P. 1
Mg Calitatii Grile

Mg Calitatii Grile

|Views: 10|Likes:
Published by Sandor Valentina

More info:

Published by: Sandor Valentina on Jul 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2014

pdf

text

original

Exemple de grile - TQM an III

991. Care dintre afirmaţiile următoare figurează printre elementele ce trebuie luate În considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calităţii Într-o organizaţie: a) satisfacerea cererii clienţilor în orice condiţie; b) oferirea produselor/serviciilor în orice condiţie; c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care să îndeplinească aşteptările consumatorilor, în limita bugetului acestora; d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de către concurenţii direcţi. 992. Care dintre afirmaţiile următoare nu figurează printre primele două acţiuni În vederea dezvoltării unui sistem de management al calităţii: a) elaborarea documentaţiei sistemului de management al calităţii; b) întreprinderea de acţiuni de conştientizare a tuturor angajaţilor de la toate nivelele de management; c) începerea conştientizării cu managementul la vârf; d) numirea unui responsabil cu managementul calităţii. 993. Funcţia de director cu calitatea se instituie În cazul: a) organizaţiilor mici; b) organizaţiilor mijlocii; c) organizaţiilor mici şi mijlocii; d) organizaţiilor mari.

994. Printre atribuţiunile principale ale directorului cu calitatea nu figurează: a) elaborarea politicii calităţii; b) efectuarea auditului intern al calităţii; c) stabilirea obiectivelor calităţii; d) monitorizarea implementării şi a eficienţei sistemului de management al calităţii. 995. Printre cauzele eşecului unor proiecte de implementare a sistemului de management al calităţii nu figurează: a) obstrucţiei din partea executanţilor; b) obstrucţiei din partea managerilor de la nivel mediu: c) obstrucţiei din partea conducerii la vârf; d) lipsei de informaţii şi de convingeri a directorului genera1. e) 996. Care variantă nu este adevărată referitoare la implementarea şi dezvoltarea unui sistem de management al calităţii Într-o organizaţie care necesită: a) efort şi mult timp; b) o politică a calităţii cu obiective adecvate; c) angajamentul scris al conducerii la vârf; d) promovarea atitudinii "De ce să schimbăm acum, dacă întotdeauna am lucrat în acest fel", 997. Care dintre standardele internaţionale de calitate stă la baza auditării sistemului de management al calităţii: a) ISO 9004; b) IS0 9001; c) IS0 9000; d) ISO 19011. 1

Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii: a) comunică angajaţilor şi clienţilor politica şi obiectivele calităţii. c) abordarea sistemică a managementului. b) leadership-ul. b) stabileşte un sistem permanent de feedback de la clienţi. şi încercare finală. 999. c) modulul D pentru cele care au producţie. c) asigură disciplina şi eficacitatea operaţiunilor: d) descrie modalitatea de desfăşurare a unor activităţi. inspecţie şi încercare finală. 1000.998. d) orientarea către client. d) modulul F pentru cele care au proiectare. 2 . b) stabileşte structura organizatorică şi responsabilităţile pe fiecare compartiment. d) realizarea supracalităţii produselor/serviciilor sale. c) îmbunătăţirea continuă. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la crearea posibilităţii ca aptitudinile angajaţilor să fie folosite În beneficiul organizaţiei: a) leadership-ul. b) relaţii reciproc avantajoase cu fumizorii. c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate: d) asigurarea disponibilităţilor de resurse necesare. 1004. c) abordarea procesuală. 1002. inspecţie. b) asigurarea că sistemul de management al calităţii funcţionează. b) calitatea produselor/serviciilor sale. b) îmbunătăţirea continuă. c) îmbunătăţirea continuă. Care variantă nu este adevărată referitoare la importanţa activităţii de marketing În lanţul calităţii: a) comunică conducerii firmei toate cerinţele clienţilor. b) modulul H pentru cele care au proiectare. 1003. Care dintre principiile generale ale managementului calităţii se referă la stabilirea unei unităţi intre obiectivele propuse şi orientările organizaţie: a) abordarea procesuală. inspecţie şi încercare finală. Care din variantele următoare nu este adevărată referitoare la principalele acţiuni Întreprinse de managerul la vârf În cadrul sistemului de management al calităţii: a) asigurarea că cerinţele clienţilor reprezintă o prioritate la toate nivelurile firmei. 1001. Care variantă nu este adevărată referitoare la organizaţiile care adoptă modelul unui sistem de management al calităţii bazat pe procese creează Încredere În: a) capabilitatea proceselor sale. Care variantă nu este adevărată referitoare la modulele de implementarea a sistemului de management al calităţii Într-o organizaţie: a) modulul E pentru cele care au inspecţie şi încercare finală. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la necesitatea integrării şi corelării activităţilor În cadrul unui sistem coerent: a) abordarea faptică pentru luarea deciziei. 1005. d) abordarea procesuală. c) sugerează modul de ambalare a produsului: d) stabileşte mărimea caracteristicilor de calitate prin "traducerea" cerinţelor clienţilor. producţie. d) implicarea personală.

c) sunt generale. d) există proceduri operaţionale şi de inspecţie. d) cuprinde toate procedurile şi instrucţiunile de lucru. Care variantă nu este adevărată referitoare Ia utilizarea şi Înţelegerea standardelor ISO 9000? a) nu permit dezvoltarea iniţiativelor în domeniul calităţii în orice organizaţie. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii: a) se adresează personalului de execuţie. b) excelenţa în afaceri este scopul final al managementului calităţii. b) asigurarea internă a calităţii este orientată spre TQM. pe fiecare etapă din traiectoria produsului. 1010. c) sunt greşit înţelese în privinţa cerinţelor de calitate. clienţilor şi organismelor de certificare. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele standardelor internaţionale ISO 9000:2000? a) nu asigură o adaptare la cerinţele producătorilor de mărfuri sau prestatorilor de servicii. b) redactarea şi administrarea revine managerului la vârf. la nivelul organizaţiei. c) ele nu au o metodă de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare Ia revizuirea standardelor ISO 9000? a) ele susţin efortul către excelenţă în performanţa afacerii. 1008. 1007. 1011. d) sistemul calităţii trebuie integrat în conducerea unei afaceri. ca formă şi conţinut. specifice unei activităţi.1006. c) există proceduri al e sistemului de management al calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii: a) se adresează managementului la vârf. c) abordarea procesuală a activităţilor. c) se foloseşte la efectuarea auditurilor interne şi externe. 1013. Care variantă nu este adevărată referitoare la aplicarea creatoare a standardelor ISO 9000:2000? a) sprijină" mişcarea TQM" pe plan mondial. b) arată clar modul cum ele fac trecerea la TQM. 1012. d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluată pe baza criteriilor premiilor pentru calitate 3 . b) se adresează unităţilor funcţionale. Care variantă nu este adevărată referitoare la înregistrările din domeniul calităţii: a) consemnează funcţionarea sistemului ŞI conformitatea calităţii produselor cu cerinţele specificate. b) descriu activităţile unităţilor funcţionale. c) standardele 180 9000 nu sunt utilizate întotdeauna ca instrumente ale calităţii d) sprijină "mişcarea TQM" pe plan naţional. b) nu sunt suficient de clare. b) se folosesc pentru a ţine sub control o activitate. c) conţin un ansamblu de reguli scrise. d) compatibilitate sporită cu 180 14000. 1009. d) specifică cum trebuie controlată şi îmegistrată o activitate. Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii: a) cuprinde bunele practice existente în întreprindere. d) sunt specifice.

b) diferenţa dintre ele rezidă din câmpullor de aplicare. c) poate fi efectuat prin audituri "secundă parte". d) auditurile "prima parte" sunt efectuate de auditorii proprii ai organizaţiei auditate. Care variantă nu este adevărată referitoare la documentele necesare efectuării auditului de sistem calitate? a) procedurile operaţionale şi ale sistemului calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la auditul sistemului calităţii: a) urmăreşte evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate cu cerinţele clientului sau cu specificaţiile din documentele de referinţă (standarde. 4 . Care variantă nu este adevărată referitoare la efectuarea auditului de sistem ai calităţii? a) pregătirea auditului. specificaţii tehnice. b) ascultarea nu trebuie considerată ca fiind o participare activă Între auditor şi auditat. 1019. c) evaluarea rezultatelor. b) examinarea sistemului calităţii. c) fiecare organizaţie are propriul mod de a realiza TQM. funcţiile ŞI toate nivelurile 1016. specificaţii tehnice). d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivalează cu TQM integrat al afacerii organizaţiei 1015. b) manualul calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la tehnicile de comunicare în timpul auditului de sistem al calităţii? a) este un proces instructiv şi constructiv. În funcţie de natura şi importanţa activităţilor din domeniul calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul şi tipurile de audit? a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate În domeniile respective. 1018. b) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea. b) poate fi efectuat prin audituri interne. c) evaluările făcute de audituri sunt raportate În funcţie de "dispoziţiile prestabilite". Care variantă nu este adevărată referitoare la relaţiile dintre sistemul de management al calităţii şi modelele de excelenţă (TQM)? a) ambele au principii comune.1014. c) ISO 9000 nu poate fi concentrat într-o manieră sectorială: d) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele. d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000). 1020. c) standarde de produs. 1017. d) poate fi efectuat prin audituri "terţă parte". Care variantă nu este adevărată referitoare la diferenţele esenţiale dintre ISa 9000 şi TQM? a) În T S O9000 responsabilitatea asupra calităţii revine departamentului calităţii. d) constatarea neconformităţilor majore. c) auditorii urmăresc şi semnele fumizate prin comunicarea nonverbală a persoanelor auditate. b) auditurile sunt programate din timp. d) la identificarea neconformităţilor auditorul nu trebuie să emită critici la adresa nimănui .

b) experienţa practică de cel puţin doi ani din care un an în activităţi de asigurarea calităţii.? . Care variantă nu este adevărată referitoare la certificarea În U. perseverenţă. manager sistem calitate etc. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificare? a) certificarea conformităţii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltării comerţului internaţional. pregătire. atitudine pozitivă. Care variantă nu este adevărată referitoare la acreditare? a) standardele din seria 45000 prevăd criteriile generale de acreditare pe care ar trebui să le îndeplinească organismele de certificare a produselor şi personalului. Care variantă nu este adevărată referitoare la preocupările pe plan European şi internaţional În domeniul auditorilor calităţii: a) cea mai înaltă calificare este de "manager sistem calitate" cu o experienţă de cel puţin un an În domeniul calităţii. b) implementarea şi certificarea sistemului calităţii după ISO 9000 au determinat necesitatea formării auditorilor. universităţi şi firme de consultanţă. factură sau pe instrucţiunile de utilizare. c) În Schema Armonizată a Organizaţiei Europene a Calităţii se prevede introducerea a trei grade de calificare şi celiificare: "profesionist calitate". spirit practic. Care variantă nu este adevărată referitoare la preocupările pentru calificarea şi certificarea auditorilor calităţii În România? a) formarea auditorilor se face de către unele organisme. c) declaraţia de conformitate poate lua forma unui document. proces sau serviciu este în conformitate cu un standard sau cu un document normativ. 1022. b) reprezintă acţiunea unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii că un produs. 1024. punctualitate. aptitudini de conducere. d) declaraţia de conformitate poate fi aplicată pe un catalog.E. d) menţinerea competenţei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfecţionare şi evaluare la cel puţin o dată la trei ani. c) organismul pentru calificarea şi celiificarea auditoriloL denumit Registru Naţional al Auditorilor (REKA) este o asociaţie guvernamentală cu scop lucrativ. 1026. c) s-a dezvoltat mai ales după apariţia standardelor ISO 9000 şi a normelor europene EN 45000. capacitate de comunicare. 1023. b) criteriile generale pentru declaraţia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin standardul EN 45014. d) RENA este acreditat de către Reţeaua Naţională de Acreditare din România (RENAR). capacitate organizatorică: c) auditorii calitate sunt celiificaţi de către organismele naţionale de certificare acreditate. a unei etichete sau o altă formă echivalentă. menţinerea competenţei. d) certificarea personalului pentru a îndeplini diferite funcţii (auditor calitate. "manager sistem calitate" şi "auditor calitate". d) sunt două organisme internaţionale de armonizare a sistemelor naţionale de certificare a auditorilor calităţii: Registru Internaţional al Auditorilor Certificaţi (IRCA) şi Asociaţia Internaţională a Organismelor de Certificare a Auditorilor şi a Cursurilor de Instruire (IA TCA).E. Însuşiri personale. experienţă. Care variantă nu este adevărată referitoare la calificarea şi certificarea auditorilor calitătii În U. a) cerinţele pentru calificarea auditorilor sistemelor calităţii se referă la : studii. b) însuşirile personale ale auditorilor: obiectivitate.) 1025.1021. a produselor/ serviciilor? 5 .

d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformităţii. d) certificarea produselor/ serviciilor din "domeniul nereglementat" nu fac obiectul unor reglementări speciale. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele certificării În U. c) marca "CE" atestă conformitatea cu "cerinţele esenţiale" şi nu este obligatorie să se aplice pe produse de folosinţă Îndelungată. c) prin certificatul de conformitate se atestă că un produs/ serviciu este conform cu un document de referinţă. Care variantă nu este adevărată referitoare la Organizaţia Europeană de Incercări şi Certificare (EOTC)? a) asigură recunoaşterea reciprocă a rezultatelor încercărilor. d) creşterea costurilor neconformităţilor. 1031. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificarea sistemului de management al calităţii? a) certitlcarea determină motivare a angajaţilor. Care variantă nu este adevărată referitoare la strategia de promovare a sistemului certificat? a) construirea şi promovarea imaginii unei organizaţii preocupată de calitate şi de a câştiga Încredere. a sistemului de management al calităţii? a) reducerea auditării furnizorilor. c) reprezintă 1 la 1000 din pierderile datorate noncalităţii. 1027. Care variantă nu este adevărată referitoare la Sistemul de Mărci Europene? a) se repartizează unui produs o singură marcă europeană acceptată de toate statele membre. b) experţii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate.E. c) celiificarea de către un organism extern recunoscut nu necesită efectuarea unui audit intern. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile de bază ale acreditării În România? a) caracter voluntar. 1029. c) stimulează ţările din U. b) creşterea competitivităţii. b) elimină încercările şi certificările repetate.a) atestarea conformităţii este efectuată de către un organism de certificare acreditat. 1032. c) certificarea urmăreşte transformarea interesului clienţilor în comenZI ferme: d) nrmăreşte creşterea satisfacerii clienţilor. 6 . b) clienţii şi partenerii de afaceri solicită dovezi de funcţionare a sistemului. d) reprezintă 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calităţii. pentru a intra în acorduri de recunoaştere reciprocă. Care variantă nu este adevărată referitoare la costul certificării sistemului? a) depinde de mărimea organizaţiei (numărul angajaţilor). d) auditul de supraveghere urmăreşte menţinerea condiţiilor iniţiale. b) depinde de numărul amplasamentelor şi de complexitatea proceselor. 1030. b) trezirea interesului clienţilor noi şi mai puţin a celor actuali. 1028. b) KEYMARK este o marcă de conformitate europeană voluntară care conferă o garanţie a calităţii În "domeniul nereglementat".E. c) prevenirea cazurilor de răspundere juridică pentru calitatea produselor. d) marca KEYMARK participă la crearea unui sistem de supraveghere a pieţei. 1033.

c) contribuie la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor şi serviciilor. în contextual globalizării pieţelor. c) acreditează organismele de certificare pentru produse/ servicii . b) implicarea şi Împuternicirea unor salariaţi. b) contribuie la creşterea competitivităţii produselor/ serviciilor. mediului înconjurător şi apără interesele consumatorilor. angajaţilor. sistem calitate. 1036. b) calitatea totală este constituită din activităţi care se îmbunătăţesc continuu. securităţii persoanelor. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele obiective urmărite de RENAR? a) participarea organelor de specialitate ale administraţiei publice. mediu şi personal d) acreditează laboratoare de încercări şi etalonare. 1040. c) titularii acestor mărci le pot aplica numai pe ambalajele produselor. b) asigurarea confidenţialităţii şi practica secretului comercial. tehnologiilor şi a mediului. Care variantă nu este adevărată referitoare la elementele cheie ale calităţii totale? a) atenţia asupra clientului intern şi extern: b) clientul intern ajută la definirea calităţii produselor. 1038. 1035. d) scopul unei organizaţii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului. d) promovează protecţia vieţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală: a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totală". 1037. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele atribuţii ale RENAR? a) elaborează şi actualizează regulile de acreditare în funcţie de evoluţia practicii europene şi internaţionale. concomitent cu creşterea productivităţii. 1039. precum şi organismele de inspecţie. c) angajament pe termen lung. c) conferă încredere organismelor şi laboratoarelor care efectuează evaluarea conformităţii. 1034. Care variantă nu este adevărată referitoare la contribuţia altor caracteristici extracalitative la calitatea totală? 7 . c) clientul extern defineşte calitatea produsului sau serviciului livrat.b) transparenţă şi disponibilitate publică. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificarea În România? a) se practică certificarea obligatorie şi voluntară. d) titularii acestor mărci le pot utiliza în publicitate în vederea promovării produselor/ serviciilor certificate. fără discriminări. c) calitatea totală urmăreşte satisfacerea deplină a clientului. implicând tot personalul de la manageri la executanţi. d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitanţilor. b) produsele care au marca SR sau SR-S înseamnă că satisfac cerinţele stabilite prin standardele române de referinţă. d) lucru organizat În echipă. d) instruire şi pregătire profesională a executanţilor. Care variantă nu este adevărată referitoare la realizarea calităţii totale? a) concentrarea asupra clientului intern şi extern. serviciilor. sănătăţii.

specificată şi nerealizată. d) nu determină insatisfacţia clientului. 1048. b) apare când se face "traducerea" eronată a cerinţelor În numărul proprietăţilor. 1046. 1043. c) creşterea productivităţii determină costuri mai mici pe unitate a de produs. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile calităţii totale: a) atitudinea preventivă este de preferat faţă de cea corectivă. d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu. c) livrarea la costul cerut de furnizor pentru a nu depăşi fondurile alocate(C). b) supracalitatea este ceea ce nu foloseşte clientul. d) dezvoltarea unui sistem informaţional adecvat. 8 . d) livrarea la locul dorit(L).(): d) 80% din erorile noncalităţii sunt datorate conducerii la vârf. dar inutilă clientului. 1047. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptual calităţii totale? a) înlănţuirea activităţilor clienţilor interni. noncalitatea ajunge la 25% din venit la firmele de produse: b) efectul neimplicării conducerii la vârf după "regula 80/20": c) erorile noncalităţii sunt cauzate de executanti 200. c) este calitatea care necesită cheltuieli suplimentare din partea organizaţiei şi care nu sporeşte satisfacţia clientului. 1044. d) generează insatisfacţii datorită existenţei unor specificaţii care sunt În conformitate cu nevoia clientului. c) generează insatisfacţia clientului datorită lipsei de performanţă a produsului/ serviciului. distribuitori. Care variantă nu este adevărată referitoare la noncalitate? a) apare când se alocă mai puţin de 15% din cifra de afaceri. Care variantă nu este adevărată referitoare la implicaţiile economice ale calităţii? a) se concretizează În mărimea profitului după relaţia "calitatea=profit". clienţi. b) livrarea la termenul solicitat(T). b) Între calitatea produselor şi serviciilor nu sunt relaţii de intercondiţionare: c) obiectivul este depăşirea aşteptărilor clientului. 1042. Care variantă nu este adevărată referitoare la unele aspecte ale noncalităţii? a) este calitatea cerută. b) luarea În considerare a unor componente specifice calităţii tataIe (QVLTCRA). d) este o performanţă excesivă. pentru că niciodată nu este destul de bun. Care variantă nu este adevărată referitoare la unele aspecte ale supracaiităţii? a) supracalitatea este ceea ce se dă prea mult clientului. 1041. d) motivarea angajaţilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici specifice calităţii tataIe (QVL TCRA). b) productivitatea afectează competitivitatea pe piaţă În lupta concurenţială. c) armonizare a influenţelor tuturor factorilor. Care variantă nu este adevărată referitoare la supracalitate? a) supracalitatea este atribuită existenţei funcţiilor inutile. 1045. b) este ceea ce nu revine clientului şi Îl nemulţumeşte. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală? a) necesită implicarea întregului personal.a) livrarea volumului cerut(V). c) generează costuri mai mari. furnizori. fără ca el să ceară şi fără să se specifice În documentaţia produsului/ serviciului.

c) existenţa unei culturi a calităţii în organizaţie. d) a liberiza un potenţial de iniţiative. c) rapiditate şi dinamism în aplicarea măsurilor de îmbunătăţire continuă. 1053. b) competitivitate-vânzare la preţul pieţei: competitivitate=productivitate* calitate. 1052. c) obţinerea adeziunii conducerii numai prin acţiuni de sensibilizare. răspuns. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele implementării calităţii totale? a) convingerea echipei de conducere. Care variantă nu este adevărată referitoare la condiţiile necesare implementării calităţii totale? a) existenţa unei decizii strategice din partea conducerii la vârf. Care variantă nu este adevărată referitoare la ipostazele calităţii totale? a) definirea calităţii produselor! serviciilor specifice organizaţiei. 1056. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele calităţii totale În funcţie de obiectivele ţintă? a) obiectivul "clienţi". d) este o problemă care face parte din strategiile de management. 1049. d) organizarea calităţii proiectate (de concepţie) numai prin teste de prototipuri.se măreşte fidelitate a şi se diminuează reclamaţiile.se diminuează dezorganizarea şi se măreşte prevemrea. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală ca răspuns la componentele sfidării lansate de concurenţi? a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului. d) lansarea programului "Acţiunea pentru Calitate Totală". 1051. Care variantă nu este adevărată referitoare la factorii esenţiali de aplicare a calităţii totale? a) crearea unei stări de spirit pentru calitate în toată organizaţia.se diminuează costurile noncalităţii şi se măreşte valoarea adăugată. d) obiectivul "piaţa". b) obiectivul "întreprinderea". c) obiectivul "managementul". 1054. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele diagnosticării calităţii Întro organizaţie? a) stabilirea funcţiei calităţii în cadrul organigramei. b) calitatea concepţiei. c) calitatea realizării. Care variantă nu este adevărată referitoare la limitele calităţii totale? 9 . d) termene. d) implicarea totală a conducerii.se diminuează remedierile şi se măreşte satisfacţia munCII. 1050. c) existenţa documentaţiei sistemului calităţii şi a unui consiliu al calităţii. b) a valorifica contribuţia unor angajaţi întreprinzători. b) identificarea politicii calităţii cunoscută şi însuşită de tot personalul. b) investiţii pe termen scurt şi mediu. creare de produse şi servicii noi. angajamente.livrare. b) formarea unei structuri "calitate". d) calitatea superioară a serviciilor de consultanţă. c) are menirea de a nu extinde relaţia client-furnizor în interiorul şi în afara organizaţiei. a proiectării. 1055.b) presupune o participare activă a fiecăruia în prevenirea erorilor. c) performanţă-cât mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate+ supracalitate.

aprovizionare.proiectare-aprovizionare-producţie-controlul calităţii.marketing-producţie-controlul calităţii. b) lipsa de coordonare între compartimente (calitate. 1062. c) proiectare. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul TQM: a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune în centrul preocupărilor calitatea. c) calitatea reprezintă un mod de conducere. d) calitatea şi introducerea noului sunt dependente una de cealaltă. d) ţinerea sub control a calităţii activităţilor. c) este un ansamblu de activităţi care asigură realizarea simultană a obiectivelor concentrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clienţilor: d) reprezintă o nouă filosofie de conducere a calităţii. b) recunoaşterea performanţelor obţinute de concurenţă. pregătire. conştientizare. c) opOliunitatea introducerii programului Calitate Totală este deformată de şefii departamentelor operaţionale. d) utilizarea unor programe universal valabile. marketing. formulate de A. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul TQM În viziunea lui Crosby: a) calitatea este conformitate a cu cerinţele. b) reprezintă o strategie puternică a firmelor care determină o îmbunătăţire continuă a calităţii produselor/serviciilor. un nou model de cultură a întreprinderii orientat spre client. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile de bază pentru succesul calităţii totale. Care variantă nu este adevărată referitoare la cerinţele fundamentale pentru implementarea unui program de calitate totală intr-o organizaţie? a) implicarea totală a conducerii la vârf. 10 . d) neînţelegerea bazei teoretice. resurse umane). b) marketing.a) prezentarea exigenţelor şi principiilor fără elemente metodologice pentru a deveni funcţionale.V. 1063. 1058. motivare pentru lucrul "bine făcut". c) activităţi operative. 1057. Care variantă nu este adevărată referitoare la dimensiunile TQM: a) componenta filosofică este cea mai puţin vizibilă şi răspunde la Întrebarea: de ce să faci? b) componenta logică defineşte cal itatea şi răspunde la întrebarea: cum să faci.controlul calităţii-aprovizionare-producţie. să aplici măsurile raţionale. 1059. Care variantă nu este adevărată referitoare la componentele principale ale unui program de calitate totală? a) planificarea acţiunilor. c) schimbarea atitudinii şi a culturii organizaţiei. Feigenbaum? a) calitatea cere îmbunătăţire permanentă. d) marketing. logice de organizare şi realizare a calităţii. b) calitatea reprezintă ceea ce utilizatorul final susţine că nu este.proiectare. 1061. operaţională a calităţii şi este cea mai importantă. b) strategia dezvoltării. Răspunde la întrebarea: cu ce să faci? d) componenta umană necesită sensibilizare. 1060. Care variantă este adevărată referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au un aport la calitatea produselor? a) proiectare-marketi ng -aprovizionare-producţi e-controlul calităţii. c) componenta tehnică este partea vizibilă.

c) concentrarea pentru identificarea soluţiilor la greşelile constatate ŞI depistarea vinovaţilor pentru a-i sancţiona. d) faptele şi datele sunt de preferat în locul bănuielilor şi ale prezumţiilor. c) supravieţuirea şi prosperitatea finnei determină o nouă atitudine fată de consumatori. 1069. c) schimbarea fundamentală a culturii organizaţiei printr-o pregătire sistematică şi continuă. c) pregătirea pe module începând cu executanţîi. 1071. c) clienţii nu percep întotdeauna firma ca un "furnizor" de satisfacţii. d) identificarea cauzelor.b) c) d) calitatea este obţinută prin eval uare nu prin prevenire. la produsele de folosinţă Înde l ungată. 1067. Care variantă nu este adevărată referitoare la structura şi conţinutul modulelor de pregătire şi instruire a echipelor de Îmbunătăţirea calităţii: a) la început se pune accent pe concepte. Care variantă nu este adevărată referitoare la necesitatea obiectivă a TQM? a) calitatea este factorul esenţial în creşterea gradului de competitivitate În lupta concurenţială. b) mulţumirea clientului dirijează toţi indicatorii economici. d) sistemul de comunicare cu clienţii. d) stabilirea obiectivelor calităţii pe termen lung. Care variantă nu este adevărată referitoare la valorile TQM: a) întâietate a clientului. Care variantă nu este adevărată referitoare la factorii critici de succes ai TQM: a) implicarea totală a conducerii la vârf. b) Îmbunătăţirea satisfacerii consumatorilor. 1066. selectarea măsurilor de implementare a planului şi interpretarea rezultatelor. b) existenţa culturii calităţii. b) metode de obţinere şi analizarea datelor. 1064. d) clienţii fideli reprezintă cel mai important bun al fIrmei. b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care să fie paralele cu cele existente. b) consumatorii îşi schimbă des preferinţele în funcţie de raportul calitate/preţ oferit de producători/comercianţi. 1068. Care variantă nu este adevărată referitoare la conţinutul pregătirii În domeniul TQM a managerilor: 11 . b) prioritate absolută dată cerinţelor. calitatea se măsoară prin preţul plătit pentru non-conformităţi şi nu prin indici. d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor Înainte de livrare. Care variantă nu este adevărată referitoare la sinteza avantajelor introducerii TQM: a) îmbunătăţirea eficacităţii structurilor organizatorice. d) îmbunătăţirea profitului şi a competitivităţii. standardul de perfoffi1anţă al calităţii este "zero defecte". c) defInirea clară a politicii calităţii pe termen lung. 1065. c) fonnularea unor concluzii intennediare. fără stratificarea proiectelor. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile genera le ale TQM: a) angajarea şi implicarea totală a conducerii la vârf. 1070. Care variantă nu este adevărată referitoare la implicarea şi angajarea conducerii la vârf: a) stabilirea strategiilor în cadrul planificării.

b) se evaluează modul de desfăşurare a procesului TQM. Care variantă nu este adevărată referitoare la reluarea procesului TQM la un nivel superior: a) actualizarea politicii firmei în domeniul calităţii. aplicarea metodelor specifice TQM. politica şi obiectivele pentru calitate ale firmei. b) instruirea şi pregătirea personalului de execuţie. d) măsurarea costurilor calităţii. dar nesusţinut. Care variantă nu este adevărată referitoare la evaluarea periodică a procesului TQM: a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor. c) utilizarea metodelor şi tehnicilor de marketing. c) elaborarea politicii şi a obiectivelor calităţii. c) comunicarea şi coordonarea tuturor activităţilor. 12 .a) b) c) d) elementele de bază ale TQM. 1074. Care variantă nu este adevărată referitoare la condiţiile de bază ale succesului TQM: a) ţinta este satisfacerea clienţilor. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele de implementarea TQM: a) angajamentul conducerii la vârf. obiectivele calităţii la nivel compartimental. Care variantă nu este adevărată referitoare la cauzele eşecuiui TQM: a) rezistenţa slabă a conducerii la aplicarea TQM. b) datele rezultate din cercetarea clienţilor interni. b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clienţilor interni şi externi: c) analiza organizatorică şi tehnică referitoare la poziţia faţă de concurenţă: d) analiza economica referitoare la măsurarea costurilor disfuncţionalităţilor. 1079. d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clienţilor externi la angajaţii de la nivel mediu. c) se evaluează numai rezultatele obţinute. c) entuziasm la început pentru TQM. Care variantă nu este adevărată referitoare la diagnosticul procesului TQM: a) analiza strategică referitoare la calitate şi preţ. d) echipele de îmbunătăţirea calităţii nu au funcţionat eficient. 1075. c) actualizarea etapelor parcurse. b) formarea consiliului calităţii. d) împuternicirea angajaţilor de la nivel mediu. Care variantă nu este adevărată referitoare la planul de implementare aTQM: a) precizează sarcinile managementului la vârf. 1073. 1076. 1078. 1072. d) publicarea rezultatelor. b) eroare la implementarea programelor de calitate. Care variantă nu este adevărată referitoare la modalităţile de comunicare cu clienţii externi În domeniul calităţii: a) comunicarea rezultatelor din studiul anual. 1077. d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi îmbunătăţiri. b) perfecţionarea instruirii şi pregătirii personalului de la nivel mediu. b) cooperarea pentru îmbunătăţirea continuă.

Care variantă nu este adevărată referitoare la criteriile principale de alegerea testului pilot: a) alegerea managerului care să aibă stil şi valoare. Care variantă nu este adevărată referitoare la sprijinirea eşantionului de testare: 13 . 1081. d) alegerea unui eşantion dintr-un loc în care nu există alte proiecte de aplicat. 1083. c) comunicarea către clienţii externi despre introducerea TQM. 1087. 1080. c) este subordonat direct conducerii la vârf şi este membru În consiliul calităţii. d) săgeata "timp" semnifică necesitatea acordării unei perioade de timp pentru desfăşurarea În bune condiţii a activităţilor din cele cinci cercuri concentrice.. d) elaborarea unor proiecte de îmbunătăţire a activităţilor proprii. începerea ::qiunii de instruire şi pregătire a personalului de la nivel mediu. b) corectarea rapidă a greşelilor implicând întreaga firmă. etc. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele testării TQM pe un eşantion de probă: a) eforturi mai mici de conducere şi investiţii. c) evaluarea mai rapidă a rezultatelor. c) recunoaşterea meritelor celor implicaţi şi recompensarea lor. d) organizează acţiuni de informare şi de pregătire în domeniul calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la un model posibil al TQM: a) durata implementării TQM depinde de gradul de implicare al conducerii la vârf.c) d) numirea miei comisii pentru adaptarea procesului TQM. c) fiecare activitate din model trebuie adaptată la specificul organizaţiei. 1082. c) include calitatea muncii fiecărui angajat calitatea colaborării. Care variantă nu este adevărată referitoare la piramida TQM: a) TQM consolidează motivaţia şi creativitatea angajaţilor. b) selectarea unei părţi distincte din cadrul firmei. Care variantă nu este adevărată referitoare la problemele implementării TQM: a) să ştii la ce să te aştepţi. 1086. b) punctul central al modelului 1J reprezintă feed-back-ul clientului. Care variantă nu este adevărată referitoare la coordonatorul procesului TQM: a) contribuie uneori la asigurarea funcţionării TQM: b) trebuie să aibă calităţi de bun manager. b) alegerea căii de abordare: "de sus în jos" sau "de jos în sus". c) alegerea unui eşantion în care nu există o activitate performantă. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele sarcini pentru top manageri in procesul TQM: a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri. d) luarea deciziei cu ce să Începi. d) TQM determină uneori calitatea produselor/serviciilor. politica firmei În domeniul calităţii. 1084. adunări generale. b) asigură calitatea pe piaţă a fIrmei. d) entuziasmul angajaţilor mai uşor de stimulat. creându-se un potenţial de inovare mai mare. 1085. b) sprijinirea pasivă a măsurilor de funcţionare a TQM.

c) circulaţia deficitară a informaţiei "de sus În jos" şi invers. b) recomandă începerea sau nu a procesului TQM. 14 . d) formarea auditorilor externi. d) nu sunt bine percepute dimensiunile critice ale calităţii. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile genera le ale TQM cu aplicabilitate directă şi În turism: a) calitatea percepută de client. c) participarea activă prin diverse acţiuni. inclusiv cei cu deficienţe. participă la evenimente mai mult pentru imagine. c) armonia cu mediul natural şi uman pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung. c) reîmprospătarea cunoştinţelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru personalul de la nivel mediu. b) existenţa unui dialog permanent între consiliul calităţii şi echipele de testare. d) analiza periodică a costului calităţii superioare. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile HACCP: a) determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile identificate. d) integrarea tehnologiilor infonnaţionale în turism este un domeniu prioritar. c) angajamentul pentru calitate a conducerii la vârf. b) autenticitate a realizării unei mărci de produse/servicii distincte faţă de cele similare ale concurenţi lor indirecţi. 1091. Care variantă nu este adevărată referitoare la deficienţe În desfăşurarea TQM: a) nu se cunosc bine cerinţele clienţilor. 1094. b) participarea prin critică la orice scenariu. proiectare 1090. d) rapoliarea performanţelor proprii faţă de orice concurent de pe piaţa turistică. 1088. d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare. b) formarea echipelor de îmbunătăţirea calităţii. d) TQM-ul nu atacă problemele care trebuie. b) implicarea totală a tuturor angajaţilor. 1095. Care variantă nu este adevărată referitoare la cum se apără unii manageri de TQM: a) a nu face nimic. b) motivare a personalului de la nivel mediu. 1089. c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM. c) planificarea calităţii. 1093. d) echipa de proiectare poate apela şi la un consultant extern. Care variantă nu este adevărată referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul Întreprinderii după testare: a) lansarea experienţei obţinute în testul pilot.a) conducerea la vârf trebuie să sprijine direct testul. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul de calitate În turism: a) accesibilitatea utilizării produselor/serviciilor de către toţi consumatorii. b) evaluarea culturii. Care variantă nu este adevărată referitoare la atribuţiunile echipei de a procesului TQM: a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei. c) colaborarea cu paJienerii din aval şi amonte de calitate. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele etape premergătoare Începerii procesului TQM: a) organizarea procesului TQM. 1092. a atitudinii personalului şi percepţia clientului.

b 1095. b 1016. b 1005. b 1011. e 1004. d 1019. d 1002. e 1065. d 1003. b 1092. b 1008. b 1029. d) stabilirea procedurilor prin care se va verifica dacă sistemul RA. e 1083. d 1049. c 1058. e 1023. c 1046. d 1024. e 1053. e 1091. d 1036. a 1080. b 1022. a 1060. e 1063. a 1057. e 999. d 1035. b 1056. d 1079. a 1077. d 1032. d 1081. e 1089. b 1067. e 1017. e 992. a 1042. e 1013. b 996. e 1075. e 998. e 993. b 1033. b 1044. d 1064. e 1050. b 1061. d 1066. a 1059. a 1012. d 995. c 1034. d 1093. c 997. d 1028. b 1082. a 1043. b 1076. b 1041. d 1074. b 1055. d 1038. b 1070. d 1015. a 1047. d 1021. d 1010. e 1037. c 1026. e 1018. d 1039. b 1000. d 1084. e 1068. a 1052. d 1090. a 1051. d 1040. b 1078. a 1027. d 1054. d 1031. a 1045. 99l. b 1025. b 1094. c) stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control.b) stabilirea limitelor critice care trebuie respectate la unele puncte critice impoliante de control. b 15 . d 1087. b 1088. e 1048. a 1001.CCP funcţionează corect.. e 1009. e 1071. d 1062. d 1072. e 1086. d 1006. a 1030. a 1007. c 1020. b 1014. a 1069. b 994. b 1073. b 1085.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->