris. un prim record politic: în urma a trei condamnări succesive (câte 10 ani în 1925 şi 1 9 3 6 . Jacques de Launay. plus alţi 20 de ani în 1 9 2 8 ) . Ana Pauker începe o lungă călătorie politică căreia nu-i va pune capăt decât în 1944: Viena 2 1 4 . la vârsta de 47 de ani. Din nou în România. Din acest moment. în urma căsătoriei. vor sfârşi — ironia istoriei — la curtea des­ potului Sovietelor.

Ed. 2 1 6 . Un George Brătescu. Marcel Pauker. Potrivit documentării de ul­ timă oră. du Seuil. în 1 9 4 3 2 1 7 . 2 1 7 Annie Kriegel & Stephane Courtois. el fiind în timpul său unul dintre cei mai eficienţi agenţi stalinişti internaţionalişti ai vremii sale. 1 9 9 7 . Lichidarea lui Marcel Pauker. Nicolae Ceauşescu îl va anexa printre faldurile propriei sale biografii eroico-lirico-politice şi în care. Bucureşti. O anchetă stalinistă (1937-1938). în rândul căreia figu­ ra Anei începea să facă notă discordantă. cartea dedicată de doi istorici fran­ cezi — regretata Annie Kriegel şi Stephane Courtois — lui Eugen Fried. 1 9 9 5 . fiecare continuându-şi propriul său drum prin universul clandestin al stalinismului european: Marcel Pauker lucrase în U R S S şi apoi în Statele Unite (agent sub acope­ rire la o agentură camuflată în firmă de comerţ). comunist de origine cehă. 2 . născută în 1 9 3 2 . în Ro­ mânia) în condamnarea fostului soţ este mai curând rodul unor ca­ lomnii care au apărut ulterior. Cei doi — Ana şi Marcel — divorţaseră de fapt în 1930. în împrejurări care ar merita o abordare aparte 2 1 8 . dincolo de tot fanatismul ei prostalinist. de la Craiova — proces pe care. în uni­ versul deseori rocambolesc descris aici. Univers Enciclopedic. în 1 9 3 8 . conform unor surse. trei decenii mai târ­ ziu. Eugen Fried — Le grand secret du PCF. a contribuit însăşi fosta lui soţie. în timp ce Ana Pauker se întorsese în 1 9 3 4 în România sub un nume conspirativ.170/ADRIAN CIOROIANU sează cu bine sinistra perioadă a marilor procese staliniste şi epu­ rarea masivă ce a decimat elita comunistă venită la Moscova pen­ tru a-şi căuta salvarea. Paris. 8 Eugen Fried este tatăl cel mai probabil al celui de-al treilea copil al Anei Pauker. Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ion Gheorghe Maurer au jucat rolul lor. printre foştii legionari. după 216 un an de anchetă sălbatică — dispariţie la care. Merită amintită în context o lucrare destul de co­ mentată în urmă cu câţiva ani. numele Anei Pauker apare de câteva ori. Povestea de dragoste dintre cei doi era cunoscută. dispărut în anii Marii Terori. Ed. de apărători ai comuniştilor. acest lucru nu este real. dar şi în rân­ dul elitei de partid comunist de la Bucureşti. dar va fi arestată în 1 9 3 6 şi va deveni eroina procesului comuniş­ tilor din 1 9 3 6 . reprezentant permanent la Paris al Cominternului din 1931 până la moartea lui. amestecul Anei Pauker (aflată atunci în închisoare. pe de altă parte. Măria. Rolul acestui personaj în conturarea ierarhiei comunis­ mului francez din acea perioadă a fost cu totul remarcabil. Acelaşi lucru nu se poate spune despre so­ ţul ei.

ca purtă­ toare a mesajului altruist al Sovietelor. p. la începutul anilor '40. Di­ vizia „Horia. . la est de Moscova). soţia şefului Partidului Comunist Francez. Ed. cel mai probabil. în anii ' 6 0 .entării de ulpfismul ei prosch: soare.: Paris al M3. Bucureşti. 2 1 9 Sle& copil al Anei Ini era cunoscută. 2 2 .2. Legenda potrivit căreia Măria ar fi fost fiica lui Thorez este spectaculoasă. Nicolae Cambrea. inclusiv Gheor­ ghiu-Dej.Pe umerii lui Marx j 171 aaliniste şi epua Moscova penp. pjortiiei comunismd in timpul său P M N I I sale. 6. Nicolae Fuiorea.: în uniI Pauker apare eaparte 2 1 8 . 1 9 9 2 . în scopul organizării unor divizii care să lupte alături de Armata Ro­ şie — ulterior celebra Divizie „Tudor Vladimirescu". Cloşca şi Crişan". col.ce apărători Ic destul de cotoi istorici franb — Iui Eugen : r". priuî comuniş•cexui mai târ­ le propriei sale pute. şi-o reamintesc adresându-se prizonierilor români. în calitate de agent de persuasiune şi de organiza­ toare. prin lagărul de la Oranld (sat din partea europeană a U R S S . alături de lt.2. Printre cele mai importante sarcini de care Ana Pauker s-a achitat în timpul războiului s-a numărat şi munca de lămurire pe care a dus-o cu ofiţeri şi soldaţi români căzuţi prizonieri la ruşi.-:"e despre so­ i m 1938. unul dintre principalele puncte de detenţie al ofiţerilor români prizonieri. Pan-Arcadia. care a fost model şi pentru cea de-a doua creaţie de acest gen. Nicolae Fuiorea. după . îşi aminteşte trecerea Anei Pauker. Maurice Thorez. Ana Pauker a ripostat sec. anturajului cosmopolit din mediul cominternist în care se miş­ cau în acel moment — de unde şi detaliul că Măria a fost o vreme lăsată în gri­ ja Aurorei Thorez. Cei care au avut ocazia să o cu­ noască atunci. O sirenă politică O altă faţetă a Anei Pauker a ieşit la lumina istoriei odată cu schimbarea cursului războiului şi trecerii la ofensivă a Armatei Ro­ şii. Ana Pauker a fost. lucru este cert: în spaţiul comunismului românesc. ulterioară. în Ro­ ii iodul unor caI Iar şi în rân*c~sl căreia figu-Ana şi Marcel Itfi propriul său r: rean: Marcel gent sub acope•n timp ce Ana •ie conspirativ. în fata protestelor militarilor români care-şi clamau fi­ delitatea fată de ţară şi Rege. dar nu se verifică — în ciuda faptului că elita politică de la Bucureşti. iar Măria a profitat de acest lu­ cru pentru a vizita Franţa. vom trece cu tăvălugul istoriei peste cadavrele voastre!" 2 1 9 .: :>nform unor iirr. în iulie 1 9 4 3 . la acea dată ofiţer român prizonier. până târziu. Un WSimra lui Marcel mmi secret du PCF. personajul cel mai bine plasat pe orbi­ ta sateliţilor stalinişti care activau la Moscova sau în legătură cu centrele de comandă politică de acolo. Lucreţiu •T. a crezut în ea. în spiritul retoricii staliniste pe care mereu o va stăpâni impresionant de bine: „Dacă nu veţi înţelege semnificaţia prezentului imperativ is­ toric. Divizia stalinistă „Tudor Vladimirescu" în umbra steagului roşu.

p.u atmosfera epocii şi reliefarea acestui personaj cu care ne vom mai întâlni (v. într-o procesiune destul de aproxima­ tiv organizată de anemicul Partid Comunist autohton 2 2 0 . începuturile. Marinescu. Rădulescu-Zoner.. 16. Trei „defecte" asumate Aşadar. Buşe. tovarăşul Ma­ reşal Stalin" —cf. Tismăneanu şi repuse în circui­ tul istoriografie de Robert Levy.3. vezi volumul *** 6 martie 1945. Instaurarea totali­ tarismului comunist în România. Cert este că. a Partidului Social Democrat şi a organizaţiei (de stânga) Uniunea Patrioţilor. în perioada următoare lo­ viturii de palat de la 23 august 1 9 4 4 — mai precis. Documente de arhivă descoperite de VI. 10. 222 p e n T j . în septembrie 1 9 4 4 . alături de tovarăşii săi comunişti. vi­ itor socru al filozofului marxist şi eseistului Ion Ianoşi): la începutul anilor ' 5 0 . alături de tru­ pele de avangardă ale armatei sovietice. la pa­ tru ani după căderea sa în dizgraţie. Ana Pauker va spune că ideea trimiterii ei 220 Mitingul de primire a Armatei Roşii a avut loc în Piaţa Universităţii.172 / A D R I A N CIOROIANU Nimeni nu va putea susţine vreodată că Ana Pauker nu şi-a res­ pectat promisiunea. In cadrul mitingului. 6. cu misiunea de a informa cu regularitate Moscova despre evenimentele în curs în România. 2 2 1 . de docto­ rul Caffe (unul dintre medicii de mare încredere printre nomenclatura epocii.. într-un interogatoriu care i se ia în iunie 1 9 5 6 . B. probabil mai puţin din cauza puterii sale de con­ vingere şi mai mult datorită evidenţei cursului războiului. D. 7 9 . Ed.2. Moghioroş. cap. Ceauşescu prezentase cuvântarea de salut. la sfârşitul di­ mineţii de 30 august 1 9 4 4 . „tovarăşa Ana" revine la Bucureşti. p. în organizarea Partidului Comunist. venit la un consult. Bucureşti. 2 0 0 2 . De reţinut că de la acest eveniment din 30 au­ gust datează şi unele dintre primele fotografii de grup ale tânărului de 26 de ani Nicolae Ceauşescu. în numele Uniunii Tine­ retului Comunist.. Ş. de către o comisie de par­ t i d 2 2 1 — care-i cuprindea pe Al. peste ani.5) este de reţinut o întâmplare povestită. aceste divizii au fost formate şi ele au intrat în Bucureşti. Constantin Pârvulesc u 2 2 2 şi Ion Vincze —. Ulterior. alături de doi transmisionişti sovietici. aflat în libertate. „genialului conducător al popoarelor sovietice. Cavallioti. Constantin Pârvulescu îl va întreba uimit pe doctorul Caffe (în momentul în care acesta-i verifică reflexele prin ciocănirea genunchiului cu un ciocănel) „Nu aţi renunţat la tehnicile astea medievale?" — mulţumesc scrii­ torului Radu Cosaşu pentru acest fragment de istorie orală a comunismului au­ tohton.

. unul dintre personajele pre­ dilecte ale manipulărilor lui Stalin în Bulgaria şi în întreaga arie a Balcanilor 2 2 3 . •r 1 9 5 6 . Ana Pauker nu se înşela.. In fine..: conturile. secretar general al Cominternului între 1935 şi 1 9 4 3 . dar de a cărui popularitate în rândul comuniştilor aflaţi în închisori era — avea să spună — avizată şi conştientă.. printre alte­ le. Ana Pauker va spune că ea a respins ideea. propunându-1 în schimb pe Gheorghiu-Dej.ătoare lo& sfârşitul dide aproxima- •E Ia Bucureşti. In cadrul la Bucureşti. şi întrucât biroul de conducere al Cominternului nu întrezărea nici un lider marcant capabil să dinamizeze comunismul românesc. Ana Pauker avea o legătură. alături de doi transmisionişti sovietici. indirectă. mai trebuie luat în calcul şi faptul că cele două aripi din interiorul României ale partidului comunist — cea din închisori. cu 223 * * * n d e Uniunii Tine: arăşul Maturarea totali10. şi cea din libertate. doctorul Caffe unchiului cu resc sadi­ smului au- 6 martie 1945. în i .Pe umerii lui Marx I 1 7 3 nu si-a ressale de conlui. In al doi­ lea rând. era de la sine înţeles — din perspectiva celor spuse mai sus — că lucrul capătă o notă aparte de exotism dacă femeia în ca­ uză era şi evreică. aparţinea lui Gheorghi Dimitrov — alt membru eminent al elitei internaţionaliste de la Moscova. începuturile. In primul rând. 79. se în circuiy. femeii îi era mai curând refuzat un rol eminamente politic. pe care-1 cunoştea destul de vag. Involuntar. ersităţii. intelectuală". în replică la propunerea fără echivoc a lui Dimitrov (ca ea să preia conducerea partidului). imediat după 23 august 1 9 4 4 ... acesta fiind consi­ derat o îndeletnicire ce friza negarea însăşi a feminităţii. Ana Pau­ ker ar fi fost direcţionată să preia conducerea comuniştilor de la Bucureşti — ceea ce este cu totul credibil. a de a informa B in România. într-o societate tradi­ ţională precum era la acea oră societatea românească. Din cauză că Moscova avea o imagine foarte necla­ ră despre ceea ce se întâmplă la Bucureşti („de 4-5 ani de zile n-a­ vem informaţii din România" — i-ar fi spus Dimitrov). aceste lături de truzrrr. evreică. .-rganizaţiei mmmevx din 30 auiraikd de 26 de ani KMNRAIŞTI. la pax rrusie de paranrin PârvulesE E A trimiterii ei A . dată fiind situaţia de neinvidiat a Partidului Comunist din România. vianilor ' 5 0 . trei motive care ar fi putut-o împiedica să se achite de această sarcină: „sunt femeie. . Ana Pauker i-ar fi menţionat. de docto1a epocii. ne vom mai ani. ceva mai slabă comparativ cu prima — nu excelau nici una printr-o remar­ cabilă componentă intelectuală (Lucreţiu Pătrăşcanu fiind mai cu­ rând excepţia care confirmă regula decât prototipul comunistului român). In mărturisirile ei din timpul anchetei. relativ puternică. p.

celebra La Passionaria — eroină a războiu­ lui civil şi a comunismului iberic. . mai multe gazete procomuniste au fe­ licitat-o publicând articolul „Ana Pauker în libertate" pe care spa­ niola Dolores Ibarruri. pentru a-i cere ca să aprobe plecarea soţiei mele în România (ea fiind membru al PC din Spania)" — V. Ana Pauker avea meritul. La trei luni de la re­ patriere. acasă. am fost la ea cu Hor­ tensia pentru a-i cere «mâna» Hortensiei. Aşadar. „Passionaria noastră" şi un „Richelieu al României" Nu există motiv de îndoială că. inclusiv comuniştilor români — unul dintre cei care au cunoscut-o cel mai bine fiind Valter Roman. comparaţia dintre activista româncă şi mult mai cunoscuta militantă iberică s-a impus aproape firesc. măcar potrivit propriilor declaraţii de mai târziu. Spune Roman: „La plecarea mea din Moscova. fost combatant în Brigăzile Internaţionale din Spa­ nia. odată venită la Bucureşti. Roman. de a nu fi uitat câteva dintre date­ le esenţiale ale ţării ei de baştină. o ilustrase şi în culisele căreia o ini­ ţiase cât de cât. îl scrisese în mai 1 9 4 1 . în 1 9 4 4 .174/ADRIAN CIOROIANU această stare de lucruri: generaţia de intelectuali comunişti pe care fostul său soţ. ulterior cominternist la Moscova şi lucrător la postul de radio România libe­ ră.2. pentru prima dată după mult timp serbată. Marcel Pauker. în România). în fond. Ana Pauker a devenit aproape instantaneu obiectul unui cult ad hoc. ea fiind totodată în posesia unui capital de experienţă pe care numai un stagiu prelungit la Moscova îl putea oferi. în li­ bertate. jur­ nal în manuscris. în preajma zilei de 13 decembrie 1 9 4 4 (aniversarea zilei sale de naştere. pierise în toiul proceselor staliniste. Documente descoperite 2 2 4 p e r s o n a j aproape legendar al războiului civil din Spania ( 1 9 3 6 . Dolores Ibarruri lăsase o puternică impresie asupra tuturor celor cu care intrase în contact. Pe acest teren. la afla­ rea veştii că tovarăşa sa de idei scăpase din temniţele româ­ neşti 2 2 4 .1 9 3 9 ) . entuziasmul şi cunoştin­ ţele lor — Stalin. în 1 9 4 5 .4. îi dedicaseră activismul. pri­ mită ca o eroină de legendă şi încă savurând cel puţin în aparen­ ţă stima unanimă a liderilor de partid abia ieşiţi din închisori. pradă suspi­ ciunilor generate de aparatul în inima căruia veghea cel căruia toţi aceştia. iar Ana Pauker a devenit Passionaria noastră. 6.

pripuiin în aparenichisori. first Deputy Commissar for Foreign Affairs of the U S S R and the Establishment of the Groza Governement". Ana sr. comunist de etnie maghiară. în perioada următoare. p. pe Gheorghiu-Dej şi Vasile Luca. va şi cădea în dizgraţie. iar în realitate emi2 2 5 Tatiana A. în sediul acesteia în seara zilei tumultuoase de 24 februarie 2 2 6 .. dealtfel. Vyshinski.. în frunte cu Vasile Luca. Ana : iilt ad hoc.. ca şi Pauker. a fost în permanentă legătură cu delegaţia sovietică ce intra (absolut majoritar) în componenţa Comisiei Aliate de C o n t r o l 2 2 5 — ca dovadă prezenţa ei. 9. 2 2 6 p e n t r u istoria acestei furtunoase zile de sâmbătă. 6 martie 1945. Bucureşti. de către comunişti şi tot ea. Pe fondul acestor regrupări de forţe în jurul centrului pe care îl repre­ zenta Ana Pauker. Treptat. principalul susţinător al strategiei (la origine cominterniste) de unire a tuturor forţelor pretins de­ mocratice într-un front comun — adică Frontul Naţional Democrat —. Pokivailova. ea R care numai -ini de la repmiversarea zilei mp serbată. alături de Vasile Luca. am văzut.iţele romârîsxa româncă şi :: ioe firesc.. 4 9 . . începuturile. „A. condus în realitate. a luat naştere puternica antipatie care-i va opu­ ne unul altuia. pradă suspiS cel căruia toţi P U L ş i cunoştintârziu. în primul rând datorită faptului că părea foarte credi­ bil ca Ana Pauker să se bucure de sprijinul unor personaje impor­ tante de la Kremlin (Stalin şi Beria numărându-se printre aceştia). 24 februarie 1 9 4 5 . adversari ireductibili în cursa pentru impunerea şi susţine­ rea unor poli de putere în partid. unişti pe care c î e căreia o ini| c . redescoperindu-şi în final o evreitate pe care.Y. în zilele premergătoare instalării guvernului Groza din 6 martie 1 9 4 5 .1 dintre date- în arhivele sovietice în anii ' 9 0 arată că Ana Pauker a fost. jur- . fost informator al Siguranţei în anii ' 3 0 — acesta se va reîntoarce în România în octombrie 1 9 4 4 şi-şi va datora vi­ itoarea ascensiune politică aproape în exclusivitate Anei Pauker (alături de care. putem bănui că Gheorghiu-Dej (tovarăşul Ghiţă) nu a uitat (şi nu a iertat) niciodată propunerea pe care Luca a făcut-o imediat după Conferinţa Naţională a P C R din octom­ brie 1 9 4 5 : Dej să fie nominal şef al partidului. la afla. în voi. cu care intrase iu cunoscut-o cel :nale din Spa- odio România libefost la ea cu Hor­ ii aorobe plecarea — V Roman. în litomuniste au fe­ nte" pe care spaaroinâ a războiudj 1 9 4 1 . o nesocotise constant). în toamna şi iarna anului 1 9 4 4 . cele mai complete lămuriri le oferă temeinicul volum al lui Giurescu. Guvernarea Ni­ colae Rădescu. Cunoscând astăzi deznodămân­ tul acestei întreceri acerbe în care Ana Pauker a fost în final perdantă pe toată linia. în jurul ei a început să se contureze ceea ce în următorii ani se va numi „echipa" Anei Pauker.'e umerii lui Marx / 175 er. iar iezite descoperite : 936-1939)...

anume pe neelucida­ tul încă până azi Emil Bodnăraş. Istoriografia română este departe de a fi descifrat pe deplin rolul acestui perso­ naj. la mijlocul acelui deceniu. 2 2 7 . va sugera lui Hruşciov ideea retragerii Armatei Roşii din România. Dar nu a uitat nici­ odată acest detaliu şi. Bodnăraş îm­ părtăşea viziuni care erau comune fidelilor Anei Pauker din par­ tid. în acel moment. Serviciul Special funcţiona din martie 1 9 4 5 . cei din interior şi echipa venită de la Mosco­ va. structurile serviciilor secrete de uz intern ale partidului. era la acea oră membru în Biroul Politic al P C R şi secretar al Preşedinţiei Consiliului de Mi­ niştri. Ulterior. cel care controla. după dezertare. Dar Bodnăraş a ştiut când să părăsească această tabără (în care. el îşi va apropia un personaj ce va fi determinant în confruntarea finală. la origine. Dej. ca şi de dorinţa de apropie­ re economică de tabăra anglo-americană 2 2 7 . cu inteligenţa-i politică pe care nimeni nu i-o poate nega. relaţiile sale cu Dej au deve­ nit repede unele de maximă complicitate şi încredere. Univers Enci­ clopedic. Florin Constantinii!.176/ADRIAN CIOROIANU nenţa cenuşie a strategiei de partid să rămână Ana Pauker. p. Bucureşti. a intuit foarte exact dezechilibrul de forţe dintre cele două aripi tradiţio­ nale ale partidului. dar şi că el ar fi putut fi. O istorie sinceră a poporului român. 4 3 5 . nu s-a inclus niciodată). în legătură cu care coexistă cele mai exotice ipoteze: se spune despre Bodnăraş că ar fi devenit. în consecinţă. fost ofiţer de artilerie în armata regală română. în acel moment. în anii ' 5 0 Bodnăraş va fi unul dintre principalii oameni ai echipei acestuia şi va fi cel care. Ed. el nu era în măsură să reacţioneze. un spion sovie­ tic. de­ zertor în U R S S în timpul războiului. un spion român trimis în U R S S de către regimul Ion Antonescu. Bodnăraş. în fapt. singur. prin care Gheorghiu-Dej era acuzat de nesinceritate şi chiar ostilitate în relaţiile cu U R S S . ca do­ vadă posibilă a relaţiei cu totul aparte pe care o avea cu serviciile speciale sovietice. In iunie 1 9 4 7 . Sunt puţine motive de îndoială în privinţa faptului că. şi a acceptat tăcut perspectiva lansată de Luca. în structura căruia — se va vedea într-un capitol ulterior —. 1 9 9 9 . la acea oră. Emil Bodnăraş a trimis la Moscova un denunţ surprinzător.

singur. ceea ce admiratorii lui Pă­ trăşcanu nu au putut accepta a fost tocmai această latură slabă. Istoriografia bl acestui persopoteze: se spune spion soviei iomân trimis în Revin la situaţia politică a lui Gheorghiu-Dej în toamna anului 1 9 4 5 .va sugera lui Bia. O excepţie cominternistă Din punctul nostru de vedere. pentru restul comu­ niştilor români sau pentru interesele Uniunii Sovietice. nu foarte nimerit pentru a fi liderul câştigător al unui partid care trebuia să ia pute­ rea prin orice mijloace. şi a uitat nici•pia un personaj •e pe neelucidaola. Ulterior. în aceeaşi ordine de idei. locţiitor al preşedintelui Comisiei Aliate de Control la Bucureşti) o neoficializată alianţă între Ana Pauker şi Lucreţiu Pătrăşcanu împotriva lui Gheorghiu-Dej. ulterior —. deşi spectaculoasă. atât pentru ea. Lucreţiu Pătrăşcanu nu era conducătorul optim pentru partidul comuniştilor din România.5. aşteptările pe care sovieticii le aveau de la toţi comuniştii români. legat de aceste pertractări comunisto-bizantine — cum le numeşte Vladimir Tismăneanu — o ipote­ ză foarte interesantă: cel puţin în perioada impunerii guvernului Groza a existat (având binecuvântarea generalului Ivan Susaikov. această ipoteză de lucru. Este cu totul credibil. o alianţă care nu a ajuns.Pe umerii lui Marx / 177 iftuker. ca do-. era cu mult mai bine ca răsturnarea lui Ion Antonescu să se producă ex­ clusiv ca urmare a intrării Armatei Roşii pe teritoriul românesc. este greu de acceptat fără rezerve. Dej. să nu fi înţeles avan­ tajele pe care le avea Dej în raport cu Pătrăşcanu şi valoarea aces­ tor atuuri pentru lupta politică în curs. p i ă română. det «wă membru în ilui de Mi:. :u serviciile •cm a un denunţ ide nesinceritate rână de apropieiţine motive :: rlnăraş îm. 1 947. 6. în m e n i ai echipei : . Udului.er din par:i tabără (în Dej au deveBcie. In opinia mea.: : : . a intuit ui aripi tradiţiok l d e l a Mosco•meze. cu luciditatea sa care-i permitea să-şi in­ ventarieze foarte precis „defectele" politice. Este puţin probabil ca Ana Pauker. din cauza caracterului cu totul special al lui Pătrăşcanu. pe ter- Univers Enci- . nu este nimic excepţional în această repatriere a „tovarăşei Ana". că Ana Pauker a fost cu totul surprinsă de actul de la 23 august 1 9 4 4 .2. Chiar şi la decenii după dispariţia sa. fără nici un amestec al partidelor politice româneşti — şi cu atât mai puţin al regelui Mihai I. mai ales. la acea oră. Robert Levy propune. să se manifeste şi care a fost repede dezarticulată apoi din cauza in­ compatibilităţii evidente a celor doi şi. practic. cu ega. a personajului. dat fiind profilul colegilor săi care se vor afirma în această perioadă şi. In situaţia creată după 1 9 4 4 . Din acest punct de vedere. din punct de vedere politic. în egală măsură.

O sumară analiză comparativă cu ceea ce se întâmplă în ţările limitrofe ne arată că Ana Pauker este doar unul dintre personaje­ le de la centru pe care Moscova le trimite în ţările în curs de satelizare. departe de a fi un caz excepţional. la Moscova. să nu-1 uităm nici pe Walter Ulbricht. în perioa­ da interbelică. în 1 9 4 5 . în ultimii săi ani de viaţă ( 1 9 4 6 . o stea dintr-o constelaţie mult mai amplă ce gravita în jurul astrului de la Kremlin. de fapt. al semnificativului Partid Comunist Cehoslovac (incomparabil. Boleslaw Bierut. imediat după aprinderea scânteii contestatare antistaliniste din 1 9 5 6 . Moscova îl readuce pe Clement Gottwald. în Polonia. Excepţional este altceva: Ana Pauker a fost un caz aparte doar în sens negativ. Râkosi va fugi. vine de la Moscova. nu este de­ cât o parte a unui grup relativ compact de lideri cominternişti pe care Stalin îi va dispersa în zona sa de interes imediat după răz­ boi. al partidului comunist german şi viitor preşedinte al Ger­ maniei răsăritene până la decesul survenit în 1 9 7 3 . cofondator. în 1 9 2 0 . cel care va fi prim-secretar al Partidului Comunist din Ungaria până în 1 9 5 6 (din 1 9 4 8 .2. capitolul 11. vine însuşi Gheorghi Dimitrov. din acest punct de vedere. conducător. survenită la Moscova — vezi.). cel care va fi. Se vede aşa­ dar că Ana Pauker. viitor artizan al loviturii de stat comuniste de la Praga din 1 9 4 8 .1 9 4 9 ) .178 / A D R I A N C I O R O I A N U men mediu. în Bulgaria. în Cehoslovacia. Partidul celor ce Muncesc din Ungaria). rolul lui Lucreţiu Pătrăşcanu în desfăşurarea lovitu­ rii de palat putea fi dăunător scopurilor în construcţie ale comu­ niştilor. Mâtyâs Râkosi. Tot de la Moscova vine. unde va şi muri la începutul anilor ' 7 0 . nu reuşeşte să preia puterea totală în partidul vasal — ei opunându-i-se cu succes Gheorghiu-Dej. ulterior preşedinte al Republicii Polone (din 1 9 4 5 ) şi lider al partidului comunist de aici (din 1 9 4 8 şi până la curioasa sa moarte din 1 9 5 6 . în Ungaria. în continuare. preşedinte al Consiliului de miniştri al Bulgariei comunizate. cu cel din România). la rându-i singurul viitor lider din Europa de din- . adversar ireductibil al lui Imre Nagy. ea fiind singurul trimis al Moscovei într-o ţară satelizată care. legenda vie a Cominternului. în fine.

. 8 7 . Chiar în momentul în care steaua sa părea a fi atins apogeul — pe 5 noiembrie 1947 ea a fost numită.Pe umerii lui Marx / 179 coace de Cortina de F i e r 2 2 8 care nu petrecuse anii războiului la Moscova. Pur şi simplu. ocazie cu care se întâlnise cu dogma şi practica leniniste. l i d e r u l c o m u n i ş t i l o r iugoslavi. înain­ te de arestarea sa. î n Sfera politicii. pe termen lung — al Anei Pauker a fost Gheorghiu-Dej. d u r i n g t h e P e r i o d o f t h e F o r m a t i o n o f t h e G r o z a R e g i m e " . la fel de cert este că destinul Anei Pauker s-a jucat. 2 2 8 ]sji c i i o s i p B r o z T i t o .. „ P o w e r S t r u g l e s i n t h e R o m a n i a n C o m m u n i s t P a r t y L e a d e r s h i p 1 9 9 5 . . vedeam. 3 7 . iar pe 16 aprilie 1 9 4 9 devenea unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri în cel de-al patrulea gu­ vern Petru Groza —. a v u s e s e d u p ă Pri­ m u l R ă z b o i M o n d i a l un semnificativ stagiu revoluţionar rusesc. în cele din urmă tot la Kremlin. Levy. î n 6 martie 1945. chiar duş­ manul declarat al lui Pătrăşcanu. Ana Pauker ar fi avut în vedere — şi acceptat — o alipire a României la U R S S ! Peste ani. n u p e t r e c u s e a n i i răz­ b o i u l u i l a M o s c o v a — d a r el. în­ ceputurile. 1 9 9 7 . s p r e d e o s e b i r e d e G h e o r g h i u . cum era normal.. nr. 2 2 9 R . pe toată durata existenţei sale. nimeni altul decât Gheorghiu-Dej. Ana îi spunea: M â n u " 2 3 0 . p. 4 8 . rememorând aventurile convieţuirii politice cu Ana Pauker şi fidelii acesteia. 230 * * * „ S t e n o g r a m a ş e d i n ţ e i B i r o u l u i P o l i t i c a l C C a l P M R d i n z i u a d e 2 9 n o i e m b r i e 1 9 6 1 " ( I I ) . alipi­ re care ar fi urmat să reprezinte un succes personal al lui Manuilski în ochii lui Stalin 2 2 9 . V . Dacă este cert că adversarul cel mai încăpăţânat — şi cel mai re­ dutabil. în spatele Anei Pauker erau deja ţesute intrigi demne de tradiţia bizantină a comunismului românesc — intrigi şi lupte de culise pentru putere ce sunt parte a culturii politice a P C R vreme de aproape 70 de ani. va glosa pe tema acestei amiciţii dubioase: la o şedinţă a Biroului Politic al Comitetului Central al P M R de la începutul anilor '60 Dej.D e j . Lucreţiu Pătrăşcanu ar fi măr­ turisit prietenului său Bellu Zilber temerea că Ana Pauker ar fi doar intermediarul prin care Dmitri Manuilski (membru al CC al PC(b) al U R S S şi unul dintre cei mai talentaţi intriganţi de la curtea lui Stalin) ar fi încercat o posibilă alipire a României la Ucraina. va povesti cum el însuşi şi-a „dat seama ce legături erau între ei cu Manuilski. ministru de Externe în locul liberalului-foraras de drum Gheorghe Tătărescu. p . survenită în 1 9 4 8 .

să-i sugereze decidentului sovietic anumite suspiciuni la adresa inserţiei unui li­ der precum Pauker într-un mediu comunist fragil. soarta Anei Pauker era deja decisă — de Gheor­ ghiu-Dej. Prilejul a fost remanierea de faţadă a guvernu­ lui Groza. Nu a fost uşor. î n f u n c ţ i e d e c e l c a r e s c h i m b ă — p o p u l a ţ i e . Pe 26 ianuarie 1 9 5 2 apărea decre­ tul cu cea de-a doua reformă monetară din timpul proaspătului re­ gim comunist — o reformă în raport cu care poziţia lui Vasile Luca (ministru de Finanţe în acel moment) a fost destul de rezervată 2 3 1 ! Drept urmare — dar este evident că această „despărţire" politică era demult premeditată. p u ţ i n diferită de c e a din 1 9 4 7 . . în timpul vizitei pe care el o face (împreu­ nă cu Ana Pauker!) în ianuarie 1 9 4 7 la Moscova. Fără ca ea să ştie. victima de lux este Ana Pauker.2. Ana Pauker pierde funcţiile pe care le avea în 2 3 1 R e f o r m a . p. dar nici Stalin nu s-a împotrivit foarte tare ideii. în urma Plenarei CC al P M R din 2 6 . G i u r e s c u ( c o o r d . E d . La cumpăna dintre anii ' 4 0 şi ' 5 0 . S c h i m b u l b a n i l o r s e f ă c e a î n t r .6.180/ADRIAN CIOROIANU 6. ridica acoperirea în aur a leului r o m â n e s c l a 0 . Conflictul cu Gheorghiu-Dej Primul pas a fost privarea Anei Pauker de graţiile lui Susaikov şi ale lui Vîşinski. noua reformă monetară nefiind decât un alibi —. E pro­ babil că Dej a reuşit. Isto­ ria României în date. şi Gheorghiu-Dej va povesti în aceeaşi şedinţă de Birou Politic din 29 noiembrie 1961 cum a re­ uşit „să demaşte" în faţa sovieticilor „intrigile" Anei Pauker. 5 2 7 . cel hotărâtor. ) . Prin ricoşeu. B u c u r e ş t i . în contextul mai larg al „gravelor abateri" sesizate în activi­ tatea lui Vasile Luca şi Teohari Georgescu — asupra cărora ne vom opri mai târziu —. a fost convingerea lui Stalin că Ana Pauker este o carte riscantă pentru comunismul românesc. în ianuarie 1 9 4 6 . D i n u C .u n r a p o r t d e 2 0 p â n ă l a 4 0 0 d e lei v e c h i p e n t r u u n l e u n o u . cu acordul lui Stalin. f i r m e d e s t a t s a u c o o p e r a t i s t e e t c — v . E n c i c l o p e d i c ă . iar pentru acesta din urmă se des­ chide calea unui veritabil calvar politic. pe 9 martie 1952 Dumitru Petrescu este numit ministru al Finanţelor în locul lui Luca. de fapt.2 7 mai 1 9 5 2 . precum cel ro­ mânesc. războiul de uzură dus la Bu­ cureşti împotriva Anei Pauker se va duce pe fondul psihozei anti­ semite a lui Stalin. cu ecouri în toată Europa de Est. 2 0 0 3 . 0 7 9 g r a m e a u r fin. Al doilea pas.

p e s t r a d a D o c t o r K o c h nr.Pe umerii iui Marx I 181 Secretariatul CC şi în Biroul Politic 2 3 2 . a „cazului Pătrăşcanu" ar încuraja un răspuns afirmativ. D i n 1 9 5 5 . n o i n . 2 5 1 . 13 din Bucureşti 2 3 3 ) şi este de presupus că numai moartea lui Sta­ lin. potrivită unei anumite perioade din istoria parti­ dului. A l e x a n d r u D r ă g h i c i — ş i „ar f i fost. ş i c ă „la a u z u l v e ş t i i . Este cu mult mai interesant că. v o i . . într-adevăr.o s p u n â n d u . în anii următori excluderii sale din cercul strâmt al puterii. t o t î n C o t r o c e n i . Ana Pauker a funcţionat ca un — bine­ venit.i « A n ă . fiica. 2 . p e n t r u că în clădirea î n v e c i n a t ă de pe Ş o s e a u a Kisseleff ( î n c a r e l o c u i s e A n a P a u k e r c â t ă v r e m e fusese m i n i s t r u ) a v e a s ă s e m u t e u n m a i t â n ă r l i d e r d e p a r t i d c u c a r i e r ă p r o m i ţ ă t o a r e . în nici una dintre variante — nici cu un Stalin viu. Ana Pauker îşi ju­ case partitura sa. c a r e a r f i v i z i t a t . Pe de altă parte. A n a Pauker. a n u m e c ă e a a r f i aflat v e s t e a m o r ţ i i l u i S t a l i n d e l a A l e x a n d r u M o g h i o r o ş . p . 1 4 d i n B u c u r e ş t i . . l a s c u r t ă v r e m e . nr. în calitatea de consilier la A m b a s a d a R o m â n i e i la M o s c o ­ va.u n a p a r t a m e n t p e care-1 o c u p a s e p â n ă n u d e m u l t p o e t u l colaboraţionist M i h a i B e n i u c — p e c a r e g i n e r e l e A n e i P a u k e r î l mai înlocuise o dată. p. A n ă . d a r M o g h i o ­ roş a p o t o l i t . pentru Gheorghiu-Dej — personaj responsabil de toate ero­ rile regimului. Până în pragul morţii sale. iar posibilitatea ca ea să fi năzuit la conducerea unui P M R precum cel de-acum era cu totul neglijabilă. 3 . un an. 2 6 7 . d e n e c o n c e p u t c a A n a P a u k e r ş i S a n d u D r ă g h i c i s ă s e p r i v e a s c ă d e l a f e r e a s t r ă " — ibidem. Ar fi mers Gheorghiu-Dej către un deznodământ fatal previzibil al întregii afaceri Pauker. l a a d r e s a d i n s t r a d a B a r b u D e l a v r a n c e a nr. în cazul în care nu s-ar fi produs în acel moment moartea lui Stalin? Rezolvarea. p .a m s t a d e v o r b ă a c u m » " — ibidem. „The «Right Deviation» of Ana Pauker". ea este arestată. Din aprilie 1953 şi până în 1955 Ana Pauker va avea domiciliu obligatoriu (pe strada Aviator Şerban Petrescu nr.o l a d o m i c i l i u l o b l i g a t o r i u . d a c ă e l n u m u r e a . . o salvase de la o agravare previzibilă a situaţiei sale 2 3 4 . invocarea numelui său in­ tervenea ritualic ori de câte ori Dej simţea nevoia semnalării des2 3 2 R. cu puţin timp înainte. D a r nu va sta m u l t t i m p aici. . mai târziu. Levy. e a s-a m u t a t a l ă t u r i d e fiica s a T a n i a . p . nici cu unul mort şi succedat de Nikita Hruşciov. 2 8 . g i n e r e l e ş i n e p o ţ i i v o r f i m u t a ţ i p e s t r a d a D o c t o r L i s t e r d i n C o t r o c e n i ( î n t r . î n o c t o m b r i e 1 9 4 8 ) şi. 2 3 9 . e a a î n c e p u t s ă p l â n g ă . 2 5 1 . în Communist and Post-Communist Studies. în februarie anul următor. este totuşi clar că Ana Pauker nu mai era o amenin­ ţare pentru Dej. Ce-a fost s ă f i e . 2 3 3 1 9 9 5 . V e z i B r ă t e s c u . 2 3 4 E s t e c u t o t u l p l a u z i b i l c e e a c e s p u n e g i n e r e l e A n e i Pauker.

Pe un post incomparabil cu gloria ei trecută (ajunsă angajată a Editurii de Stat pentru Literatură Politică din Bucureşti — un post care. covârşitoare în raport cu reali­ tatea istorică. Ana Pauker şi-a făcut până la capăt datoria faţă de partidul căruia-i dovedise o fidelitate cu totul excepţională.2. Pentru 2 3 5 In această formulă o vede poetul M i r o n R a d u Paraschivescu în memorii­ (1940-1954). ascultă ultimele ştiri de la Radio Monaco. ultimele sale cuvinte ar fi fost „De s-ar termina odată!.. . într-o discreţie disproporţionată în raport cu spectacolul căderii (dar urmărită fiind îndeaproape în tot acest timp).. unul dintre cei care o cunoscuseră bine pe juna neobosită Ana Pauker. în crematoriul bucureştean. Ed. remuşcările şi amintirile. relatate de ginerele său.. căci. pe patul de moarte. . legendele. era echivalentul unei aprige ofense minimalizatoare). astfel c ă fon­ dul m a r x i s t o r i g i n a r să fie s c o s la l u m i n ă " — B r ă t e s c u . ) e a îşi e x p r i m a s e c o n v i n g e r e a c ă a c t u a l a c r i z ă i d e o l o g i c ă ş i t a c t i c ă a p a r t i d u l u i v a f i c u r â n d d e p ă ş i t ă . Două vârste ale comunismului românesc se întâl­ neau astfel peste timp — în tăcere. 6. O abundenţă de reprezentări politice Ce a rămas în urma Anei Pauker? Mai înainte de orice. în după-amiaza zilei de 3 iunie 1 9 6 0 .. ţap ispăşitor — Ana Pauker a traversat toate aceste etape.1 9 2 2 al Partidului Comunist.i82 /ADRIAN CIOROIANU prinderii de un trecut nesatisfăcător. eminenţă cenuşie. Eroină legendară. acum el însuşi că­ zut în dizgraţie. vetera­ nul din 1 9 2 1 . Moare. Nici un lider al P M R nu a fost de faţă în acele ultime momente pă­ mânteşti — cu excepţia lui Gheorghe Cristescu-Plăpumaru. . Cluj-Napoca. 1994. iar la incinerarea ei familia a ales marşul fu­ nebru din Eroica lui Beethoven şi nu Internaţionala — un ultim gest de revoltă involuntară 2 3 6 faţă de partidul căruia-i dedicase viaţa. Ce-a fost să fie. lideră legitimatoare. 2 9 0 . în raport cu gloria sa trecută.. victimă de servi­ ciu. „Am regretat apoi această resentimentară hotărâre a mea.". într-un mod mai curând pa­ radoxal aşadar. în măsura în care ea se poate reconstitui.7. în t o a t e le sale p o s t u m e Jurnalul unui cobai 2 3 6 c o n v o r b i r i l e p e t e m e p o l i t i c e d i n u l t i m i i a n i ( . Dacia. epui­ zând odată cu ea o vârstă anume a comunismului autohton. apriga femeie în care scriitorul român Miron Radu Paraschivescu vedea un posibil Richelieu al României235 îşi va consuma izolarea. p.

la ora bilanţului comunismului românesc. l e g i t i m a t ă d e o a v e r s i u n e e x p l i c a ­ b i l ă ... Această femeie inteligentă nu intuise că dogma internaţionalistă teoretizată de Marx. cu o cre­ dinţă sinceră şi de nezdruncinat în puterea stalinismului mondial. c e i i d e n t i f i c a b i l i c u c e r t i t u d i n e . Să acceptăm ideea că. în primul rând o victimă producătoare de alte victime.. cu un cuvânt foarte greu de spus într-un partid al comuniştilor ro­ mâni care alene depăşea nivelul unei secte în care fanaticii şi opor­ tuniştii ajunseseră deja să se calce pe picioare. acest zvon datora foarte m u l t coafurii personajului. u r e c h e a d r e a p t ă . ea nu a fost nici prima. . n e o b i ş n u i t în raport cu ca­ noanele modei bucureştene. legendele referitoare la operaţiile pe care A n a Pauker le suferise l a M o s c o v a a u f o s t c o v â r ş i t o a r e î n r a p o r t c u r e a l i t a t e a . p e u r m a z v o n u ­ rilor — plecate de la un n u c l e u real — referitor la c a n c e r u l m a m a r cu m e t a s t a z ă a x i l a r ă pe c a r e m e d i c i i s o v i e t i c i i-1 i d e n t i f i c a s e r ă de t i m p u r i u şi de c a r e . A l ţ i o c h i a u v ă z u t . A n a P a u k e r a a v u t o v i a ţ ă s e n t i m e n t a l ă c a r e a f o s t î n m o d d i r e c t influen­ ţ a t ă d e c a r i e r a c o n s p i r a t i v ă . . propagată de Lenin şi doar mimată de Stalin nu se va aplica niciunde ca la carte. L a fel. Ana Pauker a fost. în cele din urmă. rezervat-cochetă la vârsta matură. s m u l s ă î n t i m p u l c h i n u r i l o r l a c a r e ar fi fost supusă în t i m p u l a n c h e t e i premergătoare c o n d a m n ă r i i din anii ' 3 0 . I n rest. . cf. Venită în ţară ca stea a stalinismului la mijlocul anilor '40. Levy. 6. cu un trecut absolut fabulos în spate. d u p ă 1 9 4 5 . Ana Pauker a crezut că toate abuzurile stalinis­ mului — de care era pe deplin conştientă încă de la finele anilor 2 3 7 î n c ă din anii ' 5 0 .o altfel: „era a s e m e n e a u n u i ş a r p e b o a c a r e t o c m a i fusese h r ă n i t ş i d e c i n u t e . p. B ă r b a ţ i i d i n v i a ţ a sa. avea t o t c e e a ce este respingător şi în acelaşi t i m p teribil de f a s c i n a n t l a ş a r p e " — s p u n e î n m e m o r i i l e sale. e a fusese o p e r a t ă l a s p i t a l u l K r e m l i n u l u i d i n M o s c o v a . a c i r c u l a t ş i z v o n u l — r i d i c o l î n r a p o r t c u c e l d e m a i sus — a l u n e i A n a P a u k e r c ă r e i a i-ar l i p s i . ea nu a fost un caz unic. din acest punct de vedere. 2 3 8 î n c i u d a l i t e r a t u r i i r o m a n ţ a t e ş i s e n z a ţ i o n a l i s t e c a r e i-a f o s t d ă r u i t ă d u p ă 1 9 9 0 . P r i n c i p e s a I l e a n a de R o m â n i a . nici singura în această situaţie. a v e m de-a f a c e c u o fe­ meie aproape frumoasă în tinereţe. Gloria şi decăderea. 238 pentru alţii o devoratoare de bărbaţi .Pe umerii lui Marx / 183 237 unii o femeie deposedată de timpuriu de atributele feminităţii . dar pentru care preocuparea faţă de propria înfăţişare nu a depăşit nivelul c o m u n al elitei c o m u n i s t e n a ţ i o n a l e .a r f i m â n c a t — p e n t r u m o m e n t ! G r e o a i e şi î n c e a t ă c u m părea. a u f o s t M a r c e l P a u k e r ş i E u g e n F r i e d . Ca mulţi dintre cama­ razii săi din Est. c e a d e lider i n t e r n a ţ i o n a l i s t ş i d e c a r i e r a d e î n a l t f u n c ţ i o n a r a l s t a t u l u i c a r e i-a u r m a t . victima unei evoluţii pe care nu o întrezărise nici o clipă. Ana Pauker rămâne. la sfârşi­ t u l lui i u n i e 1 9 5 0 . In istoria comunismului european de inspiraţie leninistă.

" — Levy. în altă parte cumnatele ei u m b l a u cu paharele de coniac şi lichior să ameţească c o n ş t i i n ţ a o a m e n i l o r . . ci dispoziţia fiecăruia 239 î n t r _ 0 ş e d i n ţ ă a B i r o u l u i P o l i t i c d i n 1 2 . bună pentru a contracara candidaţi deranjanţi la întâietate în partid. întreză­ rea posibilitatea de a obţine controlul asupra partidului — adică de a-1 sustrage agenţilor ce aveau drept cel mai evident avantaj re­ laţiile privilegiate cu Moscova. se întâlnea destul de des 2 3 9 . cred că este vorba despre o complicare inutilă a fondului proble­ mei.a c u z a t o r : „ I n c a s a ei. e r a t o a t ă p l e i a d a p e r m a ­ n e n t p r e z e n t ă şi în t i m p ce ea a t r a t a t cu formulele ei î n t o r t o c h e a t e într-o parte. şi nici a lui Gheorghiu-Dej. pe fondul tăcerii încurajatoare a lui Stalin. nu masoneria joacă un rol principal. Mai clar: Ana Pauker a fost prima victimă de lux a elementului naţional-românesc din conducerea P M R . Gloria şi decăderea. aducerea în discuţie a masoneriei funcţionează în cazul unor intelectuali ro­ mâni cărora acomodarea cu noul regim le-a reuşit foarte bine (şi cu care Ana Pauker.184/ADRIAN CIOROIANU ' 3 0 — nu sunt decât prologul absolut necesar naşterii unei lumi noi ce avea să apară imediat ce Uniunea Sovietică va ieşi din în­ cercuirea ideologică şi efectiv-geopolitică în care stătuse în perioa­ da interbelică. Comunismul la feminin nu a fost niciodată o slăbiciune a lui Stalin. în ciuda discursului oficial.. Oricât de tentantă ar fi această apropiere (şi. în această re­ uşită. potrivit unor mărturii. î n c e p â n d c u S a d o v e a n u ş i ter­ m i n â n d c u t o t felul d e e m i s a r i c a r e c i r c u l a u p r i n ţ a r ă . într-un moment în care această linie. au fost autori atraşi de ineditul situaţiei). cu un anumit grad de probabilitate. dar contra­ indicată pentru a asigura continuitatea acestuia. la nive­ luri superioare. în mass-media româ­ nească de după 1 9 9 0 . cred.. din motive politice şi nicidecum masonice). cum spuneam. aducerea în discuţie a le­ găturilor care ar fi existat între Ana Pauker şi mişcarea masonică..1 4 m a r t i e 1 9 6 1 . 75. E m i l B o d n ă r a ş a v e a s ă r e m e m o r e z e . t a r d i v . bună pentru a alimenta linia dură a comunismului românesc. multe legende. La rigoare. A doua pistă falsă o constituie. p. Chiar şi în ochii lui Stalin. Rămân în urma Anei Pauker. totalitarismul comu­ nist nu a fost un suporter al implicării femeii în politică. Ana Pauker rămânea tot o femeie şi o comunistă evreică.

D. as­ tăzi. Ordinul Masonic Român. fie­ care cu un trecut masonic mai mult sau mai puţin semnificativ. Sadoveanu. în afara acestui detaliu bio­ grafic de ordin secundar.2. în ciuda dezamăgirii celor care poate ar fi aşteptat mai mult.8. maso­ neria nu funcţionează aproape deloc într-un totalitarism comunist — de unde şi adormirea sa. cu un extaz ce s-ar fi vrut contaminant. este la Bucureşti — în acest caz. . E d . fostul soţ al A n e i 2 4 0 . presa comunistă îl numea încă din toamna anului 1 9 4 4 generalissimul Stalin. masoneria este un pandant al democraţiei. nu putem pierde din vedere paralizia care a cu­ prins elita politică românească tradiţională după august 1 9 4 4 . Cocea sau Victor Eftimiu. în etape succesive. B u c u ­ reşti. care era. socie­ tatea românească. povestea cu nucleul masonic care ar fi „supravegheat-o" în tot acest timp nu este altceva decât o forţare tezistă a unui singur detaliu cert: în anii '30. ca urmare a unui sentiment de vinovăţie care este mereu prezent în relaţie cu cel împotriva căruia ai luptat prin toate mijloacele şi care. avocat de profesie. dintr-un uşor sesizabil „complex al învinsului" de care sufereau mulţi lideri al partidelor noastre politice. în analiza proce­ sului de comunizare pe care-1 va suporta. Primele exemple care se cuvin amintite sunt M. a acestui comportament născut.Pe umerii lui Marx / 1 8 5 dintre subiecţi de a accepta sau nu o situaţie politică dată şi pe cale de a se impune şi mai mult. In mod foarte clar. Un redutabil instrument al fricii Una dintre ipotezele noastre de lucru este că. în registrele Lojii Marelui Orient al României. iată-1. indiferent de numele care i-ar fi ornat distribuţia la mijlocul anilor ' 4 0 .B ă l c e ş t i . N. nici o altă legătură nu se poate face între Ana Pauker şi masoneria română. 1 9 9 3 . în cazul Anei Pauker. 6. totală. condusă de la distanţă de cel pe care. Ş a n s a . Nu urmăresc neapărat o inculpare. apare şi numele unui oarecare Alfred Pauker. în opinia noastră. Dar este surprinzător să vedem — fruntaşul ţărănist Ion Hudiţă aminteşte aceste detalii în memori2 4 0 V e z i H o r i a N e s t o r e s c u . printre altele. Armata Roşie sovieti­ că. văr primar al lui Marcel Pauker.

M i j l o a c e d e p r o p a g a n d ă " . răzbunare motivată însă de un fapt notabil: majoritatea ro­ mânilor. de la cetăţeanul obişnuit şi până la rege. care judecă în locul tuturor — aceasta fiind raţiunea istorică şi sin­ gura modalitate verificată până acum a existenţei unui partid co­ munist. bazate pe partide di­ verse. ci doar la pragmatismul cu rezultate concre­ te? Desigur. Nu numai adversarii politici văd în Ana Pauker un nume-reper al comuniştilor în reorganizare. nu aveau nici o 2 4 1 Octavian Roske. Este acesta un argument suficient de valid încât o societate întreagă să-şi delege atribuţiile unui nucleu dur.. care trimiteau Anei Pauker (ca şi lui Petru Groza). în vremuri de criză un regim totalitar este mai eficient decât unul democratic. într-o formă pe care ei nu o puteau bănui la adevăraţii parametri) regimurilor autoritare. Minoră răzbunare (faţă de cea promisă. o per­ cepţie supraevaluativă a comuniştilor români. sursă a inducerii unui sentiment pregnant de teamă aproape admirativă. vremea vieţii politice interbelice. care nu este atent la amănunte de parcurs.1 9 4 6 . mesaje cu promisiunea „te vom jupui în pia­ ţ ă " 2 4 1 . De unde această im­ presie? Dintr-un complex al culpei comune pentru imperfecţiunea cronică a democraţiei româneşti interbelice? Dintr-un complex nemărturisit al „incapacităţii democratice".186/ADRIAN CiOROIANU ile sale — că personalităţi de marcă ale politicii noastre interbeli­ ce (Nicolae Lupu sau Ion Mihalache sunt doar două dintre aces­ tea) erau ferm convinse. .. că. în care ierarhia decide pentru bază? Acest fond de pasivitate a favorizat. de grupul de rezistenţă din munţi numit „Haiducii lui Avram Iancu". să spu­ nem. Pe 11 august 1 9 4 5 . „începuturile mişcării de rezistenţă în România. după cum vom vedea. odată cu războiul. încă la începutul anului 1 9 4 4 . tot în august ' 4 5 . este bine de reţinut. 3 2 6 . p . mereu în devans în ra­ port cu eficienţa unui regim de mână forte. 1 9 4 5 .. în vara lui 1944. Deloc surprinzător că principalul beneficiar al acestei mişcări de imagine pare a fi fost în prima etapă chiar Ana Pauker. poetul şi jurnalistul Miron Radu Paraschivescu observa pe un zid (şi va nota apoi în jurnalul său) un afiş-portret al Anei Pauker în care cineva împlântase cu sete lama unui briceag. a trecut şi că viitorul ar aparţine într-o formă sau alta (dar. î n * * * 6 martie 1945. cred. întorcându-se spre casă după o zi fără istorie.

dublată de o fostă agitatoare politică de profesie. în fine. dato­ rită supliciilor la care o supusese odată Siguranţa. 326. storică şi sinpn partid co9 4 4 . Carol al II-lea.. puţin angajat în raport cu alţii în latura strict activistă a vremii. la propriu şi la figurat?". Sovietizarea României. „nu ştiu dacă 242 Ana Pauker va aproba sau nu promisiunile lor" . prim-ministru în toamna lui 1 9 4 4 (până la care legen­ da inteligenţei de excepţie a femeii-comisar ajunsese oricum încă înainte de a o cunoaşte). Ana Pauker".) ce demon a mânat-o să se afişeze.. nota „. în timpul regimului tatălui său. şi de aici prin alte straturi ale ţării. că.tea ro­ tai aveau nici o în R o m â n i a . Constantiniu. Ce a împiedicat-o să (. circula legenda că „tovarăşa Ana". prin anii 1 9 5 0 .. indiferent de promi­ siunile solemne date de Gheorghe Tătărescu şi Petru Groza (în sen­ sul că noul guvern nu va trece la persecuţii politice). iată câteva puncte de reper. dar şi fără intonaţie şi uşor răstit. /::-. istoria orală ne ofe­ ră azi ecouri ale acestei temeri inspirate de apriga femeie cu părul argintiu. Pentru o încercare de reconstituire a imaginii din epocă a tova­ răşei Ana. odată -. Nu nu­ mai regele Mihai vedea astfel poziţia temutului personaj: generalul Sănătescu..irtide diii alta (dar. nume-reper >rcându-se n Radu aiul său) cu sete isă. după o înşiruire de miniştri comunişti.. mărturie ce echivalează cu o recunoaştere implicită de către regele Mihai a pri­ matului Anei Pauker în cadrul noului regim şi a temerii acestuia că ea şi-ar putea dori răzbunarea pentru condamnările suferite înain­ te de război. ca o fostă învăţătoare ce era. povesteşte cum prin breasla frizerilor. în martie 1947.) conducă din umbră politica României ? (.Pe umerii lui Marx / 187 I*stre interbeli•aă dintre acesI -.şi patroana tuturor. Pop. dacă voia să fie Richelieu al României.. îndoială că Ana Pauker era în acel moment adevăratul lider al co­ muniştilor români. în după amiaza zilei de 7 martie 1 9 4 5 .1 9 5 2 unul dintre frizerii Comitetului Central al P M R . ce vorbea româneşte corect şi fără accent evreiesc. nu mai are nici 242 C h i p e r . po­ etul Miron Radu Paraschivescu credea că „Ana Pauker. pmeau bănui la •de această imţiunea •r-un complex in devans în ra• este atent la gpuhate concreste mai eficient p r i e n t de valid nucleu dur. vedea în Ana Pauker „sufletul" Partidului Comunist de la noi. Spectator de la marginea câmpului politic. deci a doua zi după instalarea guvernului — şi regi­ mului — Petru Groza. .că. ": . o pernzător că a fi fost în sentiment vedea. Râul Bălteanu.. Burton Berry. • Jupui în pia~ '. iar Constantin Rădulescu-Motru. regele Mihai îi mărturisea reprezentantului politic al SUA în România. să spuîaiducii lui E ?e:ra Groza). putea să fie. în anii din urmă.

6. de un cancer mamar). supli­ cii care. în vreun fel. Ana Pauker fiind operată. Nimic din ceea ce istoricii deţin astăzi. încurajată oficial. nr. figurile ex­ ponenţiale ale comunismului autohton nu au agreat memorialisti­ ca — iar ea nici nu a fost. Miturile comunismului românesc. Din păcate. de teama unor eventuale revelaţii despre viaţa de partid din anii ' 4 0 şi ' 5 0 . 6. .2. Ceea ce este sigur e un adevărat record deţinut de fosta primă doamnă a stalinismului românesc: sovietologii occidentali sunt de acord că funcţiile deţinute de Ana Pauker în anii săi de glorie reprezintă „cea mai înaltă poziţie atinsă de vreo femeie în blocul sovietic (the highest position attained by any woman in the Soviet bloc)243.. întrucâtva. Zoe Petre vedea în Ana Pauker „o expresie hiperbo­ lică aproape a acestei feminităţi deturnate de (.. imagine ce ca2 4 3 A p r e c i e r e a a p a r e î n l u n a r u l a m e r i c a n East Europe. Universităţii 1 9 5 9 . Această variantă are în ea o doză de romantism incompatibil cu istoriografia serioasă. motivau duritatea de acum a personajului. nu încurajează o asemenea supoziţie. Memorialista de partid? O altă legendă. 1 2 . Mare a fost surpriza tânărului frizer când. voi. 1 9 9 5 . ) . Ed. vorbeşte de­ spre câteva caiete care ar fi conţinut memoriile sale (sub titlul pro­ vizoriu A unsprezecea lovitură). p.9. cum spuneam. aceste mutilări nefiind vizibile (deşi o doză de adevăr exista la mijloc. favorabilă personajului în discuţie. 2 4 4 Bucureşti. 8 .) revoluţie". la începutul anilor '50. ca bază documentară a analizei comunismului româ­ nesc. d e c e m b r i e Vezi Lucian Boia ( e d . 1 2 . Efectul Ana Pauker sau comunismul românesc la feminin Intr-un studiu despre „destructurarea sexului feminin" în Româ­ nia comunistă 2 4 4 . posesoare a unei „neliniştitoare şi tainice aure de femelă devoratoare". exersându-şi pentru pri­ ma dată măiestria asupra primei tovarăşe a ţării.2.188/ADRIAN CIOROIANU urechi şi nici sâni — altă dovadă a deposedării de feminitate. şi pe care Nicolae Ceauşescu le-ar fi distrus. a constatat că ade­ vărul este cu mult mai banal.10.

este de văzut dacă modelul.Pe umerii lui Marx / 1 8 9 dra perfect cu modelul feminin pe care propaganda stalinistă şi po­ litica de egalizare a sexelor plecate de la Moscova le ofereau. Un studiu interdisciplinar ce ar alătura psihologia istoriei ar pu­ tea demonstra că. Dincolo de discursul propagandistic al egalităţii. Ana Pauker reprezintă un exemplu strălucit. deci după dispariţia Anei Pauker din peisajul politic românesc. toate par a fi ilustrări mecanice ale celebrului articol din nu mai puţin celebra Constituţie stalinistă din 1 9 3 6 . în fapt.d. care statua deplina egalitate a sexelor în Uniunea Sovietică. Redau. de succes.57 4. pentru politica transformistă a stalinismului — în domeniul rolului sexelor în societate —. o statistică pri­ vitoare la ponderea elementului feminin în structurile de tip par­ lamentar ale ţărilor comuniste la nivelul anului 1 9 5 9 .24 18. cum spu­ neam. a supravieţuit. . prin negaţie aproape. iniţiatoarei ei. v o i . odată impus. în tabelul alăturat. d e c e m b r i e 1 9 5 9 .13 16. stilul au­ toritar şi masculinizarea comportamentală (trăsături comune mul­ tor lideri comunişti ai epocii). Ţara satelit Bulgaria Cehoslovacia Polonia România Ungaria Nr. parlamentari 254 368 459 437 338 Nr. „tovarăşa Ghizela".04 S u r s a : m o n i t o r u l East Europe. într-a­ devăr. tot ca un semn al unei temeri admirative nerecunoscute — este pen­ tru România un prototip care s-a dovedit. condiţia ei feminină. studiul ci­ tat mai sus vorbeşte despre perenitatea modelului: după „tovară­ şa Ana".m. 1 2 . în deceniile următoare. Ana Pauker îşi transcende numai în par­ te.14 16. Din acest punct de vedere.a. Celibatul. 8 . e d i t a t d e C o m i t e t u l F r e e E u r o p e d i n N e w Y o r k . nr. femei 41 61 19 71 61 % 16. p . prin poziţia sa. cu aplicaţie oricând potrivită acolo unde este nevoie de el. Personajul în discuţie este. 1 2 . ca strategie a politicii de cadre. Ana Pauker — chiar dacă nu a fost creatura politică defeminizată despre care vorbeau adversarii. posesorul unui record pentru lumea comunistă. istoria comunismului românesc le-a mai cunoscut şi pe „tovarăşa Liuba". „tovarăşa Constanţa" ş.

necesi­ tatea de a asigura un echilibru între componenta feminină şi cea masculină a fost una reclamată constant. pentru că în istoria literaturii române. până şi soţul în care o bună par­ te din opinia publică a văzut deseori. pentru ca apoi să fie ocultate în cea mai pură tradiţie orwelliană. ecourile peste de­ cenii ale „efectului" Ana Pauker. profitând de apetenţa românilor pentru producţiile lite­ rare cu cheie. sub cea a Ungariei. Ea însăşi femeie. Elena Ceauşescu a fă­ cut pentru soţul său exact ceea ce Ana Pauker a făcut pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej după 1 9 5 2 : a jucat rolul acelui perso­ naj-alibi prin care eşecurile regimului şi responsabilităţile secreta­ rului general au putut fi camuflate.2.1:90/AD'RIAN CIOROIANU Se observă cu uşurinţă că. întrecându-şi. nici măcar evreică. In istoria comunismului românesc. dar incomparabil mai bună decât cea din mai conservatoarea Polonie.. şi vede încă şi azi.. Epilog: Ana Pauker în istoria. Spun paradoxal. până în ultimele luni ale regimului Ceauşescu. în România. bineînţeles. în persoana unui alt personaj ce se revendica din mili­ tantismul revoluţionar: Elena Ceauşescu.. România Populară deţine o poziţie de mijloc în privinţa promovării politi­ ce a femeii. între ţările comuniste. în anii ' 7 0 . Post-mortem. Nu ne referim aici. Fără nici un rezultat notabil.. 6. soţia primului preşedinte al României va moşteni întregul capital de antipatie pe care-1 lăsase Ana Pauker. . la zecile de poezii şi nici la literatura hagiografică având-o ca eroină de care presa vre­ mii este plină. Situaţia de ansamblu este însă edificatoare pentru falsitatea retoricii egalitariste de care uza întregul bloc comunist.11. mai mult o victimă decât un inspirator. din acest punct de vedere. numele Anei Pauker va rămâne veşnic legat de cel al lui. paradoxal sau nu. producţii care şi-au avut epoca lor de glorie până la începutul anilor ' 5 0 . în care iniţiaţii puteau întrezări diverse personaje po­ litice. Feminismul politic s-a reîncarnat. literaturii române Drama — şi trama — Anei Pauker nu s-a jucat numai în câmpul politicii. Interesant este însă de urmărit. figura sa s-a păstrat la fel de vie şi într-un domeniu cu care ea nu a avut nici o legătură: în litera­ tura română.

la şapte ani deci de la moartea Anei Pauker.. Eu sunt pâinea lui Dumnezeu. fost ministru de Finanţe.Temuta Anca Vogel (.. decât o judecase el după fotografiile din ziar. îl inventează în scopul creionării definitive a femeii-comisar: „Mă cunoşti? întrebă ea. —.Pe pmiMC. — Tovarăşa ministru. cu gura enormă. şi nu întotdeauna. întrecânI care o bună parazi. terendica din milipfeăşi femeie.. în primul rând datorită descrierii fizice: „Era mai aprigă.. la Chicago. necesi­ tai feminină şi cea \:v. Dar de ce le-o fi fri­ că oamenilor de mine. mare. kl boourile peste deibc s-a reîncarnat.. legăturii dintre Anca Vogel şi un alt personaj cu cheie. şi în ficţiune. izbitor prin verosimilitatea lui.) Aşa vă spune lumea: temuta lup­ tătoare. chiar dacă fictiv. pentru înlăturarea oricărui echivoc. Regretabil este însă altce­ va: cum varianta lansată de către Ion Mihai Pacepa. făcu femeia şi ridică din umeri.". parcă. adică Vasile Luca. Eliade — parte din ciclul său de nuvele fantastice — are în sine o poveste interesantă: începută în august 1955 (deci la câţiva ani de la mazilirea personajului real...). îl întrerupse femeia. aproape băieţeşte.işescu a făfăcut pentru acelui persoIţile secreta- it numai în ±i la fel de vie ră: în litera­ le de poezii şi care presa vre: Ziorie până la i cea mai pură toria literaturii iucţiile lite• personaje pode cel al lui. România umerii lui Marx / 191 promovării politiwk mai bună decât osamblu este misie de care uza •omânesc.. .ele luni ale Mircea Eliade... pe care Ceauşescu le-ar fi distrus efec­ tiv. Dialogul pe care l-am redat mai sus. mai mult T .) Dumneavoas­ tră sunteţi doamna Anca Vogel. este. Nu cunoaştem mobilul impulsului lui Eliade de a face din Ana Pauker un personaj literar. cu grumazul scurt şi gros. Ară­ ta o femeie de vreo 50 de ani. şi mai ales temerea pe care o insufla. nici FAT :ei va moşteni I Pauker. Fuma necontenit. Nu sunt rea decât cu ai mei.. — Cum să nu vă cunosc? (. printre al­ tele. decădere care se datorează.. atunci probabil că nu vom şti niciodată dacă Ana Pauker a înţeles în sfârşit de ce se temeau atât de mult oamenii de ea sau dacă măcar şi-a pus vreodată această problemă. mătăhăloasă. •— Ştiu. numit Va­ sile Economu. o decădere în rang ce apare. Nuvela lui M.. nuve­ la va fi terminată de autor 12 ani mai târziu. \ .. n-am aflat încă. Cititorii nuvelei Pe strada Mântuleasa nu au nici o greutate în a sesiza imediat transcripţia literară a Anei Pauker. nu se confirmă şi sunt extrem de puţine şanse să se confirme vre­ odată. sugerată. tă­ iat în zbârcituri adânci." Dar partea cea mai interesantă pentru ceea ce ne interesează — imaginea pe care Ana Pauker a lăsat-o moştenire posterităţii. că Ana Pauker ar fi lăsat în urma sa memorii. dintre eroul nuvelei şi Anca Vogel. iar părul cenuşiu îl purta tăiat scurt. de care am vorbit mai sus — este dialogul pe care Eliade. cu obrazul lătăreţ.

192 / A D R I A N C I O R O I A N U 6. ( I n ) f i d e l i t a t e a m e m o r i e i sau d e s p r e v â r s t e l e c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c A ntr-o alocuţiune rostită la Sorbona în noiembrie 1992. simpli­ ficând. 1 9 9 8 . Frangois Bedarida vorbea de conflictul evident în care se află. Ed. p. Nu ştim în ce măsură se poate vorbi astăzi despre actualitatea lui Gheorghiu-Dej sau despre redescoperirea sa. *** Posteritatea lui Gheorghiu-Dej este ubicuă. memoria se află în interiorul evenimentului şi nu-şi poate dori mai mult decât fidelitatea — în acest fel se poate reda. pentru isto­ rici. cu obiect în primele de­ cenii ale comunismului naţional. Gheor­ ghiu-Dej este — ca studiu de caz — mult mai interesant şi mai relevant. B o i a ) . L. pentru cei ce nu se pot încă sus­ trage reveriilor egalitariste. Noi înşine încă prea marcaţi de gloria şi declinul lui Nicolae Ceauşescu. comunismului românesc (ed. o exemplificare foarte limpede a a c e s t e i m i t i f i c ă r i la A p o s t o l . Fiind. Un mit Gheorghiu-Dej?. chiar dacă mai puţin spectaculos în aparenţă. necrologul publicat la moartea lui Dej în buletinul mai sus citat al foarte criticului cu lumea comunistă Comitet Free Europe Lucian Boia. cel de numele căruia se leagă epoca de tristă glorie a gulagului româ­ nesc. în realitate. în Miturile . pierzând din vedere faptul că. memoria şi istoria. N e m i r a . Bucureşti. dintotdeauna. Dej este în egală măsură.. suntem tentaţi să construim analiza comunismului românesc în funcţie de o grilă ce-l are pe acesta ca unitate de măsură. în timp ce istoria se plasează în exteriorul evenimentului. . decenii în care visul nobil al unei ameliorări sociale totale. al unei societăţi a şanselor egale şi a travaliului unanim părea că se poate materializa prin efortul en­ tuziast al unui popor investit cu sarcina făuririi istoriei.3. şi beneficiarul principal al unei nos­ talgii mai mult sau mai puţin confuze 2 4 5 .. având ca obiectiv adevărul. schema fostului director de la „Vlnstitut d'Histoire du Temps Present" din Paris.D e j . „A fost responsabil mai mult decât oricare alt om de colapsul marilor pla­ nuri ale Moscovei privind Estul Europei" — spunea. 3 5 9 . Eu şi Gheorghiu-Dej. G h e o r g h e G h e o r g h i u . pe de altă parte. primul conducător comunist de anvergură al României.

1. P M R . R e v i s t a East Europe. într-o foarte mare măsură.3. în condiţii nici până astăzi eluci­ date pe deplin.erii lui Marx j 1 9 3 emoriei incois BedaL memoria udui. era menită să salveze. l a a p a r a t u l d e radio pe care D e j îl ascunsese în p o d e a u a celulei lor din închisoarea de la Caran­ sebeş! „La închisoarea din C a r a n s e b e ş introduce un aparat de radio-recepţie pe care-I i n s t a l e a z ă î n p a r d o s e a l a c e l u l e i . . cel ptlui româ>t încă susI unei nosprimele deH nobil al . de la New York 2 4 6 . 1 9 4 8 . Gheorghiu-Dej a însemnat o epocă în comu­ nismul românesc. a p r i l i e 1 9 6 5 . la indicaţia expresă a NKVD-ului sovietic. Gheor"z. 6. B i o g r a f i a o f i c i a l ă a lui G h e o r g h i u .lor egale şi i efortul eniei. Pentru că vârstele sale sunt. Scurtă biografie. având ului si nu-si reda. e d i ţ i a a I l . Sarcina lui Bodnăraş era să reactiveze anemicul partid (ai cărui membri prin­ cipali se aflau în majoritate închişi). şi nu un iniţiator. Ceauşescu a fost un continuator. Conformismul salvator Paraşutarea în România a lui Emil Bodnăraş în martie 1 9 4 3 . partidul comunist de aici se dovedise a fi incapabil în or­ ganizarea unor acţiuni de rezistenţă antihitleristă. chiar în spitalul închisorii). t o v a r ă ş i i B o d ­ n ă r a ş şi D r ă g h i c i u r m ă r e s c e m i s i u n i l e p o s t u r i l o r a l i a t e . rte l i m p e d e a . pe care-1 cunoştea foarte bine de pe vremea detenţiei la D o f t a n a 2 4 7 . multiplicându-se parcă şi oferindu-ne. astfel încât sosirea Armatei Roşii să-1 găsească operaţional. interesul pentru Gheorghiu-Dej transcende propria sa biografie şi se răsfrânge inevitabil asupra epocii pe care el şi-a pus pecetea. De fapt. î n t i m p u l n o p ţ i i .a . alte feţe ale propriei persoane. L a a c e s t a . de către Dej.i relevant. " — v. pe parcursul tuturor acestor luni de război scurse. El scapă încadrării într-un unic tipar. Consecinţele principale ale acestei întâlniri au fost denunţarea. . 4 . Cum am spus. şi vârstele comunismului românesc. legăturile de filiaţie politică dintre Nicolae Ceauşescu şi Dej sunt mai numeroase decât credem: în cele mai notabile acţiuni ale sale. *** Gheorghe Gheor­ ghiu-Dej. de la un deceniu la altul al domniei sale. nr.D e j d i n 1 9 4 8 î l m e n ţ i o n e a z ă p e B o d n ă ­ raş c a f i i n d u n u l d i n t r e c e i c â ţ i v a c a r e a s c u l t a u p o s t u r i l e a l i a t e . Bodnăraş reuşeşte să-1 întâlnească la Târgu-Jiu pe Gheorghiu-Dej (după unele surse. „A fost I marilor plape de altă iul mai sus jact Free Europe românesc (ed. firma destul de şifonată a comuniştilor români. E d . Lecţia oferită de către Dej este tocmai această mlădiere a biografiei sale în funcţie de imprevizibilele schimbări ale epocii sale. a lui Ştefan Foriş ca agent al poliţiei politice româneşti 2 4 6 2 4 7 >entru istomâniei.-. în ceasul al doisprezecelea. simpli: u Temps Prezualitatea lui frea marcaţi să construim r pe acesta ca 'zzaie. B u c u r e ş t i .

Legenda „tovarăşei Ana" era prea vie şi puternică. cel despre care fostul colonel K G B Oleg Gordievski ne asigură că fusese format. 336. Revue Frangaise de science politique. Teohari Georgescu). Va­ sile Luca. nr. drept care în următorii ani zelul său rămâne ne­ ştirbit. partid prin definiţie po­ limorf249. eveniment ce se va petrece în noaptea de 12 spre 13 august 1 9 4 4 .8 4 5 . ca agent N K V D . dă dovadă de un tip de disciplină care. sub formă de indicaţii. de exemplu. Dej îşi găseşte pe moment un aliat natural şi o educatoare de clasă în tainele artei de-a se im­ pune într-un partid precum cel comunist. Ana Pauker. Gheorghiu-Dej. la fel de adevărat este că Dej. ca şi. Am văzut cum „investirea" lui Gheorghiu-Dej ca secretar gene­ ral al P C R în urma Conferinţei Naţionale din 1 6 .. fie şi (sugerează Gordievski) datorită repetatelor impulsio­ nări pe care le va primi.. Dej era în aparentă minoritate faţă de „aripa moscovită" (Teohari Georgescu fusese coleg de închisoa­ re cu Dej.194/ADRIAN CIOROIANU (acest presupus „joc dublu" putea fi o bună explicaţie plauzibilă pentru inactivitatea partidului. deja experimentat la cei 43 de ani pe care-i împlineşte în noiembrie 1 9 4 4 . pp. dar din toamna lui 1 9 4 4 el trecuse în „tabăra" politică a Anei Pauker). Bodnăraş îi sugerează lui Dej ideea evadării din lagărul de la Târgu-Jiu. 2 9 . fracţiunea din interior a Partidului Comunist se retrage cu deferentă într-o poziţie secundară. explicaţie totodată măgulitoare pentru comuniştii închişi. p. la rându-i. totodată. KGB — Istoria secretă. legenda bunelor sale relaţii cu elita de la Kremlin. de la rezidenţii 2 4 8 2 4 9 A n d r e w & G o r d i e v s k i . In momentul în care Ana Pauker şi câţiva dintre discipolii ei vin de la Moscova (cu o întârziere care ar putea fi la rândul ei anali­ zată).o c t o m b r i e 1 9 7 9 . 8 1 2 . fiindu-i străin.2 1 octombrie 1 9 4 5 (conferinţă desfăşurată în sala liceului bucureştean Mihai Viteazul) nu modifica raportul de forţe din partid.5 . asemeni lui Dej) şi preluarea defacto a conducerii partidului de către Dej. 4 . In Ana Pauker. am văzut. . aug u s t .. a fost un elev mai mult decât dăruit. lui Lucreţiu Pătrăşcanu îi re­ pugnă. A ş a c u m n e r e a m i n t e ş t e T h o m a s L o w i t î n excelentul studiu „Le Parti po- l y m o r p h e en E u r o p e de l ' E s t " . In Secretariatul nou ales al Comitetului Central (Gheorghiu-Dej. încă din anii ' 3 0 2 4 8 .

Dej şi problema iugoslavă în primul rând. au- Gloria şi decăderea. relaţiile dintre Iosip Broz Tito şi Dej fuse2 5 0 Levy. din moment ce Dej îl acuzase în conferinţă pe Pătrăşcanu nu numai că ar fi încă.. dar şi că ar avea grave „încurcături teoretice" etc. De fapt.. 4. Dmitri Fedicikin şi Aleksandr Saharovski. 115. în septembrie respingând plângerile lui Gheor­ ghiu-Dej (. Şi nu va rata această oportunitate. o complicitate îndreptată împotriva lui Dej: „(.) până în 1947.2. până la un moment dat.. 4 . atitudinea Anei Pauker faţă de Pătrăşcanu fusese tot mai protectoare. după 27 de ani petrecuţi în par­ tid.) oferă date cu totul verosimile despre evoluţia dis­ putei interne din partid. cu permisiunea în opinia mea interesată a Anei Pauker) a „cazului special" pe care începe să-1 reprezinte Lucreţiu Pătrăş­ canu.) şi respingând hotărât propunerea lui Bodnăraş de a-1 aresta pentru pretinsa lui încercare de a părăsi ţ a r a " 2 5 0 . In opinia mea. cap. Vaminoritate faţă leg de închisoal i r l r a " politică «au rămâne netelor impulsiole la rezidenţii succesivi la Bucureşti ai Comisariatului sovietic al Securităţii Sta­ tului (NKVD. p. o „rămăşiţă burgheză" în sânul P C R ... . Cuprinsul stenogramei acestei plenare din 22 octombrie 1945 (amintită mai sus. Această temporară situare în umbra Anei Pau­ ker nu-1 deranjează pe Dej.. cei doi — Pauker şi Pătrăşcanu — erau suficient de diferiţi ca o eventuală apropiere între ei să fie cu totul de neaşteptat în condiţiile date ale competiţiei pentru putere de atunci.3. v. Dispută în care argumentele deseori trec limitele absurdului._Le P a r t i p o nr. 6 . Levy sugerează că în­ tre aceasta şi Lucreţiu Pătrăşcanu ar fi existat. Apostol şi Gheor­ ghiu-Dej.1. precursorul KGB-ului).Pe umerii iui Marx / 195 : : plauzibilă atâ măgulitoare iuarea de facto a fostul colonel ca agent sugerează lui :nt ce se va cipolii ei vin iul ei analiK /atrage cu îi Ana" era or sale relaţii n a t la cei 4 3 r>vadă de un >canu îi repe moment de-a se imlefiniţie po::ÎZ un elev a secretar gene»-21 octombrie meştean Mihai bi Secretariatul Nna Pauker. Dej avea şansa evidenţierii fidelităţii sale faţă de spiritul şi linia ortodoxiei staliniste. problema iugoslavă: odată cu apariţia în 1 9 4 8 a „schismei titoiste". — . odată ce prioritatea Plenarei Comite­ tului Central din ziua următoare închiderii conferinţei naţionale a P C R va fi atacarea (în principal de către Gh.. Bazându-se în principal pe interviuri cu diferite personaje aflate în anii ' 4 0 în apropierea Anei Pauker.5 . Cert este că aceşti ani vor aduce câteva evenimente care i se vor potrivi liderului Gheorghiu-Dej ca o mănuşă.

î n c o m p a n i a r e p r e z e n t a t i v e i iu­ goslave. colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele două ţ ă r i 2 5 2 . c u a c e l a ş i s c o p a l sem­ nării u n u i t r a t a t de prietenie între cele d o u ă ţări.1 6 ia­ nuarie 1 9 4 8 G h e o r g h i Dimitrov. nu este deloc î n t â m p l ă t o r că. c o n d u c e a î n R o m â n i a o d e l e g a ţ i e b u l g a r ă . 2 5 3 O lună m a i târziu. primul m e c i al n a ţ i o n a l e i r o m â n e ş t i de fotbal (soldat cu o înfrângere. cu ocazia căsătoriei prinţesei Elisabeta. . Şi. peste câ­ t e v a l u n i . Nu 2 5 1 V i z i t a l a B u c u r e ş t i a lui A l e x a n d r u I . 2 5 2 A c e a s t ă v i z i t ă d e d o u ă zile. Dej era foarte interesat de existenţa unor relaţii bune cu această ţară vecină şi faţă de care simpatia populară era cu totul sesizabilă încă de pe vremea în care. Croaţilor şi Slovenilor (denumirea din epocă a Iugosla­ v i e i ) 2 5 1 . viitoarea regină Elisabeta a Il-a a M a r i i B r i t a n i i şi Irlandei de N o r d . în creştere numerică) îi făcuse un foarte frumos cadou lui Dej — acesta din urmă. Tito (şi el interesat să aibă rela­ ţii bune cu România şi mai ales cu comuniştii români.2 5 n o i e m b r i e ) cu care se negociaseră ultimele detalii ale tratatului similar care va fi î n c h e i a t în ianuarie 1 9 4 8 . ca parte a guvernului Groza aflat la conducerea României. cu scorul de 1 . pentru semnarea tratatului de prietenie. i n t e r v e n e a în condiţii­ le în care în acelaşi interval cronologic Regele M i h a i era plecat în Anglia (din 12 n o i e m b r i e ) . î n 2 0 . el î n s u ş i f i i n d u n a l t p e r s o n a j e m b l e m a t i c a l c o m u n i s m u l u i e u r o p e a n : p e 1 5 . Este foarte credibil că Dej avea o admi­ raţie reală faţă de Tito. Guvernul român a fost foarte mulţumit de această vizită 2 5 3 . La sfârşitul anului 1947. a v e a l o c l a B e l g r a d . î n p r e g ă t i r e a n u n ţ i i c u M a r i o a r a . la începutul anilor '20. Totodată. liderul c o m u n i s t şi c o m i n t e r n i s t reîntors după r ă z b o i l a S o f i a . p e 8 i u n i e 1 9 2 2 . S t a l i n era cel care se b u c u r a cel m a i m u l t .196 / A D R I A N C I O R O I A N U seră promiţător de bune până foarte aproape de izbucnirea con­ flictului sovieto-iugoslav. c a ş i v i z i t a p r e c e d e n t ă a u n e i d e l e g a ţ i i guver­ n a m e n t a l e maghiare ( 2 3 .2 5 februarie 1 9 2 2 . în acest c o n t e x t al unei alianţe geopolitice. faţă de curajul pe care acesta îl dovedise pe parcursul războiului de rezistenţă împotriva Germaniei naziste şi faţă de anvergura politică — procomunistă — pe care acesta o dobândise prin chiar această rezistenţă. a fost unul dintre cele mai i m p o r t a n t e e v e n i m e n t e mon­ dene la acest nivel de după Primul R ă z b o i M o n d i a l din capitala R o m â n i e i . principesa Marioara (una dintre fiicele regelui Ferdinand I şi ale reginei Măria ai României) fusese cerută în căsătorie de regele Alexandru I al Regatului Sâr­ bilor. d e l a d i s t a n ţ ă : l a g ă r u l ţ ă r i l o r d i n sfera d e i n f l u e n ţ ă a U n i u n i i S o v i e t i ­ c e s e î n t ă r e a ş i p r i n p a r a f a r e a u n o r astfel d e a c t e d i p l o m a t i c e . un alt oaspete de s e a m ă avea să vină la Bucureşti.2 ) . O importantă delegaţie iugoslavă — condusă de însuşi Tito — ve­ nea la Bucureşti pe 17 decembrie.

Biroul informativ al Partidelor Co­ muniste şi Muncitoreşti (Cominform) condamnă în lipsă partidul comuniştilor din Iugoslavia şi-1 exclud totodată din organizaţie. „orgoliu mic burghez".iei naziste pe care acesta o [ ej era foarte ^ B r ă vecină ş i •bilă incă de pe . în spiri­ tul obedienţei de partid graţie căreia. profitând de această oca­ zie. peste câî z e n t a t i v e i iumfrângere. el f r a t e p e 1 5 . Evoluţia ulterioară a raporturilor dintre Tito şi Stalin 1-a luat prin surprindere pe Gheorghiu-Dej. în c că. atribuindu-i „un punct de vedere monstruos şi absurd".:I S o v i e t i - este deloc exclus ca Dej şi Petru Groza. adică înde­ părtarea de pe tron a regelui Mihai I — în Iugoslavia. iar malul românesc al Dună­ rii devine o imensă gazetă de perete menită să arate celor de din- . Dej publica în organul de presă a Cominformului. Iosip Broz a fost primul şef comunist din istoria leninismului mondial care şi-a asumat punerea în practică a unui regim comunist-naţional. La 27 martie 1 9 4 8 . la capătul unei reuniuni de o săptămână care avusese loc chiar la Bucureşti. .-. în condiţii care nu aveau nimic în co­ mun cu România.~:V_r. Stalin atacă foarte dur politica de „deviaţionism" a lui Tito. Datorită „corectitudinii" ideo­ logice de care dă dovadă. o ale­ gere... Pe 28 iunie.. Gheorghiu-Dej nu a avut de făcut. de ce în cele din urmă Stalin s-a te­ mut că Tito ar putea căpăta o putere care să-1 transforme într-un rival.. neavând a-i mulţumi Uniunii Sovietice pentru că l-ar fi adus la putere după război (aşa cum era cazul li­ derilor comunişti din Europa Centrală şi Orientală). nara (una României) I Regatului Sâra Iugoslaa a i să aibă rela•âni. sperând încă într-o spăşire a acestuia. • B B Tito — ve­ l a tratatului d e PE două ţări 2 5 2 . E l i s a b e t a a j răreşti. pentru democraţie populară o violentă diatribă împotriva lui Tito. dar putând intui.mâniei. în întâlnirile urmă­ toare ale Cominformului. Aflat între Tito şi Stalin doar din punct de vedere geografic şi nimic mai mult. să-i fi cerut mai experimentatului Tito sfaturi legate de viito­ rul act politic pe care-1 pregăteau comuniştii români. intenţionat denumită Pentru pace trainică. el nefiind un iniţiat în planu­ rile confederative-balcanice ale liderului iugoslav. cu md d e l e g a ţ i i guverâ a t o m e l e detalii • N E A în condiţii|imAngiia(din'l2 "wtţiFă. monarhia fi­ ind abolită încă din 1 9 4 5 . stăpân pe poziţia sa. „îngâmfare" şi „miopie na­ ţionalistă".. practic. Pe 1 iulie 1 9 4 8 .1 6 iaxeintors după ŞI s c o p al s e m ­ i t e s e b u c u r a cel . Stalin îşi eliminase orice adversar real sau virtual. Dar Tito avea să refuze cu încăpăţânare orice recunoaştere a unor acuzaţii în care nu se regă­ sea. Şi. tâ vizită 2 3 3 . --ianoara.Pe umerii lui Marx / 197 irucnirea conea o admi' \ \ dovedise : r.ir . Dej se lasă folosit. in creştere e~ — acesta din . în ultimii zece ani. graţie inteligenţei sale politice. pentru condamnarea repetată a „clicii de spioni şi asasini Tito-Rankovici". m nimerite m o n •nâniei.. Nu .

a lăsat urme 2 5 4 1956 i diverse qăng Valter R o e s a i gice din U i m a ţ i e .3. că tovară­ şii comunişti români vor sprijini refacerea partidului comunist ungar şi. 256 y e z j N a g y Imre. L u n g u & M. P o l i r o m . Univers iugo­ slave şi sovietice asupra evenimentelor din Polonia 1996. la Snagov. avei-- l a m a r i a .). 1956 — Explozia. în c â t e v a valuri succesive. In realitate. a partidului pe care-1 conduce — în soluţionarea crizei maghiare din 195 6 2 5 5 . Această vizită. totodată. 6. nr. 2 0 0 4 . Retegan (ed.3 7 . 2 5 5 1 9 5 6 drd-ii intr-ur. 1 9 9 6 . E d . grupul lui Imre Nagy — care fusese nucleul revoluţiei anticomu­ niste maghiare — era preluat sub pază militară sovietică la pără­ sirea ambasadei iugoslave (unde li se oferise azil politic pe 4 no­ iembrie) şi era trimis în România (deşi destinaţia dorită de ei era Belgrad). Mobilul invocat era un aşa-zis acord intervenit în aceeaşi zi între guvernul maghiar şi guvernul de la Bucureşti prin care guvernul Kâdâr Jânos „roagă" guvernul român (nu e nici o îndoială că ideea plecase de la Moscova) să asigure „azil politic" grupului Nagy. Corespondenţă. Gheorghiu-Dej intrase mai devreme în această ecuaţie: la cererea se pare expresă a lui Nikita Hruşciov. popula­ ţia de etnie sârbească aflată pe teritoriu r o m â n e s c . : e _ deper.3 8 . .3 6 . Kâdâr Jânos. a serviciilor de securitate afectate de tulbură­ rile din ultimele două luni. Valter Roman şi Mihai Beniuc — face o vizită la Budapesta între 22 şi 25 noiembrie. şi Ungaria.j de felul aBHfl 4 iunie 1 9 7 5 . a fost deportată. 1. ea i r â d e de 1 reşte raaMil D u p ă excluderea Partidului C o m u n i s t Iugoslav din C o m i n f o r m . a cărui securitate ar fi fost „pusă în pericol" la Budapesta. Dej — însoţit de Emil Bodnăraş. Percepţii române. a u g u s t 1 9 9 6 . v e z i şi Dosarele Istoriei. unde va fi cazat. Dej şi revoluţia maghiară Al doilea eveniment este implicarea lui Gheorghiu-Dej — şi.3. I. B u c u r e ş t i . însemnări de la Snagov. lângă Bucu­ reşti 2 5 6 . Ed. M. convorbiri. aducând asigurări ferme pentru noul lider comunist de aici. aproape de graniţa dintre cele d o u ă state.198/ADRIAN CIOROIANU colo chipul de călău cu bardă însângerată a conducătorului iugo­ slav 2 5 4 . 3 5 . prin extensie. în condiţii de un dra­ matism deosebit chiar dacă toţi membrii delegaţiei române erau convinşi că Ungaria a trecut printr-o confra-revoluţie. Enciclope­ d i c . sub pază. V. Iaşi. p r e c u m şi Sfe­ ra politicii. rapoarte.derr-îc r e C. nr. în B ă r ă g a n . In după-amiaza de 23 noiembrie.

Pe umeru tui Marx I 199 )rului iugo- I -Dej — şi. (. . soluţionarea noiembrie. In jur­ nalul său. . p e 1 1 m a i 1 9 7 5 : „ D e fapt.. convorbiri. cunoscut fiind că Râkosi insista asupra apartenenţei Transilvaniei la Ungaria". ca soarta Ungariei să se hotărască la Budapesta. • . Puţin c â t dorm. de mai multe ori în R o m â n i a " 2 5 8 . dacă nu chiar singurul.. cu care am lucrat împreună la Komintern. prieteni ai lui Imre Nagy din România. u n v i z i o n a r . Farkaş. F a m i l i a râde de m i n e c â n d spun (din c â n d în c â n d ) acest lucru.. : i asigurări Far » . la 22 noiembrie când fusese prizonier la sovietici şi. " — V R o m a n . iuc — face . anticomuică la părăîtic pe 4 noită de ei era igă Bucuntervenit în reşti prin u e nici o zii politic" în pericol" la in această ^Httciov. se dator e ş t e n u m a i s o m n i f e r e l o r . D o r i n ţ a lui e r a c a U n g a r i a s ă d e v i n ă o ţ a r ă s o c i a l i s t ă in­ dependentă. M i .u n fel. îi r e p r o ş a m î n s ă p r o c e d e u l la c a r e a r e c u r s şi c a r e a d u s la mari complicaţii inutile în desfăşurarea evenimentelor. Roman va face câteva aprecieri in­ teresante: „La Nagy Imre. e a c o r e s p u n d e t o t u ş i u n e i s i t u a ţ i i d e fapt. î n t r .ă tovarăliduliii comunist setate de tulbura­ r e : :d de un dra" române erau =. n o t e d i n 3 1 m a i — 4 iunie 1 9 7 5 . Revai. (. pe c a r e le i a u — fără î n t r e r u p e r e — d i n n o i e m b r i e 1 9 5 6 (deci.) [î]n timpul războiului singurul om din colectivul ungar al postului de Radio Kossuth (care a fost condus de Râkosi şi ai cărui colaboratori erau Gero.irte. a lăsat urme iform.). în această orienta­ re a v e a m a c e e a ş i p ă r e r e .) Aceasta a fost atunci ceva deosebit de impor­ tant pentru noi. J u r n a l î n m a n u s c r i s .. ulte­ rior. n u m a i d o r m d e l o c . în cazul său) în Ungaria: „în zilele grele din 1 9 5 6 m-am întâlnit nu odată cu Nagy Imre: la 30 octombrie în Parlament. . .ş i s ă n o t e z e diverse e p i s o a d e p o l i t i c e p e c a r e n u l e p u t u s e i n c l u d e î n c ă r ţ i l e d e j a p u b l i c a t e .: romane. Dej — _ E :. î n c h e i a R o m a n : „ F ă c u s e n u p u ţ i n e greşeli. m-a atras erudiţia şi francheţea sa. peste două decenii.u n j u r n a l p e care-1 î n c e p e a c h i a r î n a c e a zi. cunoscând cele întâmplate în 1956 în Ungaria). d e s t u l d e n e f e r i c i t e . . Alegerea lui Dej pentru distribuirea în acest rol şi a României drept gazdă temporară pentru echipa de rebeli a lui Nagy nu a 2 5 7 î n t r . Nagy Imre şi alţii).. Prezenţa lui Valter Roman în această delegaţie (perso­ najul fiind el însuşi la capătul unei perioade de penitenţă partini­ că) se explică prin faptul că el era unul dintre cei mai buni.a părut foarte rău d e felul c u m s-a s f â r ş i t . p r o p u n â n d u . C â t d e n e v e r o s i m i l ă a r p ă r e a a c e a s t ă afir­ m a ţ i e . Roman dă şi câteva detalii privind vizita (vizitele. V a l t e r R o m a n n o t e a z ă . d i n 1 9 5 6 ( e v e n i m e n t e l e tra­ gice d i n U n g a r i a ) . mgo- diverse 2 5 7 ... popularuţa d i n t r e c e l e -. cu care m-am înţeles în problema Transilvaniei a fost Nagy Imre (deşi unora li se va părea un lucru ciudat. Friss. A m î n s ă c r e d i n ţ a c ă a fost. în special părerea lui despre problema Tran­ silvaniei (.~ers E n c i c l o p e p r e c u m şi Sfe. 2 5 8 Ş i . el fiind atunci prim-ministru. î n c u r â n d vor f i 2 0 d e a n i ) " .

de tendinţele refor­ matoare ale lui Hruşciov. în anii de maximă glorie ai epocii Dej.200/ADRIAN CIOROIANU fost. cu un Dej camuflat în spatele retoricii de tip vechi. echipă care îşi luase la rându-i măsuri de precauţie pentru ca erezia ungară să nu contamineze şi scena politică internă: pe 30 octombrie. a potenţialului său adversar — la capătul unei ares2 5 9 R a n d o l p h L . Dej rezolvă competiţia din interiorul P M R în trei etape la sfâr­ şitul cărora va rămâne conducător unic şi incontestabil. î n Problems o f 1 9 6 4 . Politica sa de alianţe de moment confirmă întru totul cele două mari calităţi pe care. p. la capătul unui război rece de partid pe care acesta din urmă îl înţelege dar nu-i poate prevedea consecinţele. semn în egală măsură al abilităţii şi al setei sale de pu­ tere. 3 . nr. ea spune multe despre conformis­ mul echipei de la Bucureşti. „ R u m a n i a : O n t o t h e S e p a r a t e P a t h " . dar nu numai. Biroul Politic al CC al P M R in­ vestise cu sarcina menţinerii ordinii în ţară un comandament al­ cătuit din Emil Bodnăraş.3. 6. Lenta măci­ nare a lui Pătrăşcanu va fi grăbită. o pură întâmplare. din motive cu totul îndreptăţite: un al şaselea simţ politic şi o mare sensibilitate în in­ tuirea direcţiilor din care bate. cominterniste.i u n i e . profesorul Randolph L. mai puţin de un deceniu îi va trebui lui Dej — după 1 9 4 8 — pentru a-şi surclasa proprii maeştri în tehnica gherilei interne de partid — în principal pe Ana Pauker. Prima etapă. a fost scoaterea din circuit a lui Lucreţiu Pă­ trăşcanu. pe 4 octombrie acelaşi an). Alexandru Drăghici. X I I I . m a i . Pătrăşcanu şi Ana Pauker în mare. Braham le atribuia liderului român. Dej elimină din faşă această posibilitate prin executarea secretă.4. paradoxal. dinspre Moscova. alarmat la gândul că noului lider de la Kremlin îi va surâde ideea unei schimbări la vârf la Bucureşti. în aprilie 1 9 5 4 . Communism. vântul schimbă­ rilor 2 5 9 . evident. după ce-1 înlocuise în acest post pe Gheorghiu-Dej. Leontin Sălăjan şi Nicolae Ceauşescu. 14-24. comandament aflat în permanent contact cu Gheorghiu-Dej (secretarul general al partidului) şi Chivu Stoica (prim-ministru în acel moment. B r a h a m . Al şaselea simţ politic vs.

. A doua zi. la execuţia din noaptea de 1 6 . sub pretextul uşor de găsit al unor eşecuri economice. m a i r e c e n t ă ş i n e t f a v o r a b i l ă lui D e j : G h . de la arestul la domiciliu din faza preliminară până la ancheta lungă.Pe umeri'/ lui Marx/ 201 tări care se produsese cu şase ani în urmă. procesul grăbit şi fraudulos şi. ca membri su­ pleanţi ai Comitetului Central. . Ceea ce mi se pare 2 6 0 O a l t ă v a r i a n t ă a s f â r ş i t u l u i lui P ă t r ă ş c a n u . î n p a r t i c u l a r . Pătrăşcanu este demis din postul de ministru al Justiţiei şi astfel începe calvarul său. P ă t r ă ş c a n u a r f i f o s t î m p u ş c a t î n c e l u l ă . când. p p . c ă a r f i a v u t i n t e n ţ i a d e a c o m u t a p e d e a p s a c u m o a r t e a a lui P ă t r ă ş c a n u î n î n c h i s o a r e p e v i a ţ ă . Georgescu îl atacă în mod explicit pe Pătrăşcanu. 1 0 7 . reiterând vechea acuză că ar face jocul burgheziei etc. Vasile Luca şi Teohari Georgescu. în lipsa oricărui fundament al acuzaţiilor .2 7 mai acelaşi an. î n t r e t i m p ..1 1 5 ) . atunci ministru de Interne. coleg de guvern cu cel atacat: pe 23 fe­ bruarie 1 9 4 8 . în penultima zi a Congresului de unificare a „celor două partide ale clasei muncitoare" P C R şi P S D — unificare al că­ rei rezultat a fost Partidul Muncitoresc Român —. Pe fondul unui război de uzură la care ei asistă neputincioşi (semn al depo­ sedării lor timpurii de sprijinul lui Stalin într-o astfel de confrun­ tare). câţiva „lupi tineri" din garnitura partidului: Gheorghe Stoica.1 7 aprilie 1 9 5 4 . Nu numai mâini­ le lui Gheorghiu-Dej se murdăriseră cu acest dosar Pătrăşcanu.. a unor interogatorii pe care Dej le urmărise în mod direct şi a unui proces aranjat în gra­ 260 bă. vine şedinţa plenară a CC al P M R din 2 6 . Eu şi Gheorghiu-Dej. A p o s t o l îşi a m i n t e ş t e c ă D e j i-ar f i m ă r t u r i s i t . având şi acordul lui Dej şi cel al Anei Pauker) să fie Teohari Georgescu. blamul partidului cade necruţător asupra celor trei (de reţinut că această corozivă plenară este cea care va coopta. Ironia sorţii face ca unul dintre primii comilitoni ai lui Dej care să lanseze un atac direct la adresa lui Pătrăşcanu (indubitabil. a c e s t a v a f i c e l c a r e v a savura roadele acestei eliminări. c h i a r d a c ă e p u ţ i n p r o b a b i l c a a c e a s t ă c r i m ă s ă s e f i p u t u t p e t r e c e fără a c o r d u l lui D e j . Mult mai rapid este sfârşitul politic al Anei Pauker şi al princi­ palilor ei suporteri. după vizita secretă pe are Dej o face la Moscova în ianuarie 1 9 5 2 . Ghizela Vass şi tânărul — 34 de ani — şi deja intransigentul Nicolae Ceauşescu). d e c ă t r e agentul sovietic plasat în R o m â n i a P a n t i u ş a B o d n a r e n k o (vezi Apostol. în fine. fără ş t i r e a sa. î n o r i c e c o n d i ţ i i .

T. mai tinerii Alexandru Drăghici.. capabilă. din func­ ţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri). de către Marea Adunare Naţională.. de domenii personale". foarte clar. Georgescu şi A.. căutând să ascundă propriile sale greşeli de dreapta (. cu detaliul aferent.. .. .202/ADRIAN CIOROIANU interesant este că atacul la Ana Pauker se dă prin ricoşeu. a introdus propria sa linie oportu­ nistă de dreapta") este scos din Comitetul Central şi trimis în faţa Comisiei Controlului de Partid pentru „grave abateri (. ) . ea „a săvârşit şi abateri de stânga (. iar pe 28 mai el era destituit. în subtext. Teohari Georgescu va plăti pentru „o atitudine împăciuitoristă faţă de devierea de dreapta a lui V Luca. Nu este deloc un detaliu că partea finală a acuzaţiei adusă Anei Pauker incriminează „relaţii neprincipiale în interiorul conducerii partidului". acuzaţiile sunt desprinse din pa­ noplia stalinistă a suprarealismului lozincard: Vasile Luca (acuzat că a pierdut „simţul de clasă. La rându-i. . care să-i marcheze ca un stigmat infamant: „în­ tre V Luca. Ei priveau sec­ toarele de activitate ce le fuseseră încredinţate ca un fel de feude. lucru pe care l-au ascuns partidului ( . de o foarte largă oscilaţie stânga-dreapta pe li­ nia deviaţionismului de partid: având „o poziţie de sprijinire a de­ vierii de dreapta a lui Y Luca". de clasa munci­ toare. Semnalul trimis parti­ dului prin intermediul acestor ţapi ispăşitori privea însă ştirbirea unei autorităţi pe care deja Dej şi-o anunţă. respectiv Gheorghe Apostol. în raţio­ namentul plenarei. . pe 28 mai acesta pierde şefia minis­ terului de Interne şi poziţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. funcţii pe care vor apărea doi dintre fidelii lui Dej.) în siste­ mul financiaro-bancar şi al schimbului de mărfuri" ce-i vor fi fata­ le (pe 9 martie Luca deja pierduse ministerul Finanţelor.. princi­ palii loviţi fiind companionii săi. menit a stabili o conexiune defini­ tivă între cei trei. . ) . Pauker au avut loc întâlniri şi dis­ cuţii ( .) şi pierderea vigilen­ ţei revoluţionare". ca urmare. s-a ridicat împotri­ va liniei generale a partidului. Dar apogeul abaterilor îl atinge Ana Pauker. s-a rupt de partid.) în problema construirii gospodăriilor agricole. tolerând încăl­ carea principiului liberului consimţământ". s-a înconjurat de elemente duşmănoase.

Niculceanu în Probleme economice. fost ambasador la Moscova) şi cu totul formala vicepreşedinţie a Consiliului de Miniştri (24 noiembrie). în sarabanda de conduceri ce s-au succedat la vârful acestui anemic partid. Programul informai al acestuia era lansat de Gheorghiu-Dej chiar în cuvântarea aniver­ sară de 23 august (este drept.Pe umerii lui Morx / 203 Marea şansă a lui Dej va fi că. fiind apoi re­ luat şi nuanţat în Plenara Comitetului Central al P M R din 19 2 6 1 Vezi Scânteia din 3 iunie 1 9 5 2 sau broşura omonimă apărută în acelaşi an la Editura P M R . 6.). România se putea înscrie şi ea. în Biroul Organizatoric. Dej o va ajuta aşa cum îi că­ dea lui mai bine: iniţial Ana Pauker primeşte (doar) un avertis­ ment pe linie de partid. în favoarea lui Simion Bughici...5 „Noul curs" al R o m â n i e i lui D e j Cutremurul la vârf din 1952 a avut două consecinţe principa­ le. poziţiile-sursă ale puterii sale: anume ministerul de Externe (pe 10 iulie. într-un nou curs după modelul sugerat de Hruşciov. iar în lunile următoare avea să piardă. ca toate ţă­ rile satelite. Ca o culme a ci­ nismului de partid. ajuto­ rul partidului pentru remedierea lor. nu va fi realeasa în Secretariat şi nici în Biroul Politic al Comitetului Central (în schimb. pătrunsă până la nivelul genei de disciplina de partid al cărei avocat fusese decenii la rând. pe poziţia a 5-a. Dej obţine controlul deplin asupra aparatului de partid.3. în 1 9 5 3 . între 1 5 . Pe termen scurt. anularea antecesorului prin însărcinarea lui cu toate eşecurile înregistrate era o practică devenită tradiţie. precum şi articolul disculpator — din perspectiva lui Dej — semnat de C. în perfectă consonanţă cu cel mai pur stalinism. . Această practică nu era deloc o noutate în istoria Partidului Comunist autohton: în perioada in­ terbelică. ea fusese pregătită într-o Plenară an­ terioară a Comitetului Central. legând totodată eşecurile politicii economice şi sociale de numele adversarilor săi epuraţi. Ana Pauker va admite toate aceste greşeli şi va solicita. şi pe linie de stat. va fi aleasă. numărul din iunie-iulie 1 9 5 2 .2 0 august). . supusă. acest al doilea val de epurări este pus sub o lozincă ce reflec­ tă puternica inspiraţie moscovită a întregii afaceri: „Pentru continua întărire a -partidului"261. După înlăturarea Anei Pauker şi a celor apropiaţi ei.

_Machiawd( (şi discutai din moşteni jul lui NUâi cu totul titul O diatribă vietici acestor jâti nu era noaB tor crime formaţie ţimea masul lui tul raţ partidelor < confidenţi dacă nu CUB cu totul COI răspândire a noscut şi di iala. Georgescu? Puţin probabil. condus — ca primus inter pares — de un prim-secretar. un nou elogiu adus princi­ piului conducerii colective (elogiu binevenit acum. pur interesată. iii) în fine. V Luca şi T. Ed. Pe 19 aprilie 1954. nici o primejdie. Iar Dej. care-1 pusese alături de Ana Pauker. Această schimbare a fost o rocadă de operetă. el îi era şi i-a ră­ mas unul dintre cei mai fideli susţinători 2 6 2 . să se desfăşoare în decembrie 1955. pentru ca. Apostol. cum s-a văzut. la Bu­ cureşti se mai produsese între timp o aparent surprinzătoare schim­ bare în structura de conducere. să aibă certitudinea că nu-1 pân­ deşte. nostalgia „conducerii colegiale" din octombrie 1945.204/ADRIAN CIOROIANU aprilie 1 9 5 4 şi în lucrările Congresului al II-lea al P M R . „noul curs" anunţat în formule sibilinice de că­ tre Dej trimitea mai curând la o speranţă — anume relaxarea ritmu­ lui investiţiilor în industrie în paralel cu o mai mare atenţie acorda­ tă necesităţilor de consum ale populaţiei. la aproape 8 ani de la precedentul congres. iar Dej se retra­ ge. toate de natură tehnică: i) în Ro­ mânia anului 1953. in nd s-ar putea f decisiv şi ni Evident. citat aici. sugerat de la Moscova de Hruşciov. din rândurile congresiştilor. consideraţii generale despre necesitatea întăririi democraţiei de partid etc. după moartea lui Stalin!). ulteriui cat un roi J j propnu- 264 - toire. de a se alinia modelului sovie­ tic. Congresul a fost amânat mai întâi pentru oc­ tombrie acelaşi an. dn . nu avea nici o pretenţie de a conduce fără ştirea sau avizul noului premier Dej — dealtfel. mai curând era dorinţa sa. trebuie spus că acest congres al II-lea al parti­ dului a fost cel mai îndelung aşteptat dintre toate: anunţat iniţial pentru martie 1954. o Plenară a Comitetului Central decidea desfiinţarea postului de secretar general al partidului şi înlo­ cuirea acestuia cu un secretariat format din trei persoane. titularul func­ ţiei de prim-secretar devine acum Gheorghe Apostol. acum. ii) apoi. în măsură să arate că lecţia democra­ ţiei de partid şi a conducerii colegiale a fost însuşită de elita de par­ tid românească. însuşi noul lider al partidului. strategic. o dovedeşte cu prisosinţă — chiar dacă o face şi cu unele surprinzătoare inabilităţi stilistice sau gramaticale. în final. 2 6 2 ceputul terni. amânat succesiv de trei ori pentru ca Dej să vadă cât de departe este dis­ pusă Moscova să meargă pe calea revizuirilor de natură politică. Trei precizări sunt necesare aici. în consecinţă. pentru Dej. Să fi fost. în funcţia de prim-ministru. din februarie 1948! Motivul: Dej dorea. la înTonul volumului său de memorii.

făcându-i un enorm (şi discutabil) compliment. Cercul celor „iniţiaţi" în detaliile acestor „dezvăluiri" a fost relativ restrâns. aceste noi temeri ale liderului de la Bucureşti — acel „Machiavelli al Balcanilor". cerându-li-se. cerând acest lucru. 2 6 4 . Rămâne. Vladimir Tismăneanu 2 6 3 — derivau din moştenirea stalinistă efectivă. cum îl numeşte. 2 6 3 yj Tismăneanu. că delegaţia comuniştilor polonezi a ju­ cat un rol aparte în această spargere a secretului lui Polichinelle). Comparaţia cred că este nemeritată de către Dej. care a fost cu mult mai pragmatic în scrierile sale decât în viaţa propriu-zisă. anume pe mai rapida răspândire a materialului său. de discutat dacă nu cumva Hruşeiov. nu a mizat de fapt. în fond. 1 9 7 6 . Bucureşti. păstrarea confidenţialităţii acestor „revelaţii". oportu­ nismul şi totalul cinism care i-au călăuzit practica politică de la un capăt la celă­ lalt al carierei sale de lider — aceasta. fie şi din motivul foarte clar al şubrezeniei operei sale teoretice. pe un ton categoric. la ves­ titul Congres al XX-Iea al P C U S . ecoul aces­ tor crime staliniste ajunsese la fiecare —. Univers. ulterior confirmată.Pe umerii lui Marx/205 ceputul regimului Hruşeiov. Hruşeiov nu a citit incisiva sa diatribă antistalinistă în faţa tuturor delegaţilor sau ziariştilor so­ vietici sau oaspeţilor străini 2 6 4 . pe fenomenul contrar. iar tonul lor fusese dat de cura­ jul lui Nikita Hruşeiov de a arunca asupra stalinismului o lumină cu totul inedită. evident. în măsură să-i înlăture teama că o rocadă mai mare şi reală s-ar putea produce. 3 4 . Ed. p. 1 n ciuda clişeelor încă aflate în circulaţie. du Seuil. în contrast cu importantul gânditor poli­ tic renascentist. Fantoma lui Gheorghiu-Dej. cât faptul că această in­ formaţie până atunci clandestină ajungea să fie rostită de la înăl­ ţimea pupitrului primului secretar al partidului. Lucrarea clasică rămâne Branko Lazitch. raportul a ajuns cu­ noscut şi discutat în întreaga lume (a existat de la început bănu­ iala. 1 9 9 5 . ceea ce a şocat nu era noutatea informaţiei — mai mult sau mai puţin. avea nevoie chiar de susţinători in­ terni. Ed. cu totul conştient. în contrast cu lipsa de scrupule. conţinu­ tul raportului hruşciovian a fost adus la cunoştinţa delegaţilor partidelor comuniste. Le Rapport Khrouchtchev et son histoire. In câteva luni. Evident. de către chiar ur­ maşul lui St al in în persoană! După acea şedinţă iniţială. Paris. încurajată de Moscova şi afectându-1 în mod decisiv şi irevocabil.

neglijând ast­ fel partidul pe care acesta îl conducea ş. pe care şi-o implantase cu răbdarea unui complo­ tist tenace şi plin de talent.206 /ADRIAN CIOROIANU Gheorghiu-Dej fusese în fruntea delegaţiei româneşti la acest congres surprinzător al P C U S . Mai cu seamă doi membri ai elitei comuniste de la Bucureşti nu au fost de acord cu această perspectivă: deja amintiţii Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. descriindu-1 ca principalul respon­ sabil pentru promovarea anterioară a unui stalinism românesc mi­ metic. Acordându-i. încercând să profite de acest context sovietic neaşteptat. că iconoclastul raport prezentat de Hruşeiov tovarăşilor săi în noaptea de 2 4 . în faţa asistenţei curioase să afle cum va reuşi Dej să justifice o aberaţie la care de fapt fuseseră părtaşi cu toţii. al doilea un sovieto- . în faţa propriei echipe. Este foarte probabil ca cei doi — primul. cu ajutorul celor deja sacrificaţi. în activitatea lor. Dej a dis­ cutat în sotto voce documentul imediat cum le-a fost transmisă in­ formaţia despre el. solidară. admiţând că ei înşişi.m. Dej continuă apoi cu o dibace distanţare faţă de cel pe care un „cult al personalităţii incompatibil cu concepţia marxist-leninistă" îl transformase „în­ tr-un fel de făcător de minuni (.a. odată cu întoarcerea în ţară. în această plenară (urmată de o şedinţă. în deschiderea căreia Gheorghiu-Dej prezintă propria sa versiune privind concluziile de tras. Şi apoi.d. alături de un grup restrâns de fideli.) infailibil" etc. Alături de ceilalţi prezenţi — prin­ tre care Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi —. după o cină prelungită în seara lui 23 martie). care4 inculpa pe Dej. au folosit excesiv trimiterile la Stalin. Pe 23 martie 1 9 5 6 . un liberal cu ve­ deri ortodox-comuniste de tip intelectualist.. la Bucureşti începe o Plenară de trei zile a CC. cei doi au propus plenarei o altă inter­ pretare. dar nu s-a putut stabili o poziţie comună pe care delegaţia să o susţină. nocturnă şi mai secretă. lui Stalin calificativul de „marxist de seamă". liderul P M R îşi face autocritica — în nume propriu şi în numele tovarăşilor —.2 5 februarie nu are nici o relevanţă pentru Partidul Comuniştilor români din moment ce la Bucureşti sămânţa răului fusese anihilată odată cu epuraţii anului 1 9 5 2 . lui Gheorghiu-Dej îi va fi mult mai uşor să declare.. printr-o acoladă retorică. apare soluţia.

Gheorghiu-Dej nu se grăbeşte să se răzbune pe cei doi colegi rebeli. era bine dublată de o pregătire economică — îi succeda lui Miron Constantinescu în calitate de vicepreşedinte al aceluiaşi organism şi de preşedinte al Comitetului (anterior Comi­ siei) de Stat al Planificării. 6. în urma căreia acreditive­ le sale în ochii Moscovei cresc pe deplin meritat. „La genese du conflit sovieto-roumain". Dej a distransmisă incomună pe "ea în ţară.rie nu are fii în doze apreciabile. 4. în care scriitorul comunist Alexandru Jar. august 1 9 6 8 . aflat de faţă. în faţa mii complo~ mult mai n i l . X V I I I . >ntinuă apoi personalităţii ormase „înteţa asistenţei a n e la care de •rocritica — în ci ei înşişi. care mizase pe o intuiţie co­ rectă în privinţa celor doi colegi: pe 4 octombrie 1 9 5 5 Emil Bodnăraş — devenit la mijlocul anilor ' 5 0 principalul sprijin al lui Dej în interiorul partidului — fusese numit prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (în locul lui Iosif Chişinevschi. nr.3.Pe umerii iui Marx / 207 •tineşti la acest prezenţi — prin| —. de exemplu. în neglijând ast«Muţia. Revue frangaise de science politique. •i zile a CC. Un nesperat ajutor îi vine lui Dej din Ungaria — revoluţia maghiară (vezi cap. chiar dacă. p. Plenara din iunie 1957 Cu un notabil simţ al oportunităţii şi cu o răbdare care i-a adus numai beneficii. pradă el însuşi unei speranţe cu totul naive că un anume adevăr ar putea ieşi la iveală. în plus. iar Alexandru Bârlădeanu — un alt personaj a cărui fidelitate faţă de linia dej istă era fără cusur şi.3. 2 6 6 Georges Haupt. 2 6 5 i din moment i cu epuraţii • Bucureşti •ntiţii Miron pfite de acest o altă inter­ polul respon«Knânesc mi-•eral cu vei un sovieto- .6. dacă acceptăm o ipoteză clasică de lu­ cru. spre stupefacţia lui Dej.). faţă de care Dej devenea pe zi ce trece mai bănuitor). deşi fiecare avea motivele sale de revoltă împotriva liderului. la baza căreia stă purul şi neîngrăditul voluntarism al liderului de partid Dej.3. cel mai abracadabrant dintre t o a t e 2 6 6 . foarte interesanta şedinţă a Comitetului raional de par­ tid din Bucureşti. nocturnă i după o cină port prezentat ~_3. mai răzbat semnele unor alieri mai mult sau mai puţin conjuncturale cu e i 2 6 5 . Preparativele fuseseră făcute şi analistul de azi nu poate să constate decât această ului­ toare mobilitate a elitelor. 6 6 9 . de la diferite paliere ale partidu­ lui. din 25 mai 1 9 5 6 . Şi astfel al treilea moment al luptei la vârf din P M R se petrece în vara lui 1 9 5 7 şi a fost. Vezi. a atacat în termeni destul de categorici politica intelectuală şi socială a re­ gimului. dat fiind rolul pe care el însuşi 1-a jucat în anihilarea lui Nagy Imre. sa versiune tdă retorică. 6. sensibil peste media camarazilor de partid — să-şi fi premeditat acţiunea comună.

Ed. Elion. Urmarea: în plenara din 2 8 . Alina Tudor & D a n Cătănuş. printr-o decizie a Comitetului Central al P C U S ) .2 9 iunie 1 9 5 7 cei doi sunt eliminaţi din conducerea de partid iar Gheorghiu-Dej are de acum libertatea de a-şi înscrie printre reuşitele proprii şi unele dintre re­ alizările acestora — Miron Constantinescu. Kaganovici ş. Epurarea celor d o i a fost. cei doi devin relicve ale stalinismului. grăbită (şi întrucât­ va facilitată) şi de faptul că aceştia avuseseră curajul şi inabilitatea (crezându-se la adăpost. în iunie 1 9 5 7 . 2 6 / 267 . trece la lovitura finală asupra celor doi. cum s-a văzut. Bucureşti. la Moscova. în contextul divergenţelor ce opuneau lui Nikita Hruşeiov. mizând probabil pe o victorie a fracţiunii Molotov. la Moscova. pe Veaceslav Molotov. în urma revelaţiilor din raportul lui Hruşeiov la Congresul XX al P C U S din februarie 1 9 5 6 ) de a ata­ ca în mod deschis pe Dej în aprilie 1 9 5 6 pentru unele dintre abu­ zurile săvârşite de Securitate. Pentru detalii documentare.208/ADRIAN CIOROIANU In iunie 1 9 5 7 . ci doar acuzaţia ce li se aduce: din agenţi ai lui Hruşeiov. aparenţele sunt salvate şi Dej este din nou victorios. Gheorghi Malenkov. 2 0 0 1 . Dej. Victoria lui Hruşeiov în P C U S nu va schimba destinul lor. fusese unul dintre cei ce susţinuseră şi pledaseră cauza desfiinţării Sovrom-urilor (el a şi semnat în 1 9 5 4 . Dej trece la eli­ minarea definitivă a celor doi camarazi de partid: fostul responsa­ bil de partid al Agitaţiei şi Propagandei Iosif Chişinevschi şi inte­ lectualul „liberal" Miron Constantinescu. cu permisiunea şi deplinul acord al acestuia. Molotov. ale că­ ror acte de acuzare pentru excluderea din CC al P M R — ca agenţi ai revizionistului Hruşeiov! — erau deja pregătite. care va fi îndepărtat la începutul lui iulie din posturi. Culisele cazului Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. în calitate de preşe­ dinte al Comitetului de Stat al Planificării. acesta din urmă perce­ put de Dej ca unul dintre rivalii săi personali. (care câştigaseră partida în Prezidiu) convoacă plenul Comitetului Central sovietic în speran­ ţa destituirii lui Hruşeiov. 1956-1961. In momentul în care. din partea română. convenţia de dizolvare a aces­ tui mamut economic).cl. Lazar Kaganovici şi Dmitri Şepilov („grupul antipartinic al celor patru". v. O destalinizare ratată.

al unei gripe care i-ar fi restrâns activităţile şi l-ar fi obligat să rămână la domiciliu. din care făceau parte translatorul Mihai Novicov. Un accident ce ar fi putut schimba cursul istoriei? Comunismul românesc ar fi putut căpăta un alt destin în no­ iembrie 1957 — şi nu prin aceste detalii de culise ce exprimau lup­ ta pentru putere. urmând să ajun­ gă în aceeaşi zi la Moscova. însoţite de un personal „tehnic". de protocol. aeroportul din Moscova anunţând o periculoasă lipsă de vizibilitate în zona ora­ şului. . în dimineaţa zilei de 4 noiembrie acel an. în vederea participării la sărbătorirea zilei de 7 noiembrie. Ed. Echipajul so­ vietic al navei era alcătuit din piloţii Şliahov (comandantul avio­ nului) şi Hriukalov. după scurt timp. Bucu­ reşti. unde în scurt timp avea să ajungă.7. avionul s-a întors la Kiev. condusă de Jânos Kâdâr — cu care Stoica a avut imediat o scurtă întâlnire.Pe umerii iui Marx / 2 0 9 6. Grigore Preoteasa. aici în calitate de conducător al grupului). el a fost întors din drum. 2 6 8 y e z j v o i u m u i memorialistic al lui M. cel ca­ re-1 însoţea de regulă pe Chivu Stoica în deplasări 2 6 8 . stenograful Petrescu şi ofiţerul de Securitate Mecu. şi tehnicianul de bord Pavlikov. Delegaţia cuprindea 6 persoane — Chivu Stoica (în acel mo­ ment prim-ministru al guvernului. Nicolae Ceauşescu. Evenimentul românesc. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo (1957). avionul a decolat către Mos­ cova. poate real. 1 9 9 8 . o vreme. cu un alt avion. După o escală fără probleme la Kiev şi o scurtă întâlnire cu membri ai conducerii R S S Ucraina.3. o delegaţie a P M R a urcat într-un avion sovietic — o cursă specială —. Novicov. ambii navigatori cu experienţă. Ştefan Voicu. în aceste condiţii. Moartea lui Grigore Preotea­ sa. Gheorghiu-Dej a absentat de la acest voiaj — sub pretextul. şi delegaţia maghiară (care mergea tot spre Moscova. din cauza unei ceţi foarte dese. aniversarea a 40 de ani de la revoluţia bolşe­ vică. pa­ ginile presei oficiale de la Bucureşti. Ştefan Voitec şi Leonte Răutu —. cu acelaşi scop). ci printr-un accident care a îndoliat. Alexandru Moghioroş.

Accidentul s-a produs în momentul a ceea ce trebuia să fie ate­ rizarea pe aeroportul moscovit Vnukovo. ultimele sale cuvinte ar fi fost „Asta nu era prevăzut" — spuse. rar izbucnea ici. în momentul în care s-a simţit prima smucitură la con­ tactul avionului cu solul. dibil ca sovi că Dej nu ficarea delii KGB-ului. deşi Preoteasa. un om de bază din echipa lui Dej. Observaţia aparţine lui Mihai Pelin. în timp ce povestea „despre felul cum în America pasagerii sunt legaţi îna­ inte de decolare şi aterizare" 2 7 0 . amândouă avioanele au redecolat către Mos­ cova (mai întâi ungurii. în zilele următoare chenarele îndoliate din presa oficială au fost mai curând discrete. p mod int avea să ca atare. 5 50 0. . pentru a nu afecta re­ 272 portajele omagiale dedicate aniversării de la Moscova . Bulganin. acolo. Caracal şi Târgu Jiu. Ibidem. unde capătă îngrijire activiştii de partid şi mai ales tovarăşii din alte par­ tide" — avea să povestească Novicov 2 7 1 ). câte o discuţie mai animată" 2 6 9 . Comunist încă din studenţie. la scurt timp după prăbuşirea într-o pădure de lângă aeroport. până lai în opinia î cident. pal în comunismiJ tea colegilor Nicolae rămâne un nu poate consumat eL mânesc ar £ tic al vierii 2" \jihai! Ibidem. ca şL< această cale. p.A. Doftana.. între timp. La Bucureşti. alături de pi­ loţi. . redactor-şef al 269 270 271 2 7 1 2 7 2 ziarului RM _i C : r ~ r ^ i al tocmai ii i n s ă * ie i r . cum ar fi «Eliasul» de la noi. Supravieţuitorii au fost duşi imediat la spitalul de partid Kremliovka („un fel de spital special. p p. . a incerte a nu s-ar susi Desigur. apoi echipa lui Stoica). publicist în presa clandes­ tină a mişcării (iar mai apoi. trecut prin închisorile şi lagărele de detenţie de la Jilava. Ibidem. p. cel care a pierit în accident a fost Grigore Preoteasa — cel mai probabil deoarece momentul fatal 1-a surprins în picioare. Potrivit lui Novicov. 4 1 . cele două saloane ale avionului au devenit sufragerii improvizate.! culaţie. Ibidem. iar acolo au fost vizitaţi imediat de o delegaţie sovietică în frunte cu premierul N. nava a ratat pista de aterizare şi. la orele întunecate de la sfârşitul după-amiezii. în care pasagerii „s-au întins în fotolii sau pe canapele şi dormitau. probabil în chip de glumă. s-a aprins în flăcări. din toamna lui 1 9 4 4 . nouă dintre pa­ sageri reuşiseră să iasă şi să se îndepărteze de avion.210/ADRIAN CIOROIANU în cele din urmă. în prefaţa la volumul lui Novicov. Se încheia astfel cariera unuia dintre cei mai importanţi lideri ai momentului. Din cauza proastei vizibilităţi. — avea să avea să-1 curs. 3 C _T_ri_ octombrie l Ş f l Preoteasa nu \m ne ale epocii. în atmosfera de oboseală instalată printre membrii delegaţiei. Craiova. 49.

nava a ratat fccşirea într-o pădure timp. cele două saloane szare.A. sunt fără acoperire. din 4 noiembrie 1 9 5 7 . Bulnaiele îndoliate din n t r a a nu afecta re•oscova 2 7 2 . cu departamen­ tul de Cultură. In atmosfera de iei. construită în anii ' 3 0 . de fapt.: . în acele clipe. Desigur. preferând să rămână necondiţionat alături de Dej. Preoteasa nu luase parte vizibil la nici unul dintre conflictele inter­ ne ale epocii. comunismul ro­ mânesc ar fi mers înainte indiferent de numărul sau calibrul poli­ tic al victimelor de pe Vnukovo. kt in presa clandes'944. alături de pie fteoteasa — cel mai B în picioare. din iniţiativa regelui Carol al II-lea — avea să primească la sfârşitul lui 1957 numele celui dispărut şi avea să-1 păstreze. deşi spectaculoase. în ciuda tuturor schimbărilor intervenite pe par­ curs. aşa cum s-a consumat el. în care pasagerii ttr-. care — ca atare. 273 . probabil în chip ••a smucitură la concaru. nu este deloc cre­ dibil ca sovieticii să nu fi ştiut.redactor-sef al ziarului România liberă). în acel moment al istoriei mondiale. Grigore Preoteasa devenise membru al CC la Congresul al II-lea al P M R din 1955. . în calitate de secretar al CC. Dar istoria contrafactuală. In mod întrucâtva ironic. măcar după dubla escală de la Kiev. cum spune Pelin — ca preţ pentru lichidarea unei părţi incerte a elitei comuniste româneşti mi se pare a fi o variantă ce nu s-ar susţine. unde tovarăşii din alte par•oolo au fost vizitaţi (premierul N. s-ar fi aflat mai tânărul Nicolae Ceauşescu. i importanţi lideri ai jL Comunist încă din petenţie de la Jilava. că Dej nu era îmbarcat în avion. . că ruşii ar fi dorit de fapt eliminarea pe această cale a lui Gheorghiu-Dej.Pe umerii lui Marx / 21 I c redecolat către Mospicaj. pe linie guvernamentală. în aceste condiţii. în locul acelui Preoteasa ce poves­ tea colegilor. iar plenara din iulie 1957 tocmai îl însărcinase.au: rar izbucnea ici. putem medita — în schimb — la ce s-ar fi întâmplat în comunismul românesc dacă. ultimele sale Ipse. chiar şi sacri­ ficarea deliberată a unui echipaj de piloţi — fie el şi aparţinând KGB-ului. până la căderea regimului. Ideea că „Grigore Preoteasa. nouă dintre pa­ le avion. In opinia mea. Propagandă şi Agitaţie (calitate în care făcea parte din această delegaţie). în opinia mea. rămâne un simplu joc intelectual şi nimic mai mult. cel mai vizibil semn al postumităţii sale avea să rămână Casa de cultură a studenţilor din Bucureşti. supoziţiile ce se pot face pe marginea acestui ac­ cident. inevitabil. istoria lui „dacă". în 1 9 8 9 .trebuia să fie ate« e l e întunecate de la fanbilităţi. ea nu poate explica nimic din cele ce aparţin trecutului. el trecuse — între octombrie 1955 şi iulie 1957 prin postul de ministru de Externe.r iui Novicov. de partid Rremiasul» de la noi. Mihai Pelin dezvoltă puţin această variantă în prefaţa citată. din picioare. în timp (agerii sunt legaţi înaMovicov. ar fi murit în locul altuia" 2 7 3 este o simplă spe­ culaţie. ca şi corolarul ei.

cum o numea George Gross într-un articol dedicat „roadelor autonomiei româneşti" 2 7 6 . 27:> 2 / 4 . Les Dictateurs du XXe siecle. în iulie-august 1 9 5 8 Armata Roşie va fi retrasă din România. care îşi va pune amprenta asupra regimului ro­ mânesc pentru următoarele două decenii. Arthur Conte. Luate în sine. Cum îl vede. nici unul dintre evenimentele marcante ale ace­ lor a n i 2 7 4 nu poate explica. 2 7 6 George Gross. alegerea de către Dej a căii na­ ţional-comunismului — alegere inspirată şi benefică pentru partid pe termen mediu.F. John M. în capitolul dedicat liderilor stalinişti. Toate reperele de mai sus sunt trepte pe care Dej. Nu mai era Cum se va vedea în capitolele următoare. J. Rezistenţă fundamentată. „dictatorul viclean" 2 7 5 le urcă răbdător.212/ADRIAN CIOROIANU 6. la origine. Altfel spus. Problems ofCommunism. Toţi autorii care au scris până acum despre România anilor '60 (de la Ghiţă lonescu la Vladimir Tis­ măneanu. singur. ca urmare a ideii lui Dej. ca şi de reţinerea Moscovei de a provo­ ca un posibil 1 9 5 6 românesc. ianuarie-februarie 1 9 6 6 . transmise prin inter­ mediul foarte simpatizatului de sovietici Bodnăraş. nici unul dintre aceste evenimente nu poate explica. Paris. Monthias. „Rumania: the Fruit of Autonomy". singur. beneficiind pe rând de solidaritatea şi rivalităţile propriei echipe. iar din aprilie 1 9 6 4 datează o celebră Declaraţie de independenţă a comuniştilor români. trecând prin Stephen Fisher-Galaţi. în 1 9 6 0 are loc Congresul al III-lea al P M R . pe mitul eminamente stalinist al vocaţiei transformative a indus­ trializării intensive. Kenneth Jowitt sau David Floyd) sunt de acord că indepen­ denţa afişată de partidul comuniştilor români a fost.3. în 1 9 6 1 . în 1 9 6 3 reţinem conflictul deschis în cadrul CAER. 1. Naţionalismul economic Un alt teren pe care Gheorghiu-Dej repurtează o victorie răsună­ toare este naţionalismul economic. trebuie s-o spunem azi. Partidul Comunist din România îşi făcuse o ţintă din această direcţie încă de la Conferinţa Naţională din octombrie 1945. alegerea de către Dej a căii „naţionalismului resurgent". o re­ zistenţă economică. toate acţiunile următoare vor confirma această direcţie. între 30 noiembrie şi 5 decembrie. are loc o interesan­ tă Plenară a Comitetului Central al P M R . Brown. Xy nr. 1 9 8 4 . Dej îl înfruntă pe Hruşeiov cu o armă pe care o moştenea de fapt de la Stalin şi la care nu era dispus deloc să renunţe! In opinia mea.8.

o rerie s-o spunem itive a indusi :ăcuse o ţintă din octombrie uirecţie. o încercare a lui Dej de a vedea. Şi totuşi. are loc o interesan. mai apoi. Altfel o moştenea de mţe! larcante ale ace­ re Dej a căii na:â pentru partid ra regimului roDej. conflictul deschis în de independenţă a uir Conte. Direcţia pe care ei înscriseseră sau se pregăteau să înscrie propriul lor regim comunist naţional avea nevoie de linişte în lumea comunistă. în opinia mea. în bună măsură. o diferenţă de statut între România lui Dej — o ţară încă disciplinată. Nu avem date din care să reiasă că Dej era privit cu mare consideraţie la Belgrad. un secret pentru nimeni că Uniunea Sovietică privea. în paralel. din punctul de vedere al ortodoxiei comuniste — şi Iugoslavia lui Tito. schimbate: 2 7 7 . din ce în ce mai atent către China lui Mao Tzedun.a Madimir TisMonthias.F. Pe 23 iunie 1956. printre altele. care în­ cerca acelaşi lucru cu mai puţin succes. după anul 1 9 5 5 îndeosebi. Era. în acel mo­ ment. Nicoîae Ceauşescu — se temeau foarte mult de instabilitate. evenimentele şi evoluţii­ le din cele două ţări comuniste — Polonia şi. Tito încă vedea în omologul său român un om la care temerea de sovie­ tici era mai mare decât dorinţa de a alege un drum propriu. una dintre cele mai importante ale carierei sale. pentru ca pe 20 octombrie acelaşi an o delegaţie condu­ să de Gheorghiu-Dej să înceapă o vizită oficială de nouă zile la Bel­ grad. preşedintele iugoslav vine pentru trei zile în România. Gheorghiu-Dej. Dej a resim­ ţit încă de la finele anilor ' 5 0 ( 1 9 5 8 . în acel moment. pe care Ceauşescu o va moşteni pe deplin) era mai mare decât simpatia lui Tito pentru Dej. mai ales. secondând astfel Kremlinul. la drept vorbind. Les DicIcins of Communism. întregită şi de viitoarea întâlnire din no­ iembrie 1 9 6 3 2 7 7 . Dar fapt este că această re­ luare a relaţiilor din 1956. J. va crea premisele elaborării proiectului hidrotehVizita pe care Gh. în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat şi în fruntea unei importante delegaţii române.Pe umerii lui Marx / 2 1 3 B o victorie răsunăire au scris până eseu ". Ungaria — erau în măsură să afecteze în egală măsură România şi Iugoslavia. bineînţeles. le acord că indepeni la origine. Nu mai era st 1 9 5 8 Armata transmise prin inter) are loc Congresul al . mereu neîncrezător în imprevizibilul Hruşeiov. In con­ cluzie. pentru ca iniţiativele lor să nu provoace valuri cu consecinţe greu de evaluat. „dictatorul solidaritatea şi 3\ei de a provolul dintre aceste către Dej a căii Gross într-un *. ceea ce losip Broz Tito gândeşte despre evenimentele în curs din Polonia şi Ungaria. a cărei dependen­ ţă de U R S S era la cote minime. în mod di­ rect. era. Dej face eforturi pentru ameliorarea relaţii­ lor cu altădată ereticul Tito. ca şi. o face la Belgrad între 22 şi 30 noiembrie 1 9 6 3 a fost. Ambii lideri — Dej şi Tito. simpatia lui Dej faţă de Tito (însoţită de o bună doză de gelozie politică. datele problemei erau.1 9 5 9 ) un interes tot mai mare pentru veştile care veneau de la Beijing.

fuseseră stabi­ lite de comun acord. In consecinţă.2 1 4 / ADRIAM CIOROIANU nic comun Porţile de Fier F . din 6-7 iunie 1 9 6 2 . . Ghe brie 1 9 6 4 . D intenţii şi va a tru care a d j ţ aniversarea i Est. ir a :^m .3. la Plenara din noiembrie-decembrie 1 9 6 1 . personală. 2 7 8 278 z---Zi— Să-1 Jk nomice X\TIa tuiui Execuţii . Bucureştiul să dea semnalul clar de susţinere a negociatorului-şef al României. după prin­ cipiul „diviziunii internaţional-socialiste a muncii". în obiecţiile sale referitoare la planul CAER de stabilire a unor organe supranaţionale de control cu drept de intervenţie în politica economică a sta­ telor membre 2 7 9 . Alexandru Bârlădeanu. moment a 1 tâDed că în presa puncte" dk blemele telit din de de la Krc*. privind lichidarea unor pretenţii şi restricţii de ordin economic. • •-• EJM bancă a ţănli . să-şi declare încă adeziunea la li­ nia sovietică de integrare economică a ţărilor din CAER. pentru ca apoi. • .. Ceauşescu şi Iliescu. Porţile de Fier I. din acest punct de vedere — chiar dacă inevitabil subiective — amintirile personajului: vezi Lavinia Betea. iar lucrările efective au demarat la scurt timp..e carar. mai ales după semnarea acordului din 20 martie 1960. Evenimentul Românesc. BucureşTito vedea în Dej un emul al său. aşa că nu se temea de un mesaj de o incompatibilitate majoră — mai ales că în acel moment datele esenţiale ale proiectului economic comun. Graţie Dunării.. prin deciziile Plenarei lărgite a CC al P M R din 5-8 mar­ tie 1 9 6 3 . O „independenţă" sui-generis Semne ale unui dezacord economic românesc apar la cea de-a XVI-a sesiune CAER de la Moscova.eruTA Aparent. după iaj tica şi dedafij decembrie 1! lui Medar! tocmai pentru a persoana hai ţiile unui nev). iar încăpăţânarea lui Dej de a nu accepta implicarea unei ter­ ţe părţi — bulgare sau sovietice — o dubla pe a sa. •. Acordul pentru realizarea şi exploatarea în comun a Complexului hidroe­ nergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I a fost ratificat pe 24 iunie 1 9 6 4 de către Consiliul de Stat al României. Aceasta nu împie­ dică Bucureştiul ca. deveniseră parteneri politici de încredere. Tito şi Dej. în principiu. de la Washington. Pe plan intern. Tito ştia că Dej nu este un lider imprevizibil. Congresul P M R din iu­ nie 1 9 6 0 lansează două proiecte ambiţioase: un program de indus­ trializare şi un plan general de dezvoltare până în 1975 (la care mai putem adăuga un al treilea. în stare să-i confirme că alegerea pe care el în­ suşi o făcuse în 1 9 4 8 . 6. Semne de ame­ liorare apar şi în relaţiile dintre România şi Statele Unite. Bucureşti. După sesiunea CAER din iunie 1 9 6 2 .' 4 9 (prin ruperea precoce de tutela stalinistă) fusese una bună. 2 7 9 Interesante. de scriere a unei istorii a partidului comunist din România!).9. la fel de ambiţios şi poate mai curajos: propunerea. Iu­ goslavia şi România. Alexandru Bârlădeanu despre Dej. in iunie tuagena urmă i se va. 1 9 9 7 . Dej este primul conducător de stat comunist care are onoa­ rea de a se adresa Adunării Populare a Republicii Federative Iugoslavia (parlamen­ tul comunist al ţării). Breşa îsi va găsi un . reia.

în schimb. la Bucureşti se va întruni cea de-a XVI 1-a sesiune a CAER. cea care pune în discuţie. România este totodată singura ţară din bloc ce reia.Pe umerii lui Marx / 2 1 5 tiu! primeşte un număr de vizite — Nikita Hruşeiov în 1 8 . Aparent.2 0 decembrie 1 9 6 2 ) . — me­ nite să-1 convingă de lipsa de fundament şi riscurile rezistenţei eco­ nomice româneşti. concomitent cu a IlI-a şedinţă a Comite­ tului Executiv al organizaţiei ( 1 4 . ca şi. din considerente care privesc tactica de moment a lui Dej. în iunie 1 9 6 3 . acestuia din urmă i se va „face cadou". printre altele. In acelaşi timp. în condi­ ţiile unui puci intern de partid. legăturile cu preaexotica şi declarat prochineza ţară comunistă Albania. pe 17 aprilie 1 9 6 4 . la sărbătorirea sep­ tuagenarului Hruşeiov de la Moscova. o încercare in extremis de a suplini. printr-o bancă a ţărilor socialiste. Ca pentru a arăta că obiecţiile româneşti nu sunt neapărat legate de persoana lui Hruşeiov (înlăturat pe 14 octombrie 1 9 6 4 . astfel că pe 21 decembrie 1 9 6 3 Radio Tirana anunţa cu mândrie că la funeraliile lui Medar Stila (fost preşedinte al Adunării Populare de la Tirana. înfiinţarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică. lipsa de fonduri investiţionale comune ce caracteriza economia tuturor ţărilor din Estul comunist.1 9 septembrie ş.a. Plenara simultană de la Bucureşti cu o incomo­ dă Declaraţie din aprilie ca anexă. Mai mult. România publi­ că în presa regimului fragmente din celebra „scrisoare în 25 de puncte" din 14 iunie 1 9 6 3 a CC al PC Chinez în legătură cu pro­ blemele divergente dintre Moscova şi Beijing (este singura ţară-satelit din Estul european care o face înainte de a primi lumină ver­ de de la Kremlin). şi succedat de Leonid Ilici Brejnev).2 5 iu­ nie. în Berlinul de Est. după îngheţul dictat de U R S S în 1 9 6 1 . Gheorghiu-Dej absentează şi la întâlnirea CAER din noiem­ brie 1 9 6 4 cu noua conducere sovietică de la Moscova Breşa principală provocată de echipa de la Bucureşti a lui Dej îşi va găsi un alibi extraordinar într-un articol publicat în februa- . tocmai decedat) participaseră ambasadorii român şi chinez. Dej nu se lasă însă impresionat de aceste declaraţii de intenţii şi va avea în perioada următoare o serie de iniţiative pen­ tru care adjectivul surprinzător nu este deplasat: el absentează la aniversarea celor 70 de ani ai lui Walter Ulbricht. est-germanul Walter Ulbricht în 1 5 .

în care este combătută ideea) sau.. astfel încât ecoul ei să ajungă departe. nici impostură. în care se spune: „labirintul de formulări obscure (ascunde.. Stăpân de necontestat la el acasă.C. la fel de criticat. Valev în revista Vestnik Moskovskogo Universiteta a Universităţii „Lomonosov" din Moscova. In­ titulat Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din Româ­ nia. cu subiecte economice tratate după calapodul ideolo­ gic al epocii) apărea cu un supliment masiv. cum spune Georges Haupt.) tendinţa de des­ prindere din ansamblul economiilor naţionale a unor fâşii din terito­ riu (. numărul din ianuarie 1 9 6 5 al revistei Lupta de clasă. Din şeful celui mai servil satelit al Uniunii. 16. A. Rumania: the Fruit. franceză. In realitate. n. un veritabil spectacol mediatic: numărul din 12 iunie 1 9 6 4 al Vieţii Economice (altfel o revistă de specialitate. germană. Acest răspuns a fost. . articolul demonstra. debarasat de toţii duşmanii necomunişti şi de toţi adversarii din propriul partid care i-ar fi putut peO bună analiză la Gross..m. în sine. vine de la Bucureşti un răspuns de o duritate politi­ că notabilă prin coloanele revistei Viaţa Economică (ediţia din 12 iunie 1 9 6 4 ) . Aceleaşi motive — similitudinea de idei cu Valev — vor sta la baza atacului la care vor fi supuse lucrarea din 1 9 6 4 a economis­ tului cehoslovac Jiri Novozamsky dedicat subiectului la modă în spaţiul comunist est-european.2 1 6/ ADRIAN CIOROIANU rie 1 9 6 4 de economistul sovietic E. spaniolă şi rusă.. nordul Bulgariei şi estul U R S S . Bulgaria şi URSS. Sub titlul „Concepţii potrivnice principiilor de bază ale relaţiilor economice dintre ţări­ le socialiste". pe o hârtie de calita­ te superioară. Congresul din mai 1 9 6 4 al Societăţii de Geografie a U R S S .). „l'enfant terrible de l'Europe de l'Est". necesita­ tea unor „complexe economice interstatale". nu era nici teribilism. p.. Dej devine la mijlocul deceniului şapte. pe baza unor hărţi ce alipeau sudul României. este vorba de o încer­ care de teoretizare a unui proces de dezmembrare a economiilor na­ ţionale şi a teritoriilor naţionale ale unor state socialiste" 280 . în care poziţia românească era tradusă în engleză.B. anume „planificarea supranaţională" (v. Cu alte cuvinte şi în ultimă instanţă.

Braşov.10. înconjurat de o echipă a cărei stabilitate depindea în primul rând de el. interzicerea prac­ ticii de a se da străzilor sau instituţiilor nume ale unor persoane aflate încă în viaţă. aflat pe (şi bine înfipt în) picioarele sale. pe măsură ce acest stalinism de fond era drapat într-o formă de naţionalism ce se dovedea a fi se­ ducătoare pentru românii săturaţi de hegemonia sovietică. Liberalismul de circumstanţă Azi. Gheor­ ghiu-Dej clarifica raportul dintre istoria şi memoria partidului. La capătul unui deceniu în care teroarea fuse­ se împletită cu o propagandă de proporţii a Panteonului comunist. românii au fost plăcut impresionaţi de idee. Din acest punct de vedere. Dej propunea înde­ părtarea tuturor statuilor lui Stalin şi. spunând că partidul comuniştilor români nu are de reabilitat pe nimeni — din moment ce destalinizarea. Timişoara ş. ci şi observatorii străini: la mijlocul lui noiembrie 1 9 6 0 . în raportul său prezentat în deschidere. în decembrie 1 9 6 0 avea să vină şi confirmarea oficială a acestei re-românizări. . plenara CC al P M R din 30 noiem­ brie-5 decembrie 1 9 6 0 a stabilit datele esenţiale ale comportării echipei de la vârf. ne apare clar că stalinismul lui Dej a fost (şi Vladimir Tis­ măneanu observa acest lucru) mai mult unul instinctual decât unul plecat din convingeri ideologice propriu-zise. Gheorghe Gheorghiu-Dej prinsese destul curaj pentru a se com­ porta ca un lider comunist naţional. Craiova. prin de­ cizia MAN ca vechile regiuni Constanţa. avusese loc în România prin epurările care deja se pro­ duseseră în 1952 şi 1 9 5 7 ! Ca măsură preventivă în vederea unui viitor mai limpede din acest punct de vedere. Şi nu este de­ loc paradoxal că această trăsătură 1-a făcut să fie cu atât mai dura­ bil (epoca Ceauşescu o dovedeşte). De fapt. totodată. nu numai românii sunt seduşi.3. 6.cl. atât de la modă în Euro­ pa de Est.Pe umerii lui Marx / 2 1 7 riclita acea întâietate care-i devenise a doua natură. analiştii din exterior însăr­ cinaţi cu monitorizarea presei româneşti vor fi fost plăcut sur­ prinşi să audă crainicii de la Radio Bucureşti numind Oraşul Sta­ lin pe vechiul şi adevăratul său nume.

atunci. 7 3 . Desfiinţarea (un 281 p r j n a c e a s t ă nouă lege a împărţirii administrative a ţării. nr. Profitând în mod direct de conflictul celor două superputeri comuniste. stabilitatea regimului său depindea tocmai de stabilitatea doctrinei şi a principiilor oficial enunţate. pe mice ale regim dintre cele mai de • 2 8 3 1 .2 1 8 / ADRIAN CIOROIANU să revină la numele lor tradiţionale de Dobrogea. Uniunea Sovietică şi China. în schimbări doctrinare. Este foarte probabil că Dej a înţeles că schimbarea — adevărata schimbare — vine de la Moscova. Derusificarea declanşată de Gheorghiu-Dej nu înseamnă de­ cât un liberalism de circumstanţă. martie-aprilie 1 9 6 4 . Fosta Regiune Autonomă Maghiară intra astfel în istorie. după cum bine observa Georges Haupt). Oltenia. Numai că Dej nu era interesat. şi nu de la Beijing. Dar simpla încercare a lui Dej de a poziţiona ţara sa pe o linie media­ nă în acest conflict înseamnă foarte mult. X I I I .d. la momentul respectiv.a. p. în conflictul semiideologic şi semiorgolios cu Beijingul. în acel moment. de exemplu. mai aproape de ceea ce putea să însemne reformă în sistem. în deceniu şi ji dului la toate i mânia lui Dej trădat de un rii memoriei acestuia de 1 9 6 0 . România lui Dej supune Kremlinul unui adevărat şantaj 2 8 2 . ci sunt proiectelor econca fel. numărul regiu­ nilor era redus de la 18 la 16. „Perspectives for Eastern Europe".e. 2 8 1 O paranteză istorică era astfel închisă. spune inspirat Richard V Burks. antistalinist) al lui Hruşeiov din februarie 1 9 5 6 şi în contextul eforturilor pe care liderul so­ vietic le făcea pentru a arăta o altă faţă. poziţia Uniunii Sovietice se afla. în care curajul maxim mergea (doar) până la acordarea unei importanţe egale tuturor vocilor (adică sovietice şi chineze) aflate în conflict. Albania comunistă a lui Endver Hodxa. impusă din motive ce îmbi­ nau raţiuni economice şi de orgoliu naţional. l-ar fi fe în pan chis Institutul colae Iorga în 1 stra vocaţia pa 284 Nu numai • (primul număr. dar nu trebuie pierdut nici un moment din vedere că. Ro­ mânia lui Dej nu a trecut de partea Chinei — în sensul în care a făcut-o. In aceste condiţii. 2. în conflictul din­ tre Moscova şi Beijing ruşii şi nu chinezii erau inovatorii ideolo­ gici.m. devine limpede că. Banat ş. După raportul iconoclast (i. a comunismului moscovit. devine evident că linia apărată de Dej era cea a unui conservatorism monolitic de extracţie stalinistă (sau un „stalinism luminat". Problems of Communism. Raţior recţii de ampl mâniei era în» nişte şi (doar) pectiv 6 9 % în gre primea ISO 3 0 0 0 0 vestprocente nu niei. diferită. tei sovietice n 1 noiembrie mm (având ca foarte îndeapibfl Ivaşcu) au fost q a unei linii cietăţii. 282 The successful Rumanian Use of Blackmail.

Pe

umerii

lui

Marx / 2 1 9

ltenia, Banat superputeri Dej supune :rdut nici un •conflictul dinatorii ideololui Hruşeiov ;e liderul somunismului ogic şi semiafla, atunci, sistem. Ro­ sul în care a Hodxa. Dar -inie mediaprobabil că - -sine de la interesat, în gimului său piilor oficial I apărată de cţie stalinisrva Georges a acordarea : şi chineze) seamnă deve ce îmbi­ e r e a (un
umărul regiuintra astfel în :ard V Burks, nr. 2, mar-

fel de-a spune „naţionalizarea") Institutului de limbă şi literatu­ ră rusă „Maxim Gorki", a Institutului Româno-Rus (cu tot cu re­ vista editată de acesta, Analele Româno-Sovietice), a Muzeului Ro­ mâno-Rus şi — chiar mai devreme — a reţelei-mamut a librării­ lor „Cartea Rusă", dispariţia în 1 9 6 3 a ediţiei româneşti a revis­ tei sovietice Novoe Vremia (Timpuri Noi) şi înlocuirea ei — de la 1 noiembrie acelaşi an — cu mult mai liberalul săptămânal Lu­ mea (având ca prim redactor-şef pe intelectualul luminat — dar foarte îndeaproape controlat de partid, din păcate — George Ivaşcu) au fost în acel moment semne spectaculoase de căutare a unei linii naţionale în experimentul comunist 2 8 3 . Relaxarea so­ cietăţii, în ansamblul său, atingea cote nemaiîntâlnite în ultimul deceniu şi j u m ă t a t e 2 8 4 . Numai că, din păcate, implicarea parti­ dului la toate palierele societăţii, în loc să scadă, a crescut iar Ro­ mânia lui Dej nu-şi dezminte nici o clipă caracterul poliţienesc trădat de un control acerb al societăţii de către regim. Depozita­ rii memoriei lui Dej leagă, prin mijlocirea unor cifre, numele acestuia de fenomenul complex al modernizării de după anul 1 9 6 0 . Raţionamentul e just, dar la o analiză istorică suportă co­ recţii de amploare. In 1 9 6 4 de exemplu, comerţul extern al Ro­ mâniei era îndreptat în proporţie de 3 3 % către statele necomuniste şi (doar) 4 1 % către Uniunea Sovietică (faţă de 2 0 % , res­ pectiv 6 9 % în 1 9 5 5 ) . In 1 9 6 4 , litoralul modernizat al Mării Ne­ gre primea 1 8 0 0 0 0 de turişti, din care 10 0 0 0 scandinavi şi 30 0 0 0 vest-germani. Pare surprinzător, numai că aceste cifre şi procente nu reflectă nicidecum cosmopolitizarea bruscă a Româ­ niei, ci sunt doar interfaţa nevoii regimului de devize necesare proiectelor economice proprii (proiecte pentru care Stalin, dealt­ fel, l-ar fi felicitat pe Gheorghiu-Dej!).
în paralel cu aceste instituţii proruse desfiinţate, în 1 9 6 3 a fost (redes­ chis Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, care fusese înfiinţat de Nicolae lorga în 1 9 1 4 şi a cărui raţiune de existenţă era însăşi aceea de a demon­ stra vocaţia paneuropeană a României. 2 8 4 Nu numai revista săptămânală Viaţa economică a apărut în acest an 1 9 6 3 (primul număr, pe 23 august!), ca purtătoare de cuvânt a noilor ambiţii econo­ mice ale regimului, ci şi revista lunară de cultură cinematografică Cinema, una dintre cele mai de succes publicaţii ale României comuniste.
2 8 3

220 / A D R I A N

CIOROIANU

6.3.11. Declaraţia din aprilie 1964 Gramajul de rusofobie din reţetarul ofensivei lui Dej — vezi publicarea în 1 9 6 4 , sub îngrijirea istoricului academician Andrei Oţetea, a manuscriselor lui Marx găsite la Amsterdam de profeso­ rul polonez Stanislaw Schwann 2 8 5 , debarcarea scriitorului Mihai Beniuc de la conducerea Uniunii Scriitorilor în februarie 1 9 6 5 şi înlocuirea lui cu Demostene Botez etc. — este indubitabil. Rusofobia încurajată discret de Dej (o canalizare în interesul partidu­ lui a rusofobiei româneşti tradiţionale) era una resentimentară şi nu va ajunge niciodată până la punerea în discuţie a sistemului în­ suşi; din contră, ea favorizează apariţia „căii româneşti spre comu­ nism" şi întăreşte regimul de la Bucureşti, făcându-1 cu atât mai impermeabil la curente critice sau reformatoare 2 8 6 . Exemplul prin excelenţă este Declaraţia Plenarei lărgite a Partidului Muncitoresc Român din 1 5 - 2 2 aprilie 1 9 6 4 (aşa-zisa „declaraţie de indepen­ denţă"), devenită aproape instantaneu obiect de cult dar care este, la o lectură actualizată, un manifest al ortodoxismului ideologic elaborat de un partid cu pretenţii „naţionale" ce-şi rezervă drep­ tul de a pleda pentru unitatea de monolit a reţelei comuniste mondiale 2 8 7 . Este cu totul greşit să se spună că România lui Dej ar fi dorit o reformare veritabilă a comunismului; în fapt, ceea ce doreau comuniştii aflaţi la putere în România era tocmai stabili­ tatea, la nivel mondial, a doctrinei. în vara anului 1 9 6 4 , regimul Gheorghiu-Dej a tranşat şi dispu­ ta pe care o purtase, vreme de aproape două decenii, cu inamicii
Kari Marx, însemnări despre români (manuscrise inedite), Ed. Academiei R P R , Bucureşti, 1 9 6 4 . 2 8 6 In cursul anului 1 9 6 4 sunt eliberaţi din închisori şi ultimii deţinuţi poli­ tici ai regimului. Departe de a fi un gest de clemenţă sau de regret, acest eveni­ ment semnalează convingerile pe care regimul le nutreşte: că este mult prea pu­ ternic pentru a mai fi pus în pericol din interior şi, pe de altă parte, că drumul comunizării este ireversibil.
2 8 7 Declaraţia era semnată „CC al P M R " tocmai pentru a sublinia coeziunea fără fisură a echipei de la Bucureşti, iar în cele şapte capitole ale sale cele mai „curajoase" cereri sunt puse la adăpostul unor citate din evangheliile dogmei — Engels este citat de două ori, Lenin de şase, iar Declaraţia din noiembrie 1 9 6 0 a Consfătuirii partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova de patru ori. 2 8 5

Pe

umeri

Marx

I

ui Dej — vezi •• mician Andrei " n \ de profesotorului Mihai ^ruarie 1 9 6 5 şi ubitabil. RusoÎ eresul partidu' ntimentară şi sistemului în;ti spre comu1 cu atât mai Exemplul prin Muncitoresc de independar care este, 'ului ideologic rezervă drepei comuniste mânia lui Dej fapt, ceea ce ocmai stabilinşat şi dispu:. cu inamicii
\cademiei R P R , deţinuţi poli:t, acest evenimult prea pu­ făite, că drumul blinia coeziunea de sale cele mai feliile dogmei — embrie 1 9 6 0 a de patru ori.

săi interni. După model stalinist, regimul comunist român fusese neiertător cu toţi cei care l-ar fi putut pune în pericol. Dar, în acest moment, un decret al Consiliului de Stat din 16 iunie şi un altul, adiacent, din 24 iulie, graţia de restul pedepsei un număr de 3 4 6 7 de condamnaţi (dintre care 2 5 0 0 deţinuţi politici), respec­ tiv 3 2 4 4 (3 2 0 5 politici). După cum se spunea în propunerea de graţiere a Ministerului Afacerilor Interne (condus de Alexandru Drăghici), aceşti deţinuţi politici eliberaţi (dar marcaţi în conti­ nuare de cazier penal!) nu mai reprezentau o ameninţare pentru un regim care se consolidase pe deplin în interior şi fusese recu­ noscut pe plan internaţional. Ce mai rămânea din fosta elită poli­ tică sau culturală a României erau repuşi în libertate; de reţinut că nu era fructul unei îngăduinţe a regimului, ci mai curând recu­ noaşterea faptului că aceşti oameni, martirizaţi de suferinţa din închisori, nu mai constituiau un pericol direct — chiar dacă, pen­ tru liniştea regimului, ei aveau să rămână sub observaţie. Derusificarea şi relaxarea politică operate de Dej, oricât de dis­ cutabilă ni s-ar părea azi, a fascinat mediile intelectuale româ­ neşti; trebuie reţinut şi interpretat ca atare faptul că, în timp ce la Belgrad făcea valuri afacerea Mihailov288, în timp ce în Polonia, Un­ garia şi Cehoslovacia apăreau Tibor Dery, Leszek Kolakowski, Ladislav Mnacko ş.a., rezistenţa intelectuală a României se rezuma la producţii cu cheie de genul piesei lui Teodor Mazilu din 1962 Proştii sub clar de lună (producţii cu cheie ce vor face deliciul spec­ tatorilor şi cititorilor români şi vor simboliza, în mare, rezistenţa intelectuală până departe, în anul 1 9 8 9 ! ) . Randolph L. Braham, amintind aceste exemple, vorbeşte despre un „oportunism mai ac­ centuat al intelectualilor români " 2 8 9 prin aceasta, confirmând o teză pe care, cu douăzeci de ani mai devreme, o susţinuse, cum se va vedea în continuare (vezi capitolul 7), un comunist român de­ venit între timp victimă, Lucreţiu Pătrăşcanu. Mai îngăduitor,
Asistent la Facultatea de Filosofie din Zadar, Mihailo Mihailov publică la începutul lui 1 9 6 5 în lunarul literar Delo articolul „Moscova în vara lui 1 9 6 4 " , în care spunea că lagărele morţii au apărut în Rusia din anul 1 9 2 1 , deci înainte de regimul lui Hitler în Germania, şi că regimul comunist ar fi avut puncte co­ mune cu Inchiziţia epocii lui Filip al II-lea. 2 8 9 Braham, „Rumania: Onto...", p . 2 3
2 8 8

222/ADRIAN

CIOROIANU

Haupt observa doar imposibilitatea unei altfel de rezistenţe de or­ din intelectual datorită dezbinării endemice a intelectualilor ro­ mâni comunişti „rebeli" în raport cu regimul. Acesta a fost climatul intern care a primit entuziasmat libera­ lismul limitat al lui Gheorghiu-Dej. Un Dej care, de la un anumit moment, pare fie a se molipsi de polimorfismul partidului pe care-1 conducea, fie a fi el însuşi agentul provocator al acestui poli­ morfism. Fotografiile de presă ale anilor 1 9 4 4 - 1 9 5 0 ne înfăţişea­ ză — cum bine observa Mary Ellen Fischer 2 9 0 — un Gheor­ ghiu-Dej la început cu înfăţişare comună, mai ades în haine de lu­ cru sau în cămaşă deschisă pe piept a la proletaire, cu o mină de to­ varăş de treabă şi o permanentă five o'clock shadow pe obraji — aceasta, spre deosebire de un Pătrăşcanu mai mereu în costum, elegant, sofisticat, mereu proaspăt bărbierit şi, în consecinţă par­ că, perdant. In anii ' 6 0 , revistele ilustrate de la Bucureşti ne pre­ zintă însă un alt conducător Dej — anume întruchiparea prospe­ rităţii sobre a celui ce conduce, a liderului care a redescoperit plă­ cerea costumului bine croit şi a cravatei în ton. Gheorghiu-Dej de­ venise Conducător naţional şi nu mai dorea să ascundă acest lucru. Dincolo de toate aceste detalii, Gheorghiu-Dej lasă la moartea sa, survenită pe 19 martie 1 9 6 5 , o cu totul altă Românie decât cea pe care o preluase la începuturile regimului său. Diferenţa este considerabilă, şi — oricât ar părea azi de paradoxal — meritul principal pentru această evoluţie, primită favorabil de către socie­ tatea românească, îl are, fără îndoială, cel care a fost, mai întâi, primul lider stalinist al României şi primul ei lider comunist na­ ţional în cele din urmă, duşmanul intratabil al opoziţiei politice şi apoi eliberatorul ei din închisori, dogmaticul prosovietic şi, apoi, cel care a căutat o cale diferită de cea a Moscovei. Gheorghe Gheorghiu-Dej a debutat sub semnul conservatoris­ mului reacţionar, intratabil şi dogmatic în sens stalinist şi a termi­ nat ca o speranţă a liberalismului comunist de extracţie leninistă. Un drum bun pentru el şi benefic pentru ţară. Spre totala — şi ne­ plăcuta — surpriză a românilor, urmaşul său, Nicolae Ceauşescu
M. E. Fischer, Nicolae Ceauşescu. A Study in Politicul Leadership, Boulder & London, 1 9 8 9 , p. 4 0 .
2 9 0

Pe

umerii

lui

Marx / 223

de rezistenţe de ort intelectualilor rointuziasmat libera­ le- de la un anumit iii partidului pe ca­ pot al acestui poli~ ] ne înfăţişea0 JP — un Gheor•des în haine de luI cu o mină de toI pe obraji — mereu în costum, : nsecinţă par• Bucureşti ne prerhiparea prospea redescoperit plă:: rghiu-Dej deidă acest lucru.
Iasă la moartea

va face, după martie 1 9 6 5 şi până în decembrie 1 9 8 9 , acelaşi drum — numai că în sens invers. 6.4. Lucreţiu Pătrăşcanu — omul din umbra propriului mit azul Pătrăşcanu, foarte discutat în România anilor '90, ilustrează \«0> cum nu se poate mai bine breşa existentă şi semnalată atât de des (şi nu numai la noi) între memorie şi istorie, lucru deloc surprinzător mai ales într-o ţară cu memoria în curs de recuperare şi cu istoria în curs de rescriere. Dar mai ilustrează ceva: capacitatea unui personaj istoric de a ieşi victorios (după moarte, sau mai precis chiar prin moarte) în memorie, chiar dacă — va trebui s-o recunoaştem — în istorie el rămâne alături de cei învinşi. 6.4.1. Şansa ratată a comunismului autohton? în discursul de nuanţă istorică de astăzi, rememorarea celui care a fost intelectualul, comunistul şi ministrul Lucreţiu Pătrăş­ canu ( 1 9 0 0 - 1 9 5 4 ) este în primul rând una afectivă, care nu are o mare apetenţă pentru datele reale ale personajului sau ale vremii sale. Prinşi în farmecul unei facile demonstraţii care face din acest personaj o victimă printre alte victime ale panteonului naţional (demonstraţie facilă, dar nu falsă, pentru că într-adevăr avem de-a face cu o victimă a unui partid pe care cel în cauză se considera a fi cel mai potrivit pentru a-1 c o n d u c e 2 9 1 ) , deseori preferăm să tre­ cem cu vederea câteva dintre datele istorice care-i pot mina posta­ mentul. La peste cinci decenii de la uciderea sa şi după alte aproa­ pe patru decenii de la reabilitarea din 1 9 6 8 , Pătrăşcanu încarnea­ ză un mit: cel al bunului comunist sau al comunistului român pa­ triot — şansa ratată a comunismului naţional, cum se spune uneori. Câte etichete, tot atâtea căi spre construirea celei mai la îndemâ­ nă dintre dihotomii, în stare să ne convingă de faptul că, asemeni oamenilor în genere, comuniştii pot fi buni sau răi. Simbolul celor
291 Vezi volumul lui Mihai Giugariu (coord.), Principiul bumerangului. Docu­ mente ale procesului Lucreţiu Pătrăşcanu, Ed. Vremea, Bucureşti, 1 9 9 6 .

lie decât cea - - I iferenţa este ' - : xal — meritul ae către societ a fost, mai întâi,

lider comunist na•poziţiei politice şi (•nsovietic şi, apoi, •nul conservatorisafinist şi a termi'acţie leninistă, totala — şi neJae Ceauşescu
'Mp, Boulder &

224 / ADRIAN CIOROIANU

din urmă — buni sau naţionali, pentru că au fost victimele celor­ lalţi —, opus celor răi — adică moscoviţi — tinde să devină Lucre­ ţiu Pătrăşcanu. Nefiind partizanul istoriei contrafactuale (ce-ar fi fost dacă...), cred că a prefera un comunism ă la Pătrăşcanu unui comunism ă la Dej sau ă la Ceauşescu rămâne un simplu şi inefi­ cient exerciţiu de imaginaţie. Fără a atenta cu orice preţ la memo­ ria primului numit, este mult mai firesc să înţelegem că, sub orice firmă, comunismul, ca sistem, rămâne acelaşi — adică defectuos în însăşi fibra sa. Atunci, de ce — ne putem întreba —, într-o vreme în care sta­ ţii de metropolitan şi pieţe, în multe oraşe, îşi schimbă numele, în care „bulevardul Republicii" devine aproape invariabil în oraşele ţării „bulevardul Carol I", numai Pătrăşcanu nu pierde nimic (nici nu a avut, e drept), ci, din contră, împrumută numele său unor străzi? De ce, aprinşi de atâta luciditate în analiza altor destine comuniste, devenim brusc permisivi în rememorarea lui? 6.4.2. Un funcţionar al represiunii Una dintre ipotezele aflate astăzi în circulaţie susţine că Pătrăş­ canu ar fi fost, faţă de alţi tovarăşi ai săi, un individ mai imper­ meabil la utopie şi că ar fi considerat ca excesiv zelul celor care se pregăteau să comunizeze în marş forţat România; se mai spune că reţinerea suspicioasă faţă de sovietici l-ar fi apropiat mai curând de liderii partidelor democratice (alături de care a putut trata re­ tragerea României din alianţa cu Germania nazistă, în vara lui 1 9 4 4 ) decât de tovarăşii săi de partid. Totuşi, astăzi apare evident că el a fost şi a rămas un membru fidel al facţiunii comuniste ro­ mâneşti în cele mai discutabile perioade din existenţa acesteia — mă refer aici inclusiv la anii ' 3 0 —, perioadele celor mai fantezis­ te şi mai antinaţionale rezoluţii privind caracterul statului român şi graniţele sale. Ca în cazul atâtor alţi comunişti europeni, lucidi­ tatea sa nu a mers până la a vedea, în epurarea comuniştilor ajunşi la Moscova (Marcel Pauker, Al. Dobrogeanu-Gherea, Christian Rakovski etc.) şi în marile procese staliniste din 1 9 3 6 - 1 9 3 8 , sem­ nele rău prevestitoare ale propriei sale căderi.

Pe

umerii

lui

Marx/ 225

victimele celorsă devină Lucref actuale (ce-ar fi Pătrăşcanu unui simplu şi inefipreţ la m e m o em că, sub orice • adică defectuos ne în care staibă numele, în abil în oraşele 'de nimic (nici nele său unor altor destine | lui?

Idealul, ca şi dragostea, poate orbi. Dar orbirea lui Lucreţiu Pă­ trăşcanu ascundea — cum nu putem admite ideea unui rafinat masochism intelectual — măcar o doză bună de naivitate. Deşi avea multe date pentru a înţelege maniera în care Partidul Comu­ nist ştie să-şi răsplătească aderenţii fideli, Pătrăşcanu va muri con­ vins că el a dat partidului mult mai mult decât a primit, adică ar fi oferit — pe de o parte — asistenţa calificată, în calitate de avo­ cat, în timpul proceselor ilegaliştilor comunişti din anii ' 3 0 şi — pe de alta, dar nu în ultimul rând — o oarecare greutate şi legiti­ mitate intelectuală, un suport teoretic foarte scump la vedere în­ tr-un partid precum cel al comuniştilor români care, deşi născut dintr-o mişcare socialistă eminamente intelectuală de sfârşit de se­ col X I X (vârsta de aur a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea), de­ venise, din acest punct de vedere, insignifiant — ceea ce explică oarecum reflexul antiintelectualist, mai mult sau mai puţin evi­ dent, al tuturor generaţiilor de comunişti români. Probabil Pătrăşcanu n-a înţeles niciodată că, în apriga luptă pentru putere ce va începe imediat după intrarea în legalitate din 1944, poziţia sa era pe zi ce trece mai fragilă — mai întâi datorită propriului statut de intelectual suspectat a fi, printre contempora­ nii săi, the most independent and West-oriented of the Communist leaders292, apoi pentru că imaginea sa distona cu reprezentarea-tip a liderului partidului pe care-1 servea (vezi mai sus descrierea făcută de către Mary Ellen Fischer lui Gheorghe Gheorghiu-Dej). Pătrăş­ canu era, cu siguranţă, un foarte bun orator (oricum mai bun de­ cât cea mai mare parte dintre colegii săi de partid, inclusiv Gheor­ ghiu-Dej), iar cuvântările sale de la Cluj — precum cea din 11 iu­ nie 1 9 4 6 — au cucerit o bună parte dintre etnicii românii de aco­ lo, speriaţi de rapiditatea cu care unii membri ai minorităţii ma­ ghiare, dintr-un instinct de conservare pervertit, treceau de la radicalitatea de dreapta a ideologiei lui Horthy la cea de stânga, veni­ tă odată cu Armata Roşie (aceste cuvinte ale lui Pătrăşcanu, de alt­ fel, s-au constituit ulterior, instrumentate de adversarii săi de la Bucureşti, în probe grele ale presupusului său şovinism). Totuşi, în
Vezi *** „Romanian Party and Congres", în Newsfrom behind the Iron Cur­ tam, voi. 5, nr. 2, februarie 1 9 5 6 , p. 3.
2 9 2

:ine că Pătrăs­ ei mai imperpeiul celor care se T mai spune că ic-piăt mai curând fe a putut trata rejtristă. în vara lui lăzi apare evident I n i comuniste ro-

Itenţa acesteia —
p o r mai fantezisiul statului român i europeni, lucidipnuniştilor ajunşi Hherea, Christian I J 3 6 - 1 9 3 8 , sem-

226 / ADRIAN CIOROIANU

aceste cuvântări ale lui Lucreţiu Pătrăşcanu nu trebuie să se vadă numai expresia unui patriotism de nuanţă comunistă (în măsura în care se poate imagina aşa ceva în România anului 1 9 4 6 ! ) , ci şi o declaraţie cu un scop politic foarte clar — acela de a atrage mase speriate de comunism (şi de cameleonicii comunişti maghiari de ul­ tim moment), mase care altfel erau pregătite pentru a furniza vo­ turi Partidului Naţional-Ţărănesc al lui Iuliu M a n i u 2 9 3 . Patriotismul lui Pătrăşcanu nu-1 va împiedica, odată devenit ministru, să dea conţinut şi formă câtorva dintre cele mai dezas­ truoase şi, într-un fel, criminale legi ale anilor 1 9 4 5 - ' 4 6 : Decretul-lege pentru purificarea administraţiei publice din 29 martie 1 9 4 5 , Decretul-lege privind urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război din 21 aprilie 1945 (cel care legifera aşa-numitele Tribunale ale Poporului şi importata instituţie a acuza­ torilor publici), decret-lege ce va culmina cu decizia de numire a pri­ mului complet de judecată al Tribunalului Poporului, pe 3 mai 1 9 4 5 2 9 4 p e 24 februarie 1 9 4 5 , Pătrăşcanu semnează, alături de ceilalţi miniştri ai Frontului Naţional Democrat din guvernul Ni­ colae Rădescu, scrisoarea către rege prin care se denunţau „ele­ mentele fasciste" care se opuseseră manifestaţiei organizate de co­ munişti; după manifestaţia organizată de tineretul liberal şi ţără­ nist din 8 noiembrie acelaşi an, Pătrăşcanu va condamna, cu toţi ceilalţi colegi ai cabinetului Groza, „actul disperat de teroare al reacţiunii, în frunte cu Maniu şi Brătianu" 2 9 5 , o solidaritate mani­ festată constant cu multe alte ocazii. Pe 21 aprilie 1 9 4 5 , Regele Mihai îl invita la Palat pe Burton Y. Berry, reprezentantul politic american la Bucureşti. Ulterior acesta va transmite la Washington: „Regele mi-a spus (...) că a fost bombardat de membrii comunişti ai guvernului cu cereri care-1 obligau să înfăptuiască acte neconsti­ tuţionale, într-o singură zi, Pătrăşcanu i-a prezentat spre semnare două Decrete-legi neconstituţionale, iar Teohari Georgescu încă
Şi, ca să-1 cităm exact, Pătrăşcanu vorbeşte „în numele guvernului, (...) în numele Comitetului Central al Partidului Comunist". 2 9 4 Tribunal înfiinţat pentru judecarea procesului intentat fostului conducă­ tor al statului, mareşalul Ion Antonescu. 295 *** România. Viaţa politică... 1945, pp. 4 0 6 şi 4 2 8 .
2 9 3

Pe

umerii

iui

Marx/ 227

nu trebuie să se vadă •unistă (în măsura în •nilui 1 9 4 6 ! ) , ci şi o ceia de a atrage mase •mişti maghiari de ult pentru a furniza voManiu293 ied:;.-., odată devenit •Mie cele mai dezasflor 1945-'46: Decre«Bn 29 martie 1 9 4 5 , K.-vaţi de dezastrul K5 l cel care legifera ±s .: r.imţie a acuzaâe numire a pri•ui, pe 3 mai ~ r.ează, alături de Bat din guvernul Niwt se denunţau „ele: : rşanizate de co-'-r _~ 'iberal şi ţărăi : r iamna, cu toţi perat de teroare al relidaritate maniie 1945, Regele entantul politic '.a Washington: brii comunişti acte neconstiaentat spre semnare pari Georgescu încă
• r-.-r . : r.r:cmului, (...) în :: stului conducă-

două" 2 9 6 . Sub presiuni sau nu, el însuşi, Pătrăşcanu, nu folosea prea des, nici în propriul minister, mănuşile de catifea: „Faţă de magistraţi, în afară de mutările disciplinare, de ameninţările direc­ te ale Ministerului de Justiţie (...) s-a ajuns la ameninţarea cu moartea, aşa cum s-a întâmplat faţă de membrii Tribunalului Vlaşca, care au fost nevoiţi să fugă şi să se ascundă, fiindcă n-au dat o sentinţă pe placul organizaţiei comuniste locale" — spune o notă de protest pe care membri ai PNL i-o înmânează, în noiem­ brie 1 9 4 5 , lui Mark Etheridge, editor al ziarului american The Louisville Courrier, venit într-o vizită de documentare în această zonă a Europei 2 9 7 . Deloc o încarnare a purităţii sau a naivităţii ideologice, Pătrăş­ canu este un comunist notabil de pragmatic: „Tătărescu trebuie folosit pentru că în jocul politicii burgheze el este un instrument foarte bun împotriva lui Maniu" — spune el într-o şedinţă a Con­ siliului Frontului Naţional Democrat din 31 ianuarie 1 9 4 5 , adresându-se colegilor Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Ana Pauker, Petru Groza ş.a. Şi, mai departe, „[Tătărescu] reprezintă o figură care poate fi uşor manevrată. El va accepta totul, aşa cum acceptă şi as­
tăzi
'298

Istoria, se ştie, este deseori ironică, iar urmarea afacerii Pătrăş­ canu este pe măsură: ales deputat de Arad în urma alegerilor tru­ cate din 19 noiembrie 1 9 4 6 (deşi criticat pentru poziţiile sale „na­ ţionaliste" la vârful partidului, este clar că popularitatea sa în Ar­ deal — datorată declaraţiilor pro-româneşti — a fost folosită în aceste alegeri chiar de către partidul comunist!), arestat în august 1 9 4 8 sub cele mai fanteziste acuzaţii şi subiect, din ianuarie 1 9 4 9 , al unor interogatorii pe care Gheorghiu-Dej le supraveghea de la distanţă în speranţa obţinerii unor declaraţii autocompromiţătoare, Pătrăşcanu a fost, timp de 6 ani, un prizonier de lux la
Ibidem, p. 2 4 5 . Ibidem, p. 4 2 6 ; despre misiunea lui Ethridge, vezi şi Sânătescu, Jurnal..., pp. 2 1 5 - 2 1 5 , deasemenea Schuyler, Misiune dificilă..., pp. 2 5 0 - 2 5 9 sau Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra României, Centrul de Studii Româneşti — Fundaţia Culturală Română, Iaşi, 1 9 9 5 , pp. 1 4 5 - 1 4 7 . 29 « România... 1945, p. 104.
297 296

228/ADRIAN

CIOROIANU

curtea lui Dej. O analiză comparativă ne arată că Pătrăşcanu nu este decât una dintre victimele lagărului socialist, aflat în plină campanie de vânare a „titoiştilor"; ungurul Laszlo Rajk sau bulga­ rul Traiko Kostov (ambii judecaţi şi executaţi în 1 9 4 9 ) fac parte din aceeaşi categorie. Execuţia sa tardivă din aprilie 1 9 5 4 , amin­ tită într-un capitol precedent, n-a însemnat niciodată probarea acuzelor aduse condamnatului, ci doar frica resimţită de Dej la ideea că, în noul curs impus de Hruşeiov, un Pătrăşcanu eliberat şi susţinut de Kremlin i-ar putea fi un rival de moarte. Revin la Gheorghe Tătărescu: un ciudat destin avea să-i lege pe cei doi co­ legi de cabinet. Pătrăşcanu avea dreptate: Gheorghe Tătărescu era în stare să accepte multe, dar ceea ce nu avea cum să prevadă Pă­ trăşcanu erau consecinţele acceptărilor liderului liberal. în proce­ sul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Tătărescu va fi unul dintre martorii acuzării şi nici nu va apuca să spună prea multe cuvinte, pentru că acuzatul îl va întrerupe: „Astfel de pleavă a istoriei este adusă la acest proces pentru a depune mărturie împotriva mea, care sunt un comunist!" 2 9 9 . în comparaţie cu el, Tătărescu era doar un fost liberal devenit tovarăş de drum; neşansa lui Pătrăşcanu era că, în acel moment, partidul său avea mai mare nevoie de tovarăşi de drum decât de activişti comunişti cu predilecţie spre o minimă gândire critică. 6.4.3. Reabilitarea: teatru şi politică Dar povestea lui Pătrăşcanu nu se termină odată cu moartea sa: destinul său post-mortem este cel puţin la fel de interesant ca şi cariera sa politică din timpul vieţii. Cum s-a întâmplat şi cu alte personaje istorice, moartea i-a purificat în bună măsură amintirea lăsată. în memoria afectivă a românilor, el a fost salvat mai curând de propriu-i calvar decât de activitatea sa propriu-zisă, care conţi­ ne numeroase şi mari compromisuri politice. Ceea ce ne permite să spunem câteva cuvinte despre reprezen­ tările sale mitificate. în 1 9 6 8 , în încercarea sa de a se debarasa de memoria apăsătoare a lui Dej şi de a spăla toate păcatele comulonescu, Comunismul în România..., p. 1 8 7 .

v. rememorarea alegorică a „afacerii Pătrăşcanu" 3 0 2 . 2 1 . în mediul lărgit ad hoc al par­ ticipanţilor la Plenara CC al P C R din 2 2 . . nr. Printr-un spectacol politic şi mediatic condus cu abilitate de noul lider de partid 3 0 0 . transpusă în film sau pusă în scenă la Teatrul Bulandra de către apreciatul regizor Liviu Ciulei. aminmdată probarea •irită de Dej la »şcanu eliberat «arte. Lucian Boia. adică pedepsit de către colegii de partid. „Political Culture. p. pp. La mytlwlogie scientifique du communisme.2 5 aprilie. 301 Titus Popovici. 1 2 3 . Ecoul politicului răsună până în spaţiul li­ teraturii: în ianuarie 1 9 7 3 . colegi dintre care se individualizează figura lui Pavel Stoian 3 0 0 y e z j discursul lui Nicolae Ceauşescu din 27 aprilie 1 9 6 8 . măcar pentru faptul că oferea românilor. ahtiaţi după pro­ ducţiile cu cheie. Nicolae Ceauşescu readuce pe tapet. 3 0 2 Aspect sesizat şi de Michael Shafir. a fost un succes — dacă nu pentru calităţile ei lite­ rare. Pătrăşcanu va fi reabilitat — o reabilitare inutilă pentru el. „Le Pouvoir et la Verite". 2. nr. Ed. In plus. 1 9 9 3 . 3. dacă ţinem seama de preferinţa regimului pentru acest tip ideal al comunismului care este inginerul303. dar foarte utilă pentru cel ce o face: din victima lui Dej. 2 7 . asasinarea lui Pătrăşcanu şi procesul care a precedat-o. p. se numeşte în piesă Petrescu.Pe umerii lui Marx/ 2 2 9 i Pătrăşcanu nu iflat în plină ffiajk sau bulga1 9 4 9 ) fac parte Ke 1954. devenit prototip al co­ munistului patriot. este sortit să fie mai norocos în teatru decât în viata reală. devenit prototip al comunistului pa­ triot. 3 9 3 3 0 3 p e n t r u mitul inginerului. în *fe tovarăşi de ţ ^ e o minimă tă cu moartea Pieresant ca şi P*at şi cu alte ••râ amintirea •t mai curând p* care conti­ gue reprezen. bineînţeles. membru de partid şi este inginer — ce altceva putea fi. este un om luminat şi demn.irbarasa de c~:e. ce apărea în câteva limbi de circulaţie 3 0 1 . Fostul lider. Paradigme. un om care a fost el însuşi închis. Revin Ia £ pe cei doi coc Tătărescu era isă prevadă Păberai. publicaţie de propagandă literară destinată exteriorului. Constatăm fără voie că fostul sacrificat. Caen. în Revue Roumaine. 1 9 7 4 . Romanian Review). este. Pătrăşcanu ajunge una dintre primele victime-alibi ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. 1 9 8 3 . publicat în edi­ ţia de a doua zi a ziarului Scânteia. Piesa. piesa va fi retipărită şi în Revista Română (Revue Roumaine. X X V I I I . care sunt a doar un fost 2r-'j era că. revista Teatru publică piesa „Puterea şi Adevărul". în Orbis.e comu- nismului românesc prin sacrificarea simbolică a predecesorului. Intelectual Dissent and Intellectual Consent: T h e Case of România". pentru Priei este adusă •nea. In procedirstre martorii jpwinte. semnată de Titus Popovici.1 2 6 ) . voi. In anul următor.

Până atunci. La fel şi în cazul lui Pătrăşcanu. de altfel. pentru că personajul prin excelenţă pozitiv al piesei este cel care îl va înlocui pe acel Stoian chinuit de regrete şi bolnav de cancer (ca şi Dej!) în scaunul de prim-secretar: mai tâ­ nărul. în anii ' 9 0 . „Pata de sânge intelectual". un anumit calm al exprimării. 13. în funcţie de multe alte lu­ cruri. iy nr. După 1 9 6 8 . este cert că exact aceste cuvinte citate au fost spuse despre Pătrăşcanu. 17 mai 1 9 9 6 . poate stabili anumite analogii (şi cu care eram ceva mai obişnuiţi până nu de mult): Constantin Brâncoveanu. drept care analizele au fost ulterioare elogiilor. alias Ni­ colae Ceauşescu. ten­ taţia elogiului — datorat victimei — a fost mult mai mare. deci. în rememorarea de nuanţă istori­ că. p. după căderea comunismului. mai dinamicul şi în orice caz purul Mihai Duma. poate exprimată în alte vorbe). cu un sprijin uneori neaşteptat. Care este locul lui Pă­ trăşcanu în acest imaginar istoric? El tinde să devină victima de serviciu a istoriei noastre naţionale. surpriză (?). puţin după mijlocul anilor ' 9 0 3 0 4 . existentă odată graţie lui. recursul la Pătrăşcanu a devenit oarecum firesc. că „a rămas in­ flexibil până la capăt. statut pe care 1-a împrumutat. George Pruteanu. Iată. el simbolizează linia naţională. ultima misiune politică a lui Pătrăşca­ nu: aceea de a deveni o cărămidă la baza cultului pe care Ceauşes­ cu începe. să-1 guste tot mai mult. de cei buni. In general.230 / A D R I A N CIOROIANU (nume de camuflaj pentru Gheorghiu-Dej). decât cea a analizei. fost prim-secretar al comitetului regional de partid. 3 0 4 . bunăoară. dar reînviată la timp de către ai noştri. Dar. să o şi propună altora. 1 7 5 . Adevărurile pot fi spuse în mai multe feluri şi poate este mai potrivit. Lucreţiu Pătrăşcanu s-a plasat şi rezistă în panteonul mitic naţional. în Dilema. sugrumată apoi de moscoviţi. de la un alt personaj cu care. De atunci şi până acum. Nu a fost totdeauna cazul aici. orice autor — istoric sau nu — are dreptul de a avea propria sa imagine asupra istoriei naţionale şi. Despre domnitorul muntean s-ar putea spune. cu demnitatea unui erou de tragedie clasi­ că" (s-a şi încetăţenit această idee. ajutat de atâţia dintre curteni. Petrescu (adică Pătrăşcanu) nu este decât pre­ textul acestei trame.

a murit demn. al personajului) şi totodată o victimă a sistemului pentru a cărui impunere şi-a cheltuit alţi atâţia ani de viaţă? . istorie frumoasă. Numai că astfel plonjăm adânc şi sigur în istoria contrafactuală. în ceea ce mă priveşte. cred că o minimă solidaritate intelectu­ ală ne permite să ne punem o anume întrebare. în ultimele-i luni. în bună măsură legi­ tim. dar total inutilă altfel. atrăgătoare. amicul luminat de cafenea sau de cabinet pentru alţii. Iată de ce sunt ten­ tat să cred că drama omului Pătrăşcanu şi totodată şansa mitului său este că astăzi nostalgia noastră se îndreaptă mai mult către un „Pătrăşcanu care ar fi putut să fie" decât către cel care a fost. Demn. numai bună pentru construit mitologii politice şi istorice. istoria lui dacă.Pe umeri/ lui Marx / 23 1 Este clar că Lucreţiu Pătrăşcanu. neîmplinitul „Gomulka român" pentru cei ce încă mai cred că se putea şi altfel. ori de câte ori acest caz răzbate către atenţia publică: oare să fi înţeles Lucreţiu Pătrăşcanu. plăcutul partener de discuţii pentru unii. omul stilat. dat fiind orgoliul. că este înainte de toate o victimă a partidului pe care a visat să-1 conducă (acest lucru reiese foarte clar şi e cu totul plauzibil. dar şi probabil dez­ gustat în primul rând de proprii săi tovarăşi.

3 0 5 . în societatea românească. până la data de 24 februarie 1 9 4 8 . surprizele sunt puţine. Reabilitat în 1 9 6 8 . în privinţa activităţii guvernamentale a lui Pătrăş­ canu. Revo­ luţiile nu s-au făcut niciodată la comandă. Teoreticianul Pătrăşcanu este astăzi puţin şi inconsistent cunoscut în spaţiul in­ telectual românesc — şi pentru aceasta. când este demis. După groaznica expe­ rienţă din 1848 şi 1849. Lucreţiu Pătrăşcanu rămâne aşadar. în primul rând. ministrul Justiţiei nu putea de­ cât servi acest mecanism. este res­ ponsabil chiar regimul comunist pentru a cărui impunere el şi-a consumat — şi sacrificat — viaţa.C A P I T O L U L 7 Studiu de caz. articol în New York Daily Tribune. postul de ministru al Justiţiei îl păstrează şi în cadrul guvernului Petru Groza. Leninistul romantic: teoreticianul Lucreţiu Pătrăşcanu Auzitu-s-a vreodată ca marii improvizatori să fi fost totodată şi mari poeţi? In politică e valabil acelaşi lucru ca şi în poezie. Karl Marx. Parte dintr-un mecanism în care el era o rotiţă voluntar poziţionată. 8 martie 1 8 5 3 în ciuda unei invocări ritualice ori de câte ori discursul pretins antistalinist pare a o cere. în deschiderea arestului şi anchetării care vor urma. mai cunoscut prin efigia sa şi prin moartea sa (dramatizată cu o bună doză de retorică) decât prin ceea ce el însuşi ar fi considerat a fi nota principală a activităţii sale — ope­ ra sa teoretică. pentru a provoca revoluţii naţionale este nevoie de ceva mai mult decât de apelurile lansate în ziare de către conducători care stau la distanţă. la 14 ani Lucreţiu Pătrăşcanu devine ministru secretar de stat fără portofoliu şi mi­ nistru interimar la Justiţie pe 23 august 1 9 4 4 . în urma loviturii de Palat la care participase în mod direct. dând un contur de onorabilitate juridi­ că — aşa cum am arătat mai sus — unora dintre cele mai discuta­ bile decizii ale guvernelor din care a făcut parte 3 0 5 .

istoricul literar Zigu Ornea va spune în mai multe rânduri cum. Crime în lupta pentru putere.: revoluţii naţionale este ~-i -visate în ziare de către }ork Daily Tribune. la 14 ani . care a fost publicat în două variante. Pătrăşcanu cădea victima unui context de care nu era res­ ponsabil. _r. neasumate în mod oficial: aparent identice şi având aceleaşi date tehnico-bilbiografice. : în spaţiul inprimul rând. la mij­ locul anilor ' 8 0 . înţelegând că ea nu este dorită de oficialităţi 3 0 7 .. încercând după celebra plenară de reabilitare din 1 9 6 8 să alcătuiască o ediţie antologică din opera articlieră a lui Pătrăşcanu. disputa privind postul de prim-teoretician al partidului era deja lansată. doar pentru a deveni un simbol al minimalizării şi inculpării postume a lui Gheorghiu-Dej (şi. istoricul Florin Constantiniu povesteşte destinul ingrat al ce­ lui de-al şaselea volum din seria respectivă (apărut în 1 9 8 3 ) . 3 0 6 y e z j c a r t e a lui Grigore Răduică. Pătrăşcanu şi Tran­ silvania. PCR.Pe umerii lui Marx / 233 romantic: Pătrăşcanu să fi fost totodată şi htaii ca şi în poezie. Justiţiei nu putea de• :: onorabilitate juridi: "_r.. în timp ce cealaltă (apărută de fapt în 1 9 8 6 ) o cu­ prindea — diferenţa constând în poziţia adoptată de P C R . 1 9 9 9 . Evenimentul Românesc. 3 0 7 Zigu Ornea mi-a povestit în mai multe rânduri aceste încercări. este rescărui impunere el şi-a tai în 1968. 1966-1968: ancheta cazului Pătrăşcanu. s-a făcut sub supravegherea Institutului de Studii Is­ torice şi Social-Politice de pe lângă Comitetul Central al partidu­ lui. 10. una dintre ele nu cuprindea cuvântarea „naţionalistă" a lui Pătrăşcanu de la Cluj din iunie 1 9 4 6 . >a şi prin moartea iecât prin ceea ce el raţii sale — ope: : i r :: :ale a lui Pătrăşe v n mecanism în care el m. iar Nicolae Ceauşescu nu avea cum să o piardă După 1 9 9 0 .ele mai discuta: : . . în cursul unor dialoguri fără temă precisă pe care le-am purtat cu respectatul istoric lite­ rar în cadrul instituţional al fostei Fundaţii Culturale Române. în consecin­ ţă. 308 y e z j explicaţia acestei anomalii la Constantiniu. RevoDupă groaznica expex. . în privinţa operei sale. în cele din urmă a trebuit să cedeze. încă o dată.. în rli. un simbol al legitimării lui Nicolae Ceauşescu drept justiţiar suprem al regimu­ 306 lui c o m u n i s t ) . faţă de aprecierile. după 1 9 6 8 .. Pătrăşcanu nu a fost lăsat să joace alt rol decât cel pentru care noua conducere de partid îl pregătise. deschiderea a fost cu totul limitată — în fond. Ceauşescu avea nevoie de Pătrăş­ canu — dar de un Pătrăşcanu redus la statutul de efigie din tre­ cut. reeditarea operei personajului.mâne aşadar. p. totodată. Bucureşti. în anii 1998-2000. în după moarte. fără portofoliu şi mi­ x t u r i i de Palat la care păitrează şi în cadrul când este demis. care să transpară mai mult din cuvintele altora decât din ale sale. şi nimic mai mult. Teoreticianul . Ca şi în 1 9 5 4 . în fapt. guvernului maghiar de la Bu­ dapesta cu privire la istoria Transilvaniei 3 0 8 . 8 martie 1 8 5 3 ori discursul pretins "..

/ A D R I A N CIOROIANU 7. î n u r m a u n e i l o v i t u r i d e P a l a t î n p r i v i n ţ a c ă r e i a e l în­ suşi fusese u n u l d i n t r e c e i p u ţ i n i a v i z a ţ i . P ă t r ă ş c a n u a t r e b u i t s ă p ă r ă s e a s c ă s a l a t r i b u n a l u l u i im­ p r o v i z a t — l o c u l s ă u fiind l u a t d e I o n G h e o r g h e M a u r e r . în cele din u r m ă . în aria Crai o v e i . Gloria şi decăderea. din propriul partid: po­ p u l a r i t a t e a sa. m a i d e v r e m e d e c â t t o ţ i c o l e g i i săi d e par­ t i d — c e e a c e l e v a s p o r i a c e s t o r a a t e n ţ i a l a a c ţ i u n i l e sale. c e r t ă . p e o p a r t e . 1 . Levy.. 4 8 . 3 0 9 c o m u n i s t ă căreia-i a p a r ţ i n e l a m i j l o c u l a n i l o r ' 4 0 . D e c o n s p i r a t e l î n s u ş i c a f i i n d c o m u ­ n i s t . G h e o r g h i u . atunci cu mult mai puţin cunos­ c u t . unii dintre ei veniţi din străinătate — v. D u p ă mijlocul a n i l o r ' 3 0 . dublat de speranţa într-un viitor care ar putea fi mai bun prin conştientizarea şi activizarea celor mulţi. A p o i . . î m p o t r i v a g a r n i t u r i i c o m u n i s t e r e p r e z e n t a t e d e A n a Pauker. P ă t r ă ş c a n u i n t r ă î n e c h i p a m i n i s t e r i a l ă .cl. E x i s t ă un c a p i t o l la care el este în n e t avantaj faţă de oricare dintre c o m u n i ş t i i . dintr-o echipă de 24 de avocaţi ai apărării. p. S p r e deosebire de c e e a ce el cre­ de d e o c a m d a t ă . un h a n d i c a p al său — p e n t r u că-1 va face cu a t â t m a i indezirabil în universul cu reflexe s c h i z o i d e al propriilor tovarăşi. u n a l t avocat prieten al comuniştilor. v i s e a z ă să-i c o n d u c ă î n t r . i a r p e d e a l t ă p a r t e n u d o r e ş t e să-i d e z a m ă g e a s ­ că acum. P ă t r ă ş c a n u îşi f a c e d a t o r i a p r o f e s i o n a l ă ş i p a r t i n i c ă prin i m p l i c a r e a sa p a s i o n a t ă în apărarea u n o r a dintre liderii partidului ajunşi în b o x a acuzaţilor: el este avocatul principal al a p ă r ă r i i 3 0 9 în procesul declanşat.u n v i i t o r n u foar­ t e î n d e p ă r t a t . b a z a t ă pe o cvasi-charismă de care oricare dintre c a m a r a z i i săi este departe. a c e a s t ă p o p u l a r i t a t e va fi. m a i v e c h i sau m a i n o i ..234.. I n t e l e c t u a l u l d e p a r t i d r i m a î n t r e b a r e care se p o a t e p u n e în legătură cu a c e s t persoI naj este în ce m ă s u r ă este el r e p r e z e n t a t i v p e n t r u organizaţia Să admitem că în anii ' 2 0 şi ' 3 0 apartenenţa la comunism p u t e a f i e x p r e s i a u n u i refuz f a ţ ă d e o s o c i e t a t e i n j u s t î n t o c m i ­ tă.D e j ş. în care eficien­ ţa şi o r t o d o x i a p a r t i n i c ă ies î n t o t d e a u n a în câştig în l u p t a cu poAceasta. în iunie 1 9 3 6 . iar p e e l î l v a face c u a t â t m a i i n f l u e n ţ a b i l d i n s p r e p a r t e a c o l e g i l o r p e c a r e .

c i ş i o c o n d i ţ i e a u n u i s u c c e s po­ litic în direcţia democratizării lupta el însuşi. P ă t r ă ş c a n u a p i e r d u t î n c e l e d i n u r m ă c h i a r din c a u z a a c e l e i p a r t i c u l a r i t ă ţ i c a r e ar fi t r e b u i t să fie sursa a s c e n d e n t u l u i său a s u p r a c o l e g i l o r : a n v e r g u r a s a i n t e l e c t u a l ă . Lecturi de t i n e r e ţ e şi s p e r a n ţ e de viitor | n t o a m n a anului 1 9 4 4 .Pe umern lui Marx I 2 3 5 p u l a r i t a t e a (vezi c o n f r u n t a r e a în t r e p t e dintre activistul St alin. pe de a l t ă p a r t e — d a t ă fiind c a l i t a t e a c a m a r a z i l o r — n i c i n u a r f i f o s t c e l m a i dificil lucru c u p u t i n ţ ă . d e e x e m p l u — . c u p a r t i d e l e d e m o c r a t i c e b u r g h e z e r e p r e z e n t a n u n u m a i o s t r a t e g i e d e a u t o l e g i t i m a r e — aşa c u m e r a e a p e n t r u G h e o r g h e G h e o r g h i u . D u p ă 1 9 4 4 . nu al t e o r i e i .D e j . L u p t a p o l i t i c ă p e c a r e P ă t r ă ş c a n u o v a pierde e r a u n a p e n t r u c a r e p e r s o n a j u l nu e r a p r e g ă t i t . S-ar p u t e a s p u n e c ă e l a fost. într-o discuţie cu scriitorul-medic I o n 1 B i b e r i despre felul în care i n t e l e c t u a l i t a t e a r o m â n e a s c ă întreve- . şi stabilizării societăţii româ­ neşti. a v e a m a j o r i t a t e a d a t e l o r p e n t r u a c e a s t a şi. u n u l din­ tre s c e p t i c i i g r u p ă r i i sale: î n s e n s u l c ă n u a ş t e p t a o v i c t o r i e po­ l i t i c ă r a p i d ă a i d e o l o g i e i şi p a r t i d u l u i în serviciul c ă r o r a i n t r a s e din c o n v i n g e r e . 7 . în t i n e r e ţ e . î n c e l e d i n u r m ă ş i prin m i j l o c i r e a c o l e g i l o r săi. 2 . de altfel. într-un fel. N u m a i c ă t i m ­ pul i s t o r i c e r a al l o z i n c i l o r şi al sloganelor. o s e r v e a cu în­ credinţarea că merge în sensul evoluţiei istorice a n u n ţ a t e de M a r x — . nu o d o r i s e şi n i c i nu o a ş t e p t a . Prea ancorat în structura unei societăţi împotriva căreia i n c a p a b i l s ă s u r p r i n d ă l a j u ş t i i săi p a r a m e t r i m i z a s t a l i n i z ă r i i R o m â n i e i — pe c a r e . L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u a fost unul din­ tre c o m u n i ş t i i p e n t r u care c o l a b o r a r e a p o s t b e l i c ă . fie ş i t e m p o ­ rară. c a n t o n a t în o r d i n e a c o m u n ă a lucrurilor. L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u s-a d o r i t a f i t e o r e t i c i a n u l p a r t i d u l u i său. I a r o m u l p o l i t i c c o m u n i s t P ă t r ă ş c a n u a d e v e n i t . î n t o a m n a a n u l u i 1 9 4 4 . c o n s t a n t ş i c u o b s t i n a ţ i e afişată. şi i n t e l e c t u a l u l T r o ţ k i — s p e c t a c u l o s prin ideile şi manifestările sale — după m o a r t e a lui L e n i n din 1 9 2 4 ) . v i c t i m a i n t e l e c t u a l u l u i Pătrăşcanu.

c h i a r şi de către cei suficient de o p t i m i ş t i î n c â t să-şi î n c h i p u i e că ţ a r a se î n d r e a p t ă spre n o r m a l i z a r e . c e a a u n u i om m a i c u r â n d de stânga — este în egală m ă s u r ă r e p r e z e n t a t i v ă pen­ t r u c e e a c e î n s e a m n ă . 2 0 0 1 . S u r p r i n z ă t o r p o a t e p e n t r u c i t i t o r u l d e a c u m . d u p ă P r i m u l R ă z b o i M o n d i a l . Cartea cuprinde interviuri cu Mihail Sadoveanu. i n t e l e c t u a l î n a c e a s t ă ţară: o i n t e l e c t u a l i t a t e d e m o c r a t ă . Bucureşti. George Enescu. Petre Pandrea.a.236/ADRIAN CIOROIANU de viitorul a p r o p i a t 3 1 0 . .d o c u m e n t a lui B i b e r i şi cu prezen­ ţa lui P ă t r ă ş c a n u în paginile sale se cuvin d o u ă precizări. „străin de oscila­ ţ i e şi calcul. în m o d cert. li­ derul c o m u n i s t este u n a dintre cele d o u ă z e c i şi d o u ă de persona­ lităţi i n t e l e c t u a l e ale v r e m i i alături de care autorul-intervievator î n c e a r c ă să î n t r e p ă t r u n d ă sensul s c h i m b ă r i l o r ce p l u t e s c în aer. 31l 3 1 0 'lbidem. E l n u s e î n ş e l a deloc: P ă t r ă ş c a n u era u n u l dintre oa­ m e n i i orei iar partidul său era un p a r t i d într-o a s c e n s i u n e vizibilă. Lumea de mâine. Biberi. Alice Voinescu. Bucureşti. p. vezi caracterizările d e l o c ama­ bile din m e m o r i a l i s t i c a lui Petre P a n d r e a ) . R o l u l lui P ă t r ă ş c a n u în lovitura de stat regală de la 23 august a c e l an. aşadar o i n t e l e c t u a l i t a ­ te care pregăteşte. P ă t r ă ş c a n u face u n e l e dintre p u ţ i n e l e sale mărturisiri cu privire la apropierea de m i ş c a r e a c o m u n i s t ă . Dimitrie Guşti. Interviurile lui B i b e r i fuseseră realizate în p e r i o a d a cu­ p r i n s ă î n t r e t o a m n a lui 1 9 4 4 şi p r i m a j u m ă t a t e a anului 1 9 4 5 . Forum. Tudor Vianu. dăruindu-se de la î n c e p u t u l vieţii sale c o n ş t i e n t e ace­ leiaşi i d e i " 3 1 1 . u n e l e din­ tre n u m e l e de referinţă ale generaţiei t i n e r e din R o m â n i a interbe- Rezultatul va fi cartea lui I. c o a b i t a r e a cu regimul pe c a l e de a se i m p u n e . n e c e s a r e în c o n t e x t . ca „ o m întreg". 1 9 4 5 (ediţia a doua la Ed. 88. desigur. Tudor Arghezi ş. cu t e m e r i . p o p u l a r i t a t e a sa în rândul s o c i e t ă ţ i i civile b u c u r e ş t e n e şi dese­ le sale p r e z e n ţ e în presa scrisă şi la R a d i o l-au d e t e r m i n a t pe B i ­ beri să-1 i n c l u d ă în a c e a s t ă listă. Ed. cu pasiuni p o l i t i c e di­ verse dar fără afiliaţii m a n i f e s t e p â n ă î n acel m o m e n t ( M i h a i R a lea este. dar era în definitiv u n a c u n o s c u t ă de t o a t ă l u m e a — şi c o n t e s t a t ă adesea. în legătură cu a c e a s t ă c a r t e . ediţia folosită aici este aceasta din urmă). „lista lui B i b e r i " — care este. Curtea Veche. î n R o m â n i a d e d u p ă război. o e x c e p ţ i e . aşa c u m se m a i î n t â m p l a s e şi c u d o u ă d e c e n i i î n u r m ă . I n a l doi­ lea rând.

despre felul în care descoperise fenomenul românesc prin inter­ m e d i u l lui S a d o v e a n u . K B îbiosită aici este leanu. dar şi despre felul în care D o s t o i e v s k i . i n t e l e c t u a l în •mi politice dimai Mihai Ra­ ţa cunoscută de i r i l e deloc amao inielectualita: :c. se întrec în perspective opti­ miste. — . după c u m lipsesc din m a j o r i t a t e a a n c h e t e l o r literare ale v r e m i i 3 1 2 . P e n t r u R o ­ m â n i a interbelică.Iri.' 4 7 . majoritatea de stânga) este una dintre „modele" literare ale anilor 1 9 4 5 . mai ales. P era ală­ turi de s o ţ i a sa. ideea c ă î n acel m o m e n t aceste n u m e m a r i n u î n s e m n a u c e e a c e ele î n s e a m n ă azi. P ă t r ă ş c a n u este alături de p r i e t e n u l şi c u m n a t u l său Petre P a n d r e a — după c u m în viaţă. c e a a unui om jrzentativă p e n i. Bucureşti.le d e a se •un. în care repondenţii. închipuie că ::Âmplase şi n d i ă l . celebre astăzi. într-o retrospectivă ce nu ţ i n e s e a m a de c o n t e x t u l vremii. în acel m o m e n t . p e n t r u generaţiile m a i n o i . n e c e s a r e ' perioada c u Jhii 1 9 4 5 . : : i n e l e sale lică — în special M i r c e a Eliade.l e a . P ă t r ă ş c a n u are m u l t e nostalgii şi m u l t e orgolii. Desigur. El v o r b e ş t e despre lecturile sale de tine­ reţe. L . iau con­ t a c t c u l u m e a rusă prin i n t e r m e d i u l limbii franceze.' . Tudor Ar- . P ă t r ă ş c a n u nu ştia l i m b a rusă şi nici nu o va î n v ă ţ a vreodată. i cu p r e z e n : . în care astfel de profesiuni liberale — p r e c u m a r t a plastică sau avo­ c a t u r a — aveau să fie privite cu o suspiciune din ce în ce m a i vi­ zibilă şi m a i agresivă!). .: august acel •re-jtene şi dese­ mnat p e B i de oscila. car­ t e a Rusia subterană a lui S t e p n i a k o citeşte probabil d u p ă o ediţie franceză. dar trebuie să a c c e p t ă m . iar alţii erau deja sub apăsarea unui p a r t i z a n a t de dreapta radicală ce în scurt t i m p avea să devină o grea piesă de dosar. pe diferite teme şi iniţiată de dife­ rite reviste şi ziare (este drept. •Bunistă. în faţa lui B i b e r i . Brătescu-Voineşti şi s e m ă n ă t o rişti. în acelaşi t i m p . unele din• n â n i a interbeLiwuin.1 5 ani. Vi­ itorul a v o c a t al c o m u n i ş t i l o r P ă t r ă ş c a n u este doar un altul dintre i n t e l e c t u a l i i r o m â n i care. lucrurile p a r a sta invers.Pe umerii lui Marx / 2 3 7 ". în v o l u m . prin care el cu­ n o a ş t e o Rusie în fierbere. cel mai adesea.: . î n principal. Caragiale. D i m i t r i e G u ş t i era m u l t m a i r e p r e z e n t a t i v de­ c â t M i r c e a Eliade — deşi azi. In al doi- i. la vârsta de 1 4 . George . C o n s t a n t i n N o i c a e t c . lipsesc din a c e a s t ă carte. la î n c e p u t u l secolului al X X . Turgheniev sau Tolstoi „au deschis o zare largă f o r m a ţ i e i " sale. artista şi scenografa E l e n a P ă t r ă ş c a n u ( u n cuplu suficient de insolit în l u m e a c o m u n i s t ă în refacere la B u c u r e ş t i . E m i l C i o r a n .: r cliente a c e i i m u l dintre oame vizibilă. amploarea pro­ vocărilor momentului erau de natură să dezvolte această curiozitate sugerată de aceste anchete. iar c a r t e a Ce-i de făcut a lui Cernâşevski. după o traducere în r o m â n e ş t e a lui Pa3 1 2 Ancheta printre scriitori şi intelectuali. li^Hde persona^Mitervievator : p l u t e s c în aer. unii din­ tre a c e ş t i a nu erau în acel m o m e n t în ţară. Amploarea aşteptărilor şi.

p . s c h i m b a r e a din Rusia se a n u n ţ a a fi de amploare — şi un t â n ă r citit ca el. în o c t o m b r i e acelaşi an. p . La î n c e p u t u l anului 1 9 1 9 . debutul său politic se pro­ duce prin frecventarea cu e n t u z i a s m a sediului socialist din strada Sfântul I o n i c ă din Bucureşti. s e exersase î n oratorie î n c ă din t i n e r e ţ e . fiul r ă m â n e c o n s e c v e n t în reveriile sale. 9 3 . D . spune P ă t r ă ş c a n u . M o m e n t u l comunizării lui P ă t r ă ş c a n u este relativ timpuriu: în 1 9 1 7 . Se vorbeşte despre o l u m e m a i b u n ă — iar a c e a s t ă prognoză pare credibilă tânărului care este şi care începuse să înţeleagă disfuncţionalităţile societăţii c o n t e m p o r a n e lui. o d a t ă cu î n c e p u t u l facultăţii — adică al studiilor de D r e p t — . Ibidem. sub un n u c . P ă t r ă ş c a n u era profesor l a B a c ă u . u n o r elevi i m a g i n a r i 3 1 3 . 3 1 3 3 1 4 Ibidem. o d a t ă ajuns mare. Influenţa tatălui său. porţile istoriei păreau deschise. felul în care se discută îl intrigă. la c â t e v a luni după sfârşitul războiului. c o n t u r Peste m a i p u ţ i n de doi ani. în t i m p u l revoluţiei din februarie de la M o s c o v a şi Petrograd. să-şi s c h i m b e n u m e l e în Ş t e ­ f a n ! ) 3 1 4 . P ă t r ă ş c a n u i n t r ă î n partid. D . vestea revoluţiei bolşevice îl e n t u z i a s m a s e — s c h i m b a r e a din februarie se dezvolta prin aceas­ ta. el avea 16 ani. discuţiile de aici îi plac. aşa c u m se manifestaseră ele în R o m â n i a afla­ tă în război. fusese m i n i m ă în plan politic. 9 2 .2 3 8 / A D R I A N ClGROIANU n a i t M o ş o i u . . P a s i o n a t de istorie şi f e r m e c a t de rostul profesorului care predă a c e a s t ă disciplină î n c ă de pe v r e m e a în care t a t ă l său. P ă t r ă ş c a n u se ţ i n e la curent. c e e a ce unii consideraseră a fi o utopie prindea. în oc­ t o m b r i e 1 9 1 9 . a t u n c i c â n d tatăl se î n d r e a p t ă către libera­ lism. este cucerit de ideea unei a s e m e n e a răsturnări de situaţie şi de regim politic. P ă t r ă ş c a n u este i m p r e s i o n a t neplă­ c u t — i-o va spune lui B i b e r i — de manifestaţia proletară de la B u ­ cureşti din 13 d e c e m b r i e 1 9 1 8 şi va m e d i t a serios la pulsiunile an­ t i s e m i t e a u t o h t o n e . curios din fire şi interesat — ca orice adoles­ c e n t cu pretenţii intelectuale certe — de e v e n i m e n t e l e epocii sale. „predând" în c u r t e a casei părinteşti. socialiste şi chiar m a i radical de-atât. a cărui copilărie fusese alimen­ t a t ă de efigia strălucitoare a lui Ş t e f a n cel M a r e ( p â n ă într-acolo în­ c â t ar fi dorit ca. iată.

nu se reuşise alegerea unui Consiliu general de conducere. p. prin aceasp a d e r a s e r ă a fi o loî ani. P ă t r ă ş c a n u ştie că. C r i z a sa de agnosti­ c i s m — despre care a m i n t e ş t e în t r e a c ă t în a c e a s t ă m ă r t u r i e — şi-a avut rolul său. în care n i m i c nu e sigur şi t o t u l se p o a t e s c h i m b a de la o zi la alta. ae răsese alimen•nă intr-acolo în"u r n e l e în Ş t e - j p n a r i d e situaţie fctrăşcanu. la câteva I ţ a e s i o n a t neplătaletară de la Bu- :ulsiunile an­ i n R o m â n i a aflai n politic s e projpalisi d i n strada [ i a c . : oratorie î n c ă pob un nuc.2 2 aprilie 1 8 9 9 . este u n u l dintre m e m b r i i fondatori a i Partidului C o m u n i s t din R o m â n i a ) . studiilor de .a c o m u n i s t ă î n f i i n ţ a t ă de L e n i n (şi. el ar fi p u t u t deveni un liberal in­ transigent. Sturdza. dar liberalii. In o c t o m b r i e 1 9 2 2 . de I o n e l B r ă t i a n u ) i se par a fi principalii responsabili p e n t r u a c e a s t ă stare de fapt care-1 revoltă. în realitate. în februarie 1 9 0 0 o parte dintre socialişti — aşa numiţii „generoşi" — trecuseră cu arme şi bagaje în rândurile PNL. C o m u n i ş t i i îşi doresc o altă l u m e şi par decişi să schim­ b e t o t u l . prin aceasta. 3 1 6 315 Petro- m i c e adoles-nunta a fi de Bntele epocii sale. din cauza disensiunilor. asistă la M o s c o v a la lucrările celui de-al IV-lea C o n g r e s al C o m i n t e r n u l u i — şi c e e a ce vede aici pare a-i c o n f i r m a alegerea. pe stil vechi) în care. am vă­ z u t m a i sus. prin felul în care c o n t r o l e a z ă b ă n c i l e ţării şi p o l i t i c a (arbitrată. Cu a c e a s t ă pre­ ţuire faţă de ideea c o n t r a c t u l u i . î n E u r o p a m o ­ dernă.Pe umerii lui Marx / 2 3 9 | H u l profesorului in care t a t ă l său. D i n a c e s t motiv. i se pare î n c ă i m a t u r din p u n c t de vedere p o l i t i c şi d e a s e m e n e a p â n d i t de cap­ c a n e t r a n z a c ţ i o n i s t e î n care ş i căzuse altădată. fusese • p t ă c ă t r e libera- A s i e şi chiar m a i • o h i ţ i e i bolşevice EPofoa.: în Alinierea sa la stânga politică reprezintă. Partidului S o c i a l i s t . prin o m n i p o t e n ţ a lor. politică sau m o r a l ă 3 1 5 . de regele F e r d i n a n d I. şi altele m a i apropiate de contract. unor bov timpuriu: fcscova şi . la fel şi dispreţul său faţă de t r a n z a c ţ i o n i s m u l ce pare a dirija definitiv şi irevocabil s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă . d e a l t f e l 3 1 6 . ca atare. felul în care m a i b u n ă — iar care începuse porane lui.C o m u n i s t pe j u m ă t a t e î n f i i n ţ a t în m a i 1 9 2 1 ) . P ă t r ă ş c a n u are p r e t e n ţ i a de a fi f o r m a t viitoarele cadre c o m u n i s t e — dar socialismul r o m â n e s c . şi c o n d u s ă . ge­ n e r a l ă sau particulară — de m a i m u l t e cauze. ruinele d e după M a r e l e R ă z b o i s u n t a c c e p t a t e n u m a i î n Ibidem. condus în acel moment de Dimitrie A. un pro­ ces a l i m e n t a t — aşa c u m de regulă se petrece în orice istorie. în o p i n i a m e a . potrivit C o n s t i t u ­ ţiei. de afiliere a socialiştilor la I n t e r n a ţ i o n a l a a I l I . sunt d o u ă feluri de s o c i e t ă ţ i : u n e l e m a i apropiate de tran­ zacţia perpetuă. In oc. După un congres al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Ro­ mânia (al Vl-lea de la înfiinţarea lui. 9 5 . în 1 8 9 3 ) desfăşurat la Bucureşti ( 2 0 . în eco­ n o m i e . Ca e d i t o r al ziarului Tineretul socialist (de la sfârşitul anului 1 9 2 1 ) şi i m e d i a t apoi al ziarului Socialismul (ziarul. în m a i 1 9 2 1 P ă t r ă ş c a n u se n u m ă r ă printre cei care ur­ m e a z ă o r i e n t a r e a dură.

Fişat drept c o m u n i s t de S i g u r a n ţ a regimului. un vizio­ nar. Ibidem. o p o n e n t rebel al ordi­ nii burgheze. Braşov. în lagărul de la M i e r c u r e a . să a d â n c e s c d o c t r i n a . să î n v ă ţ b i n e limba. P ă t r ă ş c a n u visează să-şi scrie m e ­ moriile o d a t ă ajuns la vârsta bătrâneţilor. aici •— îi va spune lui B i b e r i — 1-a î n t â l n i t pe A l e x a n d r u D o b r o g e a n u . î n 1 9 3 3 . D u p ă episodul prim d e l a Jilava.G h e r e a . D o c t o r î n D r e p t (cu o t e z ă s u s ţ i n u t ă l a Leipzig. 9 8 . asupra mijloacelor. după ce reformele pe care le crede a t â t de n e c e s a r e se v o r fi produs. La d a t a dialogului cu B i b e r i . î n tim­ pul u n e i v a c a n ţ e . apoi se va găsi în d o m i c i l i u obligatoriu la vila familiei de la P o i a n a Ţ a p u l u i . p . o m u l de salon.C i u c şi în c e l de la Târgu-Jiu. . Aveam deci o singură n ă z u i n ţ ă : să plec în G e r m a n i a . dar de care-1 leagă s p e r a n ţ a u n e i finalităţi sociale c o m u n e . la studii la U n i v e r s i t a t e a din Leipzig: „ E r a m i m p r e s i o n a t şi d e l o z i n c a timpului: c i n e n u ştie n e m ţ e ş t e n u p o a t e deveni u n b u n marxist. un alt c o m u n i s t (fiul lui C o n s t a n t i n D o b r o g e a n u . v a m a i u r m a u n altul. El are p r e t e n ţ i a de a fi. crede în Capitalul lui M a r x şi în t e z a acestuia potrivit căreia dezvoltarea capitalismului c o n d u c e inevitabil la lupta de clasă. v a m a i fi î n c h i s la V ă c ă r e ş t i . a c e s t sprijin i se pare n o r m a l şi firesc. S c o p u l lor este acelaşi. nu au avut pri­ lejul să vorbească. H o t ă ­ rât să devină un b u n marxist. unul dintre a n c h e t a t o r i 1-a lovit. să iau parte la m i ş c a r e a co­ munistă de a c o l o " 3 1 7 . în 1 9 2 4 . pe t e m e i u r i i n t e l e c t u a l e m a i c u r â n d d e c â t politice. inflexibil şi semeţ. i n t r ă în greva foamei şi a se­ tei. pe ele. P ă t r ă ş c a n u trece printr-un episod de recluziune impusă: este î n c h i s la Jilava. t o t aici. în 1 9 2 3 . î n 1 9 2 5 ) . se p o a t e clădi un viitor p r o m i ţ ă t o r . fondatorul socialismului r o m â n e s c ) . c e e a ce i se pare i m p a r d o n a b i l 3 1 8 . P ă t r ă ş c a n u se decide să plece. In cursul u n u i interogatoriu.240 / ADRIAN CIOROIANU m ă s u r a în care. p e c â n d era î n t o r s din G e r m a n i a . Viz i o n a r i s m u l său va fi unul relativ t o t u ş i . cu aceşti proletari şi apparatchici pe care nu-i cunoaş­ te foarte b i n e . din simplul m o t i v că sta3 1 7 3 1 8 Ibidem. î n anii ' 3 0 el îi asistă juridic pe c a m a r a z i i săi în procesele i n t e n t a t e de regim. 9 6 .G h e r e a . parte dintr-o c o m ­ plicitate care-1 u n e ş t e pe el. p e n t r u 2 1 d e zile. p .

apărută în 1 9 4 4 . 3 .1 0 0 . 9 9 .Pe umerii lui Marx/ 241 Ut H o t ă plece. Cu o cuceritoare naivitate. p â n ă a t u n c i . P ă t r ă ş c a n u este m a i a t e n t l a s t a t u t u l său d e le­ n i n i s t al n o i i s o c i e t ă ţ i r o m â n e ş t i . ) . dar l e n i n i s m u l este c h i a r prezentul. c h i a r are impresia că o face — să p u n ă p r o b l e m a u n o r schimbări e c o n o m i c e sau politice bruşte. ale cărei c o o r d o n a t e le r e s p e c t ă cu o oarecare îngă­ duinţă. e l este a u t e n t i c m a r x i s t m ă c a r dintr-un singur p u n c t de vedere: nu-şi î n c h i p u i e o revoluţie c o m u n i s t ă a c o l o u n d e revoluţia b u r g h e z ă n u şi-a e p u i z a t etapele. Lucreţiu Pătrăşcanu ezită să se recomande \ ca m a r x i s t sută la sută. dar nu cred p r e a î n d e p ă r t a t " — spune. n. la Jilava. în le i n t e n t a t e dintr-o comebel al ordinu-i cunoaşi t ă ţ i sociale au avut pri:-şi scrie meneformele pe p r e t e n ţ i a de ie. A . fondator şi teoretician al comunis­ mului italian. d a c ă ar fi avut anvergura m a r x i s t ă a acestuia. 3 1 9 . In m i n t e a sa. Vim o t i v că sta- 7 . Pătrăşcanu îi spune lui Biberi: „Conţinutul no­ ţiunii de desăvârşire a revoluţiei democrato-burgheze în România este pentru mine cuprinzător şi subliniază pentru ce nici în cartea mea (Problemele de bază ale României. un viziotrivit căreia de clasă. este posibil. e t a p a p o l i t i c ă prin care R u s i a a t r e c u t d u p ă R ă z b o i u l M o n d i a l . î n c r e d i n ţ a t că în R o m â n i a i n t e r b e l i c ă a fost m a i c u r â n d o pseudod e m o c r a ţ i e . în rest. m e r i t ă a t e n ţ i e sporită — . Tiania. C . prin scrisul său. din m o m e n t ce i-a d a t contur. C h i a r d a c ă lecturile sale din M a r x s u n t m a i c u r â n d n e s i s t e m a t i c e . Ar fi p u t u t fi P ă t r ă ş c a n u un A n t o n i o G r a m s c i 3 2 0 al R o m â n i e i ? P o a t e că da. s o c i e t a t e a c o m u n i s t ă „este o p r o b l e m ă de viitor. pp. \ 1 9 2 5 ) . în tima m e i şi a seandru D o Dobrogeaă episodul ">33. în linismul real avea c o o r d o n a t e diferite faţă de reveria marxisto-len i n i s t ă de care se legau speranţele sale. 320 Intelectual şi om politic ( 1 8 9 1 . M a r x i s m u l este o e t a p ă teoreti­ că c o n s u m a t ă . nu şi-ar î n c u r a j a to­ varăşii c o m u n i ş t i — pe care şi-ar dori să-i c o n d u c ă şi. Un m a r x i s t a la roumaine şa cum spuneam. D i n m o t i v e pe care d o a r le p u t e m bă­ nui — printre care. nu a fost pusă problema unor măsuri socialiste. aşa c u m le vede el.b u r g h e z e 3 1 9 . ca partid. nici pe tărâm econo­ mic.1 9 3 7 ) . nici pe tărâm politic" — ibidem. nici în programul nostru de guvernământ. R o m â ­ n i a va fi m a i p e r m e a b i l ă ideilor c o m u n i s t e . u n e o r i . el crede că p e r i o a d a u r m ă t o a r e va fi u n a a realizării u n e i revoluţii d e m o c r a t o . o d a t ă ajunsă a c o l o . va m a i a -Ciuc şi în toriu la vila atoriu. şi convingerea că L e n i n a dus m a i departe t e o r i a lui M a r x şi. să m i ş c a r e a coişcanu trece . u n u l labil318. în sionat şi icni u n b u n r m a n i a .

p o t e n ţ i a l c o m u n i s t e — este cu m u l t m a i t e n s i o n a t ă d e c â t c e a a lui P ă t r ă ş c a n u . Arestat în noiembrie 1 9 2 6 . din ianuarie 1 9 2 1 .242/ADRIAN CIOROIANU c â t e v a similitudini există. c a ş i î n c a z u l r o m â n e s c sau a l a l t o r a din E u ­ ropa. apoi. p e fondul u n e i l u m i agitate d e R ă z b o i u l M o n d i a l . î n a m b i e n t u l U n i v e r s i t ă ­ ţii din T o r i n o ( u n d e se înscrisese. burghe­ ze. p ă s t r â n d proporţiile. Bu­ cureşti. P a r l a m e n t a r i s m u l burghez — pe care G r a m s c i . pe lista B l o c u l u i M u n ­ citoresc Ţ ă r ă n e s c (înfiinţat în 1 9 2 5 ) . M a i u t o p i c dar şi m a i ra­ dical. ca adversar al regimului m u s s o l i n i a n . în care M a r x şi Engels îşi puseseră a t â t e a speranţe. r e v e n i t în P e n i n s u l ă şi ales în apri­ lie 1 9 2 4 ca preşedinte al c o m u n i ş t i l o r italieni. la F a c u l t a t e a de Lite­ r e ) . am văzut. V i z i u n e a lui G r a m s c i asupra societăţii — celei prezente. l a 1 7 ani ( 1 9 0 8 ) . i m p u s de regimul A n t o n e s c u . este ales d e p u t a t — aşa c u m P ă t r ă ş c a n u va deveni şi el d e p u t a t . a d m i r a t o r declarat (dar şi c u n o s c ă t o r ! ) al lui N i c o l o M a c h i a v e l l i 3 2 1 . p. Ed. în 1 9 1 1 . G r a m s c i i n t r ă î n c o n t a c t c u F e d e r a ţ i a T i n e r e t u l u i S o c i a l i s t I t a l i a n l a 2 0 d e ani. Politică. In u r m a congresului d e l a Livorno. 1 9 8 2 . G r a m s c i devine u n u l dintre cei m a i aplicaţi m a r x i ş t i ai i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i de s t â n g a din E u r o p a . grupată în n o t e l e ce v o r f o r m a Caietele din închisoa­ re — d u p ă c u m . G r a m s c i luase c o n t a c t cu p r o z a m a r x i s t ă destul de devreme. P ă t r ă ş c a n u scrie (se va ve­ dea m a i j o s ) c â t e v a dintre principalele sale pagini t e o r e t i c e î n c o n ­ diţii de d o m i c i l i u obligatoriu. t i m p în care va scrie o parte f u n d a m e n t a ­ lă a operei sale. 1 1 4 . şi el ar fi p u t u t s p u n e că a c r e a t p r i m a g e n e r a ţ i e de c o m u n i ş t i a Italiei. G r a m s c i devine u n u l dintre fon­ datorii P C I (rezultat. 321 . s-ar p u t e a să fie c o r u p t de or­ dinea burgheză a capitalismului european — iar a c e a s t a ar însem­ na m o a r t e a în faşă a revoluţiei. G r a m s c i va p e t r e c e în închi­ soare u r m ă t o r i i 11 ani. dar şi asupra celei viitoare. t o t î n u r m a u n e i sciziuni a s o c i a l i ş t i l o r ) . la a cărui ra­ dicalizare va c o n t r i b u i decisiv prin grupul radical de stânga pe ca­ re-1 c o n d u c e . U r m e a z ă u n stagiu de doi ani în U R S S . G r a m s c i are o t e m e r e pe care c o m u n i s t u l r o m â n nu o în­ trevede: a c e e a că proletariatul în creştere n u m e r i c ă . d u p ă care. Antonio Gramsci — un marxist contemporan. iar în 1 9 1 4 va i n t r a în Partidul S o c i a l i s t I t a l i a n . îl c u n o s c u s e din interior — nu p u t e a fi Radu Florian. Ca f o n d a t o r (în m a i 1 9 1 9 ) al ziarului L'Ordine nuovo.

Printr-un p a r a d o x care este doar a p a r e n t — din m o m e n t ce are ex­ plicaţiile sale — . î n t o a m n a anului 1 9 4 4 . Nu avem n i c i o d a t ă din care să rezulte că N i c o l a e C e a u ş e s c u l-ar fi apreciat pe fondatorul c o m u n i s m u l u i italian ( î n t r e b a r e a şi m a i te­ m e r a r ă ar fi d a c ă 1-a c i t i t v r e o d a t ă ! ) . un m a r x i s t â la roumaine.Pe umerii iui Marx / 2 4 3 s c h i m b a t . în­ tr-un r ă s t i m p oarecare — şi nu distrugerea ei. ca în l e n i n i s m u l per­ c e p u t de G r a m s c i . care să im­ p u n ă propriile sale reguli — în primul rând. este un e c o u al acestei t e n t a ţ i i specific u n e i anu­ m i t e vârste repede depăşite a naţional-stalinismului în curs de c o n s t r u c ţ i e la B u c u r e ş t i . dispus să ofere c e l o r dispuşi să-1 De Editura de Stat pentru Literatură Politică (viitoarea Editură Politică). dezbaterea d e m o c r a t i c ă se h r ă n e ş t e cu t i m p . de Scrieri alese. La Editura Politică. redescoperirea lui G r a m s c i este s i m u l t a n ă c u re­ descoperirea lui P ă t r ă ş c a n u . p e n t r u că avea în el a c e a doză de n o r m a l i t a t e care spu­ ne că d e m o c r a ţ i a şi î n t r e ţ i n e r e a sa costă. t i m p . C h i a r şi c a r t e a lui R a d u Floriari. în c o n s e c i n ţ ă . R e c e p t a r e a lui A n t o n i o G r a m s c i în R o m â n i a a fost. în c o m p a r a ţ i e cu G r a m s c i . un v o l u m de Opere alese apărea a b i a în 1 9 6 9 . în 19 7 3 3 2 3 . P ă t r ă ş c a n u este un i n t e l e c t u a l refor­ m a t o r cvasi-burghez. Cu m u l t mai t o l e r a n t faţă de B i s e r i c ă şi faţă de cultura t r a d i ţ i o n a l ă . să grăbească istoria. L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u este. d e l o c sur­ prinzător. . p a r l a m e n t a r i s m u l p u t e a fi era­ dicat n u m a i de o revoluţie m o n d i a l ă a proletariatului. iar un altul. din acest m o t i v schimbările durează. respectiv Editura Univers. căruia radicalismul de a c e s t tip i se pare ne­ potrivit p e n t r u o s c h i m b a r e profundă. singura analiză r o m â n e a s c ă relativ m o d e r n ă a gân­ ditorului italian. c r e z â n d într-un tempo al istoriei ce este m a i curând străin a t â t revoluţionarilor u t o p i c i (gen G r a m s c i ) c â t şi re­ v o l u ţ i o n a r i l o r de profesie pe care L e n i n şi Corn informul deja îi crease (şi la care p r a g m a t i s m u l avea o c o n o t a ţ i e de cele m a i mul­ t e ori c r i m i n a l ă ) . î n s e a m n ă t r a n s f o r m a r e a vechii societăţi. proprie politicii e x t e r n e a anilor ' 7 0 . T e m e i u l leninismului. strict i n f l u e n ţ a t ă de mersul c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c . la finele anilor ' 6 0 : c h i a r d a c ă Scrisori din închisoare a fost p u b l i c a t ă în 1 9 5 5 3 2 2 . în ca­ zul celui din u r m ă . dar a c e a s t ă re-evaluare făcea parte din c a m p a n i a regimului c o m u n i s t r o m â n de curtare a eurocomunismului. î n a i n t e de orice.

Bucureşti. din ce în ce m a i a c c e n t u a t . parte din recon­ siderarea personajului. Studii economice şi social-politice (1925-1945). la Editura Politică. fiind un a u t e n t i c succes al editurii S o c e c 3 2 4 .' 4 6 la c e a de-a p a t r a e d i ţ i e 3 2 5 . erau din a c e s t p u n c t d e vedere fun­ d a m e n t a t e . î n a i n t e de t o a t e . u n a poli­ t i c ă şi n i c i d e c u m i n t e l e c t u a l ă . sub auspiciile Institu­ tului de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR — ca un semn foarte clar că această reconsiderare a intelectualului comunist era un proiect politic. Vasile L u c a şi al­ ţii dintre colegii săi i le v o r aduce. în paralel cu a c t i v i t a t e a m i n i s t e r i a l ă . Bucureşti. La e d i t u r a F o r u m . 7 . 1 9 8 3 (acesta din urmă tot sub egida I S I S P de pe lângă CC al P C R ) . Pe lângă volumele amintite aici. în­ c e p â n d c u t o a m n a lui 1 9 4 5 . după reabilitarea postumă din 1 9 6 8 . în 1 9 7 0 . Scrieri. C a n t o n a t într-o ordine a s c h i m b ă r i i care era u n a marxisto-leninisto-intelectuală m a i î n a i n t e de a fi u n a leninisto-stalin i s t o . Ed. c a r t e a sa Curente şi tendinţe în filosofici românească apare în trei ediţii. L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u i n t r ă într-o auten­ t i c ă fibrilaţie i n t e l e c t u a l ă . . în ultimele două decenii ale regimului comunist au mai fost publicate şi alte două antologii: Lucreţiu Pătrăşcanu. Politică. Ed. V o l u m u l Un veac de frământări sociale ediţie 326 (1821-1907) e p u i z e a z ă în 1945 o primă la n o u a p ă r u t a e d i t u r ă C a r t e a R u s ă şi apare în ediţia a d o u a în a n u l 1 9 4 7 — an în care a u t o r u l intrase deja pe p a n t a des324 Următoarea ediţie va apărea în 1 9 7 1 . în c e i trei ani care u r m e a z ă el devine un t e o r e t i c i a n — i g n o r â n d cu o b s t i n e n ţ ă că partidul nu-i cerea aşa ceva. 326 Deloc surprinzător că. N u d e M a r x avea n e v o i e Partidul C o m u n i s t din R o m â n i a pen­ t r u a cuceri p u t e r e a după război.244/ADRIAN CIOROIANU asculte t e o r i a u n e i revoluţii n u foarte grăbite s ă p r i n d ă contur. acest volum este primul care va fi retipărit: în 1 9 6 9 . A d u n ă c e e a ce a scris în u l t i m a v r e m e şi p u b l i c ă m u l t . c o n c l u z i i leniniste /v n t o a m n a anului 1 9 4 4 . Politică. 4 . î n m o d paradoxal. articole. ci de S t a l i n . la Editura Politică. Pă­ t r ă ş c a n u va pierde o î n t r e c e r e care era. 323 Şi această carte va cunoaşte o reeditare la Editura Politică. P â n ă în 1 9 4 6 . 1 9 7 8 şi idem. acuzele pe care G h e o r g h i u . c a r t e a Sub trei dicta­ turi ajunge în 1 9 4 5 . P r e m i s e m a r x i s t e . cuvântări (1944-1947).p o l i t i c ă — aşa c u m o doreau tovarăşii săi de partid —.D e j .

în 1 9 7 0 . . P r i n t r e a c e s t e cărţi. p. A b i a a treia ediţie. V o l u m u l are istoria sa. aşa c u m se pre­ z e n t a e a î n a c e ş t i p r i m i ani a i d e m o c r a ţ i e i î n a c c e p ţ i e c o m u n i s t ă .). ) . acest volum uspiciile Institu­ im semn foarte roiect politic. Bu­ cureşti. P ă t r ă ş c a n u este un a u t o r care ţ i n e afişul. u n a poliR o m â n i a pen- umerii lui Marx /' 2 4 5 c e n d e n t ă a carierei sale. Pe lui comunist au udii economice şi Scrieri. Ace­ leaşi împrejurări explică şi lipsa totală a bibliografiei străine ( . 328 Ibidem. ) . editurile se î n t r e c în a-i p o p u l a r i z a mesajul. î n c h e i a t ă în ianuarie 1 9 4 6 ş i a p ă r u t ă î n acelaşi a n l a E d i t u r a d e S t a t . A p ă r u t într-o p r i m ă ediţie î n o c t o m b r i e 1 9 4 4 l a editura bucureşt e a n ă d e tradiţie S o c e c . ) . în c e i trei a n i cu obstinenţă a sa Curente şi d un a u t e n t i c Sub trei dictaUn Volumul 1 9 4 5 o primă ire în ediţia a pe p a n t a des­ parte din reconâ.. (. u n a m i s e pare î n m o d a p a r t e m a i p l i n ă d e interes. 329 Ibidem. în t i m p u l domiciliului o b l i g a t o r la P o i a n a Ţ a p u l u i (Zam o r a ) . î n împrejurări p e care a u t o r u l l e n u m e ş t e „ d e o s e b i t de grele. Problemele de bază ale României. A . . dată campania de distrugere sistematică a acestei literaturi. în acest domeniu. te explicaţia. m. Editura de Stat. în condiţii într-ade­ văr dramatice. î n Yasile L u c a şi altai a c c e n t u a t . sub s t r i c t ă p a z ă j a n d a r m e r e a s c ă " 3 2 8 . în ce priveşte literatura marxistă. v o l u m u l s e e p u i z e a z ă î n m a i p u ţ i n d e d o u ă luni — va spune cu î n d r e p t ă ţ i t ă m â n d r i e a u t o r u l în prefaţa celei de-a d o u a ediţii. a d u c e c â t e v a c o m ­ pletări de detaliu. în­ de v e d e r e funre era u n a marleninisto-stalii e partid — . urmă tot sub tocmai în acea vreme. a p ă r u t ă l a aceeaşi editură. explicaţia p e n t r u lipsa t r i m i t e r i l o r m a r x i s t e c a d e t o t î n sarcina regimului A n t o n e s c u . . C . scrisă î n d e c e m b r i e 1 9 4 4 3 2 7 . tră într-o a u t e n ultima vreme .) Datorită imposibilităţii frecventării unei biblioteci publice nu a putut fi consultat întregul material publicat ( . . î n prefaţa din o c t o m b r i e 1 9 4 4 : „Procurarea materialului. Păt o a t e . 8. r e d a c t a r e a ar fi î n c e p u t în primăvara anului 1 9 4 2 şi p r i m a versiune ar fi fost gata în t o a m ­ n a lui 1 9 4 3 . S c r i e autorul. 8. p. Aşadar. s-a făcut. In sfârşit. fiind procurarea ei a întâmpinat greutăţi aici îşi găseş­ şi mai mari."^29 (subl. articole. C o n d i ţ i i l e grele pri­ v e a u — t i p i c p e n t r u un i n t e l e c t u a l — c o n s u l t a r e a m a t e r i a l u l u i do­ c u m e n t a r . ai cărui cerberi severi se o p u s e s e r ă doLucreţiu Pătrăşcanu. Toate citatele ce urmează sunt preluate din această ediţie a 111-a a cărţii. Problemele de bază ale României r e p r e z i n t ă s i n t e z a c o n c e p ­ ţiei despre s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă a lui P ă t r ă ş c a n u ... m. care trebuia sustras vigilenţei unor cerberi se­ veri (subl. A c e a s t ă a d o u a ediţie a a p ă r u t fără nici o modifi­ care faţă de t e x t u l iniţial. A.Pe prindă contur. Lipsa izvoarelor directe. 327 .. 1 9 4 6 .C. nu o singura dată. 68.

7 .. . din c a u z a u n o r supraveghetori aflaţi sub d i r e c t a o b e d i e n ţ ă a colegilor săi de p a r t i d c o m u n i s t . Autorul are aici în vedere excesele înfăptuite în mediul rural. 5. atacarea U R S S d e către G e r m a n i a . P ă t r ă ş c a n u n u v a p u t e a scrie mă­ c a r o singură pagină — în afara n o t e l o r de interogatoriu. „anexionist". 3 3 1 330 332 pătrăşcanu.. P ă t r ă ş c a n u a c r e z u t în n e c e s i t a t e a acestei reforme (şi nu era n i c i d e c u m singurul i n t e l e c t u a l sau om p o l i t i c al ţării c o n v i n s de acest l u c r u ) .246/ADRIAN CIOROIANU c u m e n t ă r i i . în s c h i m b . Problemele. în ianuarie şi februarie 1 9 4 5 . c h i a r şi d a t ă î n s e a m a „unor c o m i t e t e ţ ă r ă n e ş t i ( . în m o d categoric. rezultat al u n o r m a i v e c h i pulsiuni imperialiste ale unei R o m â n i i care nu s-a aşezat b i n e în l u m e după p a c e a de la Versailles 3 3 2 . m i j l o a c e l e n o u l u i regim i n s t i t u i t pe 6 mar­ tie 1 9 4 5 erau b i n e v e n i t e — inclusiv r e f o r m a agrară care. de unele bande de marginali ai satelor care.1 2 . 1 1 . ) . în aşteptarea unei re­ forme agrare care nu fusese încă legiferate. D e m e r s u l lui P ă t r ă ş c a n u p l e a c ă de la c â t e v a t e z e inalienabile. c u t o a t e slăbiciunile şi u n e l e greşeli î n f ă p t u i t e " 3 3 1 . r e p r e z e n t a singura cale de aducere în firesc a repartiţiei p ă m â n t u l u i . 4 . In cele din urmă. fusese doar o c a z i a de care „marele capital m o n o p o l i s t auIbidem.. 1 . în R o m â n i a . au trecut la o pretinsă împărţire a pământului. . c e r u t e de a n c h e t a t o r i — . în t r e a c ă t fie spus. arestul a n t o n e s c i a n a fost i n c o m ­ parabil m a i p e r m i s i v d e c â t arestul stalinist ce avea să v i n ă peste câţiva ani: î n t r e 1 9 4 8 ş i 1 9 5 4 . î n acest c o n t e x t . p. „suportul principal a l t u t u r o r r ă m ă ş i ţ e l o r pre-capitaliste î n e c o n o m i a " ţ ă r i i 3 3 0 . la instigarea co­ muniştilor. în 1 9 4 1 . reforma agrară a fost legiferată de guvernul Petru Groza pe 23 martie 1945. pp. parte a m o d e ­ lului stalinist pe care R o m â n i a îl va a d o p t a în scurt t i m p . P e n t r u d e s t r u c t u r a r e a acesteia. după cum s-a văzut mai sus. „Tezele" lui P ă t r ă ş c a n u î n v i z i u n e a acelui L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u din ianuarie 1 9 4 6 . î n nici u n a dintre paginile care u r m e a z ă a u t o r u l n u v a vorbi despre i n t e n ţ i a colectivizării t e r e n u l u i agricol. v ă z u t ca război de cuce­ rire. în deplin a c o r d cu p o z i ţ i a din acel m o m e n t a partidului pe care-1 r e p r e z e n t a în planul ideilor: i) c o n d a m n a r e a războiului antisovietic. . ma­ rea proprietate funciară reprezenta.

.m o ş i e r i m e a ro­ m â n e a s c ă şi de regimul său. în :orul n u v a arte a m o d e ­ st timp. Ibidem. v r e m e de 25 de ani. o f o r m ă de r e t o r i c ă proprie m a i c u r â n d discursului p o l i t i c p a r t i z a n d e c â t a u t e n t i c e i re­ flecţii i n t e l e c t u a l e . prin presiune. m. şi aici — c e e a c e . consti­ tuiau tot atâtea imbolduri pentru o grăbită îmbogăţire şi dincolo de Nistru. de fapt. A. olui pe care-1 : b o i de cuceioni imperialiste Arpă p a c e a de la e Germania. de către administraţia românească după 1 9 1 8 .nalienabile. Pentru uit pe 6 mar­ n ă care. „Jaful practicat în Basarabia. în ianuarie a instigarea coeptarea unei rei cum s-a văzut r e 2 3 martie Ibidem. p. o v o r ridica la rang de dog­ m ă : avem. aici a u t o r u l este fără m i l ă (să fie ace­ laşi P ă t r ă ş c a n u care-i asigura. „ e x p e r i e n ţ a pe care m u n c i t o r u l şi ţ ă r a n u l r o m â n le-au făcut (sic!) în U n i u n e a S o v i e t i c ă . în realitate. ii) se reia explicit t e z a sovietică a u n e i B a s a r a b i i e x p l o a t a t e şi o c u p a t e militar. marile averi «agonisite» de majoritatea funcţionarilor civili şi militari. Pătrăşcanu a acest lucru)." 3 3 3 C o m e n t a r i u l lui P ă t r ă ş c a n u este. dealtfel. a c e s t regim al reacţiunii capitaliste dor­ n i c e să-şi e x t i n d ă p i a ţ a p e n t r u m o n o p o l u r i l e sale şi. O ocupaţie militară prelungită a teritoriilor cucerite — regim sub care de fapt a trăit timp de douăzeci şi cinci de ani şi Basarabia (subl. el operează. aceeaşi d i h o t o m i e pe care or­ ganismele prosovietice gen A R L U S e t c . 333 334 ^Htul principal " i 3 3 0 . pe de altă par­ t e . în 1 9 4 6 . de b u r g h e z o . care au exercitat atribuţii în provincia de peste Prut. soldaţii r o m â n i — în m a j o r i t a t e fii de ţ ă r a n i — s-au î n t o r s din U R S S mai curând cu spaima că modelul e c o n o m i c al colhozu­ lui s-ar p u t e a a c l i m a t i z a . 19. p e n t r u a găsi o piaţă s u p l i m e n t a r ă p e n t r u supraproducţia n ă s c u t ă din s u b c o n s u m u l pieţei i n t e r n e . " i n o p o l i s t au- iral. p. I d e e a c ă soldaţii r o m â n i ajunşi p e t e r i t o r i u l U R S S v o r f i fost im­ p r e s i o n a ţ i p l ă c u t de c e e a ce au găsit a c o l o nu se va verifica nicio­ d a t ă în R o m â n i a a c e l o r ani. 15. c h i a r ş i o a i e slăbiciunile ^Hp de ^Bum aducere singurul i c . d i n c o l o de cei câţiva se­ l e c ţ i o n a ţ i p e n t r u a d e p u n e o m ă r t u r i e frauduloasă privind o l u m e i m a g i n a r ă şi idilică (foarte n e c e s a r ă propagandei c o m u n i s t e din ţ a r ă ) . t a c i t .Pe I st i n c o m să v i n ă p e s t e b u t e a scrie măir.) — urma să ofere funcţionărimii statului şi mai ales unora din corpul ofiţeresc. . pe r o m â n i i din Transilva­ n i a î n privinţa s e n t i m e n t e l o r sale n a ţ i o n a l e ? ) : •arie 1 9 4 6 . "u. .C. c o n t a c t u l n e m i j l o c i t pe care l-au p u t u t lua cu noile f o r m e de viaţă — c r e a t e de revoluţia din 1 9 1 7 " 3 3 4 . cerute de C-i:: sub directa umerii lui Marx / 247 t o h t o n " î n c e r c a s e să profite. pe de o parte. exercitarea unei autorităţi legată de sigure şi mă­ noase foloase materiale.

a unui i n t e l e c t u a l c o m u n i s t despre p u n c t e l e nevralgice ale s o c i e t ă ţ i i în care trăieşte. în original). p. de la început expre­ sia politică a burgheziei satelor. de a p u t e a apă­ rea de sine s t ă t ă t o a r e în a r e n a luptelor sociale şi p o l i t i c e " 337 . preluată de L e n i n . D o c t r i n a ţărănistă.246/ADRIAN CIOROIANU avea să se şi î n t â m p l e . liberalul p r o g e r m a n G h e o r g h e B r ă t i a n u . pp. proprie P N Ţ al lui M a n i u şi M i h a l a c h e . 6. în ciuda rezistenţei î n c r â n c e n a t e a păturii rurale r o m â n e ş t i . 4 . era c e a care legitima r e c o m a n d a r e a f u n d a m e n t a l ă privind alianţa. adică a elementelor capitaliste săteşti. exclusiv ale c h i a b u r i m i i " 3 3 6 — c e e a ce ar c o n f i r m a t e z a lui M a r x privind „ n e p u t i n ţ a t u t u r o r păturilor ţă­ rănimii de a-şi p u t e a [ e x p u n e ] singură interesele. ( A c e a s t ă t e z ă a lui M a r x . repet. Problemele de bază. iii) în privinţa politicii e x t e r n e r o m â n e ş t i postbelice. „a fost. socialiştii L o t a r R ă d ă c e a n u şi Ş e r b a n V o i n e a . ea este s i m u l t a n un m a n i f e s t p o l e m i c : savantul geograf (şi fost c o n s e r v a t o r ) Sim i o n M e h e d i n ţ i .. 335 336 Ibidem. . e s t e nu n u m a i o lucrare t e o r e t i c ă . dintre ţ ă r ă n i m e a r e t a r d a t ă p o l i t i c şi proletariatul m a i î n a i n t a t ) . 2 3 7 . şi chiar şi în 1 9 4 6 — anul. pe d r u m u l revoluţiei. ţărănis­ tul Virgil M a d g e a r u . P ă t r ă ş c a n u nu are nici o îndoială: „strânsa legătură de prietenie cu U n i u n e a S o v i e t i c ă — [este] singura politică e x t e r n ă justă r o m â n e a s c ă " 3 3 5 . acestei ediţii a c ă r ţ i i ) . în m a n i e r a în care o face P ă t r ă ş c a n u . 2 3 8 . c o n j u n c turală şi nu foarte profundă. 2 . 337 Ibidem. prin intermediul cărora a putut fi atrasă şi câştigată şi o parte din restul ţă­ rănimii11 (subl. 7 .2 3 8 . Analiza d o c t r i n e l o r politice A n a l i z a d o c t r i n e l o r p o l i t i c e adverse. pe con­ siderente politice sau e c o n o m i c e . p o p o r a n i s t u l m a i v â r s t n i c C o n s t a n t i n S t e r e şi m a i t â n ă r u l negaţionist de dreapta E m i l C i o r a n — cu t o ţ i i p r i m e s c o replică. Ibidem. p.. Interesele pe care a c e a s t a le apără „sunt î n s ă ale c h i a b u r i m i i . este m a i c u r â n d a c e e a a u n u i i n t e l e c t u a l aflat pe po­ ziţii ideologice adverse ( c e e a ce autorul c h i a r era la mijlocul ani­ lor ' 4 0 ) — şi nu c e a a u n u i l u p t ă t o r c o m u n i s t ( c e e a ce partidul co­ m u n i s t avea nevoie spre sfârşitul aceluiaşi deceniu.

pre­ oţii e t c ) . şi chiar şi în ş k i c t r i n a ţărănistă. 2 4 5 . care gira t o t o d a t ă şi o B a n c ă N a ţ i o n a l ă a C o o p e r a ţ i e i — m e n i t ă să sprijine mişcarea. se află: i) legea c o o p e r a ţ i e i (sau „legea R ă d u c a n u " ) . zomunist despre ptz ea este simultan W. este c e r t că legea M i h a l a c h e — din 20 august 1 9 2 9 — a fost u n a dintre cele în care o face ~ . în acel m o m e n t . tânărul neguţioreplică.c o n s e r v a t o r ) Si• z 1 m u . Ibidem. ţărăniş­ ti Ş e r b a n V o i n e a . se spune. In privinţa celei de-a doua. a cărei i n e f i c i e n t ă presupusă este p r o b a t ă prin o p i n i a unui „expert d a n e z " din 1 9 3 9 3 3 8 . potrivit acestei legi. \ ie la început expre: ''. In fapt. : ea care legitima £ drumul revoluţiei. în particular. In ambele cazuri. ar fi fost încurajat. p u l mai înaintat). a c o o p e r a ţ i e i săteşti. legea c o o p e r a ţ i e i — din 28 m a r t i e 1 9 2 9 — fusese u n a dintre promisiunile c o n s t a n t e ale naţional-ţărăniştilor. în frunte cu i n t e l e c t u a l i t a t e a sătească — învăţătorii. n u m a i că a c e a s t ă diferenţiere.a f l a t p e po­ p i a la mijlocul anic e partidul coDeniu.2 4 6 . fără alt t e m e i d e c â t cel. 339 Ibidem. în a n u m i t e c o n d i ţ i i (care fa­ vorizau c e t ă ţ e n i i r o m â n i în general şi. pe con: -retică. Pătrăşcanu rj : z "ie cu U n i u n e a ginească"335. pe t e r m e n mediu. pp. în special. a u n u i proletariat agricol al cărui r a n d a m e n t . clasa mijlocie a satelor.r zr. al u n e i c o m p a s i u n i de n u a n ţ ă intelect ual-socialistă 338 — c e e a ce •turor păturilor ţăe a p u t e a apăa l e şi p o l i t i c e " 337 . t e o r e t i c şi prac­ tic. depreciativ. a c t i v i t a t e a c o o p e r a t o r i l o r la sate era r e g l e m e n t a t ă printr-un Oficiu N a ţ i o n a l . p. E a p u n e a c a p ă t u n e i perioa­ de relativ lungi de provizorat al proprietăţii funciare d i n R o m â n i a . c r i t i c a t ă — nu foarte acerb — de liberalii care t o c m a i părăsiseră guvernarea se d a t o r e a z ă m a i c u r â n d faptului că ea servea un seg­ m e n t social care n u era cel a l P N L ) . şi ii) legea circulaţiei b u n u r i l o r rura­ le („legea M i h a l a c h e " ) de care. E s t e adevărat că aplicarea legii a a d â n c i t . aproximativ. . C o n s i d e r a ­ ţiile lui P ă t r ă ş c a n u s u n t p u r p a r t i z a n e . î n c ă din p e r i o a d a în care se aflau în o p o z i ţ i e . ar fi c o n d u s în m o d fi­ resc la apariţia u n e i clase mijlocii săteşti (adică familii cu proprie­ tăţi de p â n ă în 25 de h e c t a r e de p ă m â n t cultivabil) şi. p ă m â n t u r i l e o b ţ i n u t e prin reforma agrară din 1 9 2 1 p u t e a u fi v â n d u t e şi c u m p ă r a t e . c o n j u n c - umerii lui Marx / 2 4 9 î n t r e măsurile g u v e r n a m e n t a l e ţ ă r ă n i s t e pe care P ă t r ă ş c a n u le in­ v o c ă . spre încurajarea.axe a păturii . prin ea. g h i d a t ă exclusiv după principiul exploatării şi conflictului dintre clase. .Pe : . pe de altă parte. prin :-: din restul ţă: ea sta le apără pnn* 336 m a i n e c e s a r e ale perioadei (iar faptul că ea a fost.::e. 2 4 5 . ar fi profitat c h i a b u r i m e a p e n t r u a lua p ă m â n t u l ţ ă r ă n i m i i s ă r a c e 3 3 9 . diferenţierea socială la nivelul lumii rurale a u t o h t o n e . " : . pe astfel de proprietăţi p r e c u m cele de m a i sus. Pătrăşcanu aplică o superficială grilă vag-marxist-leninistă.iste săteşti.

p. m a i ales d u p ă 1 9 3 2 " 3 4 2 . . . Ibidem. aşa c u m spu­ n e P ă t r ă ş c a n u . c u Ş t e f a n Z e l e t i n . ) apărării sub f o r m e diferite a i n t e r e s e l o r şi idealurilor c h i a b u r i m i i satului româ­ n e s c " 3 4 0 . dezvoltarea aces­ tei „ c h i a b u r i n d " — a d i c ă ţ ă r ă n i m e a î n s t ă r i t ă a satelor — ar fi fost singura ş a n s ă p e n t r u s o l u ţ i o n a r e a e t e r n e l o r p r o b l e m e ale satului r o m â n e s c . în anii i m e d i a t u r m ă t o r i . Aceas­ ta. . 246. p e p a t r u pagini. ) partidul acelei fracţiuni din burghezia r o m â n ă care d e ţ i n e m a r e a f i n a n ţ a şi m â n u i e ş t e capita­ lul m o n o p o l i s t " 3 4 1 . F e n o m e n u l s-a accelerat. n u m ă r u l m a ş i n i l o r ş i a l u n e l t e l o r creşte. p. 69. dar l a fel d e adevărat este c ă . A u t o r u l n u p o a t e n e g a e v i d e n ţ a : a c e a s t ă ţ ă r ă n i m e în­ stărită. m a i ales. p e s t e câţiva a n i de la d a t a scrierii a c e s t o r rânduri ale lui P ă t r ă ş c a ­ nu. P ă t r ă ş c a n u a d u c e f o r m u l a standard: [ P N L ] „era şi a r ă m a s ( . nu s-au aflat printre beneficiarii a c e s t o r m ă s u r i r e f o r m a t o a r e . 42. . „ D u p ă 1 9 3 4 . 221. nu­ m ă r u l s o c i e t ă ţ i l o r industriale creşte în acelaşi t i m p cu capita­ l u l " 3 4 4 . după ce în deschiderea volumului Pătrăşcanu acceptase câteva premise care. . era apă­ r ă t o a r e a c e a m a i f e r m ă a dreptului la p r o p r i e t a t e — drept care. „ţărănismul. . pe t e r m e n scurt. ) î n 1 9 2 7 găsim u n n u m ă r d e 3 2 5 7 d e t r a c t o a r e . p. Ibidem. Ibidem. . In rest.1 9 3 7 3 4 3 . o b s e r v a ţ i a p r i n c i p a l ă priveşte „totala sărăcie în t e o r e t i c i e n i a partidului l i b e r a l " — prilej p e n t r u o pole­ m i c ă tardivă. p. profesorul univer­ sitar d e filozofie d e l a U n i v e r s i t a t e a din Iaşi. „Creşterea p o t e n ţ i a l u 340 341 342 343 344 345 Ibidem. . ( . avea să devină principalul tabu social î n c ă l c a t de c o m u n i ş t i . care era pilonul de s t a b i l i t a t e al satului r o m â n e s c . E s t e foarte adevărat că. p. I n privinţa liberalismului r o m â n e s c . . 12. p. 30. ) r ă m â n e pe o singură şi c o n s e c v e n t ă linie: a c e e a a ( . Ibidem. v o r fi n e g a t e t o t a l de c ă t r e c a m a r a z i i săi de partid: „ p o t e n ţ i a l u l industrial al î n t r e p r i n d e r i l o r de t i p c a p i t a l i s t a c r e s c u t n e c o n t e n i t d u p ă 1 9 1 8 . m o r t î n 1 9 3 4 . c a d o c t r i n ă ş i c a p r a c t i c ă p o l i t i c ă ( . „din 1 9 2 4 p â n ă î n 1 9 3 2 .250/ADRIAN CIOROIANU faţă de cei care. p e c â n d î n 1 9 3 9 n u m ă r u l lor este de 5 7 3 2 " 3 4 5 . Ibidem. „rapida creştere a p r o d u c ţ i e i in­ dustriale" î n t r e anii 1 9 3 6 . şi. d e z b ă r a t ă d e u n d e n o m i ­ n a t i v care avea propria sa î n c ă r c ă t u r ă negativă.

în R o m â n i a . 7 .. I n fond. Ibidem.. Potrivit re346 347 34S 349 Ibidem. ) • . p. . m e r g â n d în jos p â n ă la o p r o p r i e t a t e de 10 h a . 228. r e p r e z e n t a t de m a r e a industrie. Ibidem. ea face parte t o t u ş i din ţ ă r ă n i m e şi îşi trage seva de aici. ( . ) t o ţ i acei care s t ă p â n e s c î n ju­ rul a 25 ha. P ă t r ă ş c a n u face u n t a b l o u a l R o m â n i e i a n i l o r ' 3 0 . . Ibidem. şi în sus p â n ă l a 5 0 h a . m a i precis. ) z. p u t e m ridi­ c a a c e a s t ă l i m i t ă p â n ă l a 1 0 ş i c h i a r peste 1 0 0 h a . cu t o t u l în d e z a c o r d cu t e z a libera­ lă a lui Z e l e t i n potrivit căreia c a p i t a l i s m u l ar fi s i n o n i m cu progre­ sul. prin a c e s t a . în scurt t i m p . p. la P ă t r ă ş c a n u şi G h e o r g h i u . chiaburimea este i m p l a n t u l capitalist în l u m e a satului. p. 39. In cadrul a c e s t e i creşteri. graţie t o c m a i c o m u n i ş t i l o r . apoi. P ă t r ă ş c a n u se declară. m a i m u l t p e b a z a convingerilor proprii decât prin expunerea unor determinări obiective. . sub d o m n i a capitalului şi sub s t ă p â n i r e a p o l i t i c ă a burgheziei" — spune P ă t r ă ş c a n u 3 4 8 . Satul r o m â n e s c . p. 93. 229. d e c e n ţ a i n t e l e c t u a l ă î l face s ă r e c u n o a s c ă u n e l e date certe. .) apărării sub i n i i satului româ­ nă de un d e n o m i bdezvoltarea acesa t e l o r — ar fi fost •bleme ale satului e&stâ ţ ă r ă n i m e înppmânesc. este o realitate şi ea t r e b u i e a c c e p t a t ă ca atare. el crede că p e r i o a d a i n t e r b e l i c ă ar d e m o n s t r a e x a c t contrariul: a n u m e că.. D u p ă ţ i n u t u r i ş i c o n d i ţ i i c o n c r e t e . . 5 .Pe printre beneficiarii aşa c u m spu•ctică p o l i t i c ă ( . D a r ce este chia­ b u r i m e a şi. a c e a s t ă m e t o d o l o g i e a criticii îşi va pier­ de v a l o a r e a şi circulaţia. " 3 4 9 .D e j f otrivit lui P ă t r ă ş c a n u . ni ale lui P ă t r ă ş c a •t de c o m u n i ş t i . . c o m e n t a r i u l p o l i t i c a b i a u r m â n d ulterior.u aduce f o r m u l a c e l e i fracţiuni din «mânuieşte capita­ l ă priveşte „totala B e i p e n t r u o pole\ profesorul univern 1 9 3 4 . c e e a ce a im­ p r i m a t întregii e c o n o m i i industriale acelaşi c a r a c t e r " 3 4 6 . c a p i t o l u l despre d o c t r i n a liberală se t e r m i n ă cu o frază ce c o m b i n ă s c e p t i c i s m u l vis ă vis de c a p i t a l al lui M a r x cu propunerile r e v o l u ţ i o n a r e ale lui L e n i n : „ P r o b l e m e l e de b a z ă ale s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i nu-şi p o t găsi soluţio­ n a r e a în cadrul actualului regim social. ce s e g m e n t al satului a c o p e r ă e a ? „ S o c o t i m c a f ă c â n d parte din c h i a b u r i m e ( . P e a c e s t f u n d a m e n t . indiferent de e l e m e n t e l e care au deter­ m i n a t a c e a s t ă creştere.eptase câteva •gate t o t a l de către al întreprinderilor 11 F e n o m e n u l s-a ere a p r o d u c ţ i e i inp â n ă î n 1 9 3 2 . era apăfete — d r e p t care.pe c â n d în 1 9 3 9 : erea p o t e n ţ i a l u - umerii lui Marx/ 2 5 1 lui industrial al R o m â n i e i . . nu­ li t i m p cu capitaiclzelor creşte. sectorul capitalist. Aceas. c a p i t a l i s m u l ar fi i n t r a t în „faza a n t i p r o g r e s i v ă " 3 4 7 . s-a găsit în n e c o n t e n i t ă dezvoltare. a p r o p i a t ă de burghezie prin aspiraţii. m a i m u l t . ir.

D e j va oferi o cu t o t u l altă perspectivă. S u b c h i a b u r i m e se află ţărăni­ mea mijlocaşă. A n a l i z a lui P ă t r ă ş c a n u . Tabloul social al lui D e j este cu m u l t m a i pătruns de principiul luptei de clasă: diferenţa d i n t r e chiabur. ajungând la 7 . ci de faptul d a c ă exploatea­ z ă sau n u m u n c a altuia. el p o a t e fi c o n s i d e r a t chiabur. 2 % din l u m e a rurală. e l e m e n t u l c h i a b u r e s c era î n creştere.. firesc. iar rezultatele f a l s i f i c a t e " 3 5 1 . ar fi c o n d u s la o evoluţie similară c e l o r din statele o c c i d e n t a l e : dezvoltarea ferme­ lor private. D e j p l e a c ă d e l a ace­ leaşi statistici folosite şi de P ă t r ă ş c a n u . se află aici nu n u m a i diferenţa dintre cei doi. Gheorghiu-Dej. 1 8 1 . p. mijlocaş şi ţăran sărac este d a t ă nu n u m a i de p ă m â n t u l d e ţ i n u t .2 5 2 / ADRIAN CIOROIANU c e n s ă m â n t u l u i din 1 9 3 9 . 1 7 4 . S p u n e D e j : „Spre e x e m p l u : u n proprietar agricol are o suprafaţă m i c ă d e p ă m â n t ( 1 . la b a z a lumii ţ ă r ă n e ş t i se afla ţărănimea săracă (cea. I n c u v â n t a r e a ţ i n u t ă c u pri­ lejul lansării c a m p a n i e i p e n t r u c o o p e r a t i v i z a r e a agriculturii prin P l e n a r a C C a l P M R din 3 .2 h a ) . n e c e s a r industriei şi serviciilor. 8 % din n u m ă r u l gospodăriile satelor î n 1 9 4 0 era a l a c e s t o r mij­ locaşi. ocoli un adevăr: după 1 9 3 0 . p e n t r u că c e e a ce c o n d i ţ i o n e a - Gh. dar s p u n e că a c e s t e a erau o r i c u m „ î n t o c m i t e î n m o d ştiinţific. cu proprietăţi î n t r e 5 şi 10 h e c t a r e — şi a c e a s t ă pă­ t u r ă c r e s c â n d î n u l t i m e l e d e c e n i i t o t p e s e a m a ţ ă r ă n i m i i sărace: 2 0 .. în paralel cu apariţia u n u i proletariat rural rezultat din rândul c e l o r fără p ă m â n t . A c e s t proces. din rândul a c e s t o r a din u r m ă s-ar fi se­ l e c t a t şi proletariatul urban. In fine. D a r a c e a s t ă supoziţie deja n e plasează î n istoria contrafactuală: a c e s t lucru s-ar fi î n t â m p l a t n u m a i dacă regimul c o m u ­ n i s t nu s-ar fi impus n i c i o d a t ă în R o m â n i a . p r o p r i e t a t e a m i j l o c i e şi m a r e era în creştere în R o m â n i a rurală. 6 9 % în 1940). „Sarcinile P M R în lupta pentru întărirea alianţei cla­ sei muncitoare cu ţărănimea muncitoare pentru transformarea socialistă a agri­ culturii". de n e c o n t e s t a t din p u n c t u l de vedere al statisticii ( p e n t r u c ă s e b a z a p e d a t e oficiale) n u p o a t e .5 m a r t i e 1 9 4 9 3 5 0 . şi ele î n creştere. liderul P M R G h e o r g h i u . 351 3 5 0 Ibidem. Articole şi cuvântări.. L a d o a r câţiva ani după a n a l i z a lui P ă t r ă ş c a n u . ci şi diferenţa dintre d o u ă vârste ale c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c p o s t b e l i c . p. C u t o a t e aces­ tea. în Gheorghiu-Dej. totuşi. .

C u t o a t e acesEa ce c o n d i ţ i o n e a liKărirea alianţei clasocialistă a agri- Ibidem. p. C . stupăritul. în „ e p o c a m o n o p o l i s t ă şi imperialistă". Restul tabloului s o c i a l . şi ele izâ în istoria eon­ ii. . c e a p e r i c l i t a t ă este p ă t u r a i m e d i a t u r m ă t o a r e : P ă t r ă ş c a n u prevede reducerea t r e p t a t ă a mici burghezii. care i n c l u d funcţionarii în rândurile aceleiaşi m i c i burghezii (precum o făcea L o t h a r R ă d ă c e a n u . 2 7 6 . a c e a s t a este de altfel c h i a r t e z a de b a z ă a Manifestului Par­ tidului Comunist. şi m a r e era în fi c o n d u s la o oltarea fermerezultat din u r m ă s-ar fi se­ r v i c i i l o r . . o b a t o z ă — p r e c u m şi alte v e n i t u r i " 352 . î n c ă o dată..D e j ) are un substrat pur politic.'-: regimul c o m u mu liderul P M R portul lui G h e o r g h i u . a c e a s t ă viziune. este salariată şi e x p l o a t a t ă de capi352 3 5 3 * ă : se află aici nu fcntre d o u ă vârste area ţ i n u t ă cu prii. V i z i o n a r u l 7 . ca şi în E u r o p a : liberală şi pro­ gresistă la d a t a apariţiei sale. n e m i j ­ locit. ză s i t u a ţ i a sa de c h i a b u r nu e s t e în a c e s t c a z î n t i n d e r e a sa de pă­ m â n t . P ă t r ă ş c a n u o p u n e alături de p r o l e t a r i a t — din m o t i v u l că ea „se găseşte.2 7 7 . l r ă n i m i i sărace: era al a c e s t o r mijţmmea săracă (cea. pe m ă s u r a creşterii d e p e n d e n ţ e i sale faţă de „marele c a p i t a l " . 139. transpor­ t u l — orice a c t i v i t a t e ce n e c e s i t a angajarea u n e i forţe de m u n c ă ce depăşea familia proprie îl plasa pe respectivul ţ ă r a n în c a t e g o r i a c h i a b u r i l o r lui D e j .. p. c o n t r a z i s a i c i ) . Totuşi. r ă m ă ş i ţ e ale t r e c u t u l u i p r e . m. t o t u ş i . agriculturii prin I pleacă de la acene că a c e s t e a erau pe falsificate" 351 . u n s d e principiul m ţăran sărac este £ dacă exploateaplu: un proprietar U . b u r g h e z i a . m i c i negustori şi antreprenori. anti-progresist ă " 3 5 3 . 1 9 4 9 (ra­ n c u i l de vedere al i m poate. pp. ţă­ r ă n i m e a m i j l o c a ş ă — ca p ă t u r i c o m p o n e n t e — reprezintă. burghezia ar fi devenit. e l e m e n t u l nu­ m e r i c p r e c u m p ă n i t o r " 3 5 5 (subl. R e s p e c t â n d grila marxistă. S p r e deosebire d e socia­ lişti.Pe umerii fui Marx I 2 5 3 era în creştere. Ibidem.. în slujba capitalului. 124. A . Pătrăşcanu. . P ă t r ă ş c a n u a c c e p t ă involuţia doctri­ n a r ă a burgheziei — în R o m â n i a . Problemele. în Meşteşugarii.. m i c i i industriaşi. ie se află ţărăniI — şi a c e a s t ă pă. m i c a burghezie este.c a p i t a l i s t 3 5 4 . ) . D a c ă m a r e a burghezie s-a înscris peste t o t în l u m e pe a c e s t d r u m ireversibil. A c e a s t ă răsturnare d e situaţie î n t r e ianuarie 1 9 4 6 ( d a t a celei de-a 3-a ediţii a Problemelor de bază ale României) şi m a r t i e P ă t r ă ş c a n u nu o intuise. 196. p. C r e ş t e r e a vitelor. „o clasă r e a c ţ i o n a r ă . P ă t r ă ş c a n u nu p o a t e nega realitatea: „In s t r u c t u r a ac­ t u a l ă a R o m â n i e i . p r o l e t a r i a t u l . 354 355 Ibidem. 6 . fără îndoială. ci celelalte m i j l o a c e de p r o d u c ţ i e — un tractor.

în acest chip partidul social-democrat. ea nici nu a fost c o n f i r m a t ă în v r e u n a dintre ţările în care c a p i t a l i s m u l s-a d e z v o l t a t liber. ca ex­ p o n e n ţ i ai u n u i m a r x i s m care nu a ştiut să se c o n e c t e z e la reînnoi­ rea l e n i n i s t ă 3 3 8 .. .. 129. s u s ţ i n u t ă de unii dintre t e o r e t i c i e n i i pro­ priului partid: „în locul întăririi poziţiilor muncitorimii. 2 7 8 . prin conducerea lui. în lo­ cul unei politici de clasă consecvente şi hotărâte.) social-democraţia ro­ mână. a dictaturii c a r l i s t e 3 5 9 . pp. mai mult. ţ i n t a este s o c i a l . Ibidem. Ibidem. D e m o n s t r a ţ i a sa nu este convingătoare. R ă d ă c e a n u sunt înfăţişaţi cu ironie ca depăşiţi.. p e n t r u Pă­ t r ă ş c a n u . singura în stare să im­ pună şi să atragă şi ţărănimea să realizeze unirea într-o alături şi sub conducerea proletariatului. V o i n e a .d e m o c r a ţ i a r o m â n ă . M a i m u l t . ca clasă. 356 357 358 359 360 361 Ibidem. 2 2 3 . po­ trivit c ă r u i a „progresul R o m â n i e i e i n d e s t r u c t i b i l legat de progre­ sul c a p i t a l i s m u l u i " . 2 7 3 . D i s c u t a r e a situaţiei proletariatului r o m â n e s c este. p. p. p. dar şi ca prolog al a c c e p t ă r i i .. nu n u m a i d e z m i n ţ i ­ tă de istoria r e c e n t ă . deci am activitate comună a văzut drumul cu totul opus pe care a mers (. oferă soluţii d i f e r i t e 3 6 0 . 2 6 6 . Ibidem. Ibidem. i se pare nu n u m a i falsă.2 7 0 ." 3 6 1 (subl. p. C a r e este m i z a a c e s t o r aprecieri? I n t e n ţ i a lui Pătrăşcanu de a d e m o n s t r a că gherismul şi marxismul s u n t d o u ă c o n c e p ţ i i diferite.254/ADRIAN CIOROIANU t a l " 3 5 6 . muncitorimii şi ţărănimii. a înfrânt şi demonetizat unicul adevăr teoretic pe care l-au formulat te­ oreticienii lui. 2 6 8 . în locul unei strân­ geri a tuturor forţelor muncitoreşti pe o singură linie de acţiune. în original). A t â t fon­ datorul C o n s t a n t i n Dobrogeanu-Gherea cât şi mai tinerii Şerban V o i n e a şi L. deci. p o l i t i c i e n i i socialişti s u n t principalii v i n o v a ţ i de c o m p r o m i t e r e a ideii unirii şi a c ţ i u n i i c o m u n e a ţărăni­ m i i şi proletariatului. descrisă ca r e p r e z e n t â n d o m i n o r i t a t e . m a i târziu. „ruptă de fapt din rândurile m u n c i t o r i m i i şi r i d i c a t ă deasupra şi î m p o t r i v a e i " 3 5 7 (ni­ m i c altceva d e c â t t e z a l e n i n i s t ă a menşevicilor trădători). pp. A f i r m a ţ i a din 1 9 2 6 a socialistului Ş. Ibidem. î n c ă u n prilej d e p o l e m i c ă .2 6 7 . care p l e a c ă de la premise diferite şi.

a d t aprecieri? I n t e n ţ i a lui :-:-.c-ira în stare să imjletaliatului. a e care l-au f o r m u l a t te- . ix) stopa­ rea şovinismului şi a n t i s e m i t i s m u l u i în v i a ţ a de stat. „etapă spre s o c i e t a t e a c o m u n i s t ă " . C e l e din u r m ă vizează. iv) n a ţ i o n a l i z a r e a B N R şi a sistemului b a n c a r . viii) guvern d e m o c r a t i c (în sensul c o m u n i s t al t e r m e n u l u i ) . p e n t r u Păi e 5 xdal-democraţia trjc. el face precizarea că guvernele de c o a l i ţ i e de după 23 august şi m a i ales guvernul P e t r u Ciroza au î n d e p l i n i t c o n d i ţ i a c u n u m ă r u l opt.: r rnai mult. n a ţ i o n a l i z a r e a b ă n c i ­ lor. ^ruptă de fapt din 357 a ă împotriva e i " : (ni- lt... în­ făptuirea s o c i e t ă ţ i i socialiste. t o t a l ă şi generală ( ! ) . c o n t r o l u l g u v e r n a m e n t a l asupra s i n d i c a t e l o r — t o a t e a c e s t e a s u n t m a i c u r â n d idei a n t i l i b e r a l e ş i a n t i d e m o c r a t i c e . li se i m p u n e în m o d p r a c t i c un con­ trol foarte efectiv. Acest „decalog" al lui L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u ar m e r i t a o a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t ă . . t r e b u i e s ă t r e a c ă î n spatele a c e s t o r a din u r m ă . de exemplu. E x p r o p r i e r e a p ă m â n t u l u i . M a i m u l t .2 9 2 .i:ori). P ă t r ă ş c a n u î m p a r t e a c e s t e sarcini ale proletariatului în „scopuri i m e d i a t e " şi „obiective u l t i m e " . A t â t fonk^Bi m a i tinerii Ş e r b a n : : i e p ă ş i ţ i . V o i n e a . p. oferă jiişti s u n t principalii mii c o m u n e a ţărăniHte teoreticienii pro: : n e c t e z e l a reînnoi­ • ^ • s i i n locul u n e i strân. iar clasa m u n c i t o a r e .ie a c ţ i u n e . ci c o m u n i ş t i i s u n t p u r t ă t o r i i de cuvânt ai lui M a r x . p r e c u m şi epurarea aparatului de s t a t de e l e m e n t e l e r e a c ţ i o n a r e . poil legat de progrei s L n u n u m a i dezminţizHării. m a i târziu.. iii) exproprierea t o t a l ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i de Ia 50 ha în sus. în corelaţie cu c e e a ce avea să se î n t â m p l e în c h i a r anii u r m ă t o r i . în v i r t u t e a sarcinilor revoluţionare pe care P ă t r ă ş c a n u le t r e c e în revistă în ca­ pitolul V I a l cărţii.t. M a j o r i t a t e a sunt principii l e n i n i s t e de e t a t i z a r e în exces şi de corupere politică a u n o r m a s e i n f o r m e cărora.. libertăţii c u v â n t u l u i e t c . î n paginile u r m ă t o a r e Pătrăş­ c a n u î n t r e p r i n d e o d e m o n s t r a ţ i e de ordin sofistic. ea nici zare c a p i t a l i s m u l s-a C o n c l u z i a este logică: nu social-democraţii. căile ce d u c a c o l o a l c ă t u i e s c un adevărat program al activităţii pe t e r m e n scurt şi m e d i u : i) desfiinţarea i n s t i t u ţ i i l o r şi legislaţiei dic­ t a t o r i a l e a lui A n t o n e s c u . în lo- T '"-.smtd sunt d o u ă ferite şi.'. am 5: zial-democraţia ro:: n d u c e r e a lui. din care ar fi trebuit să rezulte că „niciunul dintre a c e s t e p u n c t e p r o g r a m a t i c e O dorinţă cu care.L: .. deci 'mmaKimimii şi ţărănimii. Problemele.r\\. x) o p o l i t i c ă e x t e r n ă î n d r e p t a t ă spre p r i e t e n i a c u U R S S 3 6 3 . promiţându-li-se drepturi t e o r e t i c e .. ii) a m n i s t i a politică. vii) i m p u n e r e a şi lărgirea l i b e r t ă ţ i l o r c o n s t i t u ţ i o n a l e în privinţa votului.4 6 presa c o m u n i s t ă .. 2 8 8 . deci. e clar. v) t r e c e r e a sindica­ t e l o r sub c o n t r o l u l s t a t u l u i 3 6 2 . D a r Pătrăş­ c a n u î n c ă oscilează: î n c o n t r a s t c u c e e a c e spune î n anii 1 9 4 5 . fostul rege Carol al II-lea ar fi fost întru totul de acord! 363 Pătrăşcanu. ca exţii Ş. vi) i m p u n e r e a unui n o u c o d a l i m p u n e r e a unui m u n c i i . 3 6 2 B ă n e s c este.

m e r i t u o s este faptul că a c e a s t ă duritate c o n d u c e la s c h i ţ a r e a u n e i a dintre cele m a i precise radiografii care s-au făcut.d e m o c r a t i c ! I n m ă s u r a î n care reflectă c u adevărat c o n ­ c e p ţ i a autorului. In rest. v o l u m u l . aprecierile sale. Ş i . în t i m p . p. în t i m p ce în celelalte aprecieri m a r x i s m .256 / ADRIAN CIOROIANU nu r e p r e z i n t ă o soluţie s o c i a l i s t ă " 3 6 4 . a societăţii. din p ă c a t e . i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i ge­ n e r i c e . în c h i a r u r m ă t o a r e l e d e c e n i i c o m u n i s t e . 2 9 2 .şi intelectualii A j n o p i n i a m e a . a c e a s t ă c o n c e p ţ i e este definitorie p e n t r u Pătrăş­ c a n u : i n c o n s i s t e n ţ a l e n i n i s m u l u i său.. am spus. 7 . . care nu aveau să Ibidem. I n t e l e c t u a l el însuşi. P ă t r ă ş c a n u îşi p o a t e p e r m i t e să fie dur cu acei i n t e l e c t u a l i care nu-i fuseseră alături — dar. evoluţia u l t e r i o a r ă avea să c o n f i r m e . P ă t r ă ş c a n u vor­ b e ş t e despre i n t e l e c t u a l i — aş s p u n e — cu plăcere. aş spune. în fine. ajuns în situaţia de a-şi v e d e a ve­ chii adversari i n t e l e c t u a l i obligaţi a r e c u n o a ş t e că s c h i m b a r e a de­ spre care el v o r b e a de m u l t este. 7 . In m o d legitim. posibilă.. ci ar fi avut un p u r c a r a c t e r b u r g h e z o . s-ar p u t e a n a ş t e î n t r e b a r e a : c u m se p o a t e ca. Ca u n u l aflat în t a b ă r a ce câştigase partida p o l i t i c ă a m o m e n t u l u i .l e n i n i s m u l său n e s e d i m e n t a t 1-a c o n ­ dus spre formulări h a z a r d a t e şi naiv-politice. în u l t i m e l e d o u ă secole. . în a c e s t c a p i t o l . a u t o r u l să a i b ă i n t u i ţ i a pe care nu o are în altele? C u m se p o a t e ca aici să fie m a i aproape de adevăr. u n e l e dintre cele m a i valoroase — şi ceva m a i ade1 v ă r a t e — pagini ale v o l u m u l u i în discuţie s u n t cele rezervate in­ t e l e c t u a l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i . oferă o anali­ ză p o l i t i c ă subţire din p u n c t de vedere t e o r e t i c a u n e i R o m â n i i pe care P ă t r ă ş c a n u doreşte să o s c h i m b e . n a i v i t a t e a sa în a-şi i m a g i n a că un guvern p r o c o m u n i s t (şi m a i ales unul adus la putere aşa c u m fusese adus cel al lui Petru G r o z a ) ar p u t e a n u t r i vreun r e s p e c t faţă de d e m o c r a ţ i e sau faţă de reforma­ rea firească. t e m p o r i z a r e a p o l i t i c ă î n care crede (în c o n t r a s t cu s e t e a de s c h i m b a r e radicală a t o v a r ă ş i l o r ) . alături de partidul din care face p a r t e — dar nu ştie foarte b i n e în ce ritm se va face a c e a s t ă s c h i m b a r e .

) . . A t â t în t r e c u t c â t şi în p r e z e n t — spune P ă t r ă ş c a n u — „nu­ m ă r u l intelectualilor care au găsit drumul mişcărilor o p o z i ţ i o n i s t e faţă de regimul actual a fost î n t o t d e a u n a infim". S p u n e autorul: „Este sur­ prinzătoare uşurinţa cu care t o a t e regimurile dictatoriale din ulti­ mii ani au găsit la n o i o a t â t de masivă a d e r e n ţ ă t o c m a i în rându­ rile intelectualilor ( . Creşterea lor n u m e r i c ă este certă. aflată pe scara socială cu o t r e a p t ă deasupra micii burghezii şi cu d o u ă dea­ supra lumpenproletariatului. în timp ce în e d i m e n t a t 1-a concare nu aveau să Ibidem. Şi totuşi. Tradiţional. (pocomunist (şi m a i ales . L a t u r a critică a in­ telectualităţii r o m â n e este atrofiată în raport cu a c e a s t ă latură con­ cesivă faţă de cel care se află la putere.eeră cu adevărat conB o r i e pentru Pătrăş'•. : rea p o l i t i c ă în care •adicală a t o v a r ă ş i l o r ) .ui Petru G r o z a ) ar : : raţă de reforma­ şi ceva m a i ade: cele rezervate inspus. în nu o are în altele? rar. el î n c e p e analiza printr-o apreciere politică: intelectu­ alii nu f o r m e a z ă o clasă! Ei sunt o p ă t u r ă socială urbană. artiştii.Pe jsJi avut un pur c a r a c t e r umerii lui Marx / 257 p r i n d ă v r e o d a t ă c o n t u r î n c o m u n i s m u l real? R ă s p u n s u l p l e a c ă d e la faptul că a c e s t e pagini d e d i c a t e i n t e l e c t u a l i l o r r e p r e z i n t ă pagi­ nile cele m a i abstrase politicului din t o a t ă cartea. în ile sale. în r a p o r t cu p u t e r e a . a c e a s t a s-a p e t r e c u t în a c e s t e pagini. a u t o r i t a t e şi faimă ar fi t r e b u i t să-i p u n ă la a d ă p o s t de t e n t a ţ i a u n o r câştiguri b ă n e ş t i şi a u n o r m e s c h i n e avantaje personale".. m a i ales î n t r e acei a căror situaţie materia­ lă. A c e s t e rânduri s u n t cu a t â t m a i t u l b u r ă t o a r e cu c â t în ele se ascun­ de un vizionarism pe care autorul nici nu avea c u m să-1 b ă n u i a s c ă er. ci calitativă. . iar c e e a ce este favorizat este a n a l i z a u n o r detalii i n d u b i t a b i l e ale istoriei r e c e n t e . P ă t r ă ş c a n u vorere. p. „mai ales. ci felul lor de a se c o m p o r t a în s o c i e t a t e . mm se p o a t e ca. t o a t e curentele politice şi clasele guvernante au î n c e r c a t să-i câştige de p a r t e a lor pe intelectuali — şi au reuşit. a l c ă t u i t ă din liberii profesionişti. " : . Aici. lite­ raţii. D a c ă P ă t r ă ş c a n u a fost v r e o d a t ă r e a l m e n t e vi­ z i o n a r în scrisul său. Altfel spus. să c o n f i r m e . oferă o analia unei R o m â n i i pe e partidul din care se va face a c e a s t ă de a-şi v e d e a ve­ selii m b a r e a deî. Ca u n u l aflat itului. . C h i a r d a c ă n u m ă ­ rul celor care î n c e p şi t e r m i n ă studii superioare era m i c în R o m â ­ n i a l a c u m p ă n a anilor ' 4 0 .-. c e e a ce P ă t r ă ş c a n u d i s c u t ă nu e s t e a t â t o r i e n t a r e a p o l i t i c ă a i n t e l e c t u a l i l o r r o m â n i . dimensiu­ n e a p o l i t i c ă a discursului este secundară. c e a m a i m a r e p r o b l e m ă n u este u n a can­ titativă. faţă de intelectualii b i n e înzestraţi şi talen­ t a ţ i " . P ă t r ă ş c a n u care nu-i fuseseră că această duritate i s e radiografii care ităţii r o m â n e ş t i gee. 1 3 7 . la fel şi n e v o i a pe care s o c i e t a t e a o are de o i n t e l e c t u a l i t a t e c â t m a i diversificată. din „toţi acei a[l] căror proces de creaţie este de natu­ ră i n t e l e c t u a l ă şi trăiesc din prestarea unei m u n c i n e m a n u a l e " 3 6 5 .

Pătrăşca­ nu nu avea c u m să ştie că aceeaşi situaţie se va reproduce î n t o c m a i în relaţia dintre intelectuali şi regimurile c o m u n i s t e . relaţia dintre i n t e l e c t u a l şi regimurile capitalului. . ) nu era d e c â t for3 6 6 3 6 7 3 6 8 Ibidem. t e m e r e a sa este că i n t e l e c t u a l u l ro­ m â n are preţul m i c . . S i n e c u r i . puse la dispoziţia i n t e l e c t u a l i l o r " .258 / A D R I A N CIOROIANU măcar. A c e a s t ă d i m e n s i u n e c r i t i c ă lipsind. misii în ţ a r ă sau s t r ă i n ă t a t e au fost. s o c i e t a t e a ) căzuse î n u l t i m a v r e m e : c o n f u z i a dintre n a ţ i o n a l i s m . î n fine. pe r â n d sau global. şi. pp. 1 7 5 . C u c â t din rândul evreilor d i n R o m â n i a s e selectau u n n u m ă r m a i m a r e d e intelectuali. c u a t â t a n t i s e m i t i s m u l i n t e l e c t u a l i l o r r o m â n i se a c c e n t u a . gratificaţii. arhitecţii necesari u n o r servicii p u b l i c e 3 6 7 . Pă­ t r ă ş c a n u vede căi de corupere. ) " . 1 5 7 . Analizând. în aparatul de s t a t " — adică inginerii. Pătrăşca­ n u explică t o a t e c a p c a n e l e î n care i n t e l e c t u a l i t a t e a r o m â n ă (şi. P ă t r ă ş c a n u i n v e n t a r i a z ă trei căi prin care statul îmblânzeşte pe cel care ar fi t r e b u i t să-i fie o c h i critic: i) „ C a l e a c e a m a i des între­ b u i n ţ a t ă — şi î n t o t d e a u n a cu succes — a fost şi este de a p u n e sta­ tul să facă o p e r ă de m e c e n a t .1 5 8 . din c a u z a u n e i simple relaţii de c o n c u r e n ţ ă : „Lupta de rasă ( . iii) „un m a r e n u m ă r d i n t r e i n t e l e c t u a l i au fost î n c a d r a ţ i .r o m â n e a s c ă d e p e n d e n ţ ă a intelectualului faţă de putere este ( s p u n e autorul) m e d i a t ă . pp. . dintr-un şir şi m a i lung de cazuri similare ( . " 3 6 6 .1 7 9 . Prin a c e a s t ă relaţie a l t e r a t ă c u statul. Ibidem. 1 5 6 . o d a t ă c u ea. Sau. găsirea u n o r raţiuni eco­ n o m i c e a c e s t e i i u d e o f o b i i 3 6 8 e t c . p . direct. A c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c . In t o a t e a c e s t e trei v a r i a n t e de c o n t r a s e r v i c i u al statului. cu aceste cuvinte. premii. Ibidem. . în c o n t i n u a r e : „Cazul u n o r scriitori cu r e n u m e sunt doar simple exemple. . . de către stat. . indiferent de n u m e l e sau prestigiul celui care se vinde. . . L u c r u m a i întristător: aproape p e r m a n e n t oferta d e servicii din p a r t e a u n o r intelectuali « m a r c a n ţ i » î n t r e c e a cererea de servicii. i n t e l e c t u a l i t a t e a na­ ţ i o n a l ă se reduce de m u l t e ori la s t a t u t u l u n e i f u n c ţ i o n ă r i m i ceva m a i b i n e e d u c a t e . la care erau gata o r i c â n d să se o b l i g e . ) . medicii. ii) „statul [este] c h e m a t să facă o p e r ă filantropi­ că. p a t r i o t i s m şi a n t i s e m i t i s m . S t a t u l t r a n s f o r m a t î n « i n s t i t u t d e binefacere» ( . î n t o t d e a u n a .

a n t i s e m i t i s m u l româ­ n e s c a a t e n t a t la a c e s t e a din u r m ă : „ S t a t u l r o m â n . în fine. Utopii intelectuale » a şi în p r o b l e m a n a ţ i o n a l ă . i".. PătrăşcaP roduce î n t o c m a i •oişte. renume sunt g de cazuri similare m.7. un pilon al statului şi al regimului capitalist. umerii lui Marx/ 259 ma sub care se a s c u n d e a . G e r m e n i i injustiţiei. P ă t r ă ş c a n u observă c o r e c t că.. c o n c u r e n ţ a î n t r e evrei şi neevrei. dar şi legitimării ca atare a statului ca i n s t a n ţ ă guvernatoare deasupra ideologiilor. 8 . L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u se autoinvestise cu dreptul de a vorbi despre p r o b l e m a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i ro­ m â n e ş t i — iar aici era c h i a r m a i î n d r e p t ă ţ i t s-o facă. şi. din c a u z a u n e i nu era d e c â t for­ 370 . oferta de servicii •_ rrerea de servicii.-. c u a t â t a n t i s e m i t i s m u l făcea progrese m a r i " . în rhitecţii n e c e s a r i . •Că a intelectualului : . nici în putere de rezis­ t e n ţ ă prin p o l i t i c a d e sălbatic a n t i s e m i t i s m p r a c t i c a t ă " 3 6 9 .i ficaţii.•'. cadraţi. Pă1 intelectualul ro_ : restigiul celui care e'.ie a p u n e sta/ . în care sintetizase t e z e l e Ibidem. : e. P ă t r ă ş c a n u avea dreptate din a c e s t p u n c t de vedere.-. L e g i o n a r i s m u l ro­ m â n e s c . păstrau i n t a c t caracterul şi în­ c ă r c ă t u r a malignă. a fi evreu egal a fi de stânga r e p r e z e n t a un clişeu ce t r i m i t e a a b s t r a c t la o realitate neverificabilă. p . . de către a:ul îmblânzeşte pe : ea m a i des între. direct. 7 . Bucu­ reşti.. . I n R o ­ m â n i a interbelică.-. ca şi regimul so­ cial actual. schimbându-şi culoarea.v. t o c m a i p e n t r u c ă m i c a ş i m a r e a burghezie evreiască. finalizând. r o m â n ă (şi. . cu l u p t a de clasă. P C R . ) exista o diver­ g e n ţ ă m a i a d â n c ă . n-au câştigat n i c i în trăinicie. în fond. cu aceste r-. reprezenta. o c o n c u r e n ţ ă d e v e n i t ă a c u t ă pe m ă s u r ă ce c r e ş t e a n u m ă r u l i n t e l e c t u a l i l o r şi funcţionarilor ( . în realitate. iar prin a c e a s t a au adus d a u n e nu nu­ m a i stabilităţii d e m o c r a t i c e a statului.Pe r. el prefigura deficienţa statului care avea să î n l o c u i a s c ă lupta de rasă. ) .: i e a u n a .ui.'. prin c o n s e r v a t o r i s m u l ei.. Poziţia Partidului Comunist Român faţă de intelectuali. r. dar.iu al statului. ca principiu guvernator. în ace­ laşi t i m p . Pe 9 decem­ brie 1 9 4 5 (deci în t i m p u l în care pregătea p e n t r u tipar a 3-a edi­ ţie a Problemelor de bază ale României) el ţinuse la S a l a S c a l a din B u ­ cureşti o c o n f e r i n ţ ă t e m a t i c ă s p e c i a l ă 3 6 9 e m e : confuzia dintre • e a u n o r raţiuni eco|n rândul evreilor din r intelectuali. 3 7 0 .ectualitatea na: . şi intelectuali­ t a t e a c u c e r i t ă de a c e s t a au a l i m e n t a t acest clişeu al similitudinii dintre evreitate şi stângism. . Idem. 2 1 4 . misii în : use la dispoziţia Dperă filantropicre . 1 9 4 6 . Pătrăşca. Ed. cu a t â t r n t u a .eţionărimi ceva j statul. . Cu c â t î n t r e posibilităţile de a-şi asigura e x i s t e n ţ a şi n u m ă r u l i n t e l e c t u a l i l o r ( . cu t o a t ă lipsa sa de s u b s t a n ţ ă d o c t r i n a r ă .

n u m e r i c . care s ă depăşească rezerva i n t e l e c t u a l i l o r faţă de p o l i t i c a socialistă (şi ea r e c u n o s c u t ă de P ă t r ă ş c a n u 3 7 3 ) . faţă de Partidul Comunist Ro­ mân. Am fi naivi. d a c ă am crede că în n o a p ­ t e a d e 2 3 august 1 9 4 4 s-au s c h i m b a t t o a t e l u c r u r i l e " 3 7 1 . „pentru că R o m â n i a sau va trăi ca ţ a r ă d e m o c r a t i c ă . a c e a s t ă j u d e c a t ă strict c a n t i t a t i v ă n u e s t e c e a m a i c o n v i n g ă t o a r e î n cuprinsul d e m o n s t r a ­ ţiei. Foarte mulţi intelec­ tuali ne privesc cu neîncredere ( . ) . 3 7 2 3 7 1 . D r e p t care se î n t â m p l ă foarte des să şi-o şi s c h i m b e . el s p u n e a a c o l o că o r i e n t a r e a şi c ă u t a r e a echi­ librului. cu o doză de retorică lejeră. în perioade de frământări. Desigur. 3 / 3 „Faţă de mişcările muncitoreşti. i n t e l e c t u a l i t a t e a a fost cu a t â t m a i uşor de m a n e v r a t cu c â t ea a fost. mulţi intelectuali păstrează încă o rezervă. I n t e l e c t u a l u l — prin însuşi statutul său — este obligat să aibă o poziţie. Statul-Mecena. m a i m a r e d e c â t n e c e s i t ă ţ i l e societăţii. o m a r e con­ fuzie au c a r a c t e r i z a t pe foarte m u l ţ i i n t e l e c t u a l i r o m â n i . 6. caracterizarea este la fel de dură: „O lipsă de principii. profesori. Ibidem. statul filantrop care „da de p o m a n ă " şi statul patron trebuie să facă l o c u n u i s t a t d e t i p n o u 3 7 2 . P ă t r ă ş c a n u r e c u n o a ş t e implicit deficitul i n t e l e c t u a l al stângii r o m â n e ş t i a t u n c i c â n d v o r b e ş t e despre predispoziţia inte­ lectualului r o m â n faţă de d r e a p t a politică. aşa c u m era ea — şi s-a n ă s c u t astfel o „suprapopulaţie i n t e l e c t u a l ă " dispusă la e x p e r i m e n t e înşelătoare. este m a i dificilă p e n t r u inte­ lectuali — t o c m a i p e n t r u că ei s u n t puşi în situaţia. dar care va face o glorioasă carieră două d e c e n i i m a i târziu. C e a v i n o v a t ă de situaţie este v e c h e a alcătuire a statului. pe care c o m u n i ş t i i ar dori să o modifice radical. în general. prin N i c o l a e C e a Ibidem.260/ADRIAN CIOROIANU expuse m a i sus. crede el. 10 şi 16. mereu. p. m a i m u l t de­ c â t celelalte categorii sociale. sau nu va t r ă i " — îşi asi­ gură el auditoriul. p. în special. să-şi revizuiască u n e o r i vechile pozi­ ţii. I n c a l i t a t e a celui m a i c u n o s c u t i n t e l e c t u a l c o m u ­ n i s t al m o m e n t u l u i . . I n t r e c u t . liber-profesionişti — care ne privesc cu ochi răi" — ibidem. Ştim că sunt încă mulţi intelectuali — stu­ denţi. p. sau am fi prea lesne încrezători. 9. un o p o r t u n i s m ieftin. . La î n t â l n i r e a de la S a l a S c a l a P ă t r ă ş c a n u l a n s e a z ă o idee care în d o a r trei ani va fi t r e c u t ă la indexul t u t u r o r culpelor. p e n t r u a-i m o b i l i z a în a c e a s t ă operă t r a n s f o r m a t o a r e .

. v o r fi cu a t â t m a i frecvente şi m a i t r a i n i c e . mai m u l t deur. Ibidem. afirmaţia este c o r e c t ă şi. P ă t r ă ş c a n u deplânge m o n o p o l u l p e care d r e a p t a p o l i t i c ă 1-a i n s t i t u i t asupra ideii n a ţ i o n a l e şi declară că î n t r e a fi c o m u n i s t şi a fi a t e n t la a c e a s t ă idee nu este o c o n t r a d i c ţ i e : „ S u n t e m pen­ t r u c u l t u r a socialistă. 3 1 5 . Problemele. „coaliţiile î n t r e grupările şi partidele burgheze ( . a c o l o u n d e este p r e z e n t a t ă soluţia p e n t r u p r o b l e m a „declasaţilor inte­ l e c t u a l i " ( c i n e s u n t aceştia: „miile d e t i n e r i sau o a m e n i m a t u r i care din c a u z a r ă z b o i u l u i nu şi-au t e r m i n a t studiile. D a r fraza c e a m a i ş o c a n t ă v i n e pe u l t i m a p a g i n ă a cărţii. nivelul u t o p i i l o r i n t e l e c t u a l e ale u n u i marxist-leninist e d u c a t p o l i t i c î n grabă.Pe cur intelectual comu­ tarea şi c ă u t a r e a echidificilă p e n t r u inte: umerii lui Marx / 2 6 1 uşescu. „ D u p ă a c e s t r ă z b o i — spune e l — .eori vechile pozi- •i — este obligat să aibă : I .l e n i n i s m u l interpre­ t a t de S t a l i n . . „pentru că nu va t r ă i " — îşi asiisează o idee care în culpelor. dar care va iu. cele d o u ă clase î n jurul cărora v a gravita î n t r e a g a v i a ţ ă s o c i a l ă şi p o l i t i c ă vor fi proletariatul şi b u r g h e z i a " 3 7 5 . aii r o m â n i . aşa taapopulaţie intelectuală" a c e a s t ă j u d e c a t ă strict A cuprinsul d e m o n s t r a r i t u i r e a statului. î n trecut. p o a t e . . M a i departe.s e p e n t r u o v a r i a n t ă proprie de republică. în original).. n e des să şi-o şi : deficitul i n t e l e c t u a l al •. Statiil-Mecena. ] . • a i uşor d e m a n e v r a t c u r l ţ i l e societăţii. ratoare. V i z i u n i l e lui L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u din a c e s t e pagini d i s c u t a t e aici n u depăşesc. p. o m a r e c o n . . liber-profesioniştii i n c a p a b i l i să-şi reia exerciţiul profesiunii e t c " ) . ierizarea este la fel i â s m ieftin. p. . p r o n u n ţ â n d u . . ) . C a r e este soluţia lui Pătrăş374 . care şi-au pă­ răsit o c u p a ţ i i l e d e p â n ă a t u n c i [ . î n o p i n i a m e a . P ă t r ă ş c a n u crede că b u r g h e z i a şi prole­ t a r i a t u l se v o r î n f r u n t a p e n t r u atragerea ţ ă r ă n i m i i sau v o r risca. P ă t r ă ş c a n u îşi i m a g i n e a z ă că partidele burgheze v o r dăinui şi.e :... în a c e s t e c o n d i ţ i i . Foarte mulţi intelec. cu c â t v i a ţ a socială şi p o l i t i c ă va lua un c a r a c t e r m a i viu. în situaţia dureros de c o n c r e t ă a R o m â n i e i şi a E u r o p e i de E s t . mai mult decât în trecut. pp. s-a dovedit a fi validă.ulţi intelectuali — stu: cu ochi răi" — ibidem. 375 3 7 6 Idem. p e n t r u E u r o p a O c c i d e n t a l ă . 10 Ibidem. statul crebuie să facă l o c :erva i n t e l e c t u a l i l o r de Pătrăşcanu373). D i n p u n c t d e vedere t e o r e t i c . e a n u era c o n s o n a n t ă c u m a r x i s m . d u p ă c u m i n t e r n a ţ i o n a l i s m u l n u duce l a a t i n g e r e a n i c i u n u i a din drepturile de v i a ţ ă ale poporului n o s t r u " 3 7 4 . pe .. O cul­ t u r ă n a ţ i o n a l ă în f o r m ă şi socialistă în c o n ţ i n u t — a c e a s t a este vi­ z i u n e a sa.. dar a c e a s t ă c u l t u r ă va păstra t o t d e a u n a for­ m a n a ţ i o n a l ă . rr. •. _ predispoziţia inte. p r a c t i c . dar e s t e un i n t e r e s a n t a v e r t i s m e n t asupra a c e e a ce s e v e î n t â m p l a î n c u l t u r a r o m â n ă d u p ă mijlocul a n i l o r ' 6 0 . 14-15. iar ciocnirile v o r c u n o a ş t e f o r m e m a i a s c u ţ i t e " 3 7 6 (subl. saltul la l u m i n a istoriei al proletariatului a avut n e v o i e t o c m a i de dispariţia de pe s c e n ă a burgheziei. Am fi am crede că în n o a p i r i l e " 3 7 1 . prin N i c o l a e C e a - : Partidul Comunist Rovă.

. cu t o t u l străine de spiritul f e r m şi d o g m a t i c al stalinismului pe care îl a c l i m a t i z a u la B u c u r e ş t i . un c o m u n i s t m o n a r h i s t care vorbeşte doar într-o frază despre posibilitatea. în o p i n i a m e a . un leninist r o m a n t i c . obiectivul pe care mişcarea trebuie să şi-l pună şi să-l aducă la îndeplinire"3'77 (subl. în mo­ m e n t u l în care el însuşi va ajunge. cu t o t u l ipotetică. Prin P ă t r ă ş c a n u . c u m s-a văzut. în final. aflat la mijlocul distanţei dintre un marxism pe care nu 1-a asimilat n i c i o d a t ă pe deplin şi un stalinism care în cele din u r m ă îl va înlătura. în care scrisese aceste pagini. A ş a c u m sugeram î n deschiderea acestui capitol. în c e e a ce-i priveşte: „Nu câştigarea lor. trădări etc. un declasat intelectual de care vor putea lega t o a t ă gama cul­ pelor staliniste — cosmopolitism. ci burghezo-democrat — acesta este L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u în c e e a ce re­ prezintă.D e j la A n a Pauker — nu au a p r e c i a t a c e s t e oscilaţii şi d i l e m e intelectualiste. p .1 9 4 6 . lucrarea sa politică c e a m a i i m p o r t a n t ă . un analist care a m e s t e c ă premisele marxiste şi concluziile leniniste p e n t r u a ajunge. 3 2 8 . Radicalismul acestei opinii este surprinzător. o r i c â t ar fi de curios. un inte­ lectual precaut în a cuantifica etapele socializării ţării dar care. vorbeşte despre ceea ce i se va î n t â m p l a chiar lui. Lucreţiu Pătrăşcanu. o faţă pe care nu o va m a i avea n i c i o d a t ă . a u n e i republici populare. nu încadrarea lor orga­ nizată. în acelaşi t i m p . în aceşti ani 1 9 4 4 . Un leninist visător şi t o t u ş i capabil de excese de radicalismul celor c i t a t e m a i sus. 3 7 7 Ibidem. acesta ci este neutralizarea şi sistematica supraveghere muncitorească a acestei categorii. fără să ştie. se implică direct în plasarea Justiţiei pe un pat al lui Procust c o m u n i s t . titoism. în­ tr-adevăr. n u este n i m i c paradoxal în faptul că m a j o r i t a t e a colegilor săi cu putere de deci­ zie — de la G h e o r g h i u . n i m i c paradoxal în faptul că el fusese m a i potri­ vit lumii v e c h i . în faţa colegilor de partid de la vâr­ ful P M R . devieri. în original). î n c e p â n d cu anul 1 9 4 5 .262/ADRIAN CIOROIANU c a n u . c o m u n i s m u l r o m â n e s c ne arată. ca pe un corp străin. P ă t r ă ş c a n u era un c o r p străin în a c e a s t ă l u m e pe cale de a se făuri. Iarăşi. la elaborarea unui plan de schimbare despre care nu are curajul de a-1 p r e z e n t a drept socialist. de fapt Pătrăşca­ nu şi comunismul devin t e r m e n i i n c o m p a t i b i l i .

î n t r e martie 1 9 4 5 şi decembrie 1 9 8 9 .. în morr :: / : :artid de lavârnraf e: t Dată gama cul­ ţi rrădări etc. mu în c e e a ce rer. efectivele celor angajaţi în a c e s t e i n s t i t u ţ i i sau.:reiiu Pătrăşcanu. din m o ­ tive subînţelese. arii dar care. D r a m a s t â r n i t ă d e c o m u n i s m . expresia acelor relaţii care fac ca o anu­ mită clasă să devină dominantă. . (. atraşi de s u b i e c t ) . sunt deci ideile dominaţiei ei. l a nivelul so­ cietăţii ca şi la nivelul indivizilor. din r a ţ i u n i d e ordin politic.i încadrarea lor orga- H e n r a acestei categorii. în i p e u n pat al lui ^ H a mijlocul distanţei •erodată pe deplin şi un . ceea ce înseamnă că clasa care este forţa dominantă materială a socie­ tăţii este totodată forţa ei dominantă spirituală. Karl Marx şi Frederich Engels. r o m â n i sau străini. deci. U n leninist celor c i t a t e m a i într-o frază despre populare. n u este n i m i c cu putere de d e d ­ au apreciat a c e s t e ie de spiritul ferm iu la B u c u r e ş t i . î n o p i n i a c o m u n ă . I n l u m e pe cale de fusese m a i potrie m e m o r a r e a ş i a n a l i z a represiunii c o m u n i s t e r ă m â n e . u n u l dintre s u b i e c t e l e cele m a i a c t u a l e ale is­ toriografiei r o m â n e ş t i . I n c i u d a u n o r p r e o c u p ă r i c o n s i s t e n t e ( a t â t din p a r t e a u n o r supravieţuitori ai gulagului ro­ m â n e s c c â t şi din p a r t e a u n o r istorici. O s o c i e t a t e sub a s e d i u Ideile clasei dominante sunt în fiecare epocă ideile dominante. p ă s t r e a z ă m u l t dintr-un deziderat. strict ştiinţifică. F ă r ă î n d o i a l ă c ă . ::::>!. sistemul juridic.rrea u n u i plan de ^ ^ p e n t a drept socialist.. adică relaţiile materiale dominante exprimate sub formă de idei. sau o perspectivă asupra t u t u r o r c o m p o n e n t e l o r sale: instituţiile de represiune. d e t a ş a t ă de ecourile c o n t e m p o r a ­ ne. m a i ales a c e s t din u r m ă p u n c t — p r e p o n d e r e n t c a n t i t a t i v — este cel m a i i m p o r t a n t dintre 8 . Ideologia germană C A P I T O L U L 8 Represiunea comunistă în România . r e u n corp străin. arată. 1 .rai i m p o r t a n t ă .dude să şi-l pună L r. ele sunt. rezultatele d e p â n ă a c u m s u n t abia parţial î n m ă s u r ă s ă ofere o i m a g i n e c o m p l e t ă asupra a c e e a ce a î n s e m n a t sistemul de represiune pus în p r a c t i c ă de regimul c o m u n i s t . în aceşti ani : i a t ă . 1 . : concluziile leniniste f " " » : r. pe de a l t ă par­ t e . b a z a lor legală de f u n c ţ i o n a r e .) Ideile domi­ nante nu sunt altceva decât exprimarea prin idei a relaţiilor mate­ riale dominante. n u m ă r u l t o t a l al arestărilor / p r o c e s e l o r / c o n d a m n ă r i l o r / victi­ de fapt Pătrăşcam e l o r înregistrate î n R o m â n i a . a fost a t â t de profundă î n c â t a n a l i z a sa rece.hiar lui. un inte. sistemul c o n c e n t r a ţ i o nar.

teroare. p r i m i i s u n t soldaţii r o m â n i c a r e au avut de su­ ferit d e p e u r m a î n t â l n i r i i . ca atare.. Ed. Cartea neagră. Nicolas Werth et a l . a j u n s ă d i n c o a c e d e P r u t . m a i m u l t e i p o t e z e de lucru: î n t r e 378 Stephane Courtois. din diferite m o t i v e 3 7 9 . în privinţa estimării cantitative a a c e s t o r a există. 379 „(. în linii mari.. trecuse de partea alianţei anglo-sovieto-americane —. i n d i r e c t . fără u n răspuns cert. datorită disparităţii arhivelor. Crimes. „Argument". p. 1 9 9 7 (tr. rom. A r m a t a R o ş i e . C â ţ i a n u m e dintre a c e ş t i a revin c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c — între­ b a r e a r ă m â n e . î n s c h i m b . condamnaţi sau morţi în tim­ pul represiunii comuniste s-a dovedit imposibilă.. î n a c e a s t ă s u i t ă a v i c t i m e l o r . Crime. î n regiunile r o m â n e ş t i d e E s t ş i N o r d . o cotă-parte de 1 m i l i o n i m p u t a b i l ă regimurilor co­ m u n i s t e din E u r o p a de E s t (exclusiv U n i u n e a S o v i e t i c ă . Există. a gradului diferit de acces la ele şi a bănuielii că unele surse documentare ar fi fost fie falsificate din start. în „Addenda" la Courtois. în primul rând. . represiune. Humanitas şi Fundaţia Academia Civi­ că. î n or­ d i n e c r o n o l o g i c ă . î n linii generale. fie distruse pe parcurs" — Romulus Rusan. cu perspectivele din care este a b o r d a t subiectul. 1 1 ) . p. printr-un a c t u n i l a t e r a l . m a i m u l t e i p o t e z e avansate. este de la sine î n ţ e l e s că cei m o r ţ i nu s u n t de­ c â t o parte.. singură. terreur et repression. au avut de suferit d e p e u r m a regimului c o m u n i s t din R o m â n i a . evident. Bucureşti.E s t . u n n u m ă r d e ver­ siuni care c o i n c i d e . c u a t â t m a i m u l t c u c â t ci­ frele avansate de c ă t r e istorici s u n t deseori c o n s i d e r a t e . î n c o n d i ţ i i d e a l i a n ţ ă n e d e f i n i t e . Paris. Robert Laffont. 7 2 9 . este i m p r e s i o n a n t ă : 2 0 d e m i l i o a n e 3 7 8 ) . ca fiind sub nivelul m i n i m imaginabil.. c u regimul p e c a r e a c e a s t a î l r e p r e z e n t a ) : î n p r i m e l e zile d e d u p ă 2 3 august 1 9 4 4 — a ş a d a r d u p ă c e R o m â ­ nia. D i n a c e s t p u n c t d e vedere. a cărei „ c o n t r i b u ţ i e " . 1 9 9 8 . î n c ă . Werth et al. dar s a l u t a t c a atare d e c ă t r e aliaţi. Le livre noir du communisme. din t o t a l u l de 1 0 0 de m i l i o a n e de m o r ţ i de care c o m u n i s m u l ar fi responsabil la nivel m o n d i a l .) estimarea numărului celor anchetaţi. din cei care.. a c o n t i n u a t să ia p r i z o n i e r i din r â n d u l forţelor a r m a t e r o m â n e cu care intra în c o n t a c t . u n a dintre cele m a i c o m e n t a t e cărţi ale acestui d e c e n i u rezervă. inevitabil m i n o r i t a r ă . în special de c ă t r e supravieţuitori ai î n c h i s o r i l o r sau c o l o n i i l o r de m u n c ă . c u Ar­ m a t a R o ş i e (şi.264/ADRIAN CIOROSANU t o a t e ş i s t â r n e ş t e cele m a i vii discuţii. Cartea neagră a co­ munismului.

„Horia. . „Condamnat pe durată nedeterminată". 1 8 4 3 8 4 Vezi Dumitru Bejan. Amintiri din captivitate. „Consideraţii privind rezistenţa organelor mili­ tare ale statului român faţă de ocuparea ţării de către Armata Roşie (23 august 1 9 4 4 .6 martie 1 9 4 5 ) " . 180. a cărei de m i l i o a n e 378 1 0 0 0 0 0 3 8 0 ş i 1 6 5 0 0 0 d e prizonieri r o m â n i luaţi p â n ă l a data sem­ nării Armistiţiului. C e i care au refuzat să se înscrie în aceste divizii au avut. „Argument". 2 6 2 . 3 8 5 Numele acestor divizii sunt interesante prin ele însele şi este clar că nu au fost alese la întâmplare: Tudor Vladimirescu a fost conducătorul unei răscoale populare din Ţara Românească. a * s e documentare ar fi fost e t — R u s a n . v. pî r o m â n e s c — întrei n diferite m o t i v e 3 7 9 . din t o t a l u l de m ar fi responsabil la labilă regimurilor co­ lea S o v i e t i c ă . de la Comisia Română pentru aplicarea Armistiţiului. I i i * 729. iar numă- ). i m e d i a t apoi. majo­ ritatea capturaţi la Iaşi. p. ) " — Anghel Cojocaru. împotriva domnitorilor numiţi aici de către Imperiul Otoman. Albatros. La fel. Ed. evident. t e . 3 8 1 Al. Osca & M. p. în 1 7 8 4 .) speram cu toţii să fim repatriaţi. .. 3 8 3 Claudiu Tanasiciuc. C l o ş c a şi C r i ş a n " 3 8 5 . al maselor populare (pentru înfiinţarea diviziilor. a atare. 3 8 0 . potrivit autorului. 4. p. Chiriţoiu.i m e i Marx I 2 6 5 ai m u l t cu c â t ciprtsiderate. un n u m ă r de verele din care este cei m o r ţ i nu s u n t de| . Gheorghe Gh.. făcut prizonier la Cotul Donului în noiembrie 1 9 4 2 po­ vesteşte: „In august 1 9 4 4 (. au avut de •mânia. un t r a t a m e n t m a i dur. Bucureşti. •ericane — . nr. căreia nu-i m a i o p u n e a u rezistenţă!) au luat calea lagărelor în care deja se aflau alţi soldaţi români. dar decepţia a fost totală. deoarece au început să vină noi convoaie de prizonieri ofiţeri. 4. î n m a r e a majoritate. D i n t r e aceşti prizonieri luaţi în tim­ pul războiului sau i m e d i a t după d a t a de 23 august 1 9 4 4 . c u Arpceasta îl r e p r e z e n t a ) : ş a d a r după c e R o m â p t a r e d e c ă t r e aliaţi. Gheorghe Boldur-Lăţescu. 1 9 9 5 . Cartea neagră a co| Fundaţia Academia Civiriarjiaţi sau morţi în timn c l disparităţii arhivelor.. de lucru: î n t r e •r mur du communisme. aceşti soldaţi (care nu aveau altă v i n ă în afara celei de a se afla în calea înaintării sovietice. Cloşca şi Crişan au condus o mişcare de protest a ţăranilor (în mare majoritate români) în Transilvania.. t r a t a m e n t u l aces­ tor prizonieri era identic cu cel al tuturor prizonierilor de război luaţi de sovietici. în *** 6 martie 1945. Horea. în special loniilor de m u n c ă . Bucu­ reşti. nr. Tehnică. tă a \ i c t i m e l o r . 1 9 9 4 .. toate aceste personaje reînviau legenda luptătorilor pentru binele celor mulţi. „Prin lagărele sovietice". în or­ ii care au avut de suB ţ â n e d e f i n i t e . u n a dintre vă. apoi lagărul în care se efectua trierea şi. II. A. această cifră provine. A r m a t a p r o m â n e ş t i de E s t şi I n d u l forţelor a r m a t e ti mării c a n t i t a t i v e >:-. 3 8 2 Un ofiţer român.. ca generale. î n general.1 9 4 4 3 8 2 . cât. p.T. primii care s-au întors în ţară au fost cei care s-au înrolat în diviziile r o m â n e ş t i organizate de sovietici din prizonierii de război — m a i puţin divizia „Tudor Vladimirescu".. Cu alte cuvinte. deja c o n s t i t u i t ă în acel m o m e n t . 1 9 9 4 . în fine. 18. cu cele trei etape standard ale prizonieratului: mersul în convoi p â n ă la primul lagăr. făcuţi prizonieri î n intervalul 1 9 4 1 . iar unii luaţi chiar de pe stradă ( . CriU : : m. Novac.:. II. voi. în 1 8 2 1 . Oranki. A. II. 1 9 9 4 . Genocidul comunist în România. 1 2 septembrie 1 9 4 4 3 8 1 . lagărul p e r m a n e n t 3 8 3 — lagăre dintre care cel de la O r a n k i (în apropiere de Nijni-Novgorod) apare cel m a i adesea în amintirile soldaţilor r o m â n i 3 8 4 .T.

dar au fost cazuri de soldaţi întorşi chiar m a i târziu — sau niciodată.. C. ca urmare a corvezilor şi a alimentaţiei deficitare. A. primele guverne democratice — guvernele Sănătescu şi Rădescu — erau sub presiunea p e r m a n e n t ă a comunişti­ lor.T. în m a i 1 9 4 8 . totodată.3 . în ţară. este aproape imposibil de reconstituit. repatrierea generală s-a produs. 1 9 9 8 . 1 9 4 . Este cazul Decretului-lege pentru urmărirea şi pedepsi­ rea criminalilor şi profitorilor de război.3 . 2 . A. 1 9 9 8 . Al. U n u l dintre cele m a i î n t u n e c a t e şi m a i ignobile episoade din isto­ ria statului român — trebuie spus că ea a fost impusă de către sovie­ tici premierului R ă d e s c u — s-a produs în ianuarie 1 9 4 5 3 8 6 şi a avut „Amintiri din prizonierat". p. 26 ia­ nuarie 2 0 0 5 . nr. „Politizarea armatei române. Lăţea. 1 9 9 8 . „Măr­ turii despre divizia «Tudor Vladimirescu»".T. . A. Divizia «Horia. In acest timp. Retegan.T. V I . 1 9 1 ) . Lucreţiu Pătrăşcanu. V I . nu a pu­ tut-o împiedica — mărturie a istoricului Şerban Papacostea cu ocazia unei dez­ bateri pe marginea cazului Rădescu..266/ADRIAN CIOROIANU ml celor morţi. a învăţământului şi a instituţiilor de presă — c u m se poate bănui. D a c ă în primul definirea culpabililor este ceva m a i exactă. la trei ani de la sfârşitul războiului. după c u m am văzut. 1. cel de-al doilea este suficient de elastic pentru a da posibilitatea diferitelor interpretări iar cel de-al treilea act era suficient de grăitor în privinţa scopurilor în care fusese elaborat. din 12 ianuarie 1 9 4 5 . p. Aşezămintele Brătianu din Bucureşti. nr. Duţu. V I . In formularea şi adoptarea acestor decrete ministrul comunist al Justiţiei. teoretic.. a avut un rol principal. 2 . ca şi a celor care le erau acestora sursă de inspiraţie. M. 3 8 6 Generalul Rădescu tocmai lua masa în casa familiei Papacostea din Bucu­ reşti în momentul în care a fost anunţat telefonic de această decizie a sovietici­ lor. în scopul pe­ depsirii celor consideraţi vinovaţi de războiul alături de G e r m a n i a — prilej. Aceşti prizonieri s-au întors în ţară în valuri. p. pentru comunişti de a-şi regla conturile cu foştii sau actualii adversari. 1 8 5 . a Decretu­ lui-lege pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării din 20 ianuarie şi m a i ales este cazul Legii 2 7 1 / 3 0 martie 1 9 4 5 privind purificarea administraţiei publice. cu diferite prilejuri alese ca mărturie a bunăvoinţei sovieticilor: după instalarea guvernului Groza. e t c . nr. chiar dacă s-a declarat zdrobit moraliceşte de această perspectivă. Cloş­ ca şi Crişan»". u n a dintre primele legi de i m p a c t ma­ jor ale guvernului Groza. Vasile Cutoiu. î n a i n t e a alegerilor din t o a m n a lui 1 9 4 6 .

Pe umerii lui Marx / 2 6 7 ca victime cetăţenii r o m â n i de etnie g e r m a n ă 3 8 7 . III. inclusiv a celor ce aveau copii sub vârsta de un an. î n paralel c u e t n i c i i g e r m a n i a căror pedepsire g e n e r i c ă n u era prin n i m i c m o t i v a t ă . urmau să răscumpere. între 1 9 4 4 şi 1 9 4 6 au fost ridicaţi în vederea deportă­ rii î n U n i u n e a Sovietică. peste 8 0 0 0 0 d e români etnici germani. cap. Ordinul sovietic iniţial este din data de 16 ianuarie 1 9 4 5 . 18. Genocidul comunist. 390 Onişoru.. înA.. politica lui Hitler şi a regimului nazist din G e r m a n i a .". această deportare m o t i v a t ă politic şi impusă de M o s ­ cova spre stepele U n i u n i i Sovietice a fost cel m a i ruşinos act. Procesul care a ur­ m a t nu a avut l o c n u m a i în R o m â n i a — autorităţile sovietice opera­ seră aceaşi radicală strămutare chiar şi pe teritoriul lor. î n c e a m a i m a r e parte. Ţ i n t e l e represiunii s-au m a i s c h i m b a t şi ele: în c â ţ i v a ani. 7 3 2 . v e c h i l e î n c h i s o r i de pe teritoriul R o m â n i e i au deve­ n i t suprapopulate. această re­ glementare avea în vedere ridicarea de bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi de femei între 18 şi 30 de ani. impo­ sibil de întrecut nici m ă c a r de „vinderea de saşi" pe care o va opera regimul Ceauşescu de-a lungul anilor ' 8 0 (v.. nr. 1. la p r e s i u n e a n o i l o r aliaţi sovietici. în v i r t u t e a prevederi­ l o r din C o n v e n ţ i a d e A r m i s t i ţ i u . cu o c a p a c i t a t e d e 1 0 4 0 0 d e locuri d e s t i n a t e foştilor legionari. dintre care peste 2 0 % nu s-au m a i întors niciodată în ţ a r ă 3 8 8 . 389 Boldur-Lăţescu. înfiinţase deja sau avea în p r o i e c t un n u m ă r de şapte lagăre.. dintre care doar o parte avuseseră efec­ tiv de-a face cu războiul antisovietic. guvernul.. Toţi aceştia. pe simplul considerent că originea lor era u n a e t n i c germană. c a forţă d e m u n c ă . pp. 1 9 4 4 . p.. Cartea neagră. alte surse dau chiar cifra d e 1 5 0 0 0 0 d e etnici g e r m a n i 3 8 9 .). p â n ă l a 3 1 d e c e m b r i e 1 9 4 4 cifra arestaţilor era d e 2 4 0 0 3 9 0 . „Etnicii germani şi detaşamentele de muncă forţată din România. 2 6 . în „Addenda" la Courtois & Werth.. „O clasificare a represiunii". 387 . dar nu cu soldaţi g e r m a n i sau m a g h i a r i şi n i c i Dumitru Şandru. La cererea C o ­ misiei Aliate de C o n t r o l şi din ordinul C o m a n d a m e n t u l u i sovietic de la Bucureşti. în istoria convieţuirii de sute de ani dintre români şi germani pe teritoriul Transilvaniei.1 9 4 6 " . 7 3 1 . „O clasificare. a c e s t e lagăre n u au m a i fost î n f i i n ţ a t e . p.T. 1 9 9 5 .7 3 2 . 16.. 388 Gheorghe Onişoru..4. prin sa­ crificiul lor. soldaţi­ lor g e r m a n i sau unguri făcuţi p r i z o n i e r i e t c . p.

a d ă p o s t spiritual p e n t r u o m a r e m a j o r i t a t e a românilor. 1997 (trad. î m b r ă ţ i ş a t ă m a i ales de r o m â n i din Ardeal. Curtea Ve­ che. I. Ed. A. p o l i t i c sau social. 391 . regimul a găsit m u l t m a i uşor o cale de întâlnire cu B i s e r i c a O r t o d o x ă . Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Cioroianu. în această epocă. 392 y e z . Ed. o dovadă palpabilă a relaţiilor s t a t o r n i c i t e de-a lungul secolelor între ţările r o m â n e şi R u s i a 3 9 1 . 393 O sinteză a coabitării Bisericii Ortodoxe cu regimul comunist. voi. O î n t r e a g ă elită a ţării. L'ideologie de l'Eglise Orthodoxe Roumaine sous le regime communiste. Ed. Universităţii Bucureşti. la Olivier Gillet. documentele selectate de Cristina Păiuşan & Radu Ciuceanu. în t i m p . 2 0 0 1 . fie d a t o r i t ă faptului că o r t o d o x i a re­ prezenta. ca i n s t i t u ţ i e a statului ro­ m â n î n care crezul c r e ş t i n ă t ă ţ i i o r t o d o x e este p r e d o m i n a n t .l e a ş i p â n ă l a U n i r e a din 1 9 1 8 . voi. Biseri­ ca Ortodoxă Română sub regimul comunist. la rigoare. c â t şi. C e l puţin la p r i m a vedere. in­ stituţie care a j u c a t un rol m a j o r în c u l t u r a şi în istoria r o m â n i l o r începând cu deşteptarea conştiinţei naţionale în secolul al X V I I I . ea însăşi re­ z u l t a t a d o u ă secole de m o d e r n i z a r e d u p ă n o r m e o c c i d e n t a l e în plan e c o n o m i c . Bucureşti. 2 0 0 1 ) . 1945-1958. Bucureşti.C a t o l i c ă . c e r t este că î n t r e re­ gimul c o m u n i s t de la B u c u r e ş t i (un regim a t e u şi ateist prin defini­ ţie) şi B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă 3 9 2 s-a dezvoltat. Editions de l'Universite de Bruxelles.268/ÂDRIAN CIOROIANU în exclusivitate cu legionari. î n particular B i s e r i c a G r e c o . 2 0 0 5 . 2 0 0 1 . Ovidiu Bozgan). Bucureşti. I. „Biserica Ortodoxă Română în anul 1 9 4 5 " . rom. circa 8 0 % din totalul populaţiei. în Studii de is­ toria bisericii (coord. 8 . 2 B i s e r i c a — de la N i c o d i m M u n t e a n u la Justinian M a r i n a a l t ă v i c t i m ă t i m p u r i e a represiunii d e c l a n ş a t e de regim a fost B i s e r i c a : a t â t B i s e r i c a în sens larg. Religion et Nationalisme. u n u l dintre cultele tradiţio­ nale ale R o m â n i e i . cultural. Compania. Fie dato­ rită spiritului c o n c i l i a n t şi supus faţă de a u t o r i t a t e pe care în gene­ re ierarhia superioară a Bisericii O r t o d o x e îl m a n i f e s t ă prin tradiţie în t o a t e statele în care există. o foar­ te i n t e r e s a n t ă simbioză: fiecare a î n c e r c a t să profite c â t m a i m u l t de pe u r m a celuilalt — şi deseori au reuşit şi unii şi a l ţ i i 3 9 3 . a fost î n c a r c e r a t ă şi dis­ t r u s ă d e c o n s t r u c t o r i i stalinismului r o m â n e s c . Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist. precum şi buna lucrare a lui Cristian Vasile.

A r h i m a n d r i t a l Mitropoliei Moldovei ( 1 9 0 0 ) . arhimandrit al Eparhiei Dunării de J o s (de l a G a l a ţ i .: rite c â t m a i mult şi u n i i şi alţii393. Potrivit aceluiaşi d o c u m e n t . iată. Fie dato­ re pe care în geneestă prin tradiţie că o r t o d o x i a re!or s t a t o r n i c i t e de-a . patriarh a l R o m â n i e i era aşadar foarte î n c e r c a t u l N i c o d i m M u n t e a n u . de ţ ă r ă n i ş t i şi de legionari.Pe ia -i ţarii. alungarea din ţ a r ă a regelui M i h a i şi p r o c l a m a r e a R e p u b l i c i i . N i c o d i m va m u r i c â t î n c ă republica era c r u d ă — pe 27 fe­ bruarie 1 9 4 8 . M i ­ t r o p o l i t a l M o l d o v e i î n august 1 9 4 7 (în u r m a retragerii M i t r o p o ­ litului I r i n e u M i h ă l c e s c u — cel care o v r e m e a fost v ă z u t ca prin­ cipal c a n d i d a t la cârja p a t r i a r h a l ă ) .. cert este că între reateist prin definiîn t i m p . el î n c e p u s e şcoala t e o l o g i c ă la Iaşi şi o b ţ i n u s e l i c e n ţ a ia J u s t i n i a n M a r i n a te de regim a fost i t u ţ i e a statului ror r e d o m i n a n t . Un m o n a r h i s t con­ vins.' . --" -• . Biseri. i n t r a r e a în r ă z b o i u l a n t i s o v i e t i c . în u r m a m o r ţ i i soţiei sale. m a i apoi. ea m s a ş i rer : r m e o c c i d e n t a l e în r o s t încarcerată si dis- umerii lui Marx 169 La d a t a formării guvernului P e t r u G r o z a — el însuşi un perso­ naj care. în Studii de is•rasitâţii Bucureşti. 1 9 9 7 . in­ stalarea primului guvern p r o c o m u n i s t şi. ş i este d e în­ ţeles c ă v a c o n d u c e c o r a b i a B i s e r i c i i O r t o d o x e prin ape n u t o c m a i line: u l t i m u l an al d o m n i e i regelui C a r o l al Il-lea. inistoria r o m â n i l o r le în secolul al m a i apoi ( 1 8 9 5 ) l a A c a d e m i a T e o l o g i c ă din Kiev. Institutul Naţional şi buna lucrare a lui :. cu sprijin p o l i t i c clar. tre cultele tradiţioli din Ardeal. u n u l dintre cele m a i i n t e r e s a n t e personaje ale istoriei c o n t e m p o r a n e ro­ m â n e ş t i . prefigurarea eşecului şi criza m o r a l ă de după v i c t o r i a sovieticilor de la S t a l i n g r a d . he îl Radu Ciuceanu. c u siguranţă. Ajuns. Ed. p r e o t u l I o n M a r i n a fusese p e r c e p u t c a apropiat. u z a foarte m u l t de apropierea de B i s e r i c a Or­ t o d o x ă — . J u s t i n i a n M a r i n a a d e v e n i t lo­ c o t e n e n t d e Patriarh p e 2 9 februarie 1 9 4 8 . din p u n c t de vedere p o l i t i c . Patriarhul J u s t i n i a n — d e s t i n a t u n e i cariere im­ p r e s i o n a n t e d e aproape 3 0 d e ani î n c e a m a i î n a l t ă p o z i ţ i e a B i s e ­ ricii O r t o d o x e (va m u r i î n m a r t i e 1 9 7 7 ) . m i t r o p o l i t a l M o l d o v e i (din 1 9 3 4 ) . Nic o d i m ajunge Patriarh a l R o m â n i e i l a 3 0 iunie 1 9 3 9 . J u s t i n i a n avusese şi m u l t m a i uşor o cale i r u a l pentru o mare copulaţiei. c â t şi. o foar. Curtea Veşgîmii] comunist. episcop d e H u ş i ( 1 9 1 2 ) ş i arhiepiscop a l B a s a r a b i e i ( d u p ă 1 9 1 8 ) . am văzut. legionarii ajunşi la guvernare alături de generalul A n t o n e s c u . în această •'•-X-i de l'Eglise Orthodoxe iversite de Bruxelles.:^:unist. este. S u c c e s o r u l său. î n 1 9 0 2 ) . i n t r a s e în r â n d u l călugărilor. a t â t în ierarhia B i s e r i c i i c â t şi în spaţiul laic-politic. d u p ă m o a r t e a Patriar­ hului N i c o d i m . în vârstă de 82 de ani şi este foarte credibil că la m o a r t e a sa a răsuflat u ş u r a t ă m u l t ă l u m e . r ă s t u r n a r e a lui A n t o n e s c u şi.5 " . N ă s c u t într-o familie de ţ ă r a n i săraci din Pipirig-Neamţ. 2 0 0 1 . E s t e greu de spus ce este adevărat şi ce nu din t r e c u t u l său destul de t u m u l t u o s : î n a i n t e de r ă z b o i — potrivit u n e i n o t e i n f o r m a t i v e din 2 9 m a r t i e 1 9 4 8 a Serviciului S p e c i a l d e I n f o r m a ­ ţii — .

c h i a r m a i m u l t . 1 9 4 8 . el î n c e p e sub presiune o g r a n d i o a s ă o p e r ă de reformare a B i s e r i c i i — din p ă c a t e . 11 volu­ me.. 3 9 4 . în sud-vestul ţării.270/ADRIAN CIOROIANU păstra legăturile cu o ţiitoare de origine g e r m a n ă . p e n t r u a evita primejdia ca B i s e r i c a să r ă m â n ă în u r m a „vremurilor n o i " şi a t r a n s f o r m ă r i l o r prin care t r e c e ţ a r a şi o a m e ­ nii s ă i 3 9 5 . ei s u n t î n c u r a j a ţ i să se califice într-o m e ­ serie lumească... preoţii devin un fel de slujbaşi de ordin c o m u n ai sta­ tului şi. 77 395 Patriarhul Justinian.). p. bisericile şi c e n t r e l e m ă n ă s t i r e ş t i devin astfel un a m e s t e c insolit de c e n t r e de r e c l u z i u n e spirituală n e î n c u r a j a t ă de regim şi de c o o p e r a t i v e meşteşugăreşti de la care regimul a ş t e p t a foarte m u l t ! D i s c u r s u r i l e şi o p e r a t e o l o g i c ă a Patriarhului Justi­ nian ( c e n t r a t ă p e ideea c o m p l e m e n t a r i t ă ţ i i dintre c r e d i n ţ a î n D u m n e z e u şi fidelitatea faţă de un regim a t e u ) a b u n d ă în încer­ cări de a realiza a r m o n i a contrariilor. evadarea a trei pri­ z o n i e r i g e r m a n i din lagărul d e l a O s t r o v e n i . Bucureşti. în n o a p t e a de 1 2 / 1 3 august 1 9 4 4 — în a c e a perioa­ dă. Apostolat social. V â l c e a 3 9 4 . c o n f o r m Legii C u l t e l o r din 4 august 1 9 4 8 .D e j din lagărul de la T â r g u J i u . Pilde şi îndemnuri pentru cler. Ş a n s a sa a fost că nu s-a i m p l i c a t n u m a i în evadarea acestora. în t o a m n a lui 1 9 4 4 . El este un s u s ţ i n ă t o r n o t a b i l al t e o r i e i „apostolatului social".3. care a d u c e a B i ­ serica sub u n c o n t r o l t o t a l a l statului: î n v ă ţ ă m â n t u l t e o l o g i c este reorganizat. ală­ turi de care ar fi facilitat. d u p ă ce devine Patriarhul Bisericii O r t o ­ doxe din R o m â n i a populară. şi l-ar fi a d ă p o s t i t pe D e j i m e d i a t d u p ă evadare (v. Tipografia Cărţilor Bisericeşti. î n c e p u t u l însuşi a l c o l a b o r ă r i i lui J u s t i n i a n M a r i n a c u c o m u n i ş t i i este în parte î n v ă l u i t în legendă: m a i m u l t e surse îi atribuie un rol i m p o r t a n t şi în reuşita evadării lui G h e o r g h i u . Biserica Ortodoxă Română. t e o r i e care legitima şi gă­ sea un sens în c o l a b o r a r e a B i s e r i c i i cu n o u l sistem p o l i t i c al statu­ lui r o m â n .1. Ulterior. J u s t i n i a n era un simplu p r e o t într-un sat din O l t e n i a . L e o p o l d i n a . de a a r ă t a că m a t e r i a l i s m u l şi c r e ş t i n i s m u l p o t sta alături fără p r o b l e m e . capitolul 6. în sensul dorit de au­ t o r i t ă ţ i .1 9 7 1 . Personajul şi p e r s o n a l i t a t e a pe care le r e p r e z i n t ă Justi­ n i a n M a r i n a s e află î n mijlocul u n e i d e z b a t e r i î n c ă î n curs î n so­ c i e t a t e a r o m â n e a s c ă . M a n i p u l a t o r a l c r e d i n ţ e i î n direcţia c o l a b o ­ r a ţ i o n i s m u l u i cu c o m u n i ş t i i — p e n t r u u n i i — sau salvator „provi- Păiuşan & Ciuceanu.

în at d u p ă evadare (v. ceva m a i deschi­ s ă î n r a p o r t c u r o m â n i i ş i c u exteriorul î n anii ' 6 0 3 9 7 .. O decizie de natură politică. e s t e c u t o t u l adevărat că — p l ă t i n d ca p r e ţ o c o l a b o r a r e d e s c h i s ă şi. 2 0 0 4 . L e o p o l d i n a . Ed. cu s i s t e m u l p o l i t i c al vremii — J u s t i n i a n a salvat B i s e r i c a O r t o ­ doxă n a ţ i o n a l ă . dar nu este la fel de clar de ce a n u m e a salvat-o: p e n t r u că este la fel de adevărat că regimul însuşi avea n e v o i e de B i s e r i c ă ş i n u s e m a i p u n e a î n n i c i u n c a z p r o b l e m a reeditării ze­ lului anticlerical şi b i s e r i c e s c ce a n i m a s e p r i m e l e d o u ă d e c e n i i ale bolşevismului î n Rusia. fie că a fost vorba despre cea provocată de autodemiterea Patriarhului Teoctist la începutul anului 1 9 9 0 sau revenirea sa ulterioară. privind dreptul preoţilor de a face sau nu politică. p u s ă l a ca­ rul cultului C o n d u c ă t o r u l u i î n c e p â n d c u anii ' 7 0 e t c . I m a g i n e a sa p o s t u m ă nu m a i d e p i n d e de el. . Detalii la Ovidiu Bozgan. iar unii comentatori au interpretat decizia Sinodului B O R (de in­ terzicere a interacţiunii dintre preoţie şi politică) drept un semn de căinţă după un trecut — inclusiv comunist — în care B O R a făcut indirect mai multă politi­ că decât era cazul. din martie 2 0 0 4 .urm -ii r a n ă . în fond. sub ob­ servaţie s t r i c t ă a poliţiei p o l i t i c e (în privinţa corpului de e n o r i a ş i ) . a repus în discuţie tema. de lansarea cărţii lui Olivier Gillet la Bucureşti şi masa rotundă care a avut loc în 1 9 9 8 la Colegiul Noua Europă sau de discuţia deseori reluată despre rolul Bisericii Ortodoxe în societate (precum masa rotundă organizată în februa­ rie 2 0 0 4 de Fundaţia „Horia Rusu" la Bucureşti). t r a d i ţ i o n a ­ lă.că în curs în so•finţei in direcţia c o l a b o sau salvator „provip. p e n t r u că de la un c a p ă t la altul al patriarhatului său J u s t i n i a n a u r m a t î n d e a p r o a p e cursul regimului. 77 : iui Marx / 2 7 1 d e n ţ i a l " a l Bisericii c a i n s t i t u ţ i e — p e n t r u alţii — . proprie t u t u r o r r o m â n i l o r ) . I n i n s t i t u i r e a acestui prizonierat. Alături de Patriarhul său. 11 volu- . 3 9 7 3 9 6 I m â n t u l t e o l o g i c este pentru cler. Curtea Veche. Patriarhul J u s t i n i a n a avut rolul său. Absolut toate dezbaterile pe această temă s-au terminat într-o notă de confruntare între cele două perspective. România şi Sfântul Sca­ un în epoca pontificatului lui Paul al Vl-lea (1963-1978). h u i Bisericii O r t o •b presiune o grandioasă :n sensul dorit de aul~. ală-evadarea a trei pri••V V â l c e a 3 9 4 .vce legitima şi găstem p o l i t i c al statu: a să r ă m â n ă în u r m a re t r e c e ţ a r a şi o a m e : e le reprezintă Justiir. . îi atribuie un rol . B i s e r i c a a respirat aerul m e r e u în schim­ bare al societăţii: i z o l a t ă şi t e m ă t o a r e în anii ' 5 0 . Cronica unui eşec previzibil. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă a fost u n u l dintre prizonierii d e lux a i c o m u n i s m u l u i a u t o h t o n . J u s t i n i a n . care aducea Biordin c o m u n ai sta-. a fost în o p i n i a m e a şi u n a şi alta.:.'. i in evadarea acestora. în fond. î n fond. lan M a r i n a c u c o m u n i ş t i i • . cel de-al treilea patriarh al R o m â n i e i după M i r o n C r i s t e a şi N i c o d i m . d e p i n d e doar de r e m e m o r a t o r i sau istorici pe ce a n u m e doresc s ă p u n ă a c c e n t u l 3 9 6 . califice într-o me'~: : :i devin astfel un neîncurajată de care regimul a ş t e p t a j p c i a Patriarhului Tustidintre credinţa în a b u n d ă în încerrăta că m a t e r i a l i s m u l este un s u s ţ i n ă t o r :. Bucu­ reşti. D e j din lagărul de — în a c e a perioasat din O l t e n i a . R o l care nu a fost d e l o c liniar. c a n t o n a t ă în i m p o s i b i l i t a t e a o b i e c t i v ă de a adăposti sau i n i ţ i a a c t e de revoltă la adresa regimului (altele d e c â t clevetirea i n t e l e c t u a l ă . S u b c o n t r o l (în privinţa i e r a r h i e i ) .

2 1 0 . p r e p o n d e r e n t r o m â n e a s c ă . în primii ani de d u p ă răz­ b o i şi în genere de-a lungul d e c e n i i l o r socialismului de tip sovie­ tic. iar c e r c e t ă r i r e c e n t e sau m ă r t u r i i de n a t u r ă m e m o r i a l i s t i c ă a t e s t ă din plin p r e z e n ţ a lor pe cele m a i dure şantiere sau î n î n c h i s o r i l e d e e x t e r m i n a r e : î n p e r i o a d a 1 9 5 8 .272/ADRIAN CIOROIANU N u î n s e a m n ă c ă d a c ă J u s t i n i a n n u a m e n ţ i o n a t n i c i o d a t ă pri­ zonierii politici ai regimului — dintre care m u l ţ i e r a u c h i a r oa­ m e n i a i Bisericii c o n d u s e d e el! — . In­ stitutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. cu pierderi dar fără sacrificii i m e n s e (în 1 9 5 6 . în cele 8 1 8 5 de parohii din ţară oficiau 8 5 6 4 d e p r e o ţ i 3 9 9 . p. i n s t i t u ţ i a bise­ ricii a supravieţuit efectiv e x p e r i m e n t u l u i c o m u n i s t . p. Ed. ad­ m i n i s t r a t i v şi c a n o n i c .5 m i l i o a n e c r e d i n c i o ş i şi p e s t e 1 5 0 0 de b i s e r i c i 4 0 0 . l a mijlocul anilor ' 6 0 .. Intre Vatican şi Kremlin. biserică î n f i i n ţ a t ă î n 1 6 9 9 (prin s c i n d a r e a c r e d i n c i o ş i l o r d e rit o r t o d o x din A r d e a l ) . î n c i u d a c a r a c t e r u l u i m a i t o l e r a n t şi a „ c o r e c t i t u d i n i i p o l i t i c e " a d o p t a t e de i n s t i t u ţ i a Bisericii.1 9 4 8 " . 1 9 9 8 . a c e ş t i a n u a u existat. B i s e ­ r i c a O r t o d o x ă a s u s ţ i n u t a c e a s t ă n o u ă direcţie şi a profitat de ea — vezi t r i m i t e r e a u n o r t i n e r i prelaţi la studii sau aderarea B O R la m i ş c a r e a e c u m e n i c ă . Ceauşescu şi Securitatea. 2 0 7 . 2 0 9 . alţi 2 0 0 0 au fost obligaţi s ă p ă r ă s e a s c ă a c t i v i t a t e a religioasă. în A T . iar î n 1 9 5 9 cele trei s e m i n a r i i t e o l o g i c e din ţ a r ă au fost î n c h i s e 3 9 8 . Justi­ n i a n are un m e r i t : graţie abilităţii şi cedărilor sale. 2 5 0 0 de preoţi. 2 0 0 3 . Biserica întemniţată. în 1 9 7 3 . Totuşi. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist. Bucureşti. vezi Paul Caravia et al.1 9 6 3 . România. au devenit după 1 9 9 0 un subiect de cercetare fascinant401. 7 0 0 0 . supusă a u t o r i t ă ţ i i Papei — o B i s e r i c ă având un n u m ă r de 1. m a i c i . p e m ă s u r ă c e re­ gimul se d e p ă r t a de M o s c o v a şi se d e s c h i d e a c ă t r e O c c i d e n t . călugări. Ceauşescu şi Securitatea. 1 9 9 8 . 1. în s c h i m b .C a t o l i c ă din R o m â n i a (sau B i s e r i c a Unită). n u m ă r u l călugărilor şi m a i c i l o r ar fi fost de cea.. l a î n c e p u t u l anilor ' 6 0 .. slujitorii Bisericii O r t o d o x e nu au fost la adă­ p o s t de v i o l e n ţ e l e regimului. 398 Deletant. R e l a ţ i i l e a c e s t e i a cu regimul c o m u n i s t . nr. Bucureşti. p. 400 Dumitru Şandru.. o v i c t i m ă cu m u l t m a i directă a fost B i s e r i c a G r e c o . p ă s t r â n d ritualul o r t o d o x dar fiind. „Biserica din România... 401 O bună tratare la Cristian Vasile. au fost arestaţi cea.. 399 Deletant. pentru un bilanţ provizoriu al arestărilor. Curtea Veche. VI. . 1 9 4 4 . 1944-1989.

rente sau mărturii dc In p e e z e n ţ a lor pe cele m a i dure in perioada 1 9 5 8 . pe m ă s u r ă ce renol direcţie şi a profitat de ea iii sau aderarea B O R l a • : .Pe umerii Sui Marx / 2 7 3 ^ H a m e n ţ i o n a t n i c i o d a t ă pri. :-r. m a i m u l t . cu pierderi :. B i s e - ^Hanilor ' 6 0 . Ins r . c e e a ce este m a i i m p o r t a n t . a " m i i a n i de după răzj B o r socialismului d e t i p sovieb i e c t i e cercetare f a s c i n a n t 4 0 1 . c h i a r d a c ă el. d u p ă 1 9 4 5 c o m u n i ş t i i n u a u făcut de­ c â t să profite de a c e s t e suspiciuni reciproce şi să-i d e a B i s e r i c i i Or­ t o d o x e impresia că o sprijină. Lăcaşurile sale de c u l t au tre­ c u t î n p a t r i m o n i u l B i s e r i c i i O r t o d o x e ._ r-ucureşti. regimurile a n t e r i o a r e . 1 9 9 8 .'. î n c i u d a a : p o l i t i c e " a d o p t a t e de E s t e de la sine înţeles că a c e s t u l t i m a s p e c t — s u p u n e r e a greco-cat o l i c i l o r la o a u t o r i t a t e din exterior — a fost cel care s t â n j e n e a cel m a i m u l t regimul d e l a B u c u r e ş t i . guvernul a d e n u n ţ a t Concordatul cu V a t i c a n u l — un act încheiat între R o m â n i a şi Vatican în mai 1 9 2 7 şi intrat în vigoare din iulie 1 9 2 9 . în Ardeal şi apoi în statul r o m â n . 4 4 .1 9 6 3 . C o n s t i t u ţ i a liberală din 1 9 2 3 î n c e r c a s e o m e d i e r e î n t r e cele d o u ă p u n c t e d e v e d e r e 4 0 2 . în A T . 2 0 0 3 . B i s e r i c a însăşi a fost de­ c a p i t a t ă prin arestarea marii m a j o r i t ă ţ i a ierarhilor săi: şase epis4 0 2 Constituţia din 1 9 2 3 spunea (în art. . a c e a s t ă d e n u n ţ a r e a atras d u p ă sine alterarea c o n d i ţ i i l o r de p r a c t i c a r e a cultului c a t o l i c . . sale. cel dedicat libertăţii de conştiin­ ţă) că „Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. rătre O c c i d e n t . Pe 17 iulie 1 9 4 8 . prin decretul 3 5 8 din 1 d e c e m b r i e 1 9 4 8 cultul greco-catolic a fost pur şi simplu desfiinţat. p r a c t i c . în d e t r i m e n t u l rătăciţilor u n i a ţ i . • p . nr. iar activi­ t a t e a Bisericii U n i t e a fost interzisă. o t e n s i u n e m o c n i t ă . t o a t e s e m n a l e l e r e c e p t a t e de regim a u v o r b i t despre p o z i ţ i a n e t a n t i g u v e r n a m e n t a l ă ( a d i c ă a n t i c o m u ­ n i s t ă ) a p r e o ţ i l o r c a t o l i c i şi greco-catolici. proprietăţile sale a u fost na­ ţ i o n a l i z a t e şi. Bi­ serica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român.C a t o l i c ă şi c e a O r t o d o x ă exista. iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte. : • .>5 de parohii din ţ a r ă T . alţi 2 0 0 0 au '. Biserica Greco-CaBucureşti. ţi Kremlin. a n u l a t ă . î n fine. c a r e m u l ţ i erau c h i a r oar u a u existat.m a m ă " ( a d i c ă O r t o d o x e ) . 1944-1989. cele d e d u p ă 1 9 1 8 .. cu m u l t m a i v e c h e d e c â t secolul a l X X . î n t i m p u l c a m p a n i e i e l e c t o r a l e din 1 9 4 6 ca şi d u p ă câştigarea frauduloasă a alegerilor de c ă t r e c o m u n i ş t i şi aliaţii lor. S u b pretextul destul de străveziu al „revenirii la sânul Biseric i i . că î n t r e B i s e r i c a G r e c o . Totuşi.". Justi- . n u reuşiseră s ă a p l a n e z e d e c â t l a suprafaţă a c e s t e diferenţe de vederi în v i r t u t e a c ă r o r a cei ce v o r b e a u în n u m e l e ce­ lor d o u ă confesiuni aveau m o t i v e de acuzare la adresa celuilalt. 2 2 . adrei — o B i s e r i c ă a v â n d . ca atare. p u t e r e a de i m i x t i u n e a Papei a fost. ':: a fost Biserica Grert dox din Ardeal). I 5 0 0 de b i s e r i c i 4 0 0 . i n s t i t u ţ i a bise: zmrunist.207. 1. VI.udărilor şi m a i c i l o r . maici. nu a fost desfiinţat." ktodoxe nu au fost la adă•. biserică î n f i i n ţ a t ă al o r t o d o x dar fiind.l e a . în r e s p e c t faţă de adevăr. iar î n 1 9 5 9 cele 398 • fost închise . ş ee-aJ •er • " : noasă. prin care era r e g l e m e n t a t s t a t u t u l cre­ dincioşilor c a t o l i c i d i n R o m â n i a M a r e .ru un bilanţ provizoriu al România.1 9 4 8 " . T r e b u i e spus. •^Ht Unita).

p u t e m deosebi relativ clar în a c e a s t ă perioa­ dă de î n c e p u t a c o m u n i z ă r i i intelectuali c o m u n i ş t i prin v o c a ţ i e . vezi Vasile C. 1944-1989. 1 9 9 7 . neangajaţi care m i m e a z ă î n r e g i m e n t a r e a şi convinge­ rea. 144... Bucureşti. Humanitas. Bucureşti. o situaţie n o r m a l ă şi paradoxală în acelaşi t i m p : pa­ radoxală. Bucureşti. Acea dragoste care ne leagă.. 1944-1989. . pentru instrumenta­ rea unui proces la sfârşitul anilor ' 5 0 . instaurarea co­ m u n i s m u l u i a avut efectul u n u i t e s t cu t u r n e s o l p e n t r u intelectua­ lii care n-au ajuns în închisori sau nu au luat calea e x i l u l u i 4 0 3 . 1 9 9 8 .2 7 4 / ADRIAN CIOROIANU c o p i u n i ţ i ş i a p r o a p e 6 0 0 d e p r e o ţ i a u ajuns î n î n c h i s o r i p e n t r u c ă au refuzat să r e c u n o a s c ă u n i r e a uniţilor cu B i s e r i c a O r t o d o x ă . Ca o c o n s t a n t ă în î n t r e a g a sa istorie legală. nu p u t e m trece peste i m p a c t u l pe care a c e a s t a 1-a avut asupra vieţii intelectuale. Thausib. pentru capitolul foarte intere­ sant al emigraţiei româneşti. p e n t r u că u t o p i a p r e z e n t a t ă drept ideologie a partidului 403 p e n ţ r u tratamentul aplicat „elitelor profesionale" şi intelectualităţii uma­ niste. vezi Stelian Tănase. p o z i ţ i a in­ telectualilor faţă de n o u l regim şi a c o m o d a r e a lor. p. Ed.i «B m â n e ş t i afectate î n m o d direct de instaurarea regimului c o m u ­ nist. Dumitrescu. O istorie a exilului româ­ nesc. Anatomia mistificării. indiferent de titulaturile sub care a evoluat într-un m o m e n t istoric sau î n altul (adică P M R sau P C R ) a păstrat aceeaşi a t i t u d i n e r e z e r v a t . 1 9 9 7 . Ca şi în alte cazuri. 3 . E s t e . Ed. pentru o revistă a presei culturale şi un comentariu larg asupra sovietizării discursului literar. în fine. Partidul C o m u n i s t din R o m â n i a . Victor Frunză. cei a m a t o r i de m e t a f o r e ar spune că mariajul dintre cei doi — partid şi i n t e l e c t u a l •— a avut scurte şi repede u i t a t e p e r i o a d e de fericire. Elite şi societate. C e l p u ţ i n din p u n c t u l m e u de vedere. 8 . Printre acte de curaj sau trădări d e m n e de cărtu­ rarii lui Julien B e n d a . Ed. pur şi simplu. 1 9 9 3 . Humanitas. pentru un exemplu al tratamentului oferit de comunişti intelectualului. vezi seria începută de Ana Selejan cu volumul Reeducare şi prigoană. aceasta. vezi Tănase. pe t e r m e n lung este u n u l dintre aspectele cele m a i i m p o r t a n t e ale istoriei c o m u n i s ­ mului r o m â n e s c . Intelectualul în noua s o c i e t a t e | f a finalul acestei sintetice p a n o r a m e a d o m e n i i l o r societăţii ro.c i r c u m s p e c t ă faţă de i n t e l e c t u a l i . vezi FJoina Jela. de t e a m ă şi de um­ bra propriilor greşeli din trecut. simpatizanţi. sau alţii care s u n t a n i m a ţ i .

î n 1 9 5 5 . î n c e ­ p â n d c u anul 1 9 8 1 . 5 i n t e l e c t u a l i faţă d e 1 5 .tz: Doina Jela. de regulă. adică l i b e r t a t e a de gândire şi de expresie.me de cărtufci această perioa" rrin vocaţie.: instrumenta- • :: :a mistificării. ii) în a n s a m b l u . •rtidul C o m u n i s t ! A evoluat într-un t P C R ) a păstrat I :eiectuali. . în u l t i m a d e c a d ă a c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c . congrese e t c . i n t e l e c t u a l i i r e p r e z i n t ă 2 7 d e p r o c e n t e dintr-un t o t a l d e 2 3 8 6 8 1 9 d e m e m b r i iar î n n o i e m b r i e 1 9 7 9 . mă şi de urn­ iri. ne de fericire.:merii •chisori p e n t r u că ka Ortodoxă. î n t e r m e n i p r o c e n t u a l i . î n t r e 1 9 4 5 ş i 1 9 5 5 . ) c o n d u c e spre u r m ă t o a r e ­ le d a t e statistice referitoare la raportul dintre i n t e l e c t u a l i t a t e şi co­ m u n i s m u l r o m â n e s c . m u l t e studii azi c u n o s c u t e ) . î n m a n i e r ă globală: i) n u m ă r u l i n t e l e c t u a l i l o r creşte invers p r o p o r ţ i o n a l cu n u m ă ­ rul ţ ă r a n i l o r î n partid. pe­ r i o a d a c e a m a i fastă este c e a c u p r i n s ă î n t r e m a r t i e 1 9 6 8 ş i m a r t i e 1 9 7 3 c â n d . p e n t r u c ă sistemul. n u m ă r u l i n t e l e c t u a l i l o r descreşte c o n s t a n t ( 2 0 . 1 a c e l a ş i t i m p : pa* > ş i e a partidului i c e i doi — partid •Mea şi convingeC istoriei comunis- : r~ualităţii urna. graţie „ i n d e p e n d e n ţ e i " afişate d e C e a u ş e s c u . s e m n a l epuizării a t r a c ţ i e i ofe­ rite de p a r t i d şi al c o n ş t i e n t i z ă r i i crizei s i s t e m u l u i 4 0 4 .instaurarea cojpentru intelectua­ LA exilului 4 0 3 . a propus u n c o d d e valori i n c o m p a t i b i l c u n e c e s i t ă ţ i l e primare ale vieţii i n t e l e c t u a l e .zrm: culturale şi : ZZÎB. D i n a c e a s t ă d i l e m ă nu s-a ieşit d e c â t prin dispariţia fizică a u n e i a din­ tre părţi. 4 0 4 • l o r societăţii ro1 regimului c o m u Ha î-a avut asupra şedere. 1 .'. î n p r o c e n t e . a r g u m e n t a t . iii) în fine. pjpfcolul foarte intere. 5 ţ ă r a n i . lui Marx I 2/1 şi c o m u n i s m u l în a n s a m b l u ca s i s t e m p o l i t i c au fost creaţii ale tra­ valiului i n t e l e c t u a l (ne-o dovedesc. 5 p r o c e n t e l a finele lui 1 9 8 7 ) . E v i d e n ţ a ne obligă la alte trei precizări: i) în t i m p u l primului d e c e n i u al istoriei c o m u n i s t e a R o m â n i e i . intelec­ tualii ajung să r e p r e z i n t e 23 % din m e m b r i i partidului. d i n c o l o d e a c e s t e date. n e t su­ perior ţ ă r ă n i m i i — 4 1 l a 1 2 . o d a t ă ( b i n e ) înră­ d ă c i n a t în ţările din j u m ă t a t e a e s t i c ă a c o n t i n e n t u l u i e u r o p e a n .P C R cu diverse o c a z i i (plenare. Nicolae Ceauşescu. O l e c t u r ă „printre r â n d u r i " a d a t e l o r oficiale furnizate circuitu­ lui p u b l i c d e c ă t r e d e p a r t a m e n t u l Cadre-Organizare a l P M R . iar î n 1 9 8 7 situaţia era inversată: 2 0 . statisticile oficiale d e p a r t i d n u oferă date.. 2 9 d e p r o c e n t e din cei 2 9 3 0 0 0 0 d e m e m b r i . :.. record ab­ solut p â n ă a t u n c i . exilului romă- Fischer. tabel 2 . n o r m a l ă t o t u ş i . cei . despre p r e z e n ţ a i n t e l e c t u a l i l o r î n partid. se află sub o p ă t r i m e din n u m ă r u l t o t a l al m e m b r i l o r ( c u d o u ă excep­ ţii: î n d e c e m b r i e 1 9 7 3 . p o z i ţ i a ini : f t e r m e n lung :r.. raportul era. pentru u n .". p o n d e r e a i n t e l e c t u a l i l o r în partid.. începută de • V 1 9 9 3 .

D i n perspectivă istoriografică. 8 . O tipologie a cedării intelectuale şa c u m se p o a t e o b s e r v a din cele spuse m a i sus. II. cedare şi „ m e c a n i s m e l e de su­ pravieţuire" este. deseori în sim­ b i o z ă 4 0 5 . . I I ) .i n t e l e c t u a l ) l a originea m u l t o r c o n t r o v e r s e t e r m i n o l o g i c e î n R o m â n i a d e azi. de la 9 p r o c e n t e în de­ cembrie 1 9 6 4 la 22 de procente în decembrie 1 9 6 5 . 405 . cititorul Gândirii captive va înţelege m a i u ş o r c u m i n t e l e c t u a l u l şi l o g o c r a ţ i a au c o n v i e ţ u i t . iii) în a c c e p ţ i a partidului. iar g r a n i ţ a dintre c o m p r o m i s . î n continuă fluctuaţie406. m a i ales. la aprecieri d e n u a n ţ ă m o r a l ă sau e t i c ă . Ed. vezi Mihai Botez. î n d e z b a t e r e a i n t e l e c t u a l ă r o m â n e a s c ă d e azi. n o ţ i u n e a de „ i n t e l e c t u a l " r e p r e z i n t ă pe cel care a o b ţ i n u t o d i p l o m ă de studii superioare — o definiţie care r ă m â n e (prin a c e a s t ă confuzie care ar face din E m i n e s c u un n o n . C a z u l r o m â n e s c este departe de a fi e x p l o r a t în profun­ z i m e . 4 . p o l e m i c a este b i n e v e n i t ă — ea este c o n d i ţ i a fără de care pasul î n a i n t e nu este posibil.ClOROIANU ii) venirea la putere a t â n ă r u l u i N. din perspectiva lecţiilor p e n t r u s o c i e t a t e — în m ă s u r a în care istoria m a i p o a t e r e p r e z e n t a o şcoală p e n t r u so­ c i e t a t e a de m â i n e — consideraţiile de factură e t i c ă s u n t la fel de Pentru un punct de vedere românesc. în Dilema. Bucureşti. în condiţiile î n care n u m ă r u l t o t a l d e m e m b r i P C R creşte foarte p u ţ i n (la ace­ leaşi date. 406 y e z j A n d r e i Pleşu. 1 3 7 7 8 4 7 respectiv 1 5 1 8 0 0 0 ) . F ă r ă î n d o i a l ă că cel care a suprins cel m a i b i n e subtilul m e c a ­ n i s m al a c o m o d ă r i i i n t e l e c t u a l u l u i din E s t cu Metoda c o m u n i s t ă r ă m â n e C z e s l a w M i l o s z . Fundaţiei Cultu­ rale Române. Intelectualii din Eu­ ropa de Est (intelectualii est-europeni şi statul naţional-comunist). 97 şi 9 8 . 1 9 9 3 . 18 şi 25 noiembrie 1 9 9 4 .Viaţa intelectuală sub dictatură" (I. p u n e r e a în / % discuţie a p o z i ţ i e i a d o p t a t e d e i n t e l e c t u a l i t a t e a r o m â n e a s c ă î n p e r i o a d a i m e d i a t u r m ă t o a r e lui august 1 9 4 4 poate conduce destul de repede la aprecieri cu c a r a c t e r p o l e m i c sau. nr. C e a u ş e s c u c o i n c i d e cu un salt s p e c t a c u l o s al ponderii intelectualilor.

Boia ed. E s t e evidentă. .Intelectualii din Eun. Bucureşti. Petre C o n s t a n t i n e s c u . a c e s t e categorii nu p o t fi foarte precis delimita­ t e . Ed. Profesor d e istorie l a H u ş i ( n ă s c u t l a 2 5 n o i e m b r i e 1 8 9 2 . m a i ales. m a i Sesiune transpusă în volumul Miturile comunismului românesc (L. 1 9 9 8 . Bucureşti. căi de adormi­ re a spiritului c r i t i c al a c e s t o r a . m a i grav este a t u n c i c â n d lucrurile se î n c u r c ă şi polemi­ c a ajunge î n s o c i e t a t e iar m o r a l a î n istorie. Ed. b ) s i m p a t i z a n ţ i i social-democraţi. 4 . reeditată la Ed. î n .inologice în . 1 9 9 7 . exploatarea. d u p ă c u m personajele se i n t e r s e c t e a z ă .I a ş i p o a t e fi un e x e m p l u foarte potrivit. 8 . el p u b l i c ă la 21 de ani p r i m u l studiu im­ p o r t a n t al carierei sale: Regenerarea Bulgariei şi rolul României. l a Iaşi. la •ectivă istoriografii f i r i de care pasul pentru societate — : : ală p e n t r u so­ ci s u n t la fel de kK£Z. Fundaţiei Cultu- de n a i v i t a t e p o l i t i c ă şi pretabili la m a n i p u l a r e . î n t o a m n a anului 1 9 4 4 ş i î n anul următor. s o c i e t a t e a ro­ m â n e a s c ă în a n s a m b l u l ei ( p u t e a ) avea o i m a g i n e relativ clară a c e e a ce o a ş t e a p t ă . A t i t u d i n e a a c e s t e i a din u r m ă este c u a t â t m a i i n t e r e s a n t ă c u c â t este dificil d e a p r e c i a t m ă s u r a î n care. de c ă t r e Partidul C o m u n i s t a u n e i b u n e părţi din elita culturală şi ştiinţifică r o m â n e a s c ă . 1 . Universităţii. P r o p u n e a m a c o l o p a t r u categorii: a ) c o m u n i ş t i i prin v o c a ţ i e . B i n e î n ţ e l e s . în Dilema. A d u c e r e a în a t e n ţ i e a acestui c a p i t o l de istorie c o n t e m p o r a n ă r o m â n e a s c ă p l e a c ă de la a m p l i t u d i n e a pe care efortul de neutrali­ zare a i n t e l e c t u a l i l o r a avut-o în p r i m a p e r i o a d ă a c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c . prin d e s t i n e l e lor. i m p e r f e c t ă p o a t e şi o r i c u m re­ strictivă ( c a o r i c e î n c e r c a r e de a c e s t gen) a i n t e l e c t u a l i l o r a căror convertire se va t r a n s f o r m a în pagini de istorie. la fel şi grupurile i n f o r m a l e din care a c e ş t i a fac parte. a c e s t e strategii de atragere — iniţiative gen A R L U S . II. în condiţiile . a c o m u n i ş t i l o r din convingere. oraş î n care şi-a făcut şi studiile). c) c e i a n i m a ţ i de t e a m ă şi d) neangajaţii m a r c a ţ i va înţelege m a i mL deseori în simfaqpiorat în profun• ismele de s i l ­ ică de azi. prin cei incluşi în ele. de fapt.Pe cu coincide cu un : : : : e n t e î n de1 9 6 5 . în fond. 4 0 7 i I I ) . _: îbtilul mecaP t finfii comunistă umerii lui Marx / 2 7 7 necesare. punerea m românească poate conduce sau. a m b a s a d e sau funcţii de s t a t s us ţin ute p o l i t i c — au fost. Cu prilejul u n e i sesiuni a C e n t r u l u i de I s t o r i e a I m a g i n a r u l u i din F a c u l t a t e a de I s t o r i e a U n i v e r s i t ă ţ i i B u c u ­ r e ş t i 4 0 7 am î n c e r c a t o clasificare. Nemira. î n interes propriu. î n t o a t e a c e s t e cazuri. n u m i r e a i n t e l e c t u a l i l o r î n posturi p o l i t i c e . C o m u n i s t u l din convingere P e n t r u p r i m a categorie.-„ : aţin (la aceloctual" r e p r e z i n t ă ioare — o definiţie t din" E m i n e s c u un : rrrr.

N o r m a l i z a r e a relativă. ajunge în anul u r m ă t o r profesor titular la C a t e d r a de Is­ t o r i a A r t e l o r a F a c u l t ă ţ i i de Teologie din C h i ş i n ă u . e s t e repre­ z e n t a n t u l a c e s t e i a l a C o n g r e s u l î m p o t r i v a R ă z b o i u l u i d e l a Am­ sterdam. t o t î n 1 9 3 2 — am v ă z u t m a i sus — î n f i i n ţ a la C h i ş i n ă u c l a n d e s t i n a sec­ ţie r o m â n ă a organizaţiei Amicii URSS. în fine. locul de î n t â l n i r e al „ d e m o c r a ţ i l o r a n t i f a s c i ş t i " de pe c o n t i n e n t .278 /ADRIAN CIOROIANU apoi. S o l i d a r i t a t e a i n t e r n a ţ i o n a l i ş t i l o r nu se d e z m i n t e : de la Pa­ ris.I a ş i v a f i răsplă­ tit pe măsură: preşedinte al Sindicatului învăţământului Superior d i n B u c u r e ş t i . în c a l i t a t e de m e m b r u al secţiei a V-a ( I s t o r i e ) al reorganizatei Academii a R P R . c a m e m b r u a l C o m i t e t u l u i E x e c u ­ tiv a l I n t e r n a ţ i o n a l e i M u n c i t o r i l o r din î n v ă ţ ă m â n t . î n anul u r m ă t o r . i n i ţ i a t ă în 1 9 2 7 de c ă t r e H e n r i B a r b u s s e şi C l a r a Z e t l d n . I n 1 9 3 2 . S t a g i u l de la F a c u l t a t e a de Teologie din C h i ş i n ă u p r o b a b i l i-a prins b i n e în n o u a funcţie de m i n i s t r u al Cultelor.l e a C o n g r e s al I n t e r n a ţ i o n a l e i M u n c i t o r i l o r din î n v ă ţ ă m â n t îşi desfăşoară lucră­ rile. C o n s t a n t i n e s c u . C o n s t a n t i n e s c u . R o m a i n R o l l a n d t r i m i t e p r o t e s t e energice p e n t r u T ă t ă r e s c u ş i T i t u l e s c u . 1 9 3 3 . congrese. în septembrie 1 9 5 4 el reprezintă R o m â n i a la Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice de la R o m a . s e c ţ i a f r a n c e z ă a Amicilor URSS p r o t e s t e a z ă deasemen e a . cel de-al V U I . p r i n v o c e a scriitorului A n d r e M a l r a u x . î n august ' 3 5 . Petre C o n s t a n t i n e s c u .D e j . a relaţiilor d i n t r e R o m â n i a ş i U R S S n u v a împiedi­ ca î n s ă arestarea sa d i n n o i e m b r i e acel an şi p r o c e s u l din a n u l ur­ m ă t o r . î n care apare din ianuarie 1 9 5 3 .I a ş i ( m e m b r u f o n d a t o r a l P C R ) are a c t i v i t a t e a t i p i c ă u n u i i n t e l e c t u a l c o m u n i s t a l a n i l o r ' 3 0 : a r t i c o l e . a v â n d d e a s u p r a p o d i u m u l u i p o r t r e t u l tovară­ şului r o m â n . t o t la Paris. d u p ă un d o c t o r a t magna cum laude în arta b i z a n t i n ă o b ţ i n u t în 1 9 2 5 . p e r c h e z i ţ i i .I a ş i devine preşedintele Comitetului Antifascist R o m â n şi reprezentant în C o m i t e t u l I n t e r n a ţ i o n a l Antifascist. î n n u m e l e u n e i n o b i l e c a m a r a d e r i i . î n p r i m u l guvern G h e o r g h i u . arestări. D u p ă 2 3 august 1 9 4 4 . m a i apoi m i n i s t r u a l P r o p a g a n d e i î n guvernul G r o za din 6 m a r t i e 1 9 4 5 . o r e ţ e a e u r o p e a n ă de ad­ miratori ai Sovietelor. î n ia­ n u a r i e 1 9 3 4 . c o m u n i c a r e a ţ i n u t ă a c o l o o v a tipări î n a n u l u r m ă t o r l a . F a m i l i a r i z a t p e deplin c u s t a t u t u l d e ilegalist.

C. este reprei e la Am• a s c i ş t i " de pe umerii lui Marx / 2 7 9 B u c u r e ş t i 4 0 8 . dar n u p u t e m s ă n u o b s e r v ă m c ă p r i n t r e lucrările pe care. vezi Constanţa Parhon-Ştefănescu. l a C â m p u l u n g M u s c e l . Ştiinţifică şi Enciclopedică.. S i m p a t i z a n t u l de stânga radicalizat P e n t r u c e a de-a d o u a categorie. De la eliberare. •eterului E x e c u tzrx. 2 . Bucureşti. ist. a d i c ă fertila t r i a d ă B r ă t i a n u — G i u r e s c u — P a n a i t e s c u . Reali­ zările istoriografiei române între anii 1945-1955. u n u l dintre cele m a i clare cazuri. era î n 1 9 7 2 . c a fiu a l î n v ă ţ ă t o ­ rului I o a n P a r h o n din C e t a t e a de B a l t ă şi al M ă r i e i . 5. P a r h o n e s t e u n e x e m p l u tipic. oare. opinia sa despre succesele is­ toriografiei în chiar deceniul sovietizării României: P. c a acade­ m i c i a n (dar. n i c i u n a dintre ca­ l i t ă ţ i nu-1 va î m p i e d i c a î n s ă pe N i c o l a e C e a u ş e s c u să-i v o r b e a s c ă t o v ă r ă ş e ş t e . C o n g r e s al d e s î ă ş o ară lucrăporcretul tovarăva fi răsplăifintului S u p e r i o r guvernul G r o Teologie din i le m i n i s t r u al i p r i m u l guvern a V-a ( I s t o r i e ) al . P r i m e l e c o n t a c t e c u m i ş c a r e a socialistă le stabileşte în liceu. V i i t o r u l prim-preşedinte al M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e se n a ş t e p e 2 8 o c t o m b r i e 1 8 7 4 . cu „ t u " . C o n s t a n t i n e s c u . „ U n e l ­ tirile a g e n ţ i l o r b u r g h e z i e i engleze î m p o t r i v a r ă s c o a l e i c o n d u s e d e T u d o r V l a d i m i r e s c u " .~. 409 Constantinescu-Iaşi. Ş t i r b u . c â n d C o n s t a n t i n e s c u . Ed. 1 9 5 5 . t o t în ^Bftdestina sec: -' : : ană de ar­ i e n i i B a r b u s s e şi •escu-Iaşi devine peprezentant în ea relativă. în t i m p ce-i va î n m â n a m e d a l i a Victoria So­ cialismului.I a ş i ajunge v i c e p r e ş e d i n t e a l Prezidiului M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e .-I. Societatea de Ştiinţe Istorice şi Fi­ lologice. Constan­ tin I. în istoria n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă .. fostă Bauer. p. C a o m p o l i t i c .I a ş i î m p l i n e a 8 0 d e ani.el r e p r e z i n t ă ". 410 Datele biografice următoare sunt luate dintr-un volum comemorativ al că­ rei autor este chiar fiica savantului. se află c e l e b r u l şi f a n t a s t u l a r t i c o l din 1 9 5 2 al lui S. drept care — potrivit aces­ t e i r e m e m o r ă r i cu t o t u l subiectivă. Constantinescu-Iaşi. Desigur. în finalul studiului său. Bucureşti. produsă ad hoc — lecturile pro408 Vezi. fiica u n u i legător d e cărţi din B u c u r e ş t i 4 1 0 . c â t se p u t e a u separa cele d o u ă c a l i t ă ţ i ? ) va fi v i c e p r e ş e d i n t e a l Prezidiului A c a d e m i e i R P R . în iar r u va împiedidin a n u l ur­ n e : de la PaT ă t ă r e s c u şi :ă deaseme?a scriitorului • . Parhon. : :. iar C e a u ş e s c u avea 5 4 4 0 9 .Pe lină obţinut b C a t e d r a de Isp are a c t i v i t a t e a p c o i e .. ar fi n e d r e p t să i n s i s t ă m a s t ă z i pe l i m b a j u l de l e m n şi pe p a t o s u l cu care P. de c o n t o p i r e a savantului c u o m u l politic. 8 . le oferă drept m o d e l . a n u l e a z ă din trei fraze t o a t ă istoriografia r o m â n ă i n t e r b e l i c ă . 4 . 1 9 8 2 . ca o perspectivă de bilanţ a istoricului. congrese. c e a a i n t e l e c t u a l i l o r cu simpa­ tii de s t â n g a săriţi în b a r c a în plin a v â n t a c o m u n i ş t i l o r d u p ă 1 9 4 4 . C o n s t a n t i n I .orice de la *anul u r m ă t o r la .

C a t e d r a d e E n d o c r i n o l o g i e a F a c u l t ă ţ i i d e M e d i c i n ă din B u ­ cureşti. dar şi cu n e m ţ i i . Psihiatrie şi P s i h o l o g i e " . m e m b r u c o r e s p o n d e n t al Aca­ d e m i e i din 1 9 2 8 ( t i t u l a r v a f i din 1 9 3 9 ) . dar p r e z e n t în m e m o r i i l e pro­ fesorului clujean N i c o l a e M ă r g i n e a n u 4 1 1 . Mărgineanu. î n 1 9 4 8 . şi ideea înfiinţării A R L U S . fiica s a pla­ sează ş i i n t r a r e a î n P C R î n 1 9 2 1 . C I . vilă în care se va n a ş t e . este n u m i t p r e ş e d i n t e d e o n o a r e a l n o u î n f i i n ţ a t e i Aca­ d e m i i R P R . guvernul G r o z a îi a c o r d a pe viaţă. c ă r e i a profesorul î i v a f i preşedinte. Dacia. în c a r t e a fiicei sale. 1 9 9 2 . desigur. . f o n d a t o r ş i preşedinte a l „ S o c i e t ă ţ i i R o m â n e d e N e ­ urologie. Z i u a d e 2 3 august 1 9 4 4 îl găseşte în vila sa de la S i n a i a . î n s e m n d e preţuire ş i r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u efortul pus la t e m e l i a vremurilor noi. a s o c i a ţ i a de p r i e t e n i e cu U R S S d e m a r e faimă î n d e c e n i u l următor.280 / ADRIAN CIOROIANU prii a d o l e s c e n ţ e i ar fi c e d a t t e r e n în faţa lecturilor din clasicii mar­ xismului: „lucrarea care avea să î n s e m n e e v e n i m e n t u l i n t e l e c t u a l al vieţii m e l e a fost M a n i f e s t u l Partidului C o m u n i s t ( . . ) . P a r h o n p u b l i c ă sporadic prin ziarele socialiste. Amfiteatre şi închisori. în o c t o m ­ brie următor. fiind pre­ şedinte al consiliului de a d m i n i s t r a ţ i e al r e p r e z e n t a n ţ e i la B u c u ­ reşti a c o n c e r n u l u i g e r m a n de m e d i c a m e n t e M e r c k — e p i s o d nea­ m i n t i t . profesor l a F a c u l t a t e a d e M e d i c i n ă din B u c u r e ş t i d i n 1 9 3 3 . c â n d este e l i b e r a t l a cerere. a d i c ă d e l a înfiinţare — detaliu asupra c ă r u i a î m i exprim rezerva. 411 N. s e m n â n d cu p s e u d o n i m u l Cipar. în s c h i m b . m e n ţ i n â n d legături şi cu proscrişii politici c o m u n i ş t i p e n t r u care c o n t r i b u i e la Ajutorul Roşu. din 1 9 4 5 . dar pe t i m p u l războiului va reuşi p e r f o r m a n ţ a de a î m p ă c a e x t r e m e l e . L e c t u r a textului f o n d a t o r i l o r socialismului ştiinţific a fost i n c o m p a r a b i l m a i p u t e r n i c ă d e c â t c e e a c e c i t i s e m p â n ă a t u n c i " — v a spune m a i târziu savantul. . Cluj. D u p ă alungarea regelui. P a r h o n devine preşe­ d i n t e l e — p r i m u l preşedinte — al M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e din 30 d e c e m b r i e 1 9 4 7 p â n ă î n iunie 1 9 5 2 . a c t i v i t a t e a profesiona­ l ă d ă r e z u l t a t e m u l t m a i vizibile: d o c t o r î n m e d i c i n ă î n 1 9 0 0 . î n t r e a c e s t e d a t e . profesorul este pensio­ n a t p e n t r u l i m i t ă d e vârstă (dar n u s u n t d e l o c excluse m o t i v e l e po­ l i t i c e ) . Ed. î n 1 9 4 0 . pro­ fesor la U n i v e r s i t a t e a din Iaşi ( 1 9 1 2 ) şi d i r e c t o r al spitalului S o c o l a ( 1 9 1 7 ) .

dr. ca şi publicistica sa de p â n ă în război. . reciprocă. fiica sa pla: c i t a r e — detaliu otesorul este pensiouse motivele poar. . Oportunistul politic G e n i a l u l scriitor M i h a i l S a d o v e a n u ar fi dorit şi el p r o b a b i l să fie asimilat categoriei de m a i sus. fiind preiczentanţei la BucuMkrck — episod nean m e m o r i i l e pro: _ 3 august 1 9 4 4 .4. 8. din M e d i c i n ă din B u - 1992. ( . f r e a m ă t ă d e gânduri. ( . 4 1 2 Naţionale din 3 0 r J b e r a t la cerere. de altfel. ) D e a c e e a profesorul P a r h o n l u p t ă ş i e s t e î n f r u n t e a l u p t ă t o r i l o r p e n t r u m a i b i n e .emţii. din ce în ce mai p r e g n a n t astăzi.. c e a l a l t ă progresistă. ) Profesorul P a r h o n are m a r e a s a t i s f a c ţ i e să tră­ i a s c ă n o u l e v p e care o m e n i r e a î l d e s c h i d e . C a r i e r a sa p o l i t i c ă din de­ c e n i u l trei. t o a t e a m e n i n ­ ţările şi a t a c u r i l e . . . ) Profe­ sorul P a r h o n s-a p r o n u n ţ a t d e m u l t . i t e a profesionain 1 9 0 0 . .Pe umerii lui Marx / 2 8 1 • din clasicii măr­ itul intelectual | . ) " . revo­ l u ţ i o n a r ă . ) . d e m n . ) F u l g e r a r e a g â n d u l u i î n l ă c r i m a t — î l face m a i e n e r g i c î n m u n c ă alături d e U n i u n e a Sovie­ t i c ă . îl situau o r i c u m m a i a p r o a p e de stânga i n t e l e c t u a l ă decât.naşte. . ( . din diverse m o t i v e . ca d e p u t a t şi s e n a t o r pe listele Partidului Agrar. ( . . ) .a de a î m p ă c a r. 5. s t a t u l c a r e r e p r e z i n t ă î n t r e a g a civilizaţie şi i m e n s a a c l a m a ţ i e a se­ colelor"412. î n o p i n i a m e a .iiici c o m u n i ş t i r. ^B>n r:"ofesorul îi va devine preşe- S t i m a n e ţ ă r m u r i t ă . VN. E l ştie c ă răul s e d a t o r e ş t e c l a s e l o r c o n d u c ă t o a r e ( . E l c u n o a ş t e a n t a g o n i s m u l forţe­ l o r s o c i a l e : u n a c o n s e r v a t o a r e . un mare savant al Europei şi un prie­ ten al oamenilor. . îl privea cu o oarecare c i r c u m s p e c ţ i e — care era. ) . C. Parhon". . pro• al spitalului S o Române de Nej n d e n t al Acala F a c u l t a t e a de •e date. p . un om p o l i t i c a m a i fost descris într-o a s e m e n e a m a n i e r ă : „ C a p u l profesorului. . şi discret.. d e d r e a p t a p o l i t i c ă liberală care. . O c h i i s u n t a d â n c i ( . 7 ianuarie 1 9 4 5 .3. r e a c ţ i o n a r ă . înfiinţatei Acaentru efortul pus : rda pe viaţă. l .. m e r e u la lucru. î n m o d cert. n i c i o d a t ă o b o s i t — şi b u n ( . I. dar şi o b e ţ i e de c u v i n t e n ă s c u t ă din exal­ t a r e a sau o p o r t u n i s m u l (sau a m b e l e ) u n o r a dintre discipolii săi — p r e c u m S a n d u L i e b l i c h — p r o d u c a c e s t suprarealist p o r t r e t literar ( p u b l i c a t î n ianuarie 1 9 4 5 ) c e a r p u t e a figura l a l o c d e frunte î n orice culegere de discursuri e n c o m i a s t i c e din p o l i t i c a r o m â n e a s c ă . p e n t r u d i s t r u g e r e a a u t o c r a ţ i e i . . prof. T o ţ i m u ş c h i i o b r a z u l u i s e m i ş c ă . t o a t e o f e n s e l e şi t o r t u r i l e m o r a l e . „Un erou al ştiinţei. într-o R o m â n i e care n u era î n c ă î n t o t a l i t a ­ rism. în o c t o m a de p r i e t e n i e cu . . . „veşnic activ. rareori. ideea că zelul sovietofil de după 1 9 4 4 al scriitoSandu Lieblich. Lectura incomparabil — va s p u n e m a i ziarele socialiste. a s i m p a t i z a n ţ i l o r de s t â n g a ra­ dicalizaţi — şi nu fără oarecare m o t i v e . I. . . N u m a i că îşi face l o c . . . a s e m e n e a u n e i s c u l p t u r i d e R o d i n . . ) S o a r e l e a răsărit — d e l a răsărit! ( . D e a c e e a e s t e î n f r u n t e a t u t u r o r a . A s t ă z i îşi c o n t i n u ă d r u m u l d u p ă ce a s u p o r t a t . Ş i e l crede ş i l a p t ă p e n t r u a b r o g a r e a profitorilor.

416 1 9 6 1 >b neraţii care m social al ţări Barbu. fiind p r e ş e d i n t e al A d u n ă r i i D e p u t a ţ i l o r c h i a r la des­ c h i d e r e a primei sesiuni a a c e s t e i a ( d e c e m b r i e 1 9 4 6 ) . s e m n â n d sute de a r t i c o l e de presă. pe care are m a r e l e avantaj să o p o a t ă m â n u i cu price­ perea u n u i m a r e m e ş t e ş u g a r al frazei. figurând. ba c h i a r a v e n i t în în­ t â m p i n a r e a exploatării sale — şi a n u m e l u i său — de c ă t r e c o m u ­ nişti. atitudine şi reportaj" (toate procomuniste!) Naţiunea. Leningrad. Editura pentru Literatură şi Artă — pe care le culesese prin câteva oraşe ale Uniunii Sovietice şi pe care anterior le publicase în ziarul „de informaţie. George Călinescu strânge în volum im­ presiile de călătorie — Kiev. din Din acest punct de vedere. pe a îndemnul te ale c a n n. C o n v e r t i r e a sa la filosovietism este pur c o n t e x t u a l ă : în t o a t e i n c a n t a ţ i i l e p e care l e v a a d u c e î n anii u r m ă t o r i U n i u n i i S o ­ vietice. ţ i n u t ă la sala D a l l e s pe 1 m a r t i e 1 9 4 5 — şi-ar afla sursa într-o tea­ m ă reală. a cărui p a t e r n i t a t e naş­ t e î n c ă discuţii î n c i u d a faptului c ă p o a r t ă p e c o p e r t ă n u m e l e ce­ lebrului s c r i i t o r 4 1 4 ) . A C . 4 1 4 4 1 3 30 decembrie m e m b r a a_ nări N a ţ i a l a m e n t aâ primei C r u n i i Scriiti t a n d „intelect] rării p ă c i i — anilor "50 pentru ApăraM iembrie 1 9 5 5 în toamna v i n ă . . guv noastră. S a d o v e a n u n u probea­ ză n i c i o d a t ă fiorul u n e i trăiri a u t e n t i c e — ci n u m a i r e t o r i c a de cir­ c u m s t a n ţ ă . 1961416 Pace — foarte clar. de genul r o m a n u l u i Mitrea Cocor ( r o m a n u l din 1 9 4 9 4 1 3 d e d i c a t î n c e p u t u l u i şi p r o m i s i u n i l o r colectivizării. c u r ă d ă c i n i î n i z b u c n i r i l e sale antiruseşti din p r i m e l e luni ale războiului p e n t r u B a s a r a b i a . iar Ion Vitner (cel care avea să devină unul dintre marii adversari ai lui Călinescu şi un cvasieminescolog cu certe pretenţii politice) publica una dintre cele mai lăudate broşuri ale anului. pur şi sim­ plu. c a n d i d â n d pe lista de d e p u t a ţ i a B l o c u l u i Partidelor D e m o c r a t i c e din n o i e m ­ brie 1 9 4 6 . C o n s t i t u ţ i e i sovietice sau lui S t a l i n . S c r i i t o r u l nu a fost n i c i o d a t ă un m a r x i s t şi nici nu a încer­ c a t să pară.282 / A d r i a n CIOROIANU rului — s i m b o l i z a t de c e l e b r a c o n f e r i n ţ ă Lumina vine de la Răsărit. cea sub titlul Influenţa clasei muncitoare în opera lui Eminescu şi Caragialel Cu acest roman. 1 9 4 9 este un an foarte interesant: D a n Deşliu publică faimosul poem Lazăr de la Rusca. pe care 1-a condus în calitate de director între 1 9 4 6 şi 1 9 4 9 . s-a străduit să reziste şi să-şi păstreze privilegiile p e n t r u care m u n c i s e din greu o v i a ţ ă — inclusiv s e m n â n d producţii îndoielni­ ce. S a d o v e a n u fusese un parti­ z a n al războiului din R ă s ă r i t — era v r e m e a în care el v e d e a elibe­ rarea B a s a r a b i e i de sub ruşi ca fiind o sarcină creştină. care servea în chip admirabil propaganda regimului. Moscova.m. o m al re 415 P e 2 5 torilor din şi unic al | a Scriitorilor 1 dinte activ — ^ funcţia de funcţie cu îl re făcută cu. M i h a i l S a d o v e a n u nu n u m a i s-a opus. ) n i c i o în 19 noie n-a fost — dar n u Sadove. E s t e greu de spus d a c ă scri­ itorul a avut la vreun m o m e n t d a t v r e o convingere sau. Mi­ hail Sadoveanu a devenit în anul următor primul laureat al Premiului de S t a t pentru Proză.

Dacă M. Ion Barbu. . --. din eresant: Dan Deşliu . de la M o s c o v a — (la î n c e p u t u l anilor ' 5 0 S a d o v e a n u a fost preşedintele C o m i t e t u l u i N a ţ i o n a l p e n t r u Apărarea P ă c i i ) . î n t o a m n a lui 1 9 4 6 . funcţia de preşedinte al US avea să-şi păstreze.. 4 1 6 4 1 5 neştină. venit în înnici nu a încercontextuală: în n .m.— ar către c o m u ­ •rtai retorica de cir^ • m â n u i c u price:e spus d a c ă scri- gere sau. : . . Gala Galaction. după promulgarea 415 mseşti din p r i m e l e : • • r ri vedea elibe- primei C o n s t i t u ţ i i a R P R ) . S a d o v e a n u s-a b u c u r a t de preţuire p â n ă la m o a r t e ( 1 9 o c t o m b r i e 1 9 6 1 4 1 6 .V la Răsărit. Alice Voinescu. . Lucian Blaga. e x a c t la c i n c i luni după primirea Premiului Lenin p e n t r u Pace — „echivalentul" sovietic al Nobel-ului o c c i d e n t a l ! ) — dar. ocazie cu care este înfiinţată şi Uniunea. s-a b u c u r a t nu n u m a i ca patriarh al literelor. strânge în volum imLiteratură şi Artă şi pe care anterior aţe procomuniste!) 1946 şi 1 9 4 9 . fiind vicepreşedinte a l M a r i i Adu­ nări N a ţ i o n a l e i m e d i a t d u p ă înfiinţarea acestui simulacru de par­ l a m e n t cui usum communisti (din aprilie 1 9 4 8 . ) Nu există n i c i o î n d o i a l ă că miile de cititori ai operelor sale se vor grăbi la 19 n o i e m b r i e să-i dea v o t u l " — spune autorul a n o n i m . Şi c h i a r de n-a fost aşa. asigurând preşedinţia de o n o a r e a U n i ­ unii S c r i i t o r i l o r din R P R i m e d i a t după înfiinţarea e i . A. începând cu acest moment.. t a b ă r a ce u z a de faima şi n u m e l e scriitorului a învins — dar nu d a t o r i t ă acestui n u m e sau ale altora ca el. în mod atât de diferit de la un caz la altul. iar Ion i lui Călinescu şi un -. 1 cu s e m n u l S o a r e l e " . Sadoveanu este ales preşedinte de onoare. ( . . . reprezen­ t â n d „ i n t e l e c t u a l i t a t e a progresistă" r o m â n ă la conclavuri ale apă­ rării păcii — m a n e v r a t e .C. chipul literar sau social al ţării. figurând. n. . pur şi sim. î n c a m p a n i a p e n t r u alegerile care aveau s ă vină.) nu p u t e a lipsi ( .Votaţi lista nr. d e v e n i n d Erou al muncii socialiste (pe 5 no­ i e m b r i e 1 9 5 5 . „alegerea" fiind cel mai adesea o numi­ re făcută cu acordul regimului. dar şi ca om al regimului. : :-. . rviie p e n t r u care Mpducţii îndoielni^•I949 4 1 3 dedicat p a t e r n i t a t e naşfcjpertă n u m e l e ce*§e presă. într-o teaun parti- 30 d e c e m b r i e 1 9 4 7 în c o n d u c e r e a formală a tinerei republici — ca m e m b r u a l Prezidiului R P R — . preşe­ dinte activ — şi efectiv — devine Zaharia Stancu. . 1 9 6 1 este anul de „retragere" pentru mai mulţi reprezentanţi ai unei ge­ neraţii care marcase. MiPremiului de Stat . ş t i m azi. e foarte clar.. „ D e pe a c e s t e lis­ te ale c a n d i d a ţ i l o r B l o c u l u i Partidelor D e m o c r a t e (pentru Bucureşti. c a n d i d â n d •ocratice din n o i e m • a i i l o r chiar la des^ B 6 ) . ca sindicat centralizat şi unic al scriitorilor din ţară şi ca variantă în spiritul regimului a fostei Societăţi a Scriitorilor Români. caracterul de funcţie cu încărcătură politică evidentă.. ) M i h a i l S a d o v e a n u .tre cele mai lăudate opera lui Eminescu şi nda regimului. Prin urmare.: nu probea. vreme de 40 de ani. c u o c a z i a împlinirii a 7 5 d e a n i ) e t c . guvernul lansa broşura e l e c t o r a l ă Lui îi dăm votul şi încrederea noastră. în t i m p ce o b u n ă parte din elita ţării făcea cuPe 25 martie 1 9 4 9 avea loc la Bucureşti prima Conferinţă pe ţară a scrii­ torilor din R P R .• U n i u n i i S o . Cezar Petrescu.Pe umerii lui Marx / 2 8 3 . pe a cărei p r i m ă pagină portretul scriitorului stă alături de î n d e m n u l .

H -i de a di4. l a B u c u ­ reşti. 4 . P a r h o n .i „sprijinul g u v e r n u l u i p e n t r u refa­ c e r e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l şi a O p e r e i R o m â n e " — în r e a l i t a t e u n a d i n t r e u l t i m e l e î n c e r c ă r i d e d i s c r e d i t a r e a lui R ă d e s c u . î n o n o a r e a c ă r o r a dirijează. cu v e g e t a ţ i a ei b o g a t ă . 4 . care nu dezmint faima racilor «mănăstireşti»". ..cerJ iefa 'r. l o c pe care Ale­ xandru R o s e t t i 417 şi-1 va a m i n t i cu plăcere: „Casa m a e s t r u l u i e a ş e z a t ă într-un p a r c n a t u r a l ( . Sport-Turism. profe­ sorii P o m p e i . î n f e b r u a r i e 1 9 4 5 . . nu i n t e l e c t u a l i i r o m â n i a v e a u să-1 s c h i m b e pe R ă d e s c u — ei tre­ b u i a u d o a r să-i d e a s e n t i m e n t u l n e s i g u r a n ţ e i . G e o r g e E n e s c u . Călătorii şi portrete. inclusiv Ger­ m a n i a n a z i s t ă . — face p a r t e din delegaţia „fruntaşilor intelectualităţii" care vin în audienţă la p r e m i e r u l R ă d e s c u c e r â n d u . î n jurul c a s e i a u fost p l a n t a ţ i pini argintaţi ş i tufe d e arbuşti o r n a m e n t a l i . P a r t i d u l C o m u n i s t î n c ă nu îşi p u t e a p e r m i t e să-şi a m i n t e a s c ă ş i s ă facă u n c a z din c o n c e r t e l e pe care marele maestru le dăduse în t o a t ă Europa.l în r.a. 8 . e l e s t e i n t e g r a t listei d e o n o a r e a A R L U S . Desigur. R o s e t t i . 1 2 0 . pp. I n p r i m a fază a c o m u n i z ă r i i ţării. ) b o g a t în raci. „Neangajatul" vulnerabil P r o t o t i p u l p r i n e x c e l e n ţ ă al i n t e l e c t u a l u l u i n e a n g a j a t — şi prin aceasta mult mai vulnerabil la insistenţele comuniştilor — îl r e p r e z i n t ă o a l t ă î n c a r n a r e a g e n i u l u i . 4 1 7 Zi. 1 9 7 7 .îr. O r c h e s ­ t r a F i l a r m o n i c ă R o m â n ă l a u n c o n c e r t a l c e l o r doi d i n C e a i Alexandru Rosetti. p e s c e n a sălii Aro. scriitorul şi-a dus traiul t i h n i t în casa sa de lângă M ă n ă s t i r e a N e a m ţ u l u i . s c h i m b a r e a guver­ n u l u i o va reuşi A . : r. E n e s c u e s t e gazda.iH . Bucureşti. E n e s c u — a l ă t u r i d e S a d o v e a n u . I . :: r ztzx •: rcrxt -. La p o a l e l e dealului se află iazul ( . D i n b a l c o ­ n u l î n a l t al c a s e i se desfăşoară î n t r e a g a privelişte a văii. Al. V î ş i n s k i la î n c e p u t u l lui m a r t i e a c e l a ş i a n . î n s c o p u l i m p u n e r i i u n u i n o u guvern d o r i t d e c o m u n i ş t i . Ed. c a p r e ş e d i n t e a l s u b s e c ţ i e i m u z i c ă . D e s i g u r c ă c e l e b r i t a t e a s a n e î n d o i e l n i c ă î l p u n e a l a a d ă p o s t d e o r i c e po­ sibilă i n t e r p r e t a r e — şi o r i c u m .na .'. . L a m i j l o c u l lunii m a r t i e ( 1 8 ş i 1 9 ) . ) . T r a i a n S ă v u l e s c u ş. .n o ş t i n ţ ă cu e x p e r i e n ţ a c o n c e n t r a ţ i o n a r ă . a a r t i ş t i l o r s o v i e t i c i d e p r i m ă m â n ă D a v i n O i s t r a c h ş i L e v O b o r i n .1 2 1 .

prilej p e n t r u presa c o m u n i s t ă de a p u b l i c a o fotografie ce va f a c e o l u n g ă c a r i e r ă : E n e s c u . Pe 30 martie. u n n o u c o n c e r t c a dirijor a l O r c h e s t r e i S i m f o n i c e s o v i e t i c e ( c u E m i l G h i l e l s c a s o l i s t ) iar p e 2 m a i . u n c o n c e r t d e v i o a r ă din o p e r a lui A r a m H a c i a t u r i a n .Pe umerii lui Marx / 2 8 5 k o v s k i ( p a r t e a u n e i c a m p a n i i de lobby c u l t u r a l s o v i e t i c cu eve­ n i m e n t e similare în t o a t e ţările din z o n ă ) .. l a M o s c o v a . p a r c ă a b s e n t . Iordan. m e r e u v e s e l u l G r o z a . . fiul s p i r i t u a l de a l t ă d a t ă al reginei Elisab e t a alias C a r m e n Sylva. este şi el unul dintre participanţii la Sărbătoarea artei sovietice. ş i d e a m b a s a d o r u l r o m â n I o r g u I o r d a n . P a r h o n . î n c i n s t e a c ă r u i a v a ş i dirija. după cum apare pe lista prezidiului Congresului I al A R L U S (desfăşurat în sala C a m e r e i D e p u t a ţ i l o r d e l â n g ă P a t r i a r h i e ) . p r e c u m C I . P e s t e t o t v a f i î n s o ţ i t . 9 3 . In m a i 1 9 4 5 . P e s c e n e l e m o s c o v i t e . r e c o m a n d a t p e s t e t o t c a fiind u n r e p r e z e n t a n t a l i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i d e m o c r a t e d i n R o ­ m â n i a ş i u n p r i e t e n a l S o v i e t e l o r . a d o u a zi. P . p. p e 2 3 aprilie. a l ă t u r i d e O r c h e s t r a S i m f o n i c ă d e S t a t a U R S S . G e o r g e E n e s c u are u n b i n e m e r i t a t s u c c e s . E n e s c u apare în Colegiul de o n o a r e al n o u . S i m i o n Stoilov e t c ) . după care E n e s c u va trece şi la p u p i t r u l dirijoral p e n t r u a c o n d u c e o r c h e s t r a într-o simfo­ n i e d e C e a i k o v s k i ş i u n a d e M i h a i l J o r a . l a sala C e a i k o v s k i . u n c o n c e r t de vioară alături de violonistul Oistrach şi pianistul O b o r i n . u n c o n c e r t de vioară alături de acelaşi Oistrach. a l ă t u r i de d o u ă a r t i s t e s o v i e t i c e — K o z o l u p o va şi B a r s o v a — şi de. u n c o n c e r t e x t r a o r d i n a r l a A t e n e u . prilej p e n t r u aces­ ta de a c o n s t a t a p r o f u n d a i n o c e n ţ ă a m a e s t r u l u i într-ale politi­ c i i 4 1 8 — c a r e d i s t o n a c u i n t e r e s u l m u l t m a i e v i d e n t a l s o ţ i e i sale. m a r e l e dirijor d ă m a i m u l t e c o n c e r t e î n c a p i t a l a U R S S : p e 2 0 aprilie.. c u O r c h e s t r a F i l a r m o n i c ă m o s c o ­ v i t ă î n s p a t e .î n f i i n ţ a t e i Universităţi populare ( a l ă t u r i de p e r s o n a j e m u l t m a i e x p e r i m e n t a t e p o l i t i c d e c â t el. C o n stantinecu-Iaşi. G u ­ v e r n u l U n i u n i i S o v i e t i c e n u v a p i e r d e o c a z i a şi-1 v a i n v i t a p e m a e s t r u .. Ştefan Voitec. p r o a s p ă t uns premier. î n aprilie 1 9 4 6 . p e l â n g ă î n d a t o r i t o a r e l e g a z d e sovie­ t i c e . Memorii. în sala m a r e a C o n s e r v a t o r u l u i d i n M o s c o ­ va. p e 2 1 m a i . e v i d e n t . c u c a p u l a p l e c a t p e s t e o v i o a r ă i m a g i n a r ă .

o instituţie relativ t â n ă r ă în peisajul intelectual al ţării (înfiinţată în 1 8 6 6 ) .. p. nu p u t e a u fi d e c â t pozitive. Academia „populară" şi Universitatea v i c t i m ă de e l i t ă a r e g i m u l u i c o m u n i s t a f o s t A c a d e m i a R o m â n ă . 4 1 9 într-unJ« plin prolet sonaje din .. scopul este să sugereze epurarea din Academie a mem­ brilor condamnaţi de Tribunalul Poporului (.. î n n o a p t e a d e 3 . i m e d i a t d u p ă alegerile din 19 ale lunii. serveşte dorinţa de a vizita expoziţia de cărţi de la Biblioteca Academiei.) dar le cer convenţiile internaţionale şi spiritul în care trebuie executat armistiţiul" — vezi Rădulescu-Motru. pe 31 mai 1 9 4 6 : „Ca pretext. în i n i m a c r o n o l o g i c ă a r ă z b o i u l u i rece. î n final l a d i s o l u ţ i a inO relatare a vizitei făcute la Academie de către Petru Groza. 2 1 6 . p e n t r u a-şi povesti impresiile din ţ a r a c o m u n i s m u ­ lui v i c t o r i o s — impresii care. d e p a r t e de ţ a r ă şi de t e n s i u n i l e de aici. la Paris.. Va muri.... c u m fusese.) Pe un ton vesel [Groza spune că] epurările nu le cere el (.4 m a i 1 9 5 5 . al cărui vis e | este Dan Bt Oţetea se n 4 2 0 România litmn .286/ADRIAN CIQROIANU M ă r i a ( M a r u c a ) C a n t a c u z i n o (născută Rosetti-Tescanu). n u m i r e a lui — prin d e c r e t al preşedintelui C I .) şi a celor epuraţi din funcţiunile publice. 8 . 5 . din p e r s p e c t i v a u n u i artist b i n e pri­ m i t . t o c m a i în b a z a dezinteresului p o l i t i c de care v o r b e a m . dar cu o reputaţie cu t o t u l respec­ tabilă la data venirii comunismului. la r e c e p ţ i i l e din B u c u r e ş t i şi în u n e l e deplasări în p r o v i n c i e . într-un t u r n e u în S t a t e l e U n i t e şi C a n a d a a n u n ţ a t c a fiind î n beneficiul c o p i i l o r din R o m â n i a afec­ t a ţ i de m a r e a s e c e t ă din a c e a vară. Parhon — ca m e m b r u titular al restructuratei şi epuratei Aca­ d e m i i române). L a î n t o a r c e r e a î n R o m â n i a . Revizuiri. alături de care forma un cuplu legitim din 4 decembrie 1 9 3 7 (cuplu nu scutit de interferenţe cu terţe persoane). a t e n ţ i a şi intere­ sul r e g i m u l u i n u o p u t e a u o c o l i : g u v e r n u l G r o z a p a t r o n e a z ă l a n ţ u l d e e p u r ă r i 4 1 9 c a r e v o r c o n d u c e .2 1 7 . Evident. (. în august 1 9 4 8 . In realitate. G e o r g e E n e s c u v a p l e c a din ţ a r ă î n n o i e m b r i e 1 9 4 6 .. de un p u b l i c avid şi avizat. E n e s c u e s t e p r e l u a t d e activiştii A R L U S şi folosit. au r ă m a s relativ b u n e (vezi.. A c e a s t ă plecare a î n s e m n a t de fapt despărţirea de R o m â n i a — deşi relaţiile cu regimul.

tocmai în mas relativ b u n e aer: al preşedintelui epuratei Acasiunile de aici. imediat Statele U n i t e şi i R o m â n i a afece a î n s e m n a t de jknul. Bietul Ioanide — apărut în plin proletcultism literar. — v e z i Z. c e e a c e p e r m i t e u n o r i n t e l e c t u a l i d e c e r t ă v a l o a r e . N i c o l a u . sub numele de Academia Republicii Populare Române. m e d i c u l Ş t e f a n G h . D a n i e l o p o lu. î n u l t i m i i a n i . în România literară. în 3 . Pe 1 2 a u g u s t . „ p o l i t i c i i e x t e r n e ( . d i n t r . Călinescu va face. m a t e m a t i c i e n i i Si­ m i o n Sanielevici.d.: ul i n t e l e c t u a l zu t o t u l r e s p e c i t e n ţ i a şi intere>za p a t r o n e a z ă d i s o l u ţ i a inGroza. 7 6 a l Prezidiului M A N . G e o r g e C ă l i n e s c u 4 2 0 . a l ă t u r i i e 1 9 3 7 (cuplu n u re . sprijin d e c l a r a t „ j u s t e i p o l i t i c i " a g u v e r n u l u i şi.. de activiştii ! • unele deplasări : miunismurtist b i n e prir . pe 31 mai de la Biblioteca academie a m â n ­ aţi din funcţiunile cere el (. Pe 18 o c t o m b r i e 1 9 4 8 . regăsim intelectuali pentru care priete­ n i a c u U R S S fusese. t e m e i d e a c t i v i s m p o l i t i c : Traian Săvulescu (preşedinte). per­ sonaje din aceşti contemporani ai săi: Alexandru Rosetti este Gaittany. Gheorge N i c o l a u (secretar gene­ ral) s a u S i m i o n S t o i l o v . Andrei Oţetea se regăseşte în Gulimănescu ş. istoricul C o n ­ stantin Moisil. p r i n d e c r e t u l nr. în decembrie 1 9 5 3 —..Pe ti -j . „Bietul Ioanide".a. Panait Sufleţel poartă trăsăturile lui Constantin Balmuş. D i m i t r i e Pompeiu. aflaţi î n relaţii b u n e cu puterea (precum scriitorii M i h a i l S a d o v e a n u s a u C a m i l P e t r e s c u ) să d e v i n ă . b a z a ­ te în primul rând pe legătura de prietenie cu U R S S " . 3 7 . Ş t e f a n N i c o l a u . m e m b r i i t i t u l a r i s u n t nu­ miţi. : a~eau fi decât 1 9 4 6 . „versatil.) dar le n a t armistiţiul" — . P e t r e C o n s t a n t i n e s ­ cu-Iaşi şi M i h a i l S a d o v e a n u ca m e m b r i .m. • . avea l o c „renaşterea" A c a d e m i e i R o ­ mâne. sub cheie. M i h a i l Sadoveanu. în prezidiul Aca­ demiei. fiziologul D . al cărui vis e sinecura unei fundaţii culturale dotate cu automobil". dar de care noul regim avea nevoie — precum poetul D u m i t r u T h e o d o r N e c u l u ţ ă sau fantastul istoric M i h a i l Roller.o d a t ă .. . G a l a G a l a c t i o n .e>. dădea c i t i r e r e z o l u ţ i e i î n şase p u n c t e c e s e d o r e a e s e n ţ a p r o g r a m u l u i î n a l t u l u i for. . ) . 20 septembrie 1 9 9 5 . p r i n d e c r e t p r e z i d e n ţ i a l . Parhon. în deschiderea primei sesiuni a noii şi epuratei politic Acade­ mii a R P R . biologul Traian Săvulescu. Printre semnatarii rezoluţiei — C I . Ornea. a c u m anunţat. c o l e g i de nemurire cu personaje m i n o r e din p u n c t de vedere cultural. umerii lui Marx / 2 8 7 f o r m a l ă a a c e s t e i i n s t i t u ţ i i . nr.4 mai 1 9 5 5 . mărturisiri de recu­ n o ş t i n ţ ă p e n t r u P M R ş i c o n d u c e r e a lui. Nicolau. m a i ales. Alexandru M y l l e r şi Siîntr-unui dintre cele mai bune romane ale sale. secretarul general.:anu). 420 -: st A c a d e m i a . lingvis­ t u l I o r g u I o r d a n ş i c o l e g i i săi filologi A l e x a n d r u R o s e t t i ş i E m i l Petrovici. L e c t u r a ei a s t ă z i p a r e a fi t u l b u r a r e a u n e i r ă n i n e î n c h i s e : m u l ţ u m i r i aduse Prezidiului R P R . Iorgu Iordan este Dan Bogdan. profesorul G h . P e 9 i u n i e 1 9 4 8 .

C o m i s i a d e epu­ rare a U n i v e r s i t ă ţ i i a h o t ă r â t destituirea u n o r profesori a c u z a ţ i de p a r t i c i p a r e a d i r e c t ă la guvernarea A n t o n e s c u . î n anii urmă­ tori. „Epuraţia la Universitatea din Bucureşti". 7 . nr.6 4 . 421 . Dănuţ Doboş. Bucureşti. 2 0 0 0 . 422 Vezi. stânga c o m u n i s t ă . pentru detalii. chimistul Gheorghe Spacu. c o m i s i a buc u r e ş t e a n ă a avut o a t i t u d i n e m a i c u r â n d c o n c i l i a n t ă . D . franceză şi rusă. I n i ţ i a l . A c e a s t ă lipsă de c o m b a t i v i t a t e a ne­ m u l ţ u m i t . c o n t e s t ă r i l e au î n c e p u t în forţă î n c ă din t o a m n a lui 1 9 4 4 4 2 3 . în Revista de Istorie. C a z u l U n i v e r s i t ă ţ i i din B u c u r e ş t i este î n t r u t o t u l s i m i l a r 4 2 2 . f. 1-2 ( 2 6 . 423 Q m o s ţ r ă edificatoare o constituie articole precum cel semnat de Constan­ tin Balmuş. s a v a n t u l E l i e C a r a f o l i 4 2 1 . p e 1 1 d e c e m b r i e 1 9 4 4 .. inginerul c o n s t r u c t o r N i c o l a e Profiri. Pe 3 august 1 9 4 8 Vezi *** Inaugurarea celei dintâi sesiuni generale a Academiei Republicii Popu­ lare Române.1 9 6 4 " .T. „Epuraţie la Universitate". în româ­ nă. I. î n presa dirijată de c o m u n i ş t i . Cocea). în scurt t i m p n u a m a i fost n i c i u n secret c ă c e a m a i b u n ă p o l i ţ ă d e asigu­ rare în faţa t u t u r o r a c e s t o r p r o b e — cu t o t u l i n e d i t e în spaţiul uni­ versitar r o m â n e s c — p o a t e fi d o a r ralierea la l i n i a p o l i t i c ă oficială aPCR. cu legio­ narii sau c u r ă z b o i u l a n t i s o v i e t i c . 1 9 4 5 . iulie-august 1 9 9 4 .e. Marin Bucur. Ş o c u l m a j o r în l u m e a şcolii r o m â n e ş t i a v e n i t o d a t ă cu schim­ b a r e a din t e m e l i i a paradigmei i n s t i t u ţ i o n a l e . prin i n t e r m e d i u l S i n d i c a t u l u i U n i v e r s i t ă ţ i i B u c u r e ş t i (pe care-1 c o n t r o l a în t o t a l i t a t e ) d e c i d e a c i n e a n u m e îşi p o a t e păs­ t r a c a t e d r a sau se p o a t e m u t a de la o universitate la alta. 5 6 . foştilor d e m n i t a r i li s-au a d ă u g a t î n s ă foarte m u l ţ i dintre c e i care nu avuseseră nici o legătură cu mareşalul A n t o n e s c u . «Epuraţia» — purifica­ rea politică a societăţii civile româneşti — clauză a armistiţiului şi pretext al de­ clanşării terorii staliniste". p. ] 9 4 9 — volum tipărit.8 . în România liberă. Universitatea din Bucureşti. 11 decembrie 1 9 4 4 — cf. VII. 6 7 7 . 21 octombrie 1 9 4 4 sau cel nesemnat. î n fine. „învăţământul superior în regimul co­ munist. din o c t o m b r i e 1 9 4 7 cei care scăpaseră de a c e s t p r i m val al epurărilor v o r fi puşi în faţa unei noi ameninţări: regimul comprimărilor — o m o d a l i t a t e prin c a r e regimul.288 /ADRIAN CIOROIANU m i o n Stoilov.. s a n c ţ i o n â n d î n d e p ă r t a r e a cadrelor care a r i c u m ar fi i n t r a t sub i n c i d e n ţ a legis­ laţiei referitoare la cei v i n o v a ţ i de dezastrul ţării — în principal. pp. din raţiuni evidente. c u m era d e a ş t e p t a t . nr. în Victoria (ziar înfiinţat de N . foşti d e m n i t a r i a n t o n e s c i e n i . în A.2 7 ) .

. iar b a z a î n v ă ţ ă m â n t u l u i o v o r c o n s t i t u i de a c u m î n a i n t e manualele unice — o n o u t a t e în î n v ă ţ ă m â n t u l r o m â n e s c — de inspiraţie marxist-leninistă (în realitate. Emil Bodnăraş ş. Tr. ei au fost internaţi timp de trei luni în lagărul de triere Rahova — cf. . D . c u p r i n z â n d cele 3 9 d e a r t i c o l e ale r e f o r m e i î n v ă ţ ă m â n t u l u i 424 . Sadovea­ nu. i t i v i t a t e a neîn anii urmămulţi d i n t r e c e i eseu. C o n ­ vertirea a c e s t o r a din u r m ă (din orbire. epurarea lo­ v e ş t e m a s i v în cadrele d i d a c t i c e şi în s t u d e n ţ i i facultăţilor.iei Republicii Popui evidente. „Represiunea comunistă din România şi dimensiunile ei oficiale".cl. C X V I . au intrat să studieze. P S D . : nlitică oficială adată cu schim3 august 1 9 4 8 '. . în „Addenda" la Courtois & Werth. M . 1-2 semnat de Constaniţat de N .. U n p r e ţ politic d e plătit e listele d e c a n d i d a ţ i p e n t r u alegerile din 1 9 n o i e m b r i e 1 9 4 6 r a i B l o c u l u i Partidelor D e m o c r a t i c e ( P C R . Drept urmare. ele erau m a i c u r â n d s t a l i n i s t e ) 425 î t i n forţă î n c ă . nr.e in spaţiul unir . Chivu Stoica. p o l i t r u c i şi o a m e n i de c u l t u r ă fuzionau în n u m e ­ le o n o r a b i l i t ă ţ i i u n u i regim care avea să ofere. raţia» — purifica^ ^ B u l u i şi pretext al deSe-august 1 9 9 4 . în C o n s e c i n ţ e l e aplicării sale au î n s e m n a t instalarea c o n t r o l u l u i ex­ clusiv al statului asupra procesului de î n v ă ţ ă m â n t din R o m â n i a : şcolile străine sau c e l e t u t e l a t e de o r d i n e religioase e r a u desfiinţa­ te şi interzise. în româîrior în regimul coI r . M . C ă l i n e s c u . 425 Foarte sugestiv exemplul celor 3 0 0 de studenţi de la Facultatea de Medi­ cină din Bucureşti care.. R a l e a . u n e l e m a n u a l e e r a u t r e c u t e la index. I . F r o n t u l Plu­ garilor.. t e a m ă . Parhon. p r i n t r e alţii.Pe constructor similar 422 umerii lui Marx / 2 8 9 este p u b l i c a t D e c r e t u l 1 7 5 a l Prezidiului M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a ­ le. din Bucureşti". p. . Săvu­ lescu. î n scurt ^ ' : liţă de asiguea . Cartea neagră. Nicolae Ceauşescu. . o m i s i a de epu)ri a c u z a ţ i de I. apăreau. V I I . o p o r t u n i s m ) era bi4 2 4 *** Monitorul Oficial. Ştefan Mariţiu. 177. 3 august 1 9 4 8 . altele s c o a s e din uz. 6 7 7 . G . c e a m a i m a r e fraudă e l e c t o r a l ă din t o a t ă i s t o r i a p o l i t i c ă a ţării. cu a c e s t prilej. c o m i s i a buîă. E n e s c u . p. G . gruparea liberală a lui T ă t ă r e s cu şi gruparea ţ ă r ă n i s t ă a lui A n t o n A l e x a n d r e s c u ) . Partidul Naţional-Popular. în 1 9 5 1 . 6 . nr. d u p ă c u m i n t e r z i s ă era şi predarea religiei în şcoli sau folosirea a l t o r m a t e r i a l e d i d a c t i c e în afara c e l o r avizate oficial. G a l a G a l a c t i o n . în lipsa manualelor de specialitate. la Biblioteca Franceză din capitală. P o l i t i c i e n i . 8 . 7 6 5 . i n t e l e c t u a l i i C I . cu legioDrie 1 9 4 7 cei fi puşi în faţa m o d a l i t a t e prin âtăţii B u c u r e ş t i ne îşi p o a t e păsK | l a alta. s a n c ţ i o n â n d i i n c i d e n ţ a legis— în principal. iar prin­ cipiul dosarului şi al originii sănătoase (din p u n c t de vedere p o l i t i c ) devine p i l o n u l p r i n c i p a l al a d m i t e r i i într-o u n i t a t e de î n v ă ţ ă m â n t superior. Cocea). alături de Gheorghiu-Dej.

regimul avea n e v o i e de legitimare — iar a c e s t e n u m e respectabile o p u t e a u aduce. i n t e l e c t u a l i i „tovarăşi de d r u m " îşi făcu­ seră datoria. o d a t ă cu c o m u n i z a r e a d e p l i n ă a m i n i s t e r u l u i Afacerilor E x t e r n e — . D a r c o l a b o r a r e a î n t r e acest regim d e o c a m d a t ă t â n ă r ş i a c e a s t ă generaţie i n t e l e c t u a l ă deja e x p e r i m e n t a t ă era ea însăşi d a t a t ă . Tudor V i a n u l a Belgrad. C u m am spus. cu u n e l e excepţii n o t a b i l e . aşa că aceşti i n t e l e c t u a l i serveau d e o c a m d a t ă foarte b i n e cauzei. l a c o a b i t a r e . partidul nu va î n t â r z i a să-i s c o a t ă din prim-planul scenei politice. M i h a i Ralea la W a s h i n g t o n . t o t m a t e m a t i c i a n .290/ADRIAN CIOROIANU n e v e n i t ă în a oferi regimului o l e g i t i m i t a t e pe care d o a r astfel de n u m e o p u t e a u da. l a A n k a r a e t c ) . m a t e m a t i c i a n u l S i m i o n S t o i l o v l a Paris sau Grigore M o i s i l . U n i i a u fost. a p a r e n t măcar. c a u ţ i o n â n d un regim ce d ă d e a astfel impresia că ştie să răsplăteas­ că valoarea a c o l o u n d e o găseşte. retrăgându-i în u m b r a pli­ nă de cei „liberi" să t a c ă şi să se t e a m ă . E r a î n c ă devreme pen­ t r u p r o m o v a r e a propriilor tovarăşi în d i p l o m a ţ i e — c e e a ce î n s ă se v a î n t â m p l a după 1 9 4 7 ş i î n special d u p ă î n c e p u t u l anilor ' 5 0 . î n p r i m a perioadă. . S p r e î n c e p u t u l a n i l o r ' 5 0 . n u m i ţ i a m b a s a d o r i ( p r e c u m filologul lorgu I o r d a n l a M o s c o v a . G u v e r n u l a u z a t m a s i v de n u m e l e c e l o r dispuşi.

. dobândită odată cu aceasta. la Ankara legitimare — iar — ceea ce î n s ă se .) trebuie să fi fost la început foarte simple.. d u p ă i n s t a l a r e a guvernului p r o c o m u n i s t P e t r u G r o ­ za î n c e p e un lung şi r o d n i c — p e n t r u regim — proces de reforma­ re a i n s t i t u ţ i i l o r î n s ă r c i n a t e cu siguranţa statului şi o r d i n e a publi­ că.. era trans­ misă urmaşilor şi sporea din generaţie în generaţie. iar flexibilitatea mai mare. mâna nu este numai organul muncii. ăe drum" îşi făcuEra i n c ă devreme pen- Instrumentele represiunii: Securitatea si Miliţia De aceea. Rolul muncii în procesul de transformare a maimuţei în om î n paralel. mâna deve­ nise liberă şi acum putea să dobândească tot mai multă dibăcie. eerilor E x t e r n e — foarte b i n e cauzei. r . S e c u r i t a t e a şi Miliţia I /v n primii ani..putul a n i l o r ' 5 0 .. 1 . scopul principal al c o m u n i ş t i l o r a fost plasarea. 3 8 . ştie să răsplăteasp d a t ă tânăr şi această e r a ea însăşi d a t a t ă .) Dar pasul hotărâtor fusese făcut. cu drept de a recruta a g e n ţ i 4 2 6 .. a p a r e n t măcar. ci totodată şi produsul ei. Ceauşescu şi Securitatea. în scopul e v i d e n t de c o n t r o l a r e a lor de c ă t r e p u t e r e a p o l i t i c ă . Fredtrich Engels.. I n u t i l de adăugat că o b u n ă parte din noii şefi ai serviciilor speciale r o m â n e ş t i erau chiar o a m e n i din structura N K V D . . idul nu va î n t â r z i a să-i [gându-i în u m b r a pli- 9 . a u n o r o a m e n i fideli partidului şi cauzei. operaţiunile la care strămoşii noştri au început să-şi adapteze încetul cu încetul mâna (. U n u l dintre cele m a i c u n o s c u t e exemple este cel al lui E m i l B o d n ă r a ş : spre sfârşitul lui aprilie 1 9 4 5 . (. în p u n c t e cheie din aparatul Serviciului Special de Informaţii ( S S I ) şi în Siguranţa Statului. urniţi a m b a s a d o r i ^lihai a:: v aticianul dc Ralea la Simion C A P I T O L U L 9 pcmaucian. trimişi în R o m â n i a cu scopul de a ajuta partidul în 426 Deletant.u l u i sovietic (precum Serghei Nikonov. p.e care doar astfel de ispuşi. Aşadar. şeful S S I la acel m o m e n t ) . î n c ă proaspătul premier G r o z a îl îm­ p u t e r n i c e a cu controlul asupra Serviciului Special de Informaţii.

292 / ADRIAN CIOROIANU vederea construirii unui serviciu secret p r o p r i u 4 2 7 . Istoria Securităţii regimului comunist din România. principalul beneficiar al acestor evoluţii. v. I. INST.1 9 4 7 . prin d e c r e t a l Prezidiului M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o ­ n a l e . In ceea ce priveşte Partidul C o m u n i s t din R o m â n i a . devenite. 5. nr. guvernul G r o z a este responsabil p e n t r u u n a dintre cele m a i interesante mu­ taţii de ordin administrativ. c o m u n i ş t i i r o m â n i . Marius Oprea. Bucureşti. „Comuniştii români şi S S I ( 1 9 4 5 . şi sub ochii serviciilor speciale sovietice din R o m â n i a . 2 0 0 2 . p. La rândul său. D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a Poliţiei. Iaşi. 1996. D u p ă desfiinţarea partidelor politice t r a d i ţ i o n a l e . F o s t e l e Sigu­ r a n ţ ă . 428 Claudiu Secaşiu. au t r e c u t la s c h i m b a r e a din t e m e l i i a însuşi sistemului a c e s t o r servicii speciale ale statului. I. a v â n d ca atribuţii „apărarea cuceririlor d e m o c r a t i c e şi asigurarea securităţii R e p u b l i c i i Populare R o m â n e c o n t r a d u ş m a n i l o r din i n t e r i o r şi ex­ t e r i o r " 4 2 9 . în Dosa­ rele Istoriei. Banali­ tatea răului.1 9 5 1 ) . în m a r e parte. S S I . 2 0 0 3 . guvernul R o ­ m â n i e i ) . Drumul spre poliţia politică". 2 0 0 4 . P e d a t a d e 2 8 au­ gust 1 9 4 8 apărea. Serviciul Special de Informaţii — fost p â n ă atunci sub controlul Ministerului de R ă z b o i — trece în răspunderea Preşedinţiei Consiliului de M i n i ş t r i (Le. „Pagini din «copilăria» Securităţii române". e a era î n c a d r a t ă î n M i n i s t e r u l d e I n t e r n e ( c o n d u s l a Pentru o bună istorie documentară a instituţiei. în Dosarele Istoriei. nr. Polirom. 427 . alungarea re­ gelui şi p r o c l a m a r e a R e p u b l i c i i Populare. 1948-1964. Ed. I n s p e c t o r a t u l G e n e r a l a l J a n d a r m e r i e i şi S e c ţ i a de I n f o r m a ţ i i a M a r e l u i S t a t M a j o r au fost t r e p t a t î n l o c u i t e c u servicii c r e a t e d u p ă m o d e l sovietic: S e c u r i t a ­ t e a . I. 15. voi. în scopul debarasării de personalul nesigur din p u n c t de vedere politic. 1 9 9 6 . în in­ tervalul 1 9 4 5 . petrecute de altfel la puţin t i m p după instalarea sa: pe 24 martie 1 9 4 5 . Nu este nici o îndoială asupra faptului că rezultatele activităţii in­ formative ale tuturor acestor servicii ajungeau. idem. 3 6 . O istorie a Securităţii în documente (1949-1989). principala sa legătură cu S S I a fost asigurată de interesantul personaj care a fost E m i l B o d n ă r a ş 4 2 8 . D i r e c ­ ţia G e n e r a l ă a Poliţiei şi J a n d a r m e r i a r o m â n ă erau epurate masiv. 429 y e z j Marius Oprea. în fond. în paralel. p. M i l i ţ i a ş i D i r e c ţ i a d e I n f o r m a ţ i i M i l i t a r e . Humanitas. 5. Direcţia Generală a Securităţii Poporului (DGSP). Bucureşti. în­ tr-adevăr s t ă p â n i pe situaţie. Moştenitorii Securităţii. Cristian Troncotă. Ed.

Ceauşescu si Securitatea. l a p u ţ i n t i m p d e l a înfiinţare. „O clasificare. î n s e m n a : 8 3 % r o m â n i . î n 1 9 5 3 . ptreti. t o ţ i trei erau ofiţeri î n M G B . a d i c ă D i r e c ­ ţ i a G e n e r a l ă a M i l i ţ i e i . : ia. a . î n zilele revoluţiei din d e c e m b r i e 1 9 8 9 . din p u n c t d e vedere e t n i c . a m b e l e puse sub c o n t r o l u l M i n i s t e r u l u i d e I n t e r n e . Pe d a t a de 28 aui M a r i i Adunări N a ţ i o k i D G S P ) . S c o ­ pul lor declarat era asigurarea ordinii i n t e r n e a statului: M i l i ţ i a avea în grijă e v i d e n ţ a populaţiei. efectivul S e c u r i t ă ţ i i — c o n f o r m listelor de p l a t ă a angajaţilor — era de 38 6 8 2 . plus alţi 2 8 2 2 în fi­ lialele regionale. personalul n u d e p ă ş e a 5 0 0 0 d e an­ gajaţi. l a 4 0 0 0 0 d e ca­ d r e 4 3 1 ) iar la î n c e p u t u l lunii u r m ă t o a r e au l u a t fiinţă trupele de se­ curitate. 2 0 0 4 .l o c o t e n e n t G h e o r g h e Pintilie ( n u m e real P a n t e l e i B o d n a r e n k o . de ofiţeri sub acoperire ai spionajului sovie­ t i c . în n u m ă r de p e s t e 5 6 0 0 ) iar trei d e c e n i i m a i târ­ ziu.1 9 5 1 ) .. E s t e sugestivă şi evoluţia n u m e r i c ă a efective­ lor a c e s t o r o r g a n i s m e ale statului: î n 1 9 5 3 .: Informaţii — ) )i — trece în {Le. Drumul spre Ibidem. iar p r i m a ş e d i n ţ ă de b i l a n ţ a noii i n s t i t u ţ i i — o r g a n i z a t ă în 10 secţii la nivel c e n t r a l şi având 13 fi­ liale în regiunile ţării. Polirom.. în Dosa- 4 3 1 432 . Securi­ t a t e a avea 1 1 4 8 de angajaţi la nivel c e n t r a l .Pe i în paralel. guvernul R o ­ ii r R o m â n i a .. 7 3 7 . Direcepurate masiv. înlimbarea din t e m e l i i a a alui. M i n i s t e r u l sovietic p e n t r u S e c u r i t a t e a S t a t u l u i . lua n a ş t e r e Miliţia n o u l u i regim. 6 % maghiari şi 1% alte e t n i i 4 3 0 ) . F o s t e l e Sigu. în c e e a ce le priveşte. Marius Oprea. în exclusivitate. a c e s t n u m ă r v a creşte l a aproape 1 9 0 0 0 î n 1 9 5 6 (inclusiv angajaţii civili.ele activităţii inmare parte. Iaşi. p. deja rodaţi — c e e a ce i-a asigurat de la b u n î n c e p u t o eficien­ ţă de invidiat: director era g e n e r a l u l .ierne ( c o n d u s la . Banali9. ^ H d u l său. triiăţii române". Deletant. iar direc­ tori a d j u n c ţ i erau A l e x a n d r u N i k o l s k i ( n u m e real B o r i s G r u n b e r g ) ş i V l a d i m i r M a z u r u ( n u m e real V l a d i m i r M a z u r o v ) . . 4 3 2 . C o n d u c e r e a n o i i S e c u r i t ă ţ i era asigu­ rată.t. A c e s t 430 jbâraş""--. : uratul G e n e r a l al : ?:at M a j o r au fost sdei sovietic: S e c u r i t a ţme. Ed. .. u c r a i n e a n de o r i g i n e ) . 44. devenite. dştii r o m â n i . alungarea re. 1 0 % evrei. în le vedere politic. în inM S S I a fost asigurată umerii lui Marx I 2 9 3 a c e a d a t ă de T e o h a r i G e o r g e s c u ) . I. având ca . în fond. 1948-1964. Onişoru. guvernul ai interesante mupuţin t i m p după it . cu un t o t a l de p u ţ i n p e s t e 4 6 0 0 de posturi — avea l o c în februarie 1 9 4 9 ( d a t ă la care p e r s o n a l u l S e c u r i t ă ţ i i . î n a n u l 1 9 5 0 . trupele d e S e c u r i t a t e n u m ă r a u 5 5 0 0 0 d e soldaţi.. Cristian rol. trupele de se­ c u r i t a t e aveau în grijă lichidarea oricăror f o r m e de r e z i s t e n ţ ă ce s-ar fi opus regimului (în n u m e l e m e n ţ i n e r i i „ordinii p u b l i c e " ) sau de o p o z i ţ i e la măsurile l u a t e de acesta. co­ lectivizarea ş . aprobările de d o m i c i l i u sau de s c h i m b a r e a domiciliului e t c . r/ararea securităţii din interior şi exiz Ir.". şi sub •a. î n l o c u i n d Poliţia „burghezo-moşierească" (efectivele tinerei M i l i ţ i i ajungeau. p r e c u m n a ţ i o n a l i z a r e a . 3 4 5 . : • " ale. In i a n u a r i e 1 9 4 9 ..

II şi 4 3 . la S z l a r s k a . al Serviciului Român de Informaţii. bulgari. 434 Pentru toate aceste cifre şi estimări. din diverse m o t i v e — care m e r g e a u de la şantaj p â n ă la cel mai pur o p o r t u n i s m — nu şi-ar fi oferit ser­ viciile ca i n f o r m a t o r i ai S e c u r i t ă ţ i i : c o n f o r m u n o r date. organism succesoral al Securităţii comuniste. potrivit u n e i o p i n i i a u t o r i z a t e 4 3 3 .. p e n t r u c o n t r o l u l a b s o l u t al societăţii.. d e p e s t e 4 0 0 0 0 0 . 9 . p o l o n e z i . la M a ­ rea B a l t i c ă . 1 9 9 8 . el a fost completat cu o c a n t i t a t e c o n s i d e r a b i l ă de o a m e n i care. între 1 9 9 0 şi 1997. la ni­ vel declarativ.. au legătură cu a c e s t e v e n i m e n t care. la M a r e a Adriatică. în sine.. în statul a m e r i c a n M i s s o u r i . î n m o d formal. F ă r ă î n d o i a l ă că episodul arestării d e l a T ă m ă d ă u . în s c h i m b . fran­ cezi şi italieni) se î n t â l n e s c în P o l o n i a . deci d e cea. r e p r e z e n t a n ţ i i a n o u ă partide c o m u n i s t e (sovie­ tici. î n c h e i a cel de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l . p.P o r e b a şi creea­ ză. ungari. „Se­ curitatea şi represiunea comunistă". diminea­ ţă în care. .. 2 . cel puţin din d i m i n e a ţ a de 5 m a r t i e 1 9 4 6 . Cartea neagră.4 4 . z e c e ori m a i m a r e 4 3 4 . la Colegiul W e s t m in ster din F u l t o n . C h u r c h i l l s i n t e t i z a în c â t e v a c u v i n t e o realitate la care. 742 şi idem. prin c o m u n acord. o c o r t i n ă de fier a căzut peste Europa". în „Addenda" la Courtois & Werth. m â n ă liberă regimului p e n t r u t r a n ş a r e a definitivă a diferen­ dului cu partidele de o p o / i ţ i e . apoi procesul liderului n a ţ i o nal-ţărănist Iul iu M a n i u . n u m ă r u l lor ar fi fost. Ceauşescu şi Securitatea. Totodată. R ă z b o i u l R e c e era deja declanşat. iugoslavi. el însuşi c o n t r i b u i s e personal: „de la S t e t t i n . director. din 1 4 iulie 1 9 4 7 . în m o d aproape loI gic. n u m ă r u l i n f o r m a t o r i l o r l a nivelul anului 1 9 4 8 d e p ă ş e a c u p u ţ i n 4 2 0 0 0 (la o p o p u l a ţ i e de 1 7 m i l i o a n e ) . Cominformul ( B i r o u l I n f o r m a t i v al Partide433 Virgil Măgureanu. a m i n t i t e m a i sus.294/ADRIAN CIOROIANU n u m ă r ar fi fost cu siguranţă ineficient. c h i a r în paralel cu e v e n i m e n t e l e pe care le a v e m aici în a t e n ţ i e : în s e p t e m b r i e 1 9 4 7 . vezi în special Dennis Deletant.. putem semnala un eveniment cu m u l t m a i i m p o r t a n t pentru î n c e p u t u l acestui n o u c o n f l i c t m a s c a t . r o m â n i . p. p â n ă la Triest. dealtfel. Valurile de arestări A n c h e i e r e a T r a t a t u l u i de Pace din 1 9 4 7 a dat. p e s t e p a t r u decenii. W. pe de altă parte. cehoslovaci.

u l u i ) . .• fi oferit ser: r date. Procesul. frani-Poreba şi creeatativ al PartideServiciului Român de [ Dennis Deletant. p r o c e s e şi pedep­ s e exemplare. din m o t i v e pe care le v o m vedea. mareşalul I o n A n t o n e s ­ cu.1 9 5 9 — a c e a s t a din u r m ă a p a r e n t d e neexpli­ c a t . la ni1 9 4 6 . î n s ă r c i n a t cu d e p a r t a m e n t e l e Poliţie şi S i g u r a n ţ ă ) . Canea 11 si 4 3 . p u t e m b ă n u i . C â t e v a cazuri: p e 1 6 . expresie a u n i t ă ţ i i blocului c o m u n i s t ( c o n d u s de către titanul de la K r e m l i n ) în faţa a m e n i n ţ ă r i l o r imperialismului a m e r i c a n — după c u m rezulta din explozivul discurs al sovieticu­ lui A n d r e i Jdanov. M a i întâi. paradoxală în a p a r e n ţ ă . grija aceluiaşi de a oferi M o s c o v e i i m a g i n e a unui re­ gim p e deplin s t ă p â n p e situaţie.Pe ne. p e n t r u c o n t r o l u l U r t a f cu o c a n t i t a t e : — care m e r g e a u . p e n t r u anii 1 9 5 7 . n u m ă r u l lor ar fi n e 4 0 0 0 0 0 . dimineastatul a m e r i c a n ite o realitate la | la S t e t t i n . C o n s t a n t i n P i k y Vasiliu (fost secretar de stat la I n t e r n e .1 7 m a i 1 9 4 6 are l o c l a B u c u ­ reşti aşa-numitul proces al marii trădări naţionale. R a d u L e c c a ( î m p u t e r n i c i t a l guvernului p e n t r u p r o b l e m e l e evreieşti) şi alţii. p e de altă parte. E u g e n C r i s t e s c u (fost d i r e c t o r al S S I . în paralel cu o relaxare care se face s i m ţ i t ă în t o a t e democraţiile populare. adică procesul u n u i l o t de arestaţi care c u p r i n d e a şi pe fostul Conducător al ţării p e v r e m e a a l i a n ţ e i c u G e r m a n i a nazistă. m o d aproape lo­ ndră a diferenrisodul arestării liderului n a ţ i o rgătură cu a c e s t Doilea Război declanşat. pu­ t e m distinge d o u ă p e r i o a d e de apogeu al terorii represive: u n a ce c u p r i n d e anii 1 9 4 7 . din 5 o c t o m b r i e acelaşi an. C o n s t a n t i n P a n t a z i (fost m i n i s t r u al Apără­ rii). p r e o c u p a r e e v i d e n t ă p e n t r u D e j a t â t în pregătirea c â t şi în c o n t i n u a r e a retragerii de către sovietici. a Armatei Roşii staţionate în R o m â n i a . după un m o d e l pe care-1 p u t e m identifica lesne ca fiind sovietic. G h e o r g h e Alexian u (fost g u v e r n a t o r a l T r a n s n i s t r i e i ) .D e j ca revolta m a g h i a r ă din 1 9 5 6 s ă n u c o n t a g i e z e ş i s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă . regimul este foarte grăbit în a oferi. „Semntois &. în 1 9 5 8 .4 4 . masive. în special m a r t i e şi m a i . p e n t r u că raţiunile a c e s t u i val de duritate are propriile sale explicaţii: pe de o parte. a d a t startul p e n t r u n o i l e valuri. a fost a n i m a t de o galerie în m o d regizat ostilă c e l o r j u d e c a ţ i . in­ t i m i d a r e a opoziţiei. grija lui G h e o r g h i u . deci d e umerii lui Marx I 2 9 5 lor C o m u n i s t e ) . aici în a t e n ţ i e : în : c o m u n i s t e (soviecehoslovaci. n u m a i în aparenţă. desfăşu­ r a t în clădirea tribunalului de pe strada Ş t i r b e i V o d ă din B u c u ­ reşti. D e s f i i n ţ a r e a partidelor istorice. p e n t r u că ea survine după m o a r t e a lui S t a l i n . alături de foştii săi d e m n i t a r i M i h a i A n t o n e s c u (vice-premier şi m i n i s t r u de e x t e r n e în t i m p u l regimului). P r i m e l e luni ale lui 1 9 4 7 . în u r m ă t o a r e l e d o u ă decenii. dealtfel. au adus şi p r i m e l e m a r i valuri de arestări. la M a c o r t i n ă de fier a eveniment cu conflict m a s c a t . Werth. a v â n d ca motiv. n u m ă r u l r-uţin 4 2 0 0 0 (la ni:. î n t o a m n a aceluiaşi an.1 9 5 2 şi o a doua.

deci.2 9 6 / ADRIAN C I O R O I A N U î n paralel. în după-amiaza zilei de 1 iunie 1 9 4 6 . dar şi. iar î n anul u r m ă t o r g a m a acuzaţi­ ilor s u b s u m a t e aceleiaşi pedepse se lărgeşte şi m a i m u l t . Un Tribunal al poporului a dis­ tribuit. U n altfel d e e x e m p l u . 1 3 c o n d a m n ă r i l a m o a r t e ( A n t o n e s c u y compris. totuşi. în i n t e n ţ i a de a d e c l a n ş a o criză energetică la nivelul ţării. au fost e x e c u t a ţ i în Valea Piersicilor din p e r i m e t r u l p e n i t e n c i a r u ­ lui Jilava I o n A n t o n e s c u . P r i m u l proUnde Ion Antonescu a stat din toamna lui 1 9 4 4 şi până la începutul anu­ lui 1 9 4 6 . şi el m e n i t a n t e r i o r aceleiaşi pedepse. în condiţii decente menite a-i facilita furnizarea de informaţii pe care sovieticii le doreau. cei şase erau a c u z a ţ i de s a b o t a r e a propriilor lor întreprinderi. Desigur. regimul i n t r o d u c e din 15 ianuarie 1 9 4 9 p e d e a p s a c a p i t a l ă p e n t r u culpe grave ce privesc trădarea şi s a b o t a r e a e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e . procesele politice. P i k y Vasiliu ş i G h . eventual în z o n a de o c u p a ţ i e oc­ c i d e n t a l ă . s-ar p u t e a glosa m u l t pe m a r g i n e a raţiunii acestui proces. i p o t e t i c . 4 3 5 . M i h a i A n t o n e s c u . este procesul din m a i 1 9 4 8 . m a i îna­ i n t e de t o a t e . drept care i-au salvat viaţa. c h i a r d a c ă el ar fi fost j u d e c a t . în c o n t u m a c i e . Evident. aceste c o n d a m n ă r i aveau r a ţ i u n e a lor şi nu p o t fi puse în exclusivitate pe s e a m a d o r i n ţ e i de revanşă a c o m u n i ş t i l o r . e l e m e n t u l de greutate al a c e s t o r a n i îl reprezintă. p e n t r u cei j u d e c a ţ i . D i n c o l o de aceste procese cu rol didactic. a fost î n c a d r a t la altă categorie — c u n o ş t i n ţ e l e lui din l u m e a ser­ viciilor secrete r o m â n e ş t i u r m a u să fie b i n e v e n i t e p e n t r u c o m u n i ş ­ tii r o m â n i şi sovietici. ca într-un univers kafkian. un aliat fidel al lui H i t l e r şi este de presupus că s o a r t a sa ar fi fost aceeaşi. în c o n t i n u a r e a lui. a v â n d c a i n c u l p a ţ i şase dintre industriaşii i m p o r t a n ţ i ai ţării. p e n t r u lideri ai mişcării legionare p r e c u m H o r i a S i m a sau C o n s t a n t i n P a p a n a c e . î n presa c o m u n i s t ă . c o n d a m n a r e a lor l a m o a r t e era c e a m a i b l â n d ă dintre pedepsele c e r u t e . E u g e n Cristescu. dintr-un d o m e n i u c u t o t u l diferit. Alexianu. care fugiseră din ţ a r ă ) şi alte c â t e v a la d e t e n ţ i e pe v i a ţ ă sau î n t r e 10 şi 20 de ani. d i n c o l o de t o a t e calităţile sale ofiţereşti sau de dezinteresatul său p a t r i o t i s m . c e r t este î n s ă că. sub un alt regim sau în altă ţară. In cele din u r m ă . în scopul creării de disf u n c ţ i o n a l i t ă ţ i în a l i m e n t a r e a ţării cu energie e l e c t r i c ă şi. ele erau decise la M o s c o v a 4 3 5 : I o n A n t o n e s c u fuse­ se.

au c o n t i n u a t . femei şi bărbaţi. p e fondul u n e i z g o m o t o a s e campanii de presă conduse. E s t e suficient să s p u n e m că preşedintele c o m ­ pletului de j u d e c a t ă . Desigur.: ei şase erau a c u z a ţ i : pul creării de dis: ectrică şi. legionarii disimulaţi î n P M R vor de­ veni o b i e c t u l epurării i n t e r n e de p a r t i d (vezi mai jos) ce avea să în­ ceapă imediat. la fel şi g a m a de a c u z a ţ i i aduse lui luliu M a n i u . de azi către p e r i o a d a de î n c e p u t a c o m u n i s ­ mului r o m â n e s c . el a fost la procesul P N Ţ o simplă m a r i o n e t ă . mişcării legionare care fugiseră din . în elul ţării. se înţelege.= . în primăvara anului r a nu p o t fi puse în Bciuniştilor. cestui proces. P r i m u l pror i n ă la începutul anu(faaiea de informaţii pe care . magistratul militar A l e x a n d r u Petrescu. c u m p u t e m bănui. desfăşurat la B u c u r e ş t i (în sala Ş c o l i i S u p e r i o a r e de R ă z ­ b o i ) î n o c t o m b r i e . în ciuda firavelor înţelegeri din p r i m a fază ( a t u n c i c â n d partidul c o m u n i s t avea nevoie de m e m b r i dis­ puşi la un oarecare activism stradal) au d e v e n i t c u r â n d o ţ i n t ă pre­ dilectă. ior aceleiaşi pedepse. ş a n t a j a t cu a c e s t e a n t e c e d e n t e (era el însuşi t r e c u t pe o listă a c r i m i n a l i l o r de r ă z b o i ) . Arestările politice 1948. i o t u l diferit. D u p ă u n scurt t r a n z i t prin alte închisori. imetrul p e n i t e n c i a r u ? î k y Vasiliu şi G h . este Legionarii. este pe m ă s u r a procesului: M a n i u (în vârstă d e 7 5 d e a n i ) este c o n d a m ­ n a t la t e m n i ţ ă grea pe viaţă.1 5 m a i 1 9 4 8 a u fost ridicaţi foarte m u l ţ i foşti m e m b r i ai mişcării. dar a v e n i t riposta: î n n o a p t e a d e 1 4 . deve­ nise c u n o s c u t î n anii ' 3 0 prin j u d e c a r e a ş i c o n d a m n a r e a u n o r mi­ litanţi c o m u n i ş t i . într-o m a r e parte. ca şi printr-un a n g a j a m e n t prea p u ţ i n democratic în t i m p u l războiului. ca şi colegul şi c o l a b o r a t o r u l său I o n M i h a l a c h e . M a n i u v a ajunge în î n c h i s o a r e a de la Sighet. masiv. apăsaţi de povara propriilor c r i m e . umerii lui Marx / 297 ces de o m a r e a m p l o a r e este cel al liderilor Partidului N a ţ i o n a l Ţ ă ­ rănesc. m a i înak m A n t o n e s c u fusea_ ie dezinteresatul ieste de presupus că f o s t judecat.n o i e m b r i e 1 9 4 7 . . deci. Scânteia. Verdictul. Privit retrospectiv. s t r u c t u r a organizaţiei — c â t ă m a i era ea — fiind iremediabil com­ promisă.t ui din l u m e a sere pentru comuniş. din N o r d u l ţării.3 şi 2 0 de ani. c e r t este d u c e din 15 ianuarie i ce privesc trădarea şi a r m a t o r g a m a acuzaţiS şi m a i m u l t . prin cotidianul partidului c o m u n i s t . Desfăşurarea procesului atinge de­ seori c o t e l e absurdului. ni se pare foarte clar că t o a t e a c e s t e arestări pre­ m e d i t a t e — m o t i v a t e sau nu în t e m e i u l legii — nu aveau a t â t ros­ tul pedepsirii u n u i c o m p o r t a m e n t p o l i t i c oarecare — cu care Par- : i i n t r e industriaşii . u n u l dintre o a m e n i i politici cei m a i respectabili din isto­ ria m o d e r n ă a ţării. m e m b r i ai mişcării în­ cercaseră diverse strategii individuale de salvare.Pe Ia m o a r t e era c e a vaporului a diste ( A n t o n e s c u . u n a dintre ele fi­ ind aderarea la c o m u n i ş t i şi pierderea printre rândurile în creştere ale acestora. ^ B a d e o c u p a ţ i e ocP S d e 1 iunie 1 9 4 6 . d a t pe 11 n o i e m b r i e 1 9 4 7 . i p o t e t i c . [ d e m e n t u l de greutate ie politice.

ci pe acela de a extermi­ n a . Demascarea. Ion Dumitru Verlag.2 4 1 . Comunismul.. s i s t e m u l şi m e c a ­ n i s m e l e t r a d i ţ i o n a l e ale vieţii p o l i t i c e r o m â n e ş t i . stâlpii de r e z i s t e n ţ ă ai celei de o d i n i o a r ă trebu­ i a u să dispară.. A c e s t a nu a fost d e c â t s e m n a l u l p e n t r u o epurare la un nivel m u l t m a i extins. 9 . care v a dura. î n privinţa n u m ă r u l u i c e l o r epuraţi. ca şi al contagiu­ nii „virusului t i t o i s t " .298 / ADRIAN CIOROIANU tidul C o m u n i s t nu p u t e a fi de a c o r d —. în c i u d a u n u i a c o r d i n f o r m a i de nonbeligeranţă şi pacificare m a s c a t e î n c h e i a t în 1 9 4 5 î n t r e c o n d u c e ­ rile c o m u n i s t ă şi legionară.. p r a c t i c . 2 3 6 . p â n ă î n m a i 1 9 5 0 — l u n ă î n care are l o c u n alt val de arestări. lonescu. a c o r d în u r m a căruia rândurile c o m u ­ niştilor au sporit prin i n c l u d e r e a u n u i n u m ă r c o n s i d e r a b i l de le­ gionari decişi să-şi salveze p i e l e a cu preţul vânzării c o n ş t i i n ţ e i 4 3 6 . 3 . estimările n u lasă l o c Grigore Dumitrescu. I n n u m e l e n o i i R o m â n i i staliniste. m a i ales. Miinchen. analiza lui Ionescu rămâne valabilă mai ales în privinţa evidenţierii celor patru straturi de membri ai partidului ce co­ existau înainte de epurare. 4 3 7 4 3 6 . elita p o l i t i c ă a R o m â n i e i vechiului regim şi. n u m a i aparatul de investigatori pus în a c ţ i u n e î n cadrul acestei verificări n u m ă r a 2 0 0 0 0 0 d e cadre ale partidu­ l u i 4 3 7 . l a mijlocul lui m a i 1 9 4 8 s e p r o d u c e u n u l dintre e v e n i m e n t e l e cele m a i pline de m o r a l ă ale întregii istorii a co­ m u n i s m u l u i r o m â n e s c : într-o singură n o a p t e . 1 9 7 8 . s u n t arestaţi aproxi­ m a t i v 6 0 0 0 de foşti legionari. p. C o n g r e s u l (pe care l-am a m i n t i t ) de unificare a c o m u n i ş t i l o r cu social-democraţii — din aplauzele căruia s-a n ă s c u t Partidul M u n c i t o r e s c R o m â n — p u n e u n a c c e n t r e a l m e n t e p u t e r n i c asupra procesului d e a d m i t e r e î n partid. c o m u n i ş t i i n u m a i aveau î n ţ a r ă n i c i u n rival p o l i t i c capabil să le p u n ă în p e r i c o l m o n o p o l u l a b s o l u t asu­ pra puterii î n stat. o d a t ă cu a c e a s t a . adversarii ( î n sens larg) şi. sub pretextul u n o r i n t r u z i u n i a c c i d e n t a l e . la propriu. î n februarie 1 9 4 8 . î n linii mari. E p u r a r e a m e m b r i l o r P M R din 1948-1950 o n c o m i t e n t . în n o i e m b r i e acelaşi an î n c e p e o c a m p a n i e de verificare a cadrelor partidului fără p r e c e d e n t p â n ă a t u n c i .

23 iunie 1 9 5 0 şi reluat în Articole şi cuvântări.1 9 5 0 4 3 9 . „Pentru puritatea rândurilor partidului". ci de creşterea lor calitativă. 3 0 0 0 0 0 fi­ ind v i c t i m e ale verificărilor din 1 9 4 8 . potri­ vit c ă r u i a partidul clasei m u n c i t o a r e „revoluţionare" este singurul partid de g u v e r n ă m â n t din l u m e care nu este preocupat de creşte­ rea c a n t i t a t i v ă a membrilor. cu o re-proletarizare a partidului: d a c ă în fe­ bruarie 1 9 4 8 m u n c i t o r i i r e p r e z e n t a u 4 2 % din m e m b r i i partidului. M i ­ n o r i t a t e a o f o r m e a z ă o a m e n i i c a r e s-au î n s c r i s n u m a i î n m o d f o r m a l î n p a r t i d . ) . f ă c â n d legă­ t u r a î n t r e diferite cifre oficiale r o m â n e ş t i : d a c ă d u p ă C o n g r e s u l de unificare P M R avea 1 0 6 0 0 0 0 d e m e m b r i . Im Ionescu rămâne valabilă de membri ai partidului ce co- m e n i . . Nicolae Ceauşescu. D e j spune: 1 9 4 8 şi mai 950 „ I n u r m a verificării a u fost excluşi din p a r t i d c i r c a 1 9 2 0 0 0 d e oa­ : produce u n u l dintre ale întregii istorii a cot s u n t arestaţi aproxi­ 9 4 5 între c o n d u c e îruia rândurile c o m u c o n s i d e r a b i l de levânzării c o n ş t i i n ţ e i 4 3 6 . Miinchen. pp. p e s t e 2 0 % din n u m ă r u l t o t a l a l m e m b r i l o r ( . m a acord informai d e O altă analiză. nr. Gheorghiu-Dej.. 1 3 3 .. 1 . pp. ma­ j o r i t a t e a dintre cei c e a l c ă t u i e s c diferenţa. 3 1 1 . 4 4 0 Ştefan Fischer-Galaţi..1 5 0 . oferă un t a b l o u global. c a e l e m e n t e n e c i n s t i t e sau d e s c o m p u s e m o r a l i c e ş t e . Gh.3 1 9 .. care mi se pare î n t e m e ­ iată: el v e d e în însăşi a c e a s t ă epurare un p r i m pas pe c a l e a „naţio­ nalizării" partidului de c ă t r e G h e o r g h i u . pe t e r m e n m e d i u . care — l u n ă în care are l o c un restigatori pus în a c ţ i u n e 1 0 0 d e cadre ale partiduestimările n u lasă l o c erlag. Institutul European. a v e m î n s ă de-a face. G h e o r ghiu-Dej p u b l i c ă la sfârşitul lunii iunie 1 9 5 0 un articol-bilanţ al c a m p a n i e i d e epurare desfăşurate î n t r e n o i e m b r i e 1 9 5 0 4 3 8 . 4 3 8 : .: . din t o a m n a lui 1 9 4 5 şi p â n ă în 1 9 4 7 ..D e j . publicat în revista Cominformului Pentru pace trainică. pentru democraţie populară. prin a n u n ţ a r e a voa­ l a t ă a culpei A n e i Pauker referitoare la graba cu care. România în secolul al XX-lea. : ci pe a c e l a de a extermi. a t â t a v r e m e c â t regimul a oferit o cifră oficială: punându-se la a d ă p o s t u l unui c i t a t din b e n i n . Iaşi. aşadar cea.. I n m o d cert. î n i u n i e 1 9 5 0 e l mai n u m ă r a — după c u m spune c h i a r D e j — 7 2 0 0 0 0 d e m e m b r i .*e umerii i u i Marx . .ies. în rândul partidului fuseseră p r i m i ţ i o p o r t u n i ş t i d e diferite c a t e g o r i i 4 4 0 .. m a i m u l t d e j u m ă t a t e s u n t o a m e n i excluşi din r â n d u r i l e p a r t i d u l u i c a exploatatori. elita p o l i t i c ă a sistemul şi m e c a eşti. I n n u m e l e noii • ie c dinioară trebu- p e n t r u prea m u l t e aproximaţii. 4 3 9 Fischer. 1 9 9 8 . ] epurare la un nivel s : au în ţ a r ă nici un nopolul a b s o l u t asuZ : r rresul (pe care l-am • democraţii — din : : Român — pune ca şi al contagiu" începe o campanie r c e d e n t p â n ă a t u n c i . ca e l e m e n t e străine şi duşmănoase şi străine de clasa m u n c i t o a r e . m a i a m p l ă . S t e p h e n FischerG a l a ţ i a d u c e şi o interpretare i n t e r e s a n t ă . n-au c o r e s p u n s c e r i n ţ e l o r c e t r e b u i e puse u n u i m e m b r u d e partid şi nu au luat parte activă la viaţa partidului". 1 9 7 8 . 2 5 . iui de a d m i t e r e în . tabel 2 . D i n t r e aceştia.

ciliile obligatorii meni 443 . E p u r a r e a din 1 9 4 8 . prin a c e s t e c o l o n i i de m u n c ă şi. în sensul aplicării principiu­ lui primirii individuale în partid şi al responsabilizării c e l o r ce re­ c o m a n d a u pe noii veniţi.. m u n c i t o r i i din micile întreprinderi. partidul. 4 . 446 într-un lor pentru pi siunea cea mai unui istoric. „ m u n c a f o r ţ a t ă " este intro­ dusă în legislaţia m u n c i i ( C o d u l M u n c i i — vezi m a i j o s ) ..300/ADRIAN CIOROIANU î n t o a m n a lui 1 9 6 1 m u n c i t o r i i r e p r e z e n t a u 5 2 % .. diferit în funcţie de diversele categorii sociale vizate: m u n c i t o r i i din industrie aveau n e v o i e de 6 luni p e n t r u depăşirea acestei faze. iar în ca­ drul M i n i s t e r u l u i de I n t e r n e a l u a t fiinţă o secţie specială. prin „domi­ 441 442 Gheorghiu-Dej. 31£ Deletant. î n i u n i e 1 9 5 0 . ţăranii şi m e m b r i i gospodăriilor agricole colective de 1 an.. iar celelalte categorii ur­ m a u s ă c o n s u m e a c e a s t ă c a n d i d a t u r ă într-un a n ş i j u m ă t a t e 4 4 1 . sub c o m a n d a M i n i s t e r u l u i d e I n t e r n e 4 4 2 . totodau 1 din 9 . rin [Cel mai iubit £u*Mâ vizita pe care Ghcoi ta din urmă o Imm modelul celor stmdţ si. de — Gheorghi in 1 9 4 9 . muncă 444 .. (1949-1953). E s t e greu de spus d a c ă a c e a s t ă epurare ( î n m ă s u r ă să t r i m i t ă foşti m e m b r i de p a r t i d c o m u n i ş t i în celule î n v e c i n a t e cu cele ale adversarilor lor ţ ă r ă n i ş t i sau liberali!) a î n t ă r i t . p. în b i l a n ţ u l său. 4 5 . „reeducării prin m u n c ă a e l e m e n t e l o r ostile R e p u b l i c i i Populare R o m â n e " . u n i t ă ţ i l e d e m u n c ă devin „colonii de m u n c ă " . desti­ n a t ă . a n u n ţ â n d acel d r u m p e care v a merge î n c u r â n d toată societatea românească. Articole şi cuvântărip. „ M u n c a f o r ţ a t ă " şi „coloniile de r e e d u c a r e " . L a c â t e v a dii este t i m p u l m u n c ă forţată cărui lucrări P M R în mai (HCM 5 0 5 art. coordonarea < rian Cojoc. dar în m o d c e r t partidul a d e v e n i t m a i disciplinat şi m a i o b e d i e n t faţă d e c o n d u c e r e . D e j v o r b e ş t e despre o p o n d e r e de 6 4 % a m u n c i t o ­ rilor în aparatul de partid. î n valurile succesive de deportări. a s e m e n i puşcării­ lor. 444 Cristian' 445 Articolul Z avea în sarcina! lor. Se i n t r o d u c e astfel un stagiu de candidat de partid.. î n august 1 9 5 2 . î n iunie 1 9 5 0 . Ceauşescu şi Securitatea. re­ gimul s i m ţ e a n e v o i a firească a creării propriilor r e g l e m e n t ă r i şi spaţii c o n c e n t r a ţ i o n a r e . pe principii sovietice. 7 2 din Miniştri h pentru con o decizie a N 1 9 5 0 ) a sporit J despre n e c e XLX-lea. O altă : fost i n t e r n a t e . . Canalul Dunăre-Marea Neagră e m ă s u r ă ce se d e b a r a s a de adversari şi da n a ş t e r e i n s t r u m e n ­ t e l o r represiunii şi c o n t r o l u l u i cvasi-total asupra s o c i e t ă ţ i i . ulterior.1 9 5 0 a m a i avut o c o n s e c i n ţ ă : înăsprirea c o n d i ţ i i l o r p e n t r u a d m i t e r e a în partid. t r e c u t e şi ele. ca atare. să fi se cu p u ţ i n ă vi lansare oficială 4 443 Marius ( Cartea neagră.

care să fie o imensă puşcărie pentru adversarii regimului şi. „Legislaţia represiunii". într-un roman al său de mare succes (Cel mai iubit dintre pământeni.M a r e a N e a g r ă " 4 4 5 . de a iniţia un şantier-mamut.l e a . adică dirijarea ministere­ lor. folosit ca pretext.. 4 4 3 . 7 2 din C o n s t i t u ţ i a R e p u b l i c i i Populare R o m â n e . ci romancierului Marin Preda. 1 9 9 3 . un mormânt al acestora.Pe umerii lui Marx / 301 ciliile obligatorii" a r f i t r e c u t î n a c e s t t i m p aproape 1 5 0 0 0 0 d e oa­ m e n i 4 4 3 . o decizie a M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e ( D e c r e t u l 75 din 23 m a r t i e 1 9 5 0 ) a sporit „legalitatea" întreprinderii — în c o n d i ţ i i l e în care despre n e c e s i t a t e a ei se v o r b e a î n c ă de la sfârşitul secolului al X l X .. O altă sursă oferă cifra de 25 7 3 5 de p e r s o a n e care ar fi fost i n t e r n a t e . în 1 9 4 9 . 1 — să se î n c e a p ă lucrările pregătitoare p e n t r u c o n s t r u i r e a C a n a l u l u i D u n ă r e . şi ideea pe care aces­ ta din urmă o furnizează liderului român. coordonarea economiei naţionale etc. C o n s i l i u l d e M i n i ş t r i h o t ă r ă ş t e : art. a c u m . 1 9 8 0 ) . Preda povesteşte vizita pe care Gheorghiu-Dej i-o face lui Stalin. Ed. să m e n ţ i o n e z cel m a i tragi-comic şantier de m u n c ă forţată a l epocii D e j : C a n a l u l D u n ă r e . în „Addenda" Ia Courtois & Werth. Istoria Dobrogei în secolul XX. nr. — vezi meritoria monografie a lui Ma­ rian Cojoc. trimitea la prevederea după care guvernul avea în sarcina sa conducerea administrativă a statului. ver­ siunea cea mai răspândită cu privire la înfiinţarea acestui şantier nu aparţine unui istoric. 4 4 5 Articolul 72. la Moscova. după modelul celor sovietice. Cartea Românească. 1. Ulterior. numai în coloniile de . E s t e c u t o t u l probabil — G h e o r g h i u . Canalul Dunăre-Marea Neagră (1949-1953). I. 4 4 4 Cristian Troncotă. 7 5 1 . 1 6 9 .T. 2 0 0 1 . înA.M a r e a Neagră. M i c a Valahie. Cartea neagră. p. p. Marius Oprea..D e j însuşi va susţine a c e a s t ă v a r i a n t ă — ca sugestia. totodată. Bucureşti. 13. î n p e r i o a d a muncă 444 1950-1963. 4 4 6 într-un mod deloc paradoxal — dacă ţinem seama de preferinţa români­ lor pentru producţiile literare cu cheie. atât de gustate în anii ' 7 0 şi ' 8 0 —. d e c â n d d a t e a z ă primele proiecte. Ed. p. ale cărui lucrări î n c e p e a u în u r m a acordului d a t de B i r o u l P o l i t i c al P M R în mai 1949 ş i s i n t e t i z a t printr-o h o t ă r â r e a guvernului (HCM 5 0 5 din 2 5 m a i 1 9 4 9 ) într-o f o r m u l ă eliptică: „în t e m e i u l art. L a c â t e v a dintre cele m a i celebre î n c h i s o r i voi reveni m a i jos. să fi v e n i t de la S t a l i n — pe care liderul r o m â n îl vizita­ se cu p u ţ i n ă v r e m e î n a i n t e a demarării procedurii b i r o c r a t i c e de lansare o f i c i a l ă 4 4 6 . este t i m p u l .. „Colonia de muncă".

449 Cojoc. C e e a c e treb forţei de m u n c ă a în c i u d a folosiri.a d j u n c t l a C o n s t r u c ţ i i î n 1 9 5 9 ) . din m a r t i e 1 9 5 1 . prin salariile t e n t a n t e ce se a c o r d a u c e l o r care se angajau de b u n ă voie — salarii de p e s t e 5 0 0 0 de lei la nivelul lui o c t o m b r i e 1 9 4 9 4 5 0 — a u fost atraşi meseriaşi d e c a l i t a t e ( 1 3 2 0 0 d e m u n c i t o r i . p. vezi Gh. T o ţ i trei fuseseră n u m i ţ i p e criterii politi­ ce 4 4 8 . D u p ă H o s s u . Crişan. 450 Trebuie spus însă că salariul promis la angajare nu coincidea întotdeauna cu cel primit efectiv apoi — ibidem. 1 6 .302/ADRIAN CIOROIANU în t e m e i u l a c e s t e i decizii politice. 448 p e n ţ r u c e j trei. u l t e r i o r a c e s t a a fost p l a s a t c a m e m b r u în C o m i t e t u l de S t a t al Apelor. primul d i r e c t o r general al C a n a l u l u i a fost c u t o t u l discutabilul inginer c o n s t r u c t o r G h e o r g h e H o s s u . lucrările pe a c e s t şantier erau progra­ m a t e să fie un o b i e c t i v principal al primului cincinal. vernului de a a alini a n u m i t e m prin h o t ă r â r e a . din rândul celor trimişi — pe b a z a u n o r p r o b l e m e de origine nesănătoasă (fii de foşti preoţi.. S u b pretextul Ibidem. directori general a i C a n a l u l u i a u fost M e y e r G r i i n b e r g (în 1 9 5 1 . p. î n cursul dea iarăşi în feb: peste 1 2 3 0 0 tembrie 1 9 5 2 nea Ministerului disciplinare" — I de D i r e c ţ i a Peniţe de S e c u r i t a t e . m i n i s t r u al C o n s t r u c ţ i i l o r şi I n d u s t r i e i M a t e r i a l e l o r de con­ strucţie. p. 140. în fine. p.1 9 5 2 . 1 9 5 1 . calificată de la un c a p ă t 1 de „ m u n c i t o r i 1 3 3 0 9 . penVezi Cojoc. specialişti mare mai cura: U R S S n u erau n i : 452 453 r C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i ... 2 0 0 1 . n i c i u n u l dintre e i n u avea calificarea n e c e s a r ă c o n d u c e r i i u n u i ş a n t i e r de o a s e m e n e a a m p l o a r e şi c o m p l e x i t a t e . iar apoi l a C o n s t a n ţ a — .batalioanele de au fost folosiţi — • ieftină şi care e f e d i care a lipsit — iai ţ i o n â n d miniştrii i eventual.. pe ş a n t i e r au fost aduşi soldaţi. D u p ă c u m era de b ă n u i t . 2 1 . era m e n i t a nu resimţi nici o clipă lipsa forţei de m u n ­ că. e l v a ajunge m i n i s t r u . A c e s t ş a n t i e r gigant. pe de a l t ă parte. Oameni politici şi de stat din România (23 august 1944-22 decembrie 1989.. Piramida puterii. : lui m a r e de m u n oferit de U n i u n e u r m a planului: t o t u ş i . l a finele lui 1 9 5 0 . c h i a b u r i e t c . 4 6 . a fost c o n s t i t u i t ă o D i r e c ţ i e G e n e r a l ă a Lucrărilor C a n a l u l u i — cu sediul la B u c u r e ş t i . p â n ă în octombrie 1 9 4 9 . p. s u m ă efectiv i m p r e s i o n a n t ă p e n t r u a c e a v r e m e . s u b o r d o n a t ă direct 447 tru cei pe care n o u l mul a găsit alibiuriie •a revedea înfiinţarea mentelor duşman cii: în i u n i e 1 9 5 0 . 447 . P.1 9 5 5 . el a fost g â n d i t de la b u n î n c e p u t ca un şantier-lagăr de e x t e r m i n a r e .. Bucureşti. cel care — d u p ă stagiul pe a c e s t ş a n t i e r — va ajunge. Pe de o parte. Ed. 4 1 . 451 Ibidem. Pro Historia. 3<J(. Istoria Dobrogei. ) — la „ a r m a specială C o n s t r u c ţ i i " ..1 9 5 3 . m e n i t să s c u r t e z e accesul fluvial spre M a ­ rea N e a g r ă .1 8 . Ibidem. Istoria Dobrogei. pp. dintr-un t o t a l d e 3 3 0 0 0 î n care era c a m u f l a t şi n u m ă r u l d e ţ i n u ţ i l o r şi cel al s o l d a ţ i l o r 4 5 1 ) . valoarea lucrărilor p r e c o n i z a t e n u m a i î n acest interval era d e 6 8 d e miliarde d e l e i 449 . de u n d e va fi e l i b e r a t în 1 9 6 7 ) şi Vasile P o s t e u c ă ( 1 9 5 2 . 45 .

C e e a ce t r e b u i e î n s ă să fie clar este că nu a c e a s t ă fluctuaţie a forţei de m u n c ă a î m p i e d i c a t d u c e r e a la b u n sfârşit a proiectului. specialişti. I n august 1 9 5 2 . :: r ?tituită o D i r e c ţ i e s u b o r d o n a t ă direct eorghe H o s s u 4 4 7 . apărea articolul 1 1 1 care d ă d e a p o s i b i l i t a t e a gu­ vernului de a a p e l a „ t e m p o r a r " la c e t ă ţ e n i ai R P R p e n t r u a înde­ plini a n u m i t e m u n c i d e i m p o r t a n ţ ă o b ş t e a s c ă . p â n ă în m —. hi C a n a l u l u i a fost — a ajunge. din m a r t i e ualului a u fost M e y e r olasat ca membru L •Btriei M a t e r i a l e l o r de con- î e b b e r a t în 1 9 6 7 ) şi ministru-adjunct la i pe criterii politinecesară conducerii lexitate. In c i u d a folosirii forţei de m u n c ă a deţinuţilor. în cursul lui 1 9 5 1 s-a ajuns la cea. 15 0 0 0 . 1 9 5 1 . eventual. d i n rândul c e l o r trimişi asă i fii de foşti preoţi.1 9 5 5 . utilajele i m p o r t a t e din U R S S n u erau nici suficiente s i n i c i n u aveau o a m e n i i î n m ă s u r ă tczm . 3 0 . totuşi. nu coincidea întotdeauna 452 453 Ibidem. Zz~t:. p e n t r u a scă­ dea iarăşi în februarie 1 9 5 2 la 7 0 3 3 şi a creşte. Pe această bază. cu o legiti­ mare m a i c u r â n d p o l i t i c ă d e c â t t e h n i c ă . meseriaşii r o m â n i care v e n i s e r ă p e ş a n t i e r n u erau.D e j . se î n f i i n ţ e a z ă şi „coloniile disciplinare" — spre d e o s e b i r e de coloniile de muncă. racţii": în fine. directorii e r a u ei înşişi improvizaţi. Bucureşti. în s e p t e m b r i e acelaşi an n u m ă r u l ajungea la 13 3 0 9 . se î n f i i n ţ a u „coloniile de m u n c ă " şi „batalioanele de m u n c ă " . de la un c a p ă t la altul al e x i s t e n ţ e i sale: în august 1 9 4 9 e r a u 8 9 6 0 de „ m u n c i t o r i civili". regi­ m u l a găsit alibiurile legale: în i a n u a r i e 1 9 5 0 . prin h o t ă r â r e a guvernului.Bucureşti. t e r v a l era d e 6 8 d e p e n t r u a c e a vreme. C e a care a lipsit — iar în 1 9 5 2 a i n t e r v e n i t însuşi G h e o r g h i u . P. apoi. în s e p t e m b r i e . în c i u d a n u m ă r u ­ lui m a r e de m u n c i t o r i civili sau soldaţi. aten­ ţ i o n â n d m i n i ş t r i i responsabili — a fost m â n a de l u c r u liberă şi. fluctuaţia a c e s t e i a a m a r c a t definitiv şantierul. în paralel. r i t m u l lucrărilor a r ă m a s c o n s t a n t în u r m a planului.. mii de deţinuţi politici au fost folosiţi — nu n u m a i la C a n a l — ca forţă de m u n c ă . pen- Oameni politici şi de stat Pro Historia. la peste 1 2 5 0 0 4 5 3 . P e n t r u a c e a s t a . din sep­ t e m b r i e 1 9 5 2 D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a C a n a l u l u i a t r e c u t în subordin e a M i n i s t e r u l u i de I n t e r n e .. p. ce d e p i n d e a u d e D i r e c ţ i a Penitenciarelor.: . calificată. şantier erau progra: mal. cel t r u cei pe care n o u l regim d o r e a să-i e l i m i n e . Ibidem. 45. foarte ieftină şi care efectiv nu se p u t e a sustrage sarcinilor p r i m i t e . ul fluvial spre M a lipsa forţei de m u n c o r d a u c e l o r c a r e se de lei la nivelul lui de calitate ( 1 3 2 0 0 :md d e 3 3 0 0 0 î n care I al s o l d a ţ i l o r 4 5 1 ) . S u b p r e t e x t u l creşterii disciplinei şi eficienţei m u n c i i . a c e s t e a din u r m ă e r a u c o n t r o l a t e s t r i c t de Securitate. el a fost ie exterminare. a fost revăzut c h i a r şi Codul mun­ cii: în iunie 1 9 5 0 . pe de . . D e c r e t u l 6 al M A N prevedea înfiinţarea „ u n i t ă ţ i l o r d e m u n c ă " p e n t r u r e e d u c a r e a ele­ m e n t e l o r d u ş m ă n o a s e " 4 5 2 . în c i u d a ajutorului t e h n i c oferit de U n i u n e a S o v i e t i c ă .

304/ADRIAN CIOROIANU să le folosească la p a r a m e t r i o p t i m i . 4. pp. în m a r e fie spus.. nr. c r e a t ă prin m u n c a p e care o p r e s t e a z ă a i c i " — i n a b i l i t a t e a exprimării. nivelul e c o ­ n o m i e i şi industriei r o m â n e ş t i nu era u n u l care să p e r m i t ă finali­ zarea proiectului. în a c e s t c a z . iar restul pe rogojini. Istoria Dobrogei. Istoria Dobrogei.. p r e o ţ i o r t o d o c ş i şi preoţi c a t o l i c i . 8 9 . d e ţ i n u ţ i d e c e a m a i largă g a m ă 4 5 6 . Castelul. 453 Constantin Cheramidoglu. M i d i a ş i C e r n a ­ v o d ă î n m a j o r i t a t e s e aflau d e ţ i n u ţ i politici care n i c i m ă c a r n u aveau p r e c i z a t m o t i v u l i n t e r n ă r i i lor. Cojoc... 2 % (în s e p t e m b r i e 1 9 4 9 ) ş i 8 2 . 9 9 .. pp. cu d e ţ i n u ţ i de drept co­ m u n ..T. în lipsa aproape t o t a l ă a mijloa­ c e l o r m e c a n i z a t e şi făcându-se apologia t â r n ă c o p u l u i . 4 0 0 0 0 d e d e ţ i n u ţ i p o l i t i c i (dintr-un t o t a l î n a c e a v r e m e d e 1 8 0 0 0 0 aflaţi î n lagărele ţ ă r i i ) . 6 9 . cu e l e m e n t e d u ş m a n e de clasă pe care j u s t i ţ i a i-a p e d e p s i t şi e i m u n c e s c l a m u n c a o r g a n i z a t ă care are scopul c a m â i n e . declara: „ L u c r ă m cu d e ţ i n u ţ i politici. să m o a r ă ) în anii u r m ă t o r i . c â n d v o r ieşi î n s o c i e t a t e . c a u n r e z u l t a t c o n c e n t r a t a l adversităţilor n u t r i t e de Partidul C o m u n i s t : de la foşti legionari la foşti lideri sionişti. Cu t o ţ i i a l c ă t u i a u — în limbajul i p o c r i t al oficialităţilor — „forţă d e m u n c ă p e n t r u c o m p l e t a r e a efectivelor m u n c i t o r e ş t i " . a d j u n c t u l m i n i s t r u l u i de I n t e r n e . i n t e l e c t u a l i sau ţ ă r a n i arestaţi p e n t r u c ă refuzaseră c o l e c t i v i z a r e a p ă m â n t u r i l o r lor. „Regimul de muncă la Canalul Dunăre-Marea Neagră. 5 % (în n o i e m b r i e 1 9 5 2 ) . 1 9 9 5 . s ă iasă c u a l t ă m e n t a l i t a t e ... Ao4 . M a r i n Jianu. î n cifre. lopeţii şi roabei. n u m ă r u l c e l o r puşi la dispoziţie de M i n i s t e r u l de I n t e r n e a v a r i a t î n t r e 1 9 . în m a r e parte.1 0 8 . cea... 4 7 . Intr-o ş e d i n ţ ă din iunie 1 9 5 2 a D i r e c ţ i e i G e n e ­ rale a Penitenciarelor. p. pe podea — v. în c o n d i ţ i i de v i a ţ ă p r e m e d i t a t e a fi s u b u m a n e 4 5 4 şi în c o n d i ţ i i de m u n c ă a b s o l u t r u d i m e n t a r e 4 5 5 . foşti ţ ă r ă n i ş t i şi liberali. au fost d e s t i n a ţ i să t r ă i a s c ă (şi. dormitoare cu 25 de paturi ce adăposteau 68 de deţinuţi. Galeşul. din care 50 dormeau în pat. 437 Cojoc. III. D i n t o t a l u l m u n c i t o r i l o r l a C a n a l .>6 Deletant. N u m ă r u l celor m o r ţ i p e ş a n t i e r este d e ordinul De exemplu. înA. Ceauşescu şi Securitatea. 1 9 5 2 " (I). era direct p r o p o r ţ i o n a l ă cu a b i l i t a t e a de a lichida a c e ş t i adversari po­ litici. d e l a 6 4 0 0 î n s e p t e m b r i e 1 9 4 9 l a 2 2 8 7 7 î n oc­ t o m b r i e 1 9 5 2 4 5 7 . 4. î n c o l o n i i l e d e m u n c ă Peninsula. p.7 4 . l a C a n a l .

I n c o n d i ţ i i l e î n care d e v e n e a l i m p e d e c ă a c e s t ş a n t i e r era i m p o ­ sibil de t e r m i n a t . de proporţii mi­ tologice. se înţelege. rod ea însăşi al u n u i s t a h a n o v i s m literar de c e a m a i pură ex­ t r a c ţ i e stalinistă. Hotărârea Consiliului de Miniştri cu nr.m a m u t al u n e i „ban­ de de s a b o t o r i şi diversionisţi" care a o c u p a t c e a de-a d o u a j u m ă ­ t a t e a anului 1 9 5 2 . Istoria iul Dunăre-Marea . Nicolae (proza ideologic-educativă Cresc oameni noi pe şantierele : totală a mijloaImpului. în altele nu — oricum. R e z u l t a t u l a fost un p r o c e s .e. în u n e l e c o l o n i i p o a t e fi r e c o n s t i t u i t cu o m a r e aproxima­ ţie. Pe 17 iulie 1 9 5 3 . să m o a r ă ) în p . V r e m e de câţiva ani. v. Petre S o l o m o n (volumul de p o e m e Pe unde trece Canalul. M a r i n Jiaz : uri de drept co­ da i-a pedepsit şi mâine. 2 0 0 1 .1 9 5 3 " . lopeţii şi parte.Pe umerii lui Marx I 3 0 5 nivelul ecor e i m i t ă finalişi in c o n d i ţ i i miilor. distrugere de d o c u m e n t e e t c . au descris Ca­ nalul ca fiind locul în care se p o a r t ă b ă t ă l i a finală. 1 9 5 1 ) şi m a i ales Petru D u m i t r i u (prin e p o p e e a roman e s c ă .M a r e a N e a g r ă a fost su­ b i e c t u l preferat al u n e i întregi literaturi m o b i l i z a t o r . Drum fără pulbere. regimul ţ i n u s e un registru dublu.a. în A. c o n t a c t e cu spioni străini.3 3 ) . IX. pp.). cel care adusese şi c ă d e r e a A n e i Pauker şi a grupului său de suporteri politici la vârf. nr. diici (dintr-un . neav â n d nici un interes în păstrarea unei e v i d e n ţ e stricte a c e l o r morţi. şi un clar p r o n o s t i c în privinţa câştigătoarei. spionaj. O r i c â t ar fi fost î n s ă în­ curajată de regim. din 1 9 5 1 ) ş. inginerii Vasilescu N i c o l a e şi Aurel R o z e i R o z e m b e r g ) şi m a i m u l t e c o n d a m n ă r i la m u n c ă silnică pe viaţă. D u p ă m a r e a proO bună analiză la Oana Ilie. dintre v e c h e a şi n o u a R o m â n i e — oferind. era ^ B ş t i adversari po^•oficialităţilor — lor m u n c i t o r e ş t i " . Cojoc. G e o B o g z a (reportajul pe linie începutul epopeii. un prim l o t a fost j u d e c a t în august-septembrie: c i n c i c o n d a m n ă r i la m o a r t e din care trei au fost e x e c u t a t e ( m e c a n i c u l d e l o c o m o t i v ă N i c h i t a D u m i t r u . Vălmaru 1 9 5 0 ) . deţinuţi de Bal adversităţilor . 8 0 . foşti lideri Canalului. c â n d vor ^ B ă prin m u n c a p e in a c e s t caz. „Canalul Dunăre-Marea Neagră în literatu­ ra anilor 1 9 4 9 . în rândul celor a c u z a ţ i se aflau c e t ă ţ e n i de et­ nie r o m â n ă sau evrei — să nu u i t ă m că s u n t e m în anul 1 9 5 2 . atseră colectivizarea H i Direcţiei : Genei • -: rr. 2 0 4 0 4 a d u c e a î n c h i d e r e a oficială a lucrărilor la C a n a l . C a n a l u l D u n ă r e .4 ( 3 2 . literatura nu a p u t u t î n s ă suplini t e h n o l o g i a . în M i d i a şi C e r n a re nici m ă c a r nu muncitorilor la terul de I n t e r n e a in n o i e m b r i e la 2 2 8 7 7 î n ocix este de ordinul u 68 de deţinuţi. un al doilea l o t a fost j u d e c a t în l u n a de­ c e m b r i e a aceluiaşi an (cu inginerul G h e o r g h e C r ă c i u n ş. 4 5 8 ' rişti îi liberali. G a m a acuzaţiilor care li se a d u c e a depăşea i m a g i n a ţ i a u n u i om n o r m a l : sabotare a m u n c i i . 1 9 5 0 ) . trebuia găsit un ţ a p ispăşitor al acestui specta­ culos eşec t e h n i c .o m a g i a l e 4 5 8 .9 6 .T..a. 3 .

u l t i m refugiu al activismului c o m u n i s t de altădată. dar de a c u m î n a i n t e el se va n u m i Complexul hi­ drotehnic şi de navigaţie Dunăre-Marea Neagră. p e n t r u familiarizarea la faţa locului cu m a r o t a d i n e p o c ă a C o n d u c ă t o r u l u i C e a u ş e s c u : aşa-numitul „ r o m a n t i s m revoluţionar". soldaţi. lucrările l a C a n a l v o r dura aproape 9 ani. se înţe­ lege. Pe locurile v e c h i l o r spaţii de e x t e r m i n a r e vor fi aduşi. diferită.2 5 aprilie 1 9 6 8 (aceeaşi care a pus p e o r d i n e a de zi reabilitarea u n o r activişti de partid e l i m i n a ţ i de G h e o r ­ ghiu-Dej. Dar. # * * C e l care a reluat lucrările la C a n a l u l D u n ă r e . î n c h i d e r e a şantierului a fost cu desăvârşire discretă. unii au fost redistribuiţi iar alţii au r ă m a s în p e n i t e n c i a r e l e de la P o a r t a Albă. Proiectul a fost reactivat la P l e n a r a CC al P C R din 1 8 . alte m e t a f o r e au înso­ ţ i t evoluţia şantierului. după uriaşa risipă de lucrări literare sau plastice din 1 9 4 9 . iar î n d a t a d e 9 m a i 1 9 7 8 C o m i t e t u l P o l i t i c Execu­ tiv al CC al P C R a a p r o b a t p r o i e c t u l general de e x e c u ţ i e a ambi­ ţ i o a s e i lucrări. spre un final fericit: C a - . o c a m p a n i e propagandis­ t i c ă u r m ă r e a a d u c e r e a de t i n e r i elevi sau s t u d e n ţ i pe şantier. L u c r e ţ i u P ă t r ă ş c a n u ş. p r e c u m Ş t e f a n Foriş. De a c e a s t ă dată. alte n u m e . C e l v i z a t era. D e m a r a t e aşadar î n 1 9 7 5 .1 9 5 2 . N i c i un c u v â n t de­ spre a n t e c e d e n t e l e p e n i t e n c i a r e dej iste de aici. D e j . cal­ varul nu se sfârşise: c h i a r şi după desfiinţarea c o l o n i i l o r de mun­ că.) a adus şi reabilitarea c o n d a m n a ţ i l o r din procesul de la C a n a l . ca la o „şcoală a vieţii".a. D a r m a i î n a i n t e de reluarea proiectului. a c ă r o r acu­ zare este d e c l a r a t ă ca lipsită de f u n d a m e n t . la aproape e x a c t d o u ă decenii de la închi­ derea lor. p e n t r u d e ţ i n u ţ i i politici de aici.M a r e a N e a g r ă a fost N i c o l a e C e a u ş e s c u . în principal.1 9 iunie 1 9 7 3 . O a l t ă l i t e r a t u r ă c o n j u n c t u r a l ă . P e n i n s u l a şi C o n s t a n ţ a . T i p i c p e n t r u pro­ p a g a n d a c o m u n i s t ă : o simplă s c h i m b a r e de c u v i n t e în t i t u l a t u r ă u r m ă r e a să t r i m i t ă la o altă. In paralel. Lucrările efective la C a n a l au r e î n c e p u t în u l t i m u l t r i m e s t r u al anului 1 9 7 5 . interpretare a trecutului.306/ADRIAN CIOROIANU pagandă ce i se făcuse la deschidere. C e a u ş e s c u adusese o reparaţie morală v i c t i m e l o r „procesului s a b o t o r i l o r " din 1 9 5 2 : în P l e n a r a C C din 2 2 .

în n o a p t e a sărbătorii o r t o d o x e de Rusalii. p r e c u m şi a excesului de zel cu care G h e o r g h i u . 2 l a n (de l a Cer­ n a v o d ă l a Agigea). de c ă t r e a u t o r i t ă ţ i . Deportarea în Bărăgan. tablouri. Ed. : : . într-o z o n ă î n v e c i n a t ă c u Iugoslavia lui T i t o 4 3 9 . P e b a z a u n u i p l a n d e deportare î n t o c m i t d e S e c u r i t a t e î n n o i e m ­ brie 1 9 5 0 . Ed. î n l u n g i m e d e 6 4 . m i n i s t r u l d e I n t e r n e T e o h a r i G e o r g e s c u (el însuşi a r e s t a t î n februarie 1 9 5 3 . î n 1 9 5 2 . va fi inaugurat de familia C e a u ş e s c u . flori şi t ă b l i ţ e g e n e r a t o a r e de l o z i n c i . c e t ă ţ e n i ai statului ro­ m â n . d e c o r u l inaugurării era a n i m a t de m i i de t i n e r i aduşi special. c a fiind u n u l dintre „deviaţioniştii" din t a b ă r a A n e i P a u k e r ) declara c ă „de l a 6 m a r t i e 1 9 4 5 p â n ă l a 2 6 m a i 1 9 5 2 ( . m u t a r e a obligatorie a p e s t e 4 0 0 0 0 d e per­ s o a n e — c o n s i d e r a t e ca r e p r e z e n t â n d un pericol p e n t r u regim prin simpla lor p r e z e n ţ ă în z o n ă — în c â m p i a B ă r ă g a n u l u i 4 6 0 . ) 1 0 0 0 0 0 d e b a n d i ţ i a u fost arestaţi ş i c o n d a m n a ţ i p e n t r u c ă iăşeanu ş." i i de la închi­ nară C C a l P C R din ora n u m i Complexul hi:: un c u v â n t deiriL T i p i c p e n t r u proI c u v i n t e în t i t u l a t u r ă re a trecutului. Rusalii '51. numit Lancea ( ! ) . ca la . . 2 0 0 4 . s c u r t â n d v e c h i u l d r u m a l D u n ă r i i c u cea. 1951-1956. Timişoara. . 4 0 0 de k m . La un astfel de b i l a n ţ .o par­ te şi de alta. j eului cu m a r o t a . a aţi de G h e o r lan al. irul „ r o m a n t i s m Smaranda Vultur.) a adus şi monist de altădată. d e p o r t a r e a b ă n ă ţ e n i l o r a î n c e p u t î n vara anului 1 9 5 1 . 5 . p e 2 6 m a i 1 9 8 4 . v. 460 p e n t r u o rememorare a unor destine. 1 9 9 7 . ca de altfel t o a t e cifrele r e c u n o s c u t e . poie-Marea Neagră a . Viorel Marineasa & Daniel Vighi. a căror acuC d vizat era. C a n a l u l d e v e n e a o piesă în p a n o ­ plia cultului lui C e a u ş e s c u . Fragmente din deportarea în Bărăgan. po­ trivit cifrelor oficiale. Timişoara.Pe p a ş a r i s i p ă d e lucrări n e a şantierului a fost _ : arici de aici. Amarcord. E s t e foarte p r o b a b i l ca cifra reală (şi finală) a d e p o r t a ţ i l o r în B ă r ă g a n să fi fost m a i m a r e . Marineasa. pe malurile C a n a l u l u i . : . Istorie trăită — Istorie povestită.D e j a t r a t a t a c e a s t ă p r o b l e m ă în deplin dispreţ faţă de proprii săi supuşi. de e t n i e sârbă — care t r ă i a u la graniţa de vest a ţării ( N o r d u l O l t e n i e i şi provincia i s t o r i c ă B a n a t ) pe o fâşie d e 2 5 d e lan. 459 9 . aşescu adusese o [ a m 1 9 5 2 : în i pus pe o r d i n e a . s e î n ţ e ­ pi o l u m u l t r i m e s t r u al ~" • a! Politic Execuil ie execuţie a ambibcrările la Canal vor exterminare vor e propagandispe şantier. e m e t a f o r e au însoun rinal fericit: C a ­ . P r i n ei. Deportaţii în Bărăgan :: . cal­ pa c o l o n i i l o r de mun" : î r i t e n c i a r e l e de umerii lui Marx / 3 0 7 nalul D u n ă r e . e fondul disputelor de n a t u r ă ideologică d i n t r e M o s c o v a şi B e l g r a d ce au u r m a t s c h i s m e i iugoslave din 1 9 4 8 . la un m o m e n t sau altul.M a r e a Neagră.. cu p a n c a r t e .a. şi a avut ca i n t e n ţ i e . D e . de la b o r d u l u n u i co­ c h e t vas d e t o n a j m i c . a p u t u t avea l o c episodul d r a m a t i c al deportării masive a ro­ m â n i l o r — în m a r e parte.

1 9 9 4 . o a r e c u m . 462 461 b» f ^iss . î n c i u d a u n e i ex­ p l o z i i bibliografice în istoriografia şi m e m o r i a l i s t i c a r o m â n ă de u l t i m a o r ă — i n e g a l ă c a valoare. Ştefan Andreescu. ace1 leaşi în t o a t ă E u r o p a de E s t : greve ale m u n c i t o r i l o r . X X X I I I . 1 9 1 . voi I. Troncotă. 3 8 . R o m â n i a a fost p e r i m e ­ trul în care s-a î n c e r c a t o f o r m ă de r e z i s t e n ţ ă a p a r t e . a c e a s t ă f o r m ă de n e s u p u n e r e şi r e z i s t e n ţ ă a fost în­ c e r c a t ă şi în faţa o r g a n e l o r represive ale regimului c o m u n i s t . d a 9 . vezi şi R. c a o r i c e a b u n d e n ţ ă — ..rxi ţa . în t r a d i ţ i a i s t o r i c ă a p o p o r u l u i r o m â n : r e z i s t e n ţ a a r m a t ă î n m u n ţ i .. răscoale ale ţ ă r ă n i m i i d e p o s e d a t e de p ă m â n t şi c o l e c t i v i z a t e cu forţa. din I m p e r i u l u i O t o m a n sau dinspre stepele t ă t a r e . Ciuceanu. 6 . • •-_re .: Rfl H ş i i e corn ~ : ricii ţiei ~. în linii m a r i .i Zi -143 vor N i . înscrisă. . c o n s p i r a t o r i sau t r ă d ă t o r i . începuturile mişcă­ rii de rezistenţă în România. pro­ t e s t e i n t e l e c t u a l e de diferite feluri. p.. a c e s t fe­ n o m e n n e e s t e a p r o a p e d e l o c c u n o s c u t d e c ă t r e istoricii sau ana­ liştii din a f a r ă 4 6 2 . Acestei •. O.-ii "un taţi in uH • i : • r.-~ sovie Oprea.»". fără de care r e m e m o r a r e a a c e s t u i a nu ar p u t e a fi nici c o m p l e t ă şi nici de î n ţ e l e s . R a 1960. Institutul Naţional pentru Studiul Totalitaris­ mului.. cu o puter­ n i c ă n o t ă de o r i g i n a l i t a t e . „Pagini din «copilăria. „A Little Known Issue in the History of România: T h e Armed Anti-Communist Resistence". C. ~... iar v i c t i m e l e deve­ n e a u terorişti. 1-2. în Revue Roumaine d'Histoire. . în c o n t i n u a r e a . p a r c ă .308/ADRIAN CIOROIANU au u n e l t i t î m p o t r i v a regimului n o s t r u " 4 6 1 . de cele m a i m u l t e ori cu acelaşi rezul­ t a t : r e p r i m a r e a b r u t a l ă din p a r t e a a u t o r i t ă ţ i l o r şi î n c e r c a r e a de m u ş a m a l i z a r e a e v e n i m e n t e l o r sau p r e z e n t a r e a lor într-o l u m i n ă în care adevăraţii o p r i m a t o r i d e v e n e a u v i c t i m e .'. fie ca un apelativ în t i m p u l a n c h e t e l o r . Roske. „ R e z i s t e n ţ a " a n t i c o m u n i s t ă din munţi f"™ o r m e l e de r e z i s t e n ţ ă la c o m u n i z a r e au fost.-rrsd -J . bandit r ă m â n e u n u l dintre cuvintele-cheie ale sistemu­ lui c o n c e n t r a ţ i o n a r r o m â n e s c . 1 9 9 8 . t o a t e au a p ă r u t de la un c a p ă t la altul al lagărului socialist. a s e c o l e l o r în care r o m â ­ nii se r e t r ă g e a u în păduri şi în m u n ţ i în faţa t r u p e l o r sau jefuito­ rilor v e n i ţ i d e p e s t e D u n ă r e . Bucureşti. p. C u v â n t u l bandit nu tre­ b u i e să ne m i r e : folosit fie ca un a r g u m e n t s u p l i m e n t a r la o vino­ văţie „ i n d i s c u t a b i l ă " a celui arestat. nr. In p r i m u l d e c e n i u de regim c o m u n i s t .

. erau a l c ă t u i t e din 1 0 . I n c i u d a u n e i exrialistica r o m â n ă d e u n d e n ţ ă — . începuturile mişcăpentru Studiul Totalitaris- . în „Addenda" la Courtois & Werth. d o m i n a ­ ţiei sovietice în ţările satelizate. fără un p r o g r a m foarte ferm de răsturnare a regimului sau de sabotare propriu-zisă a sistemului. printr-un război. aceicitorilor. o r g a n i z a t e î n m o d m a i c u r â n d spon­ t a n .Pe Z avântul bandit nu tre«erst s u p l i m e n t a r la o vino: i un apelativ în t i m p u l ' nteie-cheie ale sistemu. 82.2 5 de m e m b r i ( u n e o r i c h i a r m a i m u l t ) r e c r u t a ţ i . iar v i c t i m e l e devem â n i a a fost p e r i m e 1 aparte. In privinţa ultimului partizan ucis de către autorităţi într-o confruntare di­ rectă. proapărut de la un capăt ori cu acelaşi rezul>r şi î n c e r c a r e a de " ea k r într-o l u m i n ă crime. 7 4 4 .rjncotă. în vestul ţării — D. 7 9 fuseseră m e m b r i î n F r o n t u l Plugarilor al lui P e t r u G r o z a . X X X I I I . p. cu o puter:r. astăzi. pe fondul războiu463 y e z j r o m a n u i i u j George Călinescu. R ă ­ ii storv of România: T h e d'Histoire. dar d e z v o l t a t î n d e o s e b i d u p ă 1 9 4 7 . nr. U n d o c u m e n t al D i r e c ţ i e i G e n e r a l e a S e c u r i t ă ţ i i P o p o r u l u i din 1 9 5 1 oferă i n f o r m a ţ i i surprinzătoare asupra c o m p o n e n ţ e i şi afilierii po­ litice a u n u i a s e m e n e a grup: din cei p e s t e 8 0 0 de p a r t i z a n i ares­ taţi î n u l t i m a v r e m e . ca u r m a r e a a c e s t o r s p e r a n ţ e sau a p r o p a g a n d e i p o s t u r i l o r de radio o c c i d e n t a l e . 8 8 fuseseră m e m b r i a i Partidului N a ţ i o n a l Ţ ă r ă n e s c . A c e s t e t r u p e d e partizani. r e u ş i n d p e r f o r m a n ţ a de a deveni. Bucureşti. m a i ales. Cartea neagră.. T o t u ş i . acest lucru s-ar fi petrecut în 1 9 6 2 . î n c e a m a i m a r e parte. 1 9 9 8 . 464 *** Canea Albă a Securităţii. voi. t i n e r i s t u d e n ţ i sau m u n c i t o r i de diferite o r i e n t ă r i p o l i t i c e — de la cele d e m o c r a t i c e p â n ă la fosta G a r d ă d e F i e r n a ţ i o n a l i s t ă d e inspiraţie fascistă — . pare î n m o d fatal şubredă. în acei a n i . 1 9 9 4 . Scrinul negru.. . c o n f o r m versiunii o f i c i a l e 4 6 3 . iar 42 e r a u c h i a r foşti m e m b r i ai Par­ tidului C o m u n i s t 4 6 4 . a c e s t feitre istoricii sau anac o l e l o r î n care r o m â t r u p e l o r sau jefuitoO t o m a n sau dinspre r e z i s t e n ţ ă a fost înmlui c o m u n i s t . în linii mari. î n c e p u t c a a t a r e î n 1 9 4 5 . a c e s t f e n o m e n . 7 3 erau foşti legionari. din foşti ofiţeri ai A r m a t e i regale. p. editată de Serviciul Român de Infor­ maţii. m a i devre­ m e sau m a i târziu. O c c i d e n t u l şi. foşti m e m b r i a i a c e s t o r p a r t i d e sau ţ ă r a n i din satele d e l a poalele m u n ţ i l o r . în Munţii Banatului. S t a t e l e U n i t e ale A m e ricii v o r i n t e r v e n i p e n t r u a p u n e c a p ă t . II. C u t o ţ i i erau a n i m a ţ i fie d e c r e d i n ţ a î n rege şi în R o m â n i a t r a d i ţ i o n a l ă . este d e r e ţ i n u t c ă î n c i u d a u n u i î n t r e g d i s p o z i t i v de m i l i ţ i e n i şi t r u p e de s e c u r i t a t e pe care a u t o r i t ă ţ i l e l-au presă­ r a t prin z o n e l e f r e c v e n t a t e d e r e z i s t e n ţ i . apărut la Bucureşti în 1 9 6 0 . b i n e î n ţ e l e s . răscoale zate cu forţa. fie de acelaşi dispreţ faţă de sovietici şi de c o m u n i ş t i i „vânduţi M o s c o v e i " . sau n a i v ă î n c e l m a i b u n c a z . „Rezistenţa armată". Deletant. c h i a r şi s u b i e c t de r o m a n — scris. a p e r s i s t a t p â n ă la î n c e p u t u l a n i l o r ' 6 0 . M a i ales. :memorarea acestuia umerii lui Marx I 3 0 9 ţ i u n e a ei. t r a d i ţ i a i s t o r i c ă a ţ i . ei t r ă i a u cu s p e r a n ţ a că. fie de frică pur şi s i m p l u — fie de t o a t e laolaltă.

în dese rânduri. au ţ i n u t în şah sistemul represiv t i m p de un d e c e n i u şi j u m ă t a t e . care a petrecut 13 în închisorile comuniste pentru „vina" de fi ajutat rezis­ tenţa anticomunistă din Munţii Făgăraşului). Nu mai conta. partizanii din m u n ţ i . I n o p i n i a m e a . s-a c o n s i d e r a t afin. c u m era de aşteptat. m a i apoi. ca prolog al admiterii în NATO ( 2 0 0 2 ) . t o a t e resorturile a c e s t e i încrederi că statul e x p o n e n ţ i a l al O c c i d e n t u l u i p o s t b e l i c va i n t e r v e n i aici.310 / ADRIAN CIOROIANU lui din C o r e e a şi a încingerii R ă z b o i u l u i R e c e . chiar d a c ă n u a u a m e n i n ţ a t n i c i o d a t ă stabilitatea regimului ca atare. Ar­ geş. C u u n a r m a m e n t î n cel m a i b u n c a z modest. Cu greu p o t fi înţelese. pen­ t r u î n d e p ă r t a r e a jugului sovietic. i n s t i n c t u a l . 465 Venirea pe teritoriul României. târziu p â n ă în anii ' 5 0 . că ru­ şii plecaseră cu mult înainte. era încă în discuţie propunerea — lansată în ianuarie 2 0 0 4 de săptămânalul Academia Caţavencu şi susţinută de mai multe nume ale societăţii civile — de amplasare. o adevărată p s i h o z ă colectivă a agitat. în a doua jumătate a anilor ' 9 0 . în context. rămas din t i m p u l războiului sau c a p t u r a t în ciocnirile cu trupele de miliţie sau secu­ ritate. . după 1 9 5 6 . bucurându-se. pe a t â t de n o b i l ă şi a u t e n t i c p a t r i o t i c ă 4 6 6 . în c i u d a geografiei şi culturii sale politice — au r ă z b ă t u t p â n ă după căderea c o m u n i s m u l u i 4 6 5 . dorinţe­ le drept realităţi pe cale de înfăptuire — t o a t e a c e s t e a i-au făcut pe ţăranii r o m â n i să a ş t e p t e venirea americanilor p â n ă târziu. pe locul fostei statui a lui Lenin din Bucureşti. î n d e o s e b i l u m e a satelor: e s t e c e e a ce astăzi p u t e m n u m i mitul venirii americanilor. E c o u r i l e acestei aşteptări — p a r t e a încrederii r o m â n u l u i ge­ n e r i c într-un O c c i d e n t cu care. plus t e n d i n ţ a în e s e n ţ ă u m a n ă de a lua. o statuie a Elisabetei Rizea (tânără ţărancă din Domneşti-Muscel. c â t e v a lucruri t r e b u i e p r e c i z a t e î n legătură c u a c e a s t ă mişcare de rezistenţă: în primul rând. E s t e . azi. 4 6 6 La ora finalizării acestui text. de m o d e s t a dar sesizabila susţinere m a t e r i a l ă a ţăranilor din zonele lor de a c ţ i u n e . Zvonurile de t o t felul c o l p o r t a t e în c o m u n i t ă ţ i l e săteşti. o epopee a rezistenţei pe c â t de n e c u n o s c u t ă . în cazuri de restrişte. a primelor garnituri militare americane a fost in­ terpretată ca împlinire a acestei vechi aşteptări. E u r o p a L i b e r ă (încurajări care erau m a i p u ţ i n fragmente dintr-un plan de l u p t ă c â t piese dintr-un r ă z b o i propagandistic şi psihologic suprapus Războiului Rece). încurajările radiodifuzate prin posturile o c c i d e n t a l e gen B B C sau. d i n c o l o de eşecul său final.

a l doilea î n 1 9 6 0 . 471 Radu Ciuceanu. î n m u n ţ i i P i a t r a Craiului. Timişoara.. 472 Cicerone Ioniţoiu. a . In al doilea rând. î n B u ­ c o v i n a — grupuri c o n d u s e de V l a d i m i r M a c o v e i c i u c . că ruicrea — lansată în iută de mai multe a lui Lenin din leşti-Muscel. 1997. I-II. Meridiane. Ed. 1 9 9 4 ..T. m a i m u l ţ i autori preferă să vorbească. Documente ale anchetei. II. cu t o t eroismul partizanilor. „Mişcarea Naţională de Rezistenţă. î n m u n ţ i i V r a n c e i . 1 9 9 3 . 1 9 9 5 . grup c o n d u s de doi foşti ofiţeri ai A r m a t e i regale. 89 sau idem. în : u t p â n ă după din timpul iţie sau secuvţat n i c i o d a t ă temui represiv iese rânduri. 2 5 8 . nr. î n A Z . Ed. p. nr.. pp. 120. C e l e m a i im­ p o r t a n t e grupuri au a c ţ i o n a t în z o n e l e M u n ţ i l o r Făgăraş — con­ dus aici. cu t o a t ă răspândirea grupurilor de rezis­ t e n ţ ă . ei încrederi că eni aici. ilor ' 9 0 . „Procesul grupului Arnăuţoiu. în legă­ tură cu aceste forme de rezistenţă a r m a t ă .ui Rece). Grigore S a n d u . Lup­ tătorii din munţi. în munţii Dobrogei. disperată. în legătură cu i era de a ş t e p t a t . Bucureşti. 470 Iosif Cireşan Loga. dar nu se îndoiesc. voi. 2. î n z o n a muntoasă a O l t e n i e i 4 7 1 . Gândirea Românească. Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu. 1 9 9 3 . Toma Arnăuţoiu. mai ales. 1 9 4 4 . Ed. M a r a m u r e ş sau î n a l t e l o c u r i 4 7 2 .. Gavril V a t a m a n i u c ş . în munţii Banatului. 1 9 9 5 . 1 9 9 4 . Ed. 3. 85 sau Troncotă.Pe arată p s i h o z ă l u m e a satelor: umerii lui Marx I 3 ! l ea nu a avut o răspândire o m o g e n ă pe cuprinsul ţării. despre o „mişcare naţio­ nală de r e z i s t e n ţ ă " 4 7 3 . „Procesul Mişcării Naţionale de Rezistenţă. Grupul de la Nucşoara.T. 1 9 9 3 . 473 Ciuceanu. Meridiane. pro­ cesului. nr.1 9 5 8 " .1 9 9 5 . 1 9 9 5 . această consideraţie este validă dintr-un sin­ gur p u n c t de vedere: acela al faptului că a c e a s t ă mişcare. de c ă t r e s t u d e n t u l I o n G a v r i l ă . I I I .O g o r a n u 4 6 7 şi. Timişoara. 1946-1958. III. înA. Bucureşti. 1-2. p. Organizaţia Graiul Sânge­ lui". Documente privind viaţa co­ tidiană a partizanilor anticomunişti din Bucovina. „O zi din viaţa unui partizan. în A. 1991 sau idem. 468 y Novac. Rezistenţa anticomunistă din Munţii Arinişului (1947-1949). Brazii se frâng. T o m a A r n ă u ţ o i u şi G h e o r g h e A r s e n e s c u — p r i m u l a r e s t a t î n 1 9 5 8 . I. de din z o n e l e lor e a rezistenţei patriotică466. Rezistenţa armată anticomunistă din munţii României. 1 4 2 . m a i ales. Ed. p. 1. rezistenţa p o a t e fi n u m i t ă drept „naţională". 1997. plus le restrişte. C o n s t a n t i n C e n u ş ă . nr. 469 Adrian Brişcă. penfelul c o l p o r t a t e prin posturile care iîncurajări piese dintr-un m'. în z o n a M u s c e l u l u i . A l t e grupuri a u a c ţ i o n a t î n n o r d u l ţării. 467 \ilor. In rest. în A. Vremea. nr. Marineasa. Potcoava fără noroc. din această perspectivă. d u p ă românului geiderat afin. Intrarea în tunel. Arf de fi ajutat rezis- . III.T. dorinţerestea i-au făcut târziu. Bucureşti. Nicolescu.1 6 2 sau. 1. „Rezistenţa anticomunistă din Bucovina".T. î n m u n ţ i i Arin i ş u l u i 4 7 0 . 4 6 9 . a m b i i c o n d a m n a ţ i l a m o a r t e ş i e x e c u t a ţ i r a p i d 4 6 8 . 1 9 4 6 " . detenţiei. din 1 9 4 8 . Gh. î n Apuseni. cu t o a t ă dăruirea şi sacrificiul lor Ion Gavrilă-Ogoranu. Bucureşti. p. 1 9 5 9 " (I). ca prolog nericane a fost inir\ context. în A. era u n a românească î n d r e p t a t ă împotriva u n u i regim asimilat ca fiind unul invadator. Marineasa.

un e m o ţ i o n a n t exemplu de curaj şi dăruire p e n t r u ţară. î n î n c h i s o r i l e p o l i t i c e ale R o ­ m â n i e i s e aflau. 1 8 0 0 0 0 d e d e ţ i n u ţ i 4 7 5 . p. Iată. m a i ales din cauză că aceste grupuri nu au avut între ele decât — în cazul o p t i m — legături sporadice.. fără murmur şi fără şovăire şefilor haiducilor. eu [. c o n f o r m u n o r date. atotputernicul şi pe sfânta cruce. cât şi întreaga mea familie.. c u m s p u n e a m . care au oferit. de exemplu. unul dintre documentele cele mai semnificative ale mişcării de re­ zistenţă din munţi: „In numele lui Dumnezeu. aceste ca­ renţe nu scad cu n i m i c meritele incontestabile ale partizanilor şi susţinătorilor lor. Ceauşescu şi Securitatea. iar o platformă c o m u n ă sau un program de a c ţ i u n e general nu au existat.] jur să mă fac haiduc. date fiind condiţiile din R o m â n i a acelei perioade. / jur supunere şi ascultare. m i ş c a r e a de r e z i s t e n ţ ă s-a stins în cele din u r m ă . 9 . L a î n c e p u t u l a n i l o r ' 5 0 .. î n d e o s e b i după R e v o l u ţ i a ma­ ghiară din 1 9 5 6 . aproape indiferent de convingerile lor... D e ţ i n u ţ i politici ş i s i s t e m c o n c e n t r a ţ i o n a r u m ă r u l m a r e d e d e ţ i n u ţ i politici a i regimului din anii ' 5 0 creea. pentru a lupta la salvarea şi eliberarea Patriei şi neamului din ghearele fiarelor comuniste-bolşevice şi de sub jugul greu al ruşilor. de­ cât după victoria finală.M a r e a N e a g r ă .. 7 . p. să fiu ucis atât eu. jurământul depus de către membrii grupului Arsenescu — Arnăuţoiu. R e p e t . cred că o aseme­ n e a afirmaţie nu se susţine..312/ADRIAN CIOROIANU sau al celor care i-au sprijinit moral sau material. n e c e s i t a t e a u n o r spaţii c o n c e n t r a ţ i o n a r e p e m ă s u r ă . 4 7 5 4 7 4 Deletant. C u m era de a ş t e p t a t . / jur credinţă Guvernului liber al Patriei. de v i c t i m e ale î n c h i s o r i l o r de e x t e r m i n a r e sau ale şantie­ rului d e l a C a n a l u l D u n ă r e . Re­ gele tuturor românilor. cea. c u m se a u t o i n t i t u l a u unii dintre e i 4 7 4 — a u furnizat u n n u m ă r m a r e d e arestaţi. . / jur să ucid fără milă şi fără cruţare pe toţi străinii şi ticăloşii care ne-au trădat şi vândut Patria şi nea­ mul şi au adus dezastrul ţării. / Jur credinţă Majestăţii Sale Regele Mihai I. în paralel cu c o n ş t i e n t i z a r e a faptului că r ă z b o i u l antisoviet i c nu va fi p o r n i t de către a m e r i c a n i într-un v i i t o r previzibil — lu­ cru a c c e p t a t c u greu. / jur să nu mă despart de fraţii mei de luptă. de bună voie şi nesilit de nimeni. 4 6 . s e î n ţ e l e g e . 8 3 . Luptătorii din munţi. Trupele de p a r t i z a n i — sau de haiduci.. / în caz de trădare sau de călcare a jurământului. / Aşa să-mi ajute Dumnezeu" (urma sem­ nătura) — Voicu Arnăuţoiu.

u n r a p o r t din Corneliu Coposu. ie d e ţ i n u ţ i 4 ' 5 .". Bucureşti. în special în timpul guvernării G h e o r g h i u . c u m se a n u m ă r m a r e de au ale santie- •onar a a: din anii ' 5 0 : oncentraţionare porile politice ale R o L >.u au existat. u . ar însem­ n a c ă u n u din d o u ă z e c i d e l o c u i t o r i a i ţării a u t r e c u t prin î n c h i s o ­ rile. Anastasia. 9 1 3 3 3 p e r s o a n e arestate î n t r e 1 9 5 0 ş i m a r t i e 1 9 6 8 .1 9 6 4 . ae convingerile C p e n t r u ţară. . Totuşi. C o r n e l i u C o p o s u . D i n p u n c t de vedere oficial.. i n e d i t ă şi p r o b a b i l r i s c a n t ă u : _ . 4 7 7 Boldur-Lăţescu.. aceeaşi sursă opina. în m e d i e .1 9 4 8 ş i 1 9 6 5 . Genocidul comunist. d e l a b u n î n c e p u t .." i• . în repetate rânduri. 1 9 9 1 . . 9 5 .Regele Mihai I. să fiu : _ -" " a a u " (urma sem- . u_u.. ' . pp. a d e .. Ed. a c e s t n u m ă r t r e b u i e privit cu p r u d e n ţ ă . M i n i s t e r u l d e I n t e r n e . s ă a c c e p t ă m c ă n e aflăm p e u n t ă r â m al ipotezelor. oferită de fostul secretar al lui luliu M a n i u . p. La o a n a l i z ă c r i t i c ă .D e j . pp. ţ i n â n d s e a m a de excesul de zel al a u t o r i t ă ţ i l o r r o m â n e . c o n f o r m diferitelor r a p o a r t e şi dări de s e a m ă identificate ( p â n ă în p r e z e n t ) ca p r o v e n i n d de la orga­ n i s m e p r e c u m S e c u r i t a t e a .r. că proporţia celor arestaţi în România ar fi fost de unu la patruzeci de locuitori. a r f i v o r b a despre 2 8 2 0 0 0 d e ares­ t a ţ i ulteriori anului 1 9 4 7 . 4 7 6 grupului Arsenescu t ile mişcării de re-: ~ : . ns în cele din aboiul antisovie.1 9 8 9 ( a c e ş t i a din u r m ă . muniste-bolşevi. : t c a :ă o aseme-ceste grupuri nu sporadice.. A u t o r u l ada­ ugă la a c e a s t ă cifră şi pe c e a a militarilor r o m â n i luaţi prizonieri i m e d i a t d u p ă 2 3 august 1 9 4 4 ( î n t r e 1 0 0 0 0 0 ş i 1 3 0 0 0 0 ) . iar o iar c o n f o r m u n e i alte versiuni. inclusiv în câteva dintre în­ tâlnirile sale de după 1 9 9 0 cu studenţii Facultăţii de Istorie.amantului. pe sfânta cruce.. regimul c o m u n i s t r o m â n nu a fost nici capa­ bil (şi n i c i d o r i t o r ) să p ă s t r e z e o b u n ă s t a t i s t i c ă a crimei. deşi premisele sale s u n t c o r e c t e . ş i n u a d o c u m e n t e ­ lor propriu-zise. i m p u t a b i l i aşadar regimului C e a u ş e s c u ) şi o b ţ i n e un r e z u l t a t t o t a l de p e s t e 1 1 3 0 0 0 0 d e o a m e n i care a r f i fost î n c h i ş i între 1 9 4 5 ş i 1 9 8 9 4 7 7 .7 6 7 .. Dialoguri cu Vartan Arachelian. m e t o d o l o g i c . U n alt a u t o r p r o p u n e (pe b a z a u n u i calcul. din care 1 9 0 0 0 0 a r f i pierit î n deten­ ţ i e 4 7 6 . este posibil ca a c e a s t ă cifră să nu fie c h i a r a t â t de exagerată pe c â t pare. aceste că­ ci z jIZ : artizanilor şi :-. p r e c u m ş i a c e l o r ares­ t a ţ i î n t r e 1 9 4 5 . a etni­ cilor g e r m a n i d e p o r t a ţ i î n U n i u n e a S o v i e t i c ă ( 1 5 0 0 0 0 ) .izibil — lu_ aur " Revoluţia mamâe haiduci. „Represiunea comunistă.1 9 . r. ci­ frele r e c u n o s c u t e s u n t u r m ă t o a r e l e 4 7 8 : 12 9 1 5 p e r s o a n e ( „ c o n t r a ­ r e v o l u ţ i o n a r i " ) arestate ş i c o n d a m n a t e î n p e r i o a d a 1 9 4 4 . lagărele sau domiciliile forţate ale regimului. deziz± .Pe umerii iui Marx / 3 1 3 nu.: : : are.-. 7 6 1 . M i l i ţ i a e t c . t • ' . d a t ă fiind m a n i e r a de calcul a autorului. a depor­ t a ţ i l o r î n B ă r ă g a n ş i D o b r o g e a ( 2 0 0 0 0 0 ) . distruse sau dispărute în m a r e p a r t e ) cifra de 6 0 0 0 0 0 d e d e ţ i n u ţ i politici p e n t r u anii 1 9 4 8 .• . Trebuie. 1 8 . ur supunere şi -: -1 ucid fără milă şi indut Patria şi nea­ lt ara::: mei de luptă.1 9 4 9 . ReL . 4 7 8 Pe larg la Mariţiu.

în unele cazuri. pp. dintre care 2 2 0 0 8 „chiaburi". II. p. 6 0 0 0 0 p e n t r u anii 1 9 4 9 . Fie că e s t e vor­ ba despre iniţiativa u n o r mişcări de r e z i s t e n ţ ă intra muros .1 9 5 4 şi 1 9 5 8 .1 9 6 3 . sfârşită de cele m a i m u l t e ori tragic.1 9 6 4 " . Aiud şi Gherla. apoi.1 9 6 4 (ul­ timele decrete sunt din aprilie şi iulie 1 9 6 4 ) . La t o a t e aceste cifre se adaugă. fie că Vezi modelul acestor declaraţii la C. Aioanei & C. II. 72.1 9 6 4 " . chiar un angajament de colaborare cu Securitatea în scopul depistării „ele­ mentelor duşmănoase" care l-ar putea c o n t a c t a 4 7 9 . în multe cazuri în sensul propriu al cuvântului. 1 7 . se înţelege. 1 9 6 0 . R e g i m u l de v i a ţ ă al d e ţ i n u ţ i l o r politici c o n s t i t u i e . î n A X . î n c ă o dată. 4 7 9 480 . nr. 480 Idem. este de la sine înţeles că pentru o mare parte a celor închişi de-a lungul ce­ lor două decenii. distanţarea simbolică a regimului de la Bucureşti de anumite practici de sorginte stalinistă-sovietică.3 0 . D i n acest p u n c t de vedere. Pur formal. M o m e n t u l era bine ales din toate punctele de vedere: pe de o parte. trebuie spus că. cel puţin la nivelul ci­ frelor. regimul Gheorghiu-Dej este infinit m a i pătat de sânge decât re­ gimul Ceauşescu. în care teroarea s-a difuzat în rândul societăţii într-o manieră mult mai subtilă. 3 . 1-2. Troncotă. în ciuda acestui din u r m ă detaliu. cifra lor a r f i d e cea. Pe de altă parte. cei r e ţ i n u ţ i fără m a n d a t e de arestare sau alte f o r m e legale: dintr-o a n c h e t ă a S e c u r i t ă ţ i i din 1 9 5 4 reieşea cazul a 2 2 0 0 0 d e d e ţ i n u ţ i din u n i t ă ţ i d e m u n c ă . 1994. o d r a m ă în sine. 1 9 9 4 . scop în care trebuiau să semneze o declaraţie prin care se obligau să nu divulge nimănui n i m i c despre cele văzute şi auzite în locurile de detenţie sau. Este cert că în 1 9 6 4 cei eliberaţi nu mai consti­ tuiau o ameninţare serioasă pentru putere sau pentru partidul unic. în valuri succesive. acest act venea prea târziu.1 9 5 2 oferă cifra d e 3 4 7 3 8 . evident. î n privinţa p e r s o a n e l o r c u d o m i c i l i u obligatoriu. înaintea eliberării deţinuţii erau prelucraţi pentru integrarea în societate. în A I . acest gest venea în com­ pletarea Declaraţiei de independenţă a P M R din aprilie 1 9 6 4 şi semnifi­ ca. nr.314/ADRIAN CIOROIANU 1 9 6 1 referitor l a ţăranii arestaţi î n anii 1 9 5 1 . eliberarea tuturor deţinuţilor epocii D e j se produce. „Rezistenţa anticomunistă în penitenciarele din România. în perioada 1 9 6 2 .1 9 6 4 . dintre care n u m a i 1 6 0 0 aveau m a n d a t e e m i s e de procuratură. 1 9 4 5 . 2 5 7 4 0 a r f i n u m ă r u l p e r s o a n e l o r i n t e r n a t e ad­ ministrativ în colonii de m u n c ă între 1 9 5 0 . „Modelul reedu­ cării prin autoanaliză.

Albatros. marea frescă memorialistică a lui Ion Ioanid. o descriere precisă a locurilor de detenţie la Deletant. . Istoria literaturii române de detenţie (voi. este duşi de-a lungul ce­ p e cazuri î n sensul l aţi nu mai constisrtru partidul unic.6 0 0 0 0 p e n t r u anii or i n t e r n a t e adşi 1 9 5 8 . 1 9 9 8 . Gulagul în conştiinţa româ­ nească. Ramida. d u p ă t o a t e d a t e l e . Fundaţiei Culturale Române. Ed. anii p e t r e c u ţ i în a c e s t spaţiu au stat. venea în cornpprllie 1 9 6 4 şi semnifide la Bucureşti de e de altă parte. autor Eugen Sahan.Modelul reedun r 1-2. Ca un m e m e n t o . Călătorie spre centrul infernului. 482 Harta Gulagului românesc. Ed. imitaţi de m u n c ă . C u m era şi firesc. închisoarea noastră cea de toate zilele (voi. Lectura acestei hărţi oferă câteva informaţii lămuritoare: ca şi în U n i u n e a Sovieti­ că. 1991-1996. cu Canalul D u n ă r e . există î n s ă u n e l e închi­ sori care a u o r e z o n a n ţ ă c u t o t u l aparte î n m e m o r i a celor care sa le-au c u n o s c u t 4 8 3 sau a celor care studiază f e n o m e n u l d e t e n ţ i e i 4 8 4 .Pe 52 oferă cifra de i r i n ţ a persoanelor cu L . 72. 483 Un loc aparte îl are. regiu­ nile cele m a i populate cu astfel de vestigii ale c r i m e l o r u n u i regim sunt B u c u r e ş t i u l ş i împrejurimile lui ( 3 0 d e c e n t r e i n v e n t a r i a t e ) . azile psihiatrice şi gropi c o m u n e . deţinuţii epocii D e j au prefigurat pe h a r t a R o ­ m â n i e i o uriaşă geografie a s u f e r i n ţ e i 4 8 2 .1 9 6 3 . 484 Un inventar notabil al bibliografiei sistemului concentraţionar se găseşte la Ruxandra Cesereanu.. I-V). publicată în ediţia română a Cărţii negre a comunismului. a u n e i adevărate literaturi de detenţie4®1. Bucureşti. Bucureşti. din n o r d u l Mihai Rădulescu. B ă r ă g a n u l — B a l t a Brăilei ( 6 7 de c e n t r e ) şi regiunea D o b r o g e i . sub semnul calvarului. p. c e n t r e de deportare. C h i a r d a c ă astfel de vestigii a c o p e r ă întreg teritoriul ţării.M a r e a Neagră ( 3 3 de centre). I-II). 481 ijtâ. lagăre de m u n c ă forţată.. T v din România. fiecare n u m ă r al publicaţiei Memoria. ţ i fără m a n d a t e a S e c u r i t ă ţ i i din umerii lui Marx / 315 este v o r b a despre realizarea. 1994. tuturor deţinuţilor jriuada 1 9 6 2 . Revista gândirii arestate ( e d i t a t ă de la î n c e p u t u l anilor ' 9 0 a i secolului t r e c u t d e U n i u n e a Scriitorilor din R o m â n i a şi d e d i c a t ă r e m e m o r ă r i i experienţei c o n c e n t r a ţ i o n a r e ) se deschide cu o astfel de h a r t ă a geografiei detenţiei. [ puţin la nivelul ciii de sânge decât reidul societăţii într-o . pp. d e procuratură. p. invariabil.. Ceauşescu şi Securitatea. sării deţinuţii erau rebuiau să semneze ui n i m i c despre unele cazuri. . fie că 9. în opinia mea.2 8 8 . 49 ş. Un pionierat românesc: fenomenul Piteşti [ i n c o l o de a c e s t inventar pur statistic. m a r t o r e ale u n o r asasinate sau execuţii sumare.8. paradoxală. 2 7 9 . 1 9 9 8 . locuri de t r a n z i t sau de a n c h e t ă . c e a din oraşul S i g h e t . închisoarea etalon a primei perioade a comunismului româ­ n e s c a fost.. h a r t a cuprinde penitenciare. chiar depistării „elese înţelege.1 9 6 4 (ulera bine ales T .urm. o Fie că este vormuros480.

succe­ siv. I o n H u d i ţ ă . foarte m a r e . de a stabili un c l a s a m e n t al celor m a i c o ş m a r e ş t i locuri de d e t e n ţ i e . Pe scurt. Cinci . în i m e d i a t a apropiere a graniţei cu U R S S . prin straniul e x p e r i m e n t de „reeducare" i n i ţ i a t aici în d e c e m b r i e 1 9 4 9 şi desfăşurat pe parcursul viitorilor aproape trei ani. M i h a i l M a n o i l e s c u . Giurescu. în orice caz. la Piteşti v i c t i m e l e şi t o r ţ i o n a r i i ( î n m a r e parte stu­ d e n ţ i arestaţi p e n t r u a p a r t e n e n ţ a lor politică sau p e n t r u implica­ 4 8 3 Convingeri Cai mâncătorilor. personalul închisorii. liberalul C o n s t a n t i n B r ă t i a nu. P r i m u l val de de­ ţ i n u ţ i a fost adus aici în august 1 9 4 8 . 1 9 9 4 . Ed. Bucureşti. cu a t â t m a i m u l t cu cât. d a c ă a c e s t lucru ar fi posibil. probabil că î n c h i s o a r e a de la Piteşti ar p u t e a c a n d i d a la p r i m a poziţie. românească. iar alte grujj modelului în in ani şi două luni în penitenciarul din Sighet (7 mai 1950-5 iulie 1955). în care a n u a l au l o c şcoli de vară p e n t r u tineri liceeni români. F u n d a ţ i a Academia Civică d i n B u c u r e ş t i a i n i ţ i a t t r a n s f o r m a r e a î n c h i s o r i i de la S i g h e t într-un Memorial al v i c t i m e l o r c o m u n i s m u l u i . ror reperelor l o g o d n i c a etc prin primele prieten al său. aici au ajuns. el se inspira din teoriile celebrului pedagog rus A n t o n S e m i o n o v i c i M a k a r e n k o referitoare la t r a t a m e n t u l d e ţ i n u ţ i l o r de drept c o m u n . e p i s c o p i c a t o l i c i ş i greco-catolici. D u p ă 1 9 9 0 . la inventarul t e h n i c i l o r de t o r t u r ă din gulagurile c o m u n i s t e — deşi există şi posibilitatea. ca a c e s t m o ­ del de reeducare pus în p r a c t i c ă aici să fie de p r o v e n i e n ţ ă sovieti­ că.316/ADRIAN CIOROIANU ră ţării. în vederea reabilitării lor sociale. descrierea acesteia.ţ ă r ă n i s t u l Iuliu M a n i u . cu atât mai valoroasă cu cât cuprinde infor­ maţii despre regimul de detenţie. Ei rului a d j u n c t al Adus la P i t e ş t i I d i c a t al c o r n i î n c h i s o a r e a a fost desfiinţată în 1 9 7 4 . inclusiv foşti o a m e n i politici. b i n e î n ţ e l e s . 485 a tr-un carusel al mai ales. u n i s t o r i c d e t a l i a lui G h e o r g h e B r ă t i a n u ş . sfârşitul a c e s t u i ' ceput pentru o i bil şi p o a t e Acest model Ţ u r c a n u însuşi a t i m a citadela a n fost trimis în la] gră. C o n s t a n t i n A r g e t o i a n u e t c ) . p e r s o n a j e l e c o n s i d e r a t e ca fiind p o t e n ţ i a l cele m a i periculoa­ se p e n t r u regim: prin cele 72 de celule ale a c e s t e i clădiri ( c o n ­ struite c u s c o p p u n i t i v î n c ă din 1 8 9 8 ) a u t r e c u t p e s t e 2 0 0 d e m e m b r i din c e e a ce a l t ă d a t ă fusese elita p o l i t i c ă sau c u l t u r a l ă a ţării. î n c h i s o a r e a ( c o n s t r u i t ă la î n c e p u t u l secolului. Fundaţiei Culturale Române. ps a fost pus în întregii afacerii c o m u n i s t . presupunea pat O D C C . m i n i ş t r i şi primi-miniştri (pre­ c u m n a ţ i o n a l . demasa închisorii). în afara oraşului P i t e ş t i ) ar p u t e a fi c o n s i d e r a t ă ca fiind c o n t r i b u ţ i a origi­ nală. R a d u P o r t o c a l ă . Apoi. d e cât t e i ) . din p u n c t de vedere „ştiinţific". pre­ cum si anexe cu numele demnitarilor închişi aici. Cea mai completă descriere a închisorii la Constantin C. E s t e greu. a .

Limites. ) şi. faza supremă era c e a în care cel t r e c u t prin primele trei faze t r e b u i a să c o n d u c ă reeducarea celui m a i b u n p r i e t e n al său. soţia. a detaliilor ascunse în t i m p u l a n c h e ­ t e i ) . m a i ales. E u g e n Ţ u r c a n u — cel m a i probabil. R e e d u c a r e a (adică aducerea c o n d a m n a ţ i l o r pe linie) presupunea patru faze: demascarea externă (mărturisirea în faţa O D C C . 1981 (ed. iar alte grupuri de discipoli de-ai săi au î n c e r c a t i m p l a n t a r e a modelului î n i n c i n t e l e c o n c e n t r a ţ i o n a r e din O c n e l e M a r i . Ed. graniţa dintre călău şi v i c t i m ă era i n e x i s t e n t ă : fiecare v i c t i m ă d e v e n e a călăul altcuiva. un grup de reeducaţi a fost t r i m i s î n lagărele şantierului C a n a l u l u i D u n ă r e . Centrul de reeducare stu­ denţească. Ed. demascarea internă (trădarea c e l o r care-1 ajutaseră în interiorul î n c h i s o r i i ) . Humanitas. a tutu­ ror reperelor lor m o r a l e sau sufleteşti: D u m n e z e u . ulterior. Piteşti. torturându-1 cu propriile sale m â i n i şi cuvinte. în­ tr-un carusel al celor m a i n e î n c h i p u i t e forme de t o r t u r ă fizică şi. Bucureşti. o aşa-numită (!) Organizaţie a Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste ( O D C C ) .M a r e a N e a ­ gră. Adus la Piteşti în anul 1 9 4 8 . va fi ţapul ispăşitor al întregii afaceri) a fost un s t u d e n t în D r e p t . ce c u p r i n d e a torturi şi u m i l i n ţ e de n e c o n ­ c e p u t p e n t r u o m i n t e n o r m a l ă . A c e s t m o d e l de reeducare a fost apoi e x p o r t a t în alte închisori: Ţ u r c a n u însuşi a fost t r i m i s la î n c h i s o a r e a G h e r l a (care a r ă m a s ul­ t i m a c i t a d e l ă a reeducării. T â r Cele mai complete detalii la Dumitru Bacu. La sfârşitul acestui circuit. în public. fost legionar apoi fost c o m u n i s t . mărturia a apărut. Fenomenul Piteşti. l o g o d n i c a e t c . d e ţ i n u t u l era un suflet m o r t . care a devenit b a z a de recrutare a reeducatorilor. demascarea morală (adică b a t j o c o r i t e a . părinţii.Pe umerii lui Marx / 3 I 7 rea în m i ş c a r e a sionistă. p â n ă în 1 9 5 2 ) . Ţ u r c a n u a î n f i i n ţ a t aici un fel de sin­ dicat al convertiţilor. A l e x a n d r u Nikolski. Ed. C e l prin i n t e r m e d i u l căruia a c e s t e x p e r i m e n t a fost pus în p r a c t i c ă (şi cel care. în Spania şi Statele Unite. altfel spus şi unii şi alţii erau t o t deţi­ n u ţ i şi s c h i m b a u aceste roluri alternativ. 1 9 9 1 . iar în anii ' 8 0 în Canada. c o n d a m n a ţ i la pedepse î n t r e 6 şi 25 de a n i ) erau colegi de celulă. rom. Bucureşti. capa­ bil şi p o a t e chiar şi d o r n i c să asiste la o m o r â r e a a l t o r suflete. în anii ' 6 0 şi ' 7 0 . 1 9 9 1 ) 486 . Pe baza ei. la sugestia directo­ rului a d j u n c t al S e c u r i t ă ţ i i din acel m o m e n t . Atlantida. în fine. Piteşti. de către cel reeducat. Paris. p s i h i c ă 4 8 6 . a apărut cunoscu­ tul eseu al lui Virgil Ierunca.

pp. ele au c o n t r i b u i t . T o t î n secret. c o n d u c ă t o r u l din exil al Gărzii de Fier (aflat în S p a n i a ) . strivirea unghiilor cu un cleşte special. acest egc" câştig n o t a b i l pe perspectiva a . aplicarea unei ţigări aprinse pe a b d o m e n . D e ş i e p u ţ i n probabil ca vreunul dintre t o r ţ i o n a r i să-1 fi citit pe S h a k e s p e a r e . Prin m o a r t e a princi­ palului pion. la alcătuirea u n e i p a n o p l i i sinistre a m i j l o a c e l o r de tortu­ ră: la o p r i m ă încercare.. privarea de s o m n t i m p de zile şi n o p ţ i de a n c h e t ă neîntrerup­ tă. afacerea era d a t ă uitării. de către Hori a S i m a ( ! ) . s-a tras c o n c l u z i a că cele î n t â m p l a t e n-au avut acordul autorităţilor. Anul 1947 — Căderea cortinei.: e n i m c u u n dezi La începu:.. arderea la tălpi cu fla­ cără oxiacetilenică. fără a p u t e a avea p r e t e n ţ i a epuizării lor: î n c e p â n d cu în­ jurăturile cele m a i a b j e c t e . t o c m a i în scopul c o m p r o m i t e r i i regimului popular din R o m â n i a ! Procesul lui Eugen Ţurcanu (desfăşurat î n secret î n octombrie-noiembrie 1 9 5 4 ) 1-a a c u z a t pe a c e s t a de o m o r â r e a a peste 30 de d e ţ i n u ţ i şi c h i n u i r e a altor 7 8 0 . programul a fost stopat. ci au fost directive trimise din exteriorul ţării. in­ t r o d u c e r e a u n e i pisici sub c ă m a ş a deţinutului şi zgândărirea aces­ teia. fiecare. 4 8 7 . efectivă din 1 mult decât un a i i c â n d dispus la a: care a s c u n d e a cc . N i c i u n d e însă nu s-a înregistrat succesul de la Piteşti. 478-486. din c a u z a n u m e r o a s e l o r sinucideri şi a altor ac­ cidente de parcurs. România — 1 u d e c â n d cu ob fost un aliat ru­ şi al U n i u n i i Sovi p u t e a fi descrisa a c e a s t ă categorie istorie. dintre care 1 0 0 răniţi grav. S o l u ţ i a justiţiei a fost de o s i m p l i t a t e d e z a r m a n t ă : p e n t r u a p u n e la a d ă p o s t regimul de orice legături cu acest e x p e r i m e n t . Ţ u r ­ c a n u a fost e x e c u t a t . C h i a r d a c ă nu t o a t e î n c h i s o r i l e de e x t e r m i n a r e din gulagul ro­ m â n e s c au p u t u t beneficia de m e t o d a de reeducare care a transfor­ m a t Piteştiul într-un infern al d e t e n ţ i e i politice. cel p u ţ i n un vers al acestuia le era c o m u n : the evil that man can do. la o d a t ă n e c u n o s c u t ă .CIOROIANU g u . 1 . In cele din u r m ă . Cezar Zugravu.). din închisori şi din lagărele de exterminare".O c n a ş..a. p â n ă l a b ă t a i a c u creionul peste testi­ cule. în Rusan (ed. a n c h e t a cu şocuri e l e c t r i c e şi t e r m i n â n d — e un fel de-a spune — cu i n t e r d i c ţ i a de a f i scoşi l a W C t i m p d e c â t e v a z i l e 487 C A P I T O L U L Capcar ret! 1 0 . bărbieritul pe uscat. violarea deţinutelor. s-au p u t u t inventaria 43 de m e t o d e de tortură. „Metodele de tortură din Securitate. prin i n t e r v e n ţ i a „în for­ ţ ă " a a u t o r i t ă ţ i l o r şi iniţierea u n e i a n c h e t e — a n c h e t ă care 1-a gă­ sit pe Ţ u r c a n u ca fiind principalul (şi aproape singurul) vinovat.

:. Noua Chartă a justiţiei C A P I T O L U L I 0 Capcanele comunismului românesc: retragerea sovietică din 1958 si falimentul CAER .. Karl Marx. c Mă: p e n t r u a p u n e e x p e r i m e n t . Ţ u r n t ă . ei îmbinau avantajele lor proprii cu interesele siguranţei publice.xesul de la Piteşti. R o m â n i a lui G h e o r g h i u . (... L a î n c e p u t . ori­ c â n d dispus la dovezi de o r t o d o x i e c o m u n i s t ă .. R o m â n i a — un aliat cu p r o b l e m e I u d e c â n d cu o b i e c t i v i t a t e .. a c e s t e g o i s m p o l i t i c a adus regimului de la B u c u r e ş t i un câştig n o t a b i l pe t e r m e n scurt..e. ci au | d e către H o r i a S i m a ( ! ) .iiloacelor de tortu43 de metode de lor: î n c e p â n d cu înc r e i o n u l p e s t e testiarderea la tălpi cu fla• e pe a b d o m e n .D e j a fost c h i a r m a i r.. dar pe t e r m e n lung a fost — din perspectiva a c e e a ce ar t r e b u i să fie n o r m a l i t a t e în istorie — sino­ nim cu un dezastru premeditat.) două femei cu o reputaţie mai mult decât dubioasă. Tot în secret.. av. pe cale de c o n s e c i n ţ ă . c a p a b i l de un zel care a s c u n d e a c o m p l e x u l u n e i i l e g i t i m i t ă ţ i politice m a n i f e s t e (din Cervantes povesteşte undeva despre un brav alguazil [comisar de poliţie] şi un ajutor al său care întreţineau (.Prin m o a r t e a princiinare din gulagul rocare a transforele a u c o n t r i b u i t . Aceste nimfe darnice apăreau la bâlciuri mari sau la alte ocazii festive (.) făceau pe geloşii şi-i dădeau drumul străinului numai după multe rugăminţi şi în schimbul unei sume frumuşele (•••)• In felul acesta. R o m â n i a ar p u t e a fi descrisă ca fiind u n u l dintre aliaţii cei m a i egoişti — d a c ă a c e a s t ă categorie de valorizare e t i c ă s-ar p u t e a aplica a c t o r i l o r în istorie. ' i n t e r v e n ţ i a „în fori r t e — a n c h e t ă care 1-a gă£ r : mm singurul) vinovat. i o c sinucideri şi a a l t o r ac• •. îşi încunoştinţau amorezii (. m u l t d e c â t un aliat printre alţii — a fost aliatul prin e x c e l e n ţ ă . De fapt.. de îndată ce puneau mâna pe vreun străin..)... a n c h e t a cu şocuri — cu i n t e r d i c ţ i a de a i o n a r i să-1 fi c i t i t pe Ie era c o m u n : the evil 1 0 . 30 de d e ţ i n u ţ i şi . S p a n i a ) . t o c m a i î n r d m R o m â n i a ! P r o c e s u l lui ir. s-a tras a c o r d u l autorităţilor. cu greu se p o a t e spune că R o m â n i a a I fost un aliat fidel şi de d u r a t ă al t a b e r e i c o m u n i s t e e u r o p e n e — şi al U n i u n i i S o v i e t i c e . in­ şi zgândărirea acesanchetă neîntrerup. v r e m e d e aproape u n d e c e n i u d u p ă c o m u n i z a r e a efectivă din 1 9 4 8 . i f l i : ir. din închisori şi din Căderea cortinei. pp. căci cei jumu­ liţi se fereau să mai cedeze prea curând înclinaţiilor lor josnice. alguazilul şi ajutorul său năvăleau atunci înăuntru.brie-noiembrie .). . 1 .

c o n f o r t a b i l . d i n c e p t a r e grăbită a preu trădare la fel de g r ă b i l | dimpotrivă. Between Globalization and Fragmentation. este adev p o r t a m e n t roma c a r e î n cele din c e r c a s ă arăt î n c a ) şi. T h e M I T Press.pp. o lipsă d e s i m p a t i e („redes­ c o p e r i t ă " î n anii ' 7 0 . u n vag dar c o n s t a n t (şi c v a s i t r a d i ţ i o n a l ) c o m p l e x de s u p e r i o r i t a t e în r a p o r t cu Bulgaria v e c i n ă a lui T o d o r J i v k o v (faţă de care însuşi C e a u ş e s c u se c o m p o r t ă cu aerul u n u i frate de la o r a ş 488 nismul epocii Ceauş* d i r e c t . convingerea umanităţii. ele au d e p â d i s p o n i b i l i t a t e a — spw a Uniunii Sovietice.c o m u Am mai atins acest subiect în textul meu „The Imposible Escape: Romanians and the Balkans" din Dusan I. Indiferent d e pei de E s t . l a c e l ă l a l t c a p ă t a l i s t o r i e i sale. n a ţ i o n a l . 2002. 488 I 0 . totuşi. se amuza po­ vestind în particular că Nicolae Ceauşescu ar mirosi a brânză! O răutate. evident. In­ diferent d a c ă la B u c u r e ş t i s-a aflat la c o n d u c e r e e c h i p a lui D e j sau e c h i p a lui C e a u ş e s c u . iar î n p a r t e a finală d a t o r i t ă î n c ă ­ p ă ţ â n ă r i i sale de a nu a c c e p t a n i c i o r e f o r m ă într-un s i s t e m care se apropia de colaps. 1 9 8 4 ) spune că Erich Honecker. o c o n s t a n t ă gelozie ( c o m u n ă lui G h e o r ­ ghiu-Dej ş i lui N i c o l a e C e a u ş e s c u ) p e o m u l p o l i t i c Iosip B r o z T i t o al Iugoslaviei v e c i n e — aşa se p o t s i n t e t i z a . în fine. dificM t a t e a c o m u n i ş t i l o r io t e n i t şi i n t r a t în cula u r m a u n e i întregi isifl un spirit al relativism ce a l i a n ţ ă este valabila^ m a i s i m p l u spus. R o m â n i a a rămas — m a i vizibil sau m a i p u ţ i n vizibil — în sfera de influenţă a U n i u n i i S o v i e t i c e . î n E u r o p a C e n t r a l ă ş i d e E s t n u n u m a i co­ muniştii români resimţeau complexul acestei ilegitimităţi). Paris. Sovietizarea spre comunism" j p rimul deceniu fost deceniul context. n k i similare — nu pc : mă — pentru că n k i te a c e s t e a . stalin i s m u l e p o c i i D e j a f o s t i m p u s î n R o m â n i a c u sprijin s o v i e ­ t i c d i r e c t iar. dar emblematică pentru relaţiile dintre elitele lagărului. 2 . înaintea convingerea sinceră a n i s m d u p ă tipare n a posibil şi cu m u l t ' 6 0 doar consecinţa î n opinia mea. R o m â n i a a p ă r u t a fi m a i c u r â n d un aliat care u r m ă r e ş t e să evadeze din a l i a n ţ ă şi să se retragă. în cartea sa Les dictateurs du XXe siecle (Ed. Arthur Comte. Cambridge. în c â t e v a c u v i n t e .320/ADRIAN CIOROIANU fericire p e n t r u S t a l i n . î n o p i n i a m e a . Balkan as Metaphor. Robert Laffont. fără în­ doială. c u prelungiri î n t o t d e c e n i u l u r m ă ­ t o r ) c u U n g a r i a . nici C e a u ş e s c u nu a fost foarte s i m p a t i z a t de ceilalţi lideri c o m u ­ n i ş t i 4 8 9 ( p o a t e c u e x c e p ţ i a ceva m a i îngăduitorului d e j a T i t o ) : î n p r i m a p a r t e a regimului său. într-un spaţiu al nealiniaţilor spre care t â n j e a în secret: relaţii de suspiciune recipro­ c ă c u U R S S d e l a mijlocul a n i l o r ' 6 0 . 489 De exemplu. In t o t a c e s t t i m p . 220-222..). sinceri o parte. m a i ales. termenul presupune un acoi . Bjelic & Obrad Savic (ed. indiferent d a c ă la M o s c o v a a fost S t a l i n . liderul R D G . Mass. M a i apoi. din c a u z a a m b i ţ i i l o r sale de indepen­ d e n ţ ă m a n e v r a t ă propagandistic. B r e j n e v sau Gorbaciov. E s t e . R o m â n i a a fost parte i n t e g r a n t ă într-un sistem din cadrul căruia p u t e a cel m u l t m i m a sustragerea — dar n i c i o d a t ă n u a r f i putut-o p u n e î n p r a c t i c ă . La rându-i. re­ laţiile R o m â n i e i cu vecinii săi de lagăr socialist.

naţional-comuible Escape: Roma- 1 0 . t e r m e n u l de i m p o r t p o a t e fi i m p r o p r i u — p e n t r u că el p r e s u p u n e un a c o r d m u t u a l de s c h i m b . singură. a c e s t e f r a g m e n t e fac t a b l o u l a c e s t u i c o m ­ p o r t a m e n t r o m â n e s c i n c o n f o r t a b i l p e n t r u aliaţi. o d i s p o n i b i l i t a t e spre ac­ ceptare g r ă b i t ă a p r e t e n ţ i i l o r celui m a i p u t e r n i c . umerii lui Marx / 3 2 1 n i s m u l e p o c i i C e a u ş e s c u s-a p r ă b u ş i t t o t c u s p r i j i n s o v i e t i c d i r e c t . u r m a t ă apoi de o trădare la fel de grăbită a t u n c i c â n d p u t e r e a aceluia scade? Să fie. •arte i n t e g r a n t ă într-un ma sustragerea — dar L In o p i n i a m e a . S o v i e t i z a r e a R o m â n i e i ş i m a r o t a „căii n a ţ i o n a l e spre comunism" rimul d e c e n i u al regimurilor c o m u n i s t e din Estul E u r o p e i a fost d e c e n i u l u n u i i m p o r t m a s i v a l m o d e l u l u i sovietic. d e d i s p o n i b i l i t a t e a — spre r e f o r m ă sau spre î n g h e ţ a r e a r e f o r m e l o r — a Uniunii Sovietice. dificil să m e r g e m spre c a u z a a c e s t e i lipse de fideli­ t a t e a c o m u n i ş t i l o r r o m â n i faţă de aliaţii lor. dimpotrivă. î n a i n t e a c o m u n i s m u l u i planetar. î m p o t r i v a R o m â n i e i înseşi. nii S o v i e t i c e .Pe i e Est n u n u m a i coe: ilegitimităţi). Cambridge. din p a r t e a românilor. pe de o parte. t o t u ş i . Balkan as Meta- I Press. C â t e ceva. din toa­ t e acestea. E s t e . c o m p o r t a m e n t care în cele din u r m ă s-a î n t o r s . 2 . stalil â n i a c u sprijin s o v i e i sale.soiciune recipro­ ce simpatie („redesn t o t deceniul urmăcradiţional) c o m p l e x 1 a lui T o d o r Jivkov rrul u n u i frate de c o m u n ă lui G h e o r poliuc losip Broz T i t o ri c â t e v a cuvinte. şi într-un c a z şi în c e l ă l a l t — adică. î n a c e s t c o n t e x t . reiist. prin c o n s e c i n ţ e — aşa c u m v o i în­ c e r c a s ă a r ă t î n c o n t i n u a r e — .). p e t e r m e n lung. c o n v i n g e r e a lui D e j că s t a l i n i s m u l e s t e stadiul p e n u l t i m al u m a n i t ă ţ i i . se amuza poO răutate. m a i simplu spus. ar fi posibil şi cu m u l t m a i b u n ? Să fie d i s t a n ţ a r e a de sovietici din anii ' 6 0 d o a r c o n s e c i n ţ a firească a excesului de zel f ă c u t în anii ' 5 0 ? In o p i n i a m e a . într-un s p a ţ i u al : .::(XXe siecle (Ed. Să fie reflexul (moş­ t e n i t şi i n t r a t în c u l t u r a p o l i t i c ă t r a d i ţ i o n a l ă a p o p o r u l u i ) de pe u r m a u n e i întregi istorii care să fi p l a n t a t în c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă un spirit al relativismului e x a c e r b a t — în m ă s u r ă să s p u n ă că ori­ c e a l i a n ţ ă este valabilă n u m a i a t â t c â t e a îţi este folositoare? S ă fie. Mass. Ror-erui R D G . soluţia u n i c ă la a c e a s t ă proble­ mă — p e n t r u că nici nu există o soluţie u n i c ă . în fapt.. iar p e d e a l t ă p a r t e convingerea s i n c e r ă a lui C e a u ş e s c u şi î n c r e d e r e a sa că un c o m u ­ n i s m după tipare n a ţ i o n a l e . nici u n a dintre a c e s t e i p o t e z e — şi din t o a t e cele similare — nu p o a t e oferi. a u t o s u f i c i e n t şi cvasi-autarhic. aici a fost v o r b a : ed. M a i liat care u r m ă r e ş t e să bil. s i n c e r i t a t e a . ele a u depins î n m o d d e t e r m i n a n t . . La rându-i. este adevărat. . I n d i f e r e n t de e t a p e l e prin care au t r e c u t regimurile Euro­ pei d e E s t . Inere e c h i p a lui D e j sau M o s c o v a a fost S t a l i n . fără în- . nici ! ceilalţi lideri cornu­ lui deja T i t o ) : în ariilor sale de indepenfinală d a t o r i t ă încăintr-un sistem care se ornus — mai vizibil sau .

şi cel al României. Deceniul sovietizării este un d e c e n i u „ t a m p o n " . în cadrul congresului de fuziune al c o m u n i ş t i l o r cu social-democraţii şi de formare a P M R . ) . n i c i o legitimitate inter­ nă 4 9 0 m o c r a ţ i e i . economie. . ha­ bitat şi v i a ţ ă intelectual-ştiinţifică. punându-se la adăpostul unui c i t a t dintr-un clasic i n a t a c a b i l . prin fapte. partide familie a partide Fiecare pârtie al învăţăturii practice ale luj rea societăţii st Nicolae Ceat a c e a s t ă idee a unei său de la Congresul« trai. D e j spunea: „ M a r e l e Len i n prevedea î n c ă din 1 9 1 6 c ă « t o a t e n a ţ i u n i l e v o r ajunge l a so­ cialism. î n ţ e l e g prin sovietizare acel p r o c e s m i m e t i c d e i n t r o d u c e r e a u n u i m o d e l s o v i e t i c î n t o a t e domeniile societăţii: în politică. prin i n t e r m e d i u l u n o r regimuri care nu aveau. dar t o a t e v o r ajunge n u c h i a r î n acelaşi fel. m a r o t a căii naţionale spre comunism. p r e z e n t a t ce el p o a t e fi c o n s i d e r a t . 4 9 0 muniste si muncitenr. de foarte devreme. o era în 1 9 4 8 chiar la u — şi c h i a r acel c o n j toare prin absorbire — în spiritul lenii pe u n i i d i n t r e cei E s t e cu t o t u l cr tajele a c e s t e i „căi foarte c o n ş t i e n t de vietic este o condiţie] va v e d e a — a fost pi vietice din 1 9 5 5 e D e c l a r a ţ i a Pleru „declaraţia de inde cel m a i ilustrativ „Este dreptul exc tor. a c e a s t ă sintagmă: Iugoslavia lui T i t o şi A l b a n i a lui E n v e r H o d j a ( H o x h a ) . a m b e l e c u regim socialist. G h e o r g h i u . în m a j o r i t a t e a lor. am­ bele r e v e n d i c â n d un traseu spre c o m u n i s m . legitimat de război. Mi se pare evi­ d e n t c ă t o c m a i regimurile care folosesc m a i des a c e a s t ă s i n t a g m ă s u n t şi cele în care c o m p l e x u l ilegitimităţii este m a i p u t e r n i c . într-un diferitelor laturi ale în acel m o m e n t . a p e t e n ţ a sa p e n t r u o „cale r o m â n e a s c ă " . fiecare va a d u c e un specific într-o f o r m ă sau a l t a a de­ Aşa cum am văzut. citân « i Gheorghiu-Dr tidului Muncitores 4 9 2 Gheorghiu- şi care au fost la rândul lor i m p u s e prin forţă b r u t ă . dar fiecare în felul său. de t r a n z i ţ i e î n t r e realitatea p o s t b e l i c ă . Poloniei sau Ungariei — cu totul dependente de Armata Roşie prezentă în zonă. linia politici. c h i a r d a c ă el a avut v i t e z e şi manifestări particulare în fiecare dintre ele.322/ADRIAN CIOROIANU despre o i m p u n e r e a a c e s t u i m o d e l de către U n i u n e a S o v i e t i c ă în ţările care au i n t r a t în sfera sa de influenţă. . Nu ex tid-fiu». din­ tre ţările E u r o p e i d e Est. re­ lativ devreme. A c e s t proces m i m e t i c a fost c o m u n t u t u r o r ţărilor din z o n ă . l a î n c e p u t u l anilor ' 5 0 n u m a i d o u ă ţări p u t e a u acoperi. . O r i c â t ar părea de paradoxal. . l a mijlocul anilor ' 5 0 . cred că t e r m e n u l cel m a i potrivit p e n t r u a de­ scrie a c e s t prim d e c e n i u a l c o m u n i s m u l u i răsăritean ( 1 9 4 8 . există o diferenţă notabilă între regimul comunist al Iugoslaviei. a c e a s t a este inevitabil.1 9 5 8 .D e j a a n u n ţ a t şi el. c u spunea. D i n a c e s t motiv. la mijlocul a n i l o r ' 4 0 . în cazul R o m â n i e i ) este acela de sovietizare. . cultură. şi c e a a regimurilor c o m u n i s t e c o n s o l i d a t e şi r e c u n o s c u t e l a nivel i n t e r n a ţ i o n a l . A c e s t e particularităţi de manifestare a sovietizării au h r ă n i t . Pe 21 fe­ bruarie 1 9 4 8 . tora ( . R o m â n i a a fost al treilea e x e m p l u similar.

p a r t i d e « s u p e r i o a r e » şi p a r t i d e «inferioare». p r a c t i c . o b i e c t i v e l e c o n c r e t e . E s t e cu t o t u l credibil ca D e j să fi i n t u i t de foarte devreme avan­ tajele acestei „căi n a ţ i o n a l e " . 6.l e n i n i s t e . prin sovietizare lei sovietic în i cultură. 1 3 9 . p e n t r u a de(1948-1958. Bucureşti. de s i n e stătă­ tor. de li se pare evieastă sintagmă : m o c r a ţ i e i . „Raportul politic al Comitetului Central la Congresul Par­ tidului Muncitoresc Român". în Articole şi cuvântări... care p o a t e fi c o n s i d e r a t . c i t â n d m a s i v din t e x t u l declaraţiei din 1 9 6 4 : Gheorghiu-Dej. dar e x i s t ă m a r e a familie a p a r t i d e l o r c o m u n i s t e ş i m u n c i t o r e ş t i egale î n drepturi ( . . sprijinul so­ v i e t i c este o c o n d i ţ i e p r e l i m i n a r ă sine qua non. Pe 21 feomuniştilor cu : „ M a r e l e Leajunge la soe nu c h i a r în sau a l t a a demul comunist al Ungariei — cu N i c o l a e C e a u ş e s c u este cel care a m o ş t e n i t şi a p u t u t p o t e n ţ a a c e a s t ă idee a u n e i „căi r o m â n e ş t i " spre c o m u n i s m . Ceauşes­ c u spunea. Felul în care — se va v e d e a — a fost pregătită retragerea din R o m â n i a a a r m a t e i so­ v i e t i c e din 1 9 5 8 este o d o v a d ă în a c e s t sens. dinm a i d o u ă ţări ivia lui T i t o şi socialist. Acest nă.3. N u e x i s t ă ş i n u p o a t e e x i s t a u n p a r t i d « p ă r i n t e » ş i u n «partid-fiu». R o m â n i a era î n 1 9 4 8 c h i a r l a î n c e p u t u l procesului d e sovietizare a c c e l e r a t ă — şi c h i a r acel congres de creare a u n u i partid unic al clase munci­ toare prin absorbirea P S D fusese făcut la sugestia M o s c o v e i . Declaraţie cu privire la poziţia PMR în problemele mişcării co­ muniste şi muncitoreşti internaţionale. 4 9 2 Gheorghiu-Dej. p. 4 9 1 . amre în felul său. Ed. la î m b o g ă ţ i r e a f o r m e l o r şi m e t o d e l o r p r a c t i c e ale l u p t e i r e v o l u ţ i o n a r e p e n t r u c u c e r i r e a p u t e r i i ş i c o n s t r u i ­ rea s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e " 4 9 2 .) este d o c u m e n t u l p u t e r n i c . într-un r i t m sau altul al t r a n s f o r m ă r i l o r socialiste ale diferitelor laturi ale vieţii s o c i a l e " 4 9 1 . u n ţ a t şi el. rească". la c o n s o l i d a t e şi lor '50. 5 5 .11. p u n â n ibil. vezi cap. . . în discursul său de la C o n g r e s u l al IX-lea al P C R — R a p o r t u l C o m i t e t u l u i C e n ­ tral. cel m a i ilustrativ al „căii n a ţ i o n a l e " : „ E s t e d r e p t u l exclusiv al fiecărui p a r t i d de a-şi e l a b o r a . dar este la fel de credibil că el era foarte c o n ş t i e n t de faptul că.. care — în spiritul leninism-stalinismului — v e d e a în social-democraţi p e u n i i d i n t r e c e i m a i mari i n a m i c i a i c o m u n i ş t i l o r . Politică. . . discursul său de investitură. c h i a r d a c ă dintre ele. ) . D e c l a r a ţ i a Plenarei lărgite a C C a l P M R din aprilie 1 9 6 4 (sau „declaraţia de i n d e p e n d e n ţ ă " .Pe umerii iui Marx / 3 2 3 Lea S o v i e t i c ă în termediul unor t i m i t a t e interbrută. 1 9 6 4 . ' au h r ă n i t . linia p o l i t i c ă . ha)vietizării este p o s t b e l i c ă . î n acel m o m e n t . p r e z e n t a t d e e l însuşi î n d i m i n e a ţ a d e 1 9 iulie 1 9 6 5 — . p e n t r u a se ajunge a c o l o . c ă i l e ş i m e t o d e l e a t i n g e r i i aces­ t o r a ( . . F i e c a r e p a r t i d îşi a d u c e c o n t r i b u ţ i a l a d e z v o l t a r e a t e z a u r u l u i c o m u n al î n v ă ţ ă t u r i i m a r x i s t . d e c l a r a ţ i a era c u t o t u l c o n j u n c t u r a l ă . ) . p.

Apoi. sinceră. A r m a t a Roşie* lui — a câştigat p o a b j d e aproape 6 0 0 d e k i pe frontul de E s t C o n v e n ţ i a de semnat. Politică. era şi d o r i n ţ a sa de i n d e p e n d e n ţ ă — dorinţă. R ă m â n e d e d i s c u t a t î n c e m ă s u r ă a c e a s t ă i n d e p e n d e n ţ ă era re­ a l m e n t e posibilă. cred c ă a c e a s t ă pre­ supusă i n d e p e n d e n ţ ă în l u m e a c o m u n i s t ă a Estului european. 1 9 8 2 . foarte consecven­ te din acest punct de vedere.324/ADRIAN CIOROIANU „este dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătă­ tor linia politică. C ă i l e de clădire ale a c e s t e i „ i n d e p e n d e n ţ e " r o m â n e ş t i au fost strict legate de r e z i s t e n ţ a şi o p o z i ţ i a faţă de d o u ă dintre planurile f u n d a m e n t a l e ale U n i u n i i S o v i e t i c e : planul militar — c o n t u r a t prin i n t e r m e d i u l T r a t a t u l u i de la Varşovia — şi planul economic — repre­ z e n t a t de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc ( C A E R ) . era m a i c u r â n d o ilu­ zie. aducându-şi astfel contribu­ ţia la îmbogăţirea tezaurului comun de gândire şi experienţă revolu­ ţ i o n a r ă '493 barea de regim. p. în o p i n i a m e a . Armata RO n u r m a lo\dturii c I 1 9 4 4 şi a trecerii tleristă. cu­ prinsă în Pactul de la Varşovia şi în C A E R . 4 9 5 . 1. Opere alese. de a-şi stabili obiectivele. guvernul concurs posibil perti de comunicaţie I n a n e x a acel ţ i a Im p u n e la dispoziţia m cesar p e n t r u b u năa c a — . î n ciuda r e m e m o r ă r i l o r n e t par­ t i z a n e ale fostei elite c o m u n i s t e — care au făcut din l u p t a dintre „ c o m u n i ş t i i n a ţ i o n a l i " şi „ c o m u n i ş t i i m o s c o v i ţ i " aproape o catego­ rie istoriografică c u p r e t e n ţ i i d e a x i o m ă 494 10. Bucureşti. rememorările lui Paul Niculescu-Mizil. e a însăşi î n t r e ţ i n u t ă î n b u n ă parte d e U R S S . militară. a c l i m a t i z a r e a c o m u n i s m u l u i în Asia şi A m e r i c a L a t i n ă şi p o l e m i c a dintre partidele c o m u n i s t e ale U R S S ş i C h i n e i populare î i permi­ t e a u lui C e a u ş e s c u să facă aceste afirmaţii de bun-simţ. N u era d e c â t recului c o n d i ţ i o n ă r i i originare carac­ teristice c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c . 1965-1970. C a ş i D e j . 6 7 . formele şi metodele de activitate. î n d a u n a u n e i populaţii locale care nu fusese n i c i o d a t ă r e a l m e n t e c o n s u l t a t ă cu privire la schimN. îndeosebi. C e a u ş e s c u a i n t u i t c ă l e g i t i m i t a t e a i n t e r n ă este indisolubil legată de a c e a s t ă a p a r e n t ă i n d e p e n d e n ţ ă faţă d e U R S S . Ceauşescu. 4 9 4 Vezi. I n o p i n i a m e a . 4 9 3 Ş i totuşi.3. cu alte c u v i n t e t o a t e î m p ă r t ă ş e a u un păcat originar comun: ele fuseseră impuse şi susţinute î n m o d clar d e U R S S . M a i pre­ sus de aceasta. d e U n i u n e a rentele ideologice ce le d i n diferitele c a p : i (în 1 9 5 6 ) ş i C e h o s k c â n d status quo-ul cam î n d r e p t ă ţ i t ă să intervi R ă s p â n d i r e a socialismului de tip sovietic în ţările lumii a treia. c u m sp spre 13 septembrie „Guvernul şi I sovietice şi ale c ritoriul Românie ră. aplicând creator adevărurile generale ale marxism-leninismului la condiţiile concrete ale ţării sale. voi. D a t e l e primare ale t u t u r o r regimurilor c o m u n i s t e erau aceleaşi. d i n c o l o d o u ă a r m a t e era c u Pentru coreeni : : denumirea folosită de lă este Armata sorietidL 4 9 6 Ioan Scurtu : dactică şi Pedagogici. Ed.

Bucureşti.Pe 1 de a-şi e l a b o r a de sine stătă: activitate. erica L a t i n ă şi p o l e m i c a ş C h i n e i populare îi permi•ntii d e bun-simţ. • rările lumii a treia. foarte consecven- . 496 Ioan Scurtu (coord.ş i astfel c o n t r i b u . pe pământ. de a-şi stabili : "en-le ale marxism-leninisi n c â n d u . guvernul şi înaltul Comandament al României acordând orice concurs posibil pentru o astfel de mişcare. dacă este cerut de situaţia milita­ ră. independenţă r Irii originare carac:: româneşti au fost 1 0 . r i i r e şi e x p e r i e n ţ ă revolu- umerii lui Marx I 3 2 5 b a r e a de regim. In a n e x a aceluiaşi articol. M a i pre' i e r n ă — dorinţă. Pentru corecta folosire a termenilor. într-un t i m p scurt. cu alte c u v i n t e : .a m i a z a zilei de 23 august 5 1 9 4 4 şi a trecerii R o m â n i e i în r â n d u l ţărilor din c o a l i ţ i a antihitleristă. 2. A r m a t a Roşie. în a i n t u i t că l e g i t i m i t a t e a ^•aparentă " : : : " ..2. România. „Guvernul şi înaltul Comandament al României vor asigura forţelor sovietice şi ale celorlalţi Aliaţi înlesniri pentru libera lor mişcare pe te­ ritoriul României. la M o s c o v a .cred c ă a c e a s t ă prea Estului european. Politică. 1 9 9 6 . Potrivit articolului 3 din a c e s t d o c u m e n t .). în orice direcţie. 9 1 . dincolo de acest aranjament tehnic. C o n v e n ţ i a de a r m i s t i ţ i u dintre R o m â n i a şi N a ţ i u n i l e U n i t e s-a s e m n a t . situaţia celor d o u ă a r m a t e era cu m u l t m a i c o m p l e x ă — aşa c u m era. a t u n c i c â n d status quo-ul c o m u n i s t era pus în pericol. d e U n i u n e a S o v i e t i c ă era c u m u l t m a i m a r e d e c â t dife­ r e n ţ e l e ideologice ce p u t e a u să a p a r ă î n t r e M o s c o v a şi c o n d u c e r i ­ le din diferitele c a p i t a l e ale ţărilor c o m u n i s t e . C a z u r i l e U n g a r i e i (în 1 9 5 6 ) ş i C e h o s l o v a c i e i (în 1 9 6 8 ) a u d e m o n s t r a t că. un salt d e a p r o a p e 6 0 0 d e l a n spre Vest. d e p e n d e n ţ a obiectivă. Retragerea trupelor sovietice— 1958. cap.ruseseră i m p u s e şi b u n a u n e i p o p u l a ţ i i locale a t ă c u privire l a schimt Ed.). după care denumirea oficia­ lă este Armata sovietică. Apoi. Ed. c a a r m a t ă d e o c u p a ţ i e | n u r m a loviturii de Palat din d u p ă . Datele primare m aceleaşi. apărea obligaţia părţii r o m â n e de a p u n e l a dispoziţia î n a l t u l u i C o m a n d a m e n t S o v i e t i c t o t c e era ne­ cesar p e n t r u b u n a c o n t i n u a r e a operaţiunilor. a t â t e c o n o m i c ă dar şi militară. de altfel.. este c e a m a i m a r e î n a i n t a r e d e pe frontul de E s t p e t r e c u t ă într-un t i m p a t â t de scurt. r d e p e n d e n ţ ă era re: n e m o r ă r i l o r n e t par­ ii făcut din lupta dintre n-iţi" aproape o catego— . Şi totuşi. Bucureşti. c u m s p u n e a m (v.. în n o a p t e a de 12 spre 13 s e p t e m b r i e 1 9 4 4 . U R S S se c o n s i d e r a î n d r e p t ă ţ i t ă să i n t e r v i n ă . trebuie precizat că Armata Roşie este denumirea folosită de armata U R S S până în 1 9 4 6 .. L i m i t e l e „ i n d e p e n d e n ţ e i " se o p r e a u aici. cumai c u r â n d o ilu: L R S S . p. pe apă şi în a e r " 4 9 6 . Di­ dactică şi Pedagogică. 495 i e d o u ă dintre planurile b e a i militar — c o n t u r a t prin — ' • :•::>. 3 . prin mijloacele lor proprii de comunicaţie şi pe cheltuiala lor. economic— repre(CAER). A r m a t a R o ş i e 4 9 5 — aflată în p l i n ă ofensivă pe linia Prutu­ lui — a câştigat p o s i b i l i t a t e a de a face.

statul r o m â n . 9. estt 4 9 7 P a e 12 aprilie 1 9 4 4 . U R S S :ul de deplasare ne ne spre C e n t r u l E î n istoriografia — a „premeditării este î n c ă î n d e z b a t zare a z o n e i sau. d rică pe care o c o n de gesturile şi fapt î n t r e b a r e a este c u n o s c u t e sau d o a r prima idee c o n c r e t ă belice în funcţie de stat o c c i d e n t a l — N î n t r e b a r e a este c u mai 1 9 4 4 . O a l i a n ţ ă d e c o n j u n c t u r ă . statul r o m â n u r m a s ă s e angajeze l a p l a t a u n o r despăgu­ biri d e r ă z b o i e t c . C e i doi i n a m i c i — R o m â n i a şi U R S S — d e v e n e a u efectiv peste n o a p t e ( n o a p t e a lui 2 3 august 1 9 4 4 ) aliaţi. A e x i s t a t un plan stalinist de s o v i e t i z a r e a E u r o p e i ? vernul b r i t a n i c îşi u r m a discuţiilor de o c t o m b r i e . î n a c e l a ş i t i m p . S e p o a t e vorbi.). î n orice caz. a cărui r ă d ă c i n ă s e afla î n faptul c ă î n t r e iunie 1 9 4 1 ş i m a i 1 9 4 5 R o m â ­ n i a s-a aflat t i m p de 38 de luni alături de Axă şi doar 10 luni ală­ turi de c o a l i ţ i a antihitleristă.7. guvernul sovietic trimisese guvernului r o m â n o serie de c o n d i ţ i i „ m i n i m a l e " p e n t r u a c c e p t a r e a armisti­ ţiului: R o m â n i a u r m a să r e c u n o a s c ă frontiera de la sfârşitul lui iu­ n i e 1 9 4 0 (adică provincia istorică B a s a r a b i a c a parte c o m p o n e n t ă autorevendicatei Republici Moldoveneşti din componenţa U R S S ) . i a r petenţă a Marii Bri 1 0 . Pe m a r g i n e a a: ales d u p ă 1 9 9 0 — ci el a devenit m a i a similar c u l a m e n t a ţ i a moral sunt cu totul Cartea lui Nicofai Cluj-Napoca. Cu a c e s t prilej. a l i a t al u n e i c o a ­ liţii e l i b e r a t o a r e a c o n t i n e n t u l u i şi. 4 . Pe de altă parte. despre un h a n d i c a p de ordin psihologic pe care-1 are elita p o l i t i c ă româ­ n e a s c ă la finalul războiului: un s e n t i m e n t al culpei pe care lovitu­ ra de P a l a t şi î n l ă t u r a r e a lui A n t o n e s c u nu le p u t e a şterge. în c o n d i ţ i i l e în care A r m a t a R o ş i e era în pli­ nă ofensivă la graniţa de R ă s ă r i t a R o m â n i e i . avusese l o c la S t o c l c h o l m reluarea convorbirilor r o m â n o . care dintre ele era r e a l m e n t e pregătită p e n t r u a c e a s t ă alianţă.326/ADRJAN CIOROIANU situaţia de a n s a m b l u a c e l o r d o u ă state devenite aliate. R o m â n i a se vede în situa­ ţia p a r a d o x a l ă şi de n e d o r i t de a fi. s i m u l t a n . U R S S s e angaja s ă susţină p o z i ţ i a r o m â n e a s c ă în revendicarea Transilvaniei (sau „a celei m a i m a r i . aşa c u m a m m a i a m i n t i t .s o v i e t i c e în vederea gă­ sirii u n o r c o n d i ţ i i reciproc a c c e p t a t e p e n t r u o posibilă î n c h i d e r e a conflictului. A r m a t a R o ş i e nu pare a fi: p â n ă la s e m n a r e a armistiţiului din 12 septem­ brie e a o c u p ă î n t r e a g a R o m â n i e ş i i a p e s t e 1 0 0 0 0 0 d e prizonieri r o m â n i (vezi cap. privini celebra înţelegere dar care a fost m fluenţă î n R o m â n i a . î n s c h i m b . ţ a r ă o c u ­ p a t ă e a î n s ă ş i . Pe fondul a c e s t e i culpe şi pe senti­ m e n t u l de învinşi al românilor. t o t o d a t ă . prin instituţiile sale. 1 9 9 0 . drept care r ă m â n e de v ă z u t care dintre cele d o u ă ţări dorise într-a­ devăr a c e a s t ă s c h i m b a r e de situaţie şi. s-a a r ă t a t i n t i m i d a t de la b u n u l î n c e p u t al n o i i a l i a n ţ e cu U R S S şi a l conlucrării c u n o u a p ă r u t a C o m i s i e A l i a t ă d e C o n t r o l . părţi a e i " ) şi. t o t o d a t din R o m â n i a . în condiţ p u t e a opri î n a i n t a r e a trul de e x t e r n e bri a m b a s a d o r u l u i sov p r o b l e m e l e ce pri\ p e t e n ţ a sovietică.

iar M a r e a B r i t a n i e 9 0 % i n f l u e n ţ ă î n G r e c i a ) . A n t h o n y E d e n (minis­ trul d e e x t e r n e b r i t a n i c ) t r a n s m i s e s e l a M o s c o v a . i n f o r m a l ă dar care a fost m u t u a l r e s p e c t a t ă .Armata R o ş i e era în pli: "uâniei. A c e a s t ă s c h e m ă g e o p o l i t i c ă d o r i t ă de gu­ v e r n u l b r i t a n i c îşi va găsi c o n c r e t i z a r e a c â t e v a luni m a i târziu. C e i doi er. a c e a s t ă p r o b l e m ă — a „ p r e m e d i t ă r i i " de către sovietici a ocupării E u r o p e i de E s t — este î n c ă în d e z b a t e r e . iar p r o b l e m e l e G r e c i e i să i n t r e în sfera de c o m ­ p e t e n ţ ă a M a r i i B r i t a n i i . 4 9 7 lesru nu le p u t e a şterge. In orice caz. p r o p u n e r e a c a . Agonia României. şi toCartea lui Nicolae Baciu. ţară ocur j m a m m a i a m i n t i t . c i n u m a i drep­ tul de deplasare n e s t i n g h e r i t ă în vederea urmăririi t r u p e l o r germa­ ne spre C e n t r u l E u r o p e i .M i g a j a să susţină p o z i ţ i a •u-e. O alianţă de conjunctură.1 7 o c t o m b r i e . avusese loc la • u :e:ice în vederea gă- • '" . U R S S n u c e r e a o c u p a r e a R o m â n i e i . este c e r t c ă p r i m a idee c o n c r e t ă privind o a n u m i t ă s e g m e n t a r e a E u r o p e i post­ belice în funcţie de i n t e r e s e ale p u t e r i l o r m a r i a v e n i t dinspre un stat o c c i d e n t a l — M a r e a B r i t a n i c î n t r e b a r e a este cu t o t u l validă şi p e n t r u cazul R o m â n i e i . m a i ales d u p ă 1 9 9 0 — nu a fost. privind d e l i m i t a r e a z o n e l o r de interes din E u r o p a — celebra înţelegere b i l a t e r a l ă (la i n i ţ i a t i v a lui C h u r c h i l l ) . prin care U R S S c ă p ă t a 9 0 % in­ fluenţă î n R o m â n i a .: posibilă î n c h i d e r e a entru a c c e p t a r e a armisti~ •'u . t o t o d a t ă . Pe 5 m a i 1 9 4 4 .. I n istoriografia m o n d i a l ă .Pe . A r m a t a •ca 3 " iului din 12 septem:>mânia se vede în situa• . ci el a d e v e n i t m a i c u r â n d un s u b i e c t al discursului public. Ed. p o l i t i c a sovie­ t i c ă pe care o c o n t r o l a direct — m a i c u r â n d au e v o l u a t în funcţie de gesturile şi faptele o c c i d e n t a l i l o r ? î n t r e b a r e a este c u a t â t m a i validă c u c â t . î n u l t i m u l d e c e n i u .i o u ă ţări dorise într-a•: dată.~: de C o n t r o l -.' =. A avut S t a l i n un p l a n prealabil de sovieti­ zare a z o n e i sau. : u a l i a t al urnei e o a in acelaşi timp. în u r m a discuţiilor d e l a M o s c o v a dintre S t a l i n ş i C h u r c h i l l din 9 . B l al noii alianţe c u U R S S şi . temporar. deseori similar c u l a m e n t a ţ i a d e n u a n ţ ă i s t o r i c ă 4 9 7 . un s u b i e c t istoriografie.eau efectiv peste n o a p t e feri. prin i n s t i t u ţ i i l e sale. despre et : " : -• i r e elita p o l i t i c ă româ"-d culpei pe care lovitu41 şi mai 1 9 4 5 R o m â şi doar 10 luni alăresie 1 0 0 0 0 0 d e prizonieri umerii lui Marx I 327 părţi a e i " ) şi. p r o b l e m e l e ce priveau R o m â n i a să fie c o n s i d e r a t e ca fiind de c o m ­ p e t e n ţ a sovietică.. Dosarele secrete acuză. 1 9 9 0 . el — şi. z s x 5 a E u r o p e i \7 • c a r e . Dacia. Cluj-Napoca. propriu-zis. prin e x t e n s i e . sau „a celei m a i mari . de la sfârşitul lui iu:a parte c o m p o n e n t ă creşti din c o m p o n e n ţ a ^ ~ • i s o v i e t i c trimisese guvernului gaţeze la p l a t a u n o r despăgu. d i n c o l o d e i n t e n ţ i i l e c u n o s c u t e sau doar d e b ă n u i t ale U n i u n i i S o v i e t i c e . a cărui mM acestei culpe şi pe sentiM KMnân. . prin i n t e r m e d i u l a m b a s a d o r u l u i sovietic la L o n d r a Gusev. este un exemplu printre altele. să nu i n t e r v i n ă asupra sistemului p o l i t i c din R o m â n i a . care dintre ele era ~-~'A. dimpotrivă. A r g u m e n t e l e d e ordin moral sunt cu totul incriminante pentru W i n s t o n Churchill. î n c o n d i ţ i i l e î n care devenise e v i d e n t c ă n i m i c n u m a i p u t e a opri î n a i n t a r e a sovietică spre B e r l i n . Pe m a r g i n e a a c e s t e i „ t r a n z a c ţ i i " s-a scris m u l t în R o m â n i a .devenite aliate.

Procesul comunistă se spune i mat de două planuri: teaptă să le primea A c e s t plan adus 1. p r i e t e n o a s e faţă de U n i u n e . Planul pentru R o m â n i a din 7 martie 1 9 4 5 Pe de o parte. pe 7 m a r t i e 1 9 4 5 (deci în z i u a i m e d i a t u r m ă t o a r e i m p u n e r i i guver­ nului G r o z a ) ar fi avut l o c la B u c u r e ş t i o î n t â l n i r e î n t r e un grup d e c o m u n i ş t i din elita P C R ş i u n trimis a l M o s c o v e i : „Un informator neverificat declară că la 7 martie un grup de opt co­ munişti. Ed. o p r e z e n ţ ă la M a r e a M e d i t e r a n ă .7 5 . î n acel m o m e n t . să spere într-o sovietizare a C e h o s l o v a c i e i . . D a r ar fi c u t e z a t S t a l i n . Un alt a r g u m e n t în sprijinul a c e s t e i t e z e a premeditării sovieti­ c e v i n e c h i a r din R o m â n i a : potrivit u n u i a g e n t a l Oficiului p e n t r u Servicii S p e c i a l e a m e r i c a n (OSS. f.. practic. U n g a r i e i şi a u n e i jumă­ t ă ţ i din G e r m a n i a ? D i s c u ţ i a r ă m â n e deschisă. s t ă p â n i r e a asupra G r e c i e i şi. c u m îl descrie infoi era un veritabil dec „ 1. 1 0 . pe c â t posibil. odată cu U R S S . î n cursul î n t â l n i r i l o r c u c o m u n i ş t i i lui T i t o din aprilie 1 9 4 5 . în fapt. \ 500 Ibidem. întâlniri cu Stalin. [ 1 9 9 1 ] . Europa.328/ A D R I A N CIOROIANU tuşi. în m o d obligatoriu. prin Crearea unei ore: de timpul N K ' i Dezvoltarea întrej străin. primarea treptată S. responsabil d e destinul M a r i i B r i t a n i i (şi nu al E u r o p e i de E s t ) iar interesul a c e s t e i a era să păs­ treze. U n i u n e a S o v i e t i c ă era i n t e r e s a t ă ş i e a î n for­ marea. S t a l i n ar fi spus foarte l i m p e d e c ă : „în războiul acesta nu este la fel ca în cel trecut.a. Ca şi documentul 499 .U. F o s t u l c o m u n i s t d i s i d e n t iugoslav M i l o v a n D j i l a s p o v e s t e ş t e c ă . Fiecare îşi impune sistemul său acolo unde ajunge armata sa. pp. (de l a N o r d spre S u d ) P o l o n i a . cu excepţia I va permite intrarea i în fine. în E u r o p a de d u p ă război. . avem c â t e v a a r g u m e n t e care se validează reci­ proc. ci cel care ocupă un teritoriu îşi impune şi sistemul său social. c h i a r şi în c o n d i ţ i i l e războiului. a c e a s t ă d o r i n ţ ă nici nu era n o u ă — ea se născuse. Desăvârşirea re narea moşierilor _ rea unei armate noi i cu» (ultima este ii acum pe teritoriul împotriva Partidului tarii celor mai mulţi desfiinţate pentru maşini şi vite mul colectivist: 5. 4 . i n s t i t u ţ i e precursoare a C I A ) . din r a ţ i u n i de g e o p o l i t i c ă a coloniilor. Djilas. a u n u i cordon sanitar î n t r e ea şi O c c i d e n t u l capitalist. prin aceasta. o direct rea E u r o p e i de Est. 1 .A. c e e a ce t r e b u i e î n ţ e l e s din a c e s t nefast episod de istorie este c ă C h u r c h i l l era. în acest cordon ar fi intrat. în rândul se î n s c r i e şi docunic târziu în biroul lidei era. incluzând pe Ana Pauker şi trei români ca şi patru ruşi s-au întâlnit la Bucureşti pentru a discuta un plan de comunizare a ţării M. Marea Brit unea Sovietică şi ţi tidelor istorice. 7 4 . *** România. R o m â n i a ş i Bul­ garia. Altfel nici nu poate f i " 498 despre care se spunei dintele Partidului mintern. a l c ă t u i t din state cu regimuri. î n m o d evident. Craiova.

cu m ă s u r i l e care t r e b u i a u l u a t e în a c e s t sens.7 5 . 7. întemeiată pe o „miliţie populară" de timpul N K V D . *** România 500 Ibidem. era un veritabil decalog al sovietizării ţării în r ă s t i m p de trei ani: „ 1. Lichidarea tuturor băncilor prin atacuri împotriva Partidului Naţional Liberal. Crearea unei organizaţii de poliţie. 2. 8. : cent al Oficiului p e n t r u t k u t i e precursoare a C I A ) .A. _.c i c o a r e i m p u n e r i i guver: : întâlnire î n t r e un grup s al M o s c o v e i : 7 martie un grup de opt co• -:. p.a.. cu excepţia celor din ţările de sub influenţa sovietică. . Dezvoltarea întreprinderilor de industrie în România.u l u i . d e s c o p e r i t c u m u l t m a i t â r z i u în biroul liderului c o m u n i s t p o l o n e z B o l e s l a w B i e r u t şi care era. 10.U. 6. şi a c e s t a . s t ă p â n i r e a asupra Mediterană. de maşini şi vite. nu i se va permite intrarea în R o m â n i a " 5 0 0 . Micile gospodării ţărăneşti trebuie martie 1 9 4 5 te care se validează reciavan D j i l a s p o v e s t e ş t e tui T i t o din aprilie 1 9 4 5 . în lonia. care fac afaceri cu S. îndreptarea populaţiei rurale spre industrie. s ă igariei şi a u n e i j u m ă - umerii lui Marx/ 3 2 9 despre care se spune că a fost prezentat de Gheorghi Dimitrov. pe care d-na Pauker se aş­ teaptă să le primească în aprilie" 4 9 9 . pp. Marea Britanie şi îndreptarea exportului României spre Uni­ unea Sovietică şi ţările de sub dominaţia sovietică. 1945. Desăvârşirea reformei agrare prin confiscarea marilor moşii şi rui­ narea moşierilor.Craiova. . Desfiinţarea armatei în forma ei actuală şi crea­ rea unei armate noi din diviziile «Tudor Vladimirescu» şi «Avram lancu» (ultima este încă în Rusia) ca şi din toţi ofiţerii care activează acum pe teritoriul sovietic. pe . 1 9 0 . aşa c u m î l descrie i n f o r m a t o r u l (cel m a i probabil r o m â n ) a l O S S . 5. Ca şi d o c u m e n t u l „ r o m â n e s c " din 7 m a r t i e 1 9 4 5 . în fapt. Su­ primarea treptată a firmelor de import-export. R o m â n i a şi Bul. o directivă a K G B în 45 de p u n c t e privind c o m u n i z a rea E u r o p e i de E s t . n i c i nu era n o u ă — ea • c o r d o n ar fi intrat. uciderea şi răpirea membrilor lor. 3. crecut. preşe­ dintele Partidului Comunist Bulgar şi fost secretar al defunctului Comintern. Suprimarea par­ tidelor istorice. ai cărui membri sunt proprie­ tarii celor mai multe dintre ele. viaţa politică. ci cel care ocupă un Fiecare îşi impune sistemul d nu poate f i " 4 9 8 . [ 1 9 9 1 ] . 4.Pe episod de istorie este }il de destinul M a r i i a c e s t e i a era să păscor. d i ţ i i l e războiului. Aceasta va deschide calea spre absorbirea lor în siste­ mul colectivist.. f. i n t e r e s a t ă şi ea în foron sanitar î n t r e ea şi i regimuri. în rândul aceloraşi dovezi ale „premeditării" sovietice s e înscrie ş i d o c u m e n t u l d a t a t i u n i e 1 9 4 7 . desfiinţate pentru a-i lipsi pe ţăranii mici proprietari de pământ. t e z e a p r e m e d i t ă r i i sovieti_ . prin arestarea. din 499 . pe c â t posibil. :: mâni ca şi patru ruşi s-au r tk lin plan de comunizare a tării . Nici unui străin. 7 4 . A c e s t p l a n adus la B u c u r e ş t i de sovieticul E v g h e n i Suhalov. 9. în fine. Procesul iniţial de transformare a României într-o societate comunistă se spune că este subiectul planului de trei ani şi el va fi ur­ mat de două planuri succesive de cinci ani.. Abdicarea Regelui şi exilul Familiei Regale.

We Now Know. J o h n Lewis G a d d i s (profesor de istorie la Yale U n i v e r s i t y şi u n u l d i n t r e c e i m a i e x p e r i m e n t a ţ i analişti ai Războiului Rece) cre­ d e 5 0 2 că. Gaddis. The Russians in Germany. c i p e n t r u c ă a c e s t a era singurul m o d de organizare a s o c i e t ă ţ i i pe care-1 c u n o ş t e a u . A Histoiy ofthe Soviet IZone of Occu- pation. p r e z i n t ă o s u c c e s i u n e de paşi care într-adevăr au fost par­ curşi de regimurile c o m u n i s t e i m p u s e cu sprijin sovietic în t o a t ă zona. ac­ ţiunile şi gesturile sovietice şi o c c i d e n t a l e s-au c o n d i ţ i o n a t reci­ proc. 1 9 9 5 . sovieticii erau c o n d a m n a ţ i să i n t e r p r e t e z e orice a c t de o p o z i ţ i e faţă de a c e a s t ă organizare ca fi­ i n d u n a c t d e o s t i l i t a t e faţă d e ei. fiecare c o m p e t i t o r fiind predispus să r e a c ţ i o n e z e supralici­ t â n d la fiecare a c t al celuilalt. 501 N. Potrivit acestei viziuni. Naimark. T e z a lui N a i m a r k este că ofiţerii sovietici ar fi b o l ş e v i z a t z o n a nu p e n t r u că ar fi avut î n p o r t h a r t u n p l a n î n a c e s t sens.330/ADRIAN CIOROIANU 1 9 4 7 . potrivit s c h e m e i lui G a d d i s . S t a l i n s-a o r i e n t a t m a i c u r â n d d u p ă p o l i t i c a paşilor m ă r u n ţ i . 5 0 2 . Istoricul N o r m a n N a i m a r k — p l e c â n d d e l a cazul G e r m a n i e i 5 0 1 — p r o p u n e i p o t e z a p o t r i v i t căreia sovietizarea E u r o p e i de E s t şi a G e r m a n i e i O r i e n t a l e . la fel de legitimă. L.4. Oxford Universi­ ty Press. care î n c e a r c ă să s c o a t ă istoria r e c e n t ă de sub clişeele ine­ r e n t e şi d i h o t o m i c e ale Războiului Rece. d u p ă 1 9 4 5 . departe de a face parte dintr-o s c h e m ă pe deplin e l a b o r a t ă anterior. A c e a s t a este perspectiva isto­ riografiei americane revizioniste — c u r e n t istoriografie în esenţă inovativ. p r e p o n d e r e n t r e a c ţ i o n â n d l a a c ţ i u n i ale foştilor aliaţi anglo-americani. î n a c e s t sens. 10. Harvard University Press. J.2. Rethinking Cold War Histoiy. S o v i e t i z a r e a — perspectiva revizionismului istoriografie a m e r i c a n Şi t o t u ş i . 1 9 9 7 . la mijlocul anilor ' 9 0 s-a m a i s t r u c t u r a t o a l t ă per­ spectivă. 1945-1949. îşi d a t o r e a z ă evoluţia m a i c u r â n d cir­ c u m s t a n ţ e l o r c o n c r e t e de la sfârşitul războiului. care n e a g ă e x i s t e n ţ a a c e s t e i premedi­ tări staliniste şi p l a s e a z ă desfăşurarea e v e n i m e n t e l o r m a i c u r â n d sub s e m n u l u n e i evoluţii în t a n d e m . V i c t i m e ei în­ şişi ale propriului lor clişeu m e n t a l .

1 0 . şi în c e a a sovietizării ca m a n i f e s t a r e reactivă a sovieticilor — există a r g u m e n t e valide.Pe u m e r i i lui Marx / 3 3 ! lansarea P l a n u l u i M a r s h a l l (iulie 1 9 4 7 ) ş i a c ţ i u n i l e a m e r i c a n e î n Vestul E u r o p e i ar fi fost p e r c e p u t e ca o clară a m e n i n ţ a r e — şi ar fi atras d u p ă sine crearea C o m i n f o r m u l u i ( s e p t e m b r i e 1 9 4 7 ) . î n n o i e m b r i e 1 9 4 7 ) . î n a n u l u r m ă t o r . din l u n a sep­ . al fiecărui a c t o r al epocii. spre soluţionare. U n p u n c t valid d e c o n v e r g e n ţ ă î n t r e cele d o u ă i n t e r p r e t ă r i privind sovietizarea p o a t e p l e c a din ac­ c e p t a r e a u n e i a x i o m e istoriografice: î n istorie. Potrivit înţelegerilor pe care par­ t e a r o m â n ă le dorea respectate. c o n t r o l â n d B u c u r e ş t i u l şi î n t r e a g a p a r t e de I n c ă î n c r e z ă t o r în faptul că s-ar p u t e a înţelege cu /\rmata Roşie ca şi cu o a r m a t ă aliată. p e 3 0 septembrie 1 9 4 4 . * * * în o p i n i a m e a . guvernul S ă n ă t e s c u a demarat. se p o a t e d i s c u t a c â t a c o n t r i b u i t fiecare a c t . în fiecare dintre cele d o u ă perspective — şi în c e a a premeditării. Ungaria şi R o m â n i a (aproape simultan. ci m a i m u l t e . „materialele şi subzistentele necesa­ re A r m a t e i Roşii care operează în R o m â n i a se procură n u m a i prin guvernul r o m â n . d e generalul G h e o r g h e M i h a i l . l a c a p ă t u l c â t o r v a eta­ pe succesive. guvernului şi C o m a n ­ damentului R o m â n n u m a i prin C o m i s i a S o v i e t i c ă d e Armistiţiu din B u c u r e ş t i " — sau cel puţin aşa spunea ordinul de zi dat către t o a t e unităţile militare. Nu cred că cele d o u ă se ex­ clud cu obligativitate. şeful M a r e l u i S t a t M a j o r al A r m a t e i r o m â n e . R a ţ i u n i l e acestui ordin de zi nu s u n t greu de b ă n u i t : p ă t r u n s ă pe teritoriul R o m â n i e i . n i c i o d a t ă u n efect nu are în u r m a sa o singură c a u z ă . Parametrii ocupaţiei militare sovietice t e m b r i e 1 9 4 4 . 5 . care dă ordine de distribuţie ( . un program m e n i t a n e t e z i asperităţile nedorite din­ tre A r m a t a sovietică şi c e a r o m â n ă . ) . . U n g a r i e i şi P o l o n i e i . ci că m a i c u r â n d este o p r o b l e m ă de d o z ă — a n u m e . . Cererile Arma­ tei Sovietice se vor prezenta. a C e h o s l o v a c i e i . desfi­ inţarea opoziţiei politice în Polonia. la a c e s t proces general al sovietizării care a cuprins j u m ă t a t e a e s t i c ă a c o n t i n e n t u l u i . î n l ă t u r a r e a m o n a r h i e i din R o m â n i a sau c o m u n i z a r e a deplină.

evident. în buni şi răi d u p ă c u m s p u n e a o d o g m ă p o l i t i c ă pe care ei nu t r e b u i a u s-o înţeleagă.332/ADRIAN CIOROIANU E s t şi S u d a ţării. prin p r e z e n ţ a soldatului sovietic în satele ş i târgurile R o m â n i e i . i n t r a u î n c o n t a c t d e fapt d o u ă culturi p o l i t i c e : c e a t r a d i ţ i o n a l ă . 5 0 4 5 0 3 .. la scara ţării a c e s t a era d o a r vârful vizibil al u n u i aisberg. fără o pregătire serioasă în afara umanismului comunist pe care-1 asi­ m i l a s e r ă în ş c o a l a p r i m a r ă (şi care. C o n f o r m u n e i alte situaţii c e n t r a l i z a t e . voi. p o a t e c ă m u l ţ i dintre e i s e a ş t e p t a u l a m a i m u l t ă r e c u n o ş t i n ­ ţ ă din p a r t e a u n u i p o p o r care-i privea m a i degrabă c u suspiciune ş i t e a m ă .1 4 9 .. Î n c ă l c â n d acordul c o m u n . Român ia. A r m a t a sovietică se c o m p o r t a efectiv ca o arma­ t ă d e o c u p a ţ i e . prin care orice m a t e r i a l n e c e s a r ar fi t r e b u i t c e r u t pe cale oficială guvernului. Armata Roşie în România 1944-1958. Aurel Sergiu Marinescu. I n c i u d a n u m e r o a s e l o r p u n c t e c o m u n e . m o r ţ i sau r ă n i ţ i 5 0 3 . Ed. Bucureşti. î m p ă r ţ e a l u m e a . d o a r î n lunile s e p t e m b r i e ş i o c t o m b r i e 1 9 4 4 . 8 7 . fuseseră jefuite 1 1 2 1 de d e p o z i t e şi 22 1 0 3 l o c u i n ţ e par­ ticulare şi. o p e r â n d rechiziţii forţate. 1 2 3 . Vremea. ci doar s-o î n v e ţ e pe de r o s t ) . c o n s e r v a t o a r e . C o n v i n ş i t o t o d a t ă c ă a u i n t r a t î n R o m â n i a c a elibera­ tori. p. devastări ale u n o r bu­ nuri ale statului şi jefuiri ale proprietăţii private.. dintre cele d o u ă popoare. 2 0 0 1 .2 5 februarie 1 9 4 5 . fuseseră a t a c a t e şi jefuite 1 1 6 1 de f e r m e şi c o n a c e 5 0 4 . Desigur. soldaţii şi — deseori — ofiţerii A r m a t e i sovietice s e c o m p o r t a u c a p e t e r i t o r i u i n a m i c . fără n u a n ţ e . şi c e a improvizată. d e a s e m e n e a . Un r a p o r t oficial al I n s p e c t o r a t u l u i G e n e r a l al J a n d a r m e r i e i din 9 m a r t i e 1 9 4 5 in­ v e n t a r i a z ă . c u tradiţie isto­ rică. u n n u m ă r d e 1 8 9 d e agresiuni săvârşite d e ostaşii A r m a t e i sovie­ t i c e n u m a i î m p o t r i v a ostaşilor sau j a n d a r m i l o r r o m â n i . aceşti soldaţi capabili de e r o i s m e şi de sacrificii i m e n s e (pe care A r m a t a R o ş i e le-a şi f ă c u t ) s i m ţ e a u că nu m a i p o t fi opriţi în d r u m u l l o r spre B e r l i n . majorita­ t e a soldate c u s c h i m b u r i d e focuri d e a r m ă . D e ­ sigur. avuseseră l o c 8 2 8 d e devastări ale u n o r sedii de stat. d e c l a m a t o r i e Scurtu (coord. p. p e n t r u p e r i o a d a 2 8 august 1 9 4 4 .). este de d a t o r i a n o a s t r ă să î n ţ e l e g e m psihologia soldatului so­ v i e t i c : î n c e a m a i m a r e p a r t e copii d e ţ ă r a n i d e p e teritoriul U R S S . 1. î n 1 9 4 4 . Retragerea. c u reguli m a i c u r â n d ferme a R o m â n i e i rurale.

a c e ş t i nse (pe care A r m a t a ^ • o p r i ţ i î n d r u m u l lor : R o m â n i a ca elibera­ şi m u l t ă recunoştin.Mrabă cu suspiciune • n u n e . d e c l a m a t o r i e r :-:49.. Este vorba despre transporturile de bunuri industriale şi bunuri de con­ s u m pe care guvernul Ion Antonescu le-a făcut din ţinuturile sovietice ocupate. ca pradă de război — sau. 3 5 1 5 t o n e t u t u n ş i 3 6 2 8 1 0 0 0 ţ i g a r e t e d e t u t u n ş. ca despăgubire pen­ tru raptul Basarabiei din iunie 1 9 4 0 .a. A c e l a ş i o r d i n de z i a l generalului M i h a i l din 3 0 s e p t e m b r i e 1 9 4 4 spunea: „Arma­ ta. . u n u l dintre c o n d e i e l e cele m a i radicale ai presei c o m u n i s t e a m o m e n t u l u i . 2 0 0 0 va­ g o a n e p r o d u s e a l i m e n t a r e diferite. t o t o d a t ă .ă p o l i t i c ă pc care e pe de r o s t ) . U n r a p o r t oficial din 9 m a r t i e 1 9 4 5 in— _ 5 februarie dbr r o m â n i . p r e z e n t a (evi­ dent. . r.5. la nevo­ ie c h i a r recurgând la a r m e . cu o circulară ce atrăgea a t e n ţ i a ofiţerilor şi subofiţerilor r o m â n i să evite — în discuţiile di­ recte sau în cele t e l e f o n i c e — orice r e m a r c i c a u s t i c e la adresa Ar­ m a t e i sovietice şi le o r d o n a acestora. 1. voi. pre­ venirea acelor i n c i d e n t e care ar fi p u t u t t r e c e drept p r o v o c a t e de c o m p o r t a m e n t u l sau c o m e n t a r i i l e militarilor r o m â n i .1 Confruntări statistice în paralel. O b u c a t ă de v r e m e . izolaţi sau în grupuri. . cu cifre a m e ţ i t o a r e . în explicaţia românească a epocii. în t i m p u l răz­ boiului antisovietic. fără .oărţea lumea. cu reguli m a i iprovizată.-ţizibil al u n u i aisberg. din surse s o v i e t i c e ) u r m ă t o a r e a situaţie: „Căci i a t ă p a g u b e l e p r i c i n u i t e d e d i c t a t o r i i « r o m â n i » U n i u n i i Sovieti­ c e 5 0 6 : p e s t e 1 0 0 0 0 0 0 t o n e cereale. presa c o n t r o l a t ă de c o m u n i ş t i de la B u c u r e ş t i dez­ volta. 5 5 3 2 0 v a g o a n e zahăr. 5 0 6 j 0 5 norţi sau r ă n i ţ i . t e z a „jafului" pe care-1 făcuse statul ro­ m â n — prin soldaţii A r m a t e i r o m â n e — în U R S S . c u tradiţie istoj l d a t u l u i sovietic î n in c o n t a c t de fapt atoare. U R S S . Retragerea. Ed. 5 3 9 6 t o n e piei. N i c o l a e M o r a r u . sau alţi indivizi care u t i l i z â n d fraudulos u n i f o r m a sovietică v o r î n c e r c a să ridice cu forţa sau să jefuiască b u n u r i l e S t a t u l u i sau p a r t i c u l a r e " 5 0 5 . A r m a t a r o m â n ă a î n c e r c a t să o p u n ă rezis­ t e n ţ ă acestui t r a t a m e n t oferit de aliatul sovietic. p o l i ţ i a şi j a n d a r m e r i a se v o r o p u n e cu u l t i m a energie.). uniist pe care-1 asir. România. î n Scurtu (coord. 4 0 0 0 0 0 b u c ă ţ i a n i m a l e . î n faţa avalanşei d e i n c i d e n t e r a p o r t a t e p e t o t cuprinsul ţării. -. p. 10.. lunile s e p t e m b r i e T stări ale u n o r sedii 1 0 3 l o c u i n ţ e parreruite 1 1 6 1 de ferme c m a t e r i a l n e c e s a r ar fi pldaţii şi — deseori — •c teritoriu i n a m i c .e teritoriul i :.Pe imeni lui M a / 333 ana efectiv ca o arma:: Mări ale u n o r bu­ r a t e . cel puţin. în cazurile c â n d ostaşi sovietici. 1945. Se î n c e r c a astfel. 9 2 . D e ­ ş i r ologia soldatului so. să explice şi t r u p e i de ce t r e b u i e să facă acelaşi lucru. generalul M i h a i l revine pe 9 o c t o m b r i e . Propaganda procomunistă avea nevoie de o m o l o g a r e a acestei teze. a 1944-1958.. p s t a ş i i A r m a t e i soviemajorita503 şi fără nici o regulă precisă în afara o b e d i e n ţ e i p o l i t i c e a acestei ar­ m a t e c o m u n i s t e v e n i t e dinspre R ă s ă r i t .

2 8 6 l o c o m o t i v e . în c o n t e x t u l a c e s t o r a c t e d e revanşă i n t e r s t a t a l e . pe o N si» Ca ţâr: i: arme.. De c e a l a l t ă parte. 4 2 8 4 v a g o a n e de grâu. 5 0 7 N. p. t o t a ­ lul jafului sovietic s e cifra l a 5 0 7 9 0 7 4 0 6 dolari. 3 9 0 0 va­ goane de porumb. la s u m a de 3 9 2 0 . . II. întreţi­ n e r e a a r m a t e i e t c . 508 Marinescu. 1 5 9 5 9 stupi d e albine"507. Moraru. O C a princi n u m ă r a . v e r i d i c i t a t e a a c e s t o r cifre. cifrele r o m â n e ş t i referitoare la „jaful" sovie­ t i c s u n t l a fel d e i m p r e s i o n a n t e . < dezmembrate ir Expresie a raportului m e r e u discutabil dintre s t a t i s t i c ă şi poli­ t i c ă . 12 0 0 0 vagoane fân. VN.CIOROIANU ţ a r ă a u fost a d u s e 2 0 0 0 v a g o a n e m a ş i n i ş i i n s t a l a ţ i i . la sfârşitul anului 1 9 4 6 cheltuielile t o t a l e ale R o m â n i e i legate d e aplicarea armisti­ ţiului s e ridicau. că p forţa a r m a t ă ia S t a t u t u l .). 10. ) se ridicau la o s u m ă cu p u ţ i n m a i m a r e .a. n u era cel m a i co­ m o d lucru c u p u t i n ţ ă . A c o n s t r u i o frăţie de a r m e î n t r e soldaţii r o m â n i şi sovietici. iar U n r e r această natură. 3. U n m e m o r i u î n t o c m i t d e C o m i ­ sia R o m â n ă p e n t r u Aplicarea A r m i s t i ţ i u l u i ( a n i m a t ă d e M i h a i l G h e l m e g e a n u . 2 3 7 1 a u t o m o b i l e . 3 2 0 0 vagoane ovăz. 19 februarie 1 9 4 6 . 2 1 0 3 2 4 d e porci ş i 7 4 8 5 3 0 d e o i l u a t e din R o m â n i a prin forţă şi trimise în U R S S . Potrivit u n o r calcule din 1 9 4 7 . 7 2 5 6 v e h i c u l e auto. în să p ă r ă s e a s c ă rea nou-impus putere a u n o r decizie de la 1 T r a t a t u l de s e m n a t la Paris zile p e n t r u n rezerva dreptul gurată legătura c i riografia europeai privire la raţiun Austria a î n t ă r a acestui document m a t e i sovietice in c o n t e x t . t o a t e celelalte cheltuieli ale statului r o m â n ( a d m i n i s t r a ţ i a civilă. 1 7 a u t o m o t o a r e . 4 6 6 0 3 care ş i c ă r u ţ e . des« o c u p a ţ i e este s e m n a r e a între j trul d e E x t e r n e ambasadorul. 8 9 . 1 3 9 6 d e m o t o c i c l e t e . 4 1 8 2 miliarde lei. 5 2 8 0 v a g o a n e . S i m i o n O e r i u ş. s o C o n v e n ţ i i ref era stabilită obli m a t e .5. la fel. în c o n d i ţ i i l e de a t u n c i . adresat m i n i s t r u l u i d e E x t e r n e G h e o r g h e T ă t ă r e s c u şi C o m i s i e i A l i a t e de C o n t r o l oferea — pe 26 aprilie 1 9 4 5 — u r m ă t o a r e l e cifre: 2 5 4 4 6 5 d e cai. 10. 1 miliarde lei. A ş a c u m a m i n t e a m a n t e r i o r (vezi cap. la n naţi în R o m dar efectul era ele î n s e l e în După înch mai 1 9 4 5 .).. Armata Roşie. salarii. 509 Ibidem.2. p e n t r u p e r i o a d a t r e c u t ă d u p ă s e p t e m b r i e 1 9 4 4 . era p r a c t i c i m p o s i b i l de verificat. 9 1 . 2 3 9 t r a c t o a r e — t o a t e l u a t e d e sovietici d u p ă p ă t r u n d e r e a î n R o m â n i a 5 0 8 . 2 4 4 8 1 0 d e vite... p. spre c o m p a r a ţ i e .2. „ U R S S şi popoarele mici". s u m ă din care n u m a i a u t o v e h i c u l e l e r e ţ i n u t e d e sovietici ş i trimise î n U R S S va­ lorau 1 4 2 0 4 0 0 0 d o l a r i 5 0 9 . 4 3 6 1 d e b i c i c l e t e . A c e s t r a p o r t s p u n e m u l t e despre c o s t u l — i m p u s păr­ ţii r o m â n e — al a c e s t e i alianţe. 13. p.

O s t a ţ i o n a r e r e g l e m e n t a t ă aproximativ C a p r i n c i p a l i n s t r u m e n t a l o c u p a ţ i e i sovietice. n u era cel m a i co11 3 9 6 de motociclete. p i r a ţ i e . o d a t ă c u s e m n a r e a î n t r e guvernul R P R ( r e p r e z e n t a t . K a v t a r a d z e ) a u n e i C o n v e n ţ i i referitoare l a s t a ţ i o n a r e a t r u p e l o r sovietice. l a mijlocul anului 1 9 4 6 . î n funcţie d e i n t e r p r e t a r e ) . Polonia şi Cehoslovacia nu cunoşteau limită de această natură. d e minis­ trul d e E x t e r n e A n a P a u k e r ) ş i guvernul U R S S ( r e p r e z e n t a t d e a m b a s a d o r u l sovietic la B u c u r e ş t i Serghei I. 4 1 8 2 ie c o s t u l — impus pări români şi sovietici. în mt. U n i u n e a S o v i e t i c ă îşi rezerva dreptul de a le p ă s t r a d e o c a m d a t ă pe l o c . dar efectul era acelaşi: i n t i m i d a r e a a u t o r i t ă ţ i l o r r o m â n e .. i e sovietici d u p ă calcule din 1 9 4 7 . pe o b a z ă oficială şi m u t u a l a c c e p t a t ă . t o t a _• ri. î n c o n t e x t . I 9 februarie 1 9 4 6 . 3 9 0 0 va_ 00 v a g o a n e fân. 15 9 5 9 stupi de 1 0 . 2 8 6 locomotive. dintre statistică şi poli^ B e a t u n c i . M a i precis. a m â n a r e a s e m n ă r i i acestui d o c u m e n t a favorizat în m o d decisiv „ s e d e n t a r i z a r e a " Ar­ m a t e i sovietice î n z o n a d e c o n t r o l p o l i t i c a M o s c o v e i . sumă din care • t r i m i s e î n U R S S vaiă sfârşitul anului . cu atât mai mult cu cât forţele lor armate fuseseră distruse sau dezmembrate în război. T r a t a t u l de P a c e dintre R o m â n i a şi P u t e r i l e A l i a t e şi A s o c i a t e s e m n a t l a Paris p e 1 0 februarie 1 9 4 7 d ă d e a u n t e r m e n d e 9 0 d e zile p e n t r u retragerea a c e s t o r trupe. p e n t r u a-i fi asi­ gurată legătura cu z o n a de o c u p a ţ i e sovietică din Austria. c ă potrivit T r a t a t u l u i d e Pace. zt irdicarea armistik c â septembrie 1 9 4 4 . în m o d cert. 2 . D e r e ţ i n u t .iui de E x t e r n e . D u p ă î n c h e i e r e a celui de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l (pe 8 sau 9 m a i 1 9 4 5 . în isto­ riografia e u r o p e a n ă c o n t e m p o r a n ă există o d e z b a t e r e n o t a b i l ă cu privire l a raţiunile p e n t r u care T r a t a t u l d e Pace dintre U R S S ş i Austria a î n t â r z i a t a t â t de m u l t . din m o t i v e care ţ i n e a u de susţine­ rea nou-impusului guvern G r o z a şi de o p o r t u n i t a t e a aducerii la p u t e r e a u n o r guverne p r i e t e n e în t o a t e ţările din jur. c a z ă r m i l e n e c e s a r e .ii. 2 4 4 8 1 0 de •axe din R o m â n i a prin a n e d e grâu. factorii de decizie d e l a M o s c o v a a u î n t â r z i a t a c e a s t ă repatriere. 5 1 0 . circa 1 4 5 0 0 0 d e soldaţi staţio­ n a ţ i î n R o m â n i a ( n u m ă r u l v a s c ă d e a d u p ă 1 9 5 0 l a cea. era stabilită obligaţia R o m â n i e i de a p u n e la dispoziţia a c e s t e i ar­ m a t e . . S t a t u t u l . 5 . destul de fragil r e g l e m e n t a t o r i c u m . salarii. Ca ţări învinse şi ele. A r m a t a R o ş i e n u m ă r a .1 " r o l oferea — pe 26 B d e cai.Pe umerii lui Marx j 3 3 5 r . era p r a c t i c t la „jaful" sovie^ B întocmit d e ComiH : «animată d e M i h a i l viv. i n t r a t e ele însele în plin proces de vasalizare). 3 0 0 0 0 . t o t u ş i . întreţipuiin m a i mare.t. t o a t e celelalte i : ă. A r m a t a R o ş i e a r f i t r e b u i t să p ă r ă s e a s c ă R o m â n i a — dar. Bulgaria era restrânsă la 65 0 0 0 de oameni sub arme. al t r u p e l o r de o c u p a ţ i e este adus î n discuţie p e 2 6 d e c e m b r i e 1 9 4 8 . î n a c e s t c a z . R o m â n i a avea l i m i t a t ă forţa a r m a t ă l a 1 3 8 0 0 0 d e o a m e n i 5 1 0 . iar Ungaria la 70 0 0 0 .

România. T i m i ş o a r a . d i n c o l o d e o r i c e eschive declarative — .. c â m p u r i de i n s t r u c ţ i e . B u c u r e ş t i . la rându-le. D o c u m e n t e l e p r o b e a z ă o c o n t i n u ă ridicare a p r o b l e m e i ocupării cazărmilor. potrivit u n e i r e g l e m e n t ă r i din s e p t e m b r i e 1 9 5 0 . „specialiştii" sovietici b e n e f i c i a u în m o d gratuit de lo­ c u i n ţ e m o b i l a t e . într-o m a n i e r ă i m p l i c i t ă .). ca şi o discri­ m i n a r e p o z i t i v ă e v i d e n t ă în privinţa c o n d i ţ i i l o r de v i a ţ ă asigurate ofiţerilor sau consilierilor sovietici — p o t r i v i t acordului din 8 iu­ lie 1 9 4 9 . p. guvernul R P R s e obliga. C r a i o v a . să p l ă t e a s c ă gu- 511 Scurtu (coord. singura ţ a r ă din b l o c încon­ j u r a t ă n u m a i de s t a t e care. T e c u c i . B r ă i l a . Retragerea. telefon e t c . D e v e n e a ast­ fel clar. m i j l o a c e d e t r a n s m i s i u n i e t c 5 1 1 . î n plus. erau regle­ m e n t a t e o serie de tarife — chirii p e n t r u l o c u i n ţ e sau alte clădiri. au u r m a t alte acorduri — p e n t r u aprovizionare. răspân­ dite relativ e c h i t a b i l în t o a t e regiunile ţării ( a c e s t echilibru. A c e s t e salarii erau s c u t i t e d e i m p o z i t e l e r o m â n e ş t i . şi din m o t i v u l că R o m â n i a era. S i g h e t . p e n t r u t r a n s p o r t u r i e t c . ) şi servicii m e d i c a l e . înfiinţarea Consiliului de Ajutor E c o n o m i c Reciproc ( C A E R ) în i a n u a r i e 1 9 4 9 a î n t ă r i t b a z a a c e s t e i c o m u n i u n i de destin î n t r e so­ c i e t ă ţ i l e d i n E s t . servicii c o m u n a l e ( l u m i n ă . t r e b u i e r e ţ i n u t că n e î n ţ e l e g e r i la nivelul c e l o r d o u ă a r m a t e au e x i s t a t m e r e u . 171.. plus un salariu l u n a r care le era depus în zilele de 10 şi 25 ale lunii în c o n t u l R e p r e z e n t a n ­ ţ e i c o m e r c i a l e a U R S S d e l a S o v r o m b a n c 5 1 2 . D i n t r u p e de o c u p a ţ i e — c e e a ce şi era. I n anexele a c e s t u i d o c u m e n t . in anii u r m ă t o r i . Braşov.. C o n s t a n ţ a . 512 Ibidem.336/ADRIAN CIOROIANU localuri de serviciu. . t r a n s p o r t u l din şi în U n i u n e a S o v i e t i c ă al lor şi al familiilor era p l ă t i t de statul r o m â n . p. într-adevăr. A r m a t a sovietică s e pregătea s ă de­ v i n ă scutul î n u m b r a c ă r u i a n o u l m o d d e v i a ţ ă r ă s ă r i t e a n u r m a s ă se dezvolte plenar. aerodromuri. c h i a r şi în anii celei m a i clare d e p e n d e n ţ e servile a R o m â n i e i . apă. că ruşii se p r e g ă t e a u aici pentru o î n d e l u n g a t ă şedere. D i n c o l o de t o a t ă frazeologia d i s e m i n a t ă din c o n s i d e r e n t e ofi­ ciale şi politice în presa regimului. Iaşi. p e n t r u energie e l e c t r i c ă sau aprovizionare c u a p ă e t c . O r a d e a — a c e s t e oraşe şi c â t e v a altele a u oferit d e c o r u l p e n t r u b a z e l e a c e s t o r trupe. construiau socialismul). 2 0 3 . G a l a ţ i .

la Serviciul de C o n t r a i n f o r m a ţ i i al A r m a t e i .. Bucureşti.. n u m ă r u l consilierilor so­ vietici plasaţi î n structurile A r m a t e i populare r o m â n e . material prezentat la Conferinţa internaţională România and the Warsaw Pact. guvernul r o m â n reitera o cerere f o r m u l a t ă în s e p t e m b r i e 1 9 4 9 referitoare la livrarea de e c h i p a m e n t m i l i t a r sovietic. „drept c o m ­ pensare p e n t r u pierderea care rezultă p e n t r u i n s t i t u ţ i a sau între­ prinderea respectivă sovietică. la D i r e c ţ i a pregătirii de luptă a armatei. Retragerea. p. Totuşi. p. pe lângă Serviciul geografic şi la C o m i s a r i a t e l e M i l i t a r e e t c . Mihai Macuc. p r o p u n e r i care în şedinţe s u n t a c c e p t a t e . 2 0 0 2 . Un d o c u m e n t din 9 ianuarie 1 9 5 0 — re­ zultat a l u n e i şedinţe a Secretariatului C C a l P M R î n care G h e o r ­ ghiu-Dej. 515 Scurtu (coord. A n a Pauker. Lt. î n u n e l e cazuri. Consilierii despre care vorbeşte această notă informativă sunt cei patru plasaţi pe lângă Ministerul Industriei Alimentare. n u t o ţ i a c e ş t i consilieri sovietici e r a u m u l ţ u m i ţ i d e c e găseau î n R o m â n i a . România.).2 0 7 . t i m p în care respectivii l o c u i a u cu familia la h o t e l . E m i l B o d n ă r a ş ş. Potrivit estimărilor istoricilor militari. ca u r m a r e a delegării specialiştilor săi în s t r ă i n ă t a t e " 5 1 3 . dar în practică nu sunt a p l i c a t e " 5 1 6 .. nu au depăşit n u m ă r u l de 1 5 0 — ei fiind ofiţeri de diferi­ te grade şi s p e c i a l i z ă r i 5 1 4 . Ibidem. Case Studies of România and Czechoslovakia". Col.Pe umerii iui Marx / 3 3 7 vernului sovietic î n t r e 2 0 0 0 ş i 4 0 0 0 d e ruble p e n t r u fiecare spe­ cialist sovietic î m p r u m u t a t în r a p o r t cu calificarea sa. 2 0 6 . 516 Ibidem. Cu aceeaşi ocazie. A c e s t ajutor frăţesc. între 1 9 4 5 şi 1 9 5 8 . „Dissent within the Warsaw Pact. p r e c u m şi alta privind t r i m i t e r e a la şcolile şi A c a d e m i i l e M i l i t a r e din U R S S a unui n u m ă r de 3 2 0 de elevi şi ofiţeri r o m â n i „în vederea grăbirii procesului de formare de cadre militare de tip n o u " 5 1 5 . 2 1 1 . dezinteresat. alţii se p l â n g e a u că „fac p r o p u n e r i în legătură cu î m b u n ă t ă ţ i r e a mun­ cii M i n i s t e r u l u i . 514 513 . pe lângă toa­ te Şcolile M i l i t a r e . aduseseră elogii consilie­ rului principal K o l g a n o v p e n t r u ajutorul d a t de sovietici în reorga­ nizarea a r m a t e i R P R — a m i n t e ş t e câteva dintre posturile strategi­ ce în care a c ţ i o n a u aceşti consilieri: pe lângă cele 4 A c a d e m i i M i l i ­ tare din ţară. 1955-1989. p.a. 3-6 oct. asigurarea l o c u i n ţ e i s e a m â n a nedefinit. avea aşa­ dar preţul său. dar nu există date din care să rezulte că la alte ministere situaţia ar fi fost diferită. 2 1 3 .

în o c a blicii D e m o c r a t D i n raţiuni suri defensive . Congressional Quarterly Inc.). sub o u m b r e l ă de sară cu c â t . Războiul din C o r e e a — p r o b a d e m a t u r i t a t e a comunismului mondial 1P) reşedinţele a m e r i c a n H a r r y S. D a n e m a r c a . 4 2 . 5 1 9 Ulterior: nia (6 mai 1 9 5 5 K . C A E R . de către W i n s t o n Churchill. b a z e l e politicii faţă d e U R S S î n c e e a c e s e va n u m i doctrina Truman de îngrădire a c o m u n i s m u l u i îşi au origi­ n e a într-un articol p u b l i c a t în n u m ă r u l din iulie 1 9 4 7 al revistei Foreign Affairs. 6 .1 9 5 3 ) a pus în cadrele Războiului Rece trei repere care.338 /ADRIAN CIOROIANU R a c i l e l e sistemului — a n g a j a m e n t e fără acoperire. luate î m p r e u n ă . ca această beţie c u t ă în faţa activi t o c m a i se intorsesi brie avusese l o c i ma germană) „ar fi greşit şi tirile febrile i 51S p e n t r u | Enciclopedic. nie. T r u m a n ( c a ani de m a n d a t . cap.ui — ajunsese tali t u t e l a s e r ă la Bonn. Norvegia. Fiecare dintre aceste m i ş c ă r i ale liderului lumii libere a avut c o n s e c i n ţ e l e sale — şi în egală m ă s u r ă răspunsul. da.. sub a cărui s e m n ă t u r ă de camuflaj (. T r a t a t u l Atlant şi era rezultatul linului518 (impusă i a m e r i c a n i printr. C u m am a r ă t a t m a i sus (v.u l ( 1 9 4 9 ) . In c e e a ce-i priveşte p e a m e r i c a n i . 9. ii) P l a n u l M a r s h a l l ( a m b e l e î n 1 9 4 7 ) ş i iii) O r g a n i z a ţ i a Tratatului Atlanticului d e N o r d ( N A T O ) . I 1 9 4 5 . K e n n a n s p u n e a c ă „pe t e r m e n lung. ediţia a Il-a. spre U R S S testaseră m o n o p o l u l ameri» In inima Eun '. răbdă­ t o a r e dar ferme şi vigilente îngrădiri [«containment»] a t e n d i n ţ e l o r ruse de e x p a n s i u n e " 517 Berlinului care a bertatea zonei). Doctina Brejnev a suveranităţii l i m i t a t e ( 1 9 6 8 ) .PCl) se afla G e o r g e F. b i r o c r a ţ i e stearpă şi o suverană delăsare în grija statului-patron — se î n t o r ­ c e a u astfel î m p o t r i v a c e l o r care i m p l a n t a s e r ă sistemul. sun­ t e m puşi în situaţia de a avea dificultăţi în a t r a t a cu ruşii" şi opi­ na că „principalul e l e m e n t al oricărei politici a S t a t e l o r U n i t e faţă de U n i u n e a S o v i e t i c ă trebuie să fie a c e e a a u n e i susţinute. p. în m o d n e c o n v e n ţ i o n a l î n c e p u t u l R ă z b o i u l u i R e c e e s t e legat de declaraţia făcută pe 5 m a r t i e 1 9 4 6 la F u l t o n . în lagărul sovie­ t i c : C o m i n f o r m u l ( 1 9 4 7 ) . şi aliaţii săi ca tal. 1 9 8 6 .1 1 0 . . 517 *** -Ţng sovjet jjnion. ca fiind si se înţelege.2. K e n n a n . au oferit c o l o a n a vertebrală a rezistenţei O c c i d e n ­ tului în faţa a m e n i n ţ ă r i i c o m u n i s t e : i) Doctrina Truman de stopare a e x p a n s i o n i s m u l u i sovietic. M i s s o u r i . în acel m o m e n t expert în p r o b l e m e de sovietologie al D e p a r t a m e n t u l u i de S t a t şi viitor — din 1 9 5 2 — ambasa­ d o r a l S U A l a M o s c o v a . m a i apoi. î n \dziunea lirica a m e r i c a n ă | tr-o frauduloaî nist. T r a t a t u l d e l a Varşo­ via şi. graţie c ă r u i a sin­ t a g m a cortina de fier a i n t r a t în t e r m i n o l o g i a p o l i t i c ă . Washing­ ton.

G h e o r g h i u . Pe 8 d e c e m b r i e 1 9 4 9 .ir.F. Washing- Pentru detalii.. Thomas Parrish. u n d e la sfârşitul lui n o i e m ­ brie avusese l o c o consfătuire a C o m i n f o r m u l u i legată de proble­ m a g e r m a n ă ) spunea: „ar fi greşit şi p r i m e j d i o s p e n t r u c a u z a păcii să se s u b a p r e c i e z e pregă­ tirile febrile ale p u t e r i l o r i m p e r i a l i s t e . c u c a p i t a l a l a B o n n . b i r o c r a ţ i e . r:Quarterly Inc. Italia.11 f a m b e l e în 1 9 4 7 ) •iui de N o r d ( N A T O ) .-. î n o c t o m b r i e 1 9 4 9 . 36 ş. Norvegia. D a n e m a r c a . po­ litica a m e r i c a n ă de îngrădire a c o m u n i s m u l u i era p r e z e n t a t ă .. spre surpriza lor n e p l ă c u t ă . r .:>unent»] a t e n d i n ţ e l o r lumii libere a avut c e e a a u n e i susţinute.uiui-patron — se întorsistemul. v. s p u l b e r â n d monopolul american. : ditică. Univers Enciclopedic.urm. O l a n d a şi Portugalia şi S t a t e l e U n i t e 5 1 9 se p u n e a u sub o u m b r e l ă de s e c u r i t a t e c o m u n ă — aparent. 3 1 8 .urm. t o a t e aceste mă­ suri defensive ale lumii libere au fost i n t e r p r e t a t e de către U R S S şi aliaţii săi ca s e m n e ale unui „revanşardism" r ă z b o i n i c occiden­ tal. Germa­ nia (6 mai 1 9 5 5 ) . r r o b l e m e de sovietorr. P r i n a c e s t t r a t a t î n e s e n ţ ă defensiv. în lagărul sovie: . printr-o frauduloasă inversare de t e r m e n i specifică discursului c o m u ­ nist.. Islanda. p r o b l e m a g e r m a n ă — după b l o c a d a Berlinu­ lui •— ajunsese la t e m p e r a t u r i î n a l t e : în m a i 1 9 4 9 . Luxemburg. se înţelege. Tratatul de la Varşo- Beranităţii l i m i t a t e ( 1 9 6 8 ) . R o m â n i a . c u c a p i t a l a l a B e r l i n .D e j (care t o c m a i se întorsese de la B u d a p e s t a . aliaţii occiden­ tali tutelaseră apariţia R e p u b l i c i i Federale G e r m a n i a . Enciclopedia Războiului Rece. ca aliat fidel ce î n c ă era nu s-a p u t u t sustrage de la această b e ţ i e declarativă. şi 2 2 0 ş. In c e e a ce-i ţi de U R S S în c e e a ce se munismului îşi au origiiin iulie 1 9 4 7 al revistei zrl iz camuflaj se afla -••r. . ^Hpă a rezistenţei O c c i d e n \ Doctrina Truman de stopare . p. spartă d e a m e r i c a n i printr-un p o d aerian de a l i m e n t a r e a z o n e i vestice a Berlinului care a a r ă t a t d e t e r m i n a r e a S t a t e l o r U n i t e de a p ă s t r a li­ i := -aturitate b e r t a t e a z o n e i ) . a S t a t e l o r U n i t e faţă :. î n f r u n t e c u S t a t e l e U n i t e ale ^ B a n ( c a ani d e m a n d a t . C a n a ­ da.. F r a n ţ a . .-r — din 1 9 5 2 — ambasan e a că _pe t e r m e n lung. într-o expunere fă­ c u t ă în faţa activului de b a z ă al partidului. . Ed. sunli: . In i n i m a Europei. Bucureşti. hă Rece trei repere care. ca fiind similară cu o s u b m i n a r e a păcii m o n d i a l e . în v i z i u n e a lui S t a l i n şi a corifeilor săi din E s t u l subjugat. trata cu ruşii" şi opi-. răbdă- IERULUI rl r l s r u n s u l . graţie căruia sinr :. 2 0 0 2 . Belgia. M a r e a Britanie.'. p e 2 3 s e p t e m b r i e 1 9 4 9 U R S S testaseră c u succes p r i m a lor b o m b ă a t o m i c ă . . umerii lui Marx / 3 3 9 T r a t a t u l A t l a n t i c u l u i de N o r d a fost s e m n a t pe 4 aprilie 1 9 4 9 şi era rezultatul direct al t e m e r i i inspirate de blocada sovietică a Ber­ linului518 ( i m p u s ă î n t r e 3 1 m a r t i e 1 9 4 8 ş i 1 2 m a i 1 9 4 9 .Pe : fără acoperire. J l 9 Ulterior au aderat Turcia şi Grecia (pe 25 februarie 1 9 5 2 ) şi R. U R S S a răspuns prin crearea R e p u ­ blicii D e m o c r a t e G e r m a n e . cu a t â t m a i nece­ sară c u cât. D i n raţiuni propagandistice lesne de evaluat. C u m econvenţional începutul -acută pe 5 m a r t i e 1 9 4 6 uxchill.:.

politica imperialiştilor devine tot mai aventuroa­ să şi nebunia războinică îi cuprinde din ce în ce mai m u l t " 5 2 0 . în m o d evident. C o n s i l i u l de s e c u r i t a t e al O N U a fost pus în i m p o s i b i l i t a t e a de a lua v r e o m ă s u r ă efectivă — delegaţia sovietică t o c m a i a b s e n t a de la şedin­ ţă. Pe 14 februarie 1 9 5 0 . iar a m e r i c a n i i la S u d . P u n c t u l nevralgic s-a c h e m a t C o r e e a . L a sfârşitul celui de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l . U n i u n e a S o v i e t i c ă s e m n a s e u n a c o r d d e ajutor reciproc d e 3 0 d e ani c u n o u i n s t a l a t u l regim c o m u n i s t a l lui M a o Z e d o n g din C h i n a d e v e n i t ă „populară" (R.c o r e e n e a u t r e c u t paralela 3 8 . p e 2 7 iunie p r e ş e d i n t e l e T r u m a n a c e r u t C o n g r e s u l u i S U A să declare r ă z b o i Gheorghiu-Dej. Dimpotri­ vă. C h i n e z ă a fost p r o c l a m a t ă pe 1 o c t o m b r i e 1 9 4 9 ) . d u p ă m o d e l u l de­ m o c r a ţ i e i o c c i d e n t a l e — a d e v e n i t o realitate.. p e n i n s u l a a fost divizată de-a lungul paralelei d e 3 8 ° l a t i t u d i n e n o r d i c ă : sovieticii a u p r e l u a t c o n t r o l u l deasupra a c e s t e i linii.340/ADRIAN CIOROIANU Americii şi Anglia.. în vederea provocării unui nou război. (. din c a u z a refuzului sovietic de a a c c e p t a ( d u p ă u n p l a n a l O N U ) alegeri libere î n a m b e l e t e r i t o ­ rii.P. d u p ă u n plan p r e m e d i t a t .. 2 8 3 . şi C o r e e a de S u d . C o n v o c a t i m e d i a t . cu sprijinul t e h n o l o g i c şi cu acordul t a c i t al M o s c o v e i şi. negocierile p e n t r u reunificarea C o r e e i au e ş u a t — în p r i m u l rând. î n c o n d i ţ i i l e predării t r u p e l o r j a p o n e z e . î n c h i p d e p r o t e s t faţă d e faptul c ă O N U n u a c c e p t a s e c a m e m ­ b r ă R e p u b l i c a P o p u l a r ă C h i n e z ă ! î n a c e s t e c o n d i ţ i i . trupele a r m a t e i n o r d . C o m u n i z a r e a celei m a i m a r i ţări a c o n t i n e n t u ­ lui a s i a t i c — şi u n a dintre c e l e m a i m a r i forţe demografice a l u m i i — nu p u t e a lăsa n e s c h i m b a t peisajul p o l i t i c al c o n t i n e n t u l u i . Pe 25 iunie 1 9 5 0 . Articole şi cuvântări.. în cursul anului 1 9 4 9 . trebuie să avem tot timpul în vedere că pe măsură ce forţele im­ perialiştilor slăbesc. A ş a c u m s-a î n t â m p l a t ş i î n cazul G e r m a n i e i î n E u r o p a . c o m u n i s t ă .) pe măsură ce sfera de influenţă a imperialis­ mului se îngustează. p. Ş a n s a E u r o p e i — d a c ă se p o a t e spune a c e s t lucru — este că a c e a s t ă n e b u n i e r ă z b o i n i c ă c e p l u t e a î n aerul din c e î n c e m a i greu respirabil al „ d e m o c r a ţ i i l o r p o p u l a r e " şi-a găsit în c e l e din u r m ă d e c o r în peisajul a s i a t i c al Peninsulei C o r e e n e . . scindarea p e n i n s u l e i în d o u ă s t a t e — C o r e e a de N o r d . a t a c â n d Sudul..

R . C o n s i l i u l Kibilitatea de a lua vreo •nai a b s e n t a de la şedinR_ nu acceptase ca m e m rondiţii.Pe i nou război. A fost primul m o m e n t în care forţele prinse în R ă z b o i u l R e c e au t r e c u t pe lângă o c o n f r u n t a r e a t o m i c ă directă. şi în iulie 1 9 5 1 negocieri de p a c e au î n c e p u t cu greutate — S t a t e l e U n i t e aveau n e v o i e de o perioadă de p a c e . în c o n d i ţ i i l e divizată de-a lungul au preluat c o n t r o l u l c u m s-a î n t â m p l a t p e n t r u reunificarea refuzului sovietic de l i b e r e î n a m b e l e terito•tsulei în d o u ă s t a t e — f S u d . M a c A r t h u r a fost î n l o c u i t (cu generalul M a t t h e w B. acordul de p a c e a fost s e m n a t pe 27 iulie 1 9 5 3 . E i s e n h o w e r ) . In cele din u r m ă . î n t r e a c e s t m a r e e v e n i m e n t al lumii c o m u n i s t e m o n d i a l e — dispariţia generalissimului — şi sfârşitul războiului din î n d e p ă r t a t a C o r e e există o legătu­ ră directă. trupele aliate a u fost respinse din n o u l a S u d d e paralela 3 8 . în m o d ie armatei nord-coreene i r o c a t imediat. ca a c e s t r ă z b o i să nu m a i fie v ă z u t ca o prioritate. P C h i n e z ă a i n t r a t î n j o c : 1 8 0 0 0 0 d e „voluntari" c h i n e z i b i n e î n a r m a ţ i ş i pregătiţi p e n t r u r ă z b o i pe t i m p de i a r n ă au t r e c u t graniţa. astfel î n c â t î n n o i e m b r i e generalul a m e r i c a n D o u g l a s M a c A r t h u r avea curajul să p r o g n o z e z e şi unificarea politică a C o r e e i . î n U R S S . S t a l i n a făcut un m a r e şi n e b ă n u i t serviciu păcii m o n d i a l e . Pe 14 februarie : ie aiutor reciproc de ai M a o Z e d o n g din fost p r o c l a m a t ă pe 1 p a r i ţări a c o n t i n e n t u r. p e n t r u pregătirea ale­ gerilor din anul u r m ă t o r (ce aveau să fie câştigate de republicanul D w i g h t D .i i a l . sub pretextul c ă trupele sub m a n d a t O N U aflate l a gra­ n i ţ e l e sale î i a m e n i n ţ ă securitatea. şi î n t o a r c e r e a soldaţilor săi acasă p â n ă la C r ă c i u n . având de p a r t e a sa o decizie de susţine­ re a N a ţ i u n i l o r U n i t e . Trum a n a refuzat. după m o d e l u l dete. fiind avertizat de consilierii săi că un a s e m e n e a a c t a r atrage î n m o d sigur U n i u n e a S o v i e t i c ă î n război. t o c m a i prin m o a r t e a sa. d u p ă runde grele de negociere şi perioade episodice de reluare a ostilităţilor. M a c A r t h u r a c e r u t preşedintelui a m e r i c a n acor­ dul p e n t r u b o m b a r d a r e a b a z e l o r c h i n e z e ş t i din M a n c i u r i a . . Moscovei şi. graniţa dintre cele d o u ă s t a t e c o r e e n e fiind fixată a c o l o u n d e era şi la î n c e p u t u l conflictului — adică de-a lungul paralelei . Pe 25 iunie 1 9 5 0 . iar în u l t i m a zi a anului trupele c o m u n i s t e chinezo-nord-coreene au t r e c u t la o a d o u a invazie a Sudului. a c e s t lucru — este că d din ce în ce m a i greu găsit in cele din u r m ă neene. " •:. m o a r t e a lui S t a l i n din m a r t i e 1 9 5 3 şi lupta p e n t r u putere care a a c a p a r a t a t e n ţ i a şi energia per­ sonajelor de la vârful elitei c o n d u c ă t o a r e a făcut. Nu este d e l o c paradoxal că. în paralel. D e z a v u a t . Dimpotripe măsură ce forţele imit influenţă a imperialisB p e tot mai aventuroaruai m u l t " 5 2 0 . p e 2 7 iunie . In faţa avansu­ lui comuniştilor.C A să declare r ă z b o i umerii Iui Marx / 3 4 1 C o r e e i de N o r d agresoare. R i d g w a y ) .: : emografice a lumii •trac al c o n t i n e n t u l u i . I n s ă pe 25 n o ­ iembrie. C a m p a n i a a evoluat favorabil p e n t r u trupele alianţei a n t i c o m u ­ niste. în sprijinul C o r e e i de N o r d .

Agresivitatea propagandei lor „pentru p a c e " . pe care-1 c o n d u c e a . Era. c o n f e r i n ţ e şi congrese d e d i c a t e păcii au a p ă r u t peste t o t pe h a r t a ţării. R o m â n i a a devenit. sub sloganul „Jos m â i n i l e de pe C o r e e a " (de N o r d ) — care a cuprins nu n u m a i ţările din sfera lor de influenţă. într-o m o b i l i / a r e fără p r e c e d e n t — pur şi simplu. c o m a n d a t ă de M o s c o v a . v r e m e de 3 ani. d u r a t a serviciului m i l i t a r a c r e s c u t la doi sau trei ani (în funcţie de a r m ă ) .342/ADRIAN CIOROIANU 3 8 . N i c i o surpriză. R o m â n i a v o r b e a despre p a c e pregătindu-se d e război: n u este î n t â m p l ă t o r că. din s e p t e m b r i e 1 9 5 0 . şi ea. p â n ă t â r z i u î n a n i i ' 8 0 . în fond — doar că. artiştii. războiul din C o r e e a a fost o probă dură dar foar­ te n e c e s a r ă p e n t r u regimurile c o m u n i s t e i n s t i t u i t e în E u r o p a şi Asia. acelaşi lucru s-ar fi î n t â m p l a t cu t o a t e ţările satelite. în o p i n i a m e a . Apoi. practic. A f o s t e x a m e n u l l o r d e m a t u r i t a t e . în c o n d i ţ i i l e în care forţa m o b i l i z a t ă a ţării — 3 0 0 0 0 0 de o a m e n i — era mai m a r e de­ cât c e a stabilită iniţial prin T r a t a t u l d e P a c e din 1 9 4 7 . parte din decorul aceleiaşi i m e n s e desfăşurări declarative de forţe pacifiste. a c e s t e regimuri c o m u n i s t e au t r e c u t prin r ă z b o i v o r b i n d despre p a c e . D i n p u n c t de vedere militar. a t u n c i c â n d p r e z e n t a s e a t a c u l î m p o t r i v a Poloniei din 1 s e p t e m b r i e 1 9 3 9 . î n t i m p c e î n S t a t e ­ le U n i t e se n ă ş t e a un veritabil curent pacifist şi c o n t e s t a t a r al războiului care se va manifesta deplin în timpul războiu­ l u i d i n V i e t n a m şi. ci a infestat şi statele o c c i d e n t a l e d e m o c r a t i c e — nu avea să mai fie egalată n i c i o d a t ă . m a i a p o i . p e n t r u a d o u a o a r ă în istoria m o d e r n ă a lumii civilizate c â n d agresatul era avertizat să nu se a t i n g ă de agresor — aşa ceva m a i reuşise doar A d o l f 11itIer. ma­ rile puteri îşi t e s t a s e r ă a r m a m e n t u l şi nervii. Ca şi celelalte ţări din Est. în s c h i m b . D e l o c paradoxal d a t ă fiind c a p a c i t a t e a de dedublare c o m u n i s t ă . în n u m e l e guvernului. intelec­ tualii şi scriitorii în b u n e relaţii cu regimul au devenit a c t o r i într-o distribuţie lărgită: mitinguri. s t a t e l e c o m u n i s t e îşi verificau p e n t r u p r i m a d a t ă s o l i d a r i t a t e a ş i m e c a n i s m e l e d e c o l a b o r a r e t a c i t ă . N i m i c nu se s c h i m b a . R o m â n i a nu a fost parte în acest c o n f l i c t — dar este foarte l i m p e d e că d a c ă U R S S ar fi i n t r a t în m o d direct şi oficial în război. P e t r u G r o z a a p r o t e s t a t — printr-o scrisoare t r i m i s ă l a O N U p e 2 8 august 1 9 5 0 — î m p o ­ triva i n t e r v e n ţ i e i a m e r i c a n e .

R o m â ­ nia. 522 xjicoiae Ecobescu (coord. F G e r m a n i a . s t a t e l e ~ ~" a d a t ă s o l i d a r i t a t e a şi . Ed. A c e a s t ă a l i a n ţ ă m i l i t a r ă se d o r e a a fi l e g i t i m a t ă a t â t de existen­ ţ a N A T O c â t şi. 188. D e c e n u a a v u t n e v o i e Stalin de T r a t a t u l de la V a r ş o v i a ? iui \arx I 3 4 3 ca fiind un a c t de apărare. 6. U n g a r i a ş i U R S S s e m n a u a c t u l d e n a ş t e r e a l a l i a n ţ e i m i l i t a r e a s t a t e l o r c o m u n i s t e din E s t . Ultima ţară care a aderat la alianţă.m i n i s t r u în u r m a rocadei din aprilie ' 5 4 . Tratatul de la Varşovia521. 7 . şi ea. m i n i ş t r i i de Exter­ ne şi ai Apărării din ţările c o m u n i s t e se p r e g ă t e a u p e n t r u o de­ plasare la Varşovia. R . se pre­ v e d e a crearea u n u i C o m a n d a m e n t U n i t a l forţelor a r m a t e ale Tra­ tatului şi a u n u i C o m i t e t P o l i t i c C o n s u l t a t i v . la fel. rămâ­ ne de c o n s e m n a t a b s e n ţ a de la î n t r u n i r e a Iugoslaviei lui T i t o . C o n f e r i n ţ a a î n c e p u t pe 11 m a i . pur declarativ. M i n i s t r u l Apărării a l R . a t u n c i i o n i c i din 1 s e p t e m b r i e 1 9 3 9 .Pe u meni că. 1 9 8 3 . d e r e c e n t a a d m i t e r e a R . r 1 9 5 0 — împoai. j a fost parte în a c e s t ă U R S S ar fi i n t r a t în •ar fi î n t â m p l a t cu devenit. vezi cap. p â n ă l a crearea u n u i s i s t e m d e s e c u r i t a t e c o m u n î n E u r o p a 5 2 2 . pe rând. I n Tratatul de la Varşovia a devenit o alianţă efectivă din data de 5 iunie. D . con­ form articolului 9. de către ţările participante.5. P C h i n e z ă p a r t i c i p a î n c a l i t a t e d e observator. în timp ce în Staternt pacifist şi c o n t e s t a t a r deplin în timpul râzboiurziu î n a n i i ' 8 0 .era m a i m a r e deain 1 9 4 7 . ma­ ro. in c o n d i ţ i i l e în care . Relaţiile internaţionale postbelice I. a fost R D G . î n peisajul u n e i p e n i n s u l e asiatice o r i c u m d e v a s t a t ă d e R ă z b o i u l M o n d i a l . p e 6 m a i 1 9 5 5 în a l i a n ţ a o c c i d e n t a l ă . D e l o c paradoxal d a t ă fiind :e regimuri c o m u n i s t e au ne. a î n c e p u t u l lunii m a i 1 9 5 5 . i n t e l e c a u devenit a c t o r i într-o c o n g r e s e d e d i c a t e păcii iilizare fără p r e c e d e n t C a ş i celelalte ţări din se de război: nu este serviciului m i l i t a r a . t i r sfera lor de influenţă. Cronologie di­ plomatică 1945-1965. în cursul lunii mai 1 9 5 5 . Bucureşti. 521 l e n t r u a d o u a o a r ă în istoria ^rsatul era avertizat să nu se •şase d o a r A d o l f Hitler. Agresivitatea p r o p a g a n d e i amile de pe C o r e e a " (de r : .D e j ( p r i m . u n a t a c î m p o t r i v a u n e i a dintre părţile c o n t r a c t a n t e era consi­ derat un a t a c î m p o t r i v a tuturor. Politică. i-Ace — nu avea să m a i Petru G r o z a a p r o t e s t a t 1 0 .v r e m e de 3 ani. indiferent de sistemul l o r social. a l i a n ţ a se definea a fi u n a t e m p o r a r ă . pe 28 ianuarie 1 9 5 6 . în v e d e r e a u n e i C o n f e r i n ţ e lărgite a s t a t e l o r so­ cialiste din E u r o p a . după ce a fost ratificat. primi-miniştrii. S i m i o n B u g h i c i (ti­ tular l a E x t e r n e ) ş i E m i l B o d n ă r a ş ( m i n i s t r u a l F o r ţ e l o r A r m a t e ) .). p a r t e din ui-. din p a r t e a R o m â n i e i . Bulgaria. potrivit a r t i c o l e l o r 5 şi 6. Pe 14 m a i a d e v e n i t clar scopul a c e s t e i î n t â l n i r i : r e p r e z e n t a n ţ i i din Albania. C e l e d o u ă t o t a l i t a r i s m e ale secolului se î n t â l n e a u din n o u într-o similitudine perfectă. artiştii.3. erau d e faţă G h e o r g h e G h e o r g h i u . Potrivit articolului 4 din Tra­ t a t . G e r m a n ă . C e h o s l o v a c i a . o p r o b ă dură dar foari n s t i t u i t e în E u r o p a şi mate. a l i a n ţ a e r a d e s c h i s ă şi a l t o r ţări. c o n s i d e r a t ă î n c ă nesigură d e c ă t r e sovietici.e de forţe pacifiste. m a i ales. P o l o n i a . p.).

m a i eăs stituirea oficială a tuirea Pactului de Belvedere din Vi U R S S . cele erau cele tre mijloacele în fine. nu a s o l i c i t a t n i c i o d a t ă aderarea la T r a t a t — n i c i î n a i n t e . creaţi­ ile sale. de la î m p ă r ţ i r e a E u r o p e i şi p â n ă la r ă z b o i u l din C o r e e a . C a r a c t e r u l de cvasilegalitate pe care el îl dădea influenţei sovietice în p a r t e a r ă s ă r i t e a n ă a E u r o p e i era în c o n f o r m i t a t e cu d o r i n ţ a de s c h i m b a r e a imaginii pe care o avea N i l d t a Hruşciov. să sugereze foarte c l a r că P a c t u l nu r e p r e z i n t ă o a m e n i n ­ ţare la p o z i ţ i a particulară a regimului c o m u n i s t de la B e l g r a d : pe 14 m a i . era i m p u s ă de c h i a r i n s t i n c t u l de c o n s e r v a r e al a c e s t o r regi­ muri. S t a l i n n u avusese n e v o i e d e u n t r a t a t p e n t r u a-şi m a r c a s t ă p â n i r e a n e c o n t e s t a t ă asupra z o n e i . cu m u l t m a i a t r a s ă de avantajele ce de­ curgeau din s t a t u t u l de ţ a r ă n e a l i n i a t ă . I n fond. c ă r o r a le era foarte l i m p e d e că fără sprijinul sovietic — din care decurgea un sprijin r e c i p r o c — ele ar fi fost r ă s t u r n a t e p e s t e noapte. 11 . I n paralel c u T r a t a t u l . U R S S u r m a să-şi păstreze pri­ matul în lumea comunistă europeană. de a c e a s t ă d a t ă l e g i t i m a t e de a c e s t p a c t defensiv prin i n t e r m e d i u l căruia. via. E foarte adevărat că sovieticii s-au străduit. n i c i după m o a r t e a liderului le­ g e n d a r T i t o . într-o m ă s u r ă diferită dar foarte apropiată. a n u n ţ â n d r e c o n s i d e r a r e a sensibilă a rela­ ţiilor reci din t i m p u l lui S t a l i n . Angliei şi d ă t r a t a t u l prin şi suveran. o politic general al I Est şi de sprijiniic M i z a lui Hruşdaw' scopul r ă m â n e a ao in cazul revoluţiei î ţărilor din L u m e a . S t a l i n nu avusese n e v o i e de o a s e m e n e a s t r u c t u r ă oficială de c o l a b o r a r e — a c e a s t ă „colabo­ rare" f o r ţ a t ă a s t a t e l o r cu regim c o m u n i s t .344/ADRIAN CIOROIANU d e c e n i i l e u r m ă t o a r e . analiza pi 523 Ibidem. la sfârşitul aceleiaşi luni. c h i a r în ziua de n a ş t e r e a alianţei. T o a t e regimurile de aici erau produsul politicii sale p o s t b e l i c e . I 0. c a ş i p â n ă aici. Cu u c e sau e c o n o i tre cele p a t r u \ i r t u t e a acestui trase p â n ă la 31 c e . H r u ş c i o v s e m n a l i z a s e c o r e c t şi în direcţia Iugoslaviei. I n m o d evident. sub c o n d u c e r e a M o s c o ­ vei. lă condusă bune oficii la derii sovietic şi i impasul bilateral p da stalinistă. t o ţ i i liderii din a c e s t e ţări erau. p. ea a fost părăsită de Al­ b a n i a lui E n v e r H o h x a . n i c i o ţ a r ă — cu regim c o m u n i s t sau nu — nu a m a i î n t ă r i t rândurile alianţei. p e 1 3 s e p t e m b r i e 1 9 6 8 . In schimb. Retrage-ea a sfârşitul L. Iugoslavia. la B e l g r a d şi M o s c o v a s-a a n u n ţ a t că guvernele iugoslav şi sovietic au c ă z u t de a c o r d asu­ pra u n e i î n t â l n i r i la nivel î n a l t în c a p i t a l a Iugoslaviei. din c o n t r ă .8. î n c o n t e x t u l apa­ riţiei s c h i s m e i sovieto-chineze şi a susţinerii de c ă t r e T i r a n a a po­ ziţiilor C h i n e i . In crizele de î n c e p u t ale R ă z b o i u l u i R e c e . t r u p e l e sovietice r ă m â n e a u l a locul lor în Est. prin a c ă r o r a c u m necesitat Aşa c u m se reşti. T r a t a t u l de la Varşovia este o s t r u c t u r ă t i p i c ă a regimului c o m u ­ n i s t în v a r i a n t a sa p o s t s t a l i n i s t ă . în acel m o m e n t .

. regimului c o m u ie cvasilegalitate pe : săriteană a E u r o p e i . H r u ş c i o v a d a t explicaţii privind P a c t u l de la Varşo­ via. retragerea din Austria a d a t idei la B u c u ­ reşti. •erii de c ă t r e T i r a n a a potrasă D E avantajele c e derau A solicitat n i c i o d a t ă iapă m o a r t e a liderului le. I a r Tratatul de la Varşovia a fost unul din­ tre m i j l o a c e l e acelei p e r i o a d e a c o m u n i s m u l u i e u r o p e a n . I n fine. o a s e m e n e a s t r u c t u r ă era cu t o t u l p o t r i v i t ă planului politic general al lui H r u ş c i o v de c o n s e r v a r e a c o m u n i s m u l u i în E s t şi de sprijinire a revoltelor a n t i o c c i d e n t a l e o r i u n d e în l u m e . creaţide la î m p ă r ţ i r e a avusese n e v o i e p p o s i b e l i c e . prin a c ă r o r s t a ţ i o n a r e pe p ă m â n t a u s t r i a c se m o t i v a s e p â n ă a c u m n e c e s i t a t e a m e n ţ i n e r i i d e t r u p e p e teritoriul R o m â n i e i . la Palatul B e l v e d e r e din V i e n a m i n i ş t r i i de E x t e r n e şi a m b a s a d o r i i S U A . Austriei îi era r e c u n o s c u t . : imaginii pe care o . STALIN N U RARE 1 0 . Angliei ş i F r a n ţ e i î n c a p i t a l a Austriei s e m n a u c u ţ a r a gaz­ dă t r a t a t u l prin care a c e a s t a era r e c u n o s c u t ă ca s t a t i n d e p e n d e n t şi suveran. forţele străine de o c u p a ţ i e u r m a u să fie re­ trase p â n ă la 3 1 d e c e m b r i e 1 9 5 5 — era şi cazul t r u p e l o r sovieti­ ce. în cazul revoluţiei maghiare. R e t r a g e r e a t r u p e l o r s o v i e t i c e din R o m â n i a I a sfârşitul lunii m a i 1 9 5 5 . T o a t e regimurile apropiată. . ERAREA sensibilă a rela- • : :. 8 . M i z a lui H r u ş c i o v nu era d e l o c diferită de lui S t a l i n .Pe RERR\ umerii lui Marx/ 3 4 5 : amunist sau n u — n u :: A fost părăsită de Al. A ş a c u m se va vedea.-au străduit. o delegaţie s o v i e t i c ă g u v e r n a m e n t a ­ li»» lă c o n d u s ă de însuşi N i k i t a H r u ş c i o v a î n t r e p r i n s o v i z i t ă de b u n e oficii la Belgrad. p. în acel nu r e p r e z i n t ă o a m e n i n TUNIST de la B e l g r a d : pe I A Belgrad ş i M o s c o v a A U c ă z u t d e a c o r d asuîugoslaviei. :-.: r r ă m â n e a u Ia locul acest p a c t defensiv prin : u r m a să-şi păstreze pritt n e v o i e de un t r a t a t p e n t r u •upra ZONEI. m a i exista u n m o t i v c u t o t u l o b i e c t i v care i m p u n e a con­ stituirea oficială a a c e s t e i structuri defensive. t o ţ i i liderii din FOARTE PVECE. La o zi după consti­ tuirea P a c t u l u i de la Varşovia. T i m p de o s ă p t ă m â n ă ( 2 6 m a i . a d i c ă pe 1 5 m a i 1 9 5 5 . de-a lungul a n i l o r ' 6 0 — . D a c ă scopul r ă m â n e a acelaşi — şi a c e s t lucru se va verifica şi în 1 9 5 6 . la sfârşitul •cîov semnalizase c o r e c t :•. U R S S .2 i u n i e ) . şi în sprijinirea luptei a n t i c o î o n i a l e a ţărilor din L u m e a a Treia. li­ derii sovietic şi iugoslav au î n c e r c a t să găsească o cale de ieşire din impasul b i l a t e r a l pe care cele d o u ă s t a t e îl m o ş t e n e a u din perioa­ da stalinistă. în c o n t e x t u l apa- în s c h i m b . : :. s t a t u t u l de n e u t r a l i t a t e p e r m a n e n t ă 5 2 3 . In virtutea a c e s t u i t r a t a t . Cu preţul interzicerii de jure a unei viitoare uniri poli­ t i c e sau e c o n o m i c e cu G e r m a n i a . 189. de că­ tre cele p a t r u puteri. doar mijloa­ cele erau cele r e f o r m a t e . a n a l i z a p r o s p e c t i v ă a relaţiilor sale eu O c c i d e n t u l şi a oferit 523 — a c e a s t ă „colabo­ RA sr R A D c o n d u c e r e a M o s c o conservare al a c e s t o r regilă sprijinul sovietic — din ar fi fost r ă s t u r n a t e p e s t e Ibidem. .

La B u c u r e ş t i . H r u ş c i o v a avut d o u ă opriri: u n a la S o f i a — prilej p e n t r u a asigura c o n d u c e r e a l o c a l ă a liderului P C B cu clare v a l e n ţ e m i m e t i c e T o d o r Jivkov şi a premierului stalinist V â l k o C e r v e n k o v c ă r e c o n c i l i e r e a c u T i t o n u a f e c t e a z ă c u ni­ m i c Bulgaria c o m u n i z a t ă . care 1-a atras pe B e l d e a n u într-o c a p c a n ă în 1 9 5 8 . la B e r n a .H r u ş c i o v a fost de o i m p o r t a n ţ ă reală: o c r i z ă i n t e r n ă de s i s t e m era pe cale de a fi absorbită. care va fi î m p u ş c a t în haosul c r e a t ) . în condiţiile epocii. p e n t r u a le explica s c h i m b a r e a în po­ litica faţă de Iugoslavia şi a-i î n d e m n a să u r m e z e aceeaşi cale. P e n t r u l u m e a c o m u n i s t ă .D e j . Se înţelege de la sine că nici presa c o m u n i s t ă de la B u c u r e ş t i nu le-a rămas cu n i m i c datoa­ re. 2 0 0 4 . o d a t ă cu d e c i z i a c e l o r doi de a a d o p t a măsuri capabile să n o r m a l i z e z e relaţiile d e t e r i o r a t e la sfârşitul anilor ' 4 0 . nu era deloc puţin. Cei patru care au speriat Vestul. cei patru. u n d e s-a î n t â l n i t a t â t cu G h e o r g h e Apos­ tol şi G h e o r g h i u . Polirom. iar T i t o a oferit asigurări că n i c i o a c ţ i u n e de a sa nu va periclita siguranţa regimu­ rilor c o m u n i s t e din E u r o p a . S l a b pregătiţi şi luaţi prin sur­ prindere de apariţia u n u i şofer al a m b a s a d e i (lucrător acoperit al Securităţii. La î n t o a r c e r e a spre M o s c o v a . ^ 2 4 Vezi.346/ADRIAN CIOROIANU i m p l i c i t r e c u n o a ş t e r e a suveranităţii Iugoslaviei. indusă de un e v e n i m e n t produs în exte­ rior: pe 14 februarie. şi n i c i S e c u r i t a t e a . c â t şi cu c o n d u c ă t o r i i de partid şi de guvern din C e h o s l o v a c i a şi U n g a r i a . fiind c h i a r i n d i c a t ă — şi a l t a la B u c u ­ reşti ( î n t r e 4 şi 6 i u n i e ) . c h i a r d a c ă gestul lor a fost u n u l romantico-eroico-naiv. în Berlinul O r i e n t a l . pentru detalii. a c e a s t ă în­ tâlnire T i t o . 1-a răpit şi 1-a adus la B u c u r e ş t i p e n t r u a fi j u d e c a t şi c o n d a m n a t la m o a r t e în anul următor. . V i z i t a lui H r u ş c i o v din iunie 1 9 5 5 nu a avut c o n s e c i n ţ e direc­ t e î n privinţa statutului A r m a t e i sovietice din R o m â n i a . Totuşi. într-un c o n t e x t c u t o t u l diferit. buna reconstituire istorică realizată de Stejărel Ola­ ni. Iaşi. sediul legaţiei r o m â n e ş t i din capita­ la Elveţiei fusese a t a c a t de p a t r u exilaţi r o m â n i — c o n d u ş i de Oli­ viu B e l d e a n u — în c ă u t a r e a u n o r d o c u m e n t e i n c r i m i n a n t e p e n t r u politica prosovietică a Bucureştiului. Ed. nu au reuşit de­ c â t să atragă a t e n ţ i a presei o c c i d e n t a l e asupra R o m â n i e i 5 2 4 — c e e a ce. guvernul c o m u n i s t t o c m a i traversase cu b i n e o cvasicriză relativ atipică.

526 Ibidem.1 9 9 0 ale liderilor c o m u n i ş t i r o m â n i . care partici­ pase activ. c â n d Hruşciov s-a oprit în R o m â n i a v e n i n d din B u l g a r i a 5 2 6 — . de c ă t r e ur­ m a ş u l lui S t a l i n . care d a t e a z ă p r o p u n e r e a r o m â n e a s c ă adresa­ tă lui H r u ş c i o v în 1 9 5 4 5 2 5 sau c e a a lui A p o s t o l . t o a t e datele ne indică fap­ tul că gelozia p o l i t i c ă a p â n ă a c u m servilului D e j faţă de indepen­ d e n t u l T i t o a prins un c o n t u r ce se va definitiva în d e c e n i u l urmă­ tor.Pe umerii lui Marx I 3 4 7 p e n t r u G h e o r g h i u .D e j şi e c h i p a sa a fost o l e c ţ i e destul de severă.. la c a m p a n i a de c o n d a m n a r e a lui T i t o .. precum I o n G h e o r g h e M a u r e r sau G h e o r g h e A p o s t o l — şi nu de d o c u m e n t e l e de arhivă oficiale. . I m e d i a t d u p ă s e m n a r e a tratatului c u Austria din 1 5 m a i 1 9 5 5 . d i s p u n e m î n a c e s t m o m e n t d e m a i m u l t e surse. T i t o ieşea î n v i n g ă t o r m o r a l dintr-o c o n f r u n t a r e p e care nu o p o r n i s e el. Altfel spus. C a l m u l politic pe calc de a i n t e r v e n i î n t r e M o s c o v a şi B e l g r a d a fost p e n t r u D e j o b u n ă lecţie de relativism politic. * # I n p r i v i n ţ a avatarurilor retragerii A r m a t e i sovietice din R o m â ­ nia.. a c e a s t ă victorie a lui T i t o asupra o b t u z i t ă ţ i i stalin i s t e a avut rolul său într-o p r o p u n e r e pe care D e j t o c m a i se pre­ gătea să o facă M o s c o v e i . A c u z e l e trecutului erau u i t a t e . foarte diferi­ te î n t r e ele. care o p u n e la în­ ceputul lunii iunie. să-şi revizuiască (în sensul î m b u n ă t ă ţ i r i i ) relaţii­ le cu liderul iugoslav. A c e s t e m ă r t u r i i ale p e r s o n a j e l o r direct i m p l i c a t e c o m p o r t ă imprecizii în fixarea reperelor — vezi m ă r t u r i a lui Maurer. Maurer şi lumea. p. 144. cu i m p o r t a n t e c o n s e c i n ţ e . la î n d e m n u l lui S t a l i n . In a c e s t e c o n d i ţ i i . C ă u t a t de că­ tre M o s c o v a . dar c e r t este c ă ele redau m a i b i n e a t m o s f e r a c a r e le-a f ă c u t posibile. Inutil de spus că cele mai l ă m u r i t o a r e ţ i n de d o m e n i u l m e m o r i a l i s t i c i i — de la m e m o r i i l e lui N i l d t a I Iruşciov p â n ă la m e ­ moriile sau interviurile p o s t . era pus a c u m în situaţia de a i se r e c o m a n d a . El. 2 6 3 . în e c h i p a lui D e j a a p ă r u t i d e e a u n e i cereri c ă t r e sovietici de retra­ gere a A r m a t e i sovietice. T o a t ă elita c o m u n i s t ă r o m â n e a s c ă a m o ­ m e n t u l u i profitase din plin de p r e z e n ţ a acestui corp străin de ocu525 Betea. p.

poststalinist.a. Relaţiile internaţionale. şi particiţ nale a R o m â n i e i . M a u r e r spune că cel î n s ă r c i n a t să facă p r o p u n e r e a a fost G h e o r g h i u . cova) şi. sub firma acestuia. în a c e s t e I in u l t i m a d e c a d ă a 1 ţelege. H r u ş c i o v a fac rea ţ i n u t ă la A d i amintit în câteva r e o r e z e n t a de a i t i m p s-a produs o Hruşciov. h detonat problema. u n u l dintre m o t i v e l e p e n t r u care M i r o n C o n s t a n t i n e s c u 1-a a t a c a t într-o ş e d i n ţ ă a B i r o u l u i P o l i t i c . a r i p o s t a t ca.. pe fondul curen­ tului destalinizării de d u p ă C o n g r e s u l din februarie acel an al P C U S — vezi cap. m a i m u l t d e c â t predecesorul său.acul FloreascaR e a c ţ i a lui in m e m o r i i l e sale sat. a c e s t a 1-a rugat pe E m i l B o d n ă r a ş să-şi a s u m e riscul ( a c e a s t ă derogare a lui D e j va fi.. D i n august 1' nu a m a i inte Scurtu (coord. accesul la d o c u m e n t e este needificator.. d e r e n t a b i l i t a t e a cheltuielilor d e a p ă r a r e ) .6.3. e c h i p a d e l a B u ­ cureşti şi-a a s u m a t riscul de a folosi a c e a s t ă d e s t i n d e r e în interes propriu. î n aprilie 1 9 5 6 .D e j . în frunte cu G h e o r g h i u . Retragerea.). v a face o reducere d e 3 4 0 0 0 . în a c e s t c o n t e x t . . R o m â n i a r e d u c e a î n august 1 9 5 5 efectivul forţelor a r m a t e proprii d e l a 2 5 0 0 0 0 l a 2 1 0 0 0 0 d e o a m e n i sub a r m e 5 2 7 . In m o d ew iniţiative î n spiritul înainte de intoai La o v â n ă t o a r e o r g a adus în discuţie jâu R o m â n i a — sub pre te argumenta apăs străin din m o m e n t gimuri socialiste ia mitatea Uniunii Sa rect î n d o a r c â t e v a tr-un interviu a c o n nire (pe care el o Ţ C m a l u l lacului Pârvulescu. E s t e de b ă n u i t că d e c i z i a de testare a i n t e n ţ i i l o r so­ v i e t i c e a fost a d o p t a t ă în B i r o u l P o l i t i c al CC al P M R — sau. P o l o n i a c u 4 7 0 0 0 . a c e a s t a fiind l u a t ă în cercul restrâns al elitei. de cele c â t e v a p e r s o a n e a căror părere c o n t a efec­ tiv. p.D e j . dar i m p u n e r e a propriului „nou curs". din p u n c t de vedere s t r i c t docu­ mentar. F i d e l i t a t e a lui B o d n ă r a ş nu s-a dezmin5 2 7 5 2 8 ::c dealtfel..). in i u n i e sau <mai n a t o a re sau i n . la rându-i. se a n u n ţ a s e o reducere a t r u p e l o r proprii cu 6 4 0 0 0 0 de o a m e n i ... pp. d a t ă fiind d o r i n ţ a lui H r u ş c i o v de a afi­ şa p o r t r e t u l u n u i om de s t a t a t e n t faţă de s t a b i l i t a t e a pacifică in­ t e r n a ţ i o n a l ă şi în directă legătură cu relativa c o b o r â r e de t o n în p o l e m i c i l e î n t r e b l o c u r i proprii R ă z b o i u l u i R e c e . 2 1 6 . C e h o s l o v a c i a . U n g a r i a c u 2 0 0 0 0 .) ş. Ecobescu (coord. 1 9 6 şi 1 9 8 . 1 9 5 .H r u ş c i o v ) şi au­ gust (viitoarea vizită la B u c u r e ş t i a liderului sovietic) au fost foar­ te i m p o r t a n t e . şi m a i ales propria ei dăinuire la v â r f ar fi fost avantajate a c u m de un pei­ saj al u n e i R o m â n i i fără t r u p e străine. La cererea directă a lui H r u ş c i o v (interesat. L u n i l e scurse î n t r e iunie 1 9 5 5 ( î n t â l n i r e a T i t o .. a d ă consolidarea păcii n a l ă " . 6. l a rându-i. România. Bul­ garia c u 1 8 0 0 0 iar A l b a n i a c u 9 0 0 0 d e o a m e n i 5 2 8 . p r e m e d i t a r e a deciziei este greu de r e c o n s t i t u i t pe b a z a s t e n o g r a m e l o r — ca şi în cazul altor decizii i m p o r t a n t e ale parti­ dului. U R S S d ă d e a p a r t e a leului în a c e a s t ă c a m p a n i e de ajustare: p â n ă la sfârşitul anului. E r a în egală m ă s u r ă o pro­ b l e m ă de eficienţă e c o n o m i c ă şi u n a de orgoliu p o l i t i c .348/AORIAN CIOROIANU paţie.

d i s t r i b u ţ i a c e l o r i n i ţ i a ţ i este credibilă. . o va r e c u n o a ş t e şi el în m e m o r i i l e sale — a fost u n a m a i c u r â n d t i p i c ă a m a n t u l u i pără­ sit: a r i p o s t a t cu asprime. previzibil şi de b u n simţ. el a a m i n t i t în c â t e v a rânduri d e t e r m i n a r e a sa şi a regimului pe care-1 r e p r e z e n t a de a lucra p e n t r u c a u z a păcii şi destinderii. iz :estare a i n t e n ţ i i l o r soI Z al P M R — sau. I o s i f C h i ş i n e v s c h i şi cel care a d e t o n a t p r o b l e m a . „în u l t i m u l t i m p s-a produs o slăbire a încordării i n t e r n a ţ i o n a l e " — s p u n e a Hruşciov. a c e s t a 1-a rugat pe I derogare a lui D e j va fi. nşaria c u 2 0 0 0 0 . t r e c u t u l său îl avantaja în privinţa relaţiilor cu M o s ­ c o v a ) şi. r: • • . H r u ş c i o v a ş t e p t a felicitări p e n t r u a c e s t e iniţiative în spiritul păcii. A p o s t o l s p u n e c ă l a a c e a s t ă întâl­ nire (pe care el o r e m e m o r e a z ă ca având l o c la l o c u i n ţ a lui D e j de pe m a l u l lacului S n a g o v ) ar fi p a r t i c i p a t el însuşi. La cererea aecât predecesorul său.H r u ş c i o v ) ş i aui c r a l u i sovietic) au fost foar: .a a m e n i 5 2 8 . în a c e s t e c o n d i ţ i i . abilitatea pacifică inr r a coborâre de t o n în ii Rece. :are M i r o n C o n s t a n kniui Politic. şi p a r t i c i p a r e a liderului sovietic la sărbătorirea zilei n a ţ i o ­ nale a României. echipa de la Bu>stă destindere în interes _ L T i t a . î n a i n t e d e î n t o a r c e r e a î n U R S S a lui Hruşciov. î n ­ tr-un i n t e r v i u a c o r d a t î n 1 9 9 4 . î n m o d evident. I n d i f e r e n t d a c ă p r o p u n e r e a s-a făcut în iunie sau ( m a i p r o b a b i l ) în august. D e j . R e a c ţ i a lui H r u ş c i o v — o spun şi r o m â n i i . s-a a ş t e p t a t sosirea lui Nikdta Hruşciov. .. U R S S dădea j s t a r e : p â n ă l a sfârşitul . sub rac a c ă r o r părere c o n t a efecr _ r :r ae vedere strict docu. proprii c u 6 4 0 0 0 0 d e : aai H r u ş c i o v de a afi-. la rându-i. a c e a s t a fiind l u a t ă p a n e c ă cel î n s ă r c i n a t s ă facă aa-i. M i r o n C o n s t a n t i n e s c u . şi m a i r a t e a c u m d e u n pei: :. î n c a z d e a t a c .. pe fondul curen­ tam! din februarie acel an al _. i n ă r a s nu s-a dezmin- umerii lui Marx / 3 4 9 ţ i t (dealtfel. B o d n ă r a ş . B u l a. B o d n ă r a ş a adus în discuţie „din senin" i d e e a retragerii A r m a t e i sovietice din R o m â n i a — sub pretextul. în u l t i m a d e c a d ă a lunii ( 2 1 . In cuvânta­ rea ţ i n u t ă la A d u n a r e a festivă de la B u c u r e ş t i din 22 august. p o a t e i n t e r v e n i di­ rect î n d o a r c â t e v a ore p e u n t e a t r u d e o p e r a ţ i u n i r o m â n e s c .r r e c o n s t i t u i t pe b a z a i m p o r t a n t e ale partirfirîcator. v i z i t ă ce cuprindea. 1 9 6 şi 1 9 8 . C o n s t a n t i n Pârvulescu. România reducea în . H r u ş c i o v a facilitat el însuşi a b o r d a r e a românilor. va face . a c u z â n d lipsa de r e c u n o ş t i n ţ ă e t c .2 6 a u g u s t ) . se în­ ţelege.cia. a d ă u g â n d c ă „ U n i u n e a S o v i e t i c ă c o n s i d e r ă l u p t a p e n t r u c o n s o l i d a r e a păcii drept principalul său scop pe a r e n a i n t e r n a ţ i o ­ nală". D i n august 1 9 5 5 ş i p â n ă l a î n c e p u t u l lui n o i e m b r i e acelaşi a n nu a m a i i n t e r v e n i t n i m i c n o u şi fără î n d o i a l ă că regimul D e j ar fi i e proprii d e l a 2 5 0 0 0 0 l a pp. că nu se poa­ t e a r g u m e n t a apărarea R o m â n i e i î m p o t r i v a atacului u n u i s t a t străin din m o m e n t c e ţ a r a este î n c o n j u r a t ă n u m a i d e s t a t e c u re­ gimuri socialiste iar apropierea Turciei este c o m p e n s a t ă de proxi­ m i t a t e a U n i u n i i S o v i e t i c e care. E . indiferent d a c ă a fost la vâ­ n ă t o a r e sau în pavilionul de pe p e l u z a vilei lui D e j cu vedere spre lacul F l o r e a s c a . arare Era in egală m ă s u r ă o pro: du politic.Pe poststalinist. 1 9 5 . foarte p r o b a b i l la o v â n ă t o a r e o r g a n i z a t ă p e n t r u d e s t i n d e r e a acestuia.

în acel m o m e n t p r i m .. fiind u n u l p o z i t i v 5 3 1 . solicitându-le c o m u n i ş t i l o r r o m â n i o o p i n i e în legătură cu eventua­ la retragere din R o m â n i a a consilierilor sovietici ( H r u ş c i o v dorea să lase i m p r e s i a că i d e e a îi a p a r ţ i n e în e x c l u s i v i t a t e ) . p r i m u l i-a spus. România. Paul Niculescu-Mizil ş. în cursul discuţiei.3. cel î n s ă r c i n a t cu c o n d u c e r e a de­ legaţiei r o m â n e ş t i a fost E m i l B o d n ă r a ş — în acel m o m e n t m e m ­ b r u al B i r o u l u i Politic. C o m i t e t u l C e n t r a l a l P C U S t r i m i t e a o scrisoare către C o m i t e t u l C e n t r a l a l P M R . B o d n ă r a ş a fost nu n u m a i b i n e primit. în vir­ t u t e a sa. sub p r e t e x t u l u n e i a f e c ţ i u n i virale. cred c ă cei c e p r e z i n t ă a c e s t e p i s o d c a fiind o v i c t o r i e n o t a b i l ă şi exclusivă a c o n s e c v e n ţ e i r o m â n e ş t i şi a încă­ p ă ţ â n ă r i i lui D e j a r trebui s ă p u n ă u n b e m o l a c e s t o r a f i r m a ţ i i 5 2 9 .2 4 3 . 531 Scurtu (coord. I n v i t a t la M o s c o v a cu prilejul serbărilor legate de ziua de 7 n o ­ i e m b r i e ' 5 5 . factorii de decizie de la K r e m l i n au abordat-o destul de serios şi m a i ales foarte p r a g m a t i c — s e m n că la M o s c o v a H r u ş c i o v însuşi a expus-o destul de c o n v i n g ă t o r ! D i n a c e s t p u n c t d e vedere.a. dar şi c o n v o c a t d u p ă r e c e p ţ i a de la K r e m l i n la o discuţie relaxată cu H r u ş c i o v şi cu N i k o l a i A. 6. în fine. Totuşi.).D e j a d e c l i n a t invitaţia. că U R S S a de­ cis retragerea t r u p e l o r sale din R o m â n i a . în a c e s t e c o n d i ţ i i . simplu.. verbal şi neoficial. G h e o r g h i u . e c h i p a lui D e j s-a prefăcut b i n e că m e d i t e a z ă serios asupra propu­ nerii — drept care răspunsul r o m â n a p l e c a t a b i a o l u n ă m a i târ­ ziu. B u l g a n i n (fost mi­ n i s t r u al Apărării. 5 3 0 De reţinut că Imre Nagy ceruse şi el. pe 15 aprilie 5 2 9 Vezi memorialistica de factura celei produse de către Gheorghe Apostol. Retragerea.350/ADRIAN CIOROIANU r e n u n ţ a t la p r o p u n e r e în cazul în care M o s c o v a ar fi d a t semnalul că o respinge c a t e g o r i c . a j u t â n d m a i m u l t d e c â t oricare Nagy 530 alt aliat la rezolvarea c o r e s p u n z ă t o a r e a cazului I m r e ş i l a r e c o n s t r u c ţ i a partidului c o m u n i ş t i l o r din U n g a r i a (vezi cap. dar în mod deschis. a r ă m a s d e o c a m d a t ă secret. 2 4 1 .). pe 14 februarie. . retragerea Ar­ matei sovietice din Ungaria. v i c e p r e ş e d i n t e al C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i şi m i n i s t r u al F o r ţ e l o r A r m a t e . la B u c u r e ş t i . Acordul.. regimul lui D e j s-a c o m p o r t a t c o r e s p u n z ă t o r în t i m p u l re­ voluţiei m a g h i a r e din n o i e m b r i e 1 9 5 6 .3. S p r e surpriza sa.m i n i s t r u al guvernului so­ v i e t i c ) . pp. Pe 14 ianuarie a n u l u r m ă t o r .

în problema şederii pe mai departe a trupelor so­ vietice pe teritoriul Republicii Populare R o m â n e " — se spunea în deschiderea epistolei şi. M o s ­ cova dorea să apară ca iniţiatoarea ideii: „ C C al P C U S ar vrea să se sfătuiască cu dv. p e 1 7 aprilie. ^pernei r o m â n e ş t i şi a î n c ă '. p. 333 244.a.) şi U R S S (prin Andrei A. C o m i t e t u l C e n t r a l iBBtetul C e n t r a l al P M R . . br în mod deschis. în vire s p u n z ă t o r în t i m p u l reriutând mai mult decât are a cazului Imre E . 534 Ibidem. ca m i n i s t r u al Apărării) s e m n a un Acord referitor la statutul juridic al trupelor sovie­ c h i a r d a c ă nu era o ga­ tice staţionate temporar pe teritoriul RPR533. în s c o p u l p r o p a g a n d e i a n t i s o v i e t i ce şi al c a l o m n i e r i i R P R . R o m â n i a ( r e p r e z e n t a t ă d e m i n i s t r u l d e E x t e r n e Grigore Preoteasa. 2 7 3 . iar e v e n i m e n t u l n o d a l al întregii afaceri avea să se producă o săptămâ­ n ă m a i târziu. m i n i s t r u l F o r ţ e l o r A r m a t e L e o n t i n Sălăjan.2 4 3 . . so: r legătură cu eventuaietici ( H r u ş c i o v dorea dmivitate). La aceasta trebuie să adăugăm că cercurile i m p e r i a l i s t e f o l o s e s c larg. pe 15 aprilie : r de către Gheorghe Apostol.. G r o m â k o — ti­ tular la E x t e r n e — şi mareşalul G h e o r g h i IC. c a m d a t ă secret. acestor a f i r m a ţ i i r • : L : ' . . Retragerea. Ţ i n â n d c o n t d e t o a t e a c e s t e a . Maurer era prezent la discuţii în calitate de director al Institutului de Cer­ cetări Juridice al Academiei R P R . a c u m n u m a i e s t e n e c e s a r ă ş e d e r e a trupelor sovietice pe teritoriul R P R . erate de ziua de 7 n o ai au c o n d u c e r e a de- r a n ţ i e p e n t r u retragere. C C a l P C U S c o n s i d e r ă c ă a r t r e b u i s ă d i s c u t ă m î n t i m p u l c e l m a i a p r o p i a t p r o b l e m a retrage­ rii f o r ţ e l o r a r m a t e s o v i e t i c e d e p e t e r i t o r i u l R P R . G h . t: :e. 7 r agmatic -— semn că destui de c o n v i n g ă t o r ! D i n aă :est episod ca fiind 529 1 9 5 7 . simplu. academicia­ nul l . c â n d N i k i t a Hruşciov. România.Pe umerii lui Marx / 3 5 1 M o s c o v a ar fi d a t s e m n a l u l : . 3.uniştilor d i n U n g a r i a ă: ar. rezolvând-o p o z i t i v şi publicând un comunicat corespunzător de presă"534. : _:e d e l a K r e m l i n a u . că U R S S a de. In fine. faptul că t r u p e l e s o v i e t i c e se găsesc pe teri­ t o r i u l ţării dv. M a u r e r 5 3 2 ş. d u p ă părerea n o a s t r ă .). ' serios asupra propue : ai abia o l u n ă m a i târ--. Scurtu (coord.32 : : a. dar cu acoperire politică i m p l i c i t ă ) care să rezolve problemele ridicate de A c o r d u l din anul precedent. retragerea Ar­ ii. a c e s t a c o r d era i m p o r t a n t fie şi prin titlul său — vezi acel temporar care m ă c a r d e s c h i d e a orizonturile u n e i perspective. In anul care a u r m a t evoluţiile au curs către d e z n o d ă m â n t u l asu­ pra căruia cele d o u ă conduceri îşi dăduseră acordul informai. C o m i t e t u l u i C e n t r a l al c o m u n i ş t i l o r r o m â n i . u r m a propunerea: „ D e a c e e a . t r i m i t e a o scrisoare la Bucureşti. după o prezentare generală a contextului i n t e r n a ţ i o n a l m a i d e t e n s i o n a t d e c â t altădată. la Bucureşti. nu e :e aţia de la K r e m l i n la •Voiai A. î n n u m e l e C C al P C U S . sub pretextul unei aş — in acel m o m e n t m e m _":r îiliului de M i n i ş t r i şi sa. : rr. Ca şi în problema consilierilor sovietici. Jukov. B o d n ă r a ş a fost. . Pe 10 aprilie 1 9 5 8 . m>. 2 4 1 . B u l g a n i n (fost mi•HTiiriistru al guvernului so: _ •La. a fost creată o C o m i s i e m i x t ă româno-sovietică (la ni­ vel de generali de armată.

9 . suntem de acord cu propunerea dv. C o m u n i s m u l naţional r o m â n e s c al lui a u g u s t 1 9 5 8 fructul o t r ă v i t c o m p r o m i s a prezentării a c e s t u i a c t ca fiind propus de M o s c o v a nu n e c e s i t ă explicaţii s u p l i m e n t a r e : era o mişcare t a c t i c ă .352/ADRIAN CIOROIANU D u p ă o s ă p t ă m â n ă (sau. altfel spus. îşi găsea astfel u n p u n c t d e b i l a n ţ a p a r e n t surprinzător. c â t şi i n t e r e s e l o r c a u z e i c o m u n e a lagărului socialist. da­ tele p r o b l e m e i . o ce­ dare de orgoliu insignifiantă în r a p o r t cu beneficiile rezultatului c o n c r e t . A c e a s t ă decizie este. N u n e î n d o i m c ă a c e a s t ă h o t ă r â r e v a a v e a u n mare r ă s u n e t şi va fi privită în o p i n i a p u b l i c ă m o n d i a l ă ca o n o u ă c o n t r i b u ­ ţ i e c o n c r e t ă a U R S S . î n o r i c e îm­ prejurări. u n a dintre cele m a i impor­ t a n t e din întreaga istorie a c o m u n i s m u l u i r o m â n e s c .-tzs. î n c ă r c ă t u r a sa r e t o r i c ă este considerabilă: „ î m p ă r t ă ş i m părerile e x p r i m a t e în scrisoarea dv. şi o p o p u l a ţ i e care în m a r e a sa m a j o r i t a t e a c c e p t a .. Ţ i n â n d s e a m a de împrejurările a c t u a l e favorabile. d u p ă o presupusă analiză a p r o f u n d a t ă ) . b i n e ierarhizat. a R P R şi a întregului lagăr socialist la consolida­ rea p ă c i i şi d e s t i n d e r e a în relaţiile i n t e r n a ţ i o n a l e . ea d e v e n e a cu-adevărat eliberatoare prin însăşi plecarea sa. pe 23 aprilie a p l e c a t de la B u c u r e ş t i şi răspunsul. cu o c o n d u c e r e fermă şi n e c o n t e s t a t ă . A c c e p t u l său p e n t r u soluţia de . în fapt. din n e v o i e sau din spirit de conservare. c o n d u ­ cerii c o m u n i s t e de la B u c u r e ş t i . indiscutabil. I deea retragerii A r m a t e i sovietice aparţinuse. î n d a t o r i r i l o r care le revin în cadrul lagărului s o c i a l i s t " . în p r i m u l r â n d politic-ideologică. s e m n a t de G h e o r g h i u .D e j în n u m e l e partidului său. E s t e foarte adevărat că A r m a t a sovietică p l e c a — se va ve­ dea în c o n t i n u a r e — ca „ a r m a t ă e l i b e r a t o a r e " . Vă r u g ă m să fiţi în­ c r e d i n ţ a ţ i c ă forţele a r m a t e ale R P R v o r face faţă c u c i n s t e . l ă s â n d în u r m ă un sistem structurat. (subl. ) de a r e n u n ţ a la s t a ţ i o n a r e a m a i d e p a r t e a t r u p e l o r sovietice î n R P R . în m o d clar. m. o c u p a ţ i a a r m a t ă sovieti­ că lua sfârşit. S t a ţ i o n a r e a trupelor sovietice î n R P R a c o r e s p u n s a t â t i n t e r e s e l o r R e p u b l i c i i P o p u l a r e R o ­ m â n e . 7 r. C . A . 1 0 . U n d e c e n i u de t u t e l ă directă.

V ă rugăm s ă fiţi în^ p c d cinste. retragerea t o t a l ă din R o m â n i a era u n a dintre piesele — dar c e a m a i spectaculoasă — dintr-un puzzle m a i larg. o pre­ z e n ţ ă a r m a t ă pe un t e r i t o r i u străin care î n c e p u s e prin a fi profund ilegitimă şi r ă m ă s e s e efectiv discutabilă pe c e a m a i m a r e p e r i o a d ă a desfăşurării sale. condup r u l său p e n t r u soluţia d e r fiind propus de M o s c o v a c u beneficiile rezultatului a o mişcare t a c t i c ă . c ă m i n e cultu­ rale sau şcoli din regiunile în care s t a ţ i o n a s e r ă sovieticii. a m i n t i t e m a i sus. Ţinând m de acord cu propunerea n a i departe a trupelor . ea d e v e n e a . se specifică în d o c u m e n t 5 3 5 — pe care delegaţi ai soldaţilor. de-a lungul traseului. U n deceniu i c ă . ^ H n t r e cele m a i impor«nânesc. î n orice îm-_ . i n m o d clar. îşi găsea astfel r a d a a r m a t ă sovieti­ ci. î n c ă r c ă t u r a sa umerii lui Marx / 3 5 3 D e c o m u n acord. C o m i t e t u l Politic C o n s u l t a t i v al Tratatului de la Varşo­ via fusese î n ş t i i n ţ a t asupra deciziei şi îşi dăduse acordul. rulade care î n m a r e a de conservare. S e c ţ i a de P r o p a g a n d ă şi Agitaţie a CC al P M R .Pe o n e s u p u s ă analiză şti şi răspunsul. ibidem. său. întreprinderi.2 9 1 . Aşadar. t o t a c e s t efort de imagi­ ne avea un singur scop: acela de a fi legitimat. din care do­ rea să transpară i m a g i n e a prodigioasă a unei U n i u n i Sovietice pen­ tru care p a c e a m o n d i a l ă ar fi r e p r e z e n t a t un scop prioritar. pp. de la fotografiile de des­ părţire ca î n t r e b u n i p r i e t e n i şi p â n ă la pregătirea cadourilor per­ sonale — „în special lucruri de m â n ă " . 2 8 7 .: socialist". o cerşovietieă pleca — se va vep o a r e " : î n fapt. de la M o s c o v a — aceeaşi şedinţă care decisese şi re­ ducerile forţelor a r m a t e din t o a t e statele m e m b r e . da- fructul o t r ă v i t j p n u s e . va avea un mar