Didactica Pro...

Revistă de teorie şi practică educaţională a Centrului Educaţional “PRO DIDACTICA” Nr.3-4(13-14), 2002 Colegiul de redacţie: Silvia BARBAROV Svetlana BELEAEVA Nina BERNAZ Viorica BOLOCAN Olga COSOVAN Nadia CRISTEA Otilia DANDARA Viorica GORAŞ-POSTICĂ Liliana NICOLAESCU-ONOFREI Vlad PÂSLARU Carolina PLATON Igor POVAR Nicolae PRODAN Echipa redacţională: Redactor-şef: Nadia Cristea Secretar general de redacţie: Victor Koroli Redactor stilizator: Mariana Vatamanu-Ciocanu Redactori: Dana Terzi Dan Bogdea Culegere şi corectare: Maria Balan Tehnoredactare computerizată: Marin Bălănuţă Design grafic şi fotografii: Nicolae Susanu
Prepress: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Tipar: Combinatul Poligrafic, Chişinău Revista apare cu sprijinul Fundaţiei SOROS-Moldova
PAGINA REDACTORULUI

C U P R I N S

Nadia CRISTEA Argument ............................................................................................................................... 3 CURRICULUM VITAE Fundaţia SOROS-MOLDOVA – un deceniu de activitate ............................................... 4 RUBICON MANAGERIAL Svetlana Beleaeva Curriculumul: avantaje, dezavantaje, propuneri ............................................................. 11 MASA ROTUNDĂ: Curriculum de liceu: bilanţul a trei ani de implementare ............................................. 13 QUO VADIS? Vlad Pâslaru Modernitate şi curriculum ................................................................................................. 20 Tatiana Niculcea Dezvoltarea curriculumului şcolar în clasele I-IV ........................................................... 22 Nadejda Velişco Curriculumul în contextul reformei învăţămîntului din Republica Moldova ............ 25 Viorica Goraş-Postică Curriculumul de liceu:reflecţii post-factum .................................................................... 26 Gabriel Palade Învăţămîntul deschis la distanţă – imperativ al timpului ............................................. 28 EVENIMENTE CEPD Viorica Goraş-Postică Formare şi relaxare. Interacţiune intelectuală şi afectivă ............................................... 32 Valentina Chicu Şcoala de vară în cadrul Proiectului Învăţare prin Cooperare ...................................... 34 MAPAMOND PEDAGOGIC Aurelia Felea Procesul didactic la Universitatea din Heidelberg .......................................................... 35 EX CATHEDRA Ion Spinei Reflecţii privind procesul de evaluare .............................................................................. 41 Otilia Dandara Interdisciplinaritatea în context curricular: constatări şi sugestii ................................. 47 Nicolae Silistraru Conţinutul învăţămîntului universitar din perspectivă curriculară ............................. 50 Viorel Bocancea, Ion Botgros, Oleg Bursuc Formarea iniţială a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului ............ 55 Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan Curriculumul în faţa profesorului. Profesorul în faţa curriculumului ....................... 58 Livia State Curriculumul de limba şi literatura română: o provocare la inovaţie ......................... 59 Tatiana Ponomari Nemulţumirea… primul pas spre progres ....................................................................... 61 Iurie Melinte Manualul – autonomie şi responsabilitate ...................................................................... 62 Galina Gavriliţă Curriculumul de liceu la disciplinele socioumane .......................................................... 63 Sergiu Musteaţă Curriculumul Naţional şi manualele de istorie: realizări şi perspective
Studiu de caz: ciclul liceal Istoria Românilor (cl. X-XII) ........................................................... 65

Adresa redacţiei:
str. Armenească, 13, Chişinău MD-2012, Republica Moldova Tel.: 542976, 541994, 542556 Fax: 544199 E-mail: didacticapro@cepd.soros.md www.cepd.soros.md/DidacticaPro www.proeducation.md

Pavel Cerbuşcă Evaluarea curriculumului liceal de filozofie ................................................................... 70

©

Copyright Centrul Educaţional PRO DIDACTICA

C

U

P

R

I

N

S

C U P R I N S
Ludmila Lojkina Tehnologii de educaţie muzicală ................................................................................................................................................................ 72 Olga Şpuntenko Analiza curriculumului liceal de matematică ............................................................................................................................................ 76 Tatiana Iacubiţchi Curriculumul liceal de fizică după trei ani de implementare ................................................................................................................. 77 Victor Păgînu Curriculumul liceal de fizică: performanţe şi perfecţionări .................................................................................................................... 80 Valeriu Gorincioi Implementarea curriculumului de chimie pentru liceu ........................................................................................................................... 81 Nina Bernaz-Sicorschi De la curriculum spre un manual integrator ............................................................................................................................................ 83 Natalia Boiarinova Implementarea curriculumului de biologie solicită creativitate .............................................................................................................. 86 Anatol Gremalschi Curriculumul disciplinar la Informatică ................................................................................................................................................. 87 DOCENDO DISCIMUS Maria Vasiliev Bariere psihologice în activitatea inovatoare a profesorului ................................................................................................................... 90 Parascovia Secrieru-Harbuzaru Procesul instructiv-educativ corecţional la orele de educaţie tehnologică în şcoala auxiliară .................................................................................................................................................................. 92 Liliana Ciascai „Laboratorul de buzunar” la fizică ........................................................................................................................................................... 94 Tatiana Dudnicenco Activităţi în afara orelor de program la biologie ..................................................................................................................................... 96 Svetlana Chiţu Empatia cadrului didactic şi optimizarea relaţiei profesor-elev ............................................................................................................ 100 RUBRICA EDUCATORULUI Cornelia Munteanu Libertate sau libertinism? ........................................................................................................................................................................ 104 Alexandra Pâslăraş Modelul unei ore de dirigenţie: „Meseria – brăţară de aur” (cl.IX) .................................................................................................... 106 Lia Sclifos Curajul de a fi părinte ............................................................................................................................................................................. 109 DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE Tatiana Cartaleanu Tehnici de discuţie eficientă: intra-actul .................................................................................................................................................. 111 Ludmila Ursu Dezvoltarea gîndirii critice în procesul rezolvării problemelor de matematică în clasele primare .............................................................................................................................................................. 114 Silvia Lozovanu Rezolvarea problemelor de calcul cu caracter funcţional la orele de chimie ......................................................................................... 117 Olga Cosovan Atelierul de lectură: formarea cititorului reflexiv .................................................................................................................................. 120 DICŢIONAR Sorin Cristea Conceptul de curriculum .......................................................................................................................................................................... 124 SUMMARY .................................................................................................................................................................................... 126 AUTORII NOŞTRI EX LIBRIS

C

U

P

R

I

N

S

PAGINA REDACTORULUI

Argument

5

Didactica Pro..., Nr.3-4(13-14) anul 2002

Curriculum... Deşi este un cuvînt cunoscut, am avut nevoie de timp pentru a ne obişnui să-l auzim şi să-l rostim tot mai frecvent, întrucît reforma învăţămîntului îi atribuie un nou sens – de a denumi un şir de acte normative, o concepţie integrală, logică, complexă, nonliniară a educaţiei în societate. Pentru înţelegerea şi implementarea curriculumului ni s-au solicitat cunoştinţe, creativitate, discernămînt şi răbdare. Întreg procesul instructiv poate fi comparat cu o industrie ce contribuie la buna funcţionare a societăţii şi exprimă idealul educaţional, determină schimbarea macazului cînd o cere imperativul. E necesar să conştientizăm faptul că succesul acestei industrii va fi asigurat de eforturile noastre comune, de implicarea tuturor şi a fiecăruia în parte. Indiferent de direcţia vîntului, reforma trebuie să-şi urmeze conceptul teoretic şi metodologic. Nu credem că este nevoie de o minune ca să se realizeze această reformă la noi. Majoritatea ţărilor lumii se află în plin proces al transformărilor în domeniul educaţional, de ce ne-ar speria anumite dificultăţi în calea succesului, cu atît mai mult că am reuşit să urnim carul din loc. Reforma de după 1990 este o posibilitate, o şansă reală de avansare, de integrare, de schimbare spre bine şi tot ce se cere de la noi e să nu ratăm această perspectivă. Curriculumul Naţional a redimensionat învăţămîntul, devenind „exponent al unei viziuni ştiinţifice riguros structurate cu privire la obiectivele, conţinuturile şi tehnologiile educaţionale în şcoala contemporană” (A.Gremalschi). Situaţia la zi ne permite să vorbim despre unele succese şi nereuşite în procesul de implementare a curriculumului. Constatăm că avem de toate, ca la o casă de gospodari, dar şi un şir de probleme pe care trebuie să le soluţionăm urgent. Lipsa curriculumului universitar ne aduce în învăţămîntul preuniversitar profesori mai puţin pregătiţi, care nu pot face faţă cerinţelor schimbărilor ce se produc deja de 6 ani. Unul dintre obiectivele majore ale curriculumului şcolar a fost unificarea conceptuală a învăţămîntului din Republica Moldova. Anume învăţămîntul contribuie la integritatea unui stat, prin educaţie va spori vigoarea şi stabilitatea lui. Avem deci obligaţiunea de a asigura continuitatea tuturor treptelor sistemului educaţional, formînd o personalitate armonioasă, liberă, responsabilă, aptă de a învinge greutăţile şi de a atinge finalităţile propuse. Ideea libertăţii în educaţie este susţinută de documentul dat şi prin valoarea lui ştiinţifică şi culturală, dar funcţionalitatea acestuia trebuie să fie asigurată de vînturi prielnice, de condiţii favorabile. Ideea trebuie să persevereze pentru evoluţia societăţii. Curriculumul nu este un decalog, ci un „organism” care, atunci cînd e cazul, necesită modificări, revizuiri, şi nu credem că trebuie să le amînăm. Lucrurile ce pot fi făcute azi nu trebuie lăsate pe mîine. Greşelile în proiectarea conţinuturilor curriculare se vor repercuta asupra unei generaţii întregi. E timpul să tragem concluziile corespunzătoare şi să găsim soluţiile adecvate.
Nadia CRISTEA

CURRICULUM VITAE

Fundaţia SOROS-MOLDOVA – un deceniu de activitate
Fundaţia Soros-Moldova este o organizaţie naţională, neguvernamentală, non-profit şi apolitică, înfiinţată la 29 mai 1992 de George Soros, om de afaceri şi filantrop american, cu scopul promovării în Moldova a valorilor societăţii deschise. Misiunea Fundaţiei constă în susţinerea procesului de tranziţie a Moldovei spre o societate deschisă şi democratică prin sprijinirea infrastructurii şi instituţiilor acesteia. Fundaţia Soros-Moldova contribuie la democratizarea societăţii prin elaborarea şi implementarea unor programe şi activităţi în diverse domenii, cum ar fi: artă şi cultură, educaţie la toate nivelurile sistemului, dezvoltare economică, reformă juridică şi administraţie publică, mass-media şi programe informaţionale, societate civilă şi sănătate publică. Pe parcursul celor zece ani de activitate, Fundaţia Soros-Moldova (FSM) a reuşit să realizeze multe lucruri frumoase. Deşi părerile diferă, cu certitudine lucrurile au evoluat mai bine decît se aştepta la început de cale. În cadrul activităţilor FSM, în Republica Moldova au fost investite peste 36 mln. de dolari SUA, mijloace care au fost îndreptate spre realizarea misiunii Fundaţiei. În cadrul programelor sale au fost acordate mai mult de 270 de burse pentru studii liceale, universitare şi postuniversitare peste hotare, au fost publicate 250 de cărţi şi materiale didactice, iar peste 12.500 de volume au fost donate bibliotecilor universitare. În cei zece ani de activitate a cunoscut schimbări radicale şi însăşi Fundaţia. De la programe mici, dar cu o deschidere extraordinară, s-a ajuns la o instituţie cu o strategie bine elaborată, cu o viziune proprie în toate domeniile ei de activitate. De-a lungul anilor, Fundaţia Soros-Moldova a susţinut şi încurajat diverse iniţiative şi proiecte care contribuie la edificarea societăţii deschise în Moldova. În aceast ă ordine de idei, este relevant s ă menţ ion ă m domeniile prioritare de activitate ale FSM, cu specificarea programelor respective.
ARTĂ ŞI CULTURĂ

Director de Program: Victoria Miron (e-mail: vmiron@soros.md) Activitatea FSM în domeniul Artă şi Cultură este determinată de necesitatea depăşirii unor realităţi care împiedică transformarea societăţii moldoveneşti într-o societate civil ă deschis ă . Programele sînt adresate profesioniştilor şi studenţilor de la instituţiile de învăţămînt de specialitate.

“Societatea deschisă se bazează pe recunoaşterea ideii că toţi acţionăm în virtutea unei înţelegeri imperfecte. Nimeni nu deţine adevărul absolut. De aceea avem nevoie de o gîndire critică, de organizaţii şi reguli care ne-ar permite să trăim în bună înţelegere; avem nevoie de o formă democratică de guvernare care să asigure transferul corect al puterii; avem nevoie de o economie de piaţă, care să ne ofere o reacţie de răspuns şi să ne permită corectarea greşelilor; trebuie să ne protejăm minorităţile şi să le ascultăm opiniile. Şi, mai presus de orice, avem nevoie de un stat de drept”. George Soros, Soros on Soros: Staying Ahead of the Curve

6

CURRICULUM VITAE

Direcţiile strategice ale Programului: • Granturi de creaţie • Ateliere, seminarii şi stagii în artă şi literatură • Programul Burse de excelenţă • Proiecte editoriale • Învăţămîntul artistic • Sprijin pentru muzee şi proiecte de valorificare a patrimoniului cultural • Arte plastice • Artă contemporană • Programele de reţea în domeniul Artă şi Cultură.
MASS-MEDIA

Director de Program: Victoria Miron (e-mail: vmiron@soros.md) Programul are misiunea de a susţine efortul pentru asigurarea dreptului populaţiei la informaţie, sprijinind structurile de mass-media independente, prin: • Programul Sprijinirea mass-media locale independente • Proiectul Consolidarea Mass-Media Independente.
DEZVOLTARE ECONOMICĂ RURALĂ

Misiunea Programului este stimularea dezvoltării economice rurale prin perfecţionarea cadrului legislativ, susţinerea cooperării întreprinzătorilor, cu accent pe promovarea femeilor în afaceri, precum şi prin asistenţa continuă acordată tuturor tipurilor de antreprenori din zonele rurale. Activitatea acestui Program se focalizează pe următoarele domenii: • Dezvoltarea întreprinderilor rurale • Îmbunătăţirea cadrului legislativ-normativ de funcţionare a întreprinderilor agricole private • Centrele de informare economică în bibliotecile publice • Educaţia economică.
DREPT

Director de Program: Doina Melnic (e-mail: dmelnic@soros.md)

Director de Program: Victor Munteanu (e-mail: vmunteanu@soros.md) Obiectivul major al Programului este de a sprijini populaţia să conştientizeze rolul fiecărui cetăţean în procesul de reformă juridică şi de a aduce legea mai aproape de viaţa de zi cu zi a individului, prin elaborarea şi implementarea proiectelor în următoarele domenii: educaţia juridică, drepturile omului, statul de drept şi democraţia, accesul la justiţie, reforma poliţiei şi reforma penitenciară, transparenţa şi corupţia, democratizarea forţelor armate, justiţia penală şi sistemul judiciar.

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

7

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

CURRICULUM VITAE

• Dezvoltare curriculară • Dezvoltare comunitară • Institutul de Politici Publice.
ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR (HESP)

Director de Program: Mariana Alecsandri (e-mail: malecsandri@soros.md) Programul HESP, alături de alte programe educaţionale ale Fundaţiei Soros-Moldova, implementate la nivelul învăţămîntului preşcolar şi primar de Programul Pas cu Pas, şi la nivelul învăţămîntului secundar prin Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, are drept scop dezvoltarea modelelor alternative ale structurilor de instruire şi educare; sprijinirea proiectelor de colaborare interuniversitară la nivel naţional şi internaţional şi de reformare a sistemului învăţămîntului superior, desfăşurîndu-şi activitatea prin intermediul a trei subprograme: • Reformarea curriculumului universitar • Cadre didactice tinere • Programe pentru studenţi.
PROGRAM INFORMA Ţ IONAL

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

Coordonator: Rodica Nosko (e-mail: rnosko@soros.md) Lansat în 1997, destinat să sprijine şi să promoveze procesele de democratizare în sistemul de administrare publică, Programul Administraţie Publică Locală (APL) şi-a focalizat atenţia asupra următoarelor activităţi: distribuirea informaţiei de ultimă oră cetăţenilor şi autorităţilor locale şi regionale privind rolul şi competenţa administraţiilor publice; oferirea instruirii adecvate funcţionarilor publici şi aleşilor locali; încurajarea participării comunităţii în rezolvarea problemelor locale. În cadrul Programului APL îşi desfăşoară activitatea următoarele subprograme: • Cercetare şi promovare publică

Director de Program: Mariana Alecsandri (e-mail: malecsandri@soros.md) Misiunea Programului este sprijinirea activităţii instituţiilor informaţionale şi dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaţionale, consolidînd rolul lor în progresul democraţiei prin asigurarea accesului eficient la informaţie, cultură şi cunoaştere al tuturor membrilor societăţii. În cadrul acestui Program îşi desfăşoară activitatea următoarele proiecte: • Dezvoltarea politicilor informaţionale • Extinderea accesului la informaţie • Dezvoltarea resurselor informaţionale • Dezvoltarea profesională.
BURSE

Director de Program: Angela Muşet (e-mail: amuset@soros.md) Programul Burse are drept obiectiv promovarea valorilor societăţii deschise prin oferirea posibilităţii celor mai buni studenţi de a-şi face studiile într-un mediu academic şi cultural de alternativă, precum şi perfecţionarea specialiştilor în domenii inexistente sau slab dezvoltate în Republica Moldova. În cadrul acestui program îşi desfăşoară activitatea următoarele subprograme: • Program de burse regionale • Burse de merit.
SCHIMB INTERCULTURAL DE ELEVI

Director de Program: Iulia Moldovan (e-mail: imoldoveanu@soros.md) Programul oferă posibilitatea unui schimb de elevi prin acordarea de burse în şcoli britanice şi americane pe

8

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

CURRICULUM VITAE

perioada unui an şcolar sau a cinci săptămîni în timpul vacanţei de vară. Fiind destinat elevilor claselor a X-a, Programul este un mijloc excelent de perfecţionare a limbii engleze şi de familiarizare cu tradiţiile şi cultura ţărilor respective prin diverse activităţi. Selectarea bursierilor se efectuează în bază de concurs.
SOCIETATE CIVILĂ

Programul susţine iniţiative regionale şi internaţionale, de parteneriat şi activism social, proiecte cu obiective reale şi bine definite, care favorizează desfăşurarea, la încheierea proiectului, a unei activităţi ce asigură atît un impact local cît şi unul ce depăşeşte hotarele naţionale. Criteriul preferenţial este gîndirea regională şi impactul regional.
SĂNĂTATE PUBLICĂ

Director de Program: Igor Nedera (e-mail: inedera@soros.md) Misiunea Programului este de a susţine tranziţia Republicii Moldova spre o societate deschisă şi democratică, prin instituţionalizarea normelor esenţiale ale societăţii civile – drepturile individuale, libera asociaţie, delimitarea sferelor publică şi privată, legalitatea, libertatea la opinie, iniţiativă, precum şi sprijinirea creării mecanismelor de influenţă şi control ale societăţii asupra statului şi instituţiilor sale. În această direcţie se realizează următoarele programe: • Reţeaua Centrelor de Resurse CONTACT • Dezvoltare comunitară • Barometrul de Opinie Publică • Competiţie deschisă pentru finanţarea proiectelor organizaţiilor neguvernamentale.
PROGRAM PENTRU FEMEI

EST-EST

Director de Program: Ana Coreţchi (e-mail: acoretchi@soros.md) Acest program îşi propune să faciliteze stabilirea unor relaţii de colaborare între organizaţiile neguvernamentale, alte instituţii din Moldova şi partenerii din ţările Europei Centrale şi de Est, domeniile de interes prioritar fiind sprijinirea cooperării regionale ca modalitate de realizare a dialogului între ţările din regiune, prin promovarea intereselor şi necesităţilor existente în societăţile în schimbare.

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

9

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Director de Program: Antonina Sârbu (e-mail: asarbu@soros.md) Programul urmăreşte concomitent mai multe direcţii strategice, printre care: sporirea conştientizării problemelor stringente, instituirea unor centre de asistenţă şi protecţie pentru victimele violenţei, crearea unei reţele naţionale de ONG-uri axate pe problemele femeilor etc. În cadrul acestui Program îşi desfăşoară activitatea diverse proiecte, cum ar fi: • Prevenirea şi reducerea manifestărilor de discriminare şi violenţă îndreptate împotriva femeii • Eradicarea traficului cu fiinţe umane • Genurile şi Educaţia • Iniţiative informaţionale • Fortificarea sănătăţii femeii • Accesul femeilor din Moldova la evenimentele internaţionale • Mass-media şi politicile Gender.

Director de Program: Viorel Soltan (e-mail: vsoltan@soros.md) Misiunea Programului Sănătate Publică este dezvoltarea unui nou mod de gîndire în probleme de sănătate, prin transformarea proceselor de formare a politicilor în domeniul sănătăţii şi crearea unor elemente şi mecanisme necesare pentru aceasta în Republica Moldova. Programul doreşte să dezvolte în continuare resursele umane, structurile şi procesele îndreptate spre iniţierea metodelor noi de luare a deciziilor, contribuind astfel la promovarea unor relaţii echilibrate între cetăţeni, guvern, cercetători, prestatori de servicii şi finanţatori în sănătate. Facilitarea schimbului de informaţie, cunoştinţele şi extinderea participării democratice încurajează dezvoltarea unei societăţi deschise sănătoase. În cadrul Programului Sănătate Publică îşi desfăşoară activitatea proiectele: • Dezvoltarea competenţei specialiştilor în Sănătatea Publică • Dezvoltarea sistemelor informaţionale • Sprijinirea persoanelor cu dereglări mentale • Îngrijiri Paliative • Reducerea noxelor • Seminariile Salzburg pentru medici • Schweitzer Seminars Program. *** Dezvoltarea strategică a Fundaţiei Soros-Moldova se realizează prin intermediul Senatului, constituit din persoane notorii care, de asemenea, aprobă deciziile de finanţare, şi Juriile specializate pe domenii: – Juriul Artă, Cultură, Mass-Media; – Juriul Drept şi Administraţie Publică; – Juriul Programe Educaţionale; – Juriul Societate Civilă, Sănătate Publică, Programe pentru Femei; – Juriul Dezvoltare Economică Rurală. În ultima perioadă, FSM se orientează strategic spre promovarea programelor în mediul rural şi în domenii cu caracter social. Astfel, un succes deosebit îl are Programul Dezvoltare comunitară, implementat al treilea an consecutiv prin intermediul Centrului CONTACT. Acest program cu caracter novator pentru Moldova a fost menit să aducă investiţii, fie şi modeste, în comunităţile rurale şi să încurajeze iniţiativele locale. În aceeaşi ordine de idei, putem menţiona şi Programul Sănătate Publică, care

CURRICULUM VITAE

abordează aspecte medico-sociale vizînd grupurile marginalizate. Între timp a luat amploare Programul Dezvoltare economică rurală. Acest lucru nu este condiţionat de faptul că viitorul Republicii Moldova ar fi unul exclusiv agrar, ci de aspectele sociale ale programului respectiv. Reformele în agricultură au întîrziat, fiind actualmente privite cu multă reticenţă de autorităţi. Fundaţia s-a lansat în agricultură cu programe de microfinanţare, iar acum, în colaborare cu USAID şi EWMI, susţine, în cadrul Proiectului PFAP, un program complex de postprivatizare în agricultură, avînd drept scop dezvoltarea unui agrobusiness privat eficient. Un alt domeniu important care ţine de priorităţile Fundaţiei este promovarea reformei administraţiei locale în vederea afirmării principiilor descentralizării şi autonomiei locale. Sigur, ar fi mult mai uşor să se activeze într-un cadru stabil sau, cel puţin, previzibil. În condiţiile actuale FSM este nevoită, în mod evident, să deplaseze accentele, orientîndu-se spre activităţi de dezvoltare profesională, cercetare şi informare în domeniul administraţiei publice. Cu certitudine, Fundaţia Soros-Moldova trebuie, în primul rînd, să continue sprijinirea programelor ce contribuie la dezvoltarea resurselor şi capacităţilor umane locale. În acest sens, FSM va menţine efortul de susţinere a activităţilor educaţionale prin programele de învăţămînt şi tineret. Adresa Fundaţiei Soros-Moldova: Str. Bulgară, nr. 32, Chişinău MD 2001 Republica Moldova Tel.: (373 2) 274480, 270031, 275315 Fax: (373 2) 270507 E-mail: foundation@soros.md www.soros.md Centrul Informaţional Bălţi: Str. Puşkin, nr. 38, Bălţi, Republica Moldova Tel./fax: (231) 24522 E-mail: ignatiuc@usb.moldnet.md Coordonator: Iulia Ignatiuc Victor Ursu – Director Executiv E-mail: viursu@soros.md; Varvara Colibaba – Director Adjunct E-mail: e-mail: vcolibaba@soros.md Dumitru Chitoroagă – Grant Manager E-mail: dchitoroaga@soros.md Elena Vacarciuc – Director Financiar E-mail: evacarciuc@soros.md Viorel Ursu – Consilier referent, responsabil relaţii cu publicul. E-mail: viursu@soros.md

“PROMOTORII FUNDAŢIEI DESPRE FUNDAŢIE…”
“Argumentul meu forte pentru deschiderea Fundaţiei SorosMoldova la Chişinău a fost următorul: pentru democraţie este important să faci front comun cu toate ţările concomitent, căci dacă lupţi pentru o Bulgarie, o Polonie, o Ucraină democrată este absolut greşit să laşi Moldova în mizerie – ar fi în detrimentul ţărilor vecine. Am spus-o şi la mai multe foruri internaţionale: nu trebuie să fie nici o breşă în mişcarea pentru democraţie, nici o provincie, nici un loc uitat, nici o ţară abandonată. A fost un argument important pentru ca Fundaţia Soros să-şi înceapă activitatea în Moldova acum 10 ani. Este un argument valabil şi astăzi, pentru ca ea să-şi continue activitatea.”
Lorina BĂLTEANU, Primul Director şi Preşedinte al Fundaţiei Soros-Moldova

“Misiunea Fundaţiei a fost de la început promovarea unei societăţi deschise. Chiar dacă nu s-au realizat întru totul aşteptările noastre, ale tuturor, şi multe nu s-au întîmplat aşa cum ne-am fi dorit, iar Moldova e într-o situaţie destul de dificilă acum, consider că în acelaşi timp societatea s-a schimbat destul de mult pentru ca să putem spune astăzi, după zece ani, că democraţia a prins rădăcini la noi şi că există speranţă pentru viitor. Fundaţia Soros a avut şi ea un anumit rol în această schimbare, prin programele implementate şi prin organizaţiile create şi susţinute de-a lungul anilor.”
Victor URSU, Director Executiv, Fundaţia Soros-Moldova

“Pentru mine Fundaţia Soros încă din 1992 este o insulă liberă de frică, servilism, indiferenţă, o insulă a gîndirii libere, descătuşate. Mă bucură afluxul permanent al celor tineri la Funda ţ ie. Consider c ă acesta este unul dintre puţ inele momente pozitive în societatea moldovenească debusolată.”
Oazu NANTOI, Institutul de Politici Publice

10

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

CURRICULUM VITAE

“BENEFICIARII FUNDAŢIEI DESPRE FUNDAŢIE…”
“Cînd eşti la început de cale, chiar dacă ai idei frumoase, nu este deloc uşor să le realizezi. Fundaţia Soros a fost prima organizaţie care ne-a întins o mînă pentru a ne sprijini. Şi după cum face un bun creştin, ne-a ajutat nu doar să ne ridicăm, ci şi să facem primii paşi, care au fost la fel de importanţi atît pentru organizaţia noastră, cît şi pentru mulţi alţii care ne-au urmat exemplul.”
Lucia GAVRILIŢĂ, Preşedintele Asociaţiei de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Chişinău

“Un premiu Soros reprezintă, întîi de toate, o recunoaştere a forţelor investite în proiectele elaborate pe parcursul ultimilor ani, proiecte care se bucură de popularitate. La conceperea lor am pus accentul pe durabilitate, pe dinamism şi, nu în ultimul rînd, pe aspectul noncomercial (citeşte: independent) al proiectelor. Toate acestea, împreună cu o echipă talentată, reprezintă una dintre căile sigure spre succes.”
Vitalie CHIPERI, Cîştigătorul premiilor II şi III pentru cel mai bun WEB design 2001

“Am urmărit şi am susţinut întotdeauna cu simpatie şi profund respect activitatea Fundaţiei Soros-Moldova. Am crezut în ea şi am preţuit rostul acestei activităţi care, prin fiecare program implementat, a constituit începutul unei continuităţi. Eu cred că Marshall a reînviat speranţa germanilor, iar George Soros a reînviat speranţa reînvierii la moldoveni.”
Arcadie GHERASIM, Preşedintele Asociaţiei Spaţiu European

“Consemnînd un deceniu de la apariţia în mediul moldav a unei organizaţii de natura Fundaţiei SorosMoldova, putem constata cu certitudine că viaţa societăţii nu mai este aceeaşi. Astfel, în această perioadă, Fundaţia a îmbinat explorările locale cu susţinerea de activităţi longitudinale, orientate spre investiţii de durată. Investiţiile date s-au axat pe identificarea oportunităţilor întru promovarea valorilor sociale, care s-au regăsit în cotidianul social prin suscitarea interesului tinerilor pentru propria realizare şi prin încercarea de integrare a acestora în mediul basarabean, orientîndu-se, totodată, spre standardele occidentale. Evident, în anii ce urmează în multe dintre direcţiile în care activează Fundaţia vor interveni schimbări sau chiar vor fi abandonate. Important este totuşi că sînt programe în care s-a investit eficient, educînd la tinerii de azi – maturii de mîine abilităţi şi deprinderi de a fi responsabili pentru activităţile ce le întreprind. Or, nu doar societatea noastră nu mai este aceeaşi – s-a schimbat întreaga lume. Astfel, priorităţile Fundaţiei se cer a fi plasate în continuare pe activităţi transfrontaliere, legate de promovarea oportunităţilor şi abilităţilor de integrare tolerantă, de la nivel intrasocietal pînă la cel extrasocietal-continentalplanetar. Dar, indiferent de ceea ce va alege să realizeze Fundaţia în următorii ani, îndrăznesc să semnez sub opinia mai multor tineri care au colaborat cu FSM că această organizaţie rămîne în continuare nu doar o speranţă, ci şi sprijinul nemijlocit la care recurgem de fiecare dată. Pentru aceasta, Vă mulţumim.”
Dr. Ana PASCARU, Institutul de Filozofie, Sociologie şi Drept, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova; Ex-profesor tutore la Colegiul Invizibil Moldova, 1996-2000; Ex-membru al Consiliului de experţi în Programul Est-Est, 1998-1999

Elena CARTALEANU, Bursieră a Fundaţiei Soros-Moldova la Universitatea Central-Europeană, Budapesta, Ungaria

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

11

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

„Graţie suportului financiar al Fundaţiei SorosMoldova, în anul de studii 2001-2002 am avut ocazia să fac studiile de masterat la Universitatea Central-Europeană (CEU). Studiile postuniversitare la CEU sînt un prilej deosebit pentru studenţii din spaţiul ex-URSS de a se integra într-un nou sistem de instruire, comunicînd cu profesori de talie mondială şi practicînd o engleză elevată. Mai mult, CEU reprezintă o şansă de lansare în viaţa academică internaţională. Contactele – profesionale şi personale – stabilite la CEU valorează nu mai puţin decît cunoştinţele obţinute.”

CURRICULUM VITAE

În vederea eficientizării administrării unor programe, Fundaţia Soros-Moldova a creat o reţea neformală de instituţii specializate afiliate. Fundaţia finanţează anual activităţile acestor organizaţii care implementează programe şi proiecte concrete. Din reţeaua instituţiilor afiliate fac parte: Asociaţia DNT Alexandru Colţ, director executiv Str. Puşkin, nr. 16, Chişinău Tel.: 229229, Fax: 210572 E-mail:pr@dnt.md www.dnt.md Colegiul Invizibil Nicolae Chirtoacă, director executiv Str. Puşkin, nr. 16/1, Chişinău Tel.: 222503, 222504, 222509 E-mail:office@ic.soros.md www.ic.soros.md KSA:K Veaceslav Reabcinschi, director Str. Puşkin, nr. 16, Chişinău Tel.: 212765, Fax: 212768 E-mail:ksak@art.md www.art.md Liga Naţională de Dezbateri Preuniversitare Iulia Moldovan, director executiv Str. Puşkin, nr. 16, Chişinău Tel.: 228365 E-mail:imoldoveanu@soros.md www.ournet.md/~debate/ Alianţa Microfinanţare Moldova Artur Munteanu, director executiv Str. Puşkin, nr. 16, Chişinău Tel.: 229904, 229905 Fax: 229902 E-mail:mma@mma.dnt.md Programul Educaţional Pas cu Pas Cornelia Cincilei, director executiv Str. Puşkin, nr. 16, Chişinău Tel.: 220112 Fax: 220113 E-mail:hs@moldnet.md Centrul CONTACT Aliona Niculiţă, director executiv Str. Bucureşti, nr. 83, Chişinău Tel.: 233946, 233947, 233948 E-mail:info@contact.md www.contact.md Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Liliana Nicolaescu-Onofrei, director executiv Str. Armenească, nr. 13, Chişinău Tel.: 541994, 542556 Fax: 544199 E-mail:lnicolaescu@cepd.soros.md www.cepd.soros.md Centrul de Informaţii Universitare Vitalie Vremiş, director Bd. Ştefan cel Mare, 148, apt. 22, et. 3, Chişinău Tel.: 221167, 221172 Fax: 221167 E-mail:eac@dnt.md www.iatp.md/eac/ Centrul Naţional de Informaţie Medicală Mednet Dumitru Volcov, director Str. Testemiţanu, nr. 27, Chişinău Tel./Fax: 727577 E-mail:medinfo@mednet.md www.ednet.md Centrul Independent de Jurnalism Angela Sârbu, director Str. Şciusev, nr. 53, Chişinău Tel.: 213652, 227539 Fax: 226681 E-mail:ijcnews@ijc.iatp.md http://ijc.iatp.md/ Institutul de Politici Publice Arcadie Barbăroşie, director Str. Bulgară, nr. 28, Chişinău Tel.: 276785, 276786 Fax: 270507 E-mail:ipp@iip.md www.ipp.md Biblioteca Publică de Drept Mariana Harjevschi, director Str. Armenească, nr. 42, Chişinău Tel./Fax: 275278, 275393 E-mail:info@pll.md www.pll.md Centrul de Dezvoltare a Tineretului Iulia Moldovan, director executiv Str. Bulgară, nr. 28, Chişinău Tel.: 270436, 270112, 227539 E-mail:imoldoveanu@soros.md www.ournet.md/~cdt/ Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii Galina Precup, director Str. 31 august, nr.137 A, biroul 14, Chişinău Tel./Fax: 241393 E-mail:cnsipf@moldnet.md Centrul Republican pentru Perfecţionarea Cadrelor din Sistemele Ministerului Justiţiei şi ale Procuraturii Silvia Pogolşa, director executiv Str. P. Rareş, nr. 18, Chişinău Tel.: 228186, 227539 Fax: 228185, 228187 E-mail:jtc@cni.md Clinica Juridică Dragoş Blănaru, director Str. A. Mateevici, nr. 60, Chişinău Tel.: 232453 Fax: 245070 E-mail:dragos@lc.dnt.md Centrul Internaţional de Limbi Moderne Victoria Galii, director Str. Armenească, nr. 13, Chişinău Tel.: 541994, 542556 Fax: 544199 E-mail:vgalii@mail.md

(Material realizat după volumul Fundaţia Soros-Moldova, 10 ani de activitate, 1992-2001)

12

FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA – UN DECENIU DE ACTIVITATE

RUBICON MANAGERIAL

Curriculumul: avantaje, dezavantaje, propuneri
Svetlana BELEAEVA

Colectivul Liceului Teoretic Gaudeamus din mun. Chişinău a susţinut noile tendinţe în învăţămînt, deoarece procesul de dezvoltare a instituţiei era deja canalizat pe direcţiile de reformare a sistemului educaţional: • Orientarea generală a instruirii spre dezvoltarea personalităţii elevului • Cultivarea sentimentului de responsabilitate pentru rezultatele instruirii şi educaţiei • Direcţionarea sistemului de instruire spre rezultatele finale • Orientarea spre aplicarea practică a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor, dezvoltarea capacităţii de a le folosi creativ, formarea deprinderilor de dobîndire a informaţiei • Diversificarea conţinuturilor învăţămîntului, posibilitatea de a le alege în funcţie de nivelul elevilor • Aplicarea largă a metodelor interactive în procesul de instruire • Selectarea şi elaborarea unor tehnologii capabile să influenţeze dezvoltarea armonioasă a personalităţii • Elaborarea unui sistem de apreciere obiectivă a rezultatelor instruirii elevilor. Or, aspectul cel mai important îl constituie orientarea activităţii de instruire spre atingerea obiectivelor trasate la diferite niveluri: de la nivelul central, de stat, pînă la cel al unei instituţii concrete de învăţămînt, al unei

clase, al fiecărui elev în parte – fapt menţionat şi în Legea Învăţămîntului. Cele expuse mai sus demonstrează următoarele: În primul rînd, sistemul de învăţămînt trebuie să ofere şanse egale tuturor elevilor pentru identificarea şi realizarea capacităţilor personale. În al doilea rînd, învăţămîntul ca sistem şi ca proces încearcă să răspundă la întrebările: • Ce obiective îşi propune să realizeze şcoala? • Cum urmează să fie proiectat demersul didactic necesar pentru atingerea obiectivelor? • Cum trebuie să fie organizată instruirea? • Cum va fi evaluat nivelul de realizare a obiectivelor? • Care trebuie să fie rezultatul final al activităţii şcolii? etc. Încercăm să clarificăm ce i-a oferit profesorului reforma, deoarece persoana principală în procesul de transformare a sistemului de învăţămînt este PROFESORUL! Considerăm că, întîi de toate, cadrul didactic a beneficiat de libertate în alegerea: – conţinuturilor; – tehnologiilor de instruire; – sistemului de evaluare a elevilor; – direcţiilor şi formelor de activitate extracurriculară. Trecerea la instruirea curriculară sporeşte responsabilitatea pentru rezultate atît din partea profesorului cît şi a elevului. Fiecare cadru didactic implicat în proces ar trebui să se întrebe: • Care este misiunea mea? • Ce le voi oferi eu copiilor? • De ce elevul are nevoie de obiectul pe care îl predau? Cum va folosi în viaţă cuno ş tin ţ ele dobîndite la această disciplină?

13

RUBICON MANAGERIAL

• Ce laturi ale personalităţii elevului pot, vreau şi încerc să le dezvolt? La fiecare lecţie profesorul formulează obiective, acţiune ce reclamă nu doar cunoaşterea materiei de studiu, ci şi a capacităţii clasei, a fiecărui elev în parte. Dîndu-şi bine seama că nu există clase şi elevi identici, dar şi conştient de faptul că legităţile de dezvoltare a adolescentului sînt aceleaşi, profesorului îi revine sarcina de a individualiza şi diferenţia instruirea. Cadrul didactic care, din anumite motive, nu recunoaşte noile viziuni, rămîne izolat de colectivul pedagogic. De asemenea, el nu este acceptat de elevi, mai ales de cei din clasele superioare, care nu mai vor “să înghită” informaţia oferită, ci să fie învăţaţi a o dobîndi, sistematiza şi generaliza de sine stătător, a-şi elabora un punct de vedere propriu. Ei sînt pregătiţi pentru o activitate cognitivă independentă. În prezent, nu doar profesorul novator, ci oricare altul, care doreşte cu adevărat, poate utiliza variate metode şi tehnici moderne de instruire. Implementarea curriculumului le-a solicitat cadrelor didactice, prin intermediul seminariilor, training-urilor, cursurilor de perfecţionare, eforturi pentru studiu suplimentar; a pus în faţa lor problema aplicării pedagogiei creative. La început este destul de dificil să mobilizezi profesorul, să-l orientezi, să-l convingi că e necesar să se perfecţioneze în domeniu. Uneori apar şi manifestări de protest deschis. În actuala situaţie însă mulţi încep să înţeleagă că vor avea de cîştigat doar cei care merg în pas cu timpul. Profesorul care gîndeşte în perspectivă acceptă noul, iar dacă prinde gust pentru acest tip de activităţi şi conştientizează că poate folosi propriile rezerve, în arsenalul lui apar noi tehnici şi metode de care a luat cuno ş tin ţă la seminarii, la lec ţ ii demonstrative, din literatura de specialitate ori le-a creat el însuşi. În municipiul Chişinău un mare ajutor a fost acordat cadrelor didactice de către DEŞTS. Astfel, din iniţiativa

liceului nostru şi cu susţinerea Departamentului au fost organizate seminarii cu privire la: • monitorizarea procesului de implementare a curriculumului; • metodele interactive de instruire; • testarea sumativă; • dezvoltarea gîndirii critice. Activitatea instructivă desfăşurată în baza curriculumului poate fi apreciată pozitiv. Dar, în opinia noastră, problemele apărute trebuie rezolvate cît mai curînd. Considerăm necesare unele corectări, pentru a remedia carenţele depistate pe parcursul celor trei ani de lucru. În această ordine de idei, menţionăm următoarele lacune: • supraîncărcarea conţinuturilor la disciplinele: matematica, chimia, limba şi literatura română în şcoala naţională, limba şi literatura rusă în şcoala alolingvă; • un nivel teoretic înalt şi distanţarea de la nevoile practice ale elevului (psihologia, limba şi literatura română în clasele alolingve); • suprasolicitarea informaţiei factologice, care presupune o mulţime de termeni şi noţiuni noi (biologia); • necesitatea de a revedea repartizarea materiei (chimia, fizica); • nu au fost aplicate pe deplin în practică noile concepte despre evaluarea rezultatelor şcolare; • nu întotdeauna este respectat principiul interdisciplinarităţii (literatura rusă – istoria, fizica – matematica, chimia – matematica, chimia – biologia, biologia – fizica). Sperăm ca la dezbaterea problemelor enumerate mai sus să participe directorii instituţiilor de învăţămînt, profesorii, părinţii, elevii, adică toţi cei interesaţi de viitorul Republicii Moldova.

14

CURRICULUMUL: AVANTAJE, DEZAVANTAJE, PROPUNERI

QUO VADIS? Masa rotundă:

Curriculum de liceu: bilanţul a trei ani de implementare
Au participat: Tudor Cojocaru, viceministru al Învăţămîntului; Galina Gavriliţă, Nadejda Velişco, Eugenia Brînză, Valentina Ceapă, Adrian Ghica (Ministerul Învăţămîntului); Vlad Pâslaru (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei); Ludmila Ursu (Universitatea Pedagogică de Stat I.Creangă); Vladimir Guţu, Elena Muraru (Universitatea de Stat din Moldova); Mihai Roibu, Ion Iachim (Colegiul Socrate, mun.Chişinău); Lidia Creţu (Liceul din s. Mereni); Valeriu Gorincioi (Liceul M. Sadoveanu, or. Călăraşi); Nina Bernaz (Liceul Spiru Haret, mun. Chişinău); Tatiana Iacubiţchi (Liceul Gaudeamus, mun. Chişinău); Lidia Bezniţchi (DGJÎTS Lăpuşna); Adela Scutaru (Junior Achievment Moldova); Angela Răcilă (Liceul Alecu Russo, or. Orhei); Liliana Nicolaescu-Onofrei, Viorica Goraş-Postică, Silvia Barbarov, Lilia Stârcea (Centrul Educaţional PRO DIDACTICA); echipa redacţională a revistei “Didactica Pro…”.

L. NICOLAESCU-ONOFREI: Din partea Centrului Educaţional PRO DIDACTICA îi salut pe toţi cei prezenţi la masa rotundă de astăzi. Vă mulţumim că aţi găsit timp pentru această discuţie care, sper, va fi antrenantă şi utilă. Subiectul anunţat este unul de interes major atît pentru noi cît şi pentru cei implicaţi în procesul de predare. Dvs. aţi lucrat nemijlocit cu actualul curriculum pe parcursul acestor ani şi cunoaşteţi cel mai bine punctele lui forte şi slabe. Atît Fundaţia Soros cît şi Centrul nostru nu mai au proiecte care să vizeze în mod special curriculumul de liceu. Intenţionăm ca prin iniţierea unor dialoguri constructive între specialiştii de la minister şi profesori, prin publicaţiile revistei “Didactica Pro…”, prin cursurile de perfecţionare oferite cadrelor didactice şi managerilor şcolari de CEPD să susţinem şi în continuare procesul de implementare a curriculumului.

V. GORAŞ-POSTICĂ: Sprijinirea reformei curriculare a constituit obiectivul principal al Programului Modernizarea învăţămîntului umanistic, lansat de Fundaţia Soros-Moldova şi preluat ulterior de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA. Voi face o succintă sinteză a contribuţiei Centrului nostru prin investiţii în dezvoltarea continuă a profesorilor de liceu, a conceptorilor de curriculum, a autorilor de manuale. În această ordine de idei, s-au realizat următoarele: – editarea materialelor didactice suport, selectate prin concurs (culegere de proiecte didactice, cărţi de referinţă, lucrări metodice, colecţia metodică Biblioteca “Pro Didactica” etc. (peste 50 de titluri); – coordonarea şi editarea curriculumului de liceu şi a ghidurilor metodice (4+6); – desfăşurarea de seminarii şi training-uri pentru profesorii de liceu, pentru metodiştii şi inspectorii DGJÎTS angajaţi în reforma curriculară, pentru conceptorii de curriculum, pentru autorii de manuale şcolare etc. (peste 2500 de participanţi); – organizarea unor mese rotunde (5) şi conferinţe (7); – donaţie de carte; – promovarea reformei curriculare prin intermediul revistei “Didactica Pro…” şi al site-ului educaţional “Pro Education”. Unul dintre scopurile prioritare ale Programului Dezvoltare Curriculară a constat în susţinerea cadrelor didactice şi manageriale în procesul de implementare a curriculumului de liceu.

15

QUO VADIS?

De la 30 august pînă la 1 noiembrie 2001 au fost organizate 81 de seminarii cu elemente de training avînd genericul Recomandări practice pentru implementarea curriculumului de liceu (cu 28 mai mult decît anul precedent), beneficiari fiind profesori de liceu de la 10 discipline şcolare: limba română, limba franceză, istorie, filozofie, psihologie, geografie, fizică, matematică, chimie, biologie. Aceste activităţi s-au desfăşurat în municipiul Chişinău şi în judeţele: Soroca, Bălţi, Chişinău, Lăpuşna, Orhei, Ungheni, Tighina (au participat 1421 de profesori, cu 521 mai mult decît în anul 2000, vezi diagramele 1 şi 2). Diagrama 1.
Psihologia Filozofia Ge ografia Fiz ica Chimia Matematica Biologia Istoria Limba francez ă Limba român ă 0 50 100 150 200 62 63 126 130 137 160 162 164 167 250 250 300

Numărul de participanţi

Diagrama 2.
Chi ş in ă u (municipiu) Chi ş in ă u (jude ţ ) Unghe ni Lă pu ş na Soroca Tighina O rhe i B ă l ţi Edine ţ Cahul 0 0 50 100 150 200 250 300 15 166 150 148 145 131 205 183 278

Numărul de participanţi

Turism Didactic–2001 a avut ca obiectiv consolidarea comportamentului profesional al cadrelor didactice de liceu prin focalizarea pe tehnicile avansate de predare-învăţare-evaluare. Fiecare seminar a durat 8 ore academice, cu grupuri de 16-20 persoane. Participanţii la seminarii au completat un chestionar de evaluare a calităţii curriculumului de liceu şi a procesului de implementare a acestuia (1201 profesori (84,5%),

15,5% ezitînd să răspundă la întrebări). În baza respectivului sondaj, a fost alcătuit un raport de sinteză, însoţit de sugestii de modificare şi îmbunătăţire. Cele prezentate mai sus sînt argumente solide în favoarea faptului că profesorilor li s-a oferit un sprijin considerabil pentru a lucra eficient în baza curriculumului de liceu. Realizăm că au existat şi multe carenţe, de exemplu, pregătirea iniţială a cadrelor didactice. Am participat recent la o conferinţă internaţională care a vizat reforma curriculară din statele Europei de Sud-Est şi, făcînd o comparaţie cu ceea ce se întîmplă în alte ţări, putem afirma că la nivel de elaborare sîntem destul de avansaţi. Faptul că acest document este pe masa profesorului, că s-a încercat o altă manieră de proiectare a demersului didactic la fiecare disciplină, constituie deja un succes. Dacă în alte ţări est-europene procesul de instruire se axează pe programe din anii’70, noi totuşi am reuşit să producem o schimbare şi aceasta a însemnat mult pentru profesori şi elevi. Analizînd chestionarele pe care le-am aplicat în şcoli, am făcut sinteze pentru fiecare obiect de studiu în parte. Ţinînd cont de ele, vom încerca să lucrăm în mod profesionist asupra documentului în cauză, pentru a răspunde în continuare solicitărilor practicienilor. Ne interesează opinia specialiştilor, a profesorilor, a tuturor celor care au activat direct în sala de clasă. Dorim să aflăm ce a fost bine, ce a fost mai puţin bine şi ce am putea realiza întru îmbunătăţirea situaţiei. Cu certitudine, impactul îl vom vedea peste o anumită perioadă de timp. Ne vor spune actualii elevi – viitorii studenţi, ce a însemnat pentru ei acest curriculum. Ar fi oportun ca sociologii să efectueze studii pentru a analiza schimbările de comportament, de atitudini şi valori ale elevilor care au învăţat în baza altui document şcolar. A fost acesta mai bun, mai democratic? L-a motivat, l-a pregătit pe copil pentru a reuşi în viaţă? T. COJOCARU: Este indiscutabilă importanţa dialogului de astăzi şi a tuturor activităţilor desfăşurate de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA privind elaborarea, implementarea, perfecţionarea şi aplicarea curriculumului de liceu. Cu siguranţă, cei trei ani de implementare au scos în evidenţă şi un şir de probleme, blocaje, care pot fi depăşite prin efort comun şi dorinţa de a le surmonta. Trebuie să recunosc că am venit aici, în primul rînd, pentru a mă documenta, deoarece îmi dau bine seama că, promovînd ideea noului şi în învăţămîntul liceal, sînteţi persoanele cele mai indicate pentru a ne “instrui” şi pe noi, funcţionarii organului de resort. Întrunirea de astăzi va fi de bun augur şi pentru colegii mei de la Minister, care au fost implicaţi nemijlocit în elaborarea, implementarea şi monitorizarea curriculumului. Rămîne ca această masă rotundă, acest schimb de opinii, să fie util şi pentru cei care vor superviza în continuare aplicarea curriculumului. Vl. GUŢU: Cred că pe noi toţi ne interesează poziţia profesorilor privind curriculumul de liceu. Ce acceptă ei şi ce nu?

16

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

QUO VADIS?

V. GORAŞ-POSTICĂ: În baza analizei chestionarelor putem conchide că dificultatea majoră constă în insuficienta asigurare cu materiale didactice. Faptul că liceul nu a avut la dispoziţie manuale, iar implementarea curriculumului a început fără aceste importante instrumente de lucru, a provocat derută şi chiar rezerve, or, mulţi profesori nu concep încă predarea fără manuale. Actualmente, la unele discipline există manuale, la altele – sînt în curs de apariţie. A doua problemă o constituie lacunele în pregătirea profesională a cadrelor didactice. Un alt impediment în buna desfăşurare a implementării curriculumului este reticenţa administraţiei. De asemenea, mulţi respondenţi (500 de profesori) au accentuat numărul redus de ore pentru realizarea obiectivelor propuse şi numărul exagerat de obiective. Punctele forte ale curriculumului, indicate de mai mult de jumătate dintre profesori, sînt următoarele: – centrarea pe obiective, formularea exactă şi concretă a acestora; – trecerea de la obiectivele de referinţă la cele operaţionale; – punerea accentului pe capacităţi (ce poţi, nu ce ştii); – sugestiile metodologice şi activităţile de învăţare propuse; – axarea pe elev, pe aspectul aplicativ, pragmatic al disciplinei; – interdependenţa dintre predare-învăţare-evaluare; – libertatea în alegerea unor conţinuturi; – promovarea unei noi viziuni asupra evaluării. I. IACHIM: Noi, profesorii de limbă şi literatură română, pe parcursul a trei ani nu am avut manuale. Acum dispunem de două, dar, oricum, este puţin. Dacă profesorul vrea să aleagă, el trebuie să aibă posibilitatea de a alege din cel puţin 3 manuale. Mai mult decît atît, consider că editarea crestomaţiilor de literatură română este o risipă enormă de timp şi mijloace, deoarece în manuale sînt incluse o mulţime de poezii, fragmente de romane etc. Situaţia este similară şi în cazul antologiilor tematice de literatură română. În schimb, ar fi binevenite diverse ghiduri metodice, fiindcă un profesor poate „să nu fie pe aceeaşi lungime de undă” cu autorul şi atunci are ocazia să utilizeze altele, avînd oportunitatea de a selecta. L De asemenea, de o mare importanţă sînt materialele didactice, dicţionarele, enciclopediile, bateriile de teste, ghidurile de evaluare, cataloagele de itemi etc. Referitor la felul în care a fost acceptat curriculumul, aş vrea să menţionez că la început profesorii au fost refractari. Acum însă “opoziţia” este cu mult mai redusă. Pe parcursul acestor ani, profesorii s-au convins că, într-adevăr, este cu mult mai interesant şi mai eficient să lucrezi în baza curriculumului, ceea ce nu înseamnă că respectivul document nu ar avea nevoie de unele rectificări. Aş vrea să exprim opinia colegilor mei de la Colegiul Socrate din mun. Chişinău, care consideră că ar trebui revăzute conţinuturile recomandate la limba română pentru toate clasele.

E. MURARU: Cred că prin dialogul de astăzi efectuăm o evaluare, o analiză oportună care este, pe de o parte, diagnostică, iar pe de altă parte, prognostică, fiindcă astfel putem vedea ce am realizat deja, ce facem şi ce avem de făcut în viitor. Cel mai mare beneficiu al nostru este depăşirea unor bariere psihologice în mentalitatea profesorilor, elevilor şi părinţilor. Afirm acest lucru, bazîndu-mă pe observaţiile mele asupra studenţilor care au venit la facultate acum trei ani şi asupra celor care s-au înscris recent. Ne bucură faptul că avem curriculum la principalele discipline şcolare. În cele ce urmează mă voi referi la curriculumul de istorie. Aspectele lui pozitive le constituie componentele bine structurate şi interdependenţa dintre acestea. Metaforic vorbind, putem spune că s-a urnit carul din loc, iar pe drum s-a încărcat şi cu manuale de istorie: bune sau mai puţin bune, important este că le avem. Consider că, în sfîrşit, ne-am adaptat la compartimentul obiective. Dacă la început era foarte dificil să delimităm obiectivele-cadru de cele de referinţă şi obiectivele operaţionale de cele generale, acum reuşim să facem faţă acestei structuri. Un alt moment binevenit este “renovarea” conţinuturilor. Părerile profesorilor de istorie în această privinţă diferă însă. Unii susţin că materialul de studiu este prea general, prea teoretizat, alţii – că sînt prea puţine ore şi prea mult material de predat. Aş vrea să menţionez că mai avem de recuperat cîte ceva şi la capitolul evaluare, care ar necesita o perfecţionare. Un alt moment important este problema asigurării continuităţii curriculare dintre ciclurile gimnazial, liceal şi universitar. Trebuie neapărat să avem în vedere acest factor în procesul de îmbunătăţire a curriculumului. Vl. GUŢU: Discuţia la care participăm mi-a sugerat următoarele întrebări: ce şi cum urmează să schimbăm? Împreună cu mulţi dintre cei prezenţi aici am contribuit la elaborarea curriculumului, proiectînd anumite concepte teoretice şi aspecte manageriale. În prezent, încerc să analizez problema curriculară şi din perspectiva universitară. Consider că cel mai mare succes al nostru sînt copiii descătuşaţi, cu viziuni proprii. Situaţia din sistemul educaţional privind implementarea curriculumului, în sens larg, s-a schimbat radical. Actuala stare de lucruri este complet diferită de cea pe care am avut-o acum zece ani. Structurile manageriale şi ştiinţifice care formează cadre didactice au rămas însă în mrejele trecutului. Astfel, a apărut o contradicţie între asigurarea aspectelor manageriale şi ştiinţifice, pe de o parte, şi situaţia reală din învăţămînt, pe de altă parte. Părerea mea este că urmează să schimbăm cardinal atribuţiile Ministerului Învăţămîntului, ale instituţiilor specializate din domeniu. Ministerul trebuie să se axeze preponderent pe aspectele manageriale moderne, iar cele ştiinţifice să fie realizate de instituţii abilitate, comisii de experţi etc., or, această transformare devine un imperativ. O dată ce am modificat calitativ strategiile educaţionale,

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

17

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

QUO VADIS?

racordîndu-le la standardele europene, nu putem să lăsăm neschimbate structurile manageriale şi cele ştiinţifice. Nu trebuie să ne oprim la actualul nivel de înţelegere a curriculumului din punct de vedere conceptual. Toţi experţii străini, care au analizat procesul de implementare a respectivului document în Republica Moldova, au afirmat că sîntem pe calea cea dreaptă. Ar fi fost mult mai bine dacă elaboram două curriculumuri de liceu: unul pentru profilul real şi altul pentru profilul umanistic. Afirm aceasta, bazîndu-mă pe opiniile profesorilor de liceu. Privitor la problema obiectivelor, sînt de părere că este necesar să analizăm şi corelaţia obiective–conţinuturi. Unii profesori, considerînd că toate conţinuturile sînt recomandate, le ignoră. Conţinuturile determină schema logică a procesului de predare–învăţare. Este o utopie să se susţină că ele sînt recomandate şi că profesorii pot face ce doresc. Desigur, unele discipline, cum ar fi educaţia muzicală, au conţinuturi mai flexibile. În această ordine de idei, putem evidenţia şi o altă problemă: cea a volumului de informaţie care, în linii generale, s-a păstrat, mai adăugîndu-se încă un şir de obiective. Astfel, în loc să simplificăm lucrurile, le-am complicat. Relaţia obiective–metode de predare este un segment asupra căruia trebuie să chibzuim mult. În curriculum, atît pentru gimnaziu cît şi pentru liceu, activităţile de învăţare sînt structurate şi concepute insuficient. Unii dintre elaboratori au operat cu sintagma “forme de predare”, alţii – cu “metode”, “sisteme de exerciţii” etc. Nu este deci clar conturat ce înţelegem prin “activităţi de învăţare”. Posibil, diversitatea de exprimare are şi aspectele ei pozitive, totuşi nu cred că este o situaţie optimă pentru profesori. Am discutat cu mulţi dintre ei referitor la subiectul dat şi majoritatea au recunoscut că nu utilizează aceste “activităţi de învăţare”. Greşelile comise nu trebuie ignorate. Fără etapa de depistare şi recunoaştere a acestora nu putem ajunge la alta – de renunţare la ceea ce nu am realizat bine şi de testare a unor activităţi mai eficiente. Cred c ă ar fi bine s ă con ş tientiză m dou ă lucruri: (1) curriculumul este sau trebuie să fie în permanenţă modificat şi dezvoltat. Să încercăm să contribuim la perfecţionarea lui fără a-l califica drept “bun” sau “rău”; (2) curriculumul este un document integrator sau care are menirea să realizeze integralitatea şi transdisciplinaritatea. V. GORAŞ-POSTICĂ: Sîntem curioşi să auzim ce spun practicienii – cei din şcoală, care lucrează nemijlocit cu acest document. V. GORINCIOI: Îmi amintesc cum a fost iniţiată acum trei ani implementarea curriculumului în liceele din republică. Această acţiune a constituit o mare provocare, în primul rînd pentru profesor, şi cred că mai rămîne să fie astfel. Succesul reformei învăţămîntului depinde în cea mai mare parte de personalitatea cadrului didactic. Afirm aceasta, deoarece acelaşi document în mîinile unui

profesor poate să “crească” elevi bine dezvoltaţi, cu opinii proprii, capabili să ia hotărîri, iar în mîinile altuia – să se transforme în fosta “programă”, neţinîndu-se cont de obiectivele propuse sau de alte compartimente. Astăzi s-a discutat mult despre problema manualelor şi a materialelor didactice. După mine, succesul procesului de instruire depinde de diversitatea manualelor propuse, profesorii şi elevii avînd posibilitate să decidă cu care să lucreze, deoarece ele promovează o anumită strategie a predării-învăţării. Referitor la manualele de chimie, cred că ar fi fost bine dacă „treceau” printr-o perioadă de încercare şi experimentare. Cu siguranţă, acestea ar fi fost îmbunătăţite înainte de editare. Evaluarea se efectuează prin testare, deşi există necesitatea aprecierii nu doar a capacităţii de a scrie şi de a bifa, dar şi a celei de a comunica, de a se exprima. Probabil, şi acest moment ar fi fost oportun să se prevadă în curriculum. Un fel de terra incognita în actualul curriculum sînt transdisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea. De exemplu, predarea anumitor teme de chimie reclamă cunoaşterea de către elevi a noţiunii de logaritm, nestudiat de ei pînă la acel moment. În astfel de cazuri, profesorul de chimie se transformă în profesor de matematică şi explică termenul respectiv pentru a putea continua predarea temei. Sperăm ca în viitor aceste situaţii să fie luate în consideraţie şi modificate. N. BERNAZ: Fiind membru al Comisiei de Evaluare a Curriculumului, consider că aceasta a luat o decizie favorabilă privind schimbarea unor aspecte ale respectivului document, devenind astfel mai accesibil. Voi încerca să exemplific. Precum ştiţi, mulţi profesori se sperie de numărul exagerat de obiective la majoritatea disciplinelor. Curriculumul de biologie conţine pentru tot ciclul liceal doar 24 de obiective de referinţă, bine structurate şi cadrele didactice nu se confruntă cu nici o dificultate la compartimentul dat. În calitate de profesoară de biologie pot afirma cu toată responsabilitatea că acestea le formează elevilor un comportament adecvat şi nu trezesc ambiguităţi. Profesorul poate desprinde uşor obiectivele operaţionale pentru orice situaţie de învăţare. La capitolul conţinuturi, îmi pare nespus de bine că astăzi a fost menţionată necesitatea unor curriculumuri separate. Consider că elevii de la profilul umanistic au nevoie mai curînd de cunoştinţe funcţionale în domeniul biologiei şi mai puţin de cele teoretice. Problema inter- şi transdisciplinarităţii este una acută. Dacă dl V. Gorincioi, la orele de chimie, trebuie să facă matematică şi fizică, atunci eu, la biologie, trebuie să fac chimie organică. De exemplu, în cl. X, la profilul real, este propusă tema Biosinteza proteinelor. Elevilor le este foarte greu să înţeleagă acest subiect, întrucît proteinele sînt substanţe organice – temă studiată abia în cl. XI. Ar fi fost indicat ca tema respectivă să fie învăţată în cl. XI, după ce copiii au fost familiarizaţi cu substanţele organice.

18

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

QUO VADIS?

Biologia, spre deosebire de alte discipline şcolare (de exemplu, fizica), are un conţinut linear, şi nu concentric. În fiecare clasă se învaţă un anumit domeniu al biologiei. De pildă, elevii mei din cl. XII spun că se descurcă cu rezolvarea problemelor legate de legile geneticii, temă studiată în cl. XI, dar ţin minte foarte puţin din cele învăţate în cl. IX-X, fiind de-a dreptul descurajaţi. Autorii au recunoscut că au prevăzut asemenea momente, dar oricît au încercat, nu au reuşit să realizeze o modalitate concentrică de elaborare a conţinuturilor. Cu toate acestea, curriculumul are multiple avantaje, printre care şi faptul că pune accentul pe tehnologiile interactive, iar modalitatea de abordare a subiectelor oferă posibilitatea de a forma personalităţi care nu doar cunosc, ci şi pot face ceva. Mai mult decît atît, se creează oportunitatea de a dezvolta la elevi anumite atitudini. În ceea ce priveşte asigurarea cu manuale şi alte materiale didactice, trebuie să recunosc că la biologie situaţia este catastrofală. Pînă în prezent sînt propuse de Minister două manuale de alternativă doar pentru cl. X. Dar, întrucît pentru cl. XI şi a XII acestea lipsesc, profesorii neglijează curriculumul şi folosesc în predare manualele vechi, realizînd programa şi conţinuturile care au existat pînă acum. G. GAVRILIŢĂ: Dacă astăzi avem un curriculum de liceu, în pofida tuturor criticilor, trebuie să le mulţumim echipelor de autori pentru efortul depus. Şi dacă avem profesori de gimnaziu, de liceu şi de colegiu care vin să ne aprecieze activitatea şi curriculumul, este o mare realizare. Sînt multe aspecte de menţionat, şi bune, şi mai puţin bune, pe care noi, conceptorii, le-am conştientizat şi am încercat să le schimbăm. Urmează etapa de analiză şi evaluare a documentului în baza ariilor curriculare (la BAC-ul 2002 se va face o încercare de evaluare a anumitor obiective-cadru). După cum ştiţi, evaluarea este veriga cea mai slabă în toată activitatea noastră. Ne străduim să găsim calea cea mai corectă şi adecvată de realizare atît a evaluării curente cît şi a celei de la examenele de absolvire. Libertatea în evaluare ţine, de fapt, de personalitatea cadrului didactic, de stilul lui de predare şi de specificul disciplinei. Unii dintre profesorii noştri încearcă să preia fragmente de metode şi să le aplice la clasă, necreînd însă un sistem. Dacă au fost învăţaţi ani de zile să predea de la catedră, le este mai uşor să facă acelaşi lucru şi azi. Mult mai greu le este, de exemplu, să alcătuiască pentru ora curentă 6-7 itemi de evaluare a cunoştinţelor asimilate la lecţia precedentă. Următorul pas ar fi să-i învăţăm să elaboreze aceleaşi matrice de specificaţie, aceiaşi itemi, adaptînd forma de evaluare fiecărei clase de elevi. În ceea ce priveşte manualele, sînt de acord că este necesar un minim/un nucleu de cunoştinţe obligatorii, dar nu este corect să îmbinăm, uneori, lucruri vechi cu altele noi. Asistînd la ore de istorie, am avut surpriza să constat că profesorul a realizat pe parcursul unei lecţii 2-3 obiective, utilizînd 4 documente istorice pertinente pentru

tema respectiv ă . Deci la unele subiecte profesorul apelează mai puţin la manual, axîndu-se preponderent pe lucrul cu izvoare relevante, crestomaţii, atlase, hărţi etc. Vreau să zic că pentru anumite discipline importanţa manualului este mai redusă, esenţiale fiind alte surse didactice. Dacă vrem să implementăm cu succes curriculumul, asigurarea unei bune desfăşurări a lecţiei trebuie să se realizeze nu doar prin intermediul manualului, ci, în special, prin posibilitatea elevului de a lucra cu diverse documente, prin accesul la Internet, prin oportunitatea de a multiplica materialele necesare etc. E. BRÎNZĂ: Elaborarea curriculumului a constituit o revoluţie în învăţămîntul din Republica Moldova. Nu voi greşi dacă voi spune că în acest proces laborios au fost implicate cele mai bune cadre didactice. În urma seminariilor organizate de Banca Mondială, mulţi profesori de limbi străine au beneficiat de o stagiere la un centru de documentare din Franţa, unde au avut posibilitate să analizeze curriculumurile a 30 de ţări (Franţa, Canada, Germania, Anglia etc.). Astfel, au fost “împrumutate” foarte multe idei utile. În prezent este important ca grupurile de autori să se întrunească din nou pentru a reveni asupra curriculumului. Sînt de părere că actuala variantă suprasolicită elevii. Trebuie să fim realişti şi să revizuim anumite aspecte, pe unele modificîndu-le, iar pe altele chiar excluzîndu-le. Avînd un document şcolar de o asemenea valoare majoră, urmează să-i dăm un curs corect. Greşeala noastră constă în faptul că acest curriculum a ajuns la profesori fără ca ei să fie cît de cît iniţiaţi. La început, profesorii au fost derutaţi de volumul curriculumului. Abia după ce au fost organizate nenumărate training-uri şi seminarii, importante atît pentru profesori cît şi pentru noi, cei care l-am elaborat, lucrurile s-au clarificat. Consider absolut necesar ca profesorii să beneficieze de cursuri de perfecţionare şi în continuare, mai ales la capitolul evaluare, deoarece anume aici avem cele mai mari dificultăţi, iar un ghid de evaluare ar fi foarte util tuturor cadrelor didactice. M. ROIBU: Sînt de acord cu cei care afirmă că profesorii au fost nepregătiţi pentru a lucra în baza curriculumului. De aceea, suportul oferit de PRO DIDACTICA este unul considerabil. Acest ajutor s-a repercutat, în mod deosebit, asupra trecerii de la tehnologiile tradiţionale la cele moderne, interactive, în cadrul cărora elevul devine subiect activ, participant în procesul de învăţare. În anumite instituţii, cum este şi Colegiul Socrate din mun. Chişinău, pe lîngă segmentul liceal, există şi cel profesional, pentru care am elaborat aproape o sută de programe analitice. Curriculumul de liceu ne-a servit ca model. În cadrul programului de perfecţionare a cadrelor, drept imperativ apare capacitatea profesorilor – atît de la disciplinele liceale cît şi de la obiectele de specialitate – de a stabili corect obiectivele, mai ales cele operaţionale. Acest curriculum este de un real folos, în special

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

19

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

QUO VADIS?

elevilor. Ei sînt mulţumiţi de conţinuturi şi de modalităţile de predare în cadrul lecţiilor, fapt observat de noi pe parcursul asistării la numeroase ore. L. BEZNIŢCHI: Şi în opinia mea, cel mai mare “profit” de pe urma implementării curriculumului l-au avut elevii. Am în faţă rezultatele chestionarelor efectuate de CEPD. Aş vrea să vă citesc unele răspunsuri la următoarea întrebare: “Ce schimbări calitative şi cantitative aţi sesizat ca rezultat al implementării curriculumului?”. Iată cîteva opinii: – “Creşterea gradului de responsabilitate a elevului”; – “Elevul ştie ce se cere de la el”; – “Elevii sînt liberi, necomplexaţi”; – “Elevii sînt mult mai motivaţi, mai interesaţi”. Doar cîţiva dintre respondenţi au susţinut că elevii sînt suprasolicitaţi, frustraţi şi dezorientaţi de volumul mare de informaţie. Dacă am “cîntări” avantajele şi dezavantajele curriculumului, am vedea că balanţa se înclină spre cea dintîi categorie. În calitate de profesoară de matematică am remarcat aceste puncte forte, avînd şi posibilitatea de a compara instruirea în baza curriculumului cu cea în baza programelor şcolare tradiţionale. Fiind director general adjunct la DGJTS Lăpuşna şi membru al Comisiei de Atestare, am urmărit dezvoltarea profesională a cadrelor didactice şi ca manager. Dacă la început cuvîntul “curriculum” le provoca profesorilor spaimă şi nesiguranţă, acum ei sînt foarte degajaţi în utilizarea terminologiei, prezintă proiecte bine structurate. În acest context, putem afirma că şi creşterea profesională a cadrelor didactice a avut de cîştigat. Un alt succes al curriculumului rezidă în faptul că am reuşit să-i atenţionăm pe managerii şcolari asupra avantajelor curriculumului şi i-am “învăţat” că acesta nu constituie un impediment în calea profesorilor. În cele ce urmează mă voi referi la curriculumul de matematică, care abundă în obiective, iar obiectivele de referinţă ajung să exercite funcţia celor operaţionale. Anume la capitolul dat se cere a fi revizuit fundamental curriculumul. La formularea obiectivelor se folosesc, cu precădere, doar 4 verbe: “să recunoască”, “să utilizeze”, “să aplice”, “să calculeze”. Dacă aceste cuvinte predomină în formularea majorităţii obiectivelor, ne putem lesne da seama la ce nivel se realizează instruirea. Şi atunci mă întreb: “Dezvoltăm oare abilităţi şi atitudini prin intermediul curriculumului sau totul se reduce la reproducerea informaţiei?”. O altă remarcă a mea va viza faptul că între ciclul gimnazial şi cel liceal există o “ruptură” considerabilă la nivel de conţinuturi. Cel puţin la matematică acest lucru se sesizează foarte clar. Sînt de acord că este necesar să se delimiteze net curriculumul în funcţie de profilul ales. Mai mult decît atît, consider că elevul interesat de matematică va căuta în mod independent probleme sau explicaţii teoretice pentru a pătrunde în profunzimea unui anumit subiect. Important este să se ţină cont de acel volum optim de informaţii,

care corespunde vîrstei elevilor, fără a-i suprasolicita. Activităţile de învăţare expuse în curriculumul de matematică se reduc, în ultimă instanţă, la exerciţii şi probleme. Anume din această cauză, cred că segmentul tehnologii didactice reclamă a fi revizuite. Evident, putem critica cele 50 de teste la matematică publicate recent, dar nu trebuie să uităm că acestea au fost elaborate la cererea şi iniţiativa profesorilor. Pentru moment ele sînt binevenite. Elevului i-ar fi util să le cunoască, să încerce să le rezolve, iar noi, “testîndu-le”, vom putea propune altele mai bune. Este important ca în alcătuirea testelor să se pornească de la obiectivele de evaluare. Din păcate, echipa care a lucrat asupra testelor susamintite s-a axat preponderent pe rezolvarea de probleme. Concluzia este că implementarea curriculumului a reprezentat un moment crucial în reforma învăţămîntului din republică. A. RĂCILĂ: Implementarea curriculumului de liceu ne-a modificat radical stilul de predare. Mai mult decît atît, se observă schimbări esenţiale şi în atitudinile, comportamentul elevilor de azi. Ei sînt mai descătuşaţi, îşi exprimă liber punctele de vedere, preferă să lucreze în grupuri, sînt în stare să analizeze diverse fenomene în mod independent, caută, cercetează şi sînt foarte motivaţi să cunoască cît mai multă informaţie. Dificultatea cea mai mare rezidă în faptul că actualul curriculum este acelaşi atît pentru elevii de la profilul real cît şi pentru cei de la profilul umanistic, ceea ce periclitează predarea, dar şi însuşirea materialului de studiu. Aş vrea să mai adaug că, deseori, în elaborarea testelor nu se respectă principiul “de la simplu la compus”. Astfel, ele pot începe cu sarcini complexe, dificil de realizat şi finisează cu unele foarte uşoare, elementare. Acest lucru, nefiind grav, derutează totuşi elevul. T. IACUBIŢCHI: Profit de prezenţa factorilor de decizie la această masă rotundă şi vreau să accentuez faptul că în procesul de implementare a curriculumului există aspecte care blochează din start reforma. Atît în cadrul training-urilor pe care le desfăşurăm la CEPD cît şi în ghiduri, specificăm anumite momente, recomandăm aplicarea tehnologiilor moderne, a metodelor interactive, iar, pe de altă parte, menţinem procesul de evaluare din învăţămîntul tradiţional. Dat fiind o asemenea stare de lucruri, profesorii ne întreabă: “Cum ar trebui să lucrăm cu elevii în grup, ce metode urmează să folosim, dacă sîntem nevoiţi să le punem note în registrul şcolar?”. Astfel, reiese că am acceptat o nouă proiectare, noi forme de predare-învăţare, dar am rămas la evaluarea din fostul învăţămînt. N. BERNAZ: Sînt întru totul de acord cu cele expuse de dna Iacubiţchi. Noi, profesorii, sîntem „presaţi” de administraţia şcolii, iar aceasta, la rîndul ei, de alte administraţii, solicitîndu-ni-se să apreciem elevii cu note. Or, utilizînd tehnici interactive, nu întotdeauna putem aprecia cu note activitatea elevilor. Consider că ar fi foarte

20

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

QUO VADIS?

bine, dacă factorii de decizie ne-ar acorda libertate în evaluarea formativă a performanţelor elevilor. T. IACUBIŢCHI: O altă întrebare pe care şi-o pun deseori colegii mei este următoarea: “În cadrul orelor de fizică experimentul este metoda principală de activitate şi există obiective care se referă la aceasta. De ce atunci, în final, nu se evaluează?”. Este vorba de aprecierea domeniului psihomotor. Dacă experimentul nu este estimat, atunci el nu se efectuează, nu se învaţă, deci este inutil? Am fost şi eu “contagiată” de teoria competenţelor promovată în cadrul seminariilor organizate de CEPD şi de Banca Mondială, care ar rezolva multe dintre problemele nesoluţionate pînă în prezent. Sper că în viitorul apropiat vom prelua şi această teorie şi vom încerca să implementăm aspectele optime pentru noi. Vl. PÂSLARU: În calitate de autor de curriculum şi de coordonator al unei arii curriculare, mulţumesc tuturor vorbitorilor pentru obiecţii, pentru sugestiile preţioase pe care le-au făcut. Vă asigur că ştiu mult mai bine decît dvs. lacunele din aria curriculară Ştiinţe socioumane. Limbă şi comunicare. Care este cauza acestora? Răspunsul este simplu: motive de ordin financiar. Avînd o finanţare redusă, am fost nevoiţi să împrumutăm o anumită sumă de bani. Iar cei care ne-au oferit-o, au făcut-o cu o condiţie – curriculumul să fie elaborat într-o anumită perioadă. Şi noi, din mers, am învăţat ce este un curriculum şi cum se elaborează. Pe parcursul celor 12 paşi de expertizare am tot învăţat. Învăţăm şi acum. Învăţăm de la practicieni, învăţăm atunci cînd îi învăţăm pe ei ce este un curriculum. De fapt, acest lucru este firesc. Aş puncta cîteva momente pe care le consider importante, cu menţiunea că este opinia mea, şi nu a unei instituţii sau a unui grup de persoane. Întîi de toate, această concluzie este făcută în baza unor experienţe care se produc în fiecare lună la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Astfel, m-am convins că semnificativ pentru noi toţi este să înţelegem cît mai bine tulpina curriculumului, concepţia lui. Vă rog să observaţi că unii practicieni şi teoreticieni mai confundă încă noţiunea de “curriculum” cu cea de “conţinuturi”. Se mai aude foarte des sintagma “reforma curriculară”. Or, acest lucru nu este corect, deoarece pînă la elaborarea prezentului curriculum, noi, de fapt, nu am avut un alt curriculum. O altă extremă este afirmaţia referitoare la „reforma conţinuturilor”. Oare conţinuturile nu reprezintă o componentă a curriculumului? Noi realizăm nu o reformă a conţinuturilor, ci o reformă a întregului învăţămînt. Consider că valoarea curriculumului se exagerează. Curriculumul este un act, în baza căruia a fost edificat un nou învăţămînt în Republica Moldova. Şi dacă astăzi avem tineri care au învăţat conform acestuia, meritul aparţine acelei generaţii de profesori, care au elaborat manuale ce mai funcţionează şi în perioada de tranziţie pe care o parcurgem. Curriculumul este, în primul rînd, un document normativ, prin care se realizează reforma învăţămîntului. Concomitent, acesta constituie un instrument de lucru pentru noi toţi. Anume astfel trebuie interpretat

Consemnare: Dana TERZI 21 mai 2002, CE PRO DIDACTICA

CURRICULUM DE LICEU: BILANŢUL A TREI ANI DE IMPLEMENTARE

21

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

curriculumul, fapt ce îmi permite să afirm că la compartimentul “ce este curriculumul” mai avem cu toţii de învăţat pentru ca, cel puţin, componentele lui principale să nu fie înţelese diferit. Ceea ce se face astăzi la noi este, în fond, un învăţămînt reconceptualizat, iar curriculumul “lucrează” pentru acesta. Tocmai aici apare un alt moment asupra căruia trebuie să insistăm în continuare: unificarea învăţămîntului. O altă modalitate de îmbunătăţire a curriculumului ar fi buna corelare a tuturor tipurilor de obiective cu celelalte componente: conţinuturi, tehnici de predare-învăţare-evaluare. Sînt de acord cu acei vorbitori care au pus în discuţie problema evaluării. Este într-adevăr segmentul cel mai puţin elaborat. Anume de aceea edificăm un nou învăţămînt, unul care va crea şi va forma o nouă mentalitate, va elimina situaţiile problematice. Referitor la formarea cadrelor profesioniste, consider că sîntem la o etapă avansată. Una dintre marile noastre probleme constă în faptul că sistemul de administrare, de coordonare a construcţiei şi dezvoltării curriculare a fost, din păcate, distrus. Sistemul dat era compus din grupuri de lucru, care urmau să elaboreze curriculumul. A doua treaptă era reprezentată de comisiile de coordonare şi evaluare a procesului de elaborare a curriculumului şi a curriculumului propriu-zis. A treia structură era Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Era un sistem foarte bine structurat, dar care nu mai există. Ne aflăm la faza elaborării de manuale. Dacă dorim ca reforma învăţămîntului să se încununeze de succes, trebuie să elaborăm manualele în baza curriculumului. N. VELIŞCO: În opinia mea, dacă n-ar fi fost Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, n-ar fi fost nici curriculumul. Sînt optimistă şi cred că, în pofida multiplelor critici aduse acestui document, procesul de implementare se va desfăşura şi în continuare tot atît de bine cum a început. T. COJOCARU: Vorbim despre curriculum şi despre implementarea acestuia, deci avem de-a face cu o schimbare, provocată de o inovaţie. Introducerea acestei inovaţii poate fi considerată astăzi un fapt împlinit? Dacă după trei ani, ajungînd la examenele de absolvire, conchidem că inovaţia este implementată, ne îndreptăm, aşadar, spre o altă etapă a schimbării – cea a instituţionalizării. Sîntem gata pentru acest pas? Adresez această întrebare, fiindcă instituţ ionalizarea presupune ş i a ş a-numita revizuire, adică o perfecţionare a curriculumului. Cum o vom realiza? În baza unor indicatori, a unui barometru, care ne va arăta nivelul la care am ajuns. Cred că acest barometru se numeşte evaluare. Trebuie să recunosc că sînt îngrijorat de felul în care vom reuşi s-o efectuăm. Vă mulţumesc tuturor pentru frumoasa discuţie de astăzi. Mulţumesc şi Centrului Educaţional PRO DIDACTICA pentru că este alături de noi. Vă asigur că succesul dvs. este şi al nostru, iar succesul nostru este şi al dvs.

QUO VADIS?

Modernitate şi curriculum
acordă individului capacitatea generală de a achiziţiona valori, de a face opţiune pentru anumite valori, de a produce valori, de a se conştientiza pe sine ca valoare netrecătoare. Curriculumul este conceput anume ca un document normativ şi instrument de activitate didactică de primă importanţă şi utilitate care realizează prin învăţămînt şi educaţie principiul libertăţii umane, numit în acest context principiul libertăţii în educaţie. Această misiune curriculumul o realizează prin modul în care reprezintă abordarea integralist-sistemică a standardizării şi schimbării, a obligativităţii şi liberului arbitru în acţiunea educaţională (Vezi Figura). Teleologia (sistemul: ideal uman – ideal educaţional – scop educaţional – obiective-cadru – obiective generale – obiective de referinţă – obiective operaţionale) este componenta standardizată şi obligatorie a curriculumului, dar şi deschisă schimbării, prin demersul experienţial şi cel teoretic care este operat permanent şi continuu. Conţinuturile educaţionale (materiile de predareînvăţare-evaluare, provenite din ştiinţe, literatură, arte şi tehnologii + materiile despre activitatea didactică a elevului) sînt declarate ca recomandate, dar selectareastructurarea lor în documentele curriculare şi în procesul educativ sînt reglementate de un sistem riguros de principii, care reprezintă tendinţa pentru stabilitate şi standardizare a învăţămîntului. Tehnologiile (=Metodologiile) educaţionale, considerate un apanaj al învăţătorului/profesorului şcolar, reprezintă abordări de cunoaştere/apropriere a conţinuturilor educaţionale, desfăşurate în conformitate cu teorii ale cunoaşterii, comunicării, învăţării etc. şi cu obiectivele educaţionale de atins, deci se înscriu prin definiţie şi în domeniul standardizării. Epistemologia (baza conceptual ă a educa ţ iei ş i învăţămîntului, constituită din teorii, legi, principii, concepte, paradigme etc.), reprezintă un standard prin definiţie, ea fiind prescriptivă pentru fiecare din cele trei componente indicate, dar spiritul, esenţa epistemologiei educaţiei moderne afirmă libertatea de opinii şi varietatea interpretărilor ştiinţifice, tehnologice şi artistice, toleranţa şi democraţia. Pentru comparaţie: programele şcolare reprezentau documente normative şi instrumente ale activităţii didactice riguros standardizate în toate componentele lor, oferind învăţătorilor şi profesorilor şcolari doar iluzia perfecţionării la nesfîrşit a formelor, metodelor şi procedeelor de predare-învăţare, căci pretinsa perfecţionare nu avea dreptul să afecteze şi sistemul de obiective, şi conţinuturile educaţionale stabilite pe cale directivă.

Curriculumul, se pare, a bulversat învăţămîntul din Republica Moldova, şi nu numai. Toată lumea vorbeşte despre „reforma curriculară” sau despre predare-învăţare conform/în baza curriculumului. Sensurile acordate curriculumului de către conceptorii acestuia (construcţia curriculară) şi de realizatorii lui (dezvoltarea curriculară) sînt: 1. Document normativ principal al învăţămîntului. 2. Instrument didactic principal de realizare efectivă a instruirii şi educaţiei. 3. Domeniu în care se realizează învăţămîntul modern. Într-un sens mai larg, curriculumul este identificat cu însăşi reforma învăţămîntului: a preda/învăţa conform curriculumului înseamnă a realiza reforma în învăţămînt. Toate aceste sensuri ale termenului curriculum sînt adevărate, precum adevărat este că, aşa cum estimează unii experţi străini, dar şi responsabili din învăţămîntul de la noi care au participat la lucrările unor foruri internaţionale în domeniu, Republica Moldova se află în capul listei, în spaţiul est-european, în ceea ce priveşte construcţia curriculară – elaborarea documentelor curriculare pentru învăţămîntul preuniversitar. Prezenţa fenomenului curriculum în actualitatea învăţămîntului din Republica Moldova reprezintă semnul definitoriu al integrării acestuia în modernitate, căci curriculumul răspunde cel mai bine principiului libertăţii – principiul constitutiv al învăţămîntului formativproductiv care guvernează astăzi sistemele de învăţămînt din cele mai multe ţări ale lumii. Conform principiului libertăţii, fiecare individ uman este unic şi irepetabil. De aceea învăţămîntul este chemat să formeze, să dezvolte şi să consolideze conştiinţa identităţii fiecărui individ, grup social sau comunitate naţională. În acest context, învăţămîntul nu mai este un proces de transmitere a achiziţiilor omenirii către tînăra generaţie – deşi acest obiectiv nu este eliminat din sistemul teleologic al învăţămîntului contemporan, dar îl presupune ca pe unul dintre cele mai importante – ci un proces de formare a capacităţilor de personalitate, care

22

Vlad PÂSLARU

QUO VADIS?

Reminiscenţe ale mentalităţii „de programă” se mai pot observa, de exemplu, în expresii şi afirmaţii de felul: reformă curriculară sau noul curriculum – învăţămîntul din Republica Moldova nu a avut pînă acum un curriculum, deci expresia este inoportună şi confuză; renovarea con ţ inuturilor sau noile con ţ inuturi care le identifică pe acestea cu curriculumul – conţinuturile reprezintă doar o componentă a curriculumului etc. Exemplele mărturisesc o înţelegere superficială a noţiunii de curriculum, reducînd valoarea acestuia la o „programă renovată”. Or, în Republica Moldova s-a realizat deja! o reformă globală a învăţămîntului care a afectat pozitiv toate sferele sale, fiecare dintre ele fiind reflectate direct sau indirect, total sau parţial, în curriculum: conceptuală: desolidarizarea de conceptul educaţional sovietic, elaborarea şi aprobarea Concepţiei dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova (19891994), a concepţiilor disciplinelor şcolare (1991-1994), care reflectă intenţia pentru un învăţămînt modern, democratic, deschis, creativ; structurală: s-a constituit un nou sistem de învăţămînt, instalat pe tradiţia românească şi deschis sistemelor de învăţămînt european; normativ-conceptuală: a fost elaborat Curriculumul Naţional (Curriculum de bază, 1997) şi curriculumurile pentru toate disciplinele şcolare (1999-2000); didactică: finisează procesul de elaborare a noilor manuale, în baza curriculumului;
Figură: Sistemul

evaluării: se trece la un nou concept de evaluare – de la evaluarea nivelului de însuşire a materiilor la evaluarea capacităţilor de personalitate ale elevilor, formate/dezvoltate prin educaţie şi învăţămînt; formării continue a cadrelor didactice: s-au realizat primele două etape (1998-2002) de formare a tuturor cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar pentru activitatea didactică în baza curriculumului. Identificarea curriculumului cu programa şcolară/ conţinuturile educaţionale, fie şi în expresii doar, certifică menţinerea încă a unei stări de aşteptare sau de neimplicare în problemele reformei învăţămîntului, neînţelegerea faptului că noul document normativ şi instrument didactic – curriculumul – nu l-a înlocuit pur şi simplu pe cel vechi (programa şcolară), ci reprezintă un nou concept educaţional, responsabil de instalarea temeinică a învăţămîntului în modernitate. Iar semnul definitoriu al modernităţii este tendinţa pentru afirmarea identităţii oamenilor şi a popoarelor, în contextul ideii europene – integrarea economică şi cultural-spirituală. În acest proces conştiinţa identităţii contestă prezenţa libertăţii – valoare pe care curriculumul o acordă, o proiectează şi o sugerează, prin toate componentele sale, ambilor subiecţi ai educaţiei – profesorului şi elevului. Curriculumul este primul document ş colar care răspunde demersului pentru libertatea în educaţie, acesta trebuind să favorizeze şi aşezarea învăţămîntului pe principiul pozitiv al schimbării fiinţei umane prin educaţie.
curriculumului

componentelor

Teleologia educaţiei Idealul uman

Tehnologii (metodologii) educaţionale

Activităţi de învăţare Idealul educaţional
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Scopul educaţional Obiectivele generale Obiectivele cadru Obiectivele de referinţă CONŢINUTURILE EDUCAŢIONALE Tehnologii de predare-învăţare

Tehnologii de evaluare

Obiectivele
EPISTEMOLOGIA EDUCAŢIEI

(teorii, concepte, principii etc.)

MODERNITATE ŞI CURRICULUM

23

QUO VADIS?

Dezvoltarea curriculumului şcolar în clasele I-IV
vizînd sintetic atitudinile, cunoştinţele şi capacităţile pe care elevii ar trebui să le interiorizeze în cadrul întregului parcurs şcolar. Pe lîngă aceasta, curriculumul presupune proiectarea şi ameliorarea continuă a strategiilor de predareînvăţare şi determinarea criteriilor de evaluare a diferitelor componente ale procesului educaţional. La redactarea curriculumului s-a ţinut cont de o serie de principii şi cerinţe pedagogice referitoare la scopul, schimbarea şi structura disciplinelor: – adoptarea unui curriculum pertinent în raport cu finalităţile educaţiei, flexibil şi deschis, care ar permite să se elaboreze/utilizeze seturi didactice alternative; – renunţarea la ansamblul de prescripţii şi reguli academice, insistarea asupra lărgirii aspectului funcţional-aplicativ şi asupra focalizării pe experienţa trăită de copil; – insistarea asupra reducerii “enciclopedismului” şi activizarea dezvoltării deprinderilor practice, a proceselor intelectuale, afectiv-emoţionale şi psihomotorii, prin sporirea stimulării şi formării unei motivaţii intrinsece şi a unor aptitudini esenţiale; – perfecţionarea metodologiei educaţionale prin utilizarea metodelor active de învăţare. Pe parcursul întregii perioade de implementare a curriculumului, seminariile republicane şi cele locale, întrunirile metodice, şedinţele pedagogice din şcoli au fost axate pe analiza şi aplicarea documentului, tehnologiilor didactice moderne, formelor şi modalităţilor de evaluare raportate la cerinţele curriculare.
EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII CURRICULUMULUI PRIMAR
Tatiana NICULCEA

SPECIFICUL CURRICULUMULUI ŞCOLAR PENTRU CLASELE I-IV

Curriculumul şcolar reprezintă un concept-cheie nu numai în ştiinţele educaţiei, dar şi în cadrul practicilor educaţionale contemporane. Conceptul dat – relativ îngust la începuturile impunerii sale în aria discutată – a ajuns să cuprindă tot sau aproape tot ceea ce are legătură cu situaţiile de învăţare ori cu procesul devenirii umane prin intermediul învăţării. Elaborarea curriculumului şcolar a vizat următoarele momente: • Adecvarea curriculumului la contextul sociocultural naţional • Permeabilitatea curriculumului faţă de evoluţiile în domeniu înregistrate pe plan internaţional • Coerenţa la nivelul relaţiei dintre curriculum şi finalităţile sistemului educaţional şi la cel AL componentelor intrinsece ale acestuia • Pertinenţa curriculumului în raport cu obiectivele educaţionale • Transparenţa curriculumului din punctul de vedere al tuturor agenţilor educaţionali implicaţi • Articularea optimă a fazelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanentă. La 1 septembrie 1996, în clasa I a şcolii naţionale a început implementarea unui nou conţinut educaţional ce vizează efectele formative şi ordonează aspectul informaţional din perspectiva importanţei şi valorii lui pentru obiectivele de referinţă la fiecare dintre obiectele de studiu. Curriculumul şcolar pentru clasele I-IV a fost pus la dispoziţia învăţătorilor începînd cu 1 septembrie 1998. În precedenţii doi ani şcolile au utilizat proiectele de curriculum pe discipline, propuse în scopul examinării lor şi pronunţării asupra conţinutului documentului în cauză. Spre deosebire de programele anterioare, centrate pe conţinut, curriculumul este axat pe obiective care prezintă “modele” de comportament afectiv, cognitiv şi motoric, ce reies din structura personalităţii şi din experienţe sociale,

Implementarea curriculumului a fost anticipată de o perioadă de evaluare în cadrul Consiliului Naţional pentru Evaluare şi Coordonare, care a finisat cu două seminarii republicane, cu editarea şi repartizarea proiectelor de curriculum în toate şcolile republicii pentru examinarea lor pe teren. Pe parcursul anilor de aplicare a respectivului document au fost efectuate sondaje sociologice în rîndurile pedagogilor şi specialiştilor de la direcţiile de învăţămînt. Strategiile de monitorizare au inclus studiul componentelor curriculum–evaluare, care sînt într-o interdependenţă totală: este imposibilă schimbarea unei componente fără schimbarea celeilalte. Monitorizarea a urmărit evaluarea calităţii învăţării şi stabilirea diferenţelor dintre curriculumul proiectat şi cel realizat. În baza informaţiei acumulate a fost luată decizia de îmbunătăţire. Analiza rezultatelor primului sondaj ne-a furnizat date

24

QUO VADIS?

concludente asupra calităţii curriculumului. Astfel, 60,1% din respondenţi apreciază pozitiv obiectivele generale; 18,9% – cred că acestea suprasolicită elevul; doar 18,2% consideră că este asigurată coerenţa între ele. La analiza obiectivelor de referinţă s-a urmărit dacă acestea contribuie la: • valorificarea capacităţilor elevilor – 73,4% • conturarea conţinuturilor învăţării – 69,2% • sugerarea domeniilor activităţii de învăţare – 41,3% • asigurarea coerenţei pe verticală – 23,1%. La compartimentul conţinuturi recomandate, rezultatele relevă următoarele: • asigură realizarea obiectivelor de referinţă – 76,2% • promovează valori autentice – 36,4% • asigură însuşirea limbajelor ştiinţific, artistic, tehnologic – 76,2% • răspund intereselor cognitive ale elevilor – 61,5% • sînt deschise pentru completări didactice creatoare – 61,5% • realizează raporturi interdisciplinare – 56,6% • asigură atingerea obiectivelor transdisciplinare – 47,5. Opiniile referitoare la sugestiile metodologice arată următoarea situaţie: • structurează cadrul general al tehnologiilor de predare/învăţare – 48,2% • oferă deschidere pentru aplicarea de tehnologii creative în activitatea profesorului – 82,5% • vizează reperele principale ale cunoaşterii ştiinţifice – 57,3%. La analiza sugestiilor pentru evaluare s-a constatat că acestea: • sînt adecvate obiectivelor şi conţinuturilor – 46,1% • sînt funcţionale – 42% • sînt puţin funcţionale – 11,2% • oferă deschidere pentru aplicarea tehnologiilor creative în instruire – 64,3%. Aceste date furnizează informaţii ce indică momentele problematice ale curriculumului. Analiza lor, împreună cu alte sugestii, a servit grupurilor de autori drept puncte de pornire la perfecţionarea documentului. Procesul de introducere a oricărei inovaţii scoate în evidenţă anumite legităţi obiective ce ţin de evaluarea şi analiza rezultatelor şcolare, de formarea competen ţ elor ş i atitudinea profesional ă a cadrelor didactice, asigurarea implementării cu materiale didactice. Eficienţa funcţională a evaluării interne şi locale o stabilim în baza analizei rezultatelor testării. În acest sens pot fi aduse drept exemplu probele şi testele de evaluare elaborate şi aplicate de specialiştii din Cimişlia, Bălţi, Orhei, Ştefan-Vodă, Teleneşti, Ialoveni, Călăraşi, care ne permit să tragem concluzii obiective despre utilitatea conţinuturilor noi.

CURRICULUMUL ŞI ASIGURAREA DIDACTICĂ

Pentru realizarea prevederilor proiectate în curriculum, învăţătorilor le-a fost propus un suport didactic ce însumează astăzi circa 80 de titluri menite să acopere

DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR ÎN CLASELE I-IV

25

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Astfel, evaluarea iniţială la limba română şi matematică în clasa a II-a, realizată la începutul acestui an de studii în Bălţi, a elucidat un decalaj minim între rezultatele obţinute la finele cl. I şi la începutul cl. II (5% şi 7%), ceea ce ne permite să vorbim despre stabilitatea competenţelor intelectuale formate. O dată cu finisarea implementării noului conţinut educaţional în cl. I-IV, începînd cu anul de studii 19992000, a fost organizată Testarea naţională la matematică şi limba română în clasa a IV-a, care a avut drept scop acumularea unor date obiective şi relevante despre nivelul de cunoştinţe al elevilor la sfîrşitul ciclului primar şi alinierea la standardele internaţionale. Pentru prima dată s-a trecut de la evaluarea realizată aproape în exclusivitate în funcţie de experienţa cadrelor didactice şi de părerile lor subiective privind nivelul de pregătire al elevilor la o evaluare calitativ nouă. Obiectivele evaluării la finele ciclului primar vizează: – stabilirea de cunoştinţe şi abilităţi la sfîrşitul primei trepte de şcolaritate; – diagnosticarea rezultatelor înregistrate; – prognozarea performanţelor viitoare ale elevilor; – stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare şi rezultatele ei; – estimarea reală a calităţii predării-învăţării-evaluării în învăţămîntul primar. Desfăşurarea testării este coordonată de minister, direcţiile judeţene de învăţămînt, administraţiile instituţiilor de învăţămînt. Probele la limba română şi matematică au avut drept obiectiv evaluarea nivelului de performanţă al capacităţilor de bază, proiectate în Curriculumul Naţional pentru finele treptei primare. Rezultatele testării la limba română demonstrează o repartizare uniformă a scorurilor obţinute. Testul a înregistrat un procent de realizare de 65,1%, cu o medie de 21 de puncte din 30 acordate. 4,06% dintre elevi au realizat testul în întregime şi numai 0,26% – nu au obţinut nici un punct. Testul la matematică a accentuat o distribuire armonioasă a populaţiei şcolare pe scala de notare, de la cele mai slabe note la cele mai mari. Procentul de realizare a testului de matematică constituie 75% (în întregime – 8,7% dintre elevi, 0,07% neobţinînd nici un punct). Evaluarea urmează să fie organizată în baza tehnologiilor contemporane, dispunînd de componentele necesare pentru asigurarea ei: o echipă competentă în domeniul elaborării şi administrării testelor, prelucrării rezultatelor, în funcţie de specificul învăţămîntului primar; banca de itemi; mijloace pentru multiplicarea şi difuzarea testelor; instruirea sistematică a responsabililor pentru învăţămîntul primar din teritorii.

QUO VADIS?

toate disciplinele şcolare. Manualele pentru cl. I-II au fost editate din surse bugetare, iar cele pentru cl. III-IV – cu suportul Băncii Mondiale în cadrul proiectului de editare a manualelor şi ghidurilor la limba maternă, limbile străine, matematică, ştiinţe. Primul sondaj complex al calităţii manualelor a inclus 25 de parametri grupaţi în 5 compartimente: – corespunderea textului conţinuturilor curriculumului; – metodologia şi psihologia, aplicarea metodelor formative de învăţare; – consecutivitatea; – limbajul manualului; – concordanţa între ghidul învăţătorului şi manual. Rating-ul general a evidenţiat următoarele scoruri:
Clasa Aprecierea I II III IV

bine suficient insuficient bine suficient insuficient bine suficient insuficient bine suficient insuficient Obiectul Limba română 51,6 42,1 6,2 48,1 44,2 7,7 50 43,6 6,4 54,6 40,2 5,2 Matematica Ş tiin ţ e Istoria Muzica 54,2 – – 37,3 40,6 – – 45,9 5,2 – – 16,8 52 63,5 – 43,2 43,8 33,9 – 44,9 4,2 2,6 – 11,9 54,2 65,3 – – 42,1 33,6 – – 3,7 4,1 – – 59,2 – 59,6 – 36,7 – 35,5 – 4,1 – 4,9 –

Analiza detaliată pe compartimente a permis determinarea acţiunilor ulterioare pentru îmbunătăţirea materialelor. În baza deciziei Ministerului Învăţămîntului a fost organizat concursul manualelor pentru cl. I-II care vor fi editate cu suportul Proiectului de Reformare a Învăţămîntului şi vor fi puse la dispoziţia învăţătorilor şi elevilor în noul an de studii. În vederea stabilirii în continuare a acţiunilor de asigurare a cl. III-IV cu materiale didactice au fost efectuate sondaje repetate în toate judeţele. Analiza rezultatelor obţinute a permis Consiliului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare să decidă reeditarea manualelor existente cu îmbunătăţiri considerabile care decurg din propunerile cadrelor didactice indicate în anchetele completate pentru fiecare dintre obiectele de studiu. Caracterul deschis al curriculumului a fost confirmat prin posibilitatea de utilizare a diverselor manuale alternative, editate atît în republică cît şi în România, Rusia, Bulgaria, Franţa etc. Analiza opiniilor profesorilor din toate judeţele republicii a elucidat aprobarea şi susţinerea noilor conţinuturi care stimulează formarea la elevi a capacităţilor cognitive, afective şi psihomotrice. Tehnicile didactice propuse dezvoltă creativitatea copiilor şi asigură realizarea procesului educaţional prin metode active de învăţare.
PERFECŢIONAREA CADRELOR DIDACTICE

echipelor de formatori locali, de competenţa cărora ţin acţiunile de formare a cadrelor didactice în cheia actualelor cerinţe şi monitorizarea implementării conţinuturilor noi. În prezent fiecare sector dispune de o echipă de pedagogi bine pregătiţi care pot contribui la asigurarea unei bune supravegheri a implementării. Rezultatele, analizele, opiniile şi concluziile despre perfecţionarea cadrelor didactice au fost prezentate în cadrul şedinţelor Consiliului Ministerului Învăţămîntului. De menţionat că instituţiile de pregătire a cadrelor didactice pentru treapta primară au format învăţători în bază metodologică şi profesională depăşită şi, ca urmare, a fost necesară perfecţionarea lor imediat după absolvirea facultăţii.
PERFECŢIONAREA CURRICULUMULUI PENTRU CLASELE I-IV

Modalităţile de perfecţionare a cadrelor didactice, aplicate pe parcursul primilor doi ani de implementare, au avut un efect parţial în formarea unei viziuni competente asupra curriculumului, tehnologiilor şi conţinuturilor noi. Începînd cu luna mai 1998, s-au desfăşurat un şir de activităţi, susţinute financiar de Banca Mondială, care au vizat perfecţionarea învăţătorilor. A continuat pregătirea

Pentru reeditarea curriculumului au fost stabilite strategii de perfecţionare, rezultate din totalitatea acţiunilor de monitorizare, din chestionarele aplicate repetat de specialiştii Ministerului Învăţămîntului, de cercetătorii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi de colaboratorii Direcţiei Managementul Proiectului de Reformă a Învăţămîntului General din Moldova. Curriculumul revizuit păstrează aceleaşi componente structurale, obiectivele de referinţă fiind ordonate şi reduse numeric. Au fost puse în evidenţă elementelecheie: obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare. În scopul descongestionării conţinuturilor de învăţare au fost clar stabilite temele pentru extinderi. Curriculumul reeditat păstrează, conceptual şi structural, aceleaşi idei. Nu este vorba deci de un document reglator nou, ci de o variantă perfecţionată a actualului curriculumul, care nu va implica schimbări sau modificări ale materialelor didactice existente şi ale strategiilor didactice aplicate.

26

DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR ÎN CLASELE I-IV

QUO VADIS?

Curriculumul în contextul reformei învăţămîntului din Republica Moldova
Nadejda VELI Ş CO

Reforma educaţională în Republica Moldova face parte din cadrul transformărilor sociale ce definesc acest proces. Reformele educaţionale nu mai sînt posibile în zilele noastre decît ca modificări cuprinzătoare ce implică restructurări în infrastructură, caracterul învăţămîntului, interacţiunea educaţiei cu mediul economic, administrativ şi cultural, managementul educaţional, formele cooperării internaţionale. Ele presupun schimbări în organizare şi conducere, în conţinutul şi tehnologia învăţămîntului. În Republica Moldova reforma învăţămîntului este condiţionată de construcţia curriculară, componentă centrală a acesteia. De ce anume Curriculumul Naţional? Respectivul document a fost elaborat şi cu gîndul la elevii care urmau să se integreze în viaţa socială, profesională a noului secol. În acest context, sistemul de învăţămînt avea datoria de a-i pregăti pentru schimbările preconizate la nivel economic, social, politic şi cultural. Curriculumul şcolar, ca act normativ, încearcă să prezinte următoarele exigenţe: – elevii trebuie să gîndească critic şi divergent, pentru a fi capabili să utilizeze cunoştinţele şi capacităţile dobîndite în diferite situaţii; – să fie motivaţi de a reacţiona pozitiv la schimbări; – să posede capacităţi care le vor permite participarea la viaţa societăţii. În contextul celor elucidate mai sus, structura Curriculumului Naţional este reprezentată de: • Curriculumul de bază. Cadru de referinţă • Planul-cadru al învăţămîntului obligatoriu (cl. I-IX) • Curriculumurile disciplinelor şcolare • Ghiduri de implementare a curriculumului • Manuale noi şi ghidurile profesorilor. Care sînt succesele reformei privind elaborarea şi implementarea curriculumului? Pînă la ora actuală a fost elaborat curriculumul preşcolar pentru copiii de 5-7 ani, acţiune susţinută financiar de UNICEF şi Ministerul Învăţămîntului. Curriculumul învăţămîntului primar şi curriculumul gimnazial fac parte din Proiectul învăţă-

DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR ÎN CLASELE I-IV

27

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

mîntului general în Moldova, cofinan ţ at de Banca Mondială. Elaborarea curriculumului liceal a fost sprijinită financiar şi metodic de Centrul Educa ţ ional PRO DIDACTICA. Pentru implementarea curriculumului şi a noilor generaţii de manuale a fost necesară aprobarea Planuluicadru pentru învăţămîntul primar şi gimnazial. Acesta oferă următoarele oportunităţi: – presupune formarea personalităţii în raport cu poten ţ ialul acesteia ş i cu cerin ţ ele societăţ ii democratice; – valorifică principiul interdisciplinarităţii; – asigură coerenţa între nivelurile şi treptele şcolare; – stabileşte minimul disciplinelor şcolare şi al orelor de studiu (centralizat); permite predarea disciplinelor opţionale şi fixarea maximului de ore (la decizia şcolii); – permite integrarea disciplinelor şcolare pe verticală şi orizontală; – fiecare unitate de învăţămînt are libertatea de a-şi elabora schema orară, deoarece planul de învăţămînt include numărul minim şi numărul maxim de ore. Actualmente are loc implementarea curriculumului pentru educaţia preşcolară, pentru învăţămîntul primar; pentru treapta gimnazială – doar în cl. V-VI şi urmează implementarea acestuia în cl. VII. În paralel, se introduc şi noile generaţii de manuale, însoţite de ghiduri de implementare. Blocaje ale implementării curriculumului: • inexistenţa materialelor pentru perfecţionarea continuă a educatorului în vederea implementării curriculumului educaţiei preşcolare;

QUO VADIS?

• nu este pe deplin asigurată continuitatea dintre curriculumul educaţiei preşcolare şi cea a învăţămîntului primar; • monitorizarea implementării curriculumului la toate treptele se confruntă cu dificultăţi, din lipsa experienţei în acest proces; • noul sistem de evaluare ar necesita un suport financiar substanţial; • formarea profesorilor în contextul cerinţelor curriculumului trebuie să fie continuă; • insuficienţa materialelor didactice, care poate fi depăşită prin elaborarea şi introducerea noilor manuale şcolare – condiţie indispensabilă pentru implementarea curriculumului.

Viorica GORA Ş -POSTIC Ă

Curriculumul de liceu: reflecţii post-factum
dezechilibrată şi condiţiile economice sub orice nivel, care nu au stimulat deloc eforturile cadrelor didactice. Totuşi, după părerea noastră, marele succes al reformei din învăţămîntul liceal a fost şi este elaborarea şi implementarea curriculumului, existenţa lui ca atare. Considerăm că editarea şi aprobarea întregului pachet de programe şcolare noi, încadrate în documente complexe şi inovatoare, numite Curriculum Naţional, reprezintă un succes al reformei educaţionale din ţară. Depolitizarea şi dezideologizarea conţinuturilor şi recomandarea unor unităţi pentru liberă alegere este un avantaj apreciat al acestora. Faptul că profesorii şi elevii l-au acceptat şi, în mare, au făcut faţă schimbărilor, demonstrînd progrese, declarînd că aceste documente au fost elaborate în spiritul timpului, semnifică mult. Cadrul general oferit de reformă a fost deschis şi competitiv şi a permis o sincronizare importantă cu viziunea curriculară din ţările occidentale, cu un sistem educaţional democratic şi eficient. În perioada 26-28 aprilie curent, am participat, împreună cu dna Nadejda Velişco şi dl Anatol Gremalschi, la seminarul internaţional Proiectarea noului curriculum, organizat de Biroul Internaţional de Educaţie UNESCO în cooperare cu Centrul de Politici Educaţionale de la Universitatea din Ljubljana, în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est. În comparaţie cu celelalte ţări participante, am constatat că, pe parcursul a zece ani, la noi, s-au realizat multe în domeniu şi că sîntem avansaţi la capitolul dezvoltare curriculară pentru toate treptele de şcolaritate, operîndu-se o racordare conceptuală principială la standardele internaţionale. Schimbările calitative şi cantitative intervenite în activitatea profesorilor, sesizate şi recunoscute de aceştia ca rezultat al implementării curriculumului de liceu, se manifestă prin libertatea oferită, prin creativitate, prin flexibilitate, prin necesitatea de perfecţionare continuă şi prin nevoia de mai mult timp pentru pregătirea către lecţii. Profesorii recunosc că au trecut printr-o derută generală: noul e greu de implementat, iar de vechi nu se pot

Ideile ce urmează sînt rezultatul unor percepţii personale asupra curriculumului de liceu, apărut în 1999, elaborat şi editat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. Aşa cum se stipula de oficialităţi o dată cu lansarea reformei, restructurarea învăţămîntului din Moldova urma să asigure, pe de o parte, organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţămînt potrivit noii identităţi a mediului social, a cadrului valoric şi cultural instituit, iar, pe de altă parte – să rezolve disfuncţiile curriculare acumulate anterior. În plan conceptual, reforma curriculară este considerată componenta centrală şi, totodată, garanţia reuşitei reformei globale a învăţămîntului naţional, iar renovările structurale din domeniul curricular continuă să fie văzute ca elemente de generare şi de dinamizare a tuturor celorlalte componente ale reformei. (Cf. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic, pag. 7) Probabil, este prea timpuriu pentru anumite concluzii categorice vizavi de calitatea documentelor elaborate şi impactul acestora; contribuţia lor la reuşita socială şi personală a tinerilor ar fi un criteriu determinant, dar care se măsoară peste o perioadă mai îndelungată şi, în multe cazuri, este dificil, dacă nu chiar imposibil, de evaluat. Astăzi, după 3 ani, parcurgînd cu un ochi critic ideile teoretice din Curriculumul Naţional, conceput ca document flexibil şi deschis, „în măsură să ofere fiecărui tînăr şanse egale şi reale pentru identificarea şi valorificarea deplină a propriilor posibilităţi”, fiecare poate să-l estimeze, în funcţie de rolul său în raport cu acest curriculum. Dar, drept cauză comună a unor eşecuri regretabile, nu putem să nu recunoaştem situaţia social-politică

28

CURRICULUMUL ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

QUO VADIS?

debarasa atît de uşor. Astfel, este evidentă sporirea rolului autoinstruirii şi solicitarea diferitelor forme de perfecţionare, inclusiv a celor interactive, care răspund unor imperative imediate. În urma aplicării noilor principii curriculare, în comportamentul elevilor s-a remarcat o mai mare libertate de gîndire şi de exprimare, posibilităţi multiple de argumentare şi de apărare a propriei opinii, implicare activă în demersul didactic, dezinhibare, colaborare cu colegii; mai multă creativitate şi responsabilitate etc. Noua viziune şi structură curriculară s-a introdus din mers, anumite aspecte definitorii ale curriculumului nefiind înţelese şi abordate corect de practicieni. Editarea acestui document pe 3 arii curriculare, idee teoretică reclamată în mod stringent de realitatea vieţii pedagogice, a fost greu „înghiţită” sau chiar ignorată din cauza nepregătirii profesionale. Specialiştii angajaţi în reforma curriculară exprimă aproape în unanimitate părerea că, la etapa iniţială, cînd au fost necesare mai multe detalii şi explicaţii, documentele au fost oferite într-un volum mare, prea mare pentru a fi uşor de utilizat (curriculumul de la clasele primare are 474 pagini; curriculumul de liceu – 3 volume pentru 3 arii curriculare, cîte 115, 157 şi 180 pagini fiecare). În aceeaşi ordine de idei, pentru a mări funcţionalitatea lor era mai bine să se includă doar recomandările generale, doar cadrul activităţii, fără a recurge la operaţionalizarea unor obiective, la unele mostre de evaluare, de exemplu, care ar putea să fie cuprinse în alte lucrări didactice. Pentru toate treptele de ş colaritate este valabil ă ş i recunoscută constatarea unui număr exagerat de obiective, cu un grad înalt de operaţionalizare. Aşadar, deocamdată rămîne stringentă problema reducerii şi comasării conţinutului fiecărei componente curriculare. De asemenea, va fi necesar un efort considerabil pentru evitarea aglomerării cu unităţi de conţinut ştiinţific, cu materie nesemnificativă pentru vîrsta adolescenţei, dar care se perindă zeci de ani dintr-o programă în alta. Deşi s-au făcut anumite modificări, ele sînt prea puţine. Aici este importantă schimbarea mentalităţii conceptorilor de curriculum, a şabloanelor din gîndirea profesorilor. Conform sondajului efectuat de Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, marile probleme ale reformei curriculare la liceu sînt generate de: – lipsa unei politici educaţionale clare şi coerente; – lipsa unei concepţii de monitorizare a implementării curriculumului; – insuficienţa de manuale şi ghiduri de implementare; – pregătirea precară a managerilor şcolari; – lacunele în pregătirea profesională a cadrelor didactice; – reticenţa administraţiei; – numărul mic de ore pentru realizarea obiectivelor propuse etc.

Dintre numeroasele sugestii oferite de managerii şi profesorii de liceu pentru îmbunătăţirea curriculumului şi a implementării acestuia semnalăm următoarele: • Să se reflecteze mai mult la alcătuirea obiectivelor. • Să se elaboreze şi să se editeze urgent manuale adecvate, materiale didactice suport etc. • Să se doteze bibliotecile cu literatură didactică şi artistică. • Să fie bine pus la punct sistemul de evaluare. • Să se desfăşoare cursuri de perfecţionare pe teritoriu, în şcoli, ca răspuns la nevoi concrete şi specifice. În general însă practicienii cred că, după o perioadă de cel puţin 5-6 ani de implementare a curriculumului, vor putea sugera propuneri mai raţionale. La lansarea curriculumului, specialiştii în domeniu au efectuat o evaluare contrastivă a programelor tradiţionale şi a curriculumului şcolar, elaborînd un tabel provocator care, examinat după 3 ani, impune mai multe întrebări pentru reflecţie: În ce măsură, la nivel de filozofie a educaţiei, a izbutit organizarea procesului astfel încît elevii, subiecţi activi ai învăţării, să perceapă faptul că şcoala face parte cu adev ă rat din via ţ a lor, nu doar îi pregă te ş te pentru aceasta? Obiectivele, ca bază a curriculumului, au facilitat în mod vizibil şi realist proiectarea şi realizarea demersului educaţional, reliefînd nişte comportamente concrete? Conţinuturile curriculare au fost într-adevăr flexibile şi deschise, au promovat valori personale, general-umane şi naţionale? Tehnologia de predare-învăţare sugerată de autori a creat un cadru formativ şi interactiv de învăţare? Metodologia evaluării a fost orientată spre competenţele finale, relevînd în mod prioritar succesele elevilor? În încheiere, putem afirma că, într-o societate austeră, unde accesul la informaţie este limitat şi posibilităţile de dezvoltare liberă sînt destul de modeste, oricare ar fi performanţele curriculumului, ca document normativ, fără suportul manualelor şi al altor lucrări didactice, nu va putea fi asigurat succesul reformei. Editarea unor documente noi, revăzute şi îmbunătăţite după o perioadă de 4-5 ani, încă nu pare a fi reală din punct de vedere financiar. Deşi Ministerul Învăţămîntului a proiectat acest lucru, deocamdată rămîne doar ca intenţie nobilă. Or, important este să acceptăm schimbarea şi să realizăm instituţionalizarea acesteia. Următorul pas în reforma curriculară ar fi concentrarea sistemului de obiective în competen ţ e func ţ ionale ş i semnificative pentru adolescent, care l-ar ajuta să se realizeze personal în societate şi să se implice, aici şi acum, motivat şi responsabil, în rezolvarea diverselor probleme, luînd decizii adecvate. Şi, în loc de concluzie, o urare pentru toţi actanţii educaţionali: să nu ne părăsească entuziasmul şi optimismul

CURRICULUMUL DE LICEU: REFLECŢII POST-FACTUM

29

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

QUO VADIS?

pentru a ne putea dedica în continuare şcolii şi a putea face faţă surprizelor vieţii apărute pe segmentul LICEU.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1. Concepţia dezvoltării învăţămîntului din Republica Moldova, Chişinău, 1994. 2. Crişan, Al., Guţu, V., Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic, Cimişlia, Tipcim, 1997. 3. Curriculum de bază. Documente reglatoare, Cimişlia, Tipcim, 1997.

4. Curriculum Naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Limbă ş i comunicare , Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 1999. 5. Curriculum Naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Ştiinţe socio-umane, Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 1999. 6. Curriculum Naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Matematică şi ştiinţe, Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 1999.

Învăţămîntul deschis la distanţă – imperativ al timpului
b) economic – ÎDD investeşte în capitalul uman, contribuind la sporirea competitivităţii statului; c) social-demografic – ÎDD reprezintă un mijloc efectiv de contracarare a diminuării sursei tradiţionale de cadre pentru învăţămîntul superior. Sintetizarea experienţei acumulate în domeniul ÎDD permite să evidenţiem următoarele avantaje: potenţialul sistemelor ÎDD rezultă din eliberarea de „constrîngeri” privind timpul, locul şi ritmul de studiere, făcîndu-l flexibil şi adaptabil la nevoile studenţilor. Astfel, la aceste sisteme apelează cu prioritate populaţia activă, argumentul forte fiind posibilitatea de a păstra în continuare locul de muncă. Totodată, ÎDD poate fi parte complementară a altor sisteme de educaţie şi instruire. Separat sau împreună cu cele convenţionale, ÎDD constituie un instrument efectiv de formare iniţială, specializare, reorientare profesională şi actualizare a cunoştinţelor în scopul instruirii permanente. Vom accentua faptul că programele ÎDD oferă solicitantului următoarea informaţie: – cine poate deveni student (prin diminuarea restricţiilor admiterii tradiţionale – acolo unde ea există); – ce urmează a învăţa studentul (gradul în care acesta îşi poate alege obiectivele de instruire); – cum va studia (modul în care va putea opta pentru metodele de învăţare şi mijloacele tehnice adecvate); – unde va învăţa; – cînd şi în ce ritm va studia; – suportul şi îndrumarea acordate studentului. Persoanele mai puţin iniţiate deseori confundă învăţămîntul deschis la distanţă cu cel fără frecvenţă. Există, cel puţin, următoarele momente prin care se disting aceste două sisteme de instruire:
Gabriel PALADE

Informatizarea tot mai intensă a diverselor domenii de activitate umană a adus cu sine un fenomen nou în sfera educaţională – învăţămîntul deschis la distanţă (ÎDD). În unul din documentele sale, Comisia Europeană a definit noţiunea în cauză astfel: „Învăţămîntul deschis la distanţă reprezintă utilizarea noilor metodici (cu caracter tehnic etc.) în scopul sporirii flexibilităţii instruirii faţă de locul şi timpul unde se desfăşoară, alegerea conţinutului programelor, resurselor predării şi/sau facilitarea accesului la sistemele educaţionale de la distanţă”(1). De fapt, această definiţie cuprinde termenii: învăţămînt deschis şi învăţămînt la distanţă. John Daniel, unul dintre specialiştii de vază în domeniu, face următoarea delimitare: „Învăţămîntul deschis poate să includă sau nu învăţămîntul la distanţă, în timp ce acesta poate influenţa sau nu învăţămîntul deschis”(2). În sens larg, învăţămîntul deschis la distanţă se referă la învăţămîntul propriu-zis, dar are aplicare în mai multe sfere. Din lipsa unei definiţii general acceptate, în cele ce urmează vom aborda fenomenul nominalizat, făcînd abstracţie de delimitarea lui Jh. Daniel şi tratînd ÎDD ca o noţiune integră. Întîi de toate, vom aduce în favoarea promovării ÎDD următoarele argumente: a) social – ÎDD permite accesul la învăţătură persoanelor care nu şi-au făcut studiile anterior;

30

CURRICULUMUL DE LICEU: REFLECŢII POST-FACTUM

QUO VADIS?

• structura specifică a materialelor de studii în ÎDD; • întrebări de evaluare la sfîrşitul fiecărei sesiuni; • sprijinul unui „tutore” pe parcursul studiilor; • materii opţionale; • dependenţa ÎDD de proiectarea didactică şi de materialele folosite. Beneficiarii ÎDD sînt delimitaţi atît prin specificul acestuia cît şi prin avantajele oferite. În primul rînd, expunînd esenţa ÎDD, am remarcat deja caracterul lui flexibil. În al doilea rînd, observăm caracterul autonom al ÎDD – toate materialele de studii (texte, formulare etc.) sînt concentrate într-un singur pachet. În al treilea rînd, este vorba de o învăţare reflexivă, încurajată prin însăşi esenţa ÎDD (ne referim atît la revizuirea de către student a materialului studiat, cît şi la posibilitatea stabilirii unei conexiuni inverse – feedback). Actualmente în Republica Moldova nu avem un învăţămînt deschis la distanţă. Luînd în considerare practica din domeniu, constatăm că unul dintre factorii de bază ai dezvoltării în sfera educaţională sînt noile tehnologii informaţionale, or, ÎDD este o manifestare a acestora. Prin urmare, există deja necesitatea valorificării unor asemenea realizări şi în Republica Moldova, dar, pentru a micşora costurile aplicării lor, urmează să studiem atent şi minuţios experienţa ţărilor care au înregistrat progrese considerabile la acest capitol. În Europa Occidentală ÎDD a evoluat pe două căi – prin realizarea lui în cadrul sectorului tradiţional din învăţămîntul superior şi prin organizarea unor universităţi deschise. Astfel, în ultimii 25 de ani în Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Olanda au fost înfiinţate centre ÎDD bine organizate şi cu performanţe recunoscute. Exemplificăm prin statistica celor mai importante centre, grupate conform căilor sus-indicate (anul 2000). CONSORŢIU UNIVERSITAR Instituţia Federation Interuniversitaire De l’Enseignement a Distance, Franţa National Distance Education Center, Irlanda Consortio per l’Universita a Distanza, Italia Nr. de studenţi 3200 Instituţia The Open University, Anglia Universidad Nacional De Educacion a Distancia, Spania FernUniversitat, Germania UNIVERSITATEA LA DISTANŢĂ Nr. de studenţi 126000

3500 2300

123000 58000

Cifrele prezentate demonstrează o răspîndire rapidă a ÎDD. Progresul însă ar fi fost mult mai substanţial, dacă se evita conflictul dintre metodele de instruire tradiţionale şi cele noi. Învăţămîntul clasic din universităţi poate fi considerat conservativ şi elitarist, iar cel deschis la distanţă – democratic şi accesibil, dar care implică o modificare radicală a procesului de instruire. Din acest motiv, sectorul tradiţional al învăţămîntului superior s-a opus (şi se opune) destul de aprig noilor modalităţi de instruire, situaţie ce a forţat Comisia Europeană să acorde o atenţie aparte problemei în cauză. În consecinţă , interesul guvernelor din statele europene pentru ÎDD a sporit considerabil, dar cu un anumit specific. În Marea Britanie eforturile au fost orientate spre integrarea rapidă a specialiştilor imigranţi, în Germania şi Olanda prioritatea o deţine activitatea cu studenţii, în Italia – computerizarea învăţămîntului superior şi mediu, fără de care nu este posibilă promovarea ÎDD. Putem afirma că la etapa actuală ÎDD se dezvoltă printr-un sistem bine conturat cu următoarele componente: – organizaţii statale (spre exemplu, The University of Twente, Olanda);

– organizaţii private sub forma unor centre ÎDD; – asociaţii naţionale şi internaţionale ale universităţilor (Consorţiul celor 32 de universităţi din Italia, Consorţiul inovaţiilor cu participarea a 13 universităţi din Germania şi Olanda etc.). Funcţionarea centrelor ÎDD este asigurată, în mare, prin alocări din bugetele federale şi regionale ale Programelor europene de dezvoltare. Doar o parte din finanţări provine din comercializarea propriilor produse şi servicii. Ponderea plăţilor pentru studii în bugetele generale ale centrelor ÎDD nu depăşeşte 25-40%. În Europa Occidentală susţinerea statală a ÎDD se manifestă prin: – finanţări directe; – diverse fonduri sociale şi educaţionale; – elaborarea standardelor educaţionale naţionale şi a sistemelor de certificare; – eliberarea actelor de studii de model oficial etc. În ultimii 10 ani, în Europa Centrală şi de Est ÎDD este promovat tot mai intens. Contribuţia de bază a avut-o Uniunea Europeană prin programul PHARE – Multi country Programme for Distance Education, realizat în perioada 1994-1999, ai cărui beneficiari au fost Albania,

ÎNVĂŢĂMÎNTUL DESCHIS LA DISTANŢĂ – IMPERATIV AL TIMPULUI

31

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

QUO VADIS?

Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Programul şi-a propus mai multe obiective: – asigurarea flexibilităţii sistemelor de instruire în corespundere cu dinamica proceselor socialeconomice, caracteristice tranziţiei la economia de piaţă şi afirmării acesteia; – promovarea noilor tehnologii informaţionale în cadrul sistemelor educaţionale; – contracararea consecinţelor negative ale învăţămîntului fără frecvenţă de tip sovietic, existent în majoritatea ţărilor socialiste pînă la 1989, în cadrul căruia obţinerea diplomei era deseori asociată cu mituirea, procesul de studii propriu-zis – politizat, iar rezultatele – în multe cazuri sub aşteptări. Prin comparaţie cu cele realizate în Europa Occidentală, constatăm că în Europa de Est există destule impedimente în calea dezvoltării ÎDD. Printre cele esenţiale enumerăm: – lipsa cadrului juridic necesar; – inexistenţa procedurilor de acreditare ce ar cuprinde şi recunoaşterea calităţii studiilor oferite de sistemul ÎDD; – insuficienţa resurselor alocate, susţinerea minimă din partea statului, în special sub aspect financiar; – lipsa motivaţiei instituţiilor de învăţămînt superior tradiţional de a se angaja în transformările radicale iminente aplicării ÎDD. Vom analiza succint conţinutul acestor „stop-factori” şi modul în care pot fi ei depăşiţi.

Aspectul juridic al problemei este legat îndeosebi de noua legislaţie în domeniul educaţional, destinate facilitării trecerii de la totalitarism la democraţie şi adecvării ei practicii occidentale (dat fiind fenomenul vădit de internaţionalizare a învăţămîntului superior). Învăţămîntului deschis la distanţă i-a revenit în aceste modificări foarte puţin loc, legile adoptate în unele ţări est-europene purtînd preponderent un caracter de permisie, şi nu de stimulare şi dezvoltare. Mai mult ca atît, acolo unde au fost adoptate acte juridice cu referire la ÎDD (de exemplu, în Rusia sau în România) se distinge clar amprenta restricţionistă, specifică reglementărilor din învăţămîntul tradiţional. Eventualele modificări ale legislaţiei în vederea remedierii situaţiei ar putea fi orientate spre: – recunoaşterea oficială şi susţinerea de către stat a ÎDD; – egalarea în drepturi a ÎDD cu învăţămîntul tradiţional; – informarea societăţii asupra conţinuturilor sistemului ÎDD şi a corespunderii lui standardelor educaţionale general acceptate. Procesul de acreditare a instituţiilor de învăţămînt, declanşat în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, este orientat spre oficializarea statutului acestor unităţi şi a programelor de studii, atît pentru a determina calitatea instruirii, cît şi în contextul Convenţiei de la Lisabona cu privire la recunoaşterea reciprocă a actelor de studii. De menţionat însă (constatare făcută de cercetători în baza experienţei din Europa Occidentală) că instituţiile ÎDD sînt forţate, prin esenţa lor, să-şi aprecieze mult mai exact calitatea activităţii decît cele din învăţămîntul tradiţional. În cazul cînd sistemul de garantare a calităţii în învăţămîntul superior va cuprinde toate formele de instruire, influenţa ÎDD asupra sectorului tradiţional de învăţămînt va spori considerabil datorită eficienţei sale în utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale. În situaţia existentă, acreditarea este destinată mai mult acceptării unor relaţii care diferă de la o ţară la alta. Aplicarea ÎDD oferă posibilitatea de a deplasa accentul în cadrul acestui proces de la nivelul exogen (calitatea instruirii este evaluată doar în baza procedurilor elaborate de organele statale) spre nivelul endogen (calitatea este garantată prin autoevaluarea şi autocontrolul din interiorul instituţiei). Ar fi necesar, de asemenea, ca nivelul exterior să includă nu doar procedurile oficiale naţionale, dar să ţină cont şi de instrumentele internaţionale de verificare a calităţii instruirii, care cuprind Convenţia de la Lisabona cu privire la recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, anexa la diplomă, sistemul european de credite transferabile etc. Într-o concluzie mai generală despre perspectivele ÎDD, acolo unde este promovat de suficient timp, vom constata că dezvoltarea acestuia va fi frînată de factorii la care ne-am referit. În plus, în sfera educaţională din

32

ÎNVĂŢĂMÎNTUL DESCHIS LA DISTANŢĂ – IMPERATIV AL TIMPULUI

QUO VADIS?

multe ţări (preponderent din Europa de Est) continuă să domine dirijarea centralizată, de aceea ÎDD îi va reveni o cotă nesemnificativă din piaţa serviciilor educaţionale. Soluţia ar fi conjugarea eforturilor structurilor statale, ale instituţiilor tradiţionale de învăţămînt şi ale provider-ilor ÎDD pentru a integra sistemele de instruire tradiţionale şi cele moderne. Astfel ar fi eliminată actuala discriminare a ÎDD, învăţămîntului superior oferindu-i-se posibilitatea de a răspunde provocării societăţii industriale prin dezvoltarea noilor programe şi forme de instruire şi educaţie. Cele expuse mai sus pot constitui un suport de meditaţie, în special pentru factorii de decizie. Spre regret, la capitolul promovării ÎDD Republica Moldova a rămas în urma altor state, fapt care va avea repercusiuni în viitor. Situaţia însă este recuperabilă, dacă se vor întreprinde de urgenţă următorii paşi: 1. Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program naţional de dezvoltare a învăţămîntului deschis la distanţă. 2. Declanşarea unei campanii ample de informare a societăţii despre conţinuturile, posibilităţile şi avantajele oferite de ÎDD. 3. Elaborarea şi adoptarea bazei normativ-juridice de funcţionare a ÎDD. Nu se va pune în discuţie însă necesitatea susţinerii masive din partea statului a ÎDD. Mai mult ca atît, dacă ţările occidentale au avut şi au de ales între cele două căi de promovare a ÎDD, pentru noi, luînd în calcul posibilităţile financiare la zi, se conturează clar o singură

perspectivă – fondarea unui consorţiu universitar, cu sprijinul direct al statului şi cu participarea instituţiilor de învăţămînt interesate.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1. European Commission. Working Papers from Socrates/ODL, Bruxelles, 1988. 2. Higner, K.H., Education Hough Open and Distance Learnind, London, Routledge, 1999. 3. Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale din România, nr.5073 din 24.11.1998 “Cu privire la Statutul învăţămîntului deschis la distanţă în universităţi”. 4. Saturn Handbook for Open Learning, London, 2000. 5. Ruth, W., Developpement strategique dans l’enseignement a distance en Europe Centrale et de l’Est . Enseignement superieur en Europe, vol.XXV, no.4, 2000. 6. Приказ Миноброзования Российской Федерации № 1791 от 16.06.2000 “ О создании Объединенного проекта по разработке нормативно–правовых документов и стандартов дистанционного обучения”. 7. Забенина, М.М.; Лобовикова, С.В., Особенности организации и менеджмента учреждений, занимающихся ОДО – зарубежный опыт. Университетское управление: практика и анализ, Том.1, 2000.

ÎNVĂŢĂMÎNTUL DESCHIS LA DISTANŢĂ – IMPERATIV AL TIMPULUI

33

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EVENIMENTE CEPD

Formare şi relaxare. Interacţiune intelectuală şi afectivă
În zilele de 2-7 iulie curent, la pensiunea din Holercani s-a desfăşurat tradiţionala Şcoală de vară pentru formatorii Centrului Educaţional PRO DIDACTICA. Subiectele propuse pentru dezvoltarea profesională s-au axat pe: • Teoriile motivaţiei. Strategii motivaţionale în educaţia adulţilor şi în procesul de formare. • Evaluarea şi calitatea formării: concepte, standarde, instrumente. În calitate de expert şi facilitator al activităţilor de formare a fost invitat dl Şerban Iosifescu, cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti, membru al Asociaţiei Naţionale a Formatorilor în Management Educaţional din România. Profesionalizarea formatorilor este un obiectiv important al managementului resurselor umane din cadrul Centrului, aceasta semnificînd crearea unui statut distinct, a unui sistem deschis şi performant de evaluare şi, nu în ultimul rînd, formarea unor competenţe avansate. Training-ul s-a constituit din prezentarea unor sinteze teoretice actuale, din abordarea interactivă a unor studii de caz şi din dezbaterea unor probleme frecvente ale procesului de formare a cadrelor didactice. Impactul Şcolii de vară îl vor aprecia, în principal, cursanţii care, sperăm, vor fi mai bine motivaţi în stagiile de formare şi vor realiza, prin suportul oferit de formatori, un demers educaţional de calitate.
Viorica GORAŞ-POSTICĂ

34

EVENIMENTE CEPD

Şcoala de vară în cadrul Proiectului Învăţare prin Cooperare

Ce este o Şcoală de vară: şcoală ori vară? Şcoala înseamnă învăţare, muncă, iar vara – pentru studenţi şi profesori – este simbolul vacanţei şi al odihnei. Cît dintro Şcoală de vară este şcoală şi cît este vară? Participanţii la proiectul Învăţare prin Cooperare, studenţi şi profesori de la colegiile pedagogice din Călăraşi, Tighina, Orhei, Comrat şi Cahul, urmau, timp de 7 zile caniculare (27 iunie – 03 iulie 2002), să găsească răspunsul la această întrebare la tabăra din Vadul-luiVodă. În cadrul Şcolii au fost propuse spre realizare mai multe obiective: – evaluarea activităţii şi rezultatelor obţinute pe parcursul celor 125 de zile de la inaugurarea proiectului; – schimbul de experienţă vizavi de prima încercare de a realiza sesiuni de training cu colegii; – realizarea unui atelier de scriere; – elaborarea unor proiecte de perspectivă pentru activitatea cluburilor studenţeşti. Schimbul de opinii privind realizările obţinute s-a transformat într-un joc cu sute de întrebări şi răspunsuri. Amintirile despre situaţiile amuzante şi dificile în care s-au pomenit studenţii pe parcursul training-urilor Eu şi Noi (desfăşurate în fiecare colegiu pedagogic, avînd în calitate de cursanţi studenţi din anii II, IV şi V, neiniţiaţi în metodologia învăţării prin cooperare) au luat forma unor variante de soluţii elaborate prin cooperare în grupuri mixte. Acestea vor servi drept sugestii pentru studenţii

care vor realiza pentru prima dată sesiuni de training în luna septembrie curent. Atelierul de scriere a solicitat implicarea fiecărui participant. Prin acest “joc”, care s-a desfăşurat timp de 4 zile şi în care trebuia respectate anumite reguli, „jucătorii” au aflat “tainele” scrierii procesuale. Autoevaluarea şi evaluarea atelierului au fost pline de surprize şi descoperiri atît pentru studenţi cît şi pentru profesori: “...nu mi-a plăcut niciodată să scriu şi nu mi-am putut imagina că voi scrie cu plăcere şi voi dori să mai scriu…”, “…nu credeam că pot fi atît de creativă…”, “…am realizat că se poate scrie un articol împreună cu colegii şi acesta va fi mai reuşit…”, “…nu-mi mai este frică de foaia alb ă …”, “… a fost un joc interesant cu rezultate serioase…”, “… m-am întrebat dacă în mine nu doarme lenos un scriitor, nu am scris niciodată atît de frumos…”, “…ne-am convins că studenţii noştri sînt mai buni decît îi credeam ş i dispun de un poten ţ ial nevalorificat încă…”. Au fost plăcut surprinşi de rezultatele obţinute şi formatorii care au ghidat activitatea studenţilor: Sergiu Baciu, Silvia Lozovanu, Maria Lungu, Diana Raileanu, Cornelia Revenco, Victor Sînchetru, Gheorghe Şalaru, Maria Vleju. Momentul în care conştientizezi că ai obţinut succese şi proiectezi pentru viitor acţiuni ce doreşti să le realizezi este o satisfacţie. Studenţii de la colegiile pedagogice au schiţat activitatea cluburilor studenţeşti care îi vor întruni pe toţi cei interesaţi să caute, să cerceteze şi să găsească împreună răspunsuri la multiple întrebări. “…Libertatea în gîndire, posibilitatea de a ne exprima opiniile şi de a le asculta pe cele ale colegilor…” a constituit o adevărată revelaţie pentru fiecare participant. Multe obiective înseamnă multă muncă. Şi dacă este multă muncă, unde să mai încapă şi vara cu distracţii şi odihnă? Activităţile: concursul Miss-Şcoala de vară, Seara de jocuri şi distracţii, Seara de dans, iniţiate de studenţi, au întregit vara din cadrul şcolii. Nimeni dintre noi însă nu a reuşit să determine exact partea de vară şi partea de şcoală – totul s-a transformat într-un aliaj şcoală-vară...
Valentina CHICU

36

MAPAMOND PEDAGOGIC

Procesul didactic la Universitatea din Heidelberg
Trebuie să precizăm că situaţia universităţilor din Germania diferă de la un land la altul (land-uri se numesc subiecţii federaţiei germane), finanţarea lor aflîndu-se în grija autorităţilor locale. Ordinea internă în universităţi depinde de legislaţia fiecărui land. Universităţile alcătuiesc nucleul învăţămîntului superior din Germania, dar pe lîngă acestea funcţionează instituţii specializate (profesionale) Fachhochschulen, şcoli superioare generale Gesamthochschulen, şcoli superioare pedagogice şi de teologie Theologische Hochschulen; artele se studiază în Kunsthochschulen. Universitatea Heidelberg are următoarele facultăţi: Teologie, Juridică, Medicină, Istorie şi Filozofie, Orientalistică şi Antichităţi, Filologie Modernă, Economie, Ştiinţe Sociale (Psihologie, Sociologie, Etnologie, Sport etc.), Matematică şi Informatică, Chimie, Farmacie, Fizică şi Astronomie, Biologie, Geologie, Institutul Asiei de Sud. În pofida reformelor de la sfîrşitul anilor ‘60, Universitatea a păstrat facultăţile şi nu le-a înlocuit cu specialităţi (Fachbereich), cum s-a întîmplat în majoritatea universităţilor germane după cunoscutele mişcări studenţeşti de la vremea respectivă. Facultatea de Istorie şi Filozofie are subdiviziunile: Filozofie, Istorie medie si modernă, Ştiinţe politice, Istoria artei europene, Istoria artelor din Asia de Sud şi Ştiinţa muzicii (Musikwissenschaft). La facultate activează şi Seminarul de Istorie a Europei de Răsărit (seminarul fiind o subdiviziune asemănătoare, dar nu identică catedrei de la noi, puţin mai rigidă sub aspectul structurii ierarhice). În Germania, semnificaţia cuvîntului catedră este cea întîlnită în întreaga Europă: postul pe care îl ocupă profesorul şi obligaţiunile lui funcţionale. Profesorul universitar ţine prelegeri, conduce seminarii şi poate fi numai un specialist care a susţinut lucrarea de habilitat (Habilitazionschrift) şi a obţinut titlul de Doctor Habilitazionis, după ce, bineînţeles, a susţinut un doctorat obişnuit şi are deja titlul de doctor în filozofie. Durata doctoratului obişnuit

În anul academic 2001-2002 am beneficiat de o bursă acordată prin concurs de către Open Society Institute în cadrul Programului pentru dezvoltarea învăţămîntului superior în Europa de Sud-Est (HESP), care are drept scop perfecţionarea cursurilor de istorie modernă a spaţiului central, sud-est şi est-european. Cu această ocazie am urmărit derularea procesului didactic la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Heidelberg (Germania), sub îndrumarea prof. dr. Heinz-Dietrich Loewe. Se ştie că universitatea europeană modernă s-a dezvoltat sub impulsul puternic al reformelor iniţiate la începutul sec. XIX de către Wilchelm von Humboldt (1767-1835), care militase pentru îmbinarea organică a învăţării cu cercetarea ştiinţifică. Prin urmare, am avut prilejul să observ fenomenul universităţii moderne acolo unde s-a produs, de fapt, emergenţa sa. Universitatea din Heidelberg, întemeiată în anul 1386 de Ruprecht I de Pfalz, este unul dintre cele mai vechi şi prestigioase centre academice din Europa Centrală, alături de cele din Praga (1348), Viena (1365), Cracovia (1365), care cultivă relaţii academice strînse cu instituţii similare din Ungaria, Polonia, Cehia. Seminarul de Istorie a Europei de Răsărit este specializat în istoria Rusiei, Ţărilor Baltice, Finlandei, Poloniei de la mijlocul sec. XVIII pînă în contemporaneitate, cu un accent special pe cercetarea problemelor de istorie socială.

Aurelia FELEA

37

MAPAMOND PEDAGOGIC

constituie 3 ani, iar a celui pentru obţinerea titlului de doctor habilitat – 4-6 ani. Acesta din urmă se susţine public sub forma unei prelegeri, în baza tezei examinate anterior de specialişti. Candidatul propune trei teme pentru procedura de susţinere, comisia de experţi alegînd una. Peste o săptămînă de la decizia comisiei, candidatul prezintă lucrarea şi, după o discuţie pe marginea acesteia, i se acordă titlul de doctor habilitat. Spre deosebire de alte instituţii din cadrul învăţămîntului superior, doar universităţile au dreptul de a conferi titluri ştiinţifice. Sistemul german de două trepte în obţinerea titlurilor ştiinţifice şi a gradelor didactice coincide cu cel din universităţile noastre (de fapt, în Europa de Răsărit el a fost preluat de la germani). În cele mai multe din universităţile europene, inclusiv în România, se susţine un singur doctorat. Conform prevederilor legii, o persoană nu poate ocupa postul de profesor în instituţia în care a devenit doctor habilitat. În învăţămînt activează şi specialişti care au titlul de doctor în filozofie, dar aceştia nu pot avea catedră, funcţiile lor didactice fiind mult mai modeste. Statutul profesorului universitar în Germania este foarte înalt, această categorie de funcţionari fiind printre cele mai bine remunerate în sistemul de stat. Catedra este acordată profesorului universitar pe viaţă, de asemenea şi profesorului din sistemul preuniversitar, fiindcă în cazul în care i se desfiinţează postul, statul este obligat să-i ofere altul. Se aud voci care contestă acordarea catedrei în învăţămîntul superior pe viaţă, considerîndu-se că acest lucru prejudiciază în ultimul timp calitatea învăţămîntului, deocamdată însă sistemul funcţionează în acest mod. Fiecare profesor este ajutat de un secretar sau de un asistent, care se ocupă de selectarea bibliografiei cursului, de multiplicarea şi de repartizarea ei studenţilor. Asistentul pregăteşte, la sugestia profesorului, materialele didactice, asigură buna funcţionare a aparatelor şi utilajelor în timpul prelegerilor şi seminariilor. Deseori pe post de asistent este angajat un student de la anii superiori. Această muncă este strict reglementată şi remunerată corespunzător. Relaţia dintre profesor şi colaboratorii săi se bazează pe respect reciproc. Am cunoscut profesori universitari cu renume mondial care îşi invitau periodic secretarii şi doctoranzii la o cafea, pentru a se întreţine neformal şi a stabili o relaţie mai strînsă. De regulă, tematica cursurilor este schimbată în fiecare an, dar de cele mai multe ori între cursuri există o continuitate firească, generată şi de preocupările ştiinţifice ale profesorului respectiv. Tematica cursurilor universitare diferă principial de cea din universităţile noastre, specialiştii oferind o problematică mai redusă sub aspectul arcului cronologic pe care îl îmbrăţişează, dar mai substanţială după conţinutul ideatic. De exemplu: Imperiul şi Europa în secolul XIII (priv.docent, dr. Kaufhold); Epoca lui Bonifacius al IIIlea şi urmările ei (prof. Miethke); Frederic cel Mare –

rege-filozof sau machiavelist? Un domnitor şi vremea sa (priv. docent, dr. Berger Waldenegg); Franţa în primul război mondial (prof. Demm); Al doilea război mondial (prof. Sellin); Istoria Republicii Federale Germania 1945-1990 (prof. Giesselmann); Istoria Franţei 14941661 (priv. docent, dr. Loetz D.E.A.); Regele Franţei Philipp cel Frumos. Forme timpurii de integrare naţional-statală în evul mediu tîrziu (prof. Miethke); Evoluţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din secolul al XVII-lea pînă în secolul XX (prof. Wolgast); Propaganda franceză şi cenzura în timpul primului război mondial (prof. Demm); Mişcarea socialistă şi politica internaţionala. 1850-1914 (prof. Soell); Germania şi Uniunea Sovietică 1933-1941 (priv. docent Berger Waldenegg); „Libertatea – adevărata fiică a Zeului istoriei”. Emergenţa şi dimensiunea unui ideal social în epoca revoluţiei (prof. Engelhardt); Aspecte ale istoriei dreptului şi istoriei constituţionale la începutul domniei lui Barbarossa (dr. Kluger); Regele Henric al VIII-lea al Angliei (priv. docent, dr. Kohnle); „Ultima luptă”. Kaizerul şi Papalitatea în timpul lui Ludovic de Bayern şi a Curiei de la Avignon. 1323 – 1337 (priv. docent, dr. Kaufhold); Heidelbergul în evul mediu şi în epoca modernă timpurie (dr. Goetze, K. Schultes); Surse de arhivă pentru istoria oraşelor (dr. Bonnen); Introducere în didactica şi metodica lecţiilor de istorie în gimnaziu (St.D. Leuschen); Periodizarea: Probleme ale delimitărilor istorice (priv. docent, dr. Berger Waldenegg); Internetul şi bazele de date pentru istorici (dr. Perkow); De la Ecaterina a II-a la Nicolai I. Istoria Rusiei de la 1761 pînă la 1856 (prof. Loewe); Rezistenţă şi protest social în URSS în 1920-1964 (prof. Loewe); Revoluţie şi Restauraţie (prof. Wolgast); Evul Mediu superior 900-1200 (dr. Kluger); Noua ordine europeană şi Congresul de la Viena: 1813- 1815 (prof. Sellin); Săraci, rebeli şi bande de jefuitori. Mizerie socială şi protest social în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX (dr. Roth); Franţa, „Cordonul sanitar” şi Europa de Răsărit 1919-1934 (dr. Tuhtenhagen); Falsificarea istoriei în stalinism (dr. Flickinger). Viitorii studenţi sînt înscrişi la universitate în baza atestatului de absolvire a liceului, fără examene de admitere, dar, în cazul în care cererea depăşeşte numărul de locuri, ace ş tia trebuie s ă a ş tepte un an-doi sau organele federale fixează un punctaj de trecere. Cele mai solicitate specialit ăţ i sînt jurispruden ţ a, medicina, economia s. a. Se studiază un număr de semestre, nu un număr de ani, cum se procedează la noi. Limitele cronologice ale semestrului pot să difere de la un land la altul, dar acestea sînt invariabile în fiecare universitate, ca să nu spunem „imuabile în timp”. La Heidelberg, semestrul de iarnă începe la 1 octombrie şi durează pînă la 31 martie, înscrierea are loc între 3-28 septembrie. Prelegerile şi seminariile se derulează între 15 octombrie şi 16 februarie. Pentru semestrul de vară, care se desfăşoară între 1 aprilie

40

PROCESUL DIDACTIC LA UNIVERSITATEA DIN HEIDELBERG

MAPAMOND PEDAGOGIC

şi 30 septembrie, înscrierile se fac de la 4 la 15 februarie. Cursurile se ţin în semestrul de vară de la 15 aprilie pînă la 20 iulie. Înscrierea la studii se efectuează şi la mijlocul anului, esenţial fiind ca studentul să parcurgă un număr de semestre, adică să acumuleze, în urma frecventării cursurilor, un număr exact de certificate. Studiul presupune două niveluri: inferior (Grundstudium) – 4 semestre şi superior (Hauptstudium) – 4 sau 8 semestre, în funcţie de numărul de specializări pe care şi le-a ales studentul. În general, tinerii studiază 8-14 semestre, pînă la 28-30 de ani, ceea ce nemulţumeşte o mare parte a societăţii. Alţii sînt de părere că dacă aceştia ar absolvi mai repede, ar fi mai curînd şomeri. După acumularea certificatelor de rigoare din primele patru semestre, între cele două niveluri se sus ţ ine un examen de promovare. Studentul î ş i alcătuieşte de sine stătător planul de activitate, alege profesorii şi cursurile pe care le consideră importante pentru formarea sa profesională, îşi fixează specializările. Studenţii ce nu şi-au putut formula programul de pregătire şi de afirmare profesională sînt pur şi simplu expulzaţi de acest sistem aparent foarte liberal, dar care în esenţă este extrem de dur. Termină universitatea o treime sau chiar o pătrime dintre cei înscrişi, lucru privit ca ceva firesc de universităţile germane, precum şi de cele americane, unde, de altfel, absolvesc numai o jumătate din numărul celor înmatriculaţi şi unde învăţămîntul este cu plată (în Germania, învăţămîntul este de stat şi gratuit, cel particular şi cu plată are o pondere infimă). Orice student face douătrei specializări: de ex., istorie şi filologie slavă sau istorie, politologie şi romanistică. În organizarea şi structurarea studiului tinerii sînt ajutaţi de un profesor, numit de autorităţile universitate, care le oferă consultaţii Studienberatung. La Seminarul de Istorie a Europei de Răsărit acest lucru îl face profesorul Ralf Tuchtenhagen care, între altele, vorbeşte foarte frumos limba română. În cadrul seminarului ales, studentul scrie o lucrare – Hausarbeit – echivalentă cu teza noastră de an, cu deosebirea că este alcătuită în conformitate cu nişte rigori avansate, pe care le proclamăm şi noi, dar de cele mai multe ori le ignorăm cu bună ştiinţă. Studentul elaborează o lucrare în semestru, dar şi acest moment depinde de planul lui individual. Nu există un orar de studii în sensul cunoscut de noi, pe care trebuie să-l respecte toţi, ci un număr de cursuri alese şi frecventate de studenţi aşa cum găsesc ei de cuviinţă. Prezenţa la seminarii şi lecţiile practice este însă obligatorie. De obicei, studenţii urmează conştiincios cursurile, pentru a şti exact care sînt direcţiile oferite de profesor în studierea materiei respective şi pentru a susţine mai bine examenul. Cursurile sînt minuţios elaborate şi reflectă experienţa profesorilor. Ele sînt frecventate şi de persoane din afara universităţii, mai cu seamă de pensionari care dispun de timp şi vor să-l utilizeze cu folos. Norma didactică a profesorului universitar este de 8 ore pe săptămînă (prelegeri sau seminarii), ea nu include

şi activităţi de tipul: controlul lucrărilor, excursiile etc., dar profesorii ţin la popularitatea lor în rîndul studenţilor şi se străduiesc să aibă cît mai multe întîlniri neformale cu discipolii lor. Studiile finalizează cu lucrarea de magistru sau cu examenul de stat, studentul formulîndu-şi opţiunea la începutul primului semestru. Dacă îşi schimbă decizia, va trebui să depună eforturi suplimentare, pentru că cerinţele în fiecare caz sînt diferite. Candidatul la diploma de magistru scrie o lucrare de circa o sută de pagini. Examenul de stat este unul prestigios, deoarece le oferă absolvenţilor posibilitatea să ocupe posturi în sistemul de stat, în învăţămîntul secundar şi în universităţi. Cel care s-a specializat în didactică susţine un examen de stat ce constă din două părţi: scris şi oral. În cadrul probei orale candidatul este examinat de o comisie alcătuită din doi profesori, discutîndu-se pe marginea a trei-patru teme stabilite din timp. Examenul scris durează cinci ore, candidatul elaborînd o lucrare de 12-15 pagini. Prezenţa unei persoane străine la examen este posibilă doar cu consimţămîntul candidatului. În caz de eşec, susţinerea probei poate avea loc în anul următor, la repetarea cursului. Cea mai înaltă notă este 1, de trecere – 4,5. Notele se pun deseori cu zecimi (nu uimeşte pe nimeni nota 1,3 sau 3,5), decizia profesorului sau a profesorilor fiind irevocabilă. Pentru a ocupa o funcţ ie în scoal ă , absolventul universităţii trebuie să facă încă doi ani de referendariat, specializîndu-se în metodica predării disciplinei respective. La sfîrşitul referendariat-ului mai susţine un examen în faţa unei comisii de stat. Contează şi reputaţia pe care şi-a făcut-o în doi ani de activitate în şcoală. După absolvirea referendariat-ului şi obţinerea aprobărilor, profesorul din instituţiile preuniversitare are un spor dublu al salariului în comparaţie cu cel primit imediat după absolvirea universit ăţ ii. Dat fiind efortul depus de candidat, nu ne mai miră faptul că în Germania prestigiul profesorului din învăţămîntul de toate gradele este atît de mare.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1. Flonta, M., Ideea universităţii. În: Academica, nr. 1/49, 1994, p.13; nr.2/50, 1994, p. 27. 2. Frejdenberg, M., Istorija v zapadno-germanskih universitetah (vpeciatlenija ot odnoj poezdki). În: Vestnik vyssej scoly, nr.1, 1991, p. 102-107. 3. Dem lebendigen Geist. Die Universitat Heidelberg. Text Volker Sellin. Fotografie Franz Schlechter. Edition Braus Heidelberg, 1993. 4. Ruprecht-Karls-Universitat Heidelberg. Vorbsungsverzeichnis. Wintersemester 20012002, Heidelberg. Universitatsverlag C. Winter Heidelberg GmbH, 2001.

PROCESUL DIDACTIC LA UNIVERSITATEA DIN HEIDELBERG

41

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

Reflecţii privind procesul de evaluare
mulate/asimilate pe parcursul anilor de studii, ci nota. Ea vine să le rezume pe toate, fiind indiciul unic de succes sau insucces şcolar. Prin urmare, criza sistemului actual de evaluare este cauzată, nu în ultimul rînd, de lipsa unei informaţii clare, veridice privind capacităţile, aptitudinile concrete ale elevilor.
TRADIŢIA EVALUĂRII BAZATE PE CONŢINUTURI

Ion SPINEI

“Obţinute prin metode proaste, rezultatele nu pot fi niciodată bune”. (W. Shakespeare) Actualmente, în Republica Moldova se desfăşoară, cu mai mult sau mai puţin succes, reformarea sistemului educaţional la nivelul învăţămîntului general, care are drept obiectiv crearea unui sistem naţional de evaluare. Constituirea unui sistem credibil şi valid de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor elevilor presupune mai multe activităţi, şi anume: – elaborarea standardelor educaţionale; – determinarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate; – crearea bazei tehnice de analiză şi prelucrare a rezultatelor evaluării; – monitorizarea şi furnizarea informaţiei vizavi de performanţele şcolare, în special, de calitatea sistemului educaţional, în general; – elaborarea setului de materiale metodologice privind evaluarea şcolară; – formarea cadrelor didactice în conceperea şi realizarea activităţilor de evaluare etc. Realizarea treptată a celor expuse mai sus va condiţiona, fără îndoială, schimbarea mentalităţii privind natura rezultatelor şcolare. Or, la noi, în opinia publicului pedagogic şi şcolar, a societăţii în ansamblu, contează nu atît ce poate face elevul în situaţii concrete, cu cele acu-

Tradiţional, evaluările sumative/finale/de certificare se bazează pe conţinuturi: biletele/întrebările vizează capitole, paragrafe, uneori manuale întregi îndesate cu conţinuturi academice. Selectarea materiei de parcurs a fost şi rămîne a fi un lucru subiectiv, care depinde de cultura, preferinţele autorului, deseori de orientările politice ale acestuia (aici, se au în vedere, în primul rînd, programele, manualele de limbă/literatură, de istorie, de geografie). Fiecare autor îşi apăra cu ardoare şi convingere poziţia, pe care o crede corectă în ultimă instanţă. Cu bună seamă, intenţiile sînt dintre cele nobile, dar să nu uităm un adevăr axiomatic: aria cunoştinţelor este infinită şi fulgerător de schimbătoare, iar timpul de învăţare al elevului este limitat. Mai mult, cunoştinţele sînt perisabile. Se poate întîmpla ca ceea ce credem că îi este elevului absolut necesar azi, mîine poate să nu-i fie de nici un folos. Faptul că în vechile programe şcolare sînt prioritare conţinuturile, a dus la aceea că elevii noştri sînt buni la capitolul cunoştinţe, lucru evident, mai ales, la cei plecaţi la studii peste hotare. Cadrele didactice de acolo sînt uimite, pe drept cuvînt, de volumul de cunoştinţe pe care îl posedă elevii basarabeni. Ei însă nu întotdeauna ştiu să le aplice. Evaluarea bazată pe conţinuturi solicită în mod excesiv memorizarea informaţiei, însuşirea automată a unor reguli, definiţii, legi, legităţi, cifre, date, autori, evenimente etc. Demonstrarea nivelului atins se rezumă la expunerea materiei, reproducerea oral/în scris a celor însuşite.

43

EX CATHEDRA

Legea Învăţămîntului declară drept obiectiv major al şcolii “dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea persoanei creative, care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii”. Dacă stipulăm în lege că menirea şcolii este de a-l pregăti pe tînăr pentru viaţă, de a-i da şansa vieţii prin studii, trebuie să recunoaştem că avem nevoie de un învăţămînt adaptat provocărilor timpului nostru. Transformarea democratică a societăţii, trecerea la economia de piaţă, influenţa tot mai evidentă a fenomenelor de globalizare conduc la confruntarea permanentă şi inevitabilă a performanţelor locale cu performanţele cele mai înalte înregistrate într-un anumit domeniu în lume. Paralel cu reforma curriculară, prin care au devenit prioritare obiectivele învăţării şi nu conţinuturile, se impune necesitatea evaluării bazate pe standarde/obiective ale evaluării. Or, evaluarea pedagogică vizează eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către elevi în activitatea de învăţare.
DEFICIENŢE ALE SISTEMULUI DE EVALUARE

Sistemul tradiţional de evaluare are o serie de deficien ţ e condi ţ ionate de principiile dup ă care a fost construit, dintre care menţionăm (6): – abordarea psihometrică tradiţională, incluzînd comparaţiile între elevi în detrimentul descrierii nivelului de performanţă individual; – necorelările între curriculum şi conţinutul testelor, testarea unui număr limitat de obiective şi conţinuturi curriculare; – dificultatea demonstrării faptului că testele realizează scopul pentru care au fost create: să furnizeze dovezi obiective şi sigure privind achiziţiile evaluate; – influenţa scăzută a metodelor tradiţionale de evaluare asupra orientării acţiunilor de predare şi stimulare a activităţilor de învăţare. Dintre zonele vulnerabile ale evaluării rezultatelor şcolare în Republica Moldova menţionăm: – lipsa standardelor naţionale curriculare şi de evaluare; – examinarea curentă şi cea sumativă sînt părţi separate ale sistemului de evaluare; – nu există un sistem eficient de formare iniţială, dar mai ales continuă, a cadrelor didactice în domeniul evaluării; – asigurarea tehnică şi organizarea examenelor sînt la un nivel scăzut; – nu se poate realiza o comparaţie de la un an la altul între rezultatele elevilor obţinute la acelaşi tip de examen, datorită lipsei unei structuri clare a probelor de examene; – nu există bănci de itemi şi teste standardizate în vederea utilizării lor, în special, în cadrul evaluării externe;

– examenele nu reflectă obiectivele evaluării sau standardele de performanţă clare legate de obiectivele curriculare. Este esenţial ca obiectivele evaluării să fie elaborate în tandem cu prezentul curriculum şi să fie formulate, mai curînd, din punctul de vedere al spectrului şi tipurilor de abilităţi care trebuie testate, decît al faptelor care trebuie memorizate; – tradiţional, evaluările sumative/examenele se bazează pe conţinuturi, şablonizări, şi nu pe testarea abilităţilor de gîndire critică. În anii de studii 1998, 1999 şi 2000 programele, biletele, subiectele pentru examenele de absolvire a gimnaziului, dar şi cele pentru examenele de absolvire a liceului, erau axate pe conţinuturi, obiectivele evaluării realmente lipsind. În programele de examen, de regulă, erau enumerate capitole şi teme de tipul: (a) pentru limba şi literatura română: Principalele mituri în literatura română; Marii cronicari ai secolului XVII – începutul secolului XVIII; Ş coala Ardelean ă , expresie a iluminismului românesc; Programa revistei “Dacia Literară”; T. Maiorescu, îndrumător literar şi cultural; M.Eminescu, viaţa (!) şi activitatea literară e t c . ( b )p e n t r ui s t o r i e : România şi Basarabia în cel de-al doilea război mondial; România în anii 19441947; Republica Moldova la etapa actuală ( n i c i m a im u l t ,n i c im a ip u þ i n ); Primul război mondial e t c .f ã r ãn i c iop r e c i z a r e / s p e c i f i c a r ev i z a v id e natura, volumul cunoºtinþelor/competenþelor/ a b i l i t ã þ i l o r / p r o d u s e l o rc eu r m e a z ãaf i demons t r a t e / e v a l u a t e .Î nc o n d i þ i i l ec î n de l e v u l u in uis e p u nl ad i s p o z i þ i es u r s e( t e x t e ,d o c u m e n t e ,h ã r þ i , d i a g r a m e ,t a b e l e ,i m a g i n ie t c . ),“produsul” supus e v a l u ã r i i e s t e materia reprodusã d i n memorie. Elevul urmeazã sã ghiceascã cam ce poate fi î n t r e b a tº ic et r e b u i es ãr ã s p u n d ã ,a s u m î n d u º i r e s p o n s a b i l i t a t e ap e n t r uf a p t u ld eaf ig h i c i ts a u nu ceea ce binevoieºte examinatorul/evaluatorul s ãa u d ã / s ãc i t e a s c ãî nc a l i t a t ed er ã s p u n s ,c ut o a t e r i s c u r i l ec ed e c u r gd ea i c i p e n t r u f a z af i n a l ãa a c t u l u id ee v al u a r e– a p r e c i e r e ar ã s p u n s u l u iº i a c o r d a r e an o t e i . În programele de BAC-2001 s i t u a þ i ap a r es ãs ef i s c h i m b a tî n t r u c î t v a .P e n t r ud i s c i p l i n aL i m b aº il i t e r a t u r a r o m â n ã ,d er î n dc ua l t ec a p i t o l e ,f i g u r e a z 㺠ic e li n t i t u l a t Obiectivele generale în cadrul examenului. A c e s t e as î n t z e c el an u m ã r ;6d i ne l ec o r e s p u n dn i v e l u l u it a x o n o m i c i n f e r i o r–c u n o a º t e r e a–d i n t r ec a r e :c u n o a º t e r e ae l e mentelor componente ale unui text epic; cunoaºterea m i j l o a c e l o rd ee x p r e s i v i t a t e ,a p a r þ i n î n dd i f e r i t e l o rn i v e l u r i a l el i m b a j u l u i ;c u n o a º t e r e aº ir e l e v a r e ad es t r u c t u r is p e c if i c eg e n u l u id r a m a t i c .C e l e l a l t es o l i c i t ãc u n o a º t e r e ao b l ig a t o r i eac o n þ i n u t u l u io p e r e l o rl i t e r a r e ,a lc ã r o rº i ru r m e a z ã l ac a p .I V,Conţinuturi, c ur e m a r c a“ c o m e n t a r i ul i t e r a r ” .

44

REFLECŢII PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

EX CATHEDRA

F A C TORII CE ÎMPIEDICÃ O EVA L U A R E SOCIAL CREDIBILÃ

A n a l i z î n ds i t u a þ i a ,c o n s t a t ã mp e r s i s t e n þ au n o rf a c t o r i ,o b i e c t i v iº is u b i e c t i v i ,c ei n f l u e n þ e a z ãs i s t e m u l

REFLECÞII PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

45

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Subiectele de examen în formula: R e z u m a t u ln u v e l e i / r o m a n u l u i (s ei n d i c ão p e r a ) ,f ã r ãap r o p u n et e x t u l ,î lo b l i g ã p ee l e vf i es ãþ i n ãm i n t ec o n þ i n u t u lo p e r e l o ra c e s t o r a i n c l u s eî np r o g r a m ad ee x a m e n ,f i es ãî n v e þ ep ed er o s t rezumatele. D ef a p t ,c e e a ce se urmãreºte prin acest s u b i e c tn us î n t“ r e z u m a t e l eo p e r e l o rs t u d i a t e ” ,c ir e d a c t a r e a ,î ng e n e r e ,au n u ir e z u m a t ,a b i l i t a t ec es eî n s c r i ec a o b l i g a t o r i eî nº i r u lo p e r a þ i i l o rd em u n c ãi n t e l e c t u a l ãp e c a r et r e b u i es ãl ep o s e d eo r i c ep e r s o a n 㺠c o l i t ã . Î na c e s tc a z ,e l e v u l u iis eo f e r ãn e a p ã r at t e x t u ld e r e z u m a t ,a c e s t af i i n du n u ln e c u n o s c u t ,i a rp e n t r uv e r i f i c a r e aº in o t a r e ar e z u m a t u l u is ep r o p u n eu nb a r e m ,î n c a r es î n td e s c r i s ec o n d i þ i i l ef a þ ãd ea c e s tt i pd et e x tp r o d u s d ee l e v i ,p r i n t r ec a r es en u m ã r ã ,î nc a z u lt e x t u l u in a r a t i v : – i d e n t i f i c a rea secvenþelor narative în ordinea l o g i c i it e x t u l u i( p e n t r ud e s c r i e r es a u / º ic o m e n t a r i u ld et e x tn us ea c o r d ãp u n c t e ) ; – i d e n t i f i c a r e ap e r s o n a j e l o rc a r ep a r t i c i p ãl aa c þ i u n e / d i s c u þ i e( n us ea c o r d ãp u n c t ep e n t r u“ p o r t r e t e ” s a uc a r a c t e r i z ã r i ) ; – r e l a t a r e al ap e rs o a n aaI I I a ,f ã r ãc i t a t e ; – u t i l i z a r e at i m p u r i l o rº iam o d u r i l o rv e r b a l ep o t r i v i t e ( n us ea c c e p t ãp e r f e c t u ls i m p l us a ui m p e r f e c t u l ) ; – r e s p e c t a r e an o r m e l o rd er e d a c t a r e ,d eo r t o g r a f i e º id ep u n c t u a þ i e ,c o e r e n þ al e x i c a l ã ,î n c a d r a r e aî n n u m ã r u ld er î n d u r i . Dacã e s ãn er e f e r i ml ae v a l u a r e at r a d i þ i o n a l ãau n e i a d i n t r ed i s c i p l i n e l ed eb a z ã – Matematica, putem spune c ã ,d u p ãs t r u c t u r 㺠if o r m ã , proba de examen conþine un º i rd ee x e r c i þ i iº ip r o b l e m ec o m p l e x e ,e l a b o r a t eî nb a z a m a t e r i e id es t u d i u ,f ã r ã : – as t a b i l i pr e v e n t i vl i s t ao b i e c t i v e l o rd ee v a l u a r e (standardelor de performanþã); – a evidenþia parcurgerea elementelor de bazã ale c o n þ i n u t u l u i( e v i d e n þ i e r e av a l i d i t ã þ i id ec o n þ i n u t ) ; – as t a b i l iu nb a r e md e t a l i a td ec o r e c t a r e ,c a r es ã p r e c i z e z ef i e c a r eo p e r a þ i em e n t a l ã. D a c ãs u p r a p u n e mt e s t u lp eom a t r i c ed es p e c i f i c a þ i i , c ev i z e a z ãd o m e n i i l ec o g n i t i v eº ie l e m e n t e l ed ec o n þ i n u t testate, conchidem cã unele domenii cognitive aproape n us î n ta c o p e r i t eº ia n u m eC u n o a º t e r eº iî n þ e l e g e r e,c a r e e s t ea c c e s i b i l , î np r i m u lr î n d,p e n t r ue l e v i is i t u a þ is u b n i v e l u lm e d i u . M o d a l i t a t e at r a d i þ i o n a l ãd ee l a b o r a r eas u b i e c t e l o rd e e x a m e nl am a t e m a t i c ãc o n þ i n e ,î nm a r e am a j o r i t a t e ,i t e m i c o m p l e c º id et i pr e z o l v a r ed ep r o b l e m ãc ev e r i f i c ãn i v e l u r i l ec o g n i t i v es u p e r i o a r e ,a c c e s i b i l in u m a ip e n t r up a r t e a d ee l e v is i t u a t ãd e a s u p r am e d i e i . M u l þ id i n t r ei t e m i ip r o p u º ip o tf ir e z o l v a þ iî nm u l t i p l e m o d u r i .D a r,d i nl i p s au n o rb a r e m ed e t a l i a t eu n i c ed ec o r e c t a r e , a p r e c i e r e aî nc o m i s i i l ed ec o r e c t a r es ee f e c t u e a z ãd i f e r i t .

e d u c a þ i o n a lî nt o a t ea r t i c u l a þ i i l es a l eº i ,i m p l i c i t ,î m p i e d i c ã i m p l e m e n t a r e au n u is i s t e mn a þ i o n a ld ee v a l u a r e ,v a l i dº i c r e d i bi l . D e s p r eoe v a l u a r es es p u n ec ãe s t eo b i e c t i v ãa t u n c i c î n dr e f l e c t ãc a l i t ã þ i l e / c a r a c t e r i s t i c i l eo b i e c t u l u ie v a l u ã r i i , f ã r ãap u r t aa m p r e n t ac e l u ic a r eof a c e ,c î n dc o n s t a t ã r i l e r e z u l t a t ed i na c t u le v a l u ã r i in us es c h i m b ãd e c î tl as c h i m barea obiectului ºi nu la modificarea de atitudine a s u b i e c t u l u if a þ ãd eo b i e ct u la p r e c i e r i i( 8 ,p a g . 4 3 ) . U n ad i np r o b l e m e l ec e n t r a l ea l ee v a l u ã r i iº c o l a r ee s t e c e aac a r a c t e r u l u is ã uo b i e c t i v. O b i e c t i v i t a t e ae v a l u ã r i i e s t ea f e c t a t ãd ei n t e r v e n þ i af a c t o r i l o rs u b i e c t i v i . Î nc a z u le v a l u ã r i if a c et of a c e,î nc a r ee v a l u a t o r u lº i e v a l u a t u ls ec u n o s c ,i a rr e l a þ i ad ee v a l u a r ea r ec a r a c t e r u l u n e ir e l a þ i ii n t e r p e r s o n a l e ,e s t ee v i d e n tf a p t u lc ãa p o r t u l s u b i e c t i vd e v i n es u b s t a n þ i a l . D ec e l em a im u l t eo r i ,e r o r i l ed ee v a l u a r en ua p a r þ i n p r o f e s o r u l u i ,c ai n d i v i ds a ue v a l u a t o rn e u t r u ,c ip r o f e s o r u l u ic ap e r s o a n ãs o c i a l ã ,c am e m b r ua lu n u ig r u ps o c i a l ( g r u p u ld ep r o f e s o r i ) ,c ap u r t ã t o rs a ur e p r e z e n t a n ta lu n o r i n t e r e s e,î n z e s t r a tc ua n u m i t er e s p o n s a b i l i t ã þ i . S î n to b i e c t i v if a c t o r i ic a r es ca p ãc o n t r o l u l u is u b i e c t i v º is î n ts u b i e c t i v if a c t o r i ic a r ep o tf ic o n t r o l a þ id ea g e n t u l a c þ i u n i i(8 ,p a g .4 4 ) . F a c t o r i i ce s ei m p u nc ao b i e c t i v i ,d i n c o l od ev o i n þ e l e i n d i v i d u a l es a um i c r o g r u p a l e ,s î n tf a c t o r i im a c r o s o c i a l i , c o n s t i t u i þ id ec a d r u ll e g i s l a t i vc a r er e g l e m e n t e a z ãv i a þ a socialã, de mediul în care se desfãºoarã o anumitã

EX CATHEDRA

activitate socialã, de procesele sociale: economice, d e m o g r a f i c e ,º t i i n þ i f i c ee t c . ,c a r ei n f l u e n þ e a z 㺠ic o n d i þ i o n e a z ãî n v ã þ ã m î n t u l .O b i e c t i v e l eº ic o n þ i n u t u le v a l u ã r i i , s i s t e m u ld en o t a r e ,f u n c þ i i l es o c i a l ea l ee v a l u ã r i i ,n o r m e l e d ep r o m o v a r eº . a .a c þ i o n e a z ã ,î nc e am a im a r ep a r t e ,c a f a c t o r io b i e c t i v i .N uî n s e a m n ãc ãa c e º t if a c t o r ii e st o t a l d i nz o n ad ei n f l u e n þ ãs u b i e c t i v ã .E is ea f l ãs u bi n f l u e n þ a p e r s o a n e l o rº iag r u p u r i l o rd i nm a c r o s t r u c t u r i l ed e c i z i o n a l e ,p u t î n df ii n f l u e n þ a þ iº i„ d ej o s ”, î nm ã s u r aî nc a r e a c þ i u n e ai n d i v i z i l o rº iag r u p u r i l o rs eî n s u m e a z ã ,d o b î n d e º t ec o e r e n þ 㺠ii ap r o p o r þ i i„ d em a s ã ”. F a c t o r i is u b i e c t i v is î n ts p e c i f i c if i e c ã r u if e n o m e n sociouman, prin urmare ,s î n tp a r t ei n t e g r a n t 㺠iap r o c e sului de evaluare. Evaluarea este nu numai un act pedag o g i c ,c iº iu np r o c e sd ei n t e r a c þ i u n es o c i a l ã ,i m p l i c î n d d e c im o t i v a þ i i ,a t i t u d i n iº im e n t a l i t ã þ i ,a d i c ãe l e m e n t e subiective care nu acþioneazã în mod întîmplãtor,c iþ i n d eî n s ã º in a t u r ar e a l ãap r o c e s u l u ie v a l u ã r i i . Î nm a j o r i t a t e as t u d i i l o rt r a d i þ i o n a l ed e d i c a t ee v a l u ã r i i s ep r o p u nm o d a l i t ã þ id er e s t r î n g e r e ,d el i m i t a r es a uc h i a r d ee l i m i n a r eaf a c t o r i l o rs u b i e c t i v i ,c aoc o n d i þ i ep e n t r uo e v a l u a r ec o r e c t 㺠io b i e c t i v ã .S î n td em e n þ i o n a t ,î na c e s t s e n s ,t e h n i c i l ed es t a n d a r d i z a r eae x a m e n e l o r, p r o b e l ed e e v a l u a r ee t a l o n a t e ,f o l o s i r e au n o r comisii de evaluare o b i e c t i v e , „s t r ã i ne ”d eº c o a l ãe t c . Acþiunea subiectivã a profesorilor ºi elevilor nu e p u i z e a z ãg a m af a c t o r i l o rs u b i e c t i v ia ie v a l u ã r i iº in i c in u explicã toate fenomenele de influenþare subiectivã, p o z i t i v ãs a un e g a t i v ãaa c e s t e i a .I n v e s t i g a þ i i l ee f e c t u a t e a ur e l e v a tc ãi n f l u e n þ e l es u b i e c t i v ep r o v i n ,e x p l i c i ts a u i m p l i c i t ,d i r e c ts a ui n d i r e c tº id i np a r t e aa l t o ra g e n þ i s o c i a l id i nº c o a l ãs a ud i na f a r ae i ,î n d e o s e b id i np a r t e a f a m i l i e i ,ac o m u n i t ã þ i is o c i a l ei m e d i a t e ,d a ru n e o r iº ip e f i l i e r as t r u c t u r i l o rº c o l a r e . E v a l u a r e aº c o l a r ã , m a ia le ss u ba s p e c t u ln o t ã r i i ,a d e p ã º i td em u l tt i m pg r a n i þ e l eº c o l i i .Î nj u r u le is a u c o n s t i t u i tr e p r e z e n t ã r is o c i a l ec a r ei n f l u e n þ e a z ãd i r e c t a c þ i u n e ap r o f e s o r i l o r,e l e v i l o r,p ã r i n þ i l o r,c o m u n i t ã þ i iº i ,î n c e l ed i nu r m ã ,ai n s t i t u þ i e is o c i a l e .Î nc o n s e c i n þ ã ,p r o b l e m a e v a l u ã r i ie s t en ud o a rop r o b l e m ãd et e h n i c ãan o t ã r i is a u d ed o c i m o l o g i e ,c iº iu n ad eo r d i np s i h o l o g i cº ip s i h o s o c i a l .D i na c e s tu n g h id ev e d e r e ,f a c t o r i is u b i e c t i v ia i e v a l u ã r i in ua c þ i o n e a z ãd e c î tî na p a r e n þ ãl aî n t î m p l a r e . P r i nu r m a r e ,d i n t r ef a c t o r i io b i e c t i v ic ei n f l u e n þ e a z ão e v a l u a r ev a l i d 㺠ic r e d i b i l ãs o c i a lp o tf im e n þ i o n a þ iu r m ã t o r i i : – lipsa cadrului legal ce ar reglementa domeniul ( a r t i c o l es p e c i a l ec o n s a c r a t ee v a l u ã r i iº c o l a r eî n L e g e aÎ n v ã þ ã m î n t u l u i ,C o n c e p þ i ae v a l u ã r i ir e z u l t a t e l o rº c o l a r e ) ; – l i p s as t a n d a r d e l o rd ep e r f o r m a n þ ã ; – c u n o º t i n þ e l e ,a b i l i t ã þ i l er e l a t i vm o d e s t eî nd o m e n i u le v a l u ã r i ir e z u l t a t e l o rº c o l a r e ; – c u n o º t i n þ el eg e n e r a l e ,t e o r e t i c e ,d e p a r t ed ef a z a a p l i c a b i l i t ã þ i i; – a b i l i t ã þ ile modeste de evaluare;

– a c c e s u ll i m i t a tl ai n f o rmaþia/ l i t e r a t u r ad es p e c i a l i t a t e ; – l i p s ac o n f e r i n þ e l o r, t r a i n i n gurilor consacrate d o m e n i u l u ie v a l u ã r i i ; – p o s i b i l i t ã þ il e f i n a n c i a r er e d u s e ,d e r i z o r i ip e n t r u s p r i j i n i r e ac e r c e t ã r i l o rs p e c i a l eî nd o m e n i u le v a l u ã r i i ; – l i p s au n o rs t u d i is p e c i a l eî nd o m e n i u ; – absenþ au n o rs p e c i a l i º t ic o n s a c r a þ iî ne v a l u a r e ; – abordarea globalã a problemelor – f i e c a r ed i ne l e n e c e s i t ãot r a t a r eî n g u s t ãd a rî np r o f u n z i m e ,o r, î n acest domeniu,l u c r u r is e c u n d a r e ,n e e s e n þ i a l en u e x i s t ã . F a c t o r i is u b i e c t i v i : – p r o f e s o r i i–e v a l u a t o r ii n t e r e s a þ i ,d i nd i v e r s em o t i v e , s ãf a l s i f i c e / d e n a t u r e z er e z u l t a t e l ee v a l u ã r i i( î n d e os e b iî nc a z u lc î n de v a l u a r e ae s t ei n t e r n ã ,a d i c ã p r o f e s o r i iv e r i f i c ãl u c r ã r i l ee l e v i l o rc ã r o r al e a u p r e d a t ) ; – e l e v i ie v a l u a þ i ,c a r ea ud r e p to b i e c t i vu n i co b þ i n e r e a ,p eo r i c ec a l e ,i n c l u s i vf r a u d u l o a s ã ,au n e i n o t ec î tm a im a r i ; – persoanele externe: membri a ia d m i n i s t r a þ i e i i n s t i t u þ i i l o r,c o l e g i i – p r o f e s o r i ,p ã r i n þ i i ,a l t ep e r s o a n ed i nc o m u n i t a t e ,p e r s o a n ec up o s t u r iî n a l t e ,c a r e i n f l u e n þ e a z ãr e z u l t a t e l ee v a l u ã r i ip r i np r e s i u n e a e x e r c i t a t ãa s u p r ae v a l u a t o r i l o r.
R A P O RTUL OBIECTIVE DE EVALUARE– INSTRUMENTE DE EVA L U A R E

C e lm a iu t i lm o dd es c r i e r eai t e m i l o rº id ec o n s t r u i r e at e s t u l u ip o r n e º t ed el ad e f i n i r e ao b i e c t i v e l o rd ee v a l u a r e . Ae l a b o r au ni n s t r u m e n te f i c i e n td ee v a l u a r e înseamnã a g ã s ir ã s p u n s u r ic o r e c t el aî n t r e b ã r i l e : Ce? C î t? Cum? e v a l u ã m ,a d i c ãad e t e r m i n ac o re c t„ c o m p o n i s t i c a ”o b i e c t i v u l u i / o b i e c t i v e l o rd ee v a l u a r ec a r ev a / v o rs t al ab a z a i t e m u l u i/ t e s t u l u i . În manualele consacrate problemelor de metodologie ae l a b o r ã r i ii n s t r u m e n t e l o rd ee v a l u a r es ei n s i s t ã,în mod s p e c i a l,a s u p r ac o n d i þ i i l o rc ea s i g u r ãc a l i t ã þ i l ed eb a z ãa l e i n s t r u m e n t e l o rd ee v a l u a r e ,c a r es î n t :v a l i d i t a t e a ,f i d e l i t a t e a ,o b i e c t i v i t a t e aº ia p l i c a b i l i t a t e a . Va l i d i t a t e a ,u n ad i nc a r a c t e r i s t i c i l ec a l i t a t i v ed e bazã a l ei t e m u l u i/ t e s t u l u i ,r e z i d ãî nc a l i t a t e ai t e m u l u i / t e s t u l u i , c ai n s t r u m e n td ee v a l u a r e ,d eam ã s u r ac e e ac et r e b u i e s ãs em ã s o a r e . P r i n t r ef a c t o r i ic ei n f l u e n þ e a z ãv a l i d i t a t e au n u it e s ts e n u m ã r ã ,î np r i m u lr î n d ,i n d i c a þ i i l en e c l a r e .U ni t e mv af i valid numai dacã îl va provoca pe elev sã producã/ e f e c t u e z eo p e r a þ i i l ei n t e l e c t u a l ep ec a r e vrem c ae is ã d e m o n s t r e z ec 㺠t i ual ef a c e .P e n t r uaa s i g u r av a l i d i t a t e a i t e m u l u i ,t r e b u i es ãþ i n e mc o n td ef a p t u lc ep r o c e s ep s i h i c e v ad e c l a n º ae lî nm i n t e ae l e v u l u i,o r in oi d o r i mc ai t e m u l sã canalizeze/provoace gîndirea elevului spre ceea ce dorim sã mãsurãm. Prin urmare, în lipsa unor obiective d ee v a l u a r ec l a r eº ip r e c i s e ,f o r m u l a t eî nc o n c o r d a n þ ãc u

REFLECÞII PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

46

EX CATHEDRA

o b i e c t i v e l eî n v ã þ ã r i i ,n up u t e mp r e t i n d es ãc o n s t r u i mu n t e s t/ u ni t e mv a l i d . L af e l ,m a t r i c e ad es p e c i f i c a þ i i ,c a r er e f l e c t ãf i d e l s t r u c t u r at e s t u l u i ,a s i g u r î n dc o r e l a r e aî n t r ed o m e n i i l eº i n i v e l u r i l ec o g n i t i v eº ic o n þ i n u t u r i l ed ee v a l u a t ,a r ed r e p t p u n c t ed er e p e ro b i e c t i v e l ed ee v a l u a r e . Î nc a z u le v a l u ã r i ia x a t ep ec o n þ i n u t u r i ,a n a l i z ar e z u l t a t e l o r, c o n c l u z i i l es eb a z e a z ãd o a rp ei n d i c ic a n t i t a t i v i : n u m ã r u ld en o t ed e„ 4 ” ,„ 5 ” . . . . .„ 1 0 ” ;n u m ã r u ld ee l e v ia d m i º i –r e s p i n º i ;m e d i ap eº c o a l ã ,j u d e þ ;n u m ã r u ld eg r e º e l ie t c . , d a t ec en us p u nn i m i cî ns e n s u lc o m p e t e n þ e l o rc o n c r e t e , g e n e r a l eº ii n d i v i d u a l e ,a lp e r f o r m ã r i io b i e c t i v e l o rd e e v a l u a r ev sc u r r i c u l a r e .F o r m u l e l ed es e r v i c i uî na c e s tc a z s î n t :e l e v i iº t i u / n uº t i u ;c u n o s c / n uc u n o s c . . .U t i l i z a r e a v e r b e l o r aº t i, ac u n o a º t ec a r e ,c o n f o r mc l a s i f i c ã r i ip r o p u s e de R. Mager, f a cp a r t ed i nc a t e g o r i av e r b e l o ra º a z i s ev a g i , n us e m n i f i c ãn i m i cd i np u n c t u ld ev e d e r ea lf u n c þ i o n a l i t ã þ i i , o p e r a þ i o n a l i t ã þ i ic u n o º t i n þ e l o rî n s u º i t e .O r, c u n o a º t e r e a e s t eu np r o c e sp s i h i cc ea r el o cî nm e m o r i eº id e c in up o a t e f is e s i z a t .R e l e v a n tep r o d u s u l ,o b s e r v a b i lº im ã s u r a b i l ,c e º ic î t ar e u º i ts a un uar e u º i te l e v u ls ãf a c ã .A d i c ã ,e l e v i i c o m p a r ã ,c l a s i f i c ã ,e x t r a g ,a n a l i z e a z ã ,d e d u c ,e v a l u e a z ã , a c o r d ã ,c o m p l e t e a z ã ,i n c l u d ,o r d o n e a z ãe t c . S c o p u r i l ee v a l u ã r i is u m a t i v es el e a g ãd ec l a s a r e a , c e r t i f i c a r e as a ua t e s t a r e ap r o g r e s e l o rf i e c ã r u ie l e v. E a s t a b i l e º t eg r a d u lî nc a r ea uf o s ta t i n s eo b i e c t i v e l e ,f i e c o m p a r î n d u ip ee l e v iî n t r ee i –i n t e r p r e t a r en o r m a t i v ã , fie comparînd performanþele manifestate de fiecare cu p e r f o r m a n þ e l ea º t e p t a t e –i n t e r pr e t a r ec r i t e r i a l ã( 7 ) . P e n t r uv e r i f i c a r e aac e e ac eaî n v ã þ a tf i e c a r ee l e v, evaluarea confruntã ceea ce se observã cu un refrene t a l o n – on o r m ã .Î n v ã þ ã m î n t u la x a tp eo b i e c t i v ef u r n i zeazã evaluãrii comportamente observabile, mãsurabile º ie v a l u a b i l ed i nc ur s u lp r o g r a m e i . Cercetãtorul francez Genevieve Meyer propune i n t r o d u c e r e au n e id i s t i n c þ i iî n t r e produs º i proces, deoarece“procesul de însuºire a cunoºtinþelor rãmîne invizibil. Ceea ce se evalueazã corespunde traducerilor concrete pe care evaluatorul le-a imaginat pentru acest p r o c e s ,p r o d u s e l ev i z i b i l ec a r er e z u l t ãd i nc e e ac ee l e v u l aî n v ã þ a t ” . Spre deosebire de programele de învãþãmînt organizate pe conþinuturi, programele bazate pe competenþe p r e z i n t ãa v a n t a j u lc ãp r e c i z e a z ãl ac es e r v e s ca c e s t e a .Î n a c e s ts e n s ,n us em a is p u n e„ a mf ã c u tc u n o º t i n þ ãc uc u t a r e c o n þ i n u ta lp r o g r a m e i ”s a u„ e l e v i l o rl is ap r e z e n t a tc u t a r e c o n þ i n u td i np r o g r a m ã ” ,c i„ e l e v u lv ae f e c t u ac o r e c tc e l p u þ i n xr e z o l v ã r i ,p r e z e n t î n dc u t a r en i v e ld ed i f i c u l t a t e ”s a u „ e l e v u lv aa c o r d ac o r e c t xp r e d i c a t ec us u b i e c t e l el o r ” ,s a u „ v ar e d a c t aî nc i n c ir î n d u r is f î r º i t u lu n u it e x tn a r a t i v ”e t c . Av e ma i c io b i e c t i v eº ic o m p e t e n þ et r a d u s eî nt e r m e n id e c o m p o r t a m e n t eo b s e r v a b i l e ,m ã s u r a b i l eº ie v a l u a b i l e( 7 ) . Conform principiilor de concepere, o r g a n i z a r eº i m o n i t o r i z a r eae v a l u ã r i i ,a c t i v i t a t e ad ee v a l u a r et r e b u i e s ãs t a b i l e a s c ã :

EVALUAREA ÎN BAZA OBIECTIVELOR TA X O N O M I C E

Lucrãrile metodologice de bazã ale reformei curric u l a r e – Curriculumul de bazã (Documente reglatoare) º i Proiectarea curriculumului de bazã (Ghid metodol o g i c )o p e r e a z ãc uoi e r a r h i ed eo b i e c t i v e ,c ug r a dd i f e r i t d eg e n e r a l i t a t e :o b i e c t i v ee d u c a þ i o n a l eg e n e r a l e ,o b i e c -

REFLECÞII PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

47

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

– g r a d u ld er e a l i z a r eao b i e c t i v e l o re d u c a þ i o n a l e ( g e n e r a l e ,d er e f e r i n þ ã ,o p e r a þ i o n a l e ) ; – g r a d u ld er e a l i z a r eao b i e c t i v e l o rc u r r i c u l a r e ,l a n i v e lg e n e r a ls a ui n d i v i d u a l ; – a r i ad eo b i e c t i v ei n e f i c i e n tr e a l i z a t e ; – c a u z e l er e a l i z ã r i ii n s u f i c i e n t eau n o ro b i e c t i v e ; – m o d a l i t ã þ i l ed ed e p ã º i r eap r o b l e m e l o rc eþ i nd e r e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o re d u c a þ i o n a l e . E v a l u a r e ab a z a t ãp eo b i e c t i v ev i z e a z ã : – c o m p o r t a m e n t u lf i n a l ,a c t i v i t a t e ap e ca r et r e b u i e s ãod e s f ã º o a r ee l e v u ls u p u se v a l u ã r i i ; – p r o d u s u l c a r ev af a c ed o v a d ar e u º i t e i ; – condiþiile în care trebuie sã aibã loc comport a m e n t u l ; – c r i t e r i i l ep et e m e i u lc ã r o r aa j u n g e ml ac o n c l u z i a c ãp r o d u s u le s t es a t i s f ã c ã t o rs a un u . P r i nî n r e g i s t r a r e ap e r f o r m a n þ e l o ro b þ i n u t ed ee l e v i , a v e mp o s i b i l i t a t e as ãa p r e c i e mm o d u lî nc a r eo b i e c t i v e l e p r o i e c t a t es a um a t e r i a l i z a tî n „r e a l i t ã þ i” p s i h i c e ,a u devenit componente ale personalitãþii umane. C u n o a º t e r e aa c e s t o rr e a l i t ã þ ir e p r e z i n t ãp e n t r up r o f e s o rc a d r u ld er e f e r i n þ ãî na p r e c i e r e aº ia u t o a p r e c i e r e a m u n c i is a l e ,i a rp e n t r ue l e v i –u nf a c t o rs t i m ul a t i vî n p r o c e s u ld eî n v ã þ a r e (5 ) . Evaluarea bazatã pe obiective determinã comport a m e n t en o id i np a r t e ae l e v i l o rº ip r o f e s o r i l o r, º ia n u m e : E l e v i i : – r e a l i z e a z ãl ac o n c r e tv a l o a r e aº iu t i l i t a t e ac u n o º t i n þ e l o ra c u m u l a t ep ed u r a t ap r o c e s u l u id eî n v ã þ a r e; – î n þ e l e gm a il e s n es a r c i n i l ec es t a uî nf a þ al o r ; – gîndesc mai profund ºi mai diferenþiat asupra c o n d i þ i i l o rc el ea ud eî n d e p l i n i t ; – c o n º t i e n t i z e a z ãr e s p o n s a b i l i t ã þ i l ep r o p r i i l o ra c þ i u n i ; – s e s i z e a z ãc uc l a r i t a t er e u º i t e l eº il a c u n e l eî n p r e g ã t i r e ; – d e v i nm a io b i e c t i v iî na u t o e v a l u a r e ap r o p r i i l o r c a p a c i t ã þ i ; – i d e n t i f i c ãc up r e c i z i ez o n e l ep u t e r n i c eº is l a b eî n p r e g ã t i r e . P r o f e s o r i i : – p r e c i z e a z ã ,î nm o dd i f e r e n þ i a t ,z o n e l ed em a x i m ã a t e n þ i eî np r e g ã t i r e ae l e v i l o r, l an i v e ld ec u n o º t i n þ e º ia b i l i t ã þ i ; – d e t e r m i n ãl a c u n e l eº ir e a l i z ã r i l e ; – comparã r e z u l t a t e l ed el aa nl aa n ; – î º ie v a l u e a z ãp r o p r i aa c t i v i t a t e ; – a d a p t e a z ãa c t i v i t ã þ i l ee l e v i l o rl ap o s i b i l i t ã þ i l el o r d eî n v ã þ a r e .

EX CATHEDRA

t i v eg e n e r a l et r a n s d i s c i p l i n a r e ,o b i e c t i v ep et r e p t eº i n i v e l u r i ,o b i e c t i v ep ea r i ic u r r i c u l a r e ,o b i e c t i v eg e n e r a l e p ed i s c i p l i n e ,o b i e c t i v ed er e f e r i n þ ã . C ur e g r e t ,p î n ãî np r e z e n ta uf o s te l a b o r a t ep u þ i n e m a t e r i a l ec el a r ghida pe profesor în perceperea/contur a r e a / f o r m u l a r e ac o r e c t ãaa t r i b u þ i i l o r / f u n c þ i i l o rs a l eî n r a p o r tc ud i f e r i t e l ec a t e g o r i id eo b i e c t i v e .P r i nu r m a r e ,n u e s t ed e l o cî n t î m p l ã t o rf a p t u lc ãî np r o i e c t e l ec a l e n d a r i s t i c e p e n t r ua n u ld es t u d i ip o þ iî n t î l n i :o b i e c t i v eg e n e r a l ed e c î t e v an i v e l u r i ,d e º ia c e s t e as î n tf o r m u l a t eî nc u r r i c u l u m ; o b i e c t i v ep ea r i ic u r r i c u l a r e ,a v î n d u s e ,d e s i g u r, î nv e d e r e faimoasa „ i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e ”, c ãî np r o i e c t e l ed i d a c t i c e p r o f e s o r i ip r e t i n ds ãf o r m u l e z eo b i e c t i v e c a d r u ,s p e c i f i c e / d er e f e r i n þ ã ,c ut o a t ec ãl ea u„ d e ag a t a ”î nc u r r i c u l u m . D ef a p t ,p r e o c u p a r e ap r o f e s o r u l u it r e b u i es ãoc o n s t i t u i e o b i e c t i v e l eo p e r a þ i o n a l e ,o r,p e n t r ua º iî n d e p l i n ie f i c i e n t f u n c þ i a ,o b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ã( c a r es ee l a b o r e a z ãp e n t r u f i e c a r ed i s c i p l i n ã ,p e n t r uf i e c a r ea nd es t u d i iº ip e n t r u f i e c a r ed o m e n i ud ec u n o º t i n þ e ,c a p a c i t ã þ iº ia t i t u d i n i ) t r e b u i es ãf i ee x p r i m a t eî nt e r m e n io p e r a þ i o n a l i ,a d i c ãd e comportament posibil de evaluat. P r o b l e m ao b i e c t i v e l o rd ee v a l u a r e ,î ns p a þ i u ln o s t r u , n us eb u c u r ãd em a im u l t ãa t e n þ i ed i np a r t e ac e r c e t ã t o r i l o r. P î n ãî np r e z e n ts ec u n o s cu n e l eî n c e r c ã r id eaf o r m u l a o b i e c t i v ed ee v a l u a r ed e r i v a t ed i no b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ã ( î nc o m p a r t i m e n t u le v a l u a r eac u r r i c u l u m u r i l o rp ed i s c i p l i n e). Ceva mai sistema t i z a t eº im a ip r e c i s e ,d e º ic u suficiente lacune cauzate de lipsa de experienþã în domeniu, sînt o b i e c t i v e l ed ee v a l u a r ee x p u s eî np r o g r a m e l ep e n t r ut e s t a r e an a þ i o n a l ãl af i n e l ec i c l u l u ip r i m a rº i în programele de examen pentru absolvirea gimnaziului. P r ob l e m ad e f i n i r i ip r e c i s eao b i e c t i v e l o r,c aoc o n d i þ i e p e n t r uoe v a l u a r ec o r e c t ã ,af o s tp u s ãc ud o u ãd e c e n i i î n a i n t e aa p a r i þ i e it a x o n o m i e il u iB l o o m . Î na c e s ts e n s , R.Ty l e rs u b l i n i a : „p e n t ru a u t i l i z a ,î nv e d e re as t a b i l i r i i criteriilor de examinare a e l e v i l o r, o l i s t ãap r i n c i p a l e l o ro b i e c t i v ea l eî n v ã þ ã m î n t u l u i ,f i e c a r ed i na c e s t e o b i e c t i v et r e b u i ed e f i n i tc ua j u t o r u lc o n c e p t e l o rc a r e indicã limpede genul de comportament pe care învãþãm î n t u lv r e as ã ld e t e r m i n el ae l e v ”( 8 ,p a g . 1 5 ) . Succesul de care s-a bucurat taxonomia lui Bloom º i , î ng e n e r a l ,i d e e ad e f i n i r i io p e r a þ i o n a l eao b i e c t i v e l o re s t e , f ã r ãî n d o i a l ã ,e x p r e s i an e v o i id er i g o a r eî na c t u lp r o i e c t ã r i i º ie v a l u ã r i ip r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n t ,c ã c in u m a ip eb a z a unor obiective clar definite se pot construi criterii o b i e c t i v eº ic o e r e n t ed ee v a l u a r e . D a c ão b i e c t i v e l ec u r r i c u l a r es î n td e f i n i t eî nt e r m e n i m a im u l ts a um a ip u þ i ng e n e r a l ip e n t r un a t u r ac o n þ i n u t u l u i p ec a r eî le x p r i m ã ,o b i e c t i v e l ed ee v a l u a r et r e b u i es ã d e f i n e a s c ãr e z u l t a t ec o n c r e t e ,p a r t i c u l a r ea l eî n v ã þ ã r i ic e v o rf is u p u s ee v a l u ã r i iº ie x a m i n ã r i i . Tocmai de aceea o b i e c t i v e l ed ee v a l u a r es ee x p r i m ãî nt e r m e n id ec o m p o r t a m e n to b s e r v a b i l ,a r a t ãc e e ac ep o a t ef a c ee l e v u l ,f i i n d , a s t f e l ,e c h i v a l e n t eo b i e c t i v e l o ro p e r a þ i o n a l e .

Î nc o n c l u z i e ,p u t e ma f i r m ac ã : 1 .U n u ld i n t r em o t i v e l ec r i z e is i s t e m u l u ie d u c aþ i o n a l e s t el i p s ai n f o r m a þ i i l o rv e r i d i c ep r i v i n dr e a l i z ã r i l ee l e v i l o r º ip e r f o r m a n þ as i s t e m u l u ie d u c a þ i o n a l ,î ng e n e r a l .S o c i e t a t e ad o r e º t eu nr ã s p u n sc l a rl aî n t r e b a r e a :c î td er e l e v a n t e s î n tr e z u l t a t e l eº c o l a r e ,o b þ i n u t ep r i nd i f e r i t ea c þ i u n i e v a l u a t i v e .L aa c e a s t ãî n t r e b a r es ep o a t er ã s p u nd e numai r a p o r t î n dr e z u l t a t e l ee v a l u ã r i il ao b i e c t i v e l ed ee v a l u a r e c o n c r e t e ,d e r i v a t ed i no b i e c t i v e l ec u r r i c u l a r e / a l eî n v ã þ ã r i i . 2. Indiferent de modul de denumire s a ud e f i n i r e , elaborarea standardelor/obiectivelor de evaluare este a b s o l u tn e c e s a r ãî n t r u ns i s t e md eî n v ã þ ã m î n td e s c h i s , m a ia l e sa c u m ,c î n da r el o cd e s c e n t r a l i z a r e as i s t e m u l u i d eî n v ã þ ã m î n t . 3 .R e z u l t a t e l ee v a l u ã r i l o r, î ns p e c i a la l ec e l o rs u m a t i v e / f i n a l e / d ec e r t i f i c a r e ,v o rd e v e n ir e l e v a n t eî nc e e ac e p r i v e º t ec o m p e t e n þ e l ec o n c r e t ea l ee l e v i l o rn u m a iî nc a z u l c î n dv o rf ir a p o r t a t el ao b i e c t i v ed ee v a l u a r es t a b i l i t ed i n timp, expuse într-un document normativ obligatoriu ( P r o g r a m ad ee x a m e n ) ,c a r es ep u b l i c 㺠ie s t ea d u sl a c u n o º t i n þ ai n s t i t u þ i i l o rd eî n v ã þ ã m î n t ,ap r o f e s o r i l o r, e l e v i l o rº i ,e v e n t u a l ,p ã r i n þ i l o rl aî n c e p u td ea nº c o l a r. 4 .E v a l u a r e an up o a t ef io b i e c t i v ã ,c o r e c t 㺠ir i g u r o a s ã f ã r ão b i e c t i v ee d u c a þ i o n a l ec l a rd e f i n i t e . 5 .C a l i t a t e aº ir e l e v a n þ ar e z u l t a t e l o re v a l u ã r i id e p i n d d ec a l i t a t e ad e f i n i r i io b i e c t i v e l o rº ir e l e v a n þ aa c e s t o r aî n r a p o r tc uf i n a l i t ã þ i l en e c e s a r eº ip o s i b i l ea l ep r o c e s u l u i d eî n v ã þ ã m î n t . 6 .O b i e c t i v e l ee d u c a þ i o n a l es î n tº it r e b u i es ãf i eu n u l d i np u n c t e l ed er e p e ra l ee v a l u ã r i i ,d a rn i c i o d a t ãs i n g u r u l . Rezultã cã evaluarea trebuie sã dispunã de propriile o b i e c t i v e ,î nf u n c þ i ed ec a r es es t a b i l e s cc r i t e r i i l e ,m e t o d e l eº if o r m e l ed ee v a l u a r e .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . S t o i c a ,A ., M u s t e a þ ã,S . , Evaluare a re z u l t a t e l o r º c o l a r e,C h iº i n ã u , 1 9 9 7 . 2 . Curriculum de bazã. Documente reglatoare, C i m i º l i a ,1 9 9 7 . 3 . Proiectarea curriculumului de bazã. Ghid metod o l o g i c ,C i m i º l i a ,1 9 9 7 . 4 . C r i s t e a ,S . , Dicþionar de termeni pedagogici, E d i t u r aD i d a c t i c 㺠iP e d a g o g i c ã ,R . A . ,B u c u r e º t i , 1 9 9 8 . 5 . Curriculum º c ol a r. C l a s e l eI I V, E d i t u r a P r u t I n t e r n a þ i o n a l,C h i º i n ã u ,1 9 9 8 . 6 . S t o i c a ,A . , Reforma evaluãrii în învãþãmînt, Editura Sigma, B u c u r e º t i ,2 0 0 0 . 7 . Meyer,G . , De ce ºi cum evaluãm,E d i t u r aP o l i r o m , I a º i ,2 0 0 0 . 8 . Vo i c u l e s c u ,E . , F a c t o r i is u b i e c t i v ia ie v a l u ã r i i º c o l a re. Cunoaºtereº ic o n t ro l,E d i t u r a ARAMIS PRINT, B u c u r e º t i ,2 0 0 1 .

REFLECÞII PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE

48

EX CATHEDRA

Interdisciplinaritatea în context curricular: constatãri ºi sugestii
Otilia DANDARA

Op o s i b i l i t a t er e a l ãd ea c c e n t u a r eai n d i c i l o rc a l i t a t i v i a ic u r r i c u l u m u l u iº c o l a roc o n s t i t u i ea b o r d a r e ai n t e r d i s c i p l i n a r ãad e m e r s u l u ie d u c a þ i o n a l ,î nf a v o a r e ac ã r e i a se reliefeazã douã argumente: – c r e º t e r e ag r a d u l u id ef u n c þ i o n a l i t a t eaa c h i z i þ i i l o r º c o l a r e ; – d e s c o n g e s t i o n a r e ac o n þ i n u t u r i l o rl ad i v e r s eo b i e ct ep r i np r e v e n i r e au n o rr e p e t ã r ii n u t i l es a uam u lt i pl el o rn e c o r e s p o n d e n þ e ,d e z a c o r d u r iî nt r a t a r e a a c e l o r a º if e n o m e n eî nc a d r u ld i f e r i t e l o rd i s c i p l i n e . C ee s t ei n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e a ? Caracterul a ceea ce este interdisciplinar; transfer de concepte ºi metodologie dintr-o disciplinã în alta pentru a permite abordarea mai adecvatã a problemelor cercetate ( D E X). Ce accepþie am putea sã-i a t r i b u i mi n t e r d i s c i p l i n a r u l u i ? Care aparþine a douã sau mai multe d i s c i p l i n e ,c a r es t a b i l e º t er e l a þ i iî n t r ed o u ãs a um a i m u l t ed i s c i p l i n e ;c a r ee s t eb a z a t ,a l c ã t u i t ,d e s c o p e r i t sau care rezultã din transferul de concepte sau metode din douã sau m a im u l t ed i s c i p l i n e( DEI) . I n i þ i e r e ag e n e r a þ i e iî nc r e º t e r eî nd o m e n i u lº t i i n þ e l o r, ac ã r o rn e c e s i t a t es ea f i r m ãt o tm a ii n s i s t e n tî nc o n t e x t u l v i e þ i ic o n t e m p o r a n e ,c e r ea s i g u r a r e ac a l i t ã þ i i ,p r i nî n þ e l e g e r e ap r o c e s e l o rº iu t i l i z a r e ac u n o º t i n þ e l o r. Domeniul p r a x i o l o g i ca ld i f e r i t e l o rd i s c i p l i n eº t i i n þ i f i c ee s t ei n t e r d i s c i p l i n a rp r i nî n s ã º ie s e n þ as a .D a tf i i n df a p t u lc ã pragmatica teoriei a cãpãtat o importanþã deosebitã, a c c e n t u ln um a ie s t ep u sp el o g i c ai n t e r n ãat e o r i i l o r º t i i n þ i f i c e ,c ip er e l a þ i i l el o rc ua c þ i u n e a ,p ec o n s e c i n þ e l e p r a x i o l o g i c eº it e h n o l o g i c ea l ea s e r þ i u n i l o r, p ec a p a c i t a t e a d ear e z o l v ap r o b l e m ec ua j u t o r u ls e m n i f i c a þ i i l o rt e o r e t i c e . Acest imperativ al timpului genereazã anumite rigori p e n t r ur e a l i z a r e ai n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i iî nt o a t ev e r i g i l e s i s t e m u l u ie d u c a þ i o n a l ,d e v e n i n d ,î nc o n t e x t u lî n v ã þ ã m î n t u l u if o r m a l ,c o n d i þ i eº id i m e n s i u n ear e z u l t a t u l u i p r o c e s u l u id i d a c t i c . Cele expuse mai sus explicã utilizarea sintagmei p r i n c i p i u li n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i . Fenomenul se impune p r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a lc ug r a d( s e n s )d en o r m ã ,i n s i s t î n d as er e a l i z aî nc o n t e x t u lt e n d i n þ e id eo b þ i n e r eap e r f o r manþelor.

F ã c î n da p e ll ac o r e l a þ i ad i n t r ep r i n c i p i u li n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i iº ie l e m e n t e l ep r o c e s u l u id i d a c t i c ,c o n s t a t ã m i n t e r f e r e n þ ac uf i n a l i t ã þ i l eº ic o n þ i n u t u l . Tehnologia d i d a c t i c ãs em a n i f e s t ã ,s u ba c e s ta s p e c t ,c au nm e c a n i s m e f i c i e n td eî n d e p l i n i r eaa c e s t o r a .P r i na s o c i e r e ,a mp u t e a d e t e r m i n an e c e s i t a t e ar e a l i z ã r i ie s e n þ e i ,f o r m af i i n da d i a c e n t ãe i .R e l a þ i i l ei n t e r d i s c i p l i n a r es î n td e c in i º t e„ c oi n c i d e n þ e ”d es c o pº ic o n þ i n u tc es es t a b i l e s cî nm o do b i e c t i v î n t r ed i s c i p l i n e l ed eî n v ã þ ã m î n t . E x i s t ão a r eoa n u m i t ãd e p e n d e n þ ãî n t r ei n t e n s i t a t e a fenomenului ºi gradul de avansare a personalitãþii în domeniul cunoaºterii? Rãspunsul la aceastã întrebare e s t ea f i r m a t i v. R e l i e f î n du nr a p o r td i r e c tp r o p o r þ i o n a lî n t r e p r o c e s u ld ed e v e n i r eap e r s o a n e ii m p l i c a t eî ne d u c a þ i a f o r m a l 㺠ic r e º t e r e a( n e c e s i t a t e ac r e º t e r i i )g r a d u l u id e i n t e n s i t a t ear e a l i z ã r i ip r i n c i p i u l u ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i ,e s t e n e v o i es ãs ea t i n g ãu na n u m i tn i v e la lg î n d i r i iº is ãf i e prezente anumite elemente comportamentale. Te n d i n þ ar e a l i z ã r i ip r i n c i p i u l u ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i e s t er e f l e c t a t ãî nd o c u m e n t e l en o r m a t i v ea l ep r o c e s u l u i d eî n v ã þ ã m î n t ,î np r i m u lr î n dî np l a n u ld eî n v ã þ ã m î n t ,c a r e prevede eºalonarea disciplinelor ºcolare într-un mod i e r a r h i c ,p e r c e p t i b i l el o g i cl am o m e n t u lo p o r t u n . Î m p r u m u t u lt e o r i e io b i e c t i v e l o rº ii m p l e m e n t a r e ae iî n c o n t e x t u lp r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n td i nR e p u b l i c aM o l d o v a , p r i na p l i c a r e ac u r r i c u l u m u l u i ,c o n þ i n ep r e m i s e l er e a l i z ã r i i p r i n c i p i u l u ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i .C l a s i f i c a r e ao b i e c t i v e l o rd u p ã g r a d u ld eg e n e r a l i t a t ep r e v e d ep r e z e n þ ai n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i l at o a t en i v e l u r i l e ,d o a rc ãa t i n g e r e ao b i e c t i v e l o ra m p l a s a t e i e r a r h i cs u p e r i o re s t ed e t e r m i n a t ãd ef a c t o r i io b i e c t i v ia ip o l i t i c i i e d u c a þ i o n a l e . Obiectivul major a lî n v ã þ ã m î n t u l u i– d e zvoltarea liberã, armonioasã a omului, formarea pers o n a l i t ã þ i ic r e a t i v e ,c a r es ep o a t ea d a p t al ac o n d i þ i i l eî n s c h i m b a r ea l ev i e þ i i( L e g e aÎ n v ã þ ã m î n t u l u i ,a r t . 5( 1 ) ) ,p r es u p u n er e a l i z a r e aa c e s t u ip r i n c i p i u . Obiectivele transdisciplinare a s i g u r ã, î ne s e n þ ã, c o n e x i u n e ad i n t r et r a n s -º ii n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e .C o n c e p t u l d et r a n s d i s c i p l i n a r i t a t e ,c u n o s c u tî nu r m ãc ud o a rc î þ i v a a n i ,e s t ei n t e g r a ta s t ã z iî nc o n t e x t u lf o r m ã r i ip e r s o n a l i t ã þ i i prin învãþãmînt. Acest termen, adesea confundat cu p l u r i d i s c i p l i n a r i t a t e aº ii n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e a ,a c u m u l e a z ã s e n sº if u n c þ i o n a l i t a t e .C o n f o r mu n o ra c c e p þ i i ,t r a n s d i s c i p l i n a r i t a t e ar e a l i z e a z ãoi n t e g r a r es e l e c t i v ãp eb a z au n o r concepte unificatoare, corespunzãtoare unor discipline c uu ng r a dd em a x i m ãg e n e r a l i t a t e( 1 ,p .2 3 3 ) .O r i c a r ea rf i s e m n i f i c a þ i i l ei n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i ,a c e s tc o n c e p ta r ed r e p t c a r a c t e r i s t i c ãi n s e p a r a b i l i t a t e a ,t i n z î n ds p r eac r e au n

49

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

î n t r e gî nf u n c þ i ed ec e r i n þ e l ee x i s t e n þ e i .Î na c e s ts e n ss e î n s c r i eº ie s e n þ a :oi n t e g r a l i t a t e( ou n i t a t e )e s t eî n t o t d e a u n am a im u l td e c î ts u m ap ã r þ i l o rs a l e . Obiectivele ce programeazã comportamentul person a l i t ã þ i iî nc a d r u ld i f e r i t e l o rt r e p t eº in i v e l u r ia uº ie l eu n c a r a c t e ri n t e r d i s c i p l i n a r. C o n d i þ i i l er e a l i z ã r i ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i ir e z i d ãî ne s e n þ af i n a l i t ã þ i i–c o m p o r t a m e n t u l complex ce prevede acumularea ºi integrarea armonioasã aa c h i z i þ i i l o rº c o l a r eî nd i m e n s i u n id ep e r s o n a l i t a t e , s p e c i f i c ed i v e r s e l o rp r o f i l u r ip s i h o p e d a g o g i c e . I n s t r u m e n t ef u n c þ i o n a l ed ei n t e r v e n þ i ee d u c a þ i o n a l ã a s i s t a t ãp e d a g o g i cs î n to b i e c t i v e l ep l a s a t ei e r a r h i cl au n n i v e li n f e r i o r. C l a s i f i c a r e af i n a l i t ã þ i l o rc o n f o r m a r i i l o r curriculare r e f l e c t ãb u n ai n t e n þ i ed ea„ d e v o r a ”p r i n i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t el i m i t e l er i g i d ea l ed i s c i p l i n e l o rd e î n v ã þ ã m î n t ,ae v i t ar e p e t a r e ai n u t i l ãau n o rc o n þ i n u t u r i ,a a s i g u r ac o n º t i e n t i z a r e ap r o c e s u l u ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i iº i u t i l i t a t e aa c e s t u i a ,ag e n e r at r a n s f e r u lî n t r ed o m e n i i l e î n r u d i t e ,ae f i c i e n t i z af o r m a r e aa b i l i t ã þ i l o rº ia t i t u d i n i l o r.L a n i v e lc o n c e p t u a l ,g r u p a r e ad i s c i p l i n e l o rp ea r i ic u r r i c u l a r e î º ig ã s e º t ee x p l i c a þ i al o g i c ã .U r m e a z ãî n s ãs ãf i er e v ã z u t ã î np r o c e s u lp e r f e c þ i o n ã r i ic u r r i c u l u m u l u il at o a t en i v e l u r i l e , d e o a r e c em o d u ld ep r e z e n t a r eao b i e c t i v e l o rn ur e f l e c t ã e s e n þ ac o n c e p þ i e i .Î ns c o p u lf o r m ã r i iu n u ic o m p o r t a m e n t i n t e g r uº ia b o r d ã r i if e n o m e n e l o rº t i i n þ i f i c ep r i np r i s m a p l u r i d i m e n s i o n a l i t ã þ i i( c i r c u m s t a n þ ãc ef a c i l i t e a z ãc o n e x i un e aî n t r ec u l t u r aº c o l a r 㺠ic e as o c i a l ã ) ,t o a t eo b i e c t i v e l e d i na c e e a º ia r i ec eu r m e a z ãp ea x ai e r a r h i c ãî ns e n sd e d i m i n u a r eag r a d u l u id eg e n e r a l i t a t et r e b u i es ãa i b ãa c e l a º i g r a dd ec o n c r e t e þ e .A s t f e l ,o b i e c t i v e l e c a d r ud i nc u r r i c ul u m u ld ec h i m i e ,f i z i c ã ,b i o l o g i eº i ,r e s p e c t i v,i s t o r i e ,f i l o z o f i e , p s i h o l o g i e ,d ee x e m p l u ,t r e b u i es ãr e f l e c t ea c e l a º id i a p a z o n c o m p o r t a m e n t a l .D o a rp r i n t r oa s t f e ld ep r e z e n t a r es ev a a s i g u r ai n t e r f e r e n þ ac o m p o r t a m e n t a l ãî nb a z ap r i n c i p i u l u i i n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i .S t a r e aa c t u a l ãal u c r u r i l o rp e r m i t es ã c o n s t a t ã md o a rb u n ai n t e n þ i e ,c o n º t i e n t i z a t 㺠ie a ,c r e d e m , numai de promotorii noii concepþii a învãþãmîntului, d e o a r e c en i c ic h i a ra u t o r i id ec u r r i c u l u m ,s ep a r e ,n uº i a u propus un asemenea deziderat. Modalitatea de prezentare af i n a l i t ã þ i l o rl aa c e s tn i v e lr ã m î n eaf if o r m a l ãp e n t r u p r o f e s o r ic a r e ,î nm a r e ,s i m td o a ri n c o m o d i t a t e ad eaî m p ã r þ i d o c u m e n t u ln o r m a t i vc uc o l e g i is ã id ea r i e ,f ã r ãî n s ãas e bucura de avantajele unei abordãri complexe a cunoºt i n þ e l o rp ec a r el ep r e d a u . C o n s t a t ã r i l em e n þ i o n a t ed en o in us er e f e r ãl aa r i a c u r r i c u l a r ã Limbã ºi comunicare – domeniu de cunoaºt e r eî nc a r el u c r u r i l es ep r e z i n t ãa l t f e l .I n d i f e r e n td el i m b a p r e d a t ã / î n v ã þ a t ã ,o b i e c t i v u lg e n e r a ls er e a l i z e a z ãp r i n patru obiective-cadru. Coincidenþa obiectivelor cu un g r a dm a im a r ed ec o n c r e t e þ e ,ac e l o rd er e f e r i n þ ã ,d e e x e m p l u ,î nc a d r u lp r o c e s u l u id i d a c t i cl al i m b as t r ã i n ã asigurã conexiunea elementelor comportamentale ale o b i e c t i v e l o rc uu ng r a dm a im a r ed eg e n e r a l i t a t e .C u is e d a t o r e a z ãa c e a s t ãs i t u a þ i e ?C r e d e mc ãf a p t u le s t ed e t e r m i n a td eu na l tn i v e la li n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i .E s t ev o r b a

d e s p r er a p o r t u li n t r a i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e ,f e n o m e nt o tm a i d e sî n t î l n i tî nu l t i m u lt i m p .C ar e z u l t a ta l„ a m p l i f i c ã r i i ” º t i i n þ e l o r, i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e aa r i e ic u r r i c u l a r e Limbã ºi comunicare s er e a l i z e a z ã ,d ef a p t ,î nc a d r u la c e l e i a º iº t i i n þ e s a us i s t e md eº t i i n þ ef i l o l o g i c e. P es c a r ãi n t e r n a þ i o n a l ã a uf o s ts t a b i l i t ec e l ep a t r ud i r e c þ i i / a x e,î nb a z ac ã r o r as e î n v a þ ãc o m u n i c a r e a–m o d e lp r e l u a tº id et e o r e t i c i e n i iº i p r a c t i c i e n i id i nR e p u b l i c aM o l d o v a .D a rr e m a r c e l ef ã c u t e n i c ip ed e p a r t en un ed u cl ag î n d u lc ãn ua rp u t e af ig ã s i t e i n t e r f e r e n þ eî n t r eº t i i n þ e l e Fizica, Chimia, Biologia s a u cele socioumane. De fapt, sub aspect conceptual, ele au f o s tf i x a t eî nd o c u m e n t e l er e g l a t o a r e ,d a r, dupã cum am m e n þ i o n a t ,a ur ã m a sl an i v e ld et e o r i e .L i p s ar e f l e c t ã r i i c o n c e p þ i e iî na c t e l en o r m a t i v eu t i l i z a t e„ l ac l a s ã ”n ua u t r a n s f o r m a ti d e e aî ni n s t r u m e n td el u c r u . O b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãs î n ta c e av e r i g ãaf i n a l i t ã þ i l o r e d u c a þ i o n a l ec a r ei n t e r m e d i a z ãp o l i t i c ae d u c a þ i o n a l 㺠i p o s i b i l i t ã þ i l ec o n c r e t ed er e a l i z a r eae i .“ A n c o r a r e a ”î n disciplinã nu este un impediment în calea realizãrii i n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i ic a r ec o n þ i n eu ng r a dm a im a r ed e concretizare a comportamentului ce urmeazã a fi format. L o g i c ai n t e r n ãad i v e r s e l o rº t i i n þ en ua c c e p t ã„ p u r i t a t e a ” a b s o l u t ã .P e n t r uî n þ e l e g e r e aº iv a l o r i f i c a r e ap r o c e s e l o r º if e n o m e n e l o rd i nn a t u r 㺠is o c i e t a t ee s t en e v o i ed eo a b o r d a r ei n t e r d i s c i p l i n a r ã .M a im u l tc aa t î t ,i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e aa rr e z o l v au n ad i n t r ep r o b l e m e l es e r i o a s ea l e actualului curriculum – discrepanþa dintre volumul i n f o r m a þ i e ic es ec e r eaf ip r e d a t 㺠iî n v ã þ a t 㺠it i m p u ll i m i t ã r e z e r v a tp r o c e s u l u id i d a c t i c .L i p s aa b o r d ã r i ii n t e r d i s c i p l i n a r el an i v e ld eo b i e c t i v ed er e f e r i n þ ãa r eu nc a r a c t e r v ã d i t .Î nu n e l ec a z u r is i t u a þ i i l ec o n s t a t a t eg e n e r e a z ã r e p e t ã r ii n u t i l eº ic h i a ra f e c t e a z ãl o g i c ac u n o a º t e r i i. R e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ 㺠iac e l o ro p e r a þ i o n a l ed i np e r s p e c t i v ai n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i ie s t ed e p e n d e n t 㺠id em ã i e s t r i ap e d a g o g i c ãap r o f e s o r u l u i .C a d r u l d i d a c t i ce s t ea c e le l e m e n ta lp r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a lc a r e asigurã gradul de performanþã al comportamentului în f u n c þ i ed ef a c t o r i io b i e c t i v iº is u b i e c t i v i .A s t f e l ,f o r m a r e a d i m e n s i u n i l o rd ep e r s o n a l i t a t eº ic o n e x i u n e al o rî n t r o i n t e g r i t a t e ,c o m p l e xº ia r m o n i o sd e z v o l t a t ã ,e s t el e g a t ã ,î n m a r em ã s u r ã ,d e„ n o r o c u l ”d eaa v e au nb u np r o f e s o r,f ã r ã d ec a r ef i n a l i t ã þ i l eº ip o s i b i l i t ã þ i l ef o r m a t i v er ã m î naf iu n d e z i d e r a tî ni p o s t a z ãi d e a t i c ã .Î nf u n c þ i ed em o d u lî nc a r e i n t e r v i n ep r o f e s o r u l ,i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e as er e a l i z e a z ãp r i n : – c o r e l a þ i io b l i g a t o r i iº im i n i m a l e ,p r e v ã z u t ed e p r o g r a m e l eº c o l a r es a ui m p u s ed el o g i c ap r e d ã r i i n o i l o rc u n o º t i n þ e ; – c o n e x i u n id i s c i p l i n a r es i s t e m a t i c e ,e l a b o r a t eî n p r o i e c t e l ed el e c þ i iº ip l a n i f i c ã r ia n u a l e . Î nc a d r u lp r o c e s u l u id i d a c t i c ,l ad i f e r i t eo b i e c t ed e s t u d i u ,î nf u n c þ i ed ei n s p i r a þ i aº it a c t u lp e d a g o g i ca l p r o f e s o r u l u i ,p o tf ii d e n t i f i c a t eo b i e c t i v ec a r ec o n s t i t u i e p r i l e j u r id er e a l i z a r eau n o rl e g ã t u r id i s c i p l i n a r e .E v i d e n þ i e md o a rc î t e v av a l e n þ ef o r m a t i v ea l ei n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i i r e a l i z a t ep ep a r c u r s u ll e c þ i e i :

INTERDISCIPLINARITATEA ÎN CONTEXT CURRICULAR: CONSTATÃRI ªI SUGESTII

50

EX CATHEDRA

a ) r e a c t u a l i z a r e ac u n o º t i n þ e l o r ; b ) a s o c i e r e aa c h i z i þ i i l o rd o b î n d i t ec uc e l eo b þ i n u t e l aa l t ed i s c i p l i n e ; c ) a s i g u r a r e ac o n º t i e n t i z ã r i ii n f o r m a þ i e il at e m ã ; d ) e x p l o r a r e a ,u t i l i z a r e aa c h i z i þ i i l o rd el au no b i e c tî n c a d r u la l t o r a . P r i n c i p i u li n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i if a c i l i t e a z ãr e a l i z a r e a obiectivelor concrete (operaþionale) conform taxonom i i l o ra c c e p t a t e .P o r n i n dd el ai d e e ac ãr e a l i z a r e au n o r c a t e g o r i id eo b i e c t i v eg e n e r e a z ãi m p l i c i tr e a l i z a r e aa l t o r categorii, am putea exemplifica conexiunea dintre taxon o m i ao b i e c t i v e l o rc o g n i t i v e( s ep o tf a c ea s o c i e r iº ic u t a x o n o m i ao b i e c t i v e l o rp s i h o m o t o r i iº ia f e c t i v e ) ,c a r e p r e z i n t ãoc o m p l e x i t a t ec r e s c î n d ãac o m p o r t a m e n t u l u i ,c u r e a l i z a r e ap r i n c i p i u l u ii n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i iº ic h i a ra l t r a n s d i s c i p l i n a r i t ã þ i i . Î nb a z as t a b i l i r i iu n e ic o r e l a þ i id i n t r et r e p t e l et a x o n o m i c e ºi comportament, cu implicarea gradualã a proceselor m i n t a l e (v e z i Ta b e l u l )p r i nî n c e r c a r e ad eau t i l i z aº it a x onomia To l i n g h e r o v a ,c o n s t a t ã mc ã ,d a c ãl ap r i m u ln i v e la m

p u t e au t i l i z am a ip u þ i ni n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e a ,e f i c i e n þ a c e l o r l a l t en i v e l u r ii n v o c ãp r i o r i t a ra c e s tp r i n c i p i u . Î na c e s tc o n t e x t ,u r m e a z ãs ãa c c e n t u ã mn e c e s i t a t e a u n u iî n v ã þ ã m î n tf o r m a t i vc uu na c c e n t u a tc a r a c t e rp r o sp e c t i v.Va f ic a p a b i l ãs ãs f i d e z ev i i t o r u ld o a rop e r s o n a l i t a t e competentã în rezolvarea problemelor sociale. Or,af i competent înseamnã a putea realiza un comportament a d e c v a ts i t u a þ i e ip r i nt r a n s f e r u lc u n o º t i n þ e l o ra v u t eº ip r i n e p u i z a r e aa s p e c t e l o rm u l t i d i m e n s i o n a l ea l ep r o b l e m e l o rd e d i v e r sg r a dd ed i f i c u l t a t eº id i v e r s ão r i g i n e .D i nc e l e menþionate rezultã cã învãþãmîntul axat pe principiul i n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i ia r eu nc a r a c t e rf i a b i l .D u r a b i l i t a t e a a c h i z i þ i i l o rº c o l a r es ea s i g u r ãp r i na b o r d a r e ac o m p l e x 㺠i f u n c þ i o n a l i t a t e ac e l o rî n v ã þ a t e .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . Vãideanu, G., E d u c a þ i al af r o n t i e r ad i n t r em i l e n i i, E d i t u r aP o l i t i c ã ,B u c u r e º t i ,1 9 8 8 . 2 . N i c o l e s c u ,B . , Transdisciplinaritatea, E d i t u r a P o l i r o m ,I a º i ,1 9 9 9 . Î n v ã þ a r e c r e a t o a r e

Î n v ã þ a r e reproductivã P e r c e p þ i e Memorie

Î n v ã þ a r e i n t e l i g i b i l ã

Î n v ã þ a r e o p e r a þ i o n a l ã

G î n d i r e elementarã

G î n d i r e t e h n i c ã

G î n d i r e c r e a t o a r e

Cunoaºtere

Î n þ e l e g e r e A p l i c a r e

Analizã S i n t e z ã

Evaluare

Stocare

P r e l u c r a r e A p l i c a r e

Descoperire I n v e n þ i e
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

INTERDISCIPLINARITATEA ÎN CONTEXT CURRICULAR: CONSTATÃRI ªI SUGESTII

51

EX CATHEDRA

Nicolae SILISTRARU

Conþinutul învãþãmîntului universitar din perspectivã curricularã
pretarea adusã de C.Cucoº din perspectivã axiologicã, c a r eî ld e f i n e º t ec ap eu n „ansamblu s t r u c t u r a td ev a l o r i d i nt o a t ed o m e n i i l eº t i i n þ e i ,c u l t u r i i ,p r a c t i c i i ,s e d i m e n t a t eî ns o c i e t a t el au nm o m e n td a t , d e v e n i t ep u n c t d er e p e rî np r o i e c t a r e aº ir e a l i z a r e ai n s t r u i r i i” (C.Cuc o º ,1 9 9 5 , Pedagogie,E d i t u r aP o l i r o m ,I a º i ,p a g .6 7 ) . Necesitatea renovãrii continue a învãþãmîn t u l u i s u p e r i o rc e r ee l a b o r a r e an o i l o rc o n þ i n u t u r id i np u n c t u l d ev e d e r ea lt e o r i e ic o n þ i n u t u l u ic a r eî º ic r o i e º t ep a º i m ã r u n þ iî nm e n t a l i t a t e ac a d r u l u id i d a c t i cu n i v e r s i t a r.Î n e s e n þ ãoa s e m e n e at e o r i eî º ip r o p u n es ãi d e n t i f i c e , în primul rî n d ,s u r s e l ed e generare a unor conþinuturi, e l a b o rî n dî na c e l a º it i m pm e c a n i s m e l e ,r e g u l i l eº ic r i t e r i i l e c a r ev i z e a z ã : • s t a b i l i r e aº is e l e c t a r e ac o n þ i n u t u r il o rc a r es e d o v e d e s caf ip e r t i n e n t ed i n p e r s p e c t i v ap r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m în tu n i v e r s i t a r ; • transpunerea în limbaj pedagogic, precum ºi asimilarea/acomodarea c o n þ i n u t u r il o rl as t r u c t u r i l e ºi funcþionarea specificã procesului de învãþãmîn ts u p e r i o r ;o r g a n i z a r e ac o n þ i n u t u r i l o rî n f u n c þ i ed e documentele reglatoare (planul de î n v ã þ ãm î n t ,p r o g r a m aa n a l i t i c ã ,m a n u a l e ,m a t e r i a l e a u x i l i a r e ,g h i d u r ie t c . ) ,c î tº iî nc o n t e x t u la c t i v i t ã þ i i n e m i j l o c i t ea p r o f e s o r u l u i u n i v e r s i t a rî nc a d r u l c u r s u l u i ,s e m i n a r i i l o r, l a b o r a t o a r e l o re t c .; • r e c i c l a r e ac o n þ i n u t u r i l o r, p r i na s i g u r a r e af u z i o n ã r i i d i n a m i c ed i n t r ev e c h iº in o u ,t r a d i þ i eº ii n o v a þ i e , f u n c þ i o n a lº in o n f u n c þ i o n a l ,i m p o r t a n tº i neimp o r t a n t e t c . ; • i n c l u d e r e am e t o d e l o rt e o r e t i c ed ec e r c e t a r ep r i n m a t e r i a l ed ei s t o r i ea º t i i n þ e i º ip r e z e n t a r ea s t r u c t u r i it e o r i e i ;c e r c e t a r e at e o r i e ip e n t r ue x p l i c a r e af a p t e l o rº io b þ i n e r e ac u n o º t i n þ e l o rn o i ; • i n t r o d u c e r e aî nc o n þ i n u t u lî n v ã þ ã m î n t u l u iu n i v e r s i t a rac u n o º t i n þ e l o rm e t o d o l o g i c ed e s p r et e o r i e ca formã de cunoaºtere ºi metodã de cunoaºtere; • p r o i e c t a r e a c o n þ i n u t u l u id i np e r s p e c t i v ap r o c e s u l u id ec u n o a º t e r eas t u d e n t u l u i. S u ba c e s ta s p e c t ,u n i ic e r c e t ã t o r ic o n s i d e r ãc ãp u t e m aborda conþinuturile educaþionale l u î n dî nc o n s i d e r a þ i e p a t r up o l a r i t ã þ i : • c u l t u r ag e n e r a l ã( c u r r i c u l u mc e n t r a l ,g e n e r a l )– c u l t u r ãd es p e c i a l i t a t e( c u r r i c u l u md es p e c i a l i t a t e ) ; • concentrare de informaþii – abundenþã de oferte i n f o r m a þ i o n a l e ; • d i v e r s i f i c a r ea d i a t i v ã–i n t e g r a r eî ns i s t e m ei n f o r m a þ i o n a l ep r o g r e s i v e ,t o tm a ic u p r i n z ã t o a r e ;

U n i v e r s i t ã þ i l es î n ti n s t i t u þ i ic a r eî n d e p l i n e s cf u n c þ i i a s o c i a t ep r o g r e s u lu i º ic u n o a º t e r i i :c e r c e t a r e a ,i n v e s t i g a þ i a ,i n s t r u i r e ap r o f e s i o n a l ãi n i þ i a l 㺠if o r m a r e ac o n t i n u ã .L at o a t ea c e s t e as ep o a t ea d ã u g aº ioa l t ãf u n c þ i e , c a r ea r eu nr o lt o tm a ii m p o r t a n tî nu l t i m i ia n i – cooperarea i n t e r n a þ i o n a l ã. P r i ns t a t u t u ll o rd ec e n t r ed ec u l t u r 㺠iº t i i n þ ã , universitãþile din Republica Moldova sînt în mãsurã sã a b o r d e z eu n e l ep r o b l e m el e g a t ed ee v o l u þ i as o c i e t ã þ i i .A i c i s î n ti n s t r u iþ ii n t e l e c t u a l ic a r ev o rd e v e n il i d e r ip o l i t i c i , conducãtori ai marilor companii, profesori º c o l a r iº i u n i v e r s i t a r i . La etapa actualã rãmîne însã nerezolvatã problema c o r e l a þ i e i :o b i e c t i v e c o n þ i n u t u r i t e h n o l o g i id i d a c t i c e .Î n a c e s tc o n t e x t ,n us î n td e f i n i t i vs o l u þ i o n a t ep r o b l e m e l e p r i v i n ds t r u c t u r ac u r r i c u l u m u l u i ,p r i n c i p i i l ed ed e t e r m i n a r eao b i e c t i v e l o r, d es e l e c t a r eº ie º a l o n a r eac o n þ i n u t u r i l o r, m o d e l e l o rd ef i x a r eaa c e s t o r a ,r a p o r t u ld i n t r e d i f e r i t et i p u r id ec o n þ i n u ta l eî n v ã þ ã m î n t u l u iu n i v e r s i t a r.
CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI – DETERMINÃRI CONCEPTUALE

C af a c t o rd eb a z ãc uv a l e n þ ef o r m a t i v ed e t e r m i n a n t e , c ap r e m i s ã sine qua non a r e a l i z ã r i iî n t r e g u l u ip r o c e s d i d a c t i c ,c o n þ i n u t u lî n v ã þ ã m î n t u l u ie s t es u p u sî np e r m a n e n þ ãu n u ip r o c e sd ev e r i f i c a r eº ie v a l u a r e ,d ea d a p t a r e º im o d i f i c a r e ,þ i n î n d u s ec o n td ed e z v o l ta r e aº t i i n þ e iº i t e h n i c i i, de transformã r i l e esenþiale ce se produc în m e t o d o l o g i aº ip a r a d i g m e l eº t i i n þ e l o rc o n t e m p o r a n eº i al e v i e þ i is o c i a l eî ng e n e r a l . Î nc a d r u lf l u x u l u ii n f o r m a þ i o n a lº ia ls c h i m b ã r i l o r s t r u c t u r a l s i s t e m i c ea l eº t i i n þ e i ,î nt r e c e r e ad el ac e r c e t ã r i c o n c r e t eº is p e c i a l i z a t el aa b o r d ã r ii n t e r d i s c i p l i n a r eº i a p l i c a þ i iî nd i v e r s ed o m e n i i ,m o d e r n i z a r e ac o n þ i n u t u l u i î n v ã þ ã m î n t u l u iu n i v e r s i t a rd e v i n eop r o b l e m ãc e n t r a l ã , u n p u n c tn o d a la lr e f o r m e iî n v ã þ ã m î n t u l u i .A u t o r i is t u d i u l u i de sintezã publicat de UNESCO (1987) definesc c o n þ i n u t u r i l eî n v ã þ ã m în t u l u ic a„un ansamblu de cunoºtinþe, p r i c e p e r iº i comportamente, concretizate sub forma planurilor de învãþãmîn t ” .P a r em a ip l a u z i b i l ãi n t e r -

52

EX CATHEDRA

• prescripþie – opþiune discipline obligatorii – d i s c i p l i n eo p þ i o n a l e . Î nc o n d i þ i i l eî nc a r es t u d e n þ i is ef o r m e a z ãp r i ns t u d i u , î n v ã þ a r e ,c o n þ i n u t u r i ,e x i g e n þ ea l ec u n o a º t e r i is ei m p u n e od e s c h i d e r es p r eoa u t e n t i c ãr e înn o i r eac o n þ i n u t u r i l o r î n v ã þ ã m î n t u l u iu n i v e r s i t a r. În acest sens, vom enumera p r i n c i p a l e l ea c h i z i þ i iî np l a np s i h o p e d a g o g i cc ui m p l i c a þ i i a s u p r am o d i f i c ã r i ic o n þ i n u t u r i l o r:a b o r d a r e as i s t e m a t i c ã ; t e o r i ac u r r i c u l u m u l u i ;t e o r i aº ip r a c t i c ae d u c a þ i e ip e r m a n e n t e ;a r t i c u l a r e af o r m a l u l u i ,n o n f o r m a l u l u iº ii n f o r m a l u l u i în educaþie; pedagogia centratã pe obiective; axarea d e m e r s u l u ie d u c a t i vp es t u d e n t ;p r o f e s o r i iº is t u d e n þ i i– a c t o r ia ic î m p u l u is o c i a l ;a p l i c a r e ap e r s p e c t i v e ic i b e r n e t i c eî np l a nf o r m a t i v f u n c þ i o n a l ;c e r c e t ã r i l ep s i h o l o g i e i c o g n i t i v eº i în p l a n u la n a l i z e il o g i c i id i s c u r s u l u iu n i v e r s i t a r; c o m u n i c a r e ae d u c a þ i o n a l ã ;a c c e n t u a r e ac a r a c t e r u l u i formativ-educativ al procesului de predare-învãþaree v a l u a r e ;s t u d i id ef i l o z o f i eae d u c a þ i e i ;p e r s p e c t i v a e d u c a þ i e i ;r e f l e x i a–i m p e r a t i va li n s t r u i r i i . P r o g r a m e l ec er e f l e c t ãc o n þ i n u t u lt r e b u i es ãf i eb a z a t e p eo b i e c t i v ec ai m p e r a t i va lt i m p u l u i ,i a rt e o r i ac o n þ i n u t u l u iu r m e a z ãs ãf i ec u n o s c u t ãl an i v e l u lf i e c ã r e iu n i t ã þ i d eî n v ã þ ã m î n ts u p e r i o rd i nþ a r 㺠id ec ã t r ef i e c a r ec a d r u d i d a c t i cî np a r t e . P r o b l e m as t a b i l i r i io b i e c t i v e l o rg e n e r a l e ,p ec a r e s o c i e t a t e al ep u n eî nf a þ aî n v ã þ ã m î n t u l u is u p e r i o r,a rt r e b u i r a c o r d a t el at e o r i ap e d a g o g i c ãac o n þ i n u t u l u ic a r ev i z e a z ã : – l e g ã t u r ad i n t r eº t i i n þ 㺠io b i e c t u ld eî n v ã þ ã m î n t ; – e l e m e n t e l ed e c o n þ i n u t ; – p r i n c i p i i l e d es e l e c t a r eº io r g a n i z a r e( s i s t e m a t i z a r e )ac o n þ i n u t u r i l o r. Î na c e s ts e n s,i n d i c ã moc l a s i f i c a r ed i n a m i c ãam a r i l o r domenii ale culturii ce se constituie în surse pentru s e l e c þ i ac o n þ i n u t u r i l o r : • evoluþia ºtiinþelor exacte: m u t a þ i iº ir e v o l u þ i i e p i s t e m o l o g i c e ,t r a n s f e r u r im e t o d o l o g i c eº ii n t e r d i s c i p l i n a r e ,d i s c i p l i n ed eg r a n i þ 㺠ic o m b i n a þ i i i n e d i t ed ed i s c i p l i n e ,a c c e l e r a r e ar i t m u l u id e z v o l t ã r i i ,ge n e r a l i z a r e af o l o s i r i it e h n o l o g i i l o ri n f o r maþ i o n a l eî nî n v ã þ ã m î n tº ic e r c e t a r ee t c . • evoluþia tehnologiei: impactul excepþional,î n p r i m u lr î n d, a li n f o r m a t i z ã r i ia s u p r ap r o d u c þ i e i i n d u s t r i a l e( r o b o t i z a t e )º ia g r i c o l e( t e h n o l o g i i p e r f o r m a n t e ) ,u r b a n i z ã r i i( n o i l ec o n c e p t eu r b a n e p o s t m o d e r n e ) ,v i e þ i if a m i l i a l e ,s t i l u r i l o rd ev i a þ ã ºi b u g e t e l o rf a m i l i i l o r ; • e v o l u þ i a lumii muncii: t e n d i n þ ad eg e n e r a l i z a r ea i n f o r m a t i z ã r i ip i e þ e im u n c i i ,m i g r a r e af o r þ e id e m u n c ãs p r es e c t o r u lt e r þ i a l( s e r v i c i i )º ic u a t e r n a l ( s e c t o r u li n f o r m a þ i o n a l ) ; • e v o l u þ i aº t i i n þ e l o rs o c i a l eº iu m a n e :r o l u ls p o r i t p ec a r ea rt r e b u is ã -la i b ãî nc u l t i v a r e aa t i t u d i n i l o r ( r e s p o n s a b i l i t a t e ,s o l i d a r i t a t e ,p a t r i o t i s me t c . ) ,a c a p a c i t ã þ i l o r( s p i r i tc r i t i c ,a u t o n o m i ei n t e l e c t u a l ã s a uc a p a c i t a t ed ea u t o i n s t r u i r e,i n v e n t i v i t a t ee t c . ) ,

CRITERII DE SELECTARE A CONÞINUTULUI

Documentele de politicã a educaþiei concentreazã u n a n s a m b l ud ec ri t e r i iº ic e r i n þ ed eo r d i nf i l o zo f i c ,s o c i o l o g i c º ip s i h o l o g i c ,p r e l u c r a t eî ns e n sp r i o r i t a r pedagogic. C r i t e r i i l eº ic e r i n þ e l ed eo r d i nf i l oz o f i c acþioneazã l an i v e l u lf i n a l i t ã þ i l o r pedagogice macrostructurale care r e f l e c t ã o an um i t ãf i l o z o f i ea e d u c a þ i e i ,r e l e v a n t ãp e n t r u s t r u c t u r ad ea d a p t a r ei n t e r n ãas i s t e m u l u id eî n v ã þ ã m î n t p r i no r i e n t a r e aa x i o l o g i c ãar a p o r t u r i l o rd i n t r e :o b i e c t i v e l e

CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVÃ CURRICULARÃ

53

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

s u b l i n i i n di m p o r t a n þ av i e þ i is p i r i t u a l eº ia e d u c a þ i e i p e n t r uv a l o r i ; e v o l u þ i ac u l t u r i i º iaa r t e i :p a r t i c i p a r e a democ r a t i c ãl av i a þ ac o m u n i t a r ã ,n o ic u r e n t e ,f o r m a r e a u n e ia t i t u d i n ic r i t i c ef a þ ãd el i t e r a t u r ã ,p i c t u r ã , m u z i c ã ,c i n e m a t o g r a f i ee t c .; evoluþia în domeniul sportului ºi turismului: promovarea cunoaºterii ºi a p r o p i e r i ip o p o a r e l o r, c u l t i v a r e as p i r i t u l u io l i m p i c ,d e z v o l t a r e at u r i s m u l u i ecologic ºi protejarea patrimoniului comun; i m p a c t u ls p o r i ta lv i i t o r u l u ia s u p r ap r e z e n t u l u i : i n t r o d u c e r e au n o re x e r c i þ i ip r o s p e c t i v e ,c u l t i v a r e a r e s p o n s a b i l i t ã þ i if a þ ãd ep r o p r i u ld e s t i nº ip l a n i f i c a r e av i i t o r u l u i ; a s p i r a þ i i l et i n e r e t u l u i :º c o a l at r e b u i es ãv i n ãî n î n t împinarea i n t e r e s e l o rº io p þ i u n i l o rg e n e r a þ i i l o r î nf o r m a r e ,p u n în da c c e n t u lp ec u l t i v a r e av a l or i l o r e t i c e ,n e v o i ad ev i a þ ãd e m o c r a t i c ã ,d o r i n þ ad ea comunica ºi de a cunoaºte lumea, de a participa î nm o de f e c t i vl ap r o c e s e l ed el u a r ead e c i z i i l o r ; importanþa crescîndã a mijloacelor de informare î nm a s ã :a v a n t a j e l ea d u s ep r i ng e n e r a l i z a r e au n o r m a g i s t r a l ei n f o r m a þ i o n a l e –t e l e v i z i u n e ap r i nc a b l u º is a t e l i t ,p r e s as c r i s ã ,I n t e r n e t u l( î n v ã þ ã m în t u l d e s c h i sl ad i s t a n þ ã) ,p r e c u mº ip e r i c o lu ll e g a td e controlul ºi manipularea informaþiei, probleme v iz a t ed ee d u c a þ i e prin mass-media; achiziþiile cercetãrii pedagogice: s o c i e t a t e a contemporanã, marcatã de dinamism, complexitate, interdependenþã ºi globalizare, impune s t a n d a r d eî n a l t ep r i v i n ds e l e c þ i o n a r e aº io r g a n i z a r e ac o n þ i n u t u r i l o rº iaî n v ã þ ã r i ii n t e r -º it r a n s d i c i p l i na r e ,m o d u l a r i t a t e a ,i n d i c a t o r i id ep e r t i n e n þ ã ac o n þ i n u t u r i l o r,învãþarea permanentã, evaluarea f o r m a t i v ã ,n o im o d u r id ef o r m a r ei n i þ i a l 㺠ic o n t i n u ãaf o r m a t o r i l o r ; problematica lumii contemporane: c a r a c t e r i z a t ã p r i nu n i v e r s a l i t a t e ,g l o b a l i t a t e ,i n t e r d e p e n d e n þ ã , c a r a c t e rp r i o r i t a ru r g e n þ 㺠ig r a v i t a t e ,i m p u n e anumite conþinuturi legate de noile educaþii – e d u c a þ i ap e n t r uv i a þ a democraticã, educaþia ecol o g i c ã ,e d u c a þ i ap e n t r uv i a þ ad ef a m i l i eî ns o c i e t a t e av i i t o r u l u i ,e d u c a þ i ap e n t r us c h i m b a r e ,e d u c a þ i aa d u l þ i l o r, e d u c a þ i ap e n t r u viaþa comunitarã e t c .( G e o r g eV ãi d e a n u ,1 9 8 8 , E d u c a þ i al af r o n t i e r ad i n t r em i l e n i i ,E d .P o l i t i c ã ,B u c u r e º t i ,p .1 6 5 ) .

EX CATHEDRA

s p e c i f i c eº ic o n þ i n u t u r i l ep r o i e c t a t e ;c o n þ i n u t u r i l ed e c u l t u r ãg e n e r a l ã– c o n þ i n u t u r i l ed ec u l t u r ãd ep r o f i l – c o n þ i n u t u r i l ed ec u l t u r ã d es p e c i a l i t a t e / p r o f e s i o n a l ã ; l a t u r ai n f o r m a t i v 㺠if o r m a t i v ãac u n o º t i n þ e l o rº ic a p a c i t ã þ i l o rp r o g r a m a t e s u ba s p e c td i s c i p l i n a r, i n t r a d i s c i p l i n a r,i n t e r d i s c i p l i n a r,t r a n s d i s c i p l i n a r. C r i t e r i i l eº ic e r i n þ e l ed eo r d i ns o c i o l o g i c imprimã a c t i v i t ã þ iid es e l e c þ i o n a r e ,p r o i e c t a r eº ir e a l i z a r eac o n þ i nutului învãþãmîntului o viziune sistemicã asumatã la n i v e l u lc o n c e p þ i e id e s p r ec u n o a º t e r eº ia lf u n c þ i e id e p r o m o v a r eav a l o r i l o rs o c i a l ep r i ni n t e r m e d i u li n s t i t u þ i e i º c o l a r e . Integrat într-un mediu socioeconomic ºi cultural, s i s t e m u ld eî n v ã þ ã m î n te s t ep r i v i tc au ns e r v i c i us o c i a l , ce are de îndeplinit funcþii complexe ºi deosebit de importante. Condiþionat de mediulî nc a r ef u n c þ i o n e a z ã , e lv ac ã u t a ,p r i np r o g r a m e l ep ec a r el ei n i þ i a z ã ,s ã l p r e g ã t e a s c ãp es t u d e n tp e n t r uoa n u m i t ãa c t i v i t a t e ,s ã l f o r m e z ec ac e t ã þ e a nº is ã id e z v o l t el a t u r as p i r i t u a l ã. C o n c e p þ i ad e s p r eî n v ã þ a r e ,e l a b o r a t ãl an i v e lp s i h o l o g i c, d e t e r m i n ãc a l i t a t e ac o n þ i n u t u lu ii n s t r u i r i ip r i n elemente constructive preluate de la diferitele t e o r i i p s i h o l o g i c ev a l o r i f i c a t e / v a l o r i f i c a b i l eî nc a d r u la c t i v i t ã þ i i de proiectare pedagogicã (vezi Hilgard, Ernest; Brower, G o r d ,1 9 7 4 ) .
CRITERII DE STABILIRE ªI STRUCTURARE A CONÞINUTULUI ÎNVÃÞÃMÎNTULUI

S t r u c t u r a r e aº ii n t e g r a r ea i n f o r m a þ i i l o rº t i i n þ i f i c eî n conþinutul obiectelor de învãþãmînt este o problemã de r e a l ãd i f i c u l t a t e ,c a r ei m p u n eom a r er i g u r o z i t a t eº t i i n þ i f i c ã n un u m a ip r i np r i s m al o g i c i it r a d i þ i o n a l ea º t i i n þ e i ,c iº i p r i nv i z i u n e ai n t e r d i s c i p l i n a r i t ã þ i iº iaa b o r d ã r i is i s t e m i c e . Elaborarea c r i t e r i i l o r, s t r u c t u r a r e aº ii n t e g r a r e ac o n þ i nutului obiectelor de învãþãmîn td i n punct de vedere didactic stã sub semnul îmbinãrii a douã domenii: pe de op a r t e ,s t a b i l i r e ac o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m în t u l u is er e a l i z e a z ã a v înd în vedere progresele ºtiinþei ( a tî ts u ba s p e c t informaþional can t i t a t i v cî tº is u bc e la l m o d i f i c ã r i l o r c a l i t a t i v ee x p r i ma t eî nd i f e r i t eo r i e n t ãr ip a r a d i g m a t i c e ) ,i a r p ed ea l t ãp a r t e ,i n c l u d e r e ac o n þ i n u t u l u iî n programele a n a l i t i c e se conduce dupã r e z u l t a t el ed eu l t i m ão r ãa l e c e r c e t ã r i l o rp s i h o l o g i c eº im e t o do l o g i c e .Î na r i af i e c ã r u i domeniu se grupeazã cî t eoc a t e g o r i ed ee l a b o r a r ea c o n þ i n u t u lu iî n v ã þ ã m în t u l u ic a r e ,p r i ne x t r a c þ i al o rd i nc e l e m a is e m n i f i c a t i v ec u c e r i r i al eº t i i n þ e l o rº ip s i h o p e d a g o g i e i s î n t,i m p l i c i t ,p r i ni n t e r a c þ i u n ea º ii n t e r c o n d i þ i o n a r e al o r, º ic r i t e r i id em o d e r n i z a r eaî n t r e g u l u is i s t e md eî n v ã þ ã m în t , c ap r o c e sd i d a c t i c .
CRITERII ªTIINÞIFICE GENERALE

Explozia informaþionalã ºi consecinþele acesteia asupra conþinutului învãþãmîn t u l u i Explozia informaþionalã vizeazã elaborarea conþinutului învãþãmîn t u l u iu n i v e r s i t a rc e lp u þ i ns u bd o u ã a s p e c t e :v o l u m u ls a uc a n t i t a t e ad ei n f o r m a þ i i,precum ºi n i v e l u ld eg e n e r a l i z a r eac u n o º t i n þ e l o r. Din numeroasele date p ec a r en il eo f e r ã r e c e n t e l e s t u d i i, a m i n t i mc ãr i t m u ld ed u b l a r ea i n f o r m a þ i e id e v i n e t o tm a ii n t e n s . De exemplu, se apreciazã cã în domeniul b i o l o g i e im o l e c u l a r ec e r c e t a r e aº t i i n þ i f i c ãap r o d u sî n u l t i m e l ep a t r ud e c e n i ioc a n t i t a t ed ei n f o r m a þ i em a im a r e d e c î ta c u m u l ã r i l er e a l i z a t eî n1 9s e c o l ep r e c e d e n t e .R i t m u r i m a il e n t es eî n r e g i s t r e a z ãî nd o m e n i i l eº t i i n þ e l o ru m a n i s ti c e( e s t e t i cã ,t e o r i al i t e r a t u r i i ,c r i t i c ãl i t e r a r 㺠ia r t i s t i c ã , m u z i c o l o g i e ,i s t o r i aa r t e l o re t c . ) ,d a rº i a i c i d u b l a r e a v o l u m u l u id ei n f o r m a þ i ea r el o cl ai n t e r v a l ed e1 0 1 5a n i . În cazul selectãrii informaþiilor necesare pentru e l a b o r a r e ac o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m în t u l u i,avem în vedere st r u c t u r aº t i i n þ e ic o n s t i t u i t ãd e j a , cu un sistem de i n f o r m a þ i ii e r a r h i z a t e ,c un i v e lu r i d ea b s t r a c t i z ã r iº i g e n e r a l i z ã r ip r e c i sc o n t u r a t e . Î na c e s ts e n s ,s e l e c t a r e a informaþiilor pentru stabilirea conþinutului c u r s u l u i u n i v e r s i t a r t r e b u i es ãp o r n e a s c ãd el an i v e lu r il es u p e r i o a r ea l eº t i i n þ e i ,a d i c ãd el ac o n c r e t i z a r e al e g i l o rg e n e r a l e º is p e c i a l e,d el ap r i n c i p i i l e metodologice pe baza cãrora s ep o a t er e f l e c t as t a d i u la c t u a lº id ed e z v o l t a r eu l t e r i o a r ã aº t i i n þ e ir e s p e c t i v e . P r i na p r o x i m a r e an i v e l u l u id e e v o l u þ i ead i f e r i t e l o r º t i i n þ e ,p u t e md e t e r m i n an ud o a rp r i n c i p i i l eº il e g i t ã þ i l e p a r t i c u l a r e ,c iº ic o n e x i u n i l eº ir a p o r t u r i l eg e n e r a l ea l e a c e s t o r a ,f a p tc ec r e e a z ãp r e m i s e l ee l a b o r ã r i im a ie x a c t e a unor concepte fundamentale pentru selectarea ºi i n t e g r a r e ai n f o r m a þ i i l o rº t i i n þ i f i c eî nc o n þ i n u t u lî n v ã þ ã mîn t u l u iu n i v e r s i t a r.
CORELAÞIA METODOLOGICÃ ªI STRUCTURALÃ: SPECIALIZARE, INTEGRARE ª I INTERDISCIPLINARITAT E

P r i n aceastã categorie de criterii avem în vedere f e n o m e n ec ea ul o cî nº t i i n þ a contemporanã c ur e p e r c u s i u n id i r e c t ea s u p r as e l e c t ã r i i ,s t r u c t u r ã r i iº io r g a n i z ã r i i i n t e r n eac o n þ i n u t u l u i învãþãmîntului. :a )e x p l o z i ai n f o r m a þ i o n a l 㺠ib )t r a n s f o r m ã r i l eî nm e t o d o l o g i aº t i i n þ e i , i n t e g r a r e aº ii n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e a .

Modernizarea c o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m în t u l u iu n i v e r s i t a r t r e b u i es ãi aî n considerare, de asemenea, t r a n s f o r m ã r i l e m e t o d o l o g i c eº is t r u c t u r a l ec a r ea ul o cî nº t i i n þ a contemporanã. Or, o p r o b l e m ãe s e n þ i a l ãaº t i i n þ e i moderne este a b o r d a r e ai n t e r d i s c i p l i n a r ã .I n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e ac o n s t i t u i eu n u ld i n t r ec e l em a ia c t u al ep r i n c i p i i metodologice a l ef i l o zo f i e iº iº t i i n þ e i ,c a r ec o n d i þ i o n e a z ãs o l u þ i o n a r e a a d e c v a t ãa p r o b l e m e l o rc u n o a º t e r i iº t i i n þ i f i c eº ia p l i c ã r i i r e z u l t a t e l o rî np r a x i s u ls o c i a l . S u ba s p e c tt e o r e t i c ,i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e ad e r i v ãd i n t e o r i ag e n e r a l ãas i s t e m e l o r, c ar a m u r ãae p i s t e m o l o g i e i , precum ºi din metodologia abordãrii sistemice, ca o m o d a l i t a t e optimã d er e f l e c t a r ep r i nc u no a º t e r e as t r u c t u r i l o r, c o n e x i u n i l o rº ii n t e r a c þ i u n i l o rs inc r o n i c eº id i a c r o n i c e ,c a r ea c þ i o n e a z ãî nn a t u r ã ,s o c i e t a t eº ig în d i r e . C o n c e p t u lu n i t ã þ i ii n t e r n ead i v e r s e l o rd o m e n i ia l ec u n o a ºt e r i io c u p ãu nl o cm a ii m p o r t a n tî na b o r d a r e af i l o z o f i c ã , m e t o d o l o g i c ã ,s o c i o l o g i c 㺠iî na n a l i z aº t i i n þ i f i c ãc o n c r e t ã .

CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVÃ CURRICULARÃ

54

EX CATHEDRA

S u ba s p e c tp r a c t i c ,i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e aa p a r ed i n n e c e s i t a t e ad e p ã º i r i il i m i t e l o rc r e a t ed ec u n o a º t e r e ,c a r e ap u sg r a n i þ ea r t i f i c i a l eî n t r ed i f e r i t ed o m e n i ia l ee i . Argumentul care pledeazã pentru interdisciplinaritate c o n s t ãî nf a p t u lc ãa c e a s t an eo f e r ãoi m a g i n ei n t e g r ãa l u c r u r i l o ra n a l i z a t es e p a r a t . C o n s t i t u i r e aº t i i n þ e l o rd eg r a n i þ 㺠iau n o rm e t a t e o r i i a s u p r aº t i i n þ e l o r( t e o r i ag e n e r a l ãas i s t e m e l o r, c i b e r n e t i c a e t c . )ai m p u sa p a r i þ i au n o rv a r i a t em o d a l i t ã þ id ec e r c e t a r e a aspectelor comune care, în ultimã instanþã, pot fi c o n s i d e r a t ec ae t a p ea l ea b o r d ã r i is i s t e m ic e :m u l t i d i s c i p l i n a r i t a t e ,p l u r i d i s c i p l i n a r i t a t e ,t r a n s d i s c i p l i n a r i t a t eº i i n t e r d i s c i p l i n a r i t a t e .
CRITERII PSIHOPEDAGOGICE

C r i t e r i i l eº t i i n þ i f i c ep r i v i n ds t r u c t u r a r e aº io r g a n i z a r e a c o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m î n t u l u id e v i nv a l a b i l eî nm ã s u r aî n c a r es în tc o r e l a t ec up r i n c i p i i l ep s i h o p e d a g o g i e i .D o a rî n funcþie de intervenþia acestora, c o n þ i n u t u l cursului u n i v e r s i t a r de þ i n ev a l e n þ ef o r m a t i v es p e c i f i c e . Selectarea ºi modernizarea conþinutului învãþãm î n t u l u is ev ar e a l i z a ,þ i n î n du s ec o n td e :s c o p u le d u c a þ i e i º io b i e c t i v e l es p e c i f i c ea l ed i f e r i t e l o rt i p u r id eº c o l i ; r a p o r t u ld i n t r ec u l t u r ag e n e r a l ã,t e h n i c 㺠ic e ad es p e c i a l i t a t e ;o p e r a þ i o n a l i t a t e aº io b i e c t i v a r e ac u n o º t i n þ e l o r ; s t a b i l i r e an i v e l u l u id ea b s t r a c t i z a r e g e n e r a l i z a r eº ia b o r d a r ea d e c v a t ã; e l a b o r a r e am a n u a l e l o rº ia l t o ri n s t r u m e n t e d i d a c t i c e .
MODALITÃÞI DE ORDONARE A CONÞINUTURILOR

F i e c a r ed i s c i p l i n ãu n i v e r s i t a r ãr e c l a m ãu na n u m i tm o d d eo rg a n i z a r eac o n þ i n u t u r i l o r, c eþ i n es e a maa tî td el o g i c a i n t e r n ãaº t i i n þ e ic î tº id ep s i h o l o g i aî n v ã þ ãr i i . C e r c e t ã t o r i in ei n d i c ãu n e l em o d a l i t ã þ ic a : • ordonarea logicã c a r ep r e s u p u n ee l a b o r a r e au n e i c o n s t r u c þ i ip r i nu t i l i z a r e ad e d u c þ i e i( e x t r a g e r e a unei concluzii dintr-una sau mai multe premise, t r e c e r e ad el ag e n e r a ll ap a r t i c u l a r )º ii n d u c þi e i ( g e n e r a l i z a r e au n o rf a p t ep a r t i c u l a r e ) .Oa s t f e ld e o r d o n a r ea r ec ap u n c td ep o r n i r eu ns e td ea xiome ( i p o t e z e )i n i þ i a l eº ie v e n t u a la l t e l ei n t r o d u s ep e p a r c u r s . Din considerente pedagogice legate de stadiul de dezvoltare psihointelectualã a t i n e r e t u lu is t u d i o sn u î n t o t d e a u n ap r i n c i p i i l ec e r c e t ã r i iº t i i n þ i f i c es ep o tr e g ã s i î nm o df i d e lî nc o n þ i n u t u r i l ed i s c i p l i n e l o ru n i v e r s i t a r e . I n s u f i c i e n þ ar e s u r s e l o rd et i m pº if i n a n c i a r ea l o c a t eu n e i anumite unitãþi de conþinut nu permit aprofundarea º i j u s t i f i c a r e at u t u r o ra s p e c t e l o rt e o r e t i c e . • ordonarea l o g i c ãd et i pl i n i a re s t ec a r a c t e r i z a t ã d ec o n t i n u i t a t e al o g i c ãa i n f or m a þ i e iî n t r os t r u c t u r ãa r b o r e s c e n t ã, p o r n i n dd el au ns e td ei p o t e z e i n i þ i a l e . • ordonarea l o g i c ãd et i pc o n c e n t r i c presupune existenþa unor const r u c þ i it e o r e t i c e( c o n c e p t e , i d e i ,f o r þ ã ,m o d e l e )î nj u r u lc ã r o r as ea r a n j e a z ã

l o g i ci n f o r m a þ i i l el e g a t ep r i nl a n þ u r il o g i c e . Un exemplu din domeniul chimiei ar fi ordonarea c u n o º t i n þ e l o r în j u r u li d e i l o rf u n d a m e n t a l el e g a t e de modelul t e o r e t i ca la t o m u l u i . D e º iº t i i n þ ac o n s t i t u i es u r s ap r i n c i p a l ãd es e l e c t a r ea informaþiilor pentru conþinutul învãþãmîn t u l u i ,n us e p o a t ep u n eu ns e m nd ee g a l i t a t eî n t r eº t i i n þ 㺠io b i e c t e l e de învãþãmîn t .C o nþ i n u t u lî n v ã þ ã m î n t u l u is ee l a b o r e a z ã n un u m a iî nf u n c þ i ed el o g i c aº ic o n þ i n u t u lº t i i n þ e i ,c iº iî n f u n c þ i ed ep r i n c i p i i l ed i d a c t i c e,î n s o þ i t ãd ed e t e r m i n ã r i l e º ic o n e x i u n i l ee c o n o m i c e ,p o l i t i c e ,s o c i a l ed i ne p o c ad a t ã . O b i e c t u l de învãþãmîn tc u p r i n d eu n volum de informaþii f u n d a m e n t a l ev a l i d a t eî np r o c e s u lc u n o a º t e r i iº ip r a c t i c i i umane c ec o n s t i t u i eb a z e l eº t i i n þ e ir e s p e c ti v e . D a c ãi s t o r i aº t i i n þ ei d i s t r i b u i ec u n o º t i n þ e l el i n i a r,î n conþinutul obiectului de învãþãmîn te l e sî n t r e d a t e s i s t e m i c ,p r i ni n t e g r a r e ad i a l e c t i c ãaa d e v ã r u r i l o rd e m u l t d o b î n d i t ec uc e l em a in o ic u c e r i r iº t i i n þ i f i c e, e x p r i mî nd concepþia nouã,modernã ºi u n i t a r ãd e s p r er e a l i t a t eº i r e z u l t a t e l ec u n o a º t e r i i . L as e l e c t a r e ai n f o r m a þ i i l o rs ei aî nv e d e r e ,c af a c t o r determinant, scopul ºi obiectivele fundamentale ale e d u c a þ i e i ,e x i g e n þ el es o c i a l ea l ef o r m ã r i ip e r s o n a l i t ã þ i i umane. O b i e c t u l de învãþãmîn td e c i opereazã cu acele c u n o º t i n þ ec a r ea s i g u r ãf o r m a r e au n e ic u l t u r ig e n e r a l eº i d es p e c i a l i t a t e, c ec o n t r i b u i el ad e z v o l t a r e at rã s ã t u r i l o r p e r s o n a l i t ã þ i ic o r e s p u n z ã t o ra º t e p t ã r i l o rs o c i a l e . C h i a rd a c ãc o n þ i n u t u lc u r s u l u iu n i v e r s i t a rc u p r i n d e c u n o º t i n þ es e l e c t a t ed i nº t i i n þ ã , a c e s t ai n c l u d eº id a t e , f a p t ec o n c r e t ed i nr e a l i t a t e ao b i e c t i v ã .O r, a c e s tr a p o r t s er e a l i z e a z ã,î np r i m u lr î n d ,p r i ni n t e r m e d i u lº t i i n þ e i ,î n s e n s u lc ãs î n ta l e s e fa p t es e m n i f i c a t i v eº is u f i c i e n t e p e n t r uc as t u d e n þ i i ,o p e r î n dc ue l e ,s ãa j u n g ãl a „descop e r i r e a ”l e g i t ã þ i l o rº t i i n þi f i c e . D i nc e l em e n þ i o n a t em a is u ss ee v i d e n þ i a z ãt r ã s ã t u r i l e s p e c i f i c ea l ec u r s u l u iu n i v e r s i t a r :e ln us ec o n f u n d ãn i c i c ur e a l i t a t e ao b i e c t i v 㺠in i c ic uº t i i n þ a ,c ie s t eos t r u c t u r a r ea p a r t e a unui cuantum de cunoºtinþe ºi o p e r a þ i i a d a p t a t ec a r a c t e r i s t i c i l o rf i n a l i t ã þ i l o rd i d a c t i c eº ie d u c a þ i o n a l e . Î nc e e ac ep r i v e º t ep r i n c i p i i l ed eo r g a n i z a r e ac o n þ i n u t u r i l o r, n i c ia c e s t e an ua uf o s tt r e c u t ec uv e d e r e aî n c a d r u lt e o r i e ia f e r e n t ep r o b l e m a t i c i ip ec a r eod i s c u t ã m . To t u º i ,c e l em a ii m p o r t a n t es î n t : • p r i n c i p i u l e t a p i z ã r i i (segmentarea materiei în m a im u l t ep ã r þ i ,d e r e g u l ã ,r e l a t i va m p l e ); • p r i n c i p i u l de l i m i t ã r i i( f i e c a r ed i n t r ep ã r þ it r a s a t e t r e b u i es ãr e p r e z i n t eou n i t a t ec î ts ep o a t ed e î n c h e g a t ãd ei d e iº ic o n c e p t e ) ; • p r i nc i p i u ld i f i c u l t ã þ i ip r o g r e s i v e ; • p r i n c i p i u ll e g ã t u ri id i n t r ei n f o r m a þ i an o u 㺠ic e a veche, d i n t r ea c h i z iþ i i l er e c e n t eº ic e l ed e j a sedimentate; • principiul coordonãrii (stabilirea raportului d i n t r ed i v e r s e l eo b i e c t ed eî n v ã þ ã m î n t ,i n f o r m a þ i i

CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVÃ CURRICULARÃ

55

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

e t c . ,p ed eop a r t e ,º id i n t r eo b i e c t e l ed eî n v ã þ ã m î n tº is o c i e t a t e ,p ed ea l t ãp a r t e ) ; • p r i n c i p i u la c c e n t u ã r i i( r e l e v a r e ap ã r þ i ic e l e im a i s e m n i f i c a t i v eac o n þ i n u t u r i l o r ) ; • p r i n c i p i u lv a l o r i id i d a c t i c e( c o n s tã î n„ s p e c i a l i z a r e a ”o r g a n i z ã r i ic o n þ i n u t u l u iî nf u n c þ i ed e o b i e c t i v e l ed i d a c t i c e ,d em e t o d e l eu t i l i z a t ed e profesor în demersul sãu, de mijloacele de î n v ã þ ã m î n te t c . ) . Examinînd aceste principii, devine evidentã maniera î nc a r ed i v e r s e l ec o m p o n e n t ea l ep r o c e s u l u id ei n s t r u i r e influenþeazã operaþia complexã de organizare a conþin u t u l u i . Î ns e l e c t a r e aº ir e a l i z a r e ac o n þ i n u t u r i l o rs ev aþ i n ec o n t d e :i n t e r -º it r a n s d i s c i p l i n a r i t a t e ,m o d u l a r i t a t e ,î n v ã þ a r ea c o n t i n u 㺠ie v a l u a r ea formativã, noi moduri de formare i n i þ i a l ãap r o f e s o r i l o r, f o r m a r e af o r m a t o r i l o r, r e c o n s i d e r ã r i a l er e l a þ i i l o rp r o f e s o r–s t u d e n t ,p r o m o v î n ds t r a t e g i ia c t i v p a r t i c i p a t i v ed ed i r i j a r eas t u d e n t u l u i ,c a r ed e v i n ea s t f e l a g e n ta lp r o p r i e if o r m ã r ie t c . Dacã a c e s t ea s p e c t ep s i h o p e d a g o g i c ev o rf in e g l i j a t e , va predomina cantitatea, volumul, fapt ce va duce la s u p r aî n c ã r c a r e ap r o g r a m e l o ra n a l i t i c e . I n d i f e r e n td ec o n þ i n u t u ld o m e n i u l u ic e r c e t a t ,f i e c a r e º t i i n þ ãp o a t ef ic o n c e p u t ãî n t r of o r m ã pi r a m i d a l ã ,î nc a r e a p a rd i f e r i t en i v e lu r ic ug r a dd e a b s t r a c t i z a r eº ig e n e r a l i z a r es u c c e s i v. L a se l e c t a r e aº id i s t r i b u i r e ai n f o r m a þ i i l o rî nc o n þ i n u t u l cursului universitar nu se p o a t e face abstracþie de m o d i f i c ã r i l ec es ea c u m u l e a z ãî nm e t o d o l o g i aº t i i n þ e i . R e z u l t a t e l eº t i i n þ e im o d e r n e ,c a r ea ug e n e r a ts c h i m b ã r i c a l i t a t i v eî nl o g i c ac e r c e t ã r i i º t i i n þ i f i c eº iî nm o d u ld e i n t e r p r e t a r eaf e n o m e n e l o rs t u d i a t en up o ta p ã r e as e p a r a t , c it r e b u i ei n t e g r a t eî ne x p l i c a r e at u t u r o rc u n o º t i n þ e l o r p r e v ã z u t eî nc a d r u lc u r s u r i l o rº is e m i n a r i i l o r. Te o r i ac u r r i c u l u m u l u ip e r m i t ed e f i n i r e ac o n c e p t u l u i d ec o n þ i n u ta l învãþãmîn t u l u i, î ns e n sr e s t r în s ,s p e c i f i c p e d a g o g i c ,p r o p r i ud i d a c t i c i ip o s t m o d e r n e . Aceastã nouã perspectivã presupune: • r e p r o i e c t a r e ar a p o r t u r i l o re x i s t e n t el an i v e l u l p r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n tî n t r e„ s u b i e c t ”º i„ o b i e c t ” , î n t r em a t e r i ad es t u d i up r o g r a m a t 㺠ie f e c t e l es a l e f o r m a t i v ep et e r m e ns c u r t ,m e d i uº il u n g ; • centrarea instruirii asupra obiectivelor pedagogice pentru a asigura nu numai s p e c i f i c a r e a c o n þ i n u t u r i l o r,c iº ir e a l i z a r e au n o rc o r e s p o n d e n þ e d i d a c t i c e permanente între elementele compon e n t ea l ea c t i v i t ã þ i id ep r e d a r e î n v ã þ a r e e v a l u a r e ( o b i e c t i v e c o n þi n u t u r i m e t o d e e v a l u a r e ) . Dimensiunea integrativã a teoriei curriculumului v i z e a z ãa s t f e ls i m u l t a n : • d e f i n i r e ao b i e c t i v e l o rî n v ã þ ã m î n t u l u i ,c o n þ i n u t u r i l o r, m e t o d e l o r( i n c l u s i ve v a l u a r e a ) ,m i j l o a c e l o r ( i n c l u s i vm a n u a l e l e ,p r o g r a m e l eº ia l t es u p o r t u r i d i d a c t i c ep r i v i t o a r el af o r m a r e as p e c i a l i º t i l o rî n

învãþãmîn t u ls u p e r i o r ) ; • s t a b i l i r e ac r i t e r i i l o rd es p e c i f i c a r e ,c o n c r e t i z a r ea c o n þ i n u t u r i l o rº id ev a l o r i f i c a r eaa c e s t o r ap r i n t r o s t r a t e g i ed e predare-învãþare-evaluare adecvatã s i t u a þ i i l o rd i d a c t i c e ; • r e o r i e n t a r e ap r o c e s u l u id i d a c t i cs p r eo b i e c t i v e l e formative a l ei n s t r u i r i ic er e f l e c t ãu n i t a t e ad i n t r e s t u d e n tº i „curriculum”, pentru transformarea „ m a t e r i e id es t u d i u ”î ns u r s ad ee x p e r i e n þ ãas t u dentului,care stimuleazã dezvol t a r e ap e r s o n a l i t ã þi ia c e s t u i a . D i m e n s i u n e ag l o b a l ãac o n þ i n u t u l u ii n s t r u i r i is o l i c i t ã e x i s t e n þ aº iv a l o r i f i c a r e au n u i curriculum c o m u n , denumit º i „trunchi comun”, c a r ea s i g u r ãb a z af o r m ã r i i d e z v o l t ã r i i p e r s o n a l i t ã þ i ip et o a t ãp e r i o a d aº c o l a r i t ã þ i i .U na s e m e n e a c u r r i c u l u mi m p l i c ã : • s t a b i l i r e aa c e l o r a º ip r o g r a m ed es t u d i uî nî n v ã þ ã m în t u lg e n e r a l ,o b l i g a t o r i ic ab a z ã af o r m ã r i i d e z v o l t ã r i ip e r s o n a l i t ã þ i ip î n ãl av îr s t ad e1 6a n i ; • prelungirea „trunchiului comun” î nc u l t u r ad e p r o f i l( î nî n v ã þ ã m în t u ll i c e a l )º id es p e c i a l i t a t e( î n învãþãmîn t u lp r o f e s i o n a l ) ; • aprofundarea “trunchiului comun” la niveluri de deschidere ºi de integrare adecvate domeniului d es t u d i uî np r i m i id o ia n i d i nc a d r u l î n v ã þ ã mîn t u l u is u p e r i o r. „Trunchiul comun” d ec u l t u r ãg e n e r a l ã( „ c o r ec u r r i culum” )–d e z v o l t a tp et o t parcursul învãþãmîn t u l u i u n i v e r s i t a r– a s i g u r ã fundamentul p r o i e c t ã r i iu n u i„ c u r r i culum d i f e r e n þ i a t” ,c e n t r a tp eo b i e c t i v e l e c a r eo f e r ã p o s i b i l i t a t ea r e a l i z ã r i iu n u ic o n þ i n u ta lî n v ã þ ã m în t u l u i i n d i v i d u a l i z a t ,p r o f i l a t ,s p e c i a l i z a t .U n „c u r r i c u l u md i f e r e n þ i a t” i m p l i c ã : • p o s i b i l i t a t e au n o rs t u d i io p þ i o n a l e ,r e a l i z a b i l eî n i n t e r i o r u la c e l u i a º ig r u pd eo b i e c t i v e ,r e s p e c t i vd e d i s c i p l i n eº c o l a r e( e d u c a þ i ee s t e t i c ã , educaþie f i z i c ã ,e d u c a þ i et e h n o l o g i c ã ) ; • p o s i b i l i t a t e ad e s c h i d e r i ic u l t u r i id ep r o f i ls p r e anumite domenii de s p e c i a l i t a t e ; • posibilitatea formãrii profesionale complexe, r e a l i z a b i l ãî nc a d r u lp r o f i l u l u id es t u d i id i nî n v ã þãmîn t u ls u p e r i o r,cu deschidere spre diferite s p e c i a l i z ãr id e vî r f . P r o i e c t a r e ac o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m în t u l u i ,p r i nr a p o r t a r e la conceptele de „curriculum comun” º i „curriculum d i f e r e n þ i a t” , creeazã premisa realizãrii unor programe i n d i v i d u a l ec a r ev a l o r i f i c ãe f e c t e l ei n s t r u i r i i informale p r o v e n i t ed i nm e d i u ls o c i a la lc o m u n i t ã þ i ie d u c a t i v eº id e l an i v e l u ls t i l u r i l o re d u c a þ i o n a l ea d o p t a t eî n diverse circumstanþe ale învãþãmîn t u l u is u p e r i o r. Aceastã perspectivã curricularã complexã conferã c o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m î n t u l u iu nc a r a c t e r, î ne g a l ãm ã s u r ã , s t a b i lº id i na m i c : s t a b i l – prin valorile pedagogice de m a x i m ãe f i c i e n þ ãf o r m a t i v ãa s u m a t el an i v e l u li d e a l u l u iº i scopului pedagogic; dinamic – p r i n s p e c i f i c ã r i l eº i

CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVÃ CURRICULARÃ

56

EX CATHEDRA

c o n c r e t i z ã r i l er e a l i z a t ed ep r o f e s o rî nf u n c þ i ed es t u d e n t , conform obiectivelor pedagogice intermediare ºi oper a þ i o n a l e , a n g a j a t el an i v e l u l a c t i v i t ã þ i id e predareî n v ã þ a r e e v a l u a r e. C o n þ i n u t u lp r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n td e f i n e º t ea n s a m b l u lv a l o r i l o rp e d a g o g i c es e l e c t a t ed i nt o a t ed o m e n i i l e c u l t u r i i ,î nt e r m e n id ec u n o º t i n þ eº ic a p a c i t ã þ ic ue f e c t e formative maxime – în plan intelectual, moral, tehnol o g i c ,e s t e t i c ,f i z i c ,c o g n i t i v,a f e c t i v, a c þ i o n a l / p s i h o m o t o r –p r o i e c t a r el an i v e lm a c r o -º im i c r o -s t r u c t u r a l( i d e a l , s c o p u r i ,o b i e c t i v eg e n e r a l eº is p e c i f i c e ) ,r e a l i z a b i l eî n a c t i v i t a t e ad ep r e d a r e î n v ã þ a r e e v a l u a r e ,î nc o n d i þ i i l e concre t ea l ef i e c ã ru ic i c l uº ic o l e c t i v( p re)ºcolar, ( p o s t ) º c ol a r, ( p o s t ) u n i v e r s i t a r e t c . A c e a s t ãd e f i n i þ i ec o n c i s ã ,î ns e n s u lr e s p e c t ã r i is p e cificului sãu pedagogic, oferã urmãtoarele avantaje metodologice: • eliminã perspectiva unilateralã de abordare a conþinutului învãþãmîntului în funcþie doar de plan-programe-manuale,c a r er e p r e z i n t ã imaginea s t a t i c ãap r o i e c t ã r i ia c t i v i t ã þ i id ep r e d a r e î n v ã þ a r e e v a l u a r e ; • determinã perspectiva amplã(d e s c h i s ã) d ea b o r d a r eac o n þ i n u t u l u i învãþãmîn t u l u iî nf u n c þ i ed e r e s u r s e l es a l ed i n a m i c e( i d e a l u lp e d a g o g i c ,s c o purile pedagogice; obiectivele pedagogice gener a l eº is p e c i f i c e ),c o n c e n t r a t el an i v e l u lc r i t e r i i l o r d es e l e c t a r e ,p r o i e c t a re º ir e a l i z a r eac u n o º t i n þ e l o r º ic a p a c i t ã þ i l o rc a r ev i z e a z ã formarea-dezvoltarea permanentã a studentului;

• d e l i m i t e a z ãp e r s p e c t i v ao p e r a þ i o n a l ãd ea b o r d a r e ac o n þ i n u t u l u iî n v ã þ ã m în t u l u iî nt e r m e n i if a c t o r i l o r ( p o l i t i c ae d u c a þ i e i –c u l t u r a– t e o r i i l eî n v ã þ ã r i i ) c a r ea s i g u r ãv a l o r i f i c a r e ac u n o º t i n þ e l o rº ic a p a c i t ã þ i l o rl an i v e l u lt r i a d e im e t o d o l o g i c e : „êt r e ” ( a t i t u d i n i ) – „f a i r e ”( d e p r i n d e r i ,s t r a t e g i i ) – „s a v o i r ” ( c u n o º t i n þ e ) . D i na c e a s t ãp e r s p e c t i v ã ,u n i v e r s i t ã þ i l ev o rr ã s p u n d e e x i g e n þ e l o rs o c i a l ep r i n : – v a l o r i f i c a r e ap o t e n þ i a l u l u ie x i s t e n t ,r e a l i z a b i l ãp r i n a c þ i u n ib a z a t ep er e s u r s e l eº in e c e s i t ã þ i l ei n t e r n e a l es i s t e m u l u id ee d u c a þ i e ; – a s i g u r a r e af l e x i b i l i t ã þ i is i s t e m u l u ip r i na j u s t a r e s t r u c t u r a l ã ; – e l a b o r a r e au n u is i s t e md er e f e r i n þ ãp e n t r us t u d e n þ i ºi cadre didactice care sã anticipeze nivelul d e z v o l t ã r i is o c i e t ã þ i i( O . D a n d a r a ,E . M u r a r u ,N . S i l i s t r a r u , „Didactica Pro . . . ”,n r. 6 ,2 0 0 1 ,p a g .4 2 ) . Î na c e s ts e n s , dimensiunea axiologicã impune determ i n a þ i ic u l t u r o l o g i c ec u r r i c u l u m u l u iu n i v e r s i t a r,o f e r in d r ã s p u n sl aî n t r e b a r e a :c a r et r e b u i es ãf i er e g i s t r u lv a l o r i l o r a n t r e n a t el ae l a b o r a r e ac u r r i c u l u m u l u i ,i n c l u s i v a compet e n þ e l o rt e l e o l o g i c e ,t e h n o l o g i c eº ic o n þ i n u t a le( I . N e g u r a , L.Papuc, Vl.Pâs l a r u ,2 0 0 0 , Curriculum psihopedagogic u n i v e r s i t a rd eb a z ã, C h i º i n ã u ,p a g .1 9 ) . În concluzie, menþionãm cã,a l ã t u r id es t a n d a r d e l ed e p r e d a r e ,î n v ã þ a r e ,s t u d i e r e ,c e r c e t a r ead i s c i p l i n e l o r u n i v e r s i t a r e, u nl o ca p a r t el e a rr e v e n i standardelor de c o n þ i n u t ,c eu r m e a z ãaf ie l a b o r a t ep e n t r uo r i c ed i s c i p l i n ã u n i v e r s i t a r ã ,l ao r i c ep r o f i ld es p e c i a l i z a r eº ic a l i f i c a r el a s f î r º i t u ls t u d i i l o r, d i np e r s p e c t i v aa º t e p t ã r i l o rs o c i a l e .

Formarea iniþialã a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului
Reforma s i s t e m u l u ie d u c a þ i o n a ld i nR e p u b l i c aM o l d o v a ,c a u z a t ãd et r a n z i þ i al aos o c i e t a t ed e m o c r a t i c ã ,ac o n d u s l aa d o p t a r e aL e g i i Î n v ã þ ã m î n t u l u iº iaa l t o rd o c u m e n t ed ep o l i t i c ãe d u c a þ i o n a l ã .C au r m a r eaa c e s t o rt r a n s f o r m ã r i ,a f o s te l a b o r a t C u r r i c u l u m u lN a þ i o n a l – „ansamblul experienþelor de învãþare prin care ºcoala asigurã realizarea o b i e c t i v e l o re d u c a þ i o n a l e ,s t i p u l a t ed eL e g e aÎ n v ã þ ã m î n t u l u i” ( 1 ) .I m p l e m e n t a r e ac u r r i c u l u m u l u in e c e s i t ãor e v i z u i r e a p r e g ã t i r i ii n i þ i a l eº ic o n t i n u e ac a d r e l o rd i d a c t i c e .Î na c e s ts c o paf o s te l a b o r a t C u r r i c u l u m u lp s i h o p e d a g o g i c u n i v e r s i t a r( C P P U )d eb a z ã( 2 ) ,a x a tp ec o n c e p t u lm o d e r n d ef o r m a r eap r o f e s o r i l o rî nî n v ã þ ã m î n t u lu n i v e r s i t a r,c a r e o f e r ãa m p l ed e s c h i d e r ip r o g r a m e l o ra n a l i t i c e , m a n u a l e l o rp e n t r us t u d e n þ i, m a t e r i a l e l o rd i d a c t i c ee t c . Noua concepþie are intenþia de a evidenþia o viziune modernã asupra procesului de pregãtire metodicã a cadrelor d i d a c t i c e ,c a p a b i l es ãa c t i v e z el ad i f e r i t ef a z ea l er e f o r m e i ,p r i nc o n c r e t i z a r e au r m ã t o a r e l o ra s p e c t e : – s t a b i l i r e ap r i n c i p i i l o r, s t r u c t u r i iº io b i e c t i v e l o rf o r m ã r i ip r o f e s o r i l o r ; – r e s t r u c t u r a r e ac o n þ i n u t u r i l o rl an i v e ld ep r o g r a m e ,m a n u a l ee t c .c o n f o r mn o i l o ro b i e c t i v ee d u c a þ i o n a l e ; – e la b o r a r e as t a n d a r d e l o rd ep e r f o r m a n þ ãc a r ea rp e r m i t ee v a l u a r e as t u d e n þ i l o r / p r o f e s o r i l o rc up r i v i r el ar e a l i z a r e a o b i e c t i v e l o r ; – r e c i c l a r e ap e r s o n a l u l u id i d a c t i c ,r e s p o n s a b i l d ei m p l e m e n t a r e ac u r r i c u l u m u l u i .
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

CONÞINUTUL ÎNVÃÞÃMÎNTULUI UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVÃ CURRICULARÃ

57

EX CATHEDRA

I. PRINCIPIILE FORMÃRII METODOLOGICE A PROFESORILOR

f o r m ã r i is t u d e n þ i l o r /p r o f e s o r i l o rº c o l a r i.
II. STRUCTURA FORMÃRII METODOLOGICE A PROFESORILOR

1. P r i n c i p i u lo r i e n t ã r i if o r m a t i v ep r e v e d ec e n t r a r e a a c t i v i t ã þ i id i d a c t i c ep ef o r m a r e ad ec o m p e t e n þ e p r o f e s i o n a l e . 2 . Principiul continuitãþii presupune evidenþa ºi dezvoltarea abilitãþilor obþinute de student/ p r o f e s o r u lº c o l a rî nc a d r u ld i v e r s e l o ra c t i v i t ã þ id e î n v ã þ a r e( s t u d i u ld i s c i p l i n e l o rî n r u d i t e :p e d a g o g i a , p s i h o l o g i a ,f i l o z o f i ae t c . )s a up r i np a r t i c i p a r e al a f o r m ea l t e r n a t i v ed er e c i c l a r e( t r a i n i n g u r i ,s e m i n a r i i ,c o n f e r i n þ ee t c . ) . 3 . P r i n c i p i u ld e s c e n t r a l i z ã r i ia s i g u r ãl i b e r t a t e a( d a r º ia s u m a r e au n o rr e s p o n s a b i l i t ã þ i )î na l e g e r e as p e c i a l i z ã r i iî n t r u nd o m e n i up e d a g o g i c ,af o r m e id e p e r f e c þ i o n a r eº iai n s t i t u þ i e ic eo f e r ãs e r v i c i id er e c i c l a r eac a d r e l o rd i d a c t i c e ,at e m e id ec e r c e t a r e ,p r e c u mº iî nf r e c v e n t a r e ac u r s u r i l o r( o r e l o r )o p þ i o n a l e . 4 . P r i n c i p i u li n t e r a c þ i u n i id i n t r et e o r i eº ip r a c t i c ã a s i g u r ã a p l i c a b i l i t a t e ac r e a t i v ã at e h n o l o g i i l o r s t u d i a t e î na c t i v i t a t e ad i d a c t i c ãu l t e r i o a r ã( î n c a d r u l p r a c t i c i ip e d a g o g i c e ,î np r o c e s u ld e p r e d a r ead i s c i p l i n e ie t c . ). 5 . Principiul accesibilitã þ i i prevede adaptarea conþinuturilor, o b i e c t i v e l o rº ia c t i v i t ã þ i l o rd e predare-învãþare la capacitatea de asimilare a s t u d e n þ i l o r / p r o f e s o r i l o r. 6 . P r i n c i p i u li n t e g r i t ã þ i i a s i g u r ãc o m p a t i b i l i t a t e a

F o r m a r e am e t o d o l o g i c ãap r o f e s o r i l o rî n c e p el af a c u l t a t e( f o r m a r e ai n i þ i a l ã )º i s ep r o d u c ep ep a r c u r s u lî n t r e g i i a c t i v i t ã þ id i d a c t i c e( f o r m a r e ac o n t i n u ã ) .L u î n dî nc o n s i d e r a þ i e r i t m u lt r a n s f o r m ã r i l o rc ea ul o cî nî n v ã þ ã m î n t ,c o n s t a t ã m d e p l a s a r e aa c c e n t u l u id ep ef o r m a r e ai n i þ i a l ãp ec e ac o n t i n u ã , d e º ip r i m am e r i t ãa c t u a l m e n t eoa t e n þ i ed e o s e b i t ã . N u c l e u lf o r m ã r i im e t o d o l o g i c eap r o f e s o r i l o rî lc o n s t i t u i ea c h i z i þ i i l eo b þ i n u t eî nc a d r u ls t u d i e r i iD i d a c t i c i i g e n e r a l eº iaD i d a c t i c i id i s c i p l i n e i ,c a r er e p r e z i n t ãos i n t e z ã au n o ra m p l ec u n o º t i n þ ed ef i l o z o f i e ,p e d a g o g i e ,p s i h o l o g i e ,s o c i o l o g i ee t c . º ia r em e n i r e ad e aa s i g u r a o e f i c i e n t ãp r e g ã t i r et e o r e t i c 㺠ip r a c t i c ã î nc o n f o r m i t a t e cu idealul educaþional promovat, cu dimensiunea p r o s p e c t i v ãae d u c a þ i e i .
III. OBIECTIVELE FORMÃRII METODOLOGICE A PROFESORILOR

O b i e c t i v e l ef o r m ã r i im e t o d o l o g i c e ac a d r e l o rd i d a c t i c e p o tf id e d u s ed i no b i e c t i v e l ef o r m ã r i ip r o f e s i o n a l ep s i h o p e d a g o g i c e( 2 ) ,c a r es es t r u c t u r e a z ãî np a t r uc a d r ed er e f e r i n þ ã : – c u l t u r a lg e n e r a l ; – p r o f e s i o n a lg e n e r a l ; – p r o f e s i o n a ls p e c i a l ; – p r a x i o l o g i c . Î ne s e n þ ã ,r e p e r t o r i u lo b i e c t i v e l o rf o r m ã r i im e t o dologice a rp u t e af is i n t e t i z a ta s t f e l :

Modelul formãrii metodologice a profesorilor ºcolari

P s i h o l o g i a

Pedagogia

F i l o z o f i a

D i d a c t i c ag e n e r a l ã

A c t i v i t a t e ad ec e r c e t a r e º t i i n þ i f i c ã ( t e z ea n u a l eº id e l i c e n þ ã ,c o m u n i c ã r i. . . )

Practica pedagogicã, a c t i v i t a t e ad ep r e d a r e

C u r s u r io p e r a þ i o n a l e , s e m i n a r i im e t o d o l o g i c e , t r a i n i n g u r i , a u t o i n s t r u i r e

D i d a c t i c ad i s c i p l i n e i predate

D i s c i p l i n ap r e d a t ã

FORMAREA INIÞIALÃ A CADRELOR DIDACTICE PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI

58

EX CATHEDRA

1 . Formarea u n e ic o n c e p þ i iº t i i n þ i f i c er e f e r i t o a r el a p r o b l e m e l eo r g a n i z ã r i is i s t e m e l o re d u c a þ i o n a l e . 2 . Formarea u n e iv i z i u n ic î tm a ic o m p l e t ec up r i v i r e l at e o r i i l ed i d a c t i c eº iad e p r i n d e r i l o rd ea p l i c a r ea a c e s t o r aî nc a d r u li n s t r u i r i i l ad i s c i p l i n ar e s p e c t i v ã . 3 . Asigurarea u n u is t u d i ue f i c i e n ta ld i f e r i t e l o r t e h n o l o g i i ,f o r m a r e ad e p r i n d e r i l o rd es e l e c t a r eº i a p l i c a r eo p t i m ãaa c e s t o r aî nc a d r u ll e c þ i i l o r. 4 . Asigurarea u n u iî n a l tn i v e lt e o r e t i cº if o r m a r e a u n o rd e p r i n d e r ip r a c t i c ed ep r o i e c t a r e ,o r g a n i z a r e , d e s f ã º u r a r ee f i c i e n t ãap r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a l . 5 . Formarea c a p a c i t ã þ i l o rd er e a l i z a r eau n u it r a n s f e r i n f o r m a þ i o n a le f i c i e n tî nc a d r u lo r g a n i z ã r i ip r e d ã r i i º iî n v ã þ ã r i id i s c i p l i n e l o rî n r u d i t e . 6 . Formarea a b i l i t ã þ i l o rd ep r o i e c t a r e ,c o n s t r u i r e , e x p e r i m e n t a r eº ia p l i c a r ead i f e r i t e l o rd i s p o z i t i v e , i n s t a l a þ i i ,m i j l o a c ed i d a c t i c e ,î ns c o p u lo p t i m i z ã r i i p r o c e s u l u id ep r e d a r e î n v ã þ a r e . 7 . F o r m a r e ac a p a c i t ã þ i id ep r o i e c t a r e ,o r g a n i z a r eº i d e s f ã º u r a r eaa c t i v i t ã þ i l o re x t r a d i d a c t i c el ad i sc i p l i n ar e s p e c t i v ã . 8 . Formarea d e p r i n d e r i l o rd ei n v e s t i g a þ i eº t i i n þ i f i c ã ap r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a l .

9 . Formarea c a p a c i t ã þ i l o rd ee v a l u a r eº ia u t o e v a l u a r eaa c t i v i t ã þ i id i d a c t i c e . Combinarea optimã a tuturor obiectivelor menþionate urmãreºte formarea unor profesori care sã corespundã m o d e l e l o rp e r s o n a l i t ã þ i ii n t e g r eº ip e r s o n a l i t ã þ i ic a r es e (auto)perfecþioneazã continuu, b a z a t ep ec o n t r o li n t e r n º im o t i v a þ i ii n t r i n s e c e( 3 ) . D i no b i e c t i v e l ep r e g ã t i r i im e t o d o l o g i c eº ic e l ea l e formãrii profesionale psihopedagogice (OFPP) pot fi d e d u s eo b i e c t i v e l eg e n e r a l ea l ed i s c i p l i n e l o r, c a r ec o n t r i b u i el ar e a l i z a r e a ,d e z v o l t a r e aº ip e r f e c þ i o n a r e af o r m ã r i i metodologice a s t u d e n þ i l o rº ip r o f e s o r i l o r( v e z is c h e m a d em a ij o s ) .
IV. ELABORAREA CURRICULUMURILOR UNIVERSITA R E

O b i e c t i v e l eg e n e r a l ea l eD i d a c t i c i i o b i e c t u l u ip r e d a t s î n tf o r m u l a t eî n curriculumul d i s c i p l i n e ir e s p e c t i v e . Actualmente programele cursurilor universitare de p r e g ã t i r em e t o d i c ãs î n ta x a t ep ec o n þ i n u t u r iº ic u p r i nd , d er e g u l ã ,t e m e l ep r e l e g e r i l o r, s e m i n a r i i l o rº in u m ã r u ld e o r e .L i p s e s co b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ã ,c a r ea s i g u r ãs p e c i f i c a r e ac o n þ i n u t u r i l o r. O b i e c t i v e l eg e n e r a l e( c h i a rd a c ã s î n ti n d i c a t e )n us î n td e d u s ed i na l t e l em a ig e n e r a l e ,c u m a rf iO F P P. P r o b l e m e l em e n þ i o n a t ev o rd i s p ã r e aod a t ãc u e l a b o r a r e ac u r r i c u l u m u r i l o ru n i v e r s i t a r ep ed i s c i p l i n e .

OFPP O b i e c t i v e l ef o r m ã r i im e t o d o l o g i c eap r o f e s o r i l o r

O b i e c t i v e l eg e n e r a l ea l e d i d a c t i c i ig e n e r a l e

O b i e c t i v e l eg e n e r a l ea l e d i d a c t i c i id i s c i p l i n e i predate

O b i e c t i v e l ep r a c t i c i i pedagogice

O b i e c t i v e l ec u r s u r i l o r o p þ i o n a l e

O b i e c t i v ed er e f e r i n þ ã S t u d e n t u lv af ic a p a b i l : –s ão p e r a þ i o n a l i z e z eo b i e c t i v e l e d i nc u r r i c u l u m u lº c o l a rd ef i z i c ã .

Conþinuturi recomandate O p e r a þ i o n a l i z a r e ao b i e c t i v e l o r d er e f e r i n þ ã . Algoritmul lui Mager.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

A c t i v i t ã þ id ep r e d a r e î n v ã þ a r e Formularea obiectivelor unei l e c þ i i .A c t i v i t a t e aî ne c h i p e .

1 . G u þ u ,V l . , Dezvoltarea ºi implementarea Curriculumului în învãþãmîn t u lg i m n a z i a l :c a d r uc o n c e p t u a l , Grupul E d i t o r i a lL i t e r a ,C h i º i n ã u,2 0 0 0 . 2 . Negurã, I . ;P a p u c ,L . ;P â s l a r u ,V l . , Curriculum psihopedagogic universitar d eb a z ã ,C h i º i n ã u ,2 0 0 0 . 3 . Neacºu, I . ;B o t g r o s ,I . ;B u r s u c ,O . , Metodologia pre d ã r i iº iî n v ã þ ã r i if i z i c i i,E d i t u r aC a r t i e r,C h i º i n ã u ,2 0 0 0 .
Viorel BOCANCEA, Ion BOTGROS, Oleg BURSUC

FORMAREA INIÞIALÃ A CADRELOR DIDACTICE PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI

59

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

D ee x e m p l u ,d i no b i e c t i v u l4 )a rp u t e af id e d u su n u ld i no b i e c t i v e l eg e n e r a l ea l eD i d a c t i c i if i z i c i i : Formarea a b i l i t ã þ i l o rd ep r o i e c t a r eap r o c e s u l u id ep r e d a r e î n v ã þ a r e e v a l u a r el af i z i c ã . În conformitate cu obiectivele generale ale acestei discipline vor fi formulate obiectivele de referinþã, s p e c i f i c î n d u s e co n þ i n u t u r i l er e c o m a n d a t eº ia c t i v i t ã þ i l ed ep r e d a r e î n v ã þ a r e . Exemplu:

EX CATHEDRA

Curriculumul în faþa profesorului. Profesorul în faþa curriculumului
d eî n þ e l e g e r e ad i f e r i t ãan o þ i u n i iu n i t a t ed ec o n þ i n u t .Î n p r o c e s u le l a b o r ã r i i ,a u t o r i id ec u r r i c u l u mn ua ul u a td r e p t u n i t ã þ id ec o n þ i n u tt e x t e l er e c o m a n d a t ec ut i t l ud es u g e s t i i º ic ue t c e t e r al af i n e l ef i e c ã r e il i s t e ,i a rp r o f e s o r i il e a u a b o r d a tv a r i a t. U n i il e a uc o n s i d e r a to b l i g a t o r i ip et o a t e º i–f i r e º t e–s a ui n d i gn a td ec a n t i t a t e a „c o n þ i n u t u r i l o r ”; a l þ i ia ua v u tp r e am u l t ep r e f e r i n þ eº ia uî n c e r c a ts ãp r e d e a t e x t ec a r el ep l a c ;oat r e i ac a t e g o r i ead e c i sc ã ,o d a t ã a b o r d a t ,u nt e x tl i t e r a rt r e b u i ee x a m i n a ts u bt o a t ea s p e c t e l es a ur e p e t a td el aoc l a s ãl aa l t a .A c e s t es i t u a þ i il e a m c o n s t a t a tî nt r a i n i n gu r iº id i s c u þ i i ,d a re x i s t ã ,d i nf e r i c i r e , º if o a r t em u l þ ip r o f e s o r ic a r ea ud a td o v a d ãd ed i s c e r nãmînt î nc ã u t a r e al i s t e ii d e a l e. Î n þ e l e g e r e aº ip r o m o v a r e af i l o z o f i e ic u r r i c u l a r ed ec ã t r e p r o f e s o r i ic a r ea up r i m i tc u r r i c u l u m u lc ap eu nf a p tp o z i t i v a lr e f o r m e iº c o l a r eaa v u ti m p a c tº ia s u p r ae l e v i l o r,c a r es a us i m þ i tr e a l m e n t es u b i e c þ ia id e m e r s u l u ie d u c a þ i o n a l . E x p e r i e n þ au n o rc a d r ed i d a c t i c eº ic h i a rau n o rc a t e d r e r e z i d ãî ni m p l i c a r e ae l e v i l o rî na l e g e r e at e x t e l o rp e n t r u s t u d i us a uap e r s o n a l i t ã þ i l o rl i t e r a r ep e n t r uc e r c e t a r e m o n o g r a f i c ã .Î na c e a s t ãp r o c e d u r ãd ed i s c u þ i e ,p r o f e s o r u l o f e r ãol i s t ãc un u m eº it i t l u r ip o s i b i l e ,i a re l e v i io p t e a z ã p e n t r uu n e l ed i n t r ee l e .A c t i v i t a t e a ,s t r u c t u r a t ãp ep r e f er i n þ e l ep r o f e s o r u l u i ,c aa c t o ra ld e m e r s u l u id i d a c t i c ,m o d i f i c ã º ia t i t u d i n e ae l e v i l o rf a þ ãd es t u d i u ll i t e r a t u r i i :s el u c r e a z ã p et e x t ea l e s ed ec o m u n i t a t e ad ei n s t r u i r e ,d e c ii n t e r e s a n t e º ir e l e v a n t ep e n t r ua c e ac o m u n i t a t e . A s t f e l ,s e l e c t a r e at e x t e l o rl i t e r a r ee s t e ghidatã de o b i e c t i v e l ee º a l o n a t eî nc u r r i c u l u m ,r a c o r d a t el ap r e f e r i n þ e l ep r o f e s o r u l u iº ia l ee l e v i l o r.Te x t u ld es t u d i a tt r e b u i e s ãf i ep o t r i v i tp e n t r us u b i e c t u ld et e o r i es a ui s t o r i el i t e r a r ã, e n u n þ a tº ia c c e s i b i le l e v i l o r. D i nd i s c u þ i i l ep et e r e n ,m a ic o n s e m n ã mc ãp r o f e s o r i i a p r e c i a z ãc e lm a iî n a l tp o s i b i l i t a t e ad eaa l e g et e x t u lp e c a r ee l e v i iî lp o tg ã s iº ic i t i ,p ec a r ep o tl u c r a ;d eap r e d a î nc l a s ec un i v e ld i f e r i t te x t ed i f e r i t e ;d a r–m a ia l e s– d e a þine cont de circumstanþele zilei de azi: contextul s o c i o c u l t u r a lî nc a r et r ã i m . R i s c u r i l ei n e r e n t el i b e r t ã þ i id ea l e g e r eat e x t e l o rp e n t r u s t u d i us î n t ,c e lp u þ i n ,d o u ã : § S ep o a t eî n t î m p l ac ae l e v i is ãn ua i b 㺠a n s ad ea s t u d i a ,p ep a r c u r s u lî n t r e g i ie t a p el i c e a l e ,t e x t e r e p r e z e n t a t i v ep e n t r ul i t e r a t u r ar o m â n ã ,c r e a þ i a u n u is c r i i t o rc h i a r( d a c ãp r o f e s o r u ln uv ap r o p u n e n i c i o d a t ã ,î nc e l e3c l a s e ,u nn u m es a u ol u c r a r e l i t e r a rã p ec a r en uo a p r e c i a z ãs a ud a c ãe l e v i in u v o ro p t an i c i o d a t ãp e n t r uu nt e x t ) . § S ec o m p l i c ãd e s f ã º u r a r e ae v a l u ã r i i ,c ã c ic o n s t r u i r e as u b i e c t u l u id ee v a l u a r ee x t e r n ã( i n c l u s i vp e n t r u e x a m e n u ld ec e r t i f i c a r e ,d eb a c a l a u r e a t )p et e x t el a

L a n s a t ,d u p ãl a r g id i s c u þ i ic up r o f e s o r i id el i c e u,î n toamn aa n u l u id es t u d i i1 9 9 9 2 0 0 0 ,c u r r i c u l u m u ll i c e a ld e l i m b aº il i t e r a t u r ar o m â n ãs ac e n t r a t pe formarea compet e n þ e l o rc o m u n i c a t i v e ,ac u l t u r i ic o m u n i c ã r i iº iac e l e i l i t e r a r a r t i s t i c e .N o u t a t e aa b o r d ã r i is u b i e c t e l o rt r a d i þ i o n a l ed el i m b 㺠il i t e r a t u r ãr o m â n ã ,a l i a sd el i n g v i s t i c ã º it e o r i el i t e r a r ã , a reclamat ºi un nivel de pregãtire p r o f e s i o n a l ã ,p e r t i n e n tla s c h i m b ã r i l ep r o i e c t a t e .D u p ãt r e i a n id ee x p e r i m e n t a r e ,c a d r e l ed i d a c t i c e demonstreazã î n þ e l e g e r e ac o r e c t ãa f i l o z o f i e ic u r r i c u l u m u l u iº ir e m a r c ã p r i n t r ep u n c t e l el u if o r t eu r m ã t o a r e l e : ü C e n t r a r e aa c t i v i t ã þ i id el ao r ep em u n c ae l e v u l u i ; ü Val o r i f i c a r e ac r e a t i v i t ã þ i ip r o f e s o r u l u iº iae l e v i l o r ; ü Modificarea c o n þ i n u t u r i l o r ; ü L i b e r t a t e aî na l e g e r e at e x t e l o rd es t u d i a t ; ü E v a l u a r e as u c c e s u l u iº c o l a rî n t r on o u ãm a n i e r ã . A c e s t ec o n s t a t ã r ic a r e ,î nd i v e r s ef o r m u l ev e r b a l e , s a ue nu n þ a tp ep a r c u r s u ld i s c u þ i i l o rd i r e c t eº iî np r o c e s u l c h e s t i o n ã r i iac i r c a2 5 0d ep r o f e s o r i ,n ef a cs ãc r e d e mc ã , de cînd se lucreazã conform curriculumului, cadrele d i d a c t i c ea ua v u to c a z i as ã ia p r e c i e z ea v a n t a j e l e ,î nc a z c ãn ua ur ã m a sî no p o z i þ i es a uî ne x p e c t a t i v ã .R e a l i t a t e an e d e m o n s t r e a z ãc ãs ap r o d u sod e s c ã t u º a r eap r o f e s o r u l u i º iae l e v u l u iº is ea c o r d ãp r i o r i t a t eî n v ã þ ã m î n t u l u if o r m a t i v. E x p l i c a þ i ac a r es ec e r ea i c ie s t e ,î np r i m u lr î n d ,l e g a t ã

60

EX CATHEDRA

prima lecturã diminueazã importanþa calitãþii s t u d i e r i io p e r e l o rp e n t r us u c c e s u le v a l u ã r i if i n a l e . S o l u þ i i l es î n ts u g e r a t ed eî n s u º ic o n c e p t u ld ec u r r i culum: a ) E l a b o r a r e au n e il i s t ea l t e r n a t i v ed et e x t el i t e r a r e p e n t r us t u d i u ,c a r ea ri n c l u d ec î t e v an u m eº it i t l u r i o b l i g a t o r i i ,a s t f e lî n c î te l e v u ld el i c e us ãî n v e þ e n e a p ã r a tº i o p e r ec a Luceafãrul, Amintiri din copilãrie, Moromeþii,p o e z i id eL u c i a nB l a g aº i Nichita Stãnescu. b ) S u b i e c t e l ed ee v a l u a r es ãc o n þ i n ãp r o b e e s e u ,p r i n c a r ee l e v u la rd e m o n s t r ac u n o a º t e r e al i t e r a t u r i i române. Bunãoarã, aceste s u b i e c t ea rp u t e ad e r i v a din temele generale, permanente în demersul didactic ºi enunþate în debutul fiecãrei clase ( L i t e r a t u r a– a r t ãac u v î n t u l u i ,L i t e r a t u r ap o p u l a r 㺠il i t e r a t u r ac u l t ã e t c. ) . M a t e r i i l ed el i m b ã ,c o n c e p u t eî nc o r e l a þ i a Limbã– Comunicare–Cunoaºtere, s a uo r i e n t a ts p r ep r e g ã t i r e a v o r b i t o r u l u ie l e v a td el i m b ãr o m â n ã ,ac i t i t o r u l u iv e r s a td e literaturã. Alãturi de competenþa comunicativã ºi cea l e c t o r a l ã ,s au r m ã r i tf o r m a r e au n u is t i li n t e l e c t u a lp e r s o n a l , c ã c i ,î nc a z u ll i m b i ir o m â n e ,e s t ei n c o n t e s t a b i li m p a c t u lp e c a r eî la r eo b i e c t i v u l c a d r uF o r m a r e au n u is t i li n t e l e c t u a l personal a s u p r as u c c e s u l u iº c o l a rl aa l t ed i s c i p l i n e . I n s t r u i r e av o r b i t o r u l u ic u l tp u n ea c c e n t u ln up ed e f i n i r e a f e n o m e n e l o rl i n g v i s t i c e ,c ip ed e s c i f r a r e af a p t e l o rc o n c r e t e , î nt e x t el i t e r a r eº ip u b l i c i s t i c ed er e a l ãv a l o a r e . De aceea c r e d e mc ãs t u d i u ll i m b i it r e b u i er a c o r d a tl a t e x t e l el i t e r a r er e l e v a n t ep e n t r uf e n o m e n u lc e r c e t a t ,i a r a n a l i z al o rs ev as o l d ac us i n t e t i z a r e as a up r o d u c e r e au n o r t e x t ep r o p r i id ec a l i t a t e .O b i e c t i v e l ec u r r i c u l a r ec o g n i t i v e l ac a p i t o l u ll i m b ãr o m â n ã–e l e v u lv ac u n o a º t en o þ i u n i l e

de… – n u reclamã o prelegere despre fenomenele ling v i s t i c e ,c ip r e s u p u nd e s c o p e r i r e al o rî nt e x t e . În procesul de implementare ºi experimentare a c u r r i c u l u m u l u i ,c h i a rî nl i p s am a n u a l e l o r, p r e z e n þ ap r o f e s o r u l u ic o m p e t e n tº ic r e a t i vn ap u t u ts ãn us er e f l e c t e a s u p r ae l e v i l o r. Comportamentul lor derivã firesc din a t i t u d i n e af a þ ãd ed i s c i p l i n ã ,c a r eeº ie am a r c a t ãd e a t i t u d i n e ac a d r u l u id i d a c t i c. M a j o r i t a t e ac o v î r º i t o a r ea p r o f e s o r i l o rî º ir e c u n o s cs u c c e s u ld eaf ir e u º i t ,g r a þ i e a s i m i l ã r i iº ia p l i c ã r i iu n o rs t r a t e g i im o d e r n e ,s ãl ec r e e z e e l e v i l o rm a id e so p o r t u n i t a t e ad eac o m u n i c a ,d ea l ep u n e p ec ec r e dº ic ep o tî nf a þ al u ic eº t i u .S ea f i r m ãc ãe l e v i i s î n tm o t i v a þ is ãî n v e þ e ,l is es t i m u l e a z ãc r e a t i v i t a t e a ,s î n t l i b e r iî ng î n d i r eº iî ne x p r e s i av e r b a l ã . Dupã trei ani de implementare, cînd prima generaþie d el i c e e n ic a r ea us t u d i a tl i m b aº il i t e r a t u r ar o m â n ãî nb a z a c u r r i c u l u m u l u is ea f l ãd e j aî np r a g u la b s o l v i r ii ,credem cã t e n t a t i v ad em o d e r n i z a r eaî n v ã þ ã m î n t u l u il i c e a lar e u º i t . Vi z i u n e ap r o f e s o r i l o re x p e r i m e n t a t o r ia s u p r ap r e d ã r i il i m b i i º il i t e r a t u r i iî nl i c e ui ac o n t u r u r ic e r t e ,d a rc u r r i c u l u m u l u i l u a tc ab a z ãis a rp u t e aa d u c eu n e l eî m b u n ã t ã þ i r i ,c a r es ã f i ed e z v o l t a t eî nm o s t r ed ep r o i e c t a r ed el u n g ãd u r a t 㺠i î ni n d i c a þ i ic e r t ep r i v i n de v a l u a r e af i n a l ã . Este necesarã de asemenea marcarea c ua s t e r i s ca u n o ru n i t ã þ id ec o n þ i n u tº io b i e c t i v e . P r o f i t î n dd eo c a z i e ,î iî n d e m n ã mp ec o l e g i i p r o f e s o r i d el i c e us ãs eî n c a d r e z eî n t r u nd i a l o gc o n s t r u c t i v,î n p a g i n i l er e v i s t e i „Didactica Pro...”, o f e r i n du ns p e c t r u l a r gd es o l u þ i iº is u g e s t i ip e n t r up r o b l e m e l ec uc a r es a u c o n f r u n t a t ,i n c l u s i vc e l ed em a is u s .
Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVAN

M o d e r n i z a r e aî n v ã þ ã m î n t u l u iº ir a c o r d a r e aº t i i n þ e l o re d u c a þ i o n a l e l ap r i n c i p i i l ec o m u n i t ã þ i im o n d i a l ea l ee d uc a þ i e iº ic o m u n i c ã r i ic u l t u r a l e e s t eu n u ld i nf a c t o r i ic ea ud i c t a ti m p e r a t i vi m p l e m e n t a r e aº ir e a l i z a r e a C u r r i c u l u m u l u iN a þ i o n a ld el i m b aº il i t e r a t u r ar o m â n ã .A mf o s tp r i n t r e p r o f e s o r i id el i c e uc a r ea uî n c e p u ts ãl u c r e z eî nb a z aa c e s t u id o c u m e n t n o r m a t i vd el am o m e n t u ll a n s ã r i il u i .A s t ã z i ,p r i v i n dî nu r m ã ,î n c e r cs ã f o r m u l e zu n e l ec o n c l u z i i ,s ãe v a l u e za n u m i t ea c t i v i t ã þ i ,s ãa n a l i z e z r i s c u r i l ea s u m a t e ,p e n t r uao f e r ic î t e v as u g e s t i ip r o f e s o r i l o rc a r eî º ip r o i e ct e a z ãs a uî º ir e v i z u i e s cd e m e r s u ld i d a c t i c . D o u ãm o m e n t en is ep a raf id ee g a l ãi m p o r t a n þ ã :s e l e c t a r e ar i g u r o a s ãat e x t e l o rp e n t r us t u d i e r eº iu r m ã r i r e ar e a l i z ã r i i u n u io b i e c t i vd er e f e r i n þ ãp ep a r c u r s u lc e l o rt r e ia n id el i c e u . R e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o rc ev i z e a z ãr e c e p t a r e aº ii n t e r p r e t a r e ao p e r e ia r t i s t i c ep o a t ef ie f e c t u a t ãî nb a z au n o rt e x t e v a r i a t e,i l u s t r a t i v ep e n t r ul i t e r a t u r an o a s t r 㺠i ,î na c e l a º it i m p ,a c c e s i b i l ee l e v i l o r. P r o f e s o r u la r eo b l i g a þ i as ãu r m ã r e a s c ã, l ae t a p al i c e a l ã,c ae l e v i is ãs t u d i e z ed i v e r s eo p e r ea r t i s t i c e ,c el e a rp e r m i t es ãs eo r i e n t e z eî nc o m p l i c a t u lp r o c e sl i t e r a r.
Livia STATE

CURRICULUMUL ÎN FAÞA PROFESORULUI. PROFESORUL ÎN FAÞA CURRICULUMULUI

61

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Curriculumul de limba ºi literatura românã: o provocare la inovaþie

EX CATHEDRA

C u r r i c u l u m u ld el i t e r a t u r ãr o m â n ãp e n t r uc l a s aaX a p r e v e d es t u d i e r e an o þ i u n i l o rd et e o r i el i t e r a r ã ,r e c o m a n d î n d º iol i s t ãd et e x t ed i nc a r ep r o f e s o r u l ,î m p r e u n ãc ue l e v i i ,a l e g e l u c r ã r i l ec er ã s p u n dc e lm a ib i n eo b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ã propuse. I m p o r t a n te s t ec ae l e v u ls ãr e v i n ãl ac u n o º t i n þ e l e º ic o m p e t e n þ e l es a l e ,a p r o f u n d î n d u l eº il ã r g i n d u l e .B u n ão a r ã ,n o þ i u n e ad e roman e s t ee x a m i n a t ãp r i m ad a t ãî nc l a s a aX a ,l au n i t a t e ad ec o n þ i n u t G e n u r iº is p e c i il i t e r a r e . Pentru studierea conceptului de roman l i s t ad et e x t e r e c o m a n d a t ec u p r i n d ez e c et i t l u r i ,d i nc a r ea ms e l e c t a tp e n t r u d e m o n s t r a r e ac a r a c t e r i s t i c i l o rd eg e nº is p e c i ec a p o d o p e r a l u iL .R e b r e a n u Ion. Þ i n î n dc o n td ef a p t u lc ãî nc l a s e l e g i m n a z i a l ee l e v i ia uf o s tf a m i l i a r i z a þ ic ua c e a s t ãs p e c i el i t e r a r ã º ia ua n a l i z a tf r a g m e n t a rs a ui n t e g r a lu n e l er o m a n e (Neamul ªoimãreºtilor º i Baltagul de M. Sadoveanu), am dat p r e f e r i n þ ãt e x t u l u ir e b r e n i a n ,d e o a r e c e Ion e s t eu nr o m a n c es ei m p u n ep r i na m p l o a r e ap l a n u r i l o rn a r a t i v e ,a r eo s t r u c t u r ãc l a r ã ,e s t eu º o rl e c t u r a td ee l e v i ,s eg ã s e º t eî n b i b l i o t e c iº il i b r ã r i i . Am rezervat studierii romanului Ion 1 9o r e ,c a r ea u f o s tr e p a r t i z a t ea s t f e l : • G e n e z al u c r ã r i i 1 • S t r u c t u r ar o m a n u l u i ,t e h n i c i l en a r a t i v e 2 • S u b i e c t u l ,l i n i i l ed es u b i e c t 1 • Cronotopul romanului 1 • S i s t e m u ld ep e r s o n a j e ,t i p o l o g i ap e r s o n a j e l o r 2 • Motivele, problematica ºi mesajul operei 3 • A t e l i e rd es c r i e r e .M a r a t o n 1 • Moduri de expunere 1 • M o d a l i t ã þ id er e a l i z a r ea r t i s t i c ã 2 • Noþiunead e roman,c a r a c t e r i s t i c i 1 • R e c a p i t u l a r e ,s i s t e m a t i z a r e 1 • Evaluare 2 • A n a l i z ae v a l u ã r i i 1 D i s t r i b u i n da s t f e lc o n þ i n u t u r i l e ,a mc o n s i d e r a tc ãa c e s t e a c t i v i t ã þ in ev o rp e r m i t er e a l i z a r e ao b i e c t i v el o rd er e f e r i n þ ã , c a r ev i z e a z ãc u n o a º t e r e ad ec ã t r ee l e v i : – a operelor importante d i nl i t e r a t u r a n a þ i o n a l ã , s t u d i a t eî nc l a s ar e s p e c t i v ã ; – ac a r a c t e r i s t i c i l o rg e n u r i l o rl i t e r a r e ,s p e c i i l eg e n u r i l o rd a t e ; – at i p o l o g i e ip e r s o n a j e l o rl i t e r a r eº im o d a l i t ã þ i l o rd e c a r a c t e r i z a r eal o r ; – am o d a l i t ã þ i l o rd ee x p u n e r e ,ai n t e r f e r e n þ e il o rî n t e x t u lo p e r e ia r t i s t i c e . Î na c e e a º io r d i n ed ei d e is er e a l i z e a z 㺠io b i e c t i v e l e î nu r m ac ã r o r ae l e v i iv o rf ic a p a b i l i : – s ãa p l i c ec u n o º t i n þ e l ed et e o r i el i t e r a r ãl aa n a l i z a t e x t u l u ia r t i s t i c ; – sã identifice ºi sã comenteze modalitãþile de ca r a c t e r i z a r eap e r s o n a j e l o rl i t e r a r e ; – s ãd i s o c i e z eº is ãc o m e n t e z eu nt e x tl i t e r a r. P e n t r us t u d i e r e am o d a l i t ã þ i l o rd er e a l i z a r ea r t i s t i c ãa r o m a n u l u i ,a mp r o p u se l e v i l o rf r a g m e n t ed i no p e r 㺠ii t e m i redactaþi dupã modelul celor de la examenele de baca-

l a u r e a t ,c a r er e l i e f e a z ãm ã i e s t r i aa r t i s t i c ãas c r i i t o r u l u i .L a a c e s t eo r ea mi n c l u sº iu n e l em a t e r i il i n g v i s t i c e ,c u ma rf i : • P a r t i c u l a r i t ã þ i l ed el i m b a ja l es t i l u l u il i t e r a t u r i i a r t i s t i c e . • E x p r e s i v i t a t e a / r e s u r s e l es t i l i s t i c ea l ev o c a b u l a r u l u i . P ep a r c u r s u ls t u d i e r i ir o m a n u l u iI o n,e l e v i ia ue l a b o r a t, î nc l a s ãs a ua c a s ã ,d i v e r s et i p u r id el u c r ã r is c r i s e :p l a n u r i s i m p l eº id e z v o l t a t e ,r e z u m a t e ,c a r a c t e r i z ã r id ep e r s o n a j e , c o m e n t a r i i ,e s e u r is t r u c t u r a t eº in e s t r u c t u r a t ee t c . A mî n c e r c a ts ãc u p r i n d e mu ns p e c t r uv a s td ea s p e c t e a l es t u d i e r i ir o m a n u l u iî nc l a s aaX a ,d e m o n s t r î n d u l e e l e v i l o r, p a sc up a s ,d i f e r i t et e h n i c id ea n a l i z ãas p e c i e ip r op u s e ,p e n t r ual eo f e r id i v e r s ep o s i b i l i t ã þ id ea b o r d a r ea s u bi e ct u l u i .E x e r s a r e am a im u l t o rs t r a t e g i ip eu nt e x td ep r op o r þ i ic am o s t r ãt r e b u i es ãs es o l d e z e ,î nd e f i n i t i v, c uf o r m a r e a u n o rc o m p e t e n þ eº ia t i t u d i n if a þ ãd er o m a nº if a þ ãd er o m a n e . L af e l ,a mþ i n u ts ã io b i º n u i mp ee l e v ic uv a r i a t et e h n i c i d em u n c ãi n t e l e c t u a l ã ,c el ef a c i l i t e a z ãî n v ã þ ã t u r a ,f ã c î n d o m a ic a p t i v a n t ã .N er e f e r i ml at e h n i c i l ep r o i e c t u l u i Lecturã ºi Scriere pentru Dezvoltarea Gîndirii Critice ( u n e l e d i n t r ee l ea uf o s td e s c r i s eî np a g i n i l ea c e s t e ir e v i s t e , pentru altele recomandãm Ch.Temple, J.L.Steele, K.S.Meredith, I n i þ i e r eî nm e t o d o l o g i aL e c t u r 㺠is c r i e r e p e n t r ud e z v o l t a r e ag î n d i r i ic r i t i c e,S u p l i m e n ta lr e v i s t e i “Didactica Pro…”, nr. 1 ,2 0 0 1 ). Î nc l a s aaX I a ,s p r i j i n i n d u n ep ec u n o º t i n þ e l eº i a b i l i t ã þ i l ee l e v i l o rd eaa n a l i z au nr o m a n ,a mî n c e r c a ts ã e x t i n d e ma r e a l u ld ei n v e s t i g a r eaa c e s t e is p e c i il i t e r a r e , d e s p r ec a r ec r i t i c al i t e r a r ãao f e r i ti n f o r m a þ i ec o n t r o v e r s a t ã º it o ta t î td ed i f e r i t ãp ec î td ed i f e r i t es î n tº ir o m a n e l e . Av î n dc as c o pl ã rg i r e ai n f o r m a þ i e iº ie x e r s a r e aa b i l i t ã þ i l o r, la compartimentul R e a l i s m u l .A u to r iº io p e r ed er e f e r i n þ ã, l ea mp r o p u se l e v i l o rol i s t ãd er o m a n ev a r i a t ed u p ãt e m a t i c ã ,s t r u c t u r ã ,m e s a j ,t e h n i c in a r a t i v eu t i l i z a t e .S u b o r d o n î n da c t i v i t ã þ i l el ac l a s ão b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ã– C u n o a º t e r e ae s t e t i c i iº iai d e o l o g i e ic u r e n t e l o rl i t e r a r e , ar e p r e z e n t a n þ i l o rº iao p e r e l o rc el ea p a r þ i nº i Încadr a r e ao p e r e l o rl i t e r a r eº ias c r i i t o r i l o rî nc o n t e x t u l p r o c e s u l u il i t e r a r –a mi n c l u sp e n t r us t u d i e r eu r m ã t o a r e l e r o m a n ed i nl i t e r a t u r an a þ i o n a l ã : • Mara d eI .S l a v i c i–r o m a no b i e c t i v • Pãdurea spînzuraþilo r de L. Rebreanu – roman p s i h o l o g i c • Enigma Otiliei d eG .C ã l i n e s c u –r o m a nb a l z a c i a n • Moromeþii de M. Preda – roman modern • Maitreyi de M. Eliade – roman exotic • Frunze de dor d eI .D r u þ ã –r o m a nl i r i c . A mr e z e r v a ts t u d i e r i ia c e s t o rl u c r ã r ic î t e4o r eî nc l a s e l e c up r o f i lr e a lº ic î t e5o r eî nc l a s e l ec up r o f i lu m a n i s t i c . P r e o c u p a r e am a j o r ãae l e v i l o rº iap r o f e s o r u l u iaf o s ta t î t î n c a d r a r e aa c e s t o rr o m a n eî na l b i au n u ic u r e n tl i t e r a r ( r e a l i s m u l )c î tº is t a b i l i r e au n o ri n t e r f e r e n þ ec ua l t ec u r e n t e l i t e r a r e( m o d e r n i s m u l ,s ã m ã n ã t o r i s m u le t c . ) .E s t en e c e s a r s ãm e n þ i o n ã mc ã ,d e º ie l e v i ia v e a uî na r s e n a l u ll o rn i º t e

CURRICULUMUL DE LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ: O PROVOCARE LA INOVAÞIE

62

EX CATHEDRA

m o d e l ed ea n a l i z ãau n u ir o m a n ,e ia ur e u º i ts ãe v i d e n þ i e z e n o u t a t e aº io r i g i n a l i t a t e af i e c ã r e il u c r ã r iî np a r t e .D a c ãî n c l a s aaX aa mþ i n u ts ãf i ea s i m i l a tu nm o d e ld ea b o r d a r e º ii n t e r p r e t a r ear o m a n u l u i ,î nc l a s aaX I ai n t e n þ i an o a s t r ã e s t ea n u m ed e p ã º i r e as t e r e o t i p u l u i . C u n o º t i n þ e l eº ia b i l i t ã þ i l eo b þ i n u t eº ie x e r s a t ed ee l e v i p ep a r c u r s u lad o ia n id el i c e ua up u t u tf iv e r i f i c a t eº i p e r f e c þ i o n a t eî nc l a s aaX I I a ,î nc a d r u ls t u d i e r i im o n o g r a f i c e au n o rs c r i i t o r i .A s t f e l ,a l ã t u r id eM .E m i n e s c u ,L .B l a g aº i Gr.Vi e r u ,a mp r e v ã z u t î np r o i e c t a r e ad el u n g ãd u r a t 㺠i s t u d i e r e ap e r s o n a l i t ã þ i iº iac r e a þ i e il u iC a m i lP e t r e s c u , novatorul romanului românesc. Cele douã romane camilp e t r e s c i e n e ,U l t i m an o a p t ed ed r a g o s t e ,î n t î i an o a p t ed e r ã z b o iº iP a t u ll u iP r o c u s t, a c e s t ad i nu r m ãs e c u n d a tº id e v i z i o n a r e af i l m u l u iî nr e g i al u iS .P r o d a nº i V. M e º i n ã ,l e a u p r o v o c a te l e v i l o rop u t e r n i c ãe m o þ i ee s t e t i c ã ,c o n t r i b u i n d l ar e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o ra t i t u d i n a l e :M a n i f e s t a r e ai n t e r e s u l u ip e n t r uv a l o r i l ea r t i s t i c e º i C u l t i v a r e au n u ig u s t e s t e t i ce l e v a t. Î nc l a s aaX I I aa mp u sa c c e n t u lp ea c t i v i t ã þ i d em u n c ãi n d i v i d u a l ã ,d e z b a t e r i ,a rg u m e n t ã r ia l ee l e v i l o r, p r o f e s o r u l u ir e v e n i n d u ir o l u ld em o d e r a t o rº io b s e r v a t o r. A mp r e z e n t a tov a r i a n t ãd es t u d i e r ear o m a n u l u ic o n f o r m c u r r i c u l u m u l u id el i m b aº il i t e r a t u r ar o m â n ã ,v a r i a n t ãc a r e n ua r ep r e t e n þ i ad eaf iu n i c ap o s i b i l ãs a ui d e a l ã ,c id o a ru n a r e a l ã ,e x e r s a t ãl ac l a s ã .P ep a r c u r s u lat r e ia n id el i c e ue l e v i i a uc i t i tº ia ue x a m i n a tn o u ãr o m a n e ,f a p tc a r el e ap e r m i s s ã º if or m e z eov i z i u n ep r o p r i ep r i v i n da c e a s t ãv e h i c u l a t ã s p e c i el i t e r a r ã .A ºv r e as ãc r e dc ãa t u n c ic î n dv o rl e c t u r a r o m a n ed e s p r ec a r en uv o rc i t iº ic o m e n t a r i ia l es p e c i a l i º t i l o r, e l e v i iv o rf iî ns t a r es ãf o r m u l e z e ,p e n t r us i n es a up e n t r u a l þ i i ,c î t e v aj u d e c ã þ ir e f e r i t o a r el ac a r t e ar e s p e c t i v ã. P e n t r ur i d i c a r e ar a n d a m e n t u l u ia c e s t o ra c t i v i t ã þ i i ,l e am propune cadrelor didactice c a r eî n c e ps ãl u c r e z eî n b a z ac u r r i c u l u m u l u is ãþ i n ãc o n td e urmãtoarele momente: a ) i n i þ i e r e au n u ip o r t o f o l i ul at e m a Romanul,î nc a r e elevii vor acumula rezultatele investigaþiilor independente ºi care va putea servi drept modal i t a t ed ee v a l u a r eap e r f o r m a n þ e l o rº c o l a r e ; b ) i n c l u d e r e aî np r o i e c t u ld el u n g ãd u r a t ãau n u ir o m a n

postmodernist (de exemplu, O s u t ãd ea n id ez i l e l ap o r þ i l eO r i e n t u l u i d eI .G r o º a n , Orbitor d e M . C ã r t ã r e s c u , Vo c i l en o p þ i i de Aug.B u z u r aº .a . ) ; c ) i n c l u d e r e aî np r o i e c t u ld el u n g ãd u r a t ãa c e lp u þ i n u n u ir o m a nd i nl i t e r a t u r ab a s a r a b e a n ã( d ee x e m p l u Povara bunãtãþii noastre s a u Clopotniþa d e I . D r u þ ã ,Z b o rf rî n td e V. B e º l e a g ã ,S i n g u rî nf a þ a d r a g o s t e id eA .B u s u i o ce t c . ) . Respectî n da c e l e a º ip r i n c i p i id ep r o i e c t a r e ,p o a t ef i o r g a n i z a td e m e r s u ld i d a c t i cº ip e n t r ua l t es p e c i il i t e r a r e . D ee x e m p l u ,î nc l a s aaX a ,l as t u d i e r e ac o n c e p t u l u id e n u v e lã, a ma l e so p e r al u iC .N e g r u z z i Alexandru Lãpuºneanul, p u nî n da c c e n t u lp ec a r a c t e r i s t i c i l ed es p e c i e a l en u v e l e i .Î nc l a s aaX I aa mr e l u a ts u b i e c t u lc un u v e l e l e r e a l i s t ea l el u iI .L .C a r a g i a l e ,r e l i e f î n dp s i h o l o g i s m u ll o r, i a r î nc l a s aaX I I aa mc o n t i n u a tc un u v e l ar o m a n t i c ã Sãrmanul Dionis d eM .E m i n e s c u ,e x p l i c î n d u l ee l e v i l o rº in o þ i u n e a d ef a n t a st i c( c a t e g o r i ee s t e t i c ã) . Î nc o n c l u z i e ,p u t e ma f i r m ac ã ,d e º is ea u dv o c ic a r e încearcã sã demonstreze inoportunitatea sau caracterul d i f i c i la lu n o rc o n þ i n u t u r ia l e curriculumului, a c e s t ad i n urmã oferã t o t u º ip o s i b i l i t ã þ ic r e a t i v ea t î tp r o f e s o r u l u ic î t º ie l e v i l o r. ª id a c ãp e n t r uu n i il a n s a r e ac u r r i c u l u m u l u id e l i m b aº il i te r a t u r a românã, fãrã manuale, fãrã suport d i d a c t i ce t c .af o s toa v e n t u r ã ,p e n t r un o i, p r o f e s o r i i ,a f o s top r o v o c a r e cãr e i aa mî n c e r c a ts ãif a c e mf a þ ã .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . Bolocan, V. ,A l g o r i t m ip e n t rure a l i z a rea coment a r i u l u il i t e r a r, C u l e g e r ed ep r o i e c t ed i d a c t i c e , v o l .V I I ,E d i t u r aA R C ,C h i º i n ã u ,1 9 9 8 ,p .2 9º iu r m . 2 . C a r t a l e a n u , T. ;C o s o v a n ,O . , Curriculum de limba º il i t e r a t u r ar o m â n ãp e n t r uc l .X I a :s u g e s t i id e proiectare ºi evaluare, Recomandãri practice pentru predare-învãþare-evaluare, Editura C a r t i e r, C h i º i n ã u ,2 0 0 1 ,p .3 2º iu r m . 3 . Curriculum Naþional. Programe pentru învãþãmîntul liceal. Limbã ºi comunicare, E d i t u r a C a r t i e r, C h i º i n ã u ,1 9 9 9 .
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Nemulþumirea… primul pas spre progres
“ M a im u l td e c î tod ã r u i r e ,m a im u l td e c î tof l a c ã r ãs u f l e t u le s t e ”.Citisem undeva a c e s tg î n d,l ac a r er e v i no r id e c î t eo r iv r ea us ãg ã se s c rãspuns la unele probleme ºi frãmîntãri. Acum, dorind sã fac o t o t a l i z a r eae t a pe ii n i þ i a l ed e implementare ac u r ri c u l u m u l u il i c e a l ,m i a ma d u sa m i n t ed ea c e s t ec u v i n t ec uu ns e n sa t î td ep r o f u n d .A mî n c e r c a ts ã p u n c t e zc e e ac eaf o s tp o z i t i vî na c t i v i t a t e ad e s f ã º u r a t ã conform curriculumului: • p r o f e s o r i ia us e s i z a tc ã actualul curriculum de l i m b aº il i t e r a t u r ar o m a n ãe s t e nu doar un document normativ, c iº ion o u ãv i z i u n ea s u p r ae d u c a þ i e i; • e s t ea c c e n t u a t ãt e n d i n þ ad eo r i e n t a r ea e d u c a þ ie ip r i ns t u d i e r e aa d e v ã r a t e l o rv a l o r in a þ i o n a l e ; • s es c h i m b ãm e n t a l i t a t e ap r o f e s o r i lo r ; • s a uî n t r e p r i ns m u l t em ã s u r ip e n t r up e r f ec þ i o n a r eaº ir e c i c l a r e ap r o f e s o r i l o r ; • s a um o d i f i c a t ,î nm a r em ã s u r ã ,t e h n i c i l ed el u c r ul ao r e l ed el i m b 㺠il i t e r a t u r ãr o m a n ã ,e l e v i in o º t r it r e c î n dd el a r e p r o d u c e r e at e x t e l o rl ap r o d u c e r e al o r ;

CURRICULUMUL DE LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ: O PROVOCARE LA INOVAÞIE

63

EX CATHEDRA

• curriculumul presupune (fapt ce s eº ir e a l i z e a z ã ) d e z v o l t a r e ag î n d i r i il o g i c eº iac e l e ia n a l i t i c e r a po r t a t el ad i f e r i t ef e n o m e n el i t e r a r e ; • curriculumul o f e r ãl i b e r t a t eî np l a n i f i c a r ea d e l u n g ãd u r a t ã ,d e c ip r o f e s o r u la r ep o s i b i l i t a t e as ã aleagã varianta optimã pentru clasa î nc a r e l u c r e a z ã .I m p o r t a n te s 㺠t i es ãof a c ã ! Ar fi prea devreme sã ne complacem în ideea cã s-a g ã s i tc e am a ir a þ i o n a l 㺠ii m p e c a b i l ãv a r i a n t ãd ea c t i v i t a t e l ad i s c i p l i n ã .M a ir ã m î nî n c ãm u l t em o m e n t ev u l n e r a b i l e , m u l t ep r o b l e m ec a r ec e ror e z o l v a r ec î tm a iu r g e n t ã .I a t ã u n e l ed i n t r ee l e : • n us î n td e l i m i t a te c l a rc o n þ i n u t u r i l eº io b i e c t i v e l e l ac l a s e l eu m a n i s t i ceº ir e a l e; • e s t eî n c ã l c a t ãc o n t i n u i t a t e aî no r g a n i z a r e am a t e r i e i d es t u d i ud i nc l a s aaI X ad eg i m n a z i uº ic e ad el i c e u ; • u r m ã r i n dm o s t r e l ed ee v a l u a r e ,s ec r e e a z ãi m p r e s i ac ã e l e v u ln ua r en e v o i es ãc i t e a s c ão p e r a ,c id o a rs ã

v e h i c u l e z et e r m i n o l o g i al i t e r a r ã ;e v a l u a r e ad o a rî n b a z at e s t e l o rn uî n t o t d e a u n aa r ee f e c t u ls c o n t a t :c e l c a r ea n a l i z e a z ãt e x t u l ,a b ã t î n d u s ed el ai t e m i it e s t u l u i , r i s c ãs ãf i e„ p e d e p s i t ” ,f i i n da p r e c i a tc uon o t ãm a i m i c ã ,i a rc e lc a r es eo r i e n t e a z ãm a ib i n eî nt e s t ,d a ra c i t i tn u m a iu nf r a g m e n t ,p o a t ed au nr e z u l t a t„ m a ib u n ” ; • l i p s e s cî n d r u m a r e l em e t o d i c el ad i s c i p l i n ã ,c ad e a l t f e l ,º im a n u a l e l ea t î td em u l ta º t e p t a t e; • î nc u r r i c u l u me s t ea t e s t a t ãos u p r a s o l i c i t a r ed e t e r m e n iº in o þ i u n it e o r e t i c en e o l o g i c e ,c uc a r en u oper e a z ãe f e c t i vn i c ip r o f e s o r u l ,n i c ie l e v i i . P o s i b i l ,n ut o þ is î n td ea c o r dc uc e l ee x p u s em a is u s . Î na c e a s t ão r d i n ed ei d e i ,c o n s i d e r ã mb i n e v e n i t ãi n i þ i er e a u n e id i s c u þ ii p ep a g i n i l ea c e s t e ir e v i s t e ,u n d es a rp u n e î nd e z b a t e r ep r o b l e m ai m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u il i c e a l l ad i s c i p l i n a Limba º il i t e r a t u r ar o m a n ã.
Tatiana PONOMARI

Manualul – autonomie ºi responsabilitate
– î º ip u n ed e s e o r iî n tr e b ã r iº ir e f l e c t ãa s u p r ar ã s punsului; – i ai n i þ i a t i v e. L i s t ae s t eî n s ãi n c o m p l e t ã. . . Am dori sã ne continuãm g î n d u la p e l î n dl am a n u a l , d e o a r e c ea n u m ee le s t em i j l o c u l p r i nc a r ep u t e mc o n t r i b u in e m i j l o c i tl af o r m a r e ac o p i l u l u i de care aminteam ma is u s .P r a c t i c an e ap e r m i ss ãf o l o s i m m a n u a l ed ea l t e r n a t i v ã ,f i i n dº ia c e a s t au na v a n t a j al r e f o r m e iî n v ã þ ã m î n t u l u i, d ea c e e aa mv r e as ãn er e f e r i ml a un manual care, d u p ãp ã r e r e an o a s t r ã,înglobeazã major i t a t e ac e r i n þ e l o rc u r r i c u l u m u l u i . Manualul de limbã francezã ( c l . X ) ,a u t o r iI u l i aA t a nasov, E m i l i aB u l g a cº iZ i n a i d aC i o b a n u , î n c e a r c ãs ã realizeze funcþia de formare, care vizeazã stimularea activitãþii individuale, independente ºi autonome a e l e v i l o r. C o n þ i n u t u ll u ie s t eb i n es t r u c t u r a t ,d el an o þ i u n i s i m p l es p r ec e l ec o m p l e x e( d ee x . ,s er e n s e i g n e rs u ru n e quantité, sur un nombre – donner une appréciation positive ou négative – argumenter – intervenir dans un d é b a t ) .E ls p r i j i n ãd e z v o l t a r e ag î n d i r i il o g i c e ,n us i m p l a memorizare ( e x p r i m e rl ap a s s i o n ,l ’ a d m i r a t i o n ,l ad o u t e , l ’ i n c e rt i t u d e ) .A l e g e r e at e m e l o raf o s te f e c t u a t ãî nf u n c þ i e d en e c e s i t ã þ i l eº is u b i e c t e l ed ei n t e r e sa l ep u b l i c u l u iv i z a t ( e l e v i id i nl i c e u ) .S ao p t a tp e n t r uc r e a r e aa c t i v i t ã þ i l o rs u b d i f e r i t ef o r m e ,î n c e r c î n dal ed aa s t f e lu ns e n sº io c o e r e n þ ã . Te x t e l es e l e c t a t el ep e r m i te l e v i l o rd ear e f l e c t a º id ead i s c u t aa s u p r am u l t i p l e l o rs u b i e c t e . Manualul poate s u s þ i n ea t î tp r o p r i u ls t i ld ep r e d a r e alp r o f e s o r u l u ic î tº ia b o r d a r e aº t i i n þ i f i c ãac u r r i c u l u m u l u i p r i no r g a n i z a r e ac o n þ i n u t u l u is ã u :

La începutul sec. X X I ,î n t r os o c i e t a t ed i r i j a t ãd e e c o n o m i ad ep i a þ 㺠is c u f u n d a t ãî n t r u nc o n f l i c td ev a l o r i , î n t r ol u m eu n d ep r o g r e s u lt e h n o l o g i ce s t ev e r t i g i n o s, a a v e aoa t i t u d i n ea c t i v ãf a þ ãd en o u t a t e ,af ic a p a b i ld ea c r i t i c a ,d eaa r g u m e n t aº id e ac o m u n i c an up a r es ãf i eu n l u x ,c i on e c e s i t a t ep e n t r uc e t ã þ e n i id em î i n e . Ad e z v o l t aa c e a s t ãa u t o n o m i eº ir e s p o n s a b i l i t a t ef a þ ã d et u r b u l e n þ e l ev i e þ i ic o n s t i t u i eop r o v o c a r e,i a rºc o a l a , c al o cd ei n s t r u i r e ,f o rm a r e ,s o c i a l i z a r eº ie d u c a þ i e,t r e b u i e s ã º ia s u m er o l u lc e lm a ii m p o r t a n tî na c e s tp r o c e s. P i a t r ad et e m e l i eac u r r i c u l u m u l u id e limba francezã e s t e, d ea s e m e n e a ,e l e v u la u t o n o mº ir e s p o n s a b i l . Cum s ã c a r a c t e r i z e z i un elev autonom ºi responsabil? Conc e p t u la u t o n o m i e ie s t ef o a r t ec o m p l e x ,s e n s u ll u ie v o l u î n dd e al u n g u li s t o r i e i .U n e l et r ã s ã t u r it o t u º ia p a ra s t ã z i d e s t u ld ec l a r. Un elev autonom ºi responsabil: – a l e g e ,i ad e c i z i i ; – a r es p i r i tc r i t i c ; – r e f l e c t e a z ãa s u p r as p i r i t u l u is ã up r a g m a t i c; – î º i o r g a n i z e a z ãd eu n u l s i n g u ra c t i v i t a t e ac o t i d i a n ã;

Iurie MELINTE

NEMULÞUMIREA… PRIMUL PAS SPRE PROGRES

64

EX CATHEDRA

• page d’ouverture; • i n t r o d u c t i o n ; • langue et communication; • a c t i v i t é s; • a t e l i e rd el e c t u r e ; • c i v i l i s a t i o n ; • orthographe; • b i l a n . Î nf i e c a r eu n i t a t es î n ti n t r o d u s en o ic o n c e p t e ,a d e c v a t eg r u p u l u id ev î r s t ã .L i m b a j u ll ep e r m i t ee l e v i l o rs ã î n þ e l e a g ãe x p l i c a þ i i l eº ic e r i n þ e l ea c t i v i t ã þ i l o r( Vacances, L af a m i l l e , L’ é c o l e , Les magasins). G l o s a r u le s t ep r e z e n t la fiecare compartiment, s e m n i f i c a þ i ac u v i n t e l o rf i i n d e x p u s ãî nr a p o r tc ut e ma s t u d i a t 㺠iî nc o n t e x t u la c e s t u i c a d r u .E v i t î n ds i s t e m a t i z a r e a ,r e d u n d a n þ as a ua l e g e r e a c u v i n t e l o rp u þ i n cunoscute, a c t i v i t ã þ i l ec eþ i nd ev o c a b u l a rs î n tc e n t r a t ep ef r a z 㺠it e x t .E l e v i iî º id a ur e p e d e s e a m ac ãf r a z ae s t ec ev am u l tm a ii m p o r t a n td e c î tc u v î n t u l , cã o temã nouã aduce unor cuvinte un nou sens. Din p ã c a t e,c u r r i c u l u m u ln ua r ec a p a c i t a t e ad eag e n e r aº ia e v a l u aof r a z ãî nr a p o r tc uc o n t e x t u l .P r o p u n î n d u s eo l i s t ãd ec u v i n t en o i ,e l e v u le s t ef o r þ a ts ãu t i l i z e z ev o c a b u l a ru lî n t r u ns e n sî n c ãn e c u n o s c u t .E lu r m e a z ãu nc a d r u c e r t ,r i g i d ,d a ru t i l .U n e l ea c t i v i t ã þ is eb a z e a z ãî np a r t i c u l a r p ec u n o º t i n þ ed ec u l t u rã,f ã r ãaþ i n ec o n td el e x i c u lt e m a t i c . C o m p o n e n t u l„ c i v i l i z a þ i e ”p r o p u n em a t e r i a lc ep r e z i n t ã d i f e r i t ec u l t u r ia l eF r a n c o f o n i e i .E lr ã s p u n d es o l i c i t ã r i l o r profesorilor de limbã francezã, care doresc documente a u t e n t i c ec ea r g u m e n t e a z ãv a r i e t a t e aa s p e c t e l o rl i m b i i f r a n c e z eî nl u m e .A c e s t et e x t ep e r m i ts e n s i b i l i z a r e al i c e e n i l o r º ip r o v o a c ãd i s c u þ i ic ep o r n e s cd el ac o m p a r a r e ar e a l i t ã þ i i s o c i o c u l t u r a l ec u p r i n s eî nm a n u a lc uc e aî nc a r et r ã i m .

S a r c i n i l ed eî n v ã þ a r es î n tc o n c o r d a n t ec un i v e l u ld e c u n o º t i n þ ea le l e v i l o r, s p o r i n d i n t e r e s u lº im o t i v a þ i a acestora, dezvol t î n da s t f e l abilitãþile de comunicare, d e p r i n d e r i l ed em u n c ãi n d e p e n d e n t 㺠ig î n d i r e ac r i t i c ã . F i e c a r eu ni t a t ec o n þ i n eu nm o d u ld ee v a l u a r e .A c e s t e e v a l u ã r il eo f e r ãe l e v i l o rº ip r o f e s o r u l u ip o s i b i l i t a t e as ã estimeze p r o g r e s u lº is ãr e v a d ãu n e l ea c t i v i t ã þ i ,d a rn u s î n td i f e r e n þ i a t eî nm ã s u r aî nc a r es ãp e r m i t ãn i v e lu r i d i f e r i t ede performanþã. Din experienþa noastrã de lucru cu acest manual propunem c î t e v a completãr i .A rf ib i n e v e n i t e : Ø t e x t ed i a l o g a t ep e n t r ui d e n t i f i c a r e ap a r t i c u l a r i t ã þ i l o rv o r b i r i id i r e c t e; Ø t e x t ep e n t r ua u d i e r el af i e c a r ec o m p a r t i m e n t( l a moment sînt n u m a iî nb i l a n þ ); Ø a c t i v i t ã þ ip e n t r ud e z v oltarea comprehensiunii o r a l el at e x t e l ee x i s t e n t e ; Ø e x e r c i þ i ic ea rc o n t r i b u il ac o r e c þ i as i s t e m i c ãa g r e º e l i l o rf o n e t i c e; Ø exemple de probe de evaluare asemãnãtoare celor d el an i v e ln a þ i o n a l; Ø a c t i v i t ã þ i c el e a ro f e r ie l e v i l o rp o s i b i l i t a t e ad e autoevaluare; Ø m e t o d ed ee v a l u a r eº ia u t o e v a l u a r ea l t e r n a t i v e. M a n u a l e l ep e n t r uc l .X ,X I ,X I Iv o rf ia p r e c i a t el aj u s t a l o rv a l o a r ea b i aa t u n c ic î n d vo rf iu t i l i z a t en o i l em a n u a l e p e n t r uc l . V-IX. Aceasta însã nu înseamnã cã trebuie sã a º t e p t ã mº is ãn ua c þ i o n ã m.Av em p o s i b i l i t a t e ad eaa d u n a i d e iº ip r o p u n e r ip e n t r uî m b u n ã t ã þ i r e am a n u a l e l o re x i s t e n t e ,c o n t r i b u i n dn e m i j l o c i tl af o r m a r e at i n e r eig e n e r a þ i i î ns p i r i t u lt i m p u l u i .

Curriculumul de liceu la disciplinele socioumane
Galina GAVRILIÞÃ Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

“ E s t en e c e s a rs ã iî n v ã þ ã mp ee l e v ic o m p o r t a m e n t e l e , m o d a l i t ã þ i l ed eag î n d iº iaa c þ i o n a , c a r ea uov a l o a r eî ns o c i e t a t e an o a s t r 㺠i a j u t ãi n d i v i d u ls ãd e v i n ãu na d e v ã r a tm e m b r ua le i ”. (Gilbert De Landscheere) E d u c a þ i ae s t eu np r o c e st e l e o l o g i c ,î no r i c em o m e n tf i i n d o r i e n t a t 㺠id i r i j a t ãd ea n u m i t ef i n a l i t ã þ ic a r ei n c l u dm o d e l u l , p r o t o t i p u ld ep e r s o n a l i t a t ec eu r m e a z ãaf if o r m a t .S u b i m p a c t u ld e z v o l t ã r i iº t i i n þ e iº it e h n i c i i ,l u m e ac o n t e m p o r a n ã cunoaºte profunde transformãri economice, sociale ºi s p i r i t u a l e ,f a p tp e n t r uc a r ei d e a l u le d u c a þ i o n a ln up o a t ef i p r i v i tc aop r o i e c þ i eau n u im o d e ls t a n d a r d ,i m p u sod a t ã p e n t r ut o t d e a u n a ,c i ,m a id e g r a b ã ,c aop r o i e c þ i eau n u im o d e l d i n a m i c ,s u p u sp e r m a n e n tm o d i f i c ã r i l o rº ir e s t r u c t u r ã r i l o r. C o n c e p u tp e n t r uol u m eî ns c h i m b a r e ,c u r r i c u l u m u ld el i c e u l ad i s c i p l i n e l es o c i o u m a n ev i n eî nî n t î m p i n a r e an o i l o r

e x i g e n þ ei m p u s ed ed e z v o l t a r e as o c i e t ã þ i ip r i v i n de x e r c i t a r e a u n e ip r o f e s i iº ii n t e g r a r e as o c i a l ã . D u p ãt r e ia n id ee x i s t e n þ ã ac u r r i c u l u m u l u i l i c e a l, p u t e ms i n t e t i z aa n u m i t eo p i n i i ,r e z u l t a t ea l es o n d a j e l o r. Î n c e r c ã ms ãa c c e n t u ã mp ã r þ i l ep o z i t i v eº in e g a t i v ea l e implementãrii, ale curriculumu l u i ,î ng e n e r e ,p e n t r u r e p r o i e c t a r e al u i .A s t f e l ,p r o f e s o r i ia um e n þ i o n a t : • c o r e s p u n d e r e ac e r i n þ e l o re d u c a þ i e im o d e r n e ,b a z a-

MANUALUL – AUTONOMIE ªI RESPONSABILITATE

65

EX CATHEDRA

t ep ev a l o r ip e r s o n a l e ,n a þ i o n a l eº ig e n e r a l u m a n e ; • f o r m u l a r e ao b i e c t i v e l o rî nb a z au n u im o d e lt a x o nomic, accentul punîndu-se pe abilitãþi, compet e n þ eº ia t i t u d i n i ; • corelarea obiectivelor generale cu cele de ref e r i n þ ã ; • c o n þ i n u t u r i l es î n tb i n es t r u c t u r a t e ,a c c e s i b i l e , f l e x i b i l eº ip o tf ir e c o n s t r u i t eî nf u n c þ i ed en e c e s i t ã þ i . To þ ip r o f e s o r i ic o n s i d e r ãb i n e v e n i t es u g e s t i il em e t o d o l o g i c eº id ee v a l u a r e ,p o s i b i l i t a t e ad eas e l e c t aº iau t i l i z a în predarea-învãþarea temei acele metode cu caracter i n t e r a c t i vc a r el ep e r m i ts ãf ie c r e a t i v i ,d eaa p l i c a î n e v a l u a r ei n s t r u m e n t en o ip e n t r uas eo r i e n t as p r ec o m p e t e n þ ef i n a l eº ia p r e c i e r e as u c c e s e l o r. D ef a p t ,a c t i v i t a t e ap e d a g o g i c ã( s e l e c t a r e ac o n þ i n u t u r i l o r,t e h n i c i l ed eî n v ã þ a r e ,m o d a l i t ã þ i l ed ee v a l u a r ee t c . ) t r e b u i es u b o r d o n a t ãf i n a l i t ã þ i l o r,a d i c ãr e z u l t a t e l o rp r o i e c t a t e , a n t i c i p a t ec o n º t i e n t ,s a ur e z u l t a t e l o rd e j ar e a l i z a t ep r i n i n t e r m e d i u la c t i v i t ã þ i l o re d u c a þ i o n a l ed e s f ã º u r a t e . Trei ani de implementare au demonstrat ºi existenþa u n o rd i f i c u l t ã þ i : – l i p s am a n u a l e l o rn o iî nb a z ac u r r i c u l u m u l u i ; – i n s u f i c i e n þ aa s i g u r ã r i id i d a c t i c e( h ã r þ i ,a t l a s e , g h i d u r i ,c r e s t o m a þ i ie t c . ) ; – l a c u n eî np r e g ã t i r e ac a d r e l o rd i d a c t i c e . U r m ã t o r i ip a º iî na c t i v i t a t e an o a s t r ãa rf i ,d ef a p t ,î n l ã t u r a r e a a c e s t o rd i f i c u l t ã þ i ,d a r. . .n ut o þ ip r o f e s o r i iî ip r o i e c t e a z ã( „ .. . a i n s t r u iî n s e a m n ãap l a n i f i c a ,ap r o i e c t a ,ao r g a n i z a ,ad i r i j a º iac o n t r o l a . . . ” ,I . C e r g h i t ) .M o n i t o r i z a r e ai m p l e m e n t ã r i i c u r r i c u l u m u l u iþ i n e a n u m ed ep r o i e c t a r e ac o n c r e t ã ,c a r es e e l a b o r e a z ãd ec o m u na c o r dc uc a t e d r ad eº t i i n þ es o c i o u m a n e , c ua d m i n i s t r a þ i ai n s t i t u þ i e i .R a c o r d a r e ao b i e c t i v e l o rd e r e f e r i n þ ãd el af i e c a r ed i s c i p l i n ãc uc e l eg e n e r a l et r e b u i es ã d u c ãs p r ef i n a l i t ã þ ic o m u n e– a c e s t ae s t eu r m ã t o r u lp a sî n r e p r o i e c t a r e ac u r r i c u l u m u l u id el i c e u–ac o n c o r d aa r i i l e d i s c i p l i n a r ea t î tp eo r i z o n t a l ãc î tº ip ev e r t i c a l ã .L u c r u ld a tv a f if ã c u tc a l i t a t i va t u n c ic î n dv o rf ia p l i c a t eº is t a n d a r d e l ee d u c a þ i o n a l ec a r e ,l am o m e n t ,s î n tp u s eî nd i s c u þ i ep u b l i c ã .S t a nd a r d e l ee d u c a þ i o n a l ev o ra s i g u r ac o n e x i u n e ai n v e r s ãd i n t r e c u r r i c u l u mº ie v a l u a r e . O altã problemã apãrutã la implementarea curriculumu l u ie s t e modalitatea nouã de o r g a n i z a r ea l e c þ i e i. S ac o n s t a t a t : – p r e d a r e aº iî n v ã þ a r e as er e d u cî n c ã ,p e n t r uu n i i ,l a e x p u n e r e ap r o f e s o r u l u iº iî n r e g i s t r a r e ad ec ã t r ee l e v i ac e l o rc o m u n i c a t e ;v e r b a l i s m u le x c e s i v, d a t o r a t f o l o s i r i ic up r e c ã d e r eam e t o d e l o re x p o z i t i v e ,î i d e t e r m i n ãp ee l e v is ãd e v i n ãp a s i v iº ii n d i f e r e n þ i ; – a b o r d a r e a d i f e r e n þ i a t ã,î nf u n c þ i ed ep a r t i c u l a r i t ã þ i l ei n d i v i d u a l e ,s er e a l i z e a z ãg r e u ; – d i r i j a r e aº ic o n t r o l u la c t i v i t ã þ i is î n td em u l t eo r i inadecvate, d a t o r i t ãu n u if e e d b a c ki n s u f i c i e n t ; – u t ilizînd o metodologie rigidã, favorizãm formal i s m u lº iî m p i e d i c ã mm a n i f e s t a r e ac r e a t i v i t ã þ i i.

P e n t r u ao p t i m i z al e c þ i as ep r o p u n e : 1 . Acordarea unui grad mai mare de autonomie e l e v i l o r, c a d r u l u id i d a c t i cr e v e n i n d u ir o l u ld ea î n d r u m aa c t i v i t a t e al o ri n d e p e n d e n t ã . 2 . Org a n i z a r e ai n f o r m a þ i i l o rc o n f o r mc e r i n þ e l o re l e v i l o r. 3 . S t i m u l a r e am o t i v a þ i e ip e n t r uî n v ã þa r e . 4 . A n t r e n a r e at u t u r o re l e v i l o rl ar e a l i z a r e as a r c i n i l o r d eî n v ã þ a r ec a r es ãl es o l i c i t ee f o r td ec u n o a º t e r e / g î n d i r e ,i m a g i n a þ i e ,c r e a t i v i t a t ee t c . 5 . Crearea unor momente propice a f i r m ã r i ip o t e n þ i a l u l u ic o g n i t i v, d e p r i n d e r i l o ri n t e l e c t u a l e . 6 . R a þ i o n a l i z a r e at i m p u l u id i s p o n i b i l ,a s t f e lî n c î t a c c e n t u ls ãp o a t ãf id e p l a s a td ep em u n c ad ea c a s ã p em u n c aî nc l a s ã . 7 . I n s t i t u i r e au n u ic l i m a tf a v o r a b i lm a n i f e s t ã r i ia t i t u d i n i l o rp o z i t i v ea l ee l e v i l o r. Op r o b l e m ãa c t u a l ãe s t eº ic e aac a l i t ã þ i iî n v ã þ ã m î n t u l u i s o c i o u m a n .Î na c e s tc o n t e x t ,u nr o li m p o r t a n tî ir e v i n e e v a l u ã r i i ,c a r et r e b u i ec o n c e p u t ãn un u m a ic au nc o n t r o l a lc u n o º t i n þ e l o rs a uc am i j l o cd em ã s u r a r eo b i e c t i v ã ,c iº i c aoc a l ed ep e r f e c þ i o n a r e ,c ep r e s u p u n eos t r a t e g i eg l o b a l ã af o r m ã r i i .S c o p u ln ue s t ed o a rd eae v i d e n þ i ac o m p e t e n þ e l e e l e v i l o rl au nm o m e n td a t ,c iº id eal u a ,p o r n i n dd el ac e l e c o n s t a t a t e ,d e c i z i id ec o r e c t a r e ,r e g l a r eº iî m b u n ã t ã þ i r ea a c t i v i t ã þ i id ep r e d a r eº iî n v ã þ a r e .P r i ni n t e r m e d i u le v a l u ã r i i s er e a l i z e a z ãu nf e e d b a c ke f i c i e n tc e ip e r m i t ep r o f e s o r u l u i s ã º ir e a j u s t e z ep r e d a r e a ,i a re l e v i l o r–p r o c e d u r i l ed e î n v ã þ a r e .Î n t r oa s t f e ld ep e r s p e c t i v ã ,s t r a t e g i i l ed ee v a l u a r en ea p a rc as t r a t e g i id er e a d a p t a r eº id ee v i t a r eau n o r p o s i b i l ep i e d i c iî nc a l e ac o m u n i c ã r i ip r o f e s o r e l e v. I m p l e m e n t a r e ac u r r i c u l u m u l u il aº t i i n þ e l es o c i o u m a n e ar e c l a m a tp e r f e c þ i o n a r e aº ia u t o p e r f e c þ i o n a r e ac a d r e l o r d i d a c t i c e ,ar i d i c a tl au nn o un i v e lr e l a þ i as o c i e t a t e º c o a l ã f a m i l i e .C ut o a t ea c e s t e a ,c o n s t a t ã mu nº i rd eb l o c a j ea l e i m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u il aº t i i n þ e l es o c i o u m a n e : – e s t ee l o c v e n t ãi n c o e r e n þ aî n t r eo b i e c t i v eº im e t o d o l o g i aa p l i c a t ã ,î n t r eo b i e c t i v e l ed ep r e d a r eº i c e l ed ee v a l u a r e ,c e e ac es o l i c i t ã p u n e r e aî n a p l i c a r eau n u is i s t e me f i c i e n td ee v a l u a r e ; – l an i v el u lu t i l i z ã r i it e h n o l o g i i l o rd i d a c t i c en us e v a l o r i f i c ãp l e n a re c h i l i b r a r e aa s p e c t e l o ri n f o r m a þ i o n a lº if o r m a t i v ; – n us er e a l i z e a z ãa d e c v a to b i e c t i v e l ea t i t u d i n a l e d i nm o t i v u ln e c u n o a º t e r i it e h n o l o g i i l o rd i d a c t i c e a x a t ep ec o p i l ;

CURRICULUMUL DE LICEU LA DISCIPLINELE SOCIOUMANE

66

EX CATHEDRA

– l i p s af l ex i b i l i t ã þ i id i np a r t e au n o rp r o f e s o r ic u vechime în muncã; – remunerarea n e c o r e s p u n z ã t o a r eº il at i m p as a l a r i a þ i l o rd i nî n v ã þ ã m î n t. C o n c l u z i ig e n e r a l e : • S a micºorat volumul informaþional al manual e l o rº c o l a r e ,c r e î n dc o n d i þ i ip e n t r ua p l i c a r e a meto d e l o rf o r m a t i v e

• S ar e d u s numãrul de activitãþi reproductive, încercînd sã se stabileascã un echilibru între reproductiv-productiv-creativ • S eu t i l i z e a z ãt o tm a im u l tm e t o d ea c t i v ed eî n v ã þ a r e • S er e s i m t es c h i m b a r e am e n t a l i t ã þ i ip r o f e s o r i l o rp r i n m o d i f i c a r e aa c c e n t e l o rd ep ec o n þ i n u tp ec o m p o r tamentul manifestat de elev.

Curriculumul Naþional ºi manualele de istorie: realizãri ºi perspective
Sergiu MUSTEAÞÃ

Studiu de caz: ciclul liceal Istoria Românilor (cl. X-XII)
C us i g u r a n þ ã ,ob o g a t ãe x p e r i e n þ ãl aa c e s tc a p i t o loa r e I n s t i t u t u l Georg Eckert din Braunschweig, Germania, c o l a b o r a t o r i ic ã r u i as î n td i s p u º is ãs u s þ i n ãs p e c i a l i º t i id i n Republica Moldova în elaborarea unui concept de analizã am a n u a l e l o rº c o l a r ed ei s t o r i e ,b a z a tp eot r a t a r eº t i i n þ i f i c ã ,a n a l i t i c o c o m p a r a t i v ã . Intenþionãm sã efectuãm în acest articol o primã a n a l i z ãc o m p a r a t i v ãam a n u a l e l o rd eI s t o r i eaR o m â n i l o r d i nc a d r u lc i c l u l u il i c e a l( c l .X X I I ) ,p u b l i c a t ep ep a r c u r s u l u l t i m u l u ia nd es t u d i iº iî nb a z ac ã r o r aa uf o s te l a b o r a t e t e s t e l ep e n t r ue x a m e n u ld eb a c a l a u r e a t . Faptul cã am fost membru al comisiei1 d es e l e c t a r e a ofertelor de manuale de Istorie a Românilor p e n t r u cl. X-XII º ia mp a r t i c i p a t ,p ep a r c u r s u lu l t i m e l o rp a t r u l u n i ,l au nº i rd eî n t î l n i r ic up r o f e s o r i id ei s t o r i ed i nj u d e þ e l e Soroca, Bãlþi, Orhei, Tighina, ne permite sã facem o a p r e c i e r ea r e s p e c t i v e l o rm a n u a l e . În continuare vom prezenta unele momente preliminare, mai mult cu caracter tehnico-practic, asupra m a n u a l e l o re d i t a t eî nb a z ac u r r i c u l u m u l u i2 º iu n e l eo b s e r v a þ i ip a r v e n i t ed i np a r t e ap r o f e s o r i l o rd ei s t o r i ed i n r e p u b l i c ã . Textele manualelor corespund conþinuturilor recomandate de curriculum, precum ºi volumului de ore
O r d i nn r. 0 6d i n0 9 . 0 1 . 2 0 0 1a lM i n i s t r u l u iE d u c a þ i e iº i ª t i i n þ e ia lR e p u b l i c i iM o l d o v ap r i v i n dc o n s t i t u i r e aC o m i s i i l o rd ee v a l u a r eao f e r t e l o rî nc a d r u l Concursului manua l e l o rp e n t r uî n v ã þ ã m î n t u ll i c e a l. 2 Istoria Românilor, C u rriculum Naþional, Programe p e n t r uî n v ã þ ã m î n t u ll i c e a l ,ª t i i n þ es o c i o u m a n e, C h i º i n ã u , 1 9 9 9 ,p .1 3 4 5 ; I s t o r i aR o m â n i l o rº iI s t o r i aU n i v e r s a l ã , Curriculum Naþional, Ghid metodologic de implementare p e n t r uî n v ã þ ã m î n t u ll i c e a l ,ª t i i n þ es o c i o u m a n e ,C h i º i n ã u , 2 0 0 0 ,p .7 4 4 .
1

M a n u a l u lº c o l a rr e p r e z i n t ãor e a l i t a t ep el a r gd i s c u t a t ã în societatea contemporanã, deoarece este un element i n d i s p e n s a b i lî nc a d r u lp r o c e s u l u id ei n s t r u i r eº ie d u c a þ i e , a c c e p t a tî nt o a t ei n s t i t u þ i i l ed eî n v ã þ ã m î n tp r e u n i v e r s i t a r. M e n i r e al u ie s t es ãr ã s p u n d ãc e r i n þ e l o rd eb a z ãa l ep r oc e s u l u id ep r e d a r e î n v ã þ a r e .A s t f e l ,p e n t r uom a ib u n ã p e r c e p e r eam a n u a l e l o re s t en e v o i ed eoc o o p e r a r eî n t r e a u t o r i ,e d i t o r iº ib e n e f i c i a r i( e l e v i ,p r o f e s o r iº ip ã r i n þ i ) ,î n t r u c î t c o n þ i n u t u l ,v o l u m u lº if o r m aa c e s t o r at r e b u i es ãþ i n ãc o n t d er e a l i t a t e aº ip o s i b i l i t ã þ i l es o c i e t ã þ i ic o n t e m p o r a n e . M a n u a l u ld ei s t o r i et r e b u i es ãf i eos u r s ãi n f o r m a t i v ã , d a rº id ea n a l i z ã ,s ãc o n þ i n ãod i v e r s i t a t el a r g ãd ei z v o a r e i s t o r i c eî n s o þ i t ed es a r c i n id i d a c t i c e ,s ãc o n s t i t u i eu n g e n e r a t o rd em e d i t a þ i eº is ãc o n t r i b u i er e a ll ae d u c a r e aº i f o r m a r e ae l e v i l o r. Î na n u l2 0 0 2 ,p r a c t i caf i n a l i z a te t a p ad ee l a b o r a r eº i e d i t a r e ,î nb a z aC u r r i c u l u m u l u iN a þ i o n a l ,ap r i m e ig e n e r a þ i i d em a n u a l eº c o l a r ea u t o h t o n ed ei s t o r i ep e n t r ut o a t et r e p t e l e : p r i m a r( c l .I V ) ,g i m n a z i a l( c l .V I X )º il i c e a l( c l .X X I I ) . Î nv e d e r e as t a b i l i r i ip ã r þ i l o rp o z i t i v eº in e g a t i v e , c o n s i d e r ã mn e c e s a r ãi n i þ i e r e au n u ip r o c e sd ee v a l u a r eº i a n a l i z ãc o m p l e x ãa t î taC u r r i c u l u m u l u iN a þ i o n a lc î tº ia m a n u a l e l o rº c o l a r ed ei s t o r i e .A c e a s t ãa c þ i u n ea rd u c el a c o n t u r a r e au n o rr e c o m a n d ã r iu t i l ep e n t r ue d i þ i i l eu l t e r i o a r ea l em a n u a l e l o rº iî m b u n ã t ã þ i r e ac u r r i c u l u m u l u i . A n a l i z aî n s ãt r e b u i es ãp o r n e a s c ãd el aa n u m i t ep r i n c i p i i , c r i t e r i i ,m e t o d eº it e h n i c i–u nd o m e n i ud e o c a m d a t ãp u þ i n explorat în Republica Moldova. P r a c t i c ai n t e r n a þ i o n a l ã ,î ns p e c i a lc e ae u r o p e a n ã ,n e d e m o n s t r e a z ãi m p o r t a n þ au n o ra s e m e n e as t u d i ia n a l i t i c e .

CURRICULUMUL DE LICEU LA DISCIPLINELE SOCIOUMANE

67

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

p l a n i f i c a ta t î tp e n t r up r o f i l u lr e a lc î tº ip e n t r uc e lu m a n i s t i c .D ea s e m e n e a ,p î n ãaf ia p r o b a t es p r ee d i t a r e ,e l e au trecut douã etape de analizã ºi recenzare, membrii c o m i s i e is u g e r î n de d i t u r i l o rº ia u t o r i l o ru nº i rd er e c o m a n d ã r i ,c a r ea uc o n t r i b u i tl ar i d i c a r e ac a l i t ã þ i il o r. U n e o r i ,p e n t r uae v a l u aº iar e c o m a n d aî m b u n ã t ã þ i r e a c a l i t ã þ i ic o n þ i n u t u l u im a n u a l e l o re s t en e c e s a r ãoc r i t i c ã p e r t i n e n t ã ,d a roa n a l i z ãm a id e t a l i a t ãp o a t ef ie f e c t u a t ã n u m a id u p ãc ea c e s t e a v o rf ii m p l e m e n t a t eî nº c o a l ãt i m p d e ,c e lp u þ i n ,u na ns a ud o i .
CLASA A X-A

Conform prevederilor concursului, din numãrul total d eo f e r t ea uf o s ts e l e c t a t ed o a rd o u ãm a n u a l e ,c o n s i d e r a t e af id ea l t e r n a t i v 㺠ir e c o m a n d a t ed eM i n i s t e r u lÎ n v ã þ ã m î n t u l u ic am a n u a l ed eb a z ãl ao b i e c t u lI s t o r i aR o m â n i l o r p e n t r uc l a s aaX a .E x i s t e n þ aa c e s t o rm a n u a l ed ea l t e r n a t i v ãe s t eb i n e v e n i t ã ,d e o a r e c ep r o f e s o r i ia up o s i b i l i t a t e aº il i b e r t a t e ad eaa l e g es a ud eal ef o l o s ip ea m b e l e î np a r a l e l . Te x t u le s t ep r e z e n t a tî n t r of o r m ãl e j e r ã ,u t i l i z î n d u s e u nl i m b a jd es p e c i a l i t a t ea c c e s i b i l ,c ec o r e s p u n d en i v e l u l u id ep r e g ã t i r eº ip a r t i c u l a r i t ã þ i l o rd ev î r s t ãa l ee l e v i l o r. P e n t r up r o f i l u lu m a n i s t i c ,a m b e l em a n u a l ei n c l u dl e c þ i i d es i n t e z ã ,m e n þ i o n a t eî nc u r r i c u l u mc ua s t e r i s c ,i n f o r m a þ i is u p l i m e n t a r e ,d o c u m e n t e ,s a r c i n id i d a c t i c eº it e m e s p e c i a l ed ea u t o e v a l u a r em e n i t es t u d i e r i im a ia p r o f u n d a t e aa c e s t e id i s c i p l i n e . I .I s t o r i aR o m â n i l o r. E p o c a Ve c h eº iM e d i e v a l ã , Demir Dragnev, G h e o rg h eP o s t i c ã ,E d i t u r aC i v i t a s ,C h i º i n ã u ,2 0 0 1 .3 Te m e l es î n tp r e z e n t a t eî n t r of o r m ãg e n e r a l i z a t o a r eº i p r o b l e m a t i z a t ã ,î nc o n t e x t u li s t o r i e iu n i v e r s a l e ,a la d e v ã r u l u ii s t o r i cº ir e s p e c t u l u if a þ ãd ev a l o r i l en a þ i o n a l e . A u t o r i ie x p u nd i v e r s eo p i n i ii s t o r i o g r a f i c eî np r o b l e m e l e d i s c u t a b i l e ,c e e ac el eo f e r ãe l e v i l o rp o s i b i l i t a t e as ãc un o a sc ãm a ib i n es u b i e c t e l eº is ã º ie x p u n ãp r o p r i aa t i t u d i n ef a þ ã d ea c e s t e a .M a t e r i a l u ld eb a z ãe s t eo r g a n i ci n t e g r a tc uc e l documentar, c ui m a g i n i l e ,c r o n o l o g i aº iv o c a b u l a r u l ,i a r h ã r þ i l es î n tr e u º i ta m p l a s a t el aî n c e p u t u lt e m e l o r. A u t o r i ia uu r m ã r i te x p u n e r e al o g i c ãat e m e l o r( r e i e º i n d d i nc e r i n þ e l ec u r r i c u l a r e ) ,f i e c a r ed i n t r ea c e s t e af i i n d î m p ã r þ i t ãî ns u b i e c t ec eu r m ã r e s cd e s c r i e r e ae v o l u t i v ãa fenomenelor, f a p tc ea j u t ãe l e v i iº ip r o f e s o r i is ãî n þ e l e a g ã d i v e r s i t a t e aº ip a r t i c u l a r i t ã þ i l ee v e n i m e n t e l o rº ip r o c e s e l o r i s t o r i c ed i np e r i o a d aa n t i c 㺠im e d i e v a l ã . Te x t u ld eb a z ãe s t ec o m p l e t a tc uu nb o g a tm a t e r i a l i l u s t r a t i v, f i i n dî n s o þ i td eh ã r þ i ,d o c u m e n t e ,t a b e l e ,p o r t r e t e a l ep e r s o n a l i t ã þ i l o rc e l e b r e ,s t u d i id ec a ze t c .º ic o n s t i 3

Manualul de Istorie a Românilor pentru clasa a Xa (Dragnev, P o s t i c ã )e s t eu n u ld e o s e b i t ,f o a r t eb i n es t r u c t u r a t , c l a rº ia c c e s i b i lt u t u r o r ,t e x t e l ed el e c þ i ef i i n dî n s o þ i t ed e s c h e m e ,h ã r þ i ,p u n c t ed er e p e r ,c r o n o l o g i e ,s u r s eb i b l i o g r a f i c ee t c . ;t e m a Etnogeneza Românilor e s t ee x p u s ãî n t r of o r m ãd ee x c e p þ i e ;u n i c as u g e s t i e–î np e r s p e c t i v ãa c e s t manual sã fie executat color (Gh. Donos, Soroca).

tuind un supliment extrem de necesar pentru însuºirea subiectelor discutate. În comparaþie cu alte manuale, a u t o r i ia ua c t u a l i z a th ã r þ i l ea r h e o l o g i c eº ia up r e z e n t a t d i v e r s em a t e r i a l ea r h e o l o g i c e ,u n e l ed i n t r ee l ei n e d i t e p e n t r ua u d i t o r i u lº c o l a r. Din recomandãrile noastre ºi ale profesorilor de i s t o r i er ã m î naf ia c t u a l ep e n t r ua c e s tm a n u a lu r m ã t o a r e l e momente: • d i v e r s i f i c a r e at e m a t i c i iº ic o n þ i n u t u l u il e c þ i i l o rd e s i n t e z ã ; • p e n t r uom a ib u n ãi n f o r m a r e ,î nc a z u lu t i l i z ã r i i e x t r a s e l o r, e s t en e c e s a rs ãf i ei n d i c a t en u m e l e a u t o r i l o r,l u c r a r e a ,a n u lº il o c u le d i t ã r i i ; • s t u d i i l ed ec a zs ec e raf im a id e t a l i a t eº id e s f ã º u r a t e ,i a rî n t r e b ã r i l e–m u l tm a ie t e r o g e n e ; • p o r t r e t e l ep e r s o n a l i t ã þ i l o ri s t o r i c eu r m e a z ãs ãf i e î n s o þ i t ed es c u r t ed a t eb i o g r a f i c e ; • l ac o m p a r t i m e n t u lM i g r a t o r i im e d i e v a l iº ii m p a c tul lor asupra românilor s ãs ea t r a g ãoa t e n þ i e m a im a r ei m p a c t u l u im i g r a t o r i l o ra s u p r ac u l t u r i i m a t e r i a l eaa u t o h t o n i l o r, a s p e c tp r e z e n t a ts u c c i n t º ii n c o m p l e t . I I .I s t o r i aR o m â n i l o r. Epoca Anticã ºi cea Medieval ã , Pavel Parasca, Ion Negrei, Gheorghe Gonþa, Galina G a v r i l i þ ã ,M a i aD o b z e u ,E d i t u r aª t i i n þ a ,C h i º i n ã u , 2 0 0 2 . A u t o r i ia ur e u º i ts ãr e a l i z e z ep a r t e am e t o d i c ãp e n t r u t e s t a r e ac u n o º t i n þ e l o rº ic a p a c i t ã þ i id el u c r uae l e v i l o r, l a s f î r º i t u lf i e c ã r u ic a p i t o lf i i n di n c l u s el e c þ i id es i n t e z 㺠i evaluare cu diferiþi itemi. La finele manualului este p r e v ã z u t ãoe v a l u a r ef i n a l ã . Te x t u ll e c þ i i l o rd eb a z ãe s t eu r m a td ep ã r þ ic o m p l e m e n t a r e :e v o c a r e at e m e i ,d i c þ i o n a r,i z v o a r ei s t o r i c e ,h ã r þ i , i m a g i n i ,i n f o r m a þ i is u p l i m e n t a r e–a s t f e lo f e r i n d u l ee l e v i l o r p o s i b i l i t a t e as ãa n a l i z e z ec r i t i ca n u m i t em o m e n t eº ie v e n i m e n t ei s t o r i c eº is ã º ie x p u n ãp r o p r i ao p i n i e .S a r c i n i l e d i d a c t i c ea uu ng r a dd i f e r i td ec o m p l e x i t a t eº is î n tp r e z e n t e a t î tî nc a d r u lt e x t u l u id eb a z ãc î tº il af i n e l et e m e i . D i nr e c o m a n d ã r i l ec o m i s i e iº i a l ep r o f e s o r i l o rd e i s t o r i er ã m î naf ia c t u a l ep e n t r ua c e s tm a n u a lu r m ã t o a r e l e : • e x p l i c a r e an o þ i u n i l o rd ep r e i s t o r i eº ip r o t o i s t o r i e; • i n c l u d e r e ap eh a r t ad el ap a g .8ad e n u m i r i l o r a º e z ã r i l o rd i nc a d r u lc u l t u r i l o rp r e i s t o r i c e( n ud o a r i d e n t i f i c a r e al o rp r i ns i m b o l u r i ) ; • c o m p l e t a r e ah ã r þ i id el ap a g .1 6c ua º e z ã r ig e t o d a c ed i ns p a þ i u lp r u t o n i s t r e a n ,c u ma rf i :R u d i , S a h a r n a ,B u t u c e n i ,H a n s c a ,C a r t a l( O r l o v c a )e t c . ; • c o m p l e t a r e ah ã r þ i id el ap a g .3 0c ua º e z ã r ic u n o s cute din aceastã perioadã din spaþiul pruton i s t r e a n :B u d e º t i ,B ã l þ a t a ,R u s e n i ,D ã n c e n i ,H a n sca, Pohorniceni, Lucaºeuca, Butuceni etc.; t o t o d a t ãe x c l u d e r e ad e n u m i r i id eL i p n i cº ii n t r o ducerea celei de Va l u ll u i Tr a i a nd eS u sº ia a º e z ã r i ir o m a n ed el aC a r t a l( O r l o v c a ) .

CURRICULUMUL NAÞIONAL ªI MANUALELE DE ISTORIE: REALIZÃRI ªI PERSPECTIVE

68

EX CATHEDRA

CLASA A XI-A

C o n f o r mc o n d i þ i i l o rc o n c u r s u l u i ,d i nn u m ã r u lt o t a ld e o f e r t ea uf o s ts e l e c t a t ed o a rd o u ãm a n u a l e ,c o n s i d e r a t e af id ea l t e r n a t i v 㺠ir e c o m a n d a t ed eM i n i s t e r u lÎ n v ã þ ã m î n t u l u ic am a n u a l ed eb a z ãl ao b i e c t u l Istoria Român i l o rp e n t r uc l a s aaX I a4. I. Istoria Românilor. Epoca Modernã,Nicolae Chicuº, Nicolae Cibotaru, Gheorghe Gonþa, Ion Negrei, E d i t u r aª t i i n þ a ,C h i º i n ã u ,2 0 0 1 . Coroborînd conþinutul manualului cu prevederile c u r r i c u l u m u l u iº ir e c o m a n d ã r i l ec o m i s i e i ,p u t e mc o n c l u z i o n ac ãa u t o r i iº ie d i t u r aa uþ i n u tc o n td ea c e s t e a . Te x t u l e s t ep r e z e n t a tr e l a t i vb i n ed i np u n c td ev e d e r ec o n c e p t u a l .M a t e r i a l u li l u s t r a t i ve s t ev a r i a tº i ,î nm a r ep a r t e ,b i n e s t r u c t u r a t ,c o m p l e t î n dt e x t u ld eb a z ã . S u g e s t i i: – î np e r s p e c t i v ã ,a u t o r i ia rt r e b u is ãi aî nc o n s i d e r a þ i e f a p t u lc ãe l e v i ic l .X Ia uu np o t e n þ i a lm u l tm a i a v a n s a td e c î tc e id i nc l .V I I V I I Iº i ,r e s p e c t i v,a t î t p o s i b i l i t ã þ i l ec î tº ic e r i n þ e l et r e b u i es ãf i el au nn i v e l m u l tm a ia v a n s a t .D ea c e e as u g e r ã m ,p e n t r ue d i þ i a u r m ã t o a r e ,i n c l u d e r e aî np a r t e aî n t î iau n o rs u b i e c t e c ea rp r e z e n t aoa n a l i z ãi s t o r i o g r a f i c ãap r i n c i p a l e l o r p r o b l e m eº ip u b l i c a þ i ia l ep e r i o a d e id a t e ,p r e c u mº i s u r s ed es t u d i e r eaa c e s t e i a5. C ua t î tm a im u l t ,î n m a n u a ll i p s e s cn u m eº il u c r ã r ii m p o r t a n t ed i ne p o c a modernã – Kogãlniceanu, Alecsandri etc. sau n u m eº il u c r ã r id i np e r i o a d ac o n t e m p o r a n ã ,c u ma r f ii s t o r i c i im o d e r n i º t ii e º e n ie t c . • s t u d i i l ed ec a zs ec e raf im a id e t a l i a t eº id e s f ã º u r a t e ,c ud a t ei s t o r i c em a ib o g a t eº ie x a c t e ; • p r o p u n e mi n t r o d u c e r e al af i e c a r et e m ãac o m p a r t i mentelor D i c þ i o n a ri s t o r i cº i Cronologie. II. Istoria Românilor. Epoca Modernã, Demir Dragnev, I o n Va r t a ,E d i t u r aC i v i t a s ,C h i º i n ã u ,2 0 0 1 . A c e s tm a n u a lap a r t i c i p a tl ac o n c u r s u lp e n t r um a n u a l e l e d i nc i c l u ll i c e a l ,o r g a n i z a td ec ã t r eM i n i s t e r u lÎ n v ã þ ã m î n t u l u i
4 C î º t i g ã t o a r ea l ec o n c u r s u l u is î n t : . I Istoria Românilor. Epoca Modernã,Nicolae Chicuº, Nicolae Cibotaru, Gheorghe Gonþa, Ion Negrei, ªtiinþa, C h i º i n ã u , 2001; C e ad e ad o u ão f e r t ãs e l e c t a t ãd ec o m i s i eaf o s tp r o p u s ãd e E d i t u r aC a r t d i d a c t ,î n s ãp î n ãî np r e z e n tv a r i a n t af i n a l ãn u af o s tp r e z e n t a t ãp e n t r ur e c e n z i e .Î n t r et i m p ,o f e r t ae d i t u r i i C i v i t a s ,r e s p i n s ãi n i þ i a ld ec o m i s i e ,d a rr e c o m a n d a t ãaf id e a l t e r n a t i v ã ,af o s tf i n a l i z a t 㺠ip u b l i c a t ã ,c a r ep r a c t i co f e r ã acea alternativã de rînd cu manualul recomandat de Minis t e r u lÎ n v ã þ ã m î n t u l u i . 5 S p r ee x e m p l u ,c o l e c þ i i l ed ed o c u m e n t eº ii z v o a r ed i ne p o c i moderne: Cornelia Bodea, 1 8 4 8l ar o m â n i ;Oi s t o r i eî nd a t e º im ã rt u r i i ,B u c u r e º t i ,1 9 8 2 ;I o n Va r t a ,R e v o l u þ i ad el a1 8 4 8 în Þãrile Române.Documente inedite din arhivele ruseºti, C h i º i n ã u ,1 9 9 8 ; Documente privind unire ap r i n c i p a t e l o r, Bucureºti, 1963; Diplomaþia europeanã ºi miºcarea memorandistã 1892-1896, B u c u r e º t i ,1 9 9 5e t c .

a lR e p u b l i c i iM o l d o v aî na n u l2 0 0 1 ,î n s ãn uaa c u m u l a t numãrul necesar de puncte pentru a fi recomandat spre p u b l i c a r e ,s u g e s t i af i n a l ãac o m i s i e if i i n dd ea lî m b u n ã t ã þ i º ia le d i t ac aov a r i a n t ãd ea l t e r n a t i v ãi n d e p e n d e n t ã .A s t f e l , a u t o r i ia uþ i n u tc o n t ,î nm a r ep a r t e ,d eo b s e r v a þ i i l ef ã c u t e , p r e z e n t î n dov a r i a n t ãf i n a l ãc ec o r e s p u n d ec o n þ i n u t u l u i recomandat de curriculum, precum ºi numãrului de ore p l a n i f i c a ta t î tp e n t r up r o f i l u lr e a lc î tº ip e n t r uc e lu m a n i s t i c , e l a b o r î n du nc o n c e p tr e u º i td er e p a r t i z a r er a þ i o n a l ãa s u b i e c t e l o rp ep a r a g r a f e ,i n s e r î n dl e c þ i id es i n t e z ã ,s t u d i id e c a zº ia p a r a t u lm e t o d i cc o r e s p u n z ã t o r. M a n u a l u li n c l u d eî np a r t e aî n t î i ,d u p ãc u mp r e v e d eº i C u r r i c u l u m u lN a þ i o n a l ,s u b i e c t ei m p o r t a n t ep e n t r ut r a t a r e a º iî n þ e l e g e r e ac o r e c t ãap e r i o a d e i : Societatea româneascã între medieval ºi modern (mijlocul sec. XVII-mijlocul s e c .X V I I I ),Geneza societãþii româneºti moderne e t c . To t o d a t ã ,a u t o r i ia ui n t r o d u sº ic r o n o l o g i ap e r i o a d e i–o p r o b l e m ãa c t u a l ãac e r c e t ã r i ii s t o r i c e ,n e î n t î l n i t ãî na l t e m a n u a l e ,d a rn e c e s a r 㺠ib i n e v e n i t ãp e n t r ue l e v i ic l .X I . Te x t u le s t ee x p u sî n t r u nl i m b a ja c c e s i b i l ,c ec o r e s p u n d e n i v e l u l u id ep r e g ã t i r ea ll i c e e n i l o rd i nc l .X I .U n e l et e m e , i n s u f i c i e n tc e r c e t a t eî nl i t e r a t u r ad es p e c i a l i t a t e ,a uf o s t p r e z e n t a t eî nb a z ai z v o a r e l o ri s t o r i c e ,c u ma rf i :a s p e c t ed i n i s t o r i ar a i a l e l o rt u r c e º t iº iaT r a n s n i s t r i e i ,aP r i n c i p a t e l o rî n p e r i o a d ar ã z b o a i e l o rr u s o t u r c e ,p r e c u mº im o m e n t ep r i v i n d c u l t u r a ,a r t aº is p i r i t u a l i t a t e ar o m â n i l o rd i ne p o c am o d e r n ã . A u t o r i in ui m p u np r o p r i i l ep u n c t ed ev e d e r ea s u p r a u n o rp r o b l e m ei s t o r i o g r a f i c e ,c il ep e r m i te l e v i l o rs ã s e l e c t e z ea c e l eo p i n i ic a r el is ep a rm a ib i n ea r g u m e n t a t e . Î na c e s ts c o p ,a uf o s te x p u s eº id i v e r s ev i z i u n ic o n t r o v e r s a t e ,p e n t r uc ae l e v i is ãp o a t ãc o m e n t av a r i a n t aa l e a s ã . Or e a l i z a r er e u º i t ãaa u t o r i l o re s t eu t i l i z a r e am e t o d e i c o m p a r a t i v eî np r e z e n t a r e ai s t o r i e in a þ i o n a l ed i ne p o c a m o d e r n ã .E v e n i m e n t e l es î n tr e l e v a t ed ep ep o z i þ i ig e n e r a l umane, ceea ce permite conceperea Istoriei Românilor c aop a r t ec o m p o n e n t ãai s t o r i e ie u r o p e n eº iu n i v e r s a l e . C o n þ i n u t u lt e m e l o re s t eî m b i n a tc ui n f o r m a þ i is u p l i m e n t a r e :d o c u m e n t e ,b i o g r a f i i ,i m a g i n i ,o p i n i i ,v o c a b u l a r. M a t e r i a l u li l u s t r a t i ve s t ed i v e r s ,a v î n dov a l o a r ec o g n i t i v ã deosebitã, completînd textul de bazã, iar materialul c a r t o g r a f i cd el aî n c e p u t u l f i e c ã r e it e m eº id ep ec o p e r t ã v ac o n t r i b u ir e a ll aî n s u º i r e as u b i e c t e l o rp r e z e n t a t e . S u g e s t i i : • c r e d e mc ãa rf iu t i l ,a t î tp e n t r up r o f e s o r ic î tº i p e n t r ue l e v i ,i n c l u d e r e a ,f i eî np a r t e ai n t r o d u c t i v ã , f i eî nc a d r u lp r i m e it e m e ,au n e ia n a l i z es u c c i n t ea s u b i e c t e l o r– i z v o a r e l eº ii s t o r i o g r a f i ap e r i o a d e i, n o m i n a l i z î n dc e l em a ii m p o r t a n t ec u l e g e r i , a u t o r i ,l u c r ã r iº ic u r e n t ei s t o r i o g r a f i c e ; • d ei n s e r a t ,l at e m a Economie ºi societate, m a i m u l t ed a t ee x a c t ed e s p r ea g r i c u l t u r ã ,v i t i c u l t u r ã , c r e º t e r e av i t e l o r, p i s c i c u l t u r ã ,a p i c u l t u r ã ,d e o a r e c e materialul este prezentat într-o formã modestã ( s p r ee x e m p l u ,v î n a t u le s t ed o a rm e n þ i o n a tc au n a d i no c u p a þ i i ) .

CURRICULUMUL NAÞIONAL ªI MANUALELE DE ISTORIE: REALIZÃRI ªI PERSPECTIVE

69

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

CLASA A XII-A

Î nb a z ac o n d i þ i i l o rc o n c u r s u l u i ,d i nn u m ã r u lt o t a ld eo f e r t e a uf o s ts e l e c t a t ed o a rd o u ã ,c o n s i d e r a t eaf id ea l t e r n a t i v 㺠i r e c o m a n d a t ed eM i n i s t e r u lÎ n v ã þ ã m î n t u l u ic am a n u a l ed eb a z ã l ao b i e c t u lI s t o r i aR o m â n i l o rp e n t r uc l a s aaX I I a . I .I s t o r i aR o m â n i l o r. Epoca contemporanã, N i c o l a e E n c i u ,E d i t u r aC i v i t a s ,C h i º i n ã u ,2 0 0 1 . Autorul a elucidat toate aspectele din curriculum p r e v ã z u t el af i e c a r et e m ã( c a p i t o l ) ,c a r ea uf o s tî m p ã r þ i t e p r o p o r þ i o n a lî np a r a g r a f es a ua l i n i a t es p e c i a l e ,þ i n î n dc o n t d ev î r s t aº in i v e l u ld ep r e g ã t i r ea le l e v i l o r. Î nm a n u a la u f o s ti n c l u s eu nº i rd em a t e r i a l ei n e d i t er e f e r i t o a r el ai s t o r i a postbelicã a RSSM ºi a Republicii Moldova. L at e x t u ll e c þ i i l o rd eb a z ãs î n ta n e x a t eu nº i rd eo p i n i iº i a p r e c i e r ia l eo a m e n i l o rd eº t i i n þ 㺠ip o l i t i c i e n i l o r,i a re s e u r i l e i s t o r i o g r a f i c er e f l e c t ãd i v e r s ev i z i u n ia s u p r ap r o b l e m e l o rî n d i s c u þ i e .A c e a s t al eo f e r ãe l e v i l o rp o s i b i l i t a t e as ãa n a l i z e z e c r i t i ca n u m i t em o m e n t eº ie v e n i m e n t ei s t o r i c eº is ã º ie x p u n ã p r o p r i ap ã r e r e .C o n þ i n u t u ll e c þ i i l o rs ei n t e g r e a z ão r g a n i cc u materialul documentar, i m a g i n i l e ,t a b e l e l e ,d i a g r a m e l e , c r o n o l o g i a ,v o c a b u l a r u l ,d a t e l es t a t i s t i c e ,s t u d i i l ed ec a zº i s a r c i n i l ed i d a c t i c e .M a t e r i a l u li l u s t r a t i ve s t ev a r i a tº ic o m p l et e a z ãr e u º i tt e x t u ld eb a z ã .A p a r a t u lm e t o d i cc u p r i n d e î n t r e b ã r i ,a u t o e v a l u ã r i ,c o n c l u z i id er e þ i n u t ,g r i l e ,c o m e n t a r i i d ed o c u m e n t e ,t e s t ed ee v a l u a r el af i e c a r ec a p i t o lº it e s t ed e e v a l u a r ef i n a l ã . S u g e s t i i : • p e n t r ua c t i v i t a t e as u p l i m e n t a r 㺠ii n d e p e n d e n t ã s ãs ei n c l u d ãî nl i s t as a r c i n i l o rd i d a c t i c es c r i e r e a u n o re s e u r i ,r e f e r a t ee t c . ; • d ei n t r o d u sî nc o n þ i n u t u ll e c þ i e id es i n t e z ã Drept u r i l eo m u l u iº ir o l u ls o c i e t ã þ i ic i v i l eî nR e p u blica Moldova mai multã informaþie despre s e c t o r u la s o c i a t i vd et i n e r e t ,d ec a r es î n t i n t er e s a þ ie l e v i iº id er e a c t u a l i z a td a t e l ep r i v i n d numãrul 6 ºi diversitatea domeniilor în care activeazã ONG-urile. II. Istoria Românilor. Epoca contemporanã, I o a n Scurtu, Ion ªiºcanu, Marian Curculescu, Constantin D i n c ã ,A u r e lC o n s t a n t i nS o a r e ,E d i t u r aP r u tI n t e r n a þ i o n a l , C h i º i n ã u ,2 0 0 1 . Te x t u lm a n u a l u l u ie s t ep r e z e n t a tl au nî n a l tn i v e l l i n g v i s t i cº is t i l i s t i c .M a t e r i a l u li l u s t r a t i ve s t ev a r i a tº i ,î n m a r ep a r t e ,b i n es t r u c t u r a t . S u g e s t i i : • considerãm oportunã includerea unui compart i m e n ts p e c i a l : Relaþiile România – Republica Moldova; • sugerãm o documentare mai amplã la capitolul Politica externã a Republicii Moldova º ic o l a b o r a r e ae ic ui n s t i t u þ i i l ei n t e r n a þ i o n a l e ,p r e c u mº i
6

lansarea în republicã a programelor UNICEF, UNESCO, UNDP,TA C I Se t c . ; • c o n þ i n u t u ll e c þ i e id es i n t e z ãD r e p t u r i l eo m u l u iº i r o l u ls o c i e t ã þ i ic i v i l e este insuficient documentat, unele organizaþii menþionate de autori a s t ã z ip r a c t i cn um a ie x i s t ãs a un us î n tc e l em a i relevante exemple. Sugerãm sã se foloseascã ca exemplu Consiliul Naþional al Tineretului din M o l d o v a ,o r g a n i z a þ i ec eî n t r u n e º t e4 4d ea s o c i a þ i i º ic o n s i l i ij u d e þ e n ed et i n e r e td i nM o l d o v a ,f i i n d membru-candidat al Forumului European de Tineret, sau alte organizaþii nonguvernamentale v i a b i l eº ib i n ec u n o s c u t ep r i na c t i v i t a t e al o r.
O B S E RVAÞII ªI RECOMANDÃRI FINALE

Î nR e p u b l i c aM o l d o v an ue x i s t ãou n i t a t eº ic o n t i n u i t a t eaî n v ã þ ã m î n t u l u ii s t o r i cº i ,r e s p e c t i v, a s i s t ã ml ao l i p s ãac u l t u r i ii s t o r i c eî nr î n d u lc e t ã þ e n i l o r. A s t f e l ,î n p r o c e s u ld ei m p l e m e n t a r eac u r r i c u l u m u l u ie s t en e c e s a r ã , î np r i m u lr î n d ,t r e c e r e ad el am a n u a l e l ei n f o r m a t i v el ac e l e f o r m a t i v e ,p e n t r ua iî n v ã þ ap ee l e v is ãg î n d e a s c ãc r i t i cº i î n t r u ns p i r i ta n a l i t i c . P e n t r uom a ib u n ãî n þ e l e g e r eº ia p r e c i e r eam a n u a l e l o r l i c e a l ed ei s t o r i ear o m â n i l o r, s u g e r ã ma u t o r i l o rº ie d i t o r i l o r, î n c a d r u lp r o c e s u l u id er e d a c t a r eº ir e e d i t a r e ,u r m ã t o a r e l e r e c o m a n d ã r i ,p a r v e n i t ea t î td i np a r t e as u b s e m n a t u l u ic î tº id e l ap r o f e s o r i id ei s t o r i ed i nd i f e r i t eº c o l iº il i c e ea l er e p u b l i c i i : • î nu n e l ec a z u r in ue x i s t ãos t r î n s ãl e g ã t u r ãî n t r e curriculum ºi conþinutul manualelor, a c e a s t aa r î n s e m n an ud o a rl i b e r t a t e aa u t o r i l o rd es e l e c t a r e as u b i e c t e l o rî nl i m i t ac e l o r2 5 % ,c iº in e c e s i t a t e a e v a l u ã r i iº ir e v i z u i r i ic u r r i c u l u m u l u ic a r ec o n þ i n e u nº i rd ec a r e n þ e ; • p r o f e s o r i ia um e n þ i o n a tf a p t u lc ãa t î tc u r r i c u l u m u l cît ºi manualele cuprind multe evenimente cu c a r a c t e rp o l i t i c ,m i l i t a r, e c o n o m i c ,f o a r t ep u þ i n ed i n d o m e n i u lc u l t u r i i ,a r t e i ,r e l i g i e iº i ,p r a c t i c ,n i m i c d e s p r em o d u ld ev i a þ ã( i s t o r i av i e þ i ip r i v a t e ) ,m e n t a l i t a t e ae p o c i l o rs t u d i a t e ; • s ãf i ep r e z e n t a t es u b i e c t ec eþ i nd ei s t o r i aº ic u l t u r a p o p o a r e l o rb a l c a n i c e ,î ns p e c i a ld e s p r ea r o m â n i , istroromâni, meglenoromâni; • s ãs ei n c l u d ãî np a r t e ai n t r o d u c t i v ãam a n u a l u l u i compartimentul Cum sã folosim manualul7,c a r e a ri n i þ i ae l e v i iî ns t r u c t u r aº ip o s i b i l i t ã þ i l eo f e r i t e d ea c e s t al as t u d i e r e ai s t o r i e ir o m â n i l o r ; • u n i ip r o f e s o r ia ue v i d e n þ i a ta s p e c t u lv o l u m i n o sa l m a n u a l e l o rî nc o m p a r a þ i ec un u m ã r u ld eo r ea c o r d a t o b i e c t u l u i .A u t o r i iº ie d i t o r i ia uc a l i f i c a ta c e s tl u c r u
7

S p r ee x e m p l u ,l a6i u n i e2 0 0 2l aM i n i s t e r u lJ u s t i þ i e ia l Republicii Moldova erau înregistrate deja 2244 de organizaþii nonguvernamentale.

Din cele ºase manuale prezentate, doar unul (I s t o r i a Românilor. Epoca contemporanã, I o a nS c u r t u ,I o nª i º c a n u , Marian Curculescu, Constantin Dincã, Aurel Constantin S o a r e ,P r u tI n t e r n a þ i o n a l ,C h i º i n ã u , 2001) conþine acest compartiment.

CURRICULUMUL NAÞIONAL ªI MANUALELE DE ISTORIE: REALIZÃRI ªI PERSPECTIVE

70

EX CATHEDRA

• • •

d r e p tu n u lt e m p o r a rº il a ue x p l i c a tp r i nm i j l o a c e l e m o d e s t ea l eº c o l i l o rº ib i b l i o t e c i l o rd i nm e d i u lr u r a l î nr a p o r tc uc e l ed i nc e n t r e l ej u d e þ e n eº ic a p i t a l ã , o f e r i n d u s ep o s i b i l i t a t e ad eas e l e c t am a t e r i a l u lº i v o l u m u ln e c e s a rp e n t r uf i e c a r el e c þ i e .Î np e r s p e ct i v ã,s ep r e c o n i z e a z ãr e d u c e r e av o l u m u l u i ,t r a n sf o r m î n dm a n u a l u ld ei s t o r i eî nu n u ld em e d i t a þ i e ; sã se introducã în aparatul metodic teste de e v a l u a r el af i e c a r ec a p i t o lº it e s t ed ee v a l u a r e f i n a l ã ,u t i l i z î n dog a m ãt i p o l o g i c ãm a iv a r i a t 㺠i i t e m id eg r a dd i f e r i t ,d e o a r e c et e s t e l e ,î np a r a l e l c ua l t es a r c i n id i d a c t i c ep ec a r el ea p l i c ãp r o f e s o r u ll al e c þ i i ,a us c o p u ld eaa j u t ae l e v u ls ãs e a u t o e v a l u e z eº is ã º ia s i g u r ep e r f o r m a n þ a ; a p a r a t u lm e t o d i cº iî n t r e b ã r i l ed ee v a l u a r ed el a f i n e l et e m e iu r m e a z ãs ãf i em a ic l a r eº im a id i v e r s i f i c a t e ,î n t r u c î tî nu n e l ec a z u r ie l es er e p e t ãs a u n uc o i n c i dc us u b i e c t u ld i s c u t a t ; î ns c o p u la p r o p i e r i ie l e v u l u id eo b i e c tº im a n u a l , l ac a p i t o l u ls a r c i n id i d a c t i c e ,a u t o e v a l u a r eº i e v a l u a r e ,s u g e r ã mî n t r e b ã r ia d r e s a t ed i r e c ta c e s t u i a ,a d i c ãn e u t i l i z î n df o r m ad ep l u r a lav e r b u l u i . Spre exemplu, examineazã,analizeazã e t c . ,º in u examinaþi s a ua n a l i z a þ i; þ i n î n dc o n td ef a p t u lc ãe x a m e n u ld eb a c a l a u r e a t p r e s u p u n eoa t i t u d i n eº ia n a l i z ãp r o p r i eae v e n i m e n t e l o ri s t o r i c e ,p e n t r uom a ib u n ãp r e g ã t i r ea e l e v i l o rº iu ns u p o r tr e a lp r o f e s o r i l o r, l er e c o mandãm autorilor sã completeze manualele cu o l i s t ãd el u c r ã r ig e n e r a l eº is p e c i a l ec o r e s p u n z ã t o a r ep e r i o a d e l o rs t u d i a t e ; manualele sã conþinã date inedite din cadrul a r h e o l o g i e i ,i s t o r i e il o c a l e ,i s t o r i e io r a l ee t c . , e x e m p l e l es ãn us er e p e t ed i n t r u nm a n u a lî na l t u l , d el aoe d i þ i el aa l t a ,u n e l ed i n t r ee l ef i i n dc h i a r d e p ã º i t e ; î nm a j o r i t a t e ac a z u r i l o rs am e n þ i o n a ta b u z u ld ed a t e c r o n o l o g i c ed i ni s t o r i an a þ i o n a l ã ,i n d i c î n d u s e s e l e c t a r e ac e l o rm a is e m n i f i c a t i v e ,a s t f e lf i i n d e x c l u s ãm a t e m a t i z a r e ai s t o r i e i ,d e o a r e c em o d u ld e i n t e r p r e t a r eae v e n i m e n t u l u ie s t em u l tm a ii m p o r t a n td e c î tos i m p l ãr e þ i n e r eaa n u l u id e s f ã º u r ã r i il u i ; a rf iu t i l ãi n s e r a r e am a im u l t o rh ã r þ iî nc a d r u l t e m e l o rs t u d i a t e ,ah ã r þ i l o rg e n e r a l ep ec o p e r t a m a n u a l e l o rs a ua n e x a r e au n o rh ã r þ ip l i a n t e ; s ãs ee l a b o r e z em a t e r i a l ed i d a c t i c ec o m p l e m e n t a r e m a n u a l e l o rd ei s t o r i e( g h i d u lp r o f e s o r u l u i ,c a i e t u l e l e v u l u i ,a t l a s e ,c r e s t o m a þ i i ) ; î ns p e c i a lp e n t r ul i c e e l eº ic l a s e l ec up r o f i lu m a n i s t i c ,s î n tn e c e s a r ec u l e g e r id et e x t eº id o c u m e n t e istorice, precum ºi recomandarea unei liste de o p e r ea r t i s t i c ea p r o p i a t es u b i e c t e l o rs t u d i a t e .D e asemenea, ar fi binevenite volume de teste de e v a l u a r et e m a t i c ãp e n t r uf i e c a r ec l a s ã ; î ng l o s a r e l e( v o c a b u l a rs a ud i c þ i o n a ri s t o r i c )d e

n u m eº in o þ i u n is ãf i ee x p u s ãt r a n s c r i p þ i ac u v i n t e l o rp r o v e n i t ed i n t r oa l t ãl i m b ã ,p e n t r ual ec i t i , p r o n u n þ aº iî n s u º ic o r e c t ; • þ i n î n dc o n td ep o s i b i l i t ã þ i l eº ic a p a c i t ã þ i l ee l e v i l o r, sã se propunã un sistem de evaluare axat pe d i f e r i t en i v e l u r i( i n i þ i a l ,m e d i u ,s u p e r i o r ) ; • p e n t r ua p a r a t u lm e t o d i ca lm a n u a l e l o rs î n to p o r t u n em a im u l t es a r c i n id i d a c t i c ed ea n a l i z ãc a r e f o r m e a z ãa t i t u d i n e aº ic u l t u r ai s t o r i c ãae l e v i l o r ; • u r g e n t a r e at r a d u c e r i im a n u a l e l o rd ei s t o r i ep e n t r u º c o l i l ea l o l i n g v ec es u s þ i nc u r s u ld ei s t o r i ea românilor, d a rn a ua c c e sl an o i l ea p a r i þ i i ; • am dori sã accentuãm o problemã actualã atît p e n t r ue d i t o r ic î tº ip e n t r ua u t o r i id em a n u a l e– c e aad r e p t u l u id ea u t o r( c o p y r i g h t )l af o l o s i r e a i m a g i n i l o rd i na l t el u c r ã r iº ie d i þ i ic en ul ea p a r þ i n , î ns c o p u le v i t ã r i ie v e n t u a l e l o rc o n f l i c t e8. În final, putem menþiona cu siguranþã cã prima generaþie de manuale de Istorie a Românilor pentru c i c l u ll i c e a laf o s tr e a l i z a t ãî nb a z aC u r r i c u l u m u l u iN a þ i o n a l d ei s t o r i ep e n t r ua c e a s t ãt r e a p t ã .A u t o r i iº ie d i t o r i ia ul u a t î nc o n s i d e r a þ i em e t o d o l o g i ap r e d ã r i ic u r s u l u id ei s t o r i e º ip s i h o l o g i av î r s t e l o r, r e u º i n ds ãr e a l i z e z eo b i e c t i v e l e g e n e r a l eº it r a n s d i s c i p l i n a r e ,s ãr e f l e c t eo b i e c t i vv a l o r i l e n a þ i o n a l eº ig e n e r a l u m a n e .A c e s t em a n u a l ev o rc o n t r i b u i l as p o r i r e ac a l i t ã þ i iî n v ã þ ã m î n t u l u ii s t o r i cî nR e p u b l i c a M o l d o v a ,d e o a r e c es î n t ,î ng e n e r a l ,a c c e s i b i l e ,i a rl a elaborarea lor s-a þinut cont de tratarea obiectivã a evenimentelor istorice, de raportul dintre informaþia t e x t u a l 㺠iv i z u a l ã ,d ee x e c u t a r e at e h n i c 㺠iv a l o a r e al o r e s t e t i c ãe t c .N e i m p l i c a r e ap o l i t i c u l u i ,e v a l u a r e aº ir e d a c t a r e al o ra ra s i g u r aº c o a l an o a s t r ãc uu n e l ed i n t r ec e l e mai reuºite manuale din Europa.

8

M i n i s t e r u lE d u c a þ i e iº iª t i i n þ e ia lR e p u b l i c i iM o l d o v a , Condiþii Generale ale concursului pentru editarea manua l e l o rd i nc i c l u ll i c e a l, p u n c t u l3( A u t o r u lº ie d i t u r av o r r e s p e c t al e g i s l a þ i aî nv i g o a r ep r i v i n dd r e p t u ld ea u t o r ) .

CURRICULUMUL NAÞIONAL ªI MANUALELE DE ISTORIE: REALIZÃRI ªI PERSPECTIVE

71

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

Evaluarea curriculumului liceal de filozofie
– permite elevilor sã descopere conþinuturile ºi s ã º i d e z v o l t ea b i l i t ã þ i l ed ec o m u n i c a r eº id e z b a t e r ead i v e r s e l o rt e m ed ef i l o z o f i e ; – e s t ec e n t r a tp ec o n c e p t e l ec e l em a ii m p o r t a n t eº i p ec a p a c i t ã þ ip r o d u c t i v e . ØD i f i c u l t ã þ i l ep r i n c i p a l e ,i d e n t i f i c a t eî ni m p l ement a r e ac u r r i c u l u m u l u i ,s î n td i c t a t ed e : – i n s u f i c i e n þ aa s i g u r ã r i ic um a n u a l eº ia l t em a t e r i a l e d i d a c t i c e ; – l a c u n eî np r e g ã t i r e ap r o f e s i o n a l ã ; – t i m p u lr e d u sr e z e r v a td i s c i p l i n e ie t c .
APRECIEREA CALITATIVÃ A OBIECTIVELOR CURRICULARE GENERALE ªI A CELOR DE REFERINÞÃ
Pavel CERBUªCÃ

ARGUMENT

E l a b o r a r e ac u r r i c u l u m u l u id ef i l o z o f i e ,c ad o c u m e n t º c o l a rd ep r i m ãi m p o r t a n þ ã ,af a c i l i t a tm u n c ap r o f e s o r i l o rî n o r g a n i z a r e aº id e s f ã º u r a r e aa c t i v i t ã þ i l o rc ue l e v i i ,î ns t u d i e r e a º iv a l o r i f i c a r e ao b i e c t i v e l o rp r e c o n i z a t e .A c e s tf a p tî n s ãn u î n s e a m n ãc ãd o c u m e n t u ln up o a t ef is u p u sp e r f e c þ i o n ã r i i . S c h i m b ã r i l ed i ns o c i e t a t e ,e x p e r i e n þ ap r o f e s o r i l o r,i n t e r e s e l e e l e v i l o rº ia l ea l t o rp e r s o a n ei m p l i c a t eî nd e m e r s u le d u c aþional presupun îmbunãtãþirea curriculumului pentru a c o r e s p u n d ei m p e r a t i v e l o rt i m p u l u i .
ANALIZA CURRICULUMULUI DE FILOZOFIE

Î na n u ld es t u d i i2 0 0 1 2 0 0 2,Centrul Educaþional PRO D I D A C T I C Aao r g a n i z a tc î t e v as e m i n a r i ip r a c t i c ec up r o f es o r i id ef i l o z o f i ed i nr e p u b l i c ã .C a d r e l ed i d a c t i c ea ua n a l i z a t p r o c e s u ld ei m p l e m e n t a r eac u r r i c u l u m u l u id ef i l o z o f i e ,a x a t p eo b i e c t i v e .M a j o r i t a t e aa ua c c e n t u a tc a r a c t e r u lº t i i n þ i f i c a ld o c u m e n t u l u iº c o l a r, a ua p r e c i a ts u g e s t i i l ec o n c r e t ed e c o n þ i n u t u r i ,r e c o m a n d ã r i l em e t o d o l o g i c eº id ee v a l u a r e . To a t ea c e s t e af a c i l i t e a z ãp r o i e c t a r e ad i d a c t i c 㺠iî n c u r a j e a z ã p r o f e s o r u lî no p e r a þ i o n a l i z a r e ao b i e c t i v e l o r. ØP r o f e s o r i iº is p e c i a l i º t i iî nd o m e n i ua uc o n f i r m a t p u n c t e l ef o r t ea l ec u r r i c u l u m u l u id ef i l o z o f i e : – corespunde cerinþelor educaþionale moderne, b a z a t ep ev a l o r i l ep e r s o n a l e ,n a þ i o n a l eº ig e n e r a l umane; – e s t eb i n es t r u c t u r a tº il a c o n i c ; – p e r m i t ep r o f e s o r u l u is ãe l a b o r e z ec r e a t i vs a r c i n i ; – e l e v u le s t ec o n s i d e r a tº is u b i e c ta lî n v ã þ ã r i i ; – o b i e c t i v e l e sînt formulate în baza unui model t a x o n o m i c ,a c c e n t u lp u n î n d u s ep ed e z v o l t a r e ad e a b i l i t ã þ i ,c o m p e t e n þ eº ia t i t u d i n i ; – î n t r eo b i e c t i v e l eg e n e r a l eº ic e l ed er e f e r i n þ ãe x i s t ã oc o r e l a þ i e b i n ed e t e r m i n a t ã ; – c o n þ i n u t u r i l e, a x a t ep eo b i e c t i v e ,s î n ta c c e s i b i l e , f l e x i b i l eº ip o tf ir e c o n s t r u i t eî nf u n c þ i ed en e c e s i t ã þ i ; – se propun sugestii metodologice concrete cu c a r a c t e ri n t e r a c t i v,p ro f e s o ru lf i i n dc e lc a re g h i d e a z ã e l e v i iî nc a d r u lî n v ã þ ã r i i ; – b i b l i o g r a f i a recomandatã este adecvatã;

O b i e c t i v e l eg e n e r a l eº ic e l ed er e f e r i n þ ãa s i g u r ãc o n t in u i t a t e ap r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a l ,s î n te l a b o r a t eî nc o n c o rd a n þ ãc uc e r i n þ e l ec u r r i c u l u m u l u id eb a z ã ,i n c l u dc u n o ºt i n þ e l e ,c a p a c i t ã þ i l eº ia t i t u d i n i l ec eu r m e a z ãaf if o r m a t eº i d e z v o l t a t ep ep a r c u r s u ls t u d i e r i im a t e r i e i .O b i e c t i v e l el e s o l i c i t ãp r o f e s o r i l o rc r e a t i v i t a t e ,s î n ts i s t e m a t i z a t eº io r i e n t a t e s p r ec a p a c i t ã þ i l ef i n a l e ,c o n t r i b u i el af o r m a r e aº id e z v o l t a r e a g î n d i r i ic r i t i c e ,v a l o r i l o rº ic o n v i n g e r i l o re l e v i l o r. ØO b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ã ,l ar e a l i z a r e ac ã r o r ap r o f e s o r i is a uc o n f r u n t a tc uu n e l ed i f i c u l t ã þ i : – s ãc o m e n t e z et e x t ef i l o z o f i c e( n u m ã r u lr e d u sd eo r e , l i p s ac r e s t o m a þ i i l o rº iaa l t o rm a t e r i a l eî nb i b l i ot e c iº iî ns ã l i l ed ec l a s ã ,p r e g ã t i r e am e t o d o l o g i c ã i n s u f ic i e n t ãap r o f e s o r i l o re t c . ) ; – s ãt r a g ãc o n c l u z i ip e r s o n a l e( e l e v i ia uf o s tî n v ã þ a þ i i n s u f i c i e n ts ãr e a l i z e z ea c e s to b i e c t i vî nc l a s e l e a n t e r i o a r e ) ; – s ãd e m o n s t r e z ec a p a c i t ã þ id ec o m u n i c a r eº id e z b a t e r eau n o rs u b i e c t ef i l o z o f i c e( d ef a p t ,a c e s t a e s t eu no b i e c t i v c h e i ea lc u r r i c u l u m u l u id ef i l o z o f i e º ip o a t ef ir e a l i z a tp r i no r g a n i z a r e ac o r e c t ãa a c t i v i t ã þ i l o r, o r i e n t a t es p re formarea de compet e n þ eº ia t i t u d i n i ) ; – s ãs t a b i l e a s c ãr e l a þ i iî n t r ec o n c e p þ i i l ef i l o z o f i c e ( e s t eu no b i e c t i vm a ic o m p l i c a tº ia rp u t e af i r e f o r m u l a t :s ãs t a b i l e a s c ãr e l a þ i iî n t r ei d e i l ef i l o z o f i c eº ic o n t e x t u li s t o r i cî nc a r ea uf o s te l a b o r a t e ) ; – s ãj u s t i f i c es i s t e m u lv a l o r i cp e r s o n a l( e s t eu no b i e ct i va t i t u d i n a lº ia rp u t e af ir e a l i z a t ,d a c ãp r o f e s o r i i a rp u n ea c c e n t u lp ec r e a r e aº id e z v o l t a r e al ae l e v i au n u is i s t e md ea u t o o r g a n i z a r e ) ; – s ãc u n o a s c ãd i f e r i t es t i l u r is p e c i f i c ed e m e r s u l u i f i l o z o f i c( r e p r e z e n t î n du no b i e c t i vc o m p l e x ,a r p u t e af ie l i m i n a ts a us i m p l i f i c a t ) .
SUGESTII CU PRIVIRE LA CONÞINUTURI

C u r r i c u l u m u ld ef i l o z o f i el eo f e r ãp r o f e s o r i l o rl i b e r t a t e

72

EX CATHEDRA

î ns e l e c t a r e at e m e l o rº ic o n þ i n u t u r i l o r, s t r u c t u r a t ec o n f o r m p r i n c i p i u l u ii s t o r i cº ia b o r d ã r i ip r o b l e m a t i c e . • C o n þ i n u t u r i l e ,l ap r e d a r e ac ã r o r ap r o f e s o r i is e confruntã cu mai multe probleme: – I s t o r i af i l o z o f i e i( p e r i o a d e l e :a n t i c ã ,m e d i e v a l ã , r e n a º t e r i i ,m o d e r n ã ,c o n t e m p o r a n 㺠ip a g i n id i n i s t o r i af i l o z o f i e ir o m â n e º t i )–c a u z ap r i n c i p a l ã f i i n dl i p s am a n u a l el o rº ic r e s t o m a þ i il o rî nº c o a l ã ; – Ontologia, gnoseologia ºi axiologia – cauza p r i n c ip a l ãf i i n da c e e a º i ,d a rº ip r e g ã t i r e ai n s u f i c i e n t ãap r o f e s o r i l o rî na c e s td o m e n i u ; – Manualul apãrut recent la Editura Prut Intern a þ i o n a lc o r e s p u n d ec u r r i c u l u m u l u i ,i n c l u d eu nº i r d et e x t e ,c o m e n t a r i iº ia n a l i z e . To t o d a t ã ,a c e s t e a n e c e s i t ãaf ip e r f e c þ i o n a t ed i np e r s p e c t i v af o r m ã r i i d ec o m p e t e n þ eº ir e s t r u c t u r ã r i ia p a r a t u l u im e t o d i c. • Te m a t i c ic a re a rp u t e af ia d ã u g a t el ac o n þ i n u t u r i : – f r u m o s u l ; – dragostea; – v a l o r i l eî nc o n f l i c t ; – s i s t e m u ld ea u t o o r g a n i z a r e ; – f i l o z o f i ad i v e r s i t ã þ i ic u l t u r i ie t c .
COMPONENTELE „SUGESTII METODOLOGICE” ªI „SUGESTII DE EVALUARE”

Î nc u r r i c u l u ms î n ti n c l u s er e c o m a n d ã r id eu t i l i z a r e p r e p o n d e r e n t ãat e h n i c i l o ri n t e r a c t i v eº id ea u t o i n s t r u i r e . C r e d e mc ãa c e s t u ic o m p a r t i m e n ta rt r e b u is ãis ea c o r d eo importanþã deosebitã în pregãtirea metodologicã, prin i m p l i c a r e am a ia c t i v ãac a d r e l o rd i d a c t i c eî nt r a i n i n g u r i ,m e s e r o t u n d e ,p u b l i c a þ i i ,c e r c e t ã r ie t c .C us p r i j i n u lC e n t r u l u i Educaþional PRO DIDACTICA a fost editat un set de m a t e r i a l eî na j u t o r u lp r o f e s o r u l u i ,r e v i s t a “D i d a c t i c aP r o . . .” ( n r. 6 ( 1 0 ) ,2 0 0 1 )ap u b l i c a tu na r t i c o ld e s p r ef i n a l i t ã þ i l e e d u c a þ i o n a l el af i l o z o f i e ,i a ru t i l i z a r e at e h n i c i l o rd ep r e d a r e învãþare-evaluare este exersatã în cadrul programului L e c t u r 㺠iS c r i e r ep e n t r uD e z v o l t a r e aG î n d i r i iC r i t i c eº i a lt r a i n i n g u l u i Tu r i s md i d a c t i c – 2001,o rg a n i z a tp e n t r u c a d r e l ed i d a c t i c ed i nj u d e þ e .
STRATEGII DE ÎMBUNÃTÃÞIRE A CURRICULUMULUI DE FILOZOFIE

• E l a b o r a r e as t a n d a r d e l o rl af i l o z o f i e, c o n c e p u t ec a u na n s a m b l ud ec u n o º t i n þ e ,d e p r i n d e r iº ip r i c e p e r i d eb a z ãc er e g l e m e n t e a z ãc a l i t a t e ar e z u l t a t e l o r a c t i v i t ã þ i ie l e v i l o r. • E l a b o r a r e af i n a l i t ã þ i l o rd i s c i p l i n e i( r e z u l t a t ep r oi e c t a t e ).A p a rc ao b i e c t i v er e a l i z a t eº iî n d ep l i n e s c f u n c þ i ad ee v a l u a r ear a n d a m e n t u l u iº c o l a rº id e c o r e c t a r eap r o c e s u l u id i d a c t i c ;u r m ã r e s co b þ i n e r e a u n o rs c h i m b ã r iº it r a n s f o r m ã r iî nc o m p o r t a m e n t u l e l e v i l o rº iî nd e z v o l t a r e ac o n º t i i n þ e iº ic o n d u i t e i a c e s t o r a ;v i z e a z ãp e r f o r m a n þ ed eî n v ã þ a r ep r e v ã z u t e d ep r o f e s o rl an i v e l u la c t i v i t ã þ i id i d a c t i c e ,î nt e r m e n i d ec o m p o r t a m e n t ee v a l u a b i l eº ia c þ i u n ic o n c r e t ea l e e l e v u l u i ,o b s e r v a b i l eº ic o n t r o l a b i l el ad i f e r i t e i n t e r v a l ed et i m p .

CONCLUZII

D a t ef i i n dp r o b l e m e l ea b o r d a t eî np r e z e n t u la r t i c o l ,a f o s tl a n s a t ãi d e e ao r g a n i z ã r i iu n e iC o n f e r i n þ en a þ i o n a l ea p r o f e s o r i l o rd ef i l o z o f i ep e n t r uad i s c u t ao b i e c t i v e l e c u r s u l u i ,af a c es c h i m bd ee x p e r i e n þ 㺠iaa t e n þ i o n ao p i n i a p u b l i c ã ,i n s t i t u þ i i l es p e c i a l i z a t e ,c a d r e l ed i d a c t i c e ,e l e v i iº i s t u d e n þ i iî nv e d e r e ar i d i c ã r i ip r e s t i g i u l u ia c e s t e ii m p o r t a n t e d i s c i p l i n e ,n e c e s a r ep e n t r uf o r m a r e aº id e z v o l t a r e ac u l t u r i i c i v i c e ,ac o m p e t e n þ e l o rº ia t i t u d i n i l o rc e t ã þ e n e º t i .

E VALUAREA CURRICULUMULUI LICEAL DE FILOZOFIE

73

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

• Axarea pe formarea de competenþe, e x p r i m a t eî n i n f o r m a þ i iv e r b a l e ,d e p r i n d e r ii n t e l e c t u a l eº im o t o r i i , s t r a t e g i ic o g n i t i v e ,i n t e r e s e ,a p r e c i e r iº ia t i t u d i n i( d e exemplu, d e z v o l t a r e as p i r i t u l u ic r i t i c ,e x p r i m a r e a º is u s þ i n e r e au n u ip u n c td ev e d e r eî nl e g ã t u r ãc u u na n u m i ts u b i e c te t c . ) .L ad e t e r m i n a r e af i n a l i t ã þ i l o r, p r o f e s o r u l u iî ir e v i n eu nr o li m p o r t a n tî ne v a l u a r e a j u s t ãac o m p e t e n þ e l o rf o r m a t e . • Organizarea interactivã a procesului de predare-învãþare-evaluare. R e z u l t a t eî n a l t ep o tf i o b þ i n u t ed o a rp r i np a r t i c i p a r e aa c t i v ãae l e v i l o r ( o b s e r v a þ i as i s t e m a t i c ã, e f e c t u a t ãd ep r o f e s o rî n t i m p u lr e a l i z ã r i is a r c i n i i , probele o r a l es a us c r i s e c uc a r a c t e rp r o b l e m a t i c ,i n v e s t i g a þ i a ,p r o i e c t u l , e l a b o r a ti n d i v i d u a ls a uî ng r u p ,p o r t o f o l i u l ,a u t o evaluarea e t c. . ) • P r o i e c t a r e ad ea c t i v i t ã þ iî nb l o cs a up em o d u l e . A c e a s t ãa c þ i u n ef a c i l i t e a z ãr e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o r c u r r i c u l a r eº ip r o i e c t a r e ac e l o ro p e r a þ i o n a l ed i n p e r s p e c t i v af o r m ã r i ic o m p e t e n þ e l o r. Ø Schimbãrile calitative î na c t i v i t a t e ac a d r u l u i d i d a c t i c , sesizate ca rezultat al implementãrii curric u l u m u l u id ef i l o z o f i e ,v i z e a z ã: – pregãtirea profesionalã ºi motivaþia socialã a p r o f e s o r u l u i ; – u t i l i z a r e ap r e p o n d e r e n t ãî np r o c e s u ld ep r e d a r e î n v ã þ a r e e v a l u a r eat e h n i c i l o rc uc a r a c t e ri n t e r a c t i v ; – p a r t i c i p a r e am a ia c t i v ãac a d r e l o rd i d a c t i c el a s t a g i id ef o r m a r e ; – r e a l i z a r e ad ec ã t r ep r o f e s o ras t a t u t u l u id ef a c i l i t a t o rî no r g a n i z a r e ap r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a l . Ø Schimbãrile calitative î na c t i v i t a t e ae l e v u l u i , sesizate ca rezultat al implementãrii curriculumului de f i l o z o f i e ,þ i nd e : – d e s c o p e r i r e ac u n o º t i n þ e l o rs u bî n d r u m a r e ap r o f es o r u l u i ; – a u t o o r g a n i z a r e a ,a u t o e v a l u a r e a ,e x p u n e r e al i b er ãao p i n i i l o r ; – d e z v o l t a r e ag î n d i r i ic r i t i c e ,a b i l i t ã þ i l o rd ea n a l i z ã , d ed e z b a t e r iº id ec o m u n i c a r e ; – c u n o a º t e r e ad ec ã t r ee l e v iat e h n i c i l o rc uc a r a c t e r i n t e r a c t i v,f a p tc el ep e r m i t es ãs eo rg a n i z e z ed es i n e s t ã t ã t o rî nv e d e r e ar e a l i z ã r i iu n o ro b i e c t i v e ; – m o t i v a r e ae l e v i l o rî np r o c e s u lp r o p r i e id e v e n i r i .

EX CATHEDRA

Tehnologii de educaþie muzicalã
Ludmila LOJKINA

„ P o þ iî n v ã þ ad o a rc e e ac e þ ip l a c e ” . (Goethe) T r ã i mc ut o þ i it i m p u r iî nc a r ed i f i c u l t ã þ i l ee c o n o m i c e º is o c i a l ea ug e n e r a tu nº i rd ep r o b l e m e : • d i s c i p l i n e l ed es t u d i uc a r ef o r m e a z ãc a l i t ã þ i l e m o r a l eº ie s t e t i c ea l ep e r s o n a l i t ã þ i i ,c ur e g r e t ,n u s ea f l ãp r i n t r ep r i o r i t ã þ i l ea c t u a l u l u is i s t e md e î n v ã þ ã m î n t ; • a s t ã z iî nº c o a l ãv i nc o p i ip ec a r eî iu i m e s ct o tm a i p u þ i n el u c r u r iº ic a r et o tm a ir a rî º ie x p r i m ãa d m i r a þ i ap e n t r uc e v a ; • n i h i l i s m u lc u l t u r a la lu n o rt i n e r i :r o l u lv a l o r i l o r c u l t u r a l ea u t e n t i c ee s t ep u sl aî n d o i a l ãs a uc h i a r n e g a t ; • a r t ac a p ã t ãt o tm a im u l tu nc a r a c t e rd ee l i t ã ,º c o a l a s ed i s t a n þ e a z ãd ec u l t u r ã ; • od a t ãc ui n s t i t u i r e ac u r s u r i l o rc up l a t ãs ec r e e a z ã c o n d i þ i in o id ed e z v o l t a r eap o t e n þ i a l u l u ia r t i s t i c a lf i e c ã r u ic o p i l ,d a rº iu no b s t a c o lp e n t r ue l e v i i t a l e n t a þ i ,î n s ãc up o s i b i l i t ã þ im a t e r i a l em o d e s t e ; • a s i g u r a r e ai n s u f i c i e n t ãm a t e r i a l 㺠il i p s ap r o f e s o r i l o rd i nî n v ã þ ã m î n t u lm u z i c a l ,î ns p e c i a ll a n i v e l u lp r e u n i v e r s i t a r. Depãºirea acestor probleme constituie unul din o b i e c t i v e l ed eb a z ãa l ee d u c a þ i e im u z i c a l e . C u r r i c u l u m u ld em u z i c ãi n c l u d ed o u ãp ã r þ i :t e o r e t i c ã º ip r a c t i c ã .C o n þ i n u t u r i l es î n ta x a t ep ec u n o º t i n þ e l e c h e i e , f u n d a m e n t a t ep ed i f e r i t ea s p e c t ea l ea r t e im u z i c a l e ,º i s e r e a l i z e a z ãp r i nd i v e r s et i p u r id ea c t i v i t ã þ i ,f ã r ãd ec a r en u s ep o a t ea s i g u r ai n t e g r a l i t a t e al e c þ i e i–u n ad i n t r ec e l e m a ii m p o r t a n t es a r c i n ia l ee d u c a þ i e im u z i c a l e . În curriculumul respectiv, obiectivul de bazã – educarea unei personalitãþi armonioase – se concret i z e a z ã ,þ i n î n d u s ec o n td es p e c i f i c u ld i s c i p l i n e id es t u d i u º ip o s i b i l i t ã þ i l em u z i c i iî nf o r m a r e ae l e v i l o r.Te n d i n þ ad e u n i f i c a r eae f o r t u r i l o rs ev a l o r i f i c 㺠ip r i ni m p l i c a r e a f a m i l i e iî na c e s tp r o c e s ,d a tf i i n df a p t u lc ãe d u c a þ i am o r a l ã º ie s t e t i c ãac o p i l u l u iî n c e p ea n u m eî nf a m i l i e ,i a rº c o a l a vine sã o corecteze/completeze/suplineascã. Fãrã un scop bine determinat, nu putem vorbi despre

a n u m i t ep e r s p e c t i v e .R e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o rc u r r i c u l a r e s o l i c i t ãe x p e r i e n þ ã ,u nî n a l tp r o f e s i o n a l i s mº id ã r u i r e .C u regret, cadrele didactice cunosc doar curriculumul la d i s c i p l i n ap ec a r eop r e d a u ,n e a p l i c î n dp r i n c i p i i l ei n t e r º it r a n s d i s c i p l i n a r i t ã þ i i . C o l e c t i v u lp e d a g o g i ca lL i c e u l u i Te a t r a ld i nm u n i c i p i u l Chiºinãu acordã o atenþie deosebitã tehnologiilor de i n s t r u i r eo r i e n t a t es p r ed e z v o l t a r e ap e r s o n a l i t ã þ i i .C r e d e m c ãp r o b l e m aa b o r d a t ãî na c e s ta r t i c o le s t eu n ad ei m p o r tanþã majorã pentru învãþãmînt. Educarea unei person a l i t ã þ ii n t e g r et r e b u i es ãî n c e a p ãd i nf r a g e d ãc o p i l ã r i e , d i nc l a s e l ep r i m a r e .
OBIECTIVELE EDUCAÞIEI MUZICALE ÎN ªCOALA PRIMARÃ

1 . F o r m a r e ag î n d i r i ia b s t r a c t eº iac o n º t i i n þ e id es i n e ac o p i l u l u i . 2 . Iniþierea proceselor de autocunoaºtere, autoe x p r i m a r eº ia u t o r e a l i z a r eî nc a d r u lp r o c e s u l u id e î n v ã þ ã m î n t . 3 . D e z v o l t a r e ac a p a c i t ã þ i id ea c h i z i þ i o n a r eac u n o º t i n þ e l o r. 4 . C r e a r e au n o rc o n d i þ i io p t i m ed ea s i m i l a r eac u n o º t i n þ e l o rº id ed e z v o l t a r eaa b i l i t ã þ i l o r. 5 . I n i þ i e r e ae l e v i l o rî nl o g i c ac u n o a º t e r i iº t i i n þ i f i c e . S p e c i f i c u lc o n þ i n u t u r i l o ro b i e c t u l u id es t u d i u Muzica î lc o n s t i t u i es e n s i b i l i z a r e ac o p i l u l u ip e n t r uf r u m o sp r i n i n t e r m e d i u lm u z i c i i ,a r t e l o rp l a s t i c e ,b a l e t u l u i ,t e a t r u l u ie t c . Te h n o l o g i i l ee d u c a þ i o n a l eo r i e n t a t es p r ed e z v o l t a r e a p e r s o n a l i t ã þ i is e r v e s cl af o r m a r e ae l e v u l u ic ai n d i v i d u a l i t a t e ,p r e g ã t i t ãp e n t r uas ei n t e g r aî nc u l t u r an a þ i o n a l ã º iu n i v e r s a l ã . F o r m a r e au n u io mc u l ts u ba s p e c ta r t i s t i cº ie s t e t i c , p r i na c t i v i t ã þ ic r e a t i v e ,e s t es c o p u lp r i n c i p a la le d u c a þ i e i a r t i s t i c e .ª c o a l ap r i m a r ã ,î ng e n e r a l ,º ie d u c a þ i am u z i c a l ã , î np a r t i c u l a r, a um e n i r e as ã lî n v e þ ep ec o p i ls ãt r ã i a s c ãî n a r m o n i ec un a t u r a ,c us o c i e t a t e aº ic us i n eî n s u º i . P r o c e s u ld i d a c t i cc o n s t i t u i eu ns i s t e md et i pi n t e r a c t i v, bazat pe anumite principii, ce cultivã gîndirea independentã ºi creativitatea. Pentru a ridica nivelul de c u n o a º t e r e ,î nc a d r u ll e c þ i i l o ru t i l i z ã m ,p el î n g ãm a t e r i a l e l e s p e c i f i c eo b i e c t u l u i ,d e s e n e ,f r a g m e n t ed i nl i t e r a t u r a a r t i s t i c ãe t c .S t u d i e r e ao p e r e l o rc r e a t ed ed i f e r i t ee p o c iº i popoare urmeazã sã contribuie la înþelegerea rolului e x p r e s i v i t ã þ i i ,a r m o n i e iº ir i t m u l u im u z i c i i .A s t f e l ,c o p i l u l p e r c e p em a ib i n ei d e e ac o m p o z i t o r u l u iº ig ã s e º t en u a n þ e l e u n e ii n t e r p r e t ã r ia d e c v a t e . Î no p i n i al u iA .O s t r o v s k i ,m i j l o a c e l ed ed e z v o l t a r ea s e n s i b i l i t ã þ i im u z i c a l es î n t : „educarea unei orientãri

74

EX CATHEDRA

sigure în tonalitatea melodiei, în acompaniamentul armonios, prin corelarea sunetelor într-o melodie cu elemente de polifonie; dezvoltarea simþului ritmului, p r e g ã t i r e ae l e v u l u ip e n t r ur e c e p t a r e av i eº ic o n º t i e n t ã a frazei muzicale, a formei în general; exersarea memor i e iº ia c t i v i z a r e aa u z u l u ii n t e r n ;c u l t i v a r e as t i l u l u iº i gustului muzical. ” În activitatea noastrã ne conducem de principiile p e d a g o g i e iu m a n i s t e ,c a r ee s t e : § dupã aria de aplicare: g e n e r a l ã ; § d u p ãb a z af i l o z o f i c ã: u m a n i s t ã ; § dupã factorul de dezvoltare: s o c i a l ã ; § dupã concepþia de asimilare a cunoºtinþelor: a s o c i a t i v 㺠ir e f l e x i v ã ; § d u p ãa x a r e ap el a t u r i l ed ep e r s o n a l i t a t e: e m o þ i o n a l 㺠im o r a l ã ; § dupã caracterul conþinutului: i n s t r u c t i v e d u c a t i v ã ,d ec u l t u r ãg e n e r a l ã ,l a i c ãc ue l e m e n t ed e c u l t u r ãr e l i g i o a s ã ; § dupã atitudinea faþã de copil: a c o l a b o r ã r i i , c o m u n i c ã r i iº ic o n l u c r ã r i i . P r o c e s u ld i d a c t i cl al e c þ i i l ed em u z i c ãe s t eo r g a n i z a t în echipe mici, folosind drept metodã de bazã expunerea c ue l e m e n t ed ep r o b l e m a t i z a r eº id ec r e a t i v i t a t e . Individualizarea procesului de învãþãmînt presupune r e c u n o a º t e r e af a p t u l u ic ã : § F o r m u l aa b o r d ã r i ii n d i v i d u a l i z a t eî n s e a m n ã :ai u b i+ aî n þ e l e g e+aa c c e p t a+at o l e r a+aa j u t a § Î n v ã þ ã t o r u le s t ec o n c o m i t e n tº ia r t i s t ,º im e d i c § M u n c aº iv i a þ aî n v ã þ ã t o r u l u i m u z i c i a nn up o tf i concepute separat § C u n o º t i n þ e l ep r i nc o m u n i c a r eº ic o m u n i c a r e ap r i n c u n o º t i n þ es î n tf a þ e t ea l eu n u is i n g u rp r o c e sd e c r e º t e r es p i r i t u a l ã § P e d a g o g i am u z i c i a n u l u ie s t eop e d a g o g i eae x p r e s i v i t ã þ i i( m u z i c ã+c u v i n t e+e m o þ i i )º iad e m o c r a t i s m u l u i( c o m u n i c a r es p i r i t u a l ãd el ae g a ll a e g a l ) . E d u c a þ i am u z i c a l ãv i z e a z ã : 1 . Acumularea cunoºtinþelor din domeniul teoriei m u z i c i i ,i s t o r i e ia r t e l o rd i f e r i t e l o re p o c iº ip o p o a r e . 2 . F o r m a r e aa b i l i t ã þ i l o r, c u n o a º t e r e am i j l o a c e l o rd e e x p r i m a r em u z i c a l ã . 3 . E d u c a r e ag u s t u l u ia r t i s t i cî nb a z ac r i t e r i i l o rd e a p r e c i e r eai d e a l u r i l o rm o r a l s p i r i t u a l eº ie s t e t i c e . P e n t r uf i e c a r es t a d i ua li n s t r u i r i im u z i c a l e ,u n e l e e l e m e n t es î n td o m i n a n t e ,a l t e l ea u x i l i a r e ,î nf u n c þ i ed e s p e c i f i c u lv î r s t e i .L ae t a p ap r e º c o l a r ã ,s a r c i n ap r i n c i p a l ã c o n s t ãî nal ec u l t i v ac o p i i l o rd r a g o s t e ap e n t r uf r u m o s , pentru tot ce-i înconjoarã. În ºcoala primarã se pune t e m e l i ac u n o º t i n þ e l o r, s eî n v a þ ãp r i m e l en o þ i u n i ,î nb a z a c ã r o r as ef o r m e a z ãa t î ts i s t e m u ld ec u n o º t i n þ ee s t e t i c e c î tº ia b i l i t ã þ i l en e c e s a r e .Î ng i m n a z i ue l e v i l o rl is ec r e e a z ã c o n d i þ i ip e n t r ua c t i v i t ã þ i l ed es i n es t ã t ã t o a r e ,d e o a r e c e e is î n td e j af a m i l i a r i z a þ ic ul i m b a j u lm u z i c a l .D o a rî nc a d r u l

î n v ã þ ã m î n t u l u il i c e a ls a us u p e r i o rt i n e r i ic ug u s t u r iº i idealuri estetice formate ajung la o autoidentificare culturalã, conºtientizînd apartenenþa la o comunitate c u l t u r a l ã .
PRINCIPIILE DE BAZÃ ALE DEZVO LTÃRII PERSONALITÃÞII PRIN EDUCAÞIA MUZICALÃ

P r i n c i p i u lc o r e l ã r i ii n s t r u i r i iº ie d u c a þ i e i.I n s t r u i r e a nu dominã ca pondere, ci este o parte componentã a p r o c e s u l u id ef o r m a r e ,î nc a d r u lc ã r u i as ep o tc u l t i v a patriotismul, setea de cunoaºtere, autoinstruirea ºi a u t o d e z v o l t a r e a ,s e n s i b i l i t a t e ae m o þ i o n a l ã ,g u s t u le s t e t i c , moralitatea, stima pentru muncã. P r i n c i p i u la r m o n i z ã r i i re l a þ i i l o r. U n ad i n t r es a r c i n i l e d eb a z ãa l ef i e c ã r u ip r o f e s o re s t ea r m o n i z a r e ar e l a þ i e ic u e l e v u l .I m p o r t a n t eî na c e s ts e n ss î n t :d o r i n þ ad eaa s c u l t a c o p i l u l ,a b þ i n e r e ad eaf a c e„ p r e s i u n i ” ,i m p u n e r e af o r þ a t ã ap r o p r i u l u ip u n c td ev e d e r ee t c . P r i n c i p i u lc o o rd o n ã r i io b i e c t i v e l o r. E binecunoscut f a p t u lc ãi n s t r u i r e as ep r o d u c ec o n f o r mp r o p r i i l o ro b i e c tive. Anume existenþa unui scop bine determinat asigurã î n v ã þ a r e ae f i c i e n t 㺠ir e a l i z a r e ad e p l i n ãae l e v u l u i .P ed e a l t ãp a r t e ,f i e c a r eî n v ã þ ã t o ra r eov i z i u n ep e r s o n a l ãa s u p r a s c o p u l u if i n a lº ia s u p r ao b i e c t i v e l o rf i e c ã r e il e c þ i i .E l t r e b u i es ãr a c o r d e z eo b i e c t i v e l ee l e v u l u il ac e l ep r o p r i i , a j u t î n d u ls ãf o r m u l e z e ,s ãc o n º t i e n t i z e z eº is ãr e a l i z e z e c e e ac eº i ap r o p u s . P r i n c i p i u la s i m i l ã r i ie x p e r i e n þ e id ev i a þ ãag e n e r a þ i i l o rp r e c e d e n t e . Învãþãtorul este purtãtorul unor v a l o r is o c i o c u l t u r a l ea c u m u l a t ed eg e n e r a þ i i .Î nf u n c þ i e d ep r e g ã t i r e ap r o f e s i o n a l ã ,d ec u l t u r ag e n e r a l 㺠id ea l þ i factori, îºi formeazã propria concepþie asupra lumii, p r o p r i aa t i t u d i n ef a þ ãd ec e l ec eu r m e a z ãs ãp r e d e a . F i e c a r ec o p i l ,l ar î n d u ls ã u ,î nf u n c þ i ed em e d i u lî nc a r e af o s te d u c a t ,º i af o r m a tov i z i u n ea s u p r al u m i i .L al e c þ i e a rt r e b u is ãs ep r o d u c ãa r m o n i z a r e ae x p e r i e n þ e id ev i a þ ã aî n v ã þ ã t o r u l u ic uc e aae l e v u l u i . P r i n c i p i u li n s t r u i r i ie f i c i e n t e. Studierea muzicii t r e b u i es ãs ed e s f ã º o a r eî n t r os t r i c t ãc o n s e c u t i v i t a t e :d e l aa c t u a l i z a r e ac u n o º t i n þ e l o ra n t e r i o a r e ,p r i na c h i z i þ i aa l t o r n o i ,p î n ãl ac o n º t i e n t i z a r e al e g ã t u r i l o re x i s t e n t eî n t r ec o p i l º io b i e c t u ld es t u d i u ,î n t r ec o p i lº il u m e ac e lî n c o n j o a r ã . U t i l i z î n dr e s u r s e l ei n t e r n e ,f a c t o r i ie x t e r n ic o n t r i b u i e l af o r m a r e ad i m e n s i u n i l o rd ep e r s o n a l i t a t ea l ec o p i l u l u i . Î na c e s ts e n s ,s ep l a n i f i c ãp e n t r uf i e c a r el e c þ i ea n u m i t e o b i e c t i v e : a ) c o g n i t i v e –i n c l u df o r m a r e an o þ i u n i l o rd eb a z ãa l e m u z i c i i ; b ) psihomotorii – t i n ds p r ef o r m a r e aa n u m i t o rc a p a c i t ã þ i : § d ev a l o r i f i c a r eap o t e n þ i a l u l u ic r e a t i v( f a c u l t a t e a de a crea un nou produs, compunerea de muzicã, e l a b o r a r e ae x e r c i þ i i l o rd em u z i c ã ,m i c i l ed e s c o p e r i r i e t c . ) ; § organizatorice – capacitatea de a-ºi propune

TEHNOLOGII DE EDUCAÞIE MUZICALÃ

75

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

s c o p u r iº iar e a l i z aa c t i v i t ã þ id es i n es t ã t ã t o a r e ,d e ae v a l u ar e z u l t a t e l eº iat r a g ec o n c l u z i i ; § d e comunicare: f o r m a r e aa b i l i t ã þ i l o rd ec o m u n i c a r eî n t r u nl i m b a jm u z i c a l . Principiul acumulãrii conºtiente a cunoºtinþelor. P r o c e s u ld i d a c t i ce s t ee f i c i e n ta t u n c ic î n dº iî n v ã þ ã t o r u l , ºi elevul conºtientizeazã importanþa activitãþilor de î n v ã þ a r e .A s t f e l ,l af i n e l ef i e c ã r e il e c þ i is ef a c eu nb i l a n þ , discutîndu-se ºi analizîndu-se ce cunoºtinþe au fost î n s u º i t e ,c eaf o s tm a id i f i c i ls a um a ii n t e r e s a n t ,c i n eº ic e s u c c e s eao b þ i n u t ,c a r es î n tp r o b l e m e l e ,c ea rm a if id e r e p e t a te t c .Ol e c þ i er e u º i t ãd em u z i c ãs er e a l i z e a z ãp r i n m ã i e s t r i aî n v ã þ ã t o r u l u id eap r e d au nc o n þ i n u tc o m p l i c a t într-o manierã accesibilã, prin concentrarea atenþiei e l e v u l u ia s u p r ae s e n þ i a l u l u i ,p r i nc r e a r e au n o rc o n d i þ i id e m u n c ãi n d i v i d u a l ã . F o l o s i n dod i v e r s i t a t ed em e t o d eº i procedee didactice, învãþãtorul îl face pe copil sã g î n d e a s c ã .ª iî na c e s tp r o c e s ,p r o f e s o r u lt r e b u i es ãa i b ã , î np r i m u lr î n d ,c e r i n þ es p o r i t ef a þ ãd es i n eî n s u º i ,f a þ ãd e p l a n i f i c a r e am i n u þ i o a s ãao r e is u bt o a t ea s p e c t e l ee i .
SPECIFICUL TEHNOLOGIEI PROPUSE

§ a c t i v i t ã þ id eî n v ã þ a r e – compunerea ºi analiza c r e a þ i i l o rm u z i c a l ea l ec o p i i l o r,u t i l i z a r e al i t e r a t u r i i a r t i s t i c eº ia r t e l o rp l a s t i c e .L al e c þ i eî n v ã þ ã t o r u l t r e b u i es ãp r o p u n ãos i t u a þ i e p r o b l e m ã .E d u c a r e a m o r a l i t ã þ i ip r i ni n t e r m e d i u lm u z i c i ie s t em a ii m p o r t a n t ãd e c î tos u m ãd ee x e r c i þ i it e o r e t i c eº ip r a c t i c e ; § o r g a n i z a r e al e c þ i e i– l e c þ i at r e b u i es ãc o n s t i t u i e : b u c u r i e ,c r e a þ i e ,m u n c ã ,j o c ,î n t î l n i r e ,v i a þ ã ;o c ã u t a r ed es o l u þ i iî m p r e u n ã ,p r i n t r od i s c u þ i el i b e r ã , d e g a j a t ã ,i n i þ i a t ãd eî n v ã þ ã t o r. O l e c þ i ed em u z i c ã r e p r e z i n t ãu np r o c e sd ef o r m a r eap e r s o n a l i t ã þ i i . Ol e c þ i ed em u z i c ãî n s e a m n ã : comunicare, n ud o a r u ns i m p l uf a p t ; a r t ã, n ud o a roa c t i v i t a t ed e î n v ã þ a r e ;v i a þ ã ,n ud o a roo r ãd i no r a r. *** F i e c a r ep e d a g o ga r ep r o p r i ac a l ed ear e a l i z ac e v a , i m p o r t a n te s t es 㺠t i ec eu r m ã r e º t e .P r i n c i p a l e l ea c t i v i t ã þ i l ao r e l ed em u z i c ãs î n t :a u d i þ i am u z i c i i( i n c l u s i vº ia n a l i z a ) , p r e d a r e ac u n o º t i n þ e l o rm u z i c a l ed eb a z ã( i n t r o d u c e r e aî n t e o r i am u z i c i i ) ,e x e r c i þ i i l ed er i t m i c ã ,c î n t a r e a ,i n t e r p r e t a r e a l ai n s t r u m e n t e l em u z i c a l e .Ol e c þ i ed em u z i c ãî nº c o a l a p r i m a r ãî m b i n ãm a im u l t ea c t i v i t ã þ i ,c a r es eî n t r e p ã t r u n d , f o r m î n du nt o tî n t r e g ,î n v ã þ ã t o r u ls t a b i l i n dc l a ro b i e c t i v e l e p e n t r uf i e c a r ee t a p ãaa c e s t e i a . Audiþia muzicii I m p o r t a n te s t es ã it r e z i mc o p i l u l u iu nv i ui n t e r e s p e n t r uc u n o a º t e r e ,s ã io f e r i mp r i nm u z i c ãi m p r e s i ip r of u n d e ,s ã lî n v ã þ ã ms ãr e t r ã i a s c ãm u z i c a ,n ud o a rs ã i formãm unele abilitãþi. Informaþia despre muzicã este p r e z e n t a t ãp r i nm u z i c ã ,i l u s t r a þ i i ,m a t e r i a l ed i d a c t i c e a u x i l i a r e .P r i ni n t e r m e d i u lc o n v e r s a þ i e ib i n eg î n d i t e , î n v ã þ ã t o r u ll ã r g e º t eo r i z o n t u ld ec u n o a º t e r ea le l e v u l u i , î if o r m e a z ãc a l i t ã þ i l em o r a l eº iî is t i m u l e a z ãi n t e r e s e l e . D i s c u þ i ai n c l u d ei n f o r m a þ i ad e s p r em u z i c ãc ag e na la r t e i , d e s p r ec o m p o z i t o rº io p e r al u ie t c . Oa t e n þ i ed e o s e b i t ãs ec e r eaf ia c o r d a t ãs t ã r i id es p i r i t , e m o þ i i l o re x p r i m a t ep r i nm u z i c ã .ª ia i c ie x i s t ãt r e ie l e m e n t e i n s e p a r a b i l e : a ) s e n t i m e n t e l ep ec a r el et r e z e º t em u z i c a ; b ) mesajul transms de muzicã; c ) modul de redare a mesajului. Aceste elemente pot fi folosite ca schemã a unei d i s c u þ i id e s p r e : – s t ã r i ,s e n t i m e n t e ; – modul ºi mijloacele de redare a expresivitãþii m u z i c a l e . M a t e r i a l u lv af ia s i m i l a tm a ib i n e ,d a c ãî n v ã þ ã t o r u lv a u t i l i z au r m ã t o a r e l ep r o c e d e e : § a c c e n t u a r e ac o n t r a s t e l o r : a ) operelor de acelaºi gen (de exemplu, douã marº u r i ) ; b ) pieselor cu aceeaºi denumire (de exemplu, douã „ p l o i þ e ” ) ;

C u n o º t i n þ e l eº ia b i l i t ã þ i l es ef o r m e a z ãc ua j u t o r u lu n o r t e h n i c iº ip r o c e d e ed i d a c t i c ec a r es ec a r a c t e r i z e a z ãp r i n : § umanism – d r a g o s t e af a þ ãd ec o p i l ,d o r i n þ ad ea l f a c ef e r i c i t ,d r e p t u ll al i b e r aa l e g e r e ,b u c u r i a c u n o a º t e r i i ; § a t i n g e r e as c o p u l u im a j o ra li n s t r u i r i i – formarea p e r s o n a l i t ã þ i i; § abordare individualã – s t u d i e r e ap e r s o n a l i t ã þ i i , d e z v o l t a r e ac a p a c i t ã þ i l o r, i n t r o s p e c þ i a ,p e d a g o g i a s u c c e s u l u i ; § renunþare la impunerea forþatã (ca metodã de l u c r u ) ; § comunicare eficientã – l e g e ar e c i p r o c i t ã þ i i , a c c e p t a r e aî n t r e b ã r i l o rº ir ã s p u n s u r i l o r ; § f o r m a r e ac o n c e p þ i e ip o z i t i v eae u l u i ; § f o l o s i r e ar e s u r s e l o rp e d a g o g i e if a m i l i a l eº ia l e pedagogiei populare; § renunþarea de a orienta demersul didactic asupra elevului „mediu”; § d e s c o p e r i r e – nu doar inserare de argumente ºi f a p t e ; § r e l a þ i ad ee g a l i t a t es p i r i t u a l ã , bazatã pe comun i c a r ei n t e r p e r s o n a l ã –î n v ã þ ã t o r u lº ie l e v u ls î n t c o a u t o r ia ip r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n t. Î n v ã þ ã t o r u l t r e b u i es ãi aî nc o n s i d e r a þ i eº ia l t ee l e m e n t ec e i n f l u e n þ e a z ãc o p i l u l( f a m i l i a ,p r i e t e n i i ,s t r a d a ) , a j u t î n d u ls ãa i b ãî n c r e d e r eî nf o r þ e l ep r o p r i i ,s ã i e d u c ec e l em a in o b i l ec a l i t ã þ i ,s ã la p r o p i ec î tm a i m u l td ev a l o r i l es o c i e t ã þ i iº ia l eu m a n i s m u l u i ; § prognozarea dezvoltãrii personalitãþii ºi corecþia adecvatã; § a p r e c i e r e ac a l i t a t i v ã– a lî n v ã þ ap ee l e vs ãs e a u t o a n a l i z e z eº is ãs ea u t o a p r e c i e z e ;

TEHNOLOGII DE EDUCAÞIE MUZICALÃ

76

EX CATHEDRA

c ) p i e s e l o rd ea c e l a º is t i l( d ee x e m p l u ,d o u ã„ v e s e l e ” ) . § compararea, de exemplu, a douã dansuri sau m a r º u r i ; § r e d a r e as t ã r i l o rd es p i r i tp r i nc u l o r i ; § îmbinarea mai multor genuri de artã (muzicã, p o e z i e ,p i c t u r ã ) . Cunoºtinþele elementare de muzicã A c e s tc a p i t o ln ut r e b u i ep r i v i tc ac e v as e p a r a t ,c ic a op a r t ec o m p o n e n t ãaa u d i þ i e im u z i c i i ,ai n t e r p r e t ã r i i v o c a l eº ii n s t r u m e n t a l e .F i x a r e ac u n o º t i n þ e l o ra r el o cm a i b i n ep r i ni n t e r m e d i u lj o c u l u i . Jocul F o l o s i tî np r o c e s u ld eî n v ã þ a r e ,c o n t r i b u i el as p o r i r e a i n t e r e s u l u if a þ ãd eo b i e c t u ld es t u d i u ,l ã r g e º t es p e c t r u l r e p r e z e n t ã r i l o rm u z i c a l e ,î lî n v a þ ãp ee l e vs ãa u d i e z e m u z i c a ,e d u c ãd e p r i n d e r id ea n a l i z ãao p e r e im u z i c a l eº i d ed e s c r i e r eap r o p r i i l o ri m p r e s i i .Î na c e s ts c o pf o l o s i m desene, poezii, fragmente de prozã ce ar corespunde c o n þ i n u t u l u ip i e s e l o rm u z i c a l e . ª ia i c ip r o f e s o r u la r eu nc î m pl a r gd ea l e g e r e .F i e c a r e c o p i ld i s p u n ed eu ns e td ee l e m e n t ea l el i m b a j u l u im u z i c a l ( p i c t o g r a m e l en o t e l o r, d e s e n e ,e x e c u t a t ed ec o p i iº ip ã r i n þ i l aî n c e p u t u la n u l u id es t u d i i ) .Î nc a d r u lj o c u l u i Complet e a z 㺠i r u l, e l e v i i ,d u p ãc ea ua u d i a top i e s ãm u z i c a l ã , a l c ã t u i e s cu nº i rd i nf i º e l ec un u m e l ec o m p o z i t o r u l u i , d e n u m i r e ap i e s e ie t c .Ov a r i a n t ãav i c t o r i n e im u z i c a l e p o a t ef id e n u m i t ã Melodii preferate,î nt i m p u lc ã r e i a c o p i i ic î n t 㺠ii n t e r p r e t e a z ãp i e s e l eî n d r ã g i t e .ª id v s .p u t e þ i g ã s im u l t ea l t ef o r m e ,d a þ if r î ul i b e ri m a g i n a þ i e i ! Interpretarea vocalã ºi coralã Avantajele acesteia sînt binecunoscute: dezvoltã aptitudinile muzicale, imaginaþia, comunicarea, capac i t a t e ad eai m p r o v i z a ,p e r c e p e r e am a ip r o f u n d ãam u z i c i i e t c .N e a j u n s u lp r i n c i p a lc o n s t ãî nf a p t u lc ãî nt i m p u l i n t e r p r e t ã r i im u z i c i ic o r a l ed e v i z a„ d a c ãn uc î n te u ,a l þ i i vor cînta pentru mine” rãmîne permanent actualã ºi î n v ã þ ã t o r u lt r e b u i es ão b s e r v el at i m pa c e s tl u c r up e n t r u a lc o r e c t a .

Ritmica A b i l i t a t e ad eae x e c u t am i º c ã r iî nr i t m u lm u z i c i ip o a t e f id e z v o l t a t ã( c h i a rd a c ãu n i is p e c i a l i º t ia f i r m ãc ãs i m þ u l r i t m u l u is em o º t e n e º t eg e n e t i cº in us a rs u p u n ec o r e c þ i e i ) .A c e s tc o m p a r t i m e n ti n c l u d ed i f e r i t ee x e r c i þ i id e r i t m i c ã ,i n c l u s i vc e l ed em i º c a r e :m e r s ,a l e r g ã r i ,m i º c ã r i d ed a n se t c .Î nc a d r u la c e s t e ia c t i v i t ã þ is î n ti m p o r t a n t e abordarea sistemicã, gradualã, consecutivitatea. Ea s o l i c i t 㺠ie x e r c i þ i id ep r e g ã t i r ep r e a l a b i l ã ,m e n i t es ã c o n d u c ãl aa c h i z i þ i ad e p r i n d e r i l o rd em i º c a r eî nr i t md e d a n s . Interpretarea la instrumentele muzicale improv i z a t e A c e a s t ãa c t i v i t a t el eo f e r ãc o p i i l o rs a t i s f a c þ i i ,p o s i b i l i t a t e ad eas es i m þ il i b e r, d eas em a n i f e s t aî nm o df i r e s c . Chiar ºi cei mai mici pot improviza o melodie, redînd p i c ã t u r i l ed ep l o a i ep r i nl o v i t u r ir i t m i c ed eu no b i e c t ;o c u t i ed i nm e t a lu m p l u t ãc uc r u p ep o a t e“ p o v e s t i ”c î td e t r i s tf o º n e s cf r u n z e l e .P u t e þ iî n c e r c as ãu t i l i z a þ id i f e r i t e m a t e r i a l e ,m a ia l e sî nc o n d i þ i i l ea c t u a l e ,c î n dº c o l i l ec a r e dispun de instrumente muzicale pentru orchestrã sînt foarte puþine. Din experienþa pedagogicã proprie ne-am c o n v i n sc ãs t i c l e l eu m p l u t ec ua p ãp o tî n l o c u iu nx i l o f o n , i a rc l o p o þ e i ip e n t r up e s c u i t ,c u t i i l ed eb e r ep o td e v e n iº i e l ei n s t r u m e n t em u z i c a l eo r i g i n a l e . D a c ãol e c þ i ed em u z i c ãn ua d u c ec o p i i l o rb u c u r i iº i s a t i s f a c þ i i ,t o a t ec e l e l a l t ee l e m e n t e„ d ec u n o a º t e r e ”î º i pierd importanþa, mai ales în procesul de educaþie a c o p i i l o rd i nc l a s e l ep r i m a r e .

TEHNOLOGII DE EDUCAÞIE MUZICALÃ

77

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

Analiza curriculumului liceal de matematicã
statisticã matematicã ºi teoria probabilitãþii p o tf i t r a n s f e r a t eî nc l.XII. Aceastã modificare va permite e l i b e r a r e ac o n þ i n u t u r i l o rd i nc l . X ,d a rn uº i ac o n þ i n u t u r i l o r c u r r i c u l u m u l u iî nî n t r e g i m e. R e z o l v a r e ar e s p e c t i v e ip r o bleme o v e d e mî ne l i m i n a r e aa n u m i t o rs u b i e c t e .R e v i z u i r e a c o n þ i n u t u r i l o raf o s td e j ap u s ãî nd i s c u þ i e p ep a g i n i l e r e v i s t e i “Didactica Pro . . . ”( n r. 4 ,2 0 0 1 , Conceptul determinant în cursul liceal de matematicã. Repere metodologice) .A u t o r i ic u r r i c u l u m u l u il i c e a la up r o p u ss ãs e r e n u n þ el a t e m a Permutaþ i, s t u d i e r e at e m e i Matricele f i i n dp o s i b i l 㺠if ã r ã aceasta. De asemenea, optãm pentru e x c l u d e r e ad i ns t u d i u lo b l i g a t o r i uas u b i e c t u l u i Tr a n s formarea spaþiului º i pentru aprofundarea subiectelor Poliedre º i Conice. Oa l t ãl a c u n ãac u r r i c u l u m u l u il i c e a lc o n s t ãî nf a p t u l c ãa c e s td o c u m e n tr e g l a t o rn ud ãr ã s p u ns u r il aî n t r e b ã r i l e “Ce s t u d i e m ? ”º i “Cum studiem?”, î n t re b a r e a “La ce n i v e l studiem?” f i i n dî ng e n e r ei g n o r a t ã. P e n t r uaa l e g e n i v e l u lo p t i m ,p r o f e s o r u lt r e b u i es 㺠t i en i v e l u l minim s t a b i l i tº in i v e lul maxim ce nu poate fi d e p ã º it ,s p r ean u provoca suprasolicitarea elevului. A t î tt i m pc î tc u r r i culumul nu va da rãsp u n sl aa c e a s t ãî n t r e b a r e ,p r e d a r e a m a t e m a t i c i iî nl i c e uv ad e p i n d ed em ã i e s t r i ap r o f e s o r u l u i , d ep r e g ã t i r ea l u ip r o f e s i o n a lã.Î ns i t u a þ i ac r e a t ã ,c a d r u l d i d a c t i c va avea mereu temerea cã lucrarea de BAC sau o r i c a r ea l t ãt e s t a r ev ac u p r i n d ei t e m im u l tp r e ac o m p l i c a þ i . U n ad i ns o l u þ i ia rf i completarea curriculumului c u o b i e c t i v ed ee v a l u a r eº im o d e l ed et e s t ee v a l u a t i v e . O problemã aparte es t ec u r r i c u l u m u ll i c e a ll ac l a s e l e u m a n i s t i c e . În urma experienþe id et r e ia n i ,p u t e mt r a g e c o n c l u z i ac ão b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãl am a t e m a t i c ãî n c l a s el eu m a n i s t i ce nicidecum nu trebuie sã coincidã cu o b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãd el ac l a s e l er e a l e .A rf ic a z u ls ã n ed e z i c e md ep r i n c i p i u l“ a c e le a º it e m ed o a rî nv o l u mm a i m i cº iî n t r u nn u m ã rd eo r em a ir e d u s ” ,c a r ec o n d u c el ao s t u d i e r es u p e r f i c i a lãa d i s c i p l i n e i .C r e d e mc ãl ap r o f i l u l u m a n i s t i ca rf io p o r t u ns ãs es t u d i e z em a id e t a l i a tm a t e matica elementarã ºi elementele de analizã matematicã, excluzîndu-se elementele de a l g e b r ãs u p e r i o a r 㺠ig e o metrie a n a l it i c ã . To t o d a tã ,þ i n î n dc o n td en e c e s i t ã þ i l e s o c i o l o g i e iº ip s i h i l o g i e i contemporane, o b i e c t i v u ld e r e f e r i n þ ã despre folosirea unor elemente d es t a t i s t i c ã matematicã ºi t e o r i ap r o b a b i l i t ã þ i is ec e r eaf ir e a l i z a tm a i profund decît recomandã prezentul curriculum. În opinia n o a s t r ã ,p e n t r u clasele umanistice este necesar de a e l a b o r au nm a n u a lº iu nc u r r i c u l u m ,î nc a r eo b i e c t i v e l ea r f id e t e r m i n a t ed es p e c i f i c u lp r o f i l u l u ia l e s .
Olga ªPUNTENKO

Anul ºcolar 2001-2002 este important p r i nf a p t u lc ã avem prima promoþie de e l e v ic ea u s t u d i a tî nb a z a c u r r i c u l u m u l u il i c e a l. P r o c e s u ld ea c c e p t a r ean o u l u i document a pornit d el an e î n þ e le g e r e as u b s t i t u i r i ip r o gramei, c uc a r et o þ ie r a uo b i º n u i þ is ãl u c r e z e, p r i n t r u n document numit curriculum º i af i n i s a tc uc o n º t i e n t i z a r e a ne c e s i t ã þ i ii m p l e m e n t ã r i il u iº ia s u p e r i o r i tã þ i is t r a t e g i e i d i d a c t i c ec e n t r a t ep eo b i e c t i v e . F ã c î n du n e l et o t a l u r il aa c e a s t ãe t a p ã,putem conchide c ãol a c u n ãa c u r r i c u l u m u l u il i c e a ld e matematicã e s t e s u p r a s o l i c i t a r e ae l e v i l o r,ma ic us e a m ãî nc l. Xl ap r o f i l u l r e a l ,f a p tc en ep r o v o a c ãn e l i n i º t e .P r o f e s o r u l es t en e v o it s ãl u c r e z eî n t r u nr i t m ,c en up e r m i t ed e z v o l t a r e ad e p r i n d e r i l o rd eg î n d i r ea l g o r i t m i z a t ã ca r e ,l ar î n d u ll o r,s e r v e s c d r e p tb a z ãp e n t r ud e z v o l t a r e ag î n d i r i ic r e a t i v e .A s t f e l , î n c e p î n dc i c l u ll i c e a l ,p e n t r uar e c u p e r au n e l ec u n o º t i n þ e , e l e v u lr e c u r g ed e s e o r il as e r v i c i i l em e d i t a t o r u l u i . Ameliorarea a c e s t e is i t u a þ i ip o a t ef ir e a l i z a t ãp r i n reeºalonarea m a t e r i e id es t u d i u .F ã r ãaî n c ã l c al o g i c a d i s c i p l i n e iº ic o n t i n u i t a t e ae x p u n e r i i ,t e m e l e Elemente de combinatoricã. Binomul lui Newton, Elemente de

78

EX CATHEDRA

Tatiana IACUBIÞCHI

Curriculumul liceal de fizicã dupã trei ani de implementare
Curriculumul a d m i t ef l e x i b i l i t a t eî np r o c e s u ld ep r o i e c t a r eº ip r e d are (12% din respondenþi) ,p r o f e s o r u l u i r e v e n i n d u im i s i u n e ad ea la d a p t al ac o n d i þ i i l eº ir i t m u l f i e c ã r u ie l e vs a u a lf i e c ã r e ic l a s e .R i g i d es î n td o a r o b i e c t i v e l ec eu r m e a z ã af ir e a l i z a t ec ur e s p e c t a r e al o g i c i i d i d a c t i c eº iº t i i n þ i f i c e . O b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãa uu ng r a ds p o r i td eo p e r a þ i o n a l i t a t e .C a u z au n e ia s e m e n e as i t u a þ i iac o n s t i t u i t o implementarea curriculumului înainte de începerea proc e s u l u id ep e r f e c þ i o n a r eac a d r e l o rd i d a c t i c e ,p r e c u mº i l i p s as t a n d a r d e l o re d u c a þ i o n a l el af i z i c ã ,f a p tc ea f e c t e a z ã î nm a r em ã s u r ãe l a b o r a r e at e s t e l o rd eb a c a l a u r e a t .A c e s t a s p e c taf o s tr e m a r c a td e2 5 %d i n t r ep r o f e s o r i . Curriculumul consemneazã „ s a l t u l ”d el as t r u c t u r ad e organizare bazatã pe conþinuturi l ac e a o r i e n t a t ãp e o b i e c t i v eº im e t o d o l o g i i. A p l i c a r e an o i l o rt e h n o l o g i id e p r e d a r e -învãþare preconizeazã o d i f e r e n þ i e r ep r o n u n þ a t ã a demersului pedagogic.A c t i v i t ã þ i l ei n d i v i d u a l es a uî n g r u pd e z v o l t ãg î n d i r e ac r e a t o a r e ,c u l t i v ãs p i r i t u ld ee c h i p ã a t î td en e c e s a r omului modern, care acþioneazã tot mai mult prin cooperare – mod ce implicã ºi promoveazã cu adevãra tp e r s o n a l i t a t e a .R e l a þ i ap r o f e s o r e l e vs et r a n s f o r m ãî np a r t e n e r i a t .I n s t r u i r e ad i r i j a tã d ep r o f e s o r,î nc a r e e l e v u lr e c e p t e a z ã ,î n þ e l e g e ,s t o c h e a z 㺠ia p l i c ãi n f o r m a þ i i l e,c e d e a z ãl o c u lî n v ã þ ã r i iî nc a r ea c e s t aa f l ã ,p e r c e p e , g e n e r a l i z e a zã º iu t i l i z e a z ãî nm o di n d e p e n d e n ti n f o r m a þ i i l e . D i no b i e c ta le d u c a þ i e ie l e v u ld e v i n es u b i e c ta la c e s t e i a , f i i n dm a id e s c ã t u º a t ,i n t e r e s a td ep r o p r i i l er e z u l t a t e . O b i e c t i v e l ee d u c a þ i o n a l ef i x e a z ãr e u º i t a ,d a rº ic r i t e r i u l de mãsurare a a c e s t e i a .C o n s t i t u i n di p o s t a z ac ea mai „ c o n c r e t ã ”af i n a l i t ã þ i l o r, o b i e c t i v e l ed e s e m n e a z ãt i p u ld e s c h i m b ã r ip ec a r ep r o c e s u ld eî n v ã þ ã m î n tî lp r o i e c t e a z ã º iî lr e a l i z e a z ã ,i n d i c î n d u ip r o f e s o r u l u ic et r e b u i es ãf a c ã, i a re l e v u l u i– c eis es o l i c i t ã. M a j o r i t a t e ac a d r e l o rd i d a c t i c e ,i m p l ementînd c u r r i c u l u m u l ,s eb a z e a z 㺠ip ep r o g r a m at r a d i þ i o n a l ã, î n c er cî n d sã le îmbine. În goanã dupã mai multe c o n þ i n u t u r i, p r o f e s o r i ic o n t i n u ãs ãa p l i c ep r e l e g e r e a ,l e c t u r ap a s i v ã , e x p e r i m e n t u ld e m o n s t r a t i ve t c .Î na c e s tc a z,volumul de i n f o r m a þ i ie s t em u lt m a im a r e ,c h e l t u i e l i l ep e n t r um i j l o a c e l e d i d a c t i c es î n tm i n i m e ,l af e lº ir e z u l t a t e l eî n v ã þ ã r i i.A s t f e l , responsabilitatea pentru r e u º i t ae l e v i l o rº io asumã p r o f e s o r i i .C ur e g r e t ,u n e o r id o a rn o t e l ee l e v i l o rc o n s t i t u i e u ni n d i c i ua la c t i v i t ã þ i ic a d r e l o rd i d a c t i c e . S c h i m b a r e ad ea c c e n t ed el at e h n o l o g i i l ee x p l i c a t i v i l u s t r a t i v e , î nc a r ep r e d o m i n ãa c t i v i t a t e ap r o f e s o r u l u i, s p r ec e l ea d a p t a t eî np r a c t i c ãl ap e r s o n a l i t a t e ae l e v u l u i

A s t ã z iî n t r e a g as o c i e t a t et r ã i e º t et i m p u r if ã r ãp r e c e d e n t :n i c i o d a t ão m u ln uaf o s tp u sî ns i t u a þ i ad eaj u c a u nr o lm a ia c t i vº im a id e c i s i vî nt o a t es f e r e l ev i e þ i i ;n ui s ac e r u tom a im a r ec ap a c i t a t ed eg î n d i r ec r e a t o a r eº id e c e r c e t a r e ;n uaa v u tn e v o i ed em a im u l t ãi n t e l i g e n þ 㺠i imaginaþie;n uat r e b u i ts ã manifeste m a im u l ts p i r i td e i n v e n þ i e ,e n t u z i a s mº ic u r a jp e n t r uaa p l i c aî np r a c t i c ã i n i þ i a t i v e l es a l e . Schimbarea fundamentalã în concepþia despre sine a omului creeazã o nouã viziune a p e r sonalitãþii umane, izvorîtã din cunoaºterea propriei e x i s t e n þ e, r e p u nî n dî na l þ it e r m e n iº ip r o b l e m e l ee d u c a þ i e i . O r i e n t ã r i l ep e d a g o g i c es p e c i f i c a t eî nc u r r i c u l u mt i n d s p r ef ormarea unui model de învãþa r ec ea ra s i g u r a d e z v o l t ar e al i b e r ã ,a r m o n i o a s ãao m u l u i–op e r s o n a l i t a t e c r e a t i v ã ,c a p a b i l ãd eas ea da p t al ac o n d i þ i i l e mereu în schimbare ale v i e þ i i . D u p ãt r e ia n id ee x i s t e n þ ãac u r r i c u l u m u l u il i c e a ld e f i z i c ãn us em a ip u n el aî n d o i a l ãn e c e s i t a t e ai m p l e m e n t ã r i i l u i .Î np r e z e n ts î n ta c t u a l eî n t r e b ã r i l e :C es am o d i f i c a t ? C a r ee s t ei m p a c t u la c e s t o rs c h i m b ã r ia s u p r ae l e v i l o rº i c a d r e l o rd i d a c t i c e ?C u mp o a t ef ip e r f e c þ i o n a ta c e s ta c t normativ? R e z u l t a t e l ei m p l e m e n t ã r i ia uf o s ts t u d i a t ep r i ni n t e r mediul unor chestionare de evaluare, completate de 130 d ep r o f e s o r id ef i z i c ãd i nl i c e eº ic o l e g i i, p a r t i c i p an þ il a s e m i n a r i i l e Turism didactic–2001, o rg a n i z a t ed eC e n t r u l Educaþional PRO DIDACTICA în 7 judeþe din republicã º iî nm u n i c i p i u lC h i º i n ã u . S p r ed e o s e b i r ed ep r o g r a m e l et r a d i þ i o n a l e, p r e z e n t u l curriculum se bazeazã pe un sistem de obiective care v i z e a z ãn ua t î ti n f o r m a r e ae l e v u l u ic î tf o r m a r e ac o m p o r t a m e n t u l u ia c e s t u i a .A c t i v i t ã þ i l ed eî n v ã þ a r es în ta x a t ep e e l e vº iu r m e a z ãs ãa s i g u r ea t i n g e r e ao b i e c t i v e l o rp r o p u s e , i a rc o n þ i n u t u r i l es î n tr e c o m a n d a b i l e . C e n t r a r e ac u r r i c u l u m u l u il ic e a ld ef i z i c ãp eo b i e c t i v e ,î nv i z i u n e aa8 0% d i n t r ep r o f e s o r i i c h e s t i o n a þ i, c o n s t i t u i ep u n c t u lf o r t e . C l a r i t a t e af o r m u l ã r i il o re s t ea p r e c i a t ãd e7 8 % di n t r e p r o f e s o r ic u5 7p u n c t ed i n7p o s i b i l e .E l er e p r e z i n t ãu n suport considerabil în proiectarea, desfãºurarea ºi evaluarea proceselor educative.

79

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

s er e a l i z e a z ãd o a rl aoc o t ãd e2 , 5% .C a u z ab l o c a j u l u i, î n o p i n i a c a d r e l o rd i d a c t i c e ,e s t en i v e l u li n s u f i c i e n td e p r e g ã t i r ep r o f e s i o n a l ã .Î n u l t i m i it r e ia n i ,3 0 %d i n t r e p r o f e s o r i id ef i z i c ãd i nl i c e e l eº ic o l e g i i l ed i nr e p u b l i c ãa u b e n e f i c i a t d ec u r s u r id ep e r f e c þ i o n a r e ,i n c l u s i vº iî n i n s t i t u þ i il ed ep e s t eh o t a r e . Î na c e s tc a za p a r eoa l t ã problemã importantã – e f i c i e n þ ac u r s u r il o r. Din chestionarele de evaluare rezultã necesitatea r e v i z u i r i iº iî m b u n ã t ã þ i r i is u g e s t i i l o rd ep r e d a r e -î n v ã þ a r e d i nc u r r i c u l u m .Î na c t u a l av a r i a n t ã, c l a r i t a t e ae x p u n e r i i a c e s t o r ae s t ea p r e c i a t ã de 12% dintre profesori. Maniera d eo r g a n i za r eap r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n ta rt r e b u is ãl a s e l o cu n e iî m b i n ã r iº ia l t e r n a n þ es i s t e m a t i c eaa c t i v i t ã þ i l o r b a z a t ep ee f o r t u li n d i v i d u a l ,p er e z o l v a r e ad ep r o b l e m e î nm i c r o g r u p u r is a ue f e c t u a r e ad ee x p e r i m e n t eî ne c h i p ã , p er e a l i z a r e aî nc o m u nau n o rp r o i e c t e,t e m ed ec e r c e t a r e e t c .A c t i v i t ã þ i l eº is a r c i n i l ed i d a c t i c eu r m e a z ãs ãf i e i n s p i r a t ed i nv i a þ ac o t i d i a n ã ,d i nm a t e r i a l ed e s p r ec o n s e c i n þ e l ea p l i c ã r i if i z i c i i. S u ba s p e c tp r a c t i c ,p î n ãî np r e z e n toa t e n þ i ed e o s e b i t ã s a acordat experimentului demonstrativ, i l u s t r a t i v,d e c o n f i r m a r eo r id ev e r i f i c a r eac e l o rt r a n s m i s e„ d e ag a t a ” d ec ã t r e p r o f e s o r.Î na c e s tc a z ,p a r t i c i p a r e ae l e v i l o re s t e minimã: n ul is ec e r es ãf o r m u l e z e probleme, s ãe n u n þ e i p o t e z e , s ã inventeze procedee de experimentare, s ã d e s c o p e r el e g ie t c .D u p ãa s t f e ld ed e m o n s t r a þ i i ,e l e v u l n up o a t ea c þ i o n a ,d e o a r e c ee l en uc u l t i v ãi n t e r e s u lp e n t r u i n v e s t i g a þ i i ,c id o a ro f e r ãi n f o r m a þ i i .E s t ea d e v ã r a tc ã a d e s e ae x p l i c a þ i i l ep r o f e s o r il o rs î n tu r m a t ed el u c r ã r id e l a b o r a t o r,d a r reproducerea unor experimente e s t eî n c ã d e p a r t ed ea e d u c as p i r i t u ld ei n v e n þ i es a ud ea u t o c o n t r o l . A c t u a l m e n t e ,p r e d a r e af i z i c i ir e a d u c ep ep r i m p l a n m e t o d ae x p e r i m e n t u l u ic us p e c i f i cd ec e r c e t a r eº is ei m p u n e p r i ns o l i c i t a r e au n e ia t i t u d i n ia c t i v ed i np a r t e ae l e v i l o r, d e t e r m i n î n d u is ãl u c r e z ee f e c t i v. E x p e r i m e n t u ld e z v o l t ã s p i r i t u ld eo b s e r v a þ i eº ir a þ i o n a m e n t u li n d u c t i v ;s u s c i t ã c u r i o z i t a t e aº t i i n þ i f i c 㺠ii m a g i n a þ i ac r e a t o a r e ;c u l t i v ãi n t u i þ i a , p a s i u n e ap e n t r uoa c t i v i t a t ee x p e r i m e n t a l ãi n d e p e n d e n t ã , c a p a c i t a t e ad ee x p l o r a r ee t c .E l e v i iv o rf ia j u t a þ is ãî n s u º e a s c ã a n u m i t es t r a t e g i iº im e t o d eº t i i n þ i f i c e ,s ãf o r m u l e z ei p o t e z e , s ãe l a b o r e z ed e f i n i þ i io p e r a þ i o n a l e ,s ão p e r e z ec uv a r i a b i l e , s ãd e s f ã º o a r ee x p e r i e n þ e ,s ãp r o i e c t e z em o d e l e ,s ãi n t e r p r e t e z ed a t e–c ua l t ec u v i n t e ,s ãd e p r i n d ãt e h n i c ae x p er i m e n t a l ã .Î np r o c e s u la c t i v i t ã þ i ie x p e r i m e n t a l es ed e z v o l t ão g a m ãd ec a l i t ã þ ic a r ed e f i n e s cs p i r i t u lº t i i n þ i f i c :r ã b d a r e aº i o b i e c t i v i t a t e a ,r e s p o n s a b i l i t a t e aº io n e s t i t a t e a ,o r d i n e aº i d i s c i p l i n a ,c a p a c i t a t e ad eal u c r aî ne c h i p ãe t c . P r i n axarea învãþãmîntului pe obiective a devenit posibilã modificarea sistemului de evaluare. Reforma în a c e s t domeniu a demarat cu perfecþionarea evaluãrii o f i c i a l es umative/f i n a l e .P r o b e l et r a d i þ i o n a l ep e n t r u examenele final e( d eb a c a l a u r e a t )a uf o s ts u b s t i t u i t ec u t e s t ed o c i m o l o g i c es c r i s e ,c a r ea uu ng r a dd ev a l i d i t a t e º io b i e c t i v i t a t em u l tm a is p o r i t . C l a r i t a t e ae x p u n e r i i s u g e s t i i l o r de evaluare este apreciatã de 10% dintre

profesori. La acest capitol este necesar sã se facã distincþie între evaluarea formativã ºi cea sumativã. E v a l u a r e as u m a t i v ãa r ed r e p ts c o pf u r n i z a r e au n u ib i l a n þ ( s i t u a þ i ae l e v u l u i )º ip o s i b i l i t a t e al u ã r i iu n e id e c i z i i ( a c o r d a r e ad ed i p l o m e ,p r o m o v a r e aî nc l a s as u p e r i o a r ã ) . E ad i f e r e n þ i a z ãe l e v i ip r i ne f e c t u a r e au n o rt o t a l u r il at i m p u l º il o c u lp o t r i v i t ,l af i n e l er e a l i z ã r i ip r o g r a me iî nî n t r e g i m e s a ud o a r a unei secvenþe. Evaluarea formativã constã în oferirea unor date celui ce învaþã pentru atingerea o b i e c t i v u l u ip r e v ã z u t ,î li n f o r m e a z ãp ep r o f e s o ra s u p r a p r o g r e s u l u id i d a c t i c ,p e r m i þ î n d u is ã ic o r e c t e z es a us ã i m o d i f i c ec u r s u l . Î np r e z e n ta s i s t ã m ,d i nn e f e r i c i r e ,l aoc o n t a m i n a r ea e v a l u ã r i if o r m a t i v ed ec ã t r ec e as u m a t i v ã .A s t f e l ,n o t a a c o r d a t ãe x e r c i þ i i l o rr e a l i z a t ed e al u n g u ls e m e s t r u l u ia r e a d e s e av a l o a r ed eb i l a n þº ic o n s t i t u i eî ns i n eu na d e v ã r a t e x a m e n .S ãn eg î n d i md o a rl aa c e an o t ãf i n a l ã ,î np a r t e h o t ã r î t o a r ep e n t r ut r e c e r e aî nc l a s as u p e r i o a r ã ,c a r en ue s t e a l t c e v ad e c î tom e d i ea r i t m e t i c ãan o t e l o ro b þ i n u t eî nt i m p u l a n u l u i .O r,î n s o þ i r e a ,g h i d a r e ae l e v u l u ip ep a r c u r s u la c t i v i t ã þ i i d es t u d i un e c e s i t ãî np e r m a n e n þ ãi n f o r m a r e al u ia s u p r a comportamentului cognitiv. Dupã cum aratã numeroase s o n d a j e ,î nf a z ad eî n v ã þ a r ee l e v i if o r m u l e a z ã ,î ng e n e r a l , j u d e c ã þ is u b i e c t i v ea s u p r ap r o p r i i l o rl o rc a p a c i t ã þ iº ir e z u l t a t e . L aa c e a s t ãe t a p ãe s t ee f i c i e n t ãe f e c t u a r e au n u if e e d b a c k . D i nc a u z ac o n f u n d ã r i ie v a l u ã r i is u m a t i v ec uc e af o r m a t i v ã a p a rd i f i c u l t ã þ is e r i o a s e ,d e º in uî n t o t d e a u n ae v i d e n t ep e n t r u p r o f e s o r iº ie l e v i .U n ad i n t r ee l ee s t eo b i º n u i n þ ae l e v i l o rd e ac o p i aî nt i m p u lp r o b e l o rd ee v a l u a r e .ª t i i n dc ãn o t aa r eu n r o ld e c i s i v, d ev a l i d a r e ,e iî n c e a r c ãs ão b þ i n ãu n am a x i m ãp e o r i c ec a l ep o s i b i l ã .Î n t r e g u lp r o c e sd eî n v ã þ a r es et r a n s f o r m ã î n t r og o a n ãd u p ãn o t e ,î nc a r ec u n o º t i n þ e l en um a is î n ta t î t d ei m p o r t a n t e .C o m p o r t a m e n t u le l e v i l o re s t ef i r e s c ,n ue s t e f i r e a s c ãs i t u a þ i aî nc a r es î n tp u º i .C e l e b r af r a z ãal u iJ e a n M a r i eD eK e t e l e :„ S p u n e m ic u me v a l u e z iº iî þ iv o is p u n e p ec i n ef o r m e z i ”a rt r e b u is ãc o n s t i t u i em o t o u lr e f o r m a t o r i l o r d i nd o m e n i u le v a l u ã r i i . P r o c e s u ld ei m p l e m e n t a r eac u r r i c u l u m u l u ie s t ea f e c t a t d ei n s u f i c i e n þ a manualelor º im a t e r i a l el o rd i d a c t i c e elaborate conform noilor tehnologii educaþionale (64% d i np r o f e s o r i ) .S es o l i c i t ãî n d e o s e b ib a t e r i id ei te m iº it e st e sumative standardizate, concepute d ei n s t i t u þ i is p e c i a l i z a t e .D a r,d a tf i i n dl i p s au n e ii n s t i t u þ i id ee v a l u a r eî n r e p u b l i c ã ,c e ic a r ep o tc o n t r i b u il aa c u m u l a r e au n e ib ã n c i d ei t e m is î n tp r o f e s o r i i.Î n t î id et o a t eî n s ãt r e b u i es ãs e º t i ec u ms e e l a b o re a z ã t e h n i c i l ed ee v a l u a r e , p e n t r ua o b þ i n et e s t en e s t a n d a r dº id ec a l i t a t e . Te s te l es î n tº i instrumente de evaluare formativã. Doar profesorul d e c i d ec a r ed i n t r ee l ep o tf ia d m i n i s t r a t eî n t r oc l a s ãs a u a l t al ad i f e r i t ee t a p ea l ep r o c e s u l u id ep r e d a re -î n v ã þ a r e . Î nan u lc u r e n t ,a p r o x i m a t i voj u m ã t a t ed i nl u c r ã r il e p r e z e n t a t ec o m i s i e ir e p u b l i c a n ed ea t e s t a r ea uc at e mã Evaluare a rezultatelor ºcolare. A u t o r i i recomandã diverse modele de itemi ºi teste,acestea însã conþin p u þ i n ep r o b l e m e ,p ec î n dî nþ ãr i l ea v a n s a t ee l ec o n s t i t u i e

CURRICULUMUL LICEAL DE FIZICÃ DUPÃ TREI ANI DE IMPLEMENTA R E

80

EX CATHEDRA

40% din testele pentru examenul de bacalaureat. Oa l t ãc o n d i þ i ee s t ed e f i n i r e ac o r e c t ãac o n c e p t u l u id e problemã. D e s e o r ip r i np r o b l e m es es u b î n þ e l e ge x e r c i þ i id e a p l i c a r eau n o rr e g u l is a up r i n c i p i ic u n o s c u t e ,l ac a r es e apeleazã pentru a asimila conþinuturile propuse prin c o m b i n a r e ac î t o r v af o r m u l es e l e c t a t ec o r e c t .R e a l i z î n d u l e î n s ãe l e v iin uþ id e z v o l t ãc r e a t i v i t a t e a .P r o b l e m e l ed i n m a n u a l e l eº ic u l e g e r i l et r a d i þ i o n a l es î n td o a rn i º t ee x e r c i þ i i º t i i n þ i f i c e ,c a r en e c e s i t ãu t i l i z a r e au n o rd e f i n i þ i i ,l e g i , e f e c t u a r e au n o ro p e r a þ i ie t c .A s t f e l ,f i ec ãe l e v i l o rl is ei n d i c ã r e z u l t a t u lp ec a r ev r e ms ã lo b þ i n 㺠ia p o il is es o l i c i t ãs ã a f l em i j l o a c e l ep r i nc a r ea rp u t e as ã la t i n g ã ,f i ec ãl is e p r e z i n t ãd a t e l eº ia p o il is ec e r es ãa f l er e z u l t a t u la º t e p t a t . Termenul p roblemã a r eu nd i a p a z o nl a rg d es e n s u r i . Os i t u a þ i ep r o b l e m ãp r o v i n ed i n t r oa c t i v i t a t ef u n c þ i o n a l ã º ia r et o t d e a u n au nc a r a c t e rc o n c r e t .E aî lp r o v o a c ãp e e l e vs ãf o r m u l e z eî n t r e b ã r iº in ui m p l i c ãi l u s t r a r e au n e i t e o r i ip ec a r ea c e s t at r e b u i es oe x p l i c e . D u p ãt r e ia n id ei m p l e m e n t a r eac u r r i c u l u m u l u in um a i e s t en e v o i ed ep r e z e n t a r e ao b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ãc uu n g r a ds p o r i td eo p e r a þ i o n a l i t a t e .P e n t r up r o f e s o r i ie x p erimentaþi, care cunosc metodele avansate de predareî n v ã þ a r e ,a c e s t e ar e p r e z i n t ãm a im u l tu no b s t a c o ld e c î tu n a j u t o r, d e o a r e c ei m p u nu nm o dd ea c t i v i t a t er i g i d ,e x c l u z î n d f l e x i b i l i t a t e aº io r i g i n a l i t a t e a .E v i t a r e ao p e r a þ i o n a l i z ã r i i o b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ãa ra s i g u r ai n d e p e n d e n þ 㺠ic r e a t iv i t a t eî np r o c e s u ld ep r e d a r e .Î nc a zd en e c e s i t a t es ep o t e d i t am o d e l ed ep r o i e c t a r ed el u n g ãd u r a t ã . S ep r o p u n ed eaf ie x c l u s ed i nc u r r i c u l u mo b i e c t i v e l e specifice domeniului cognitiv, s u b s t i t u i n d u l ec uo b i e c t i v ec uc a r a c t e ra p l i c a t i v( 2 2 %d i n t r ep r o f e s o r i) ,c î tº i o b i e c t i v e l e : – s ãe x p l i c e c a l i t a t i vd i s t r i b u þ i a Maxwel î nb a z a r e z u l t a t e l o re x p e r i e n þ e il u iS t e r n ; – s ãd e s c r i ec a l i t a t i vd i f r a c þ i ae l e c t r o n i l o rp ec r i s t a l e . O p i n i i l ep r o f e s o r i l o rp r i v i n dc o n þ i n u t u r i l ev a r i a z ã .Î n l i s t ãf i g u r e a z ã5 2d es u b i e c t ep r o p u s ed eaf ie l i m i n a t e . C a d r e l ed i d a c t i c ep l e d e a z ãp e n t r uo r g a n i z a r e am a im u l t o r r e u n i u n im e t o d i c e ,s e m i n a r i it e m a t i c ep et e r e n ,î nc a d r u l c ã r o r as o l i c i t ãa b o r d a r e ac o n þ i n u t u r i l o rp ec o m p a r t i m e n t e , p r i np r i s m ac o n c e p t u l u id ec u r r i c u l u m .D e º ic o n þ i n u t u r i l e recomandate de curriculum sînt preluate din sistemul t r a d i þ i o n a ld eî n v ã þ ã m î n t ,p e n t r uu nn u m ã rc o n s i d e r a b i ld e p r o f e s o r ip r e d a r e au n o r ap r e z i n t ãd i f i c u l t ã þ i : • F i z i c an u c l e u l u ia t o m i c( 3 4 % ) • Fizica atomului (23%) • Fizica molecularã ºi termodinamica (21%) • O p t i c ao n d u l a t o r i eº ie l e m e n t ed ef i z i c ãc u a n t i c ã ( c î t e1 9% pentru fiecare compartiment) • C u r e n t u le l e c t r i ca l t e r n a t i vº is t a t i c a (cîte 15% pentru fiecare compartiment) . Cunoaºterea conþinutu r i l o re s t ef o ar t ei m p o r t a n t ã p e n t r up r o f e s o r i ,d a rº ia b i l i t a t e ad eal ep u t e ao r d o n a î n t r om a n i e r ãc l a r ã ,l o g i c ã ,a c c e s i b i l ãe l e v il o r. P e n t r u3 8 % d i n t r ec a d r e l ed i d a c t i c e od i f i c u l t a t eî ni m p l e m e n t a r e a

curriculumulu ie s t en e c l a r i t a t e aî np r e z e n t a r e am a t e r i e i . Î na b o r d a r e ac u r r i c u l a r ã,c o n þ i n u t u r i l en up o tf ie x p u s e d i np u n c t u ld ev e d e r ea lº t i i n þ e ip u r eº ia lt r a d i þ i i l o r u n i v e r s i t a r ed ep r e d a r eî n v ã þ a r ead i s c i p l i n e ir e s p e c t i v e . E ae s t es p e c i f i c ãs i s t e m u l u id eî n v ã þ ã m î n tt r a d i þ i o n a la x a t p ec o n þ i n u t u r i . La momentul actual primeazã nu i n f o r m a þ i i l e ,cie f e c t e l ef o r m a t i v ea l eî n v ã þ ã r i i ,o b i e c t i v a t eî n c a p a c i t ã þ iº id e p r i n d e r ii n t e l e c t u a l e ,p r o f e s i o n a l e ,c e t ã þ e n e º t ie t c . ,d e o a r e c ea c e s t e ar e p r e z i n t ãs f e r ea l ep e r s o n a l i t ã þ i ic a p a b i l es ãs ea d a p t e z el as c h i m b ã r i .E l e v i iv o rf i m o t i v a þ is ãî n v e þ e, d a c ãc o n þ i n u t u r i l e c o n t r i b u i el au n c o n t a c tn e m i j l o c i tc us i t u a þ i id i nv i a þ ar e a l 㺠ic up r o b l e m e c o n c r e t ec a r ei m p l i c ãs u bm u l t i p l ea s p e c t ep r o p r i al o r p e r s o n a l i t a t eº ie x e r s e a z ãd i f e r i t e l ee il a t u r i .S e l e c t a r e aº i o r ga n i z a r e ac o n þ i n u t u r i l o rº i ao b i e c t i v e l o ru r m e a z ãs ãf i e e f e c t u a t ãî nb a z ap r i n c i p i u l u i“ n um u l t ,c ib i n e ” ; semn i f i c a t i ve s t en un u m a i ce anume,d a rc î td eb i n e ,c î n dº i d ec es eî n v a þ ã ,p r e c u mº il ac es e r v e s cu l t e r i o r cunoºt i n þ e l e acumulate î nº c o a l ã . M et o d o l o g i ap r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n te s t eoc a t e g o r i ed e s c h i s ã ,v a r i a b i l 㺠iî np e r m a n e n t ãd e z v o l t a r e.Î n u l t i m u ld e c e n i ue aap r o p u su na l tm o d e la lî n v ã þ ã m î n t u l u i– ax a tp ec o m p e t e n þ e ,c a r el i c h i d e a z ãd i s t i n c þ i ac l a s i c ã d i n t r ec u n o º t i n þ e ,a b i l i t ã þ iº ia t i tudini, examinate ca s i s t e m es e p a r a t e .A s t f e l , î n v ã þ a r e as ed e s f ã º o a r ãp r i n i n t e g r ã r is u c c e s i v ed eo b i e c t i v ed i nc eî nc em a ic o m p l e x e .D a rº iî na c e s ts i s t e me s t ev a l a b i l ão r i e n t a r e a s t u d i u l u is p r ef o r ma r e ad ec a p a c i t ã þ iº ia t i t u d i n ip r i n dezvoltarea compet e n þ e l o rp r o p r i ir e z o l v ã r i id ep r o b l e m e , p r i nf o l o s i r e as t r a t e g i i l o rp a r t i c i p a t i v eî na c t i v i t a t e a d i d a c t i c ã ,p r i na d a p t a r e ac o n þ i n u t u r i l o r, p r e o c u p ã r i l o r, i n t e r e s e l o rº ia t i t u d i n i l o re l e v i l o rl ar e a l i t a t e ac o t i d i a n 㺠i l an e v o i l es o c i e t ã þ i i . Îmbunãtãþirea curriculumului se poate produce þ i n î n du s ec o n t d et e n d i n þ e l ea c t u a l ed i nî n v ã þ ã m î n t– c e n t r a r e ap r o c e s u l u id i d a c t i cp ef o r m a r e ad ec o m p e t e n þ e . Considerãm necesarã d e f i n i r e a c î to r v a competenþe ce urmeazã a f if o r m a t el ae l e v ip ep a r c u r s u lî n t r e g u l u ic i c l u. Cea mai scurtã cale de implementare a unui asemenea model este elaborarea manualelor, a g h i d u r i l o rm e t o d o l o g i c eº im a t e r i a l e l o rd i d a c t i c eî nb a z ac o m p e t e n þ e l o r. L am o m e n t ,î nR e p u b l i c aM o l d o v as î n ts c o a s ed es u bt i p a r douã manuale de fizicã – pentru clasa a VI-a (autori M.Marinciuc, M. Miglei, M. Nistor, E d i t u r aª t i i n þ a ,2 0 0 1 ) ºi pentru clasa a X-a (autori M. Marinciuc, M. Rusu, E d i t u r aª t i i n þ a ,2 0 0 1 ) .F u n c þ i al o rp r i n c i p a l ã–c e ad e t r a n s m i t e r eac u n o º t i n þ e l o r–e s t eî n s o þ i t 㺠id ea l t e l e s e c u n d a r e :f o r m a r e ac a p a c i t ã þ i l o r( p r i ni n c i t a r el ad e z v o l t a r e º t i i n þ i f i c ã ,o rg a n i z a r eac u n o º t i n þ e l o r, c ã u t a r ed ei n f o r m a þ i i e t c . ) ,c o n s o l i d a r e aa c h i z i þ i i l o r( p r i ne x e r s a r e ac u n o º t i n þ e l o r s a uaa p t i t u d i n i l o rp e n t r ual ea s i g u r as t a b i l i t a t e ) ,e d u c a þ i a s o c i a l 㺠ic u l t u r a l ã .M a t e r i a l e l es î n ta x a t ep ec o n þ i n u t u r i c a r ed e p ã º e s cp r e v e d e r i l ec u r r i c u l u m u l u iº ip o tf ic a l i f i c a t e c au n e l ed et i pt r a d i þ i o n a l .O r, un manual modern, ce c o n t r i b u i el ad e z v o l t a r e ac o m p e t e n þ e l o rº i i n c i t ãl ac e r-

CURRICULUMUL LICEAL DE FIZICÃ DUPÃ TREI ANI DE IMPLEMENTA R E

81

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

cetare, trebuie sã urmãreascã funcþia principalã – de d e z v o l t a r eac a p a c i t ã þ i l o rº ic e as e c u n d a r ã–d es p r i j i n p e n t r ui n t e g r a r e aa c h i z i þ i i l o r( p r i nu t i l i z a r e al o rî n t r os i t u a þ i e p u þ i nd i f e r i t ãd ec e aî n t î l n i t ãî nº c o a l ã ) .U nm a n u a lm o d e r n nu se bazeazã doar pe conþinuturi. Cunoºtnþele s î n t d o b î n d i t ed ee l e vp r i nd e m e r s u ld e s c r i sî nm a n u a l ,c aa p o i

s ãf i ea p l i c a t eî nv i a þ ã .A s t f e le l e v i iî º iv o rd e z v o l t a c a p a c i t ã þ i l eº iv o rm e m o r aa n u m i t ei n f o r m a þ i i . Î nc o n c l u z i e , propunem s ãf i ec o m p l e t a t es u g e s t i i l e d ep r e d a r eî n v ã þ a r e-evaluare din curriculumul def i z i c ã ºi omise obiectivele de referinþã cu un grad de oper a þ i o n a l i t a t es p o r i t .

Curriculumul liceal de fizicã: performanþe ºi perfecþionãri
permite profesorului sã aprecieze profunzimea conþinutului, sã formuleze obiectivele operaþionale pentru f i e c a r el e c þ i eº is ãs e l e c t e z ed i v e r s ea c t i v i t ã þ id eî n v ã þ a r e î nv e d e r e aa t i n g e r i ia c e s t o r a . C o n þ i n u t u r i l er e c o m a n d a t eî nc u r r i c u l u ms î n ts p e c i f i c a t ep e n t r up r o f i l u r i l eu m a n i s t i cº ir e a l ,s ep r o p u ne x t i n d e r i o p þ i o n a l e .Î na j u t o r u lp r o f e s o r u l u iv i n eº is t r u c t u r a r e a c o n þ i n u t u l u ip ec o m p a r t i m e n t e ,i n d i c î n d u s en umãrul de o r ed e s t i n a t ep e n t r us t u d i u . P ep a r c u r s u li m p l e m e n t ã r i iî n s ãp r o f e s o r i id ef i z i c ãa u r e s i m þ i t excluderea din conþinuturi a unor teme, care p u t e a uf ip r o p u s ec e lp u þ i nc am a t e r i a lf a c u l t a t i v( d e exemplu, în mecanicã:Noþiuni de dinamica fluidelor, Momentul c i n e t i c ).Cunoaºterea m o m e n t u l u ic i n e t i ce s t e n e c e s a rãl aî n v ã þ a r e an u m e r e l o rc u a n t i c ep r o i e c t a t ep e n t r u s t u d i uf a c u l t a t i vî nc l a s aaX I I a .Î nc l a s aaX I ae s t el i p s ã t e m a Compunere ao s c i l a þ i i l o r,c a r e ,d ef a p t ,s ea p l i c ãl a s t u d i e r e ai n t e r f e r e n þ e i , au n d e l o rs t a þ i o n a r e . La compartimentul Curentul alternativ sinusoidal ( p e n t r up r o f i l u lr e a l ) ,o b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãf i x a t ep e n t r u t o þ ie l e v i ip o tf ic o m p l e t a t ec uu r m ã t o a r e l e : s ãa p l i c e mãrimile caracteristice ale curentului alternativ la r e z o l v a r e ap r o b l e m e l o rd ec e r c e t a r eac i r c u i t e l o rs e r i e RLC, a rezonanþei (inclusiv legea lui Ohm, construirea d i a g r a m e l o rf a z o r i a l e ,c a l c u l u lf a c t o r u l u id ec a l i t a t e ). I a rc ae x t i n d e r ef a c u l t a t i v ãp o a t ef is t a b i l i to b i e c t i v u l :s ã a p l i c em ã r i m i l ec a r a c t e r i s t i c ea l ec u r e n t u l u ia l t e r n a t i v l ac e r c e t a r e ac i r c u i t u l u ip a r a l e lR L C .E s e n þ aî n v ã þ ã r i i a c e s t e it e m ec o n s t ãî nc e r c e t a r e ad i f e r i t e l o rc i r c u i t ed e c u r e n ta l t e r n a t i v,î n t î l n i t eî np r a c t i c ã . Î nc l a s aaX I I a ,s t u d i e r e at e o r i e ir e l a t i v i t ã þ i ir e s t r î n s e “ p i e r d ed i nf a r m e c ”f ã r ãr e a l i z a r e ao b l i g a t o r i eao b i e c t i v e l o rc u n o a º t e r i id e p e n d e n þ e im a s e id ev i t e z ã ,ar e l a þ i e i d i n t r em a s 㺠ie n e r g i ec uc a r en er e î n t î l n i mî nf i z i c a c u a n t i c ã ,n u c l e a r ã ,l aî n v ã þ a r e ap a r t i c u l e l o re l e m e n t a r e . To t o d a t ã, s ec r e e a z ãi m p r e s i ac ã s e l e c t a r e ao b i e c t i v e l o rn uc o r e s p u n d en u m ã r u l u id eo r er e z e r v a t ep r e d ã r i i f i z i c i iî nl i c e u .A s t f e l ,c o n þ i n u t u r i l es î n ts u p r a î n c ã r c a t e , m a ia l e sî nc l a s aaX I a ,p r o f e s o r i ir e u ºi n dc ug r e u s ã

Renunþarea la programele tradiþionale în procesul educaþional este unul dintre elementele de bazã a l e r e f o r m e iî n v ã þ ã m î n t u l u i . A s t f e l ,e l a b o r a r e aº ii m p l e m e n t a r e ac u r r i c u l u m u l u id e l i c e uac o n s t i t u i tu np a sf o a r t ei m p o r t a n tî nr e a l i z a r e a s c h i m b ã r i iº iî nr a c o r d a r e aî n v ã þ ã m î n t u l u id i nR e p u b l i c a Moldova la cel european. Av a n t a j e l ec u r r i c u l u m u l u is î n te v i d e n t e : • c e n t r a r e ap eu ns i s t e md eo b i e c t i v eî nb a z ac ã r o r a s ãs er e a l i z e z ef o r m a r e aº id e z v o l t a r e ai n t e l e c t u a l ã ae l e v u l u i ; • s u b o r d o n a r e ac o n þ i n u t u r i l o rs i s t e m u l u id eo b i e c t i v e ; • i n c l u d e r e as u g e s t i i lor metodologice, care prevãd s e l e c t a r e at e h n o l o g i i l o rf o r m a t i v ep e n t r ua t i n g e r e a o b i e c t i v e l o re d u c a þ i o n a l e . T r e b u i es ãî n þ e l e g e mc ãe s e n þ ia le s t en uc e e ac ep r e dã profesorul, dar ceea ce învaþã elevul. Curriculumul d e s c h i d ec a l e as p r eoi n s t r u i r ed i f e r e n þ i a t ã,î nf u n c þ i ed e c a p a c i t ã þ i l ei n d i v i d u a l e,n i v e l u ld ep r e g ã t i r eº ip r e o c u p ã r i l ee l e v i l o r. To a t ea c e s t ep o s i b i l i t ã þ il eg ã s i mº iî nc u r r i c u l u m u ll i c e a l d ef i z i c ã ,u n d eî nb a z ao b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ãs î n tp r o p u s e c o n þ i n u t u r i l ed es t u d i uº id i v e r s ea c t i v i t ã þ id eî n v ã þ a r e . Î nf o r m u l a r e ao b i e c t i v e l o ra u t o r i ia uþ i n u tc o n td ec e l e t r e ia s p e c t ec ec a r a c t e r i z e a z ãp e r s o n a l i t a t e a –c o g n i t i v, a f e c t i vº ip s i h o m o t o r. A s t f e l ,r e a l i z a r e al o rv ap e r m i t e f ormarea cunoºtinþelor, a b i l i t ã þ i l o ri n t e l e c t u a l eº ia a t i t u d i n i l o r,va dezvolta motivarea º ii n t e r e su le l e v u l u i p e n t r ua c t i v i t ã þ i l ed es t u d i u . O b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãs î n te x p u s ec l a r, c e e ac eî i

Victor PÃGÎNU

CURRICULUMUL LICEAL DE FIZICÃ DUPÃ TREI ANI DE IMPLEMENTA R E

82

EX CATHEDRA

r e a l i z e z eo b i e c t i v e l ep r o p u s e . Una din s o l u þ i ia rc o n s t a î nt r a n s f e r a r e at e m e i Osci l a þ i iº iu n d ee l e c t r o m a g n e t i c e î nc l a s aaX I I a ,s t u d i e r e ac ã r e i aa rf if a v o r a b i l ãp e n t r u compartimentele O p t i c aº iTe o r i ar e l a t i v i t ã þ i ire s t r î n s e. Eficienþa implementãrii curriculumului depinde de p r e g ã t i r e aº i a s i g u r a r e a d i d a c t i c 㺠im e t o d i c ãa p r o f e s o r i l o r. U np r i ma j u t o rî na c e a s t ãd i r e c þ i e a fo s ta c o r d a t d eC e n t r u lE d u c a þ i o n a l PRO DIDACTICA prin e d i t a r e a de recomandãri metodice ºi elaborarea ghidului metodologic de implementare a curriculumului liceal ( a u t o r i T. I a c u b i þ c h i ,I . B o t g r o s , V. B o c a n c e a ) ,p r i no rg a n i z a r e ad e t r a i n i n g u r ip e n t r uc a d r e l ed i d a c t i c e ,p r i np u b l i c a r e a m a t e r i a l e l o rî nr e v i s t a „D i d a c t i c aP r o . . . ”. C ur e g r e t ,b a z ad i d a c t i cã pentru implementarea cu s u c c e sac u r r i c u l u m u l u il i c e a ld e f i z i c ãm a ia r eu n e l e c a r e n þ e.A s t f e l ,d u p ãt r e ia n id el ai n t r o d u c e r e aa c e s t u i a î na c t i v i t a t e ae d u c a þ i o n a l ã, p r o f e s o r i iº il i c e e n i ia uc a s u p o r td es t u d i ud o a ru ns i n g u rm a n u a l : F i z i c a, c l a s aa X-a (autori M.Marinciuc, S.Rusu). În viziune modernã, m a n u a l u lº c o l a rn ue s t ed o a ro s u r s ãd ei n f o r m a þ i i ,c iº iu ni n s t r u m e n td el u c r up e n t r u e l e v i ,c a r e s e r v eº t e d r e p ts u p o r tl ad e z v o l t a r e ac a p a c it ã þ il o ri n t e l e c t u a l e ,m o r a l eº ie s t e t i c e .M a n u a l e l et r e b u i e s ãc o n þ i n ãd i v e r s es i t u a þ i iproblemã c ea rf a v o r i z a integrarea cunoºtinþelor. E l e v i ip o t g ã si numeroase i n f o r m a þ i id eu l t i m ão r ãî nb i b l i o t e c i ,î np r e s ap e r i o d i c ã , p eI n t e r n e t( m a ia m p l ed e c î tî nm a n u a l ) ,d ea c e e am a n u a l u lt r e b u i es ã -iî n v e þ e ac e r c e t a ,aa n a l i z a ,ar e z o l v ad i f e r i t e s i t u a þ i iî n t î l n i t eî na c t i v i t a t e al o rc o t i d i a n ã. Manualele în uz, dupã pãrerea elevilor, s î n tp l i c t i s i t o a r e ,t e x t e l ef i i n dp r e av o l u m i n o a s e ,t e r m i n o l o g i a– c o m p l i c a t ã ,i a rl i m b a j u l–g r e ua c c e s i b i l .C h i ar º ic o p i i i p a s i o n a þ id ef i z i c ãs el i m i t e a z ãl a s t u d i e r e a n o þ i u n i l o r e s e n þ i a l e . Ar fi binevenit un manual ce ar cuprinde mai m u l t ee x e m p l e ,d i v e r s ea c t i v i t ã þ ip r a c t i c ec a r e ,c r e d e m ,v a

s c h i m b aa t i t u d i n e ae l e v i l o rf a þ ãd eu t i l i z a r e aa c e s t u i aî n p r o c e s u ld eî n v ã þ a r e. D e s p r ea s i g u r a r e ac ua l t em a t e r i a l ed i d a c t i c en i c in u p o a t ef iv o r b a( s î n t e mî n t r oc r i z ãd em a t e r i a lei l u s t r a t i v e , t a b e l e ,u t i l a je x p e r i m e n t a lc a r ea rp e r m i t eo r g a n i z a r e a a c t i v i t ã þ i l o ri n d i v i d u a l es a uî ng r u p ) .Î nc o n d i þ i i l ee x i s t e n t er e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o rc u r r i c u l a r ee s t eî n s o þ i t ãd e d i f i c u l t ã þ ie v i d e n t e . R ã m î n e mt o t u º ic us p e r a n þ ac ãa n a l i z ar e z u l t a t e l o r i m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u il i c e a ld ef i z i c ã va permite introducerea unor modificãri, completãri în vederea î m b u n ã t ã þ i r i il u i .Î na c e s tc o n t e x t ,e l a b o r a r e am a n u a l e l o r u r m e a z ãs ãs a t i s f a c ãu r m ã t o a r e l ec r i t e r i i : • sã corespundã curriculumului; • s ãc o n þ i n ãt e h n i c id eî n v ã þ a r em o d e r n e ,b a z a t ep e a c t i v i t a t e ae l e v u l u i ; • s ãa i b ãu nl i m b a ja c c e s i b i l; • s ãi n c l u d ãi n f o r m a þ i id eu l t i m ão r ã. P e n t r ur e a l i z a r e ao b i e c t i v e l o r,a rf ib i n ec am a n u a l u l s ãþ i n ãc o n td e : • a s i m i l a r e ac o n t i n u i t ã þ i ic o n þ i n u t u r i l o r ; • timpul acordat studiului unei anumite teme; • p o s i b i l i t ã þ i l ed er e a l i z a r eaa c t i v i t ã þ i l o rp r o p u s e ; • m i j l o a c e l ed ec a r ed i s p u n ep r o f e s o r u l( s o c i e t a t e a ) ; • e c h i l i b r u lî n t r ea c t i v i t ã þ i l ei n d i v i d u a l eº ic e l eî n g r u p ; • e v a l u a r e aº ia u t o e v a l u a r e ac u n o º t i n þ e l o re l e v i l o r ; • oportunitatea unor rezumate, sinteze, scheme de r e c a p i t u l a r e ,t r i m i t e r il ad i f e r i t es u r s ed ei n f o r m a r e p e n t r us t u d i im a ia p r o f u n d a t e . ª iou l t i m ãr e m a r c ã :n i c iu nc u r r i c u l u m ,n i c iu nm a n u a l n up o a t ef ip e r f e c t ,î n s ãc o m p l e t a r e a ,p e r f e c þ i o n a r e a , înnoirea lor continuã conform cerinþelor timpului va p e r m i t er e a l i z a r e ac us u c c e sao b i e c t i v e l o re d u c a þ i o n a l e .

S -a us c u r st r e ia n id el ai n t r o d u c e r e ac u r r i c u l u m u l u id el i c e uº id a c ãl a î n c e p u t u r ia u t o r i ia c e s t u i ar ã s p u n d e a ul aî n t r e b ã r i l er e f e r i t o a r el a : • Contextul reformei: C a r ee s t er e l a þ i ac u r r i c u l u m–s o c i e t a t e ?C a r e s î n tr ã d ã c i n i l el u ic u l t u r a l eº ii s t o r i c e ?C er e p r e z e n t ãc u r r i c u l u m u l p e n t r ue l e v, p r o f e s o rº is o c i e t a t e ? • Designul curricular: C a r es î n tm o d e l e l eo p t i m ep e n t r uc u r r i c u l u m ?C a r es î n tr e l a þ i i l ed i n t r ed i f e r i t ec o m p o n e n t e c u rriculare (de exemplu, obiective–metode–conþinuturi–evaluare)? Cum trebuie formulate obiectivele ( f i n a l i t ã þ i l e )c u r r i c u l a r ed ed i f e r i tg r a dd eg e n e r a l i t a t e ?e t c .

CURRICULUMUL LICEAL DE FIZICÃ: PERFORMANÞE ªI PERFECÞIONÃRI

Valeriu GORINCIOI

„D a c ãd o r i þ is ãv ãa s i g u r a þ ip e s t eu na n–s e m ã n a þ io r e z .D a c ãd o r i þ i s ãv ãa s i g u r a þ ip e s t ez e c ea n i–p l a n t a þ ip o m i .D a c ãd o r i þ is ãv ãa s i g u r a þ i pentru toatã viaþa – educaþi omul”. (Proverb chinezesc)

83

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Implementarea curriculumului de chimie pentru liceu

EX CATHEDRA

Î n prezent ei se confruntã cu urmãtoarele probleme: a r es î n to b s t a c o l e l e • Dezvoltarea curricularã: C i m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u i ?D ec eu n e l ei n o v a þ i i n us a us o l d a tc ur e z u l t a t e l es c o n t a t e ? Av î n dî n v e d e r ee x p e r i e n þ ai m p l e m e n t ã r i i ,c es ev aî n t r e p r i n d e î np l a nt a c t i cº is t r a t e g i cî nu r m ã t o a r e ap e r i o a d ã ? Î no p i n i al u iS o r i nC r i s t e a,d e z v o l t a r e a curricularã genereazã o nouã structurã operaþionalã a activitãþii d ei n s t r u i r e / e d u c a þ i eac ã r e ic o n s i s t e n þ ãi n t e r n ãs u s þine interdependenþa acþiunilor didactice de predareî n v ã þ a r e e v a l u a r e ,d e s c h i s ã( a u t o )p e r f e c þ i o n ã r i ip e r manente. Î na c e s tc o n t e x tp u t e mv o r b iº id e s p r er e z u l t a t e l e i m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u il i c e a ld ec h i m i e . • Curriculumul de chimie – o expresie logicã a s t r u c t u r i id i s c i p l i n e iº c o l a r e : – c o n þ i n ec o n e x i u n ic l a r eî n t r el e g i l e ,p r i n c i p i i l e , n o þ i u n i l ed eb a z ãa l ed i s c i p l i n e iº c o l a r ed a t ea t î t l i n i a rc î tº ic o n c e n t r i c( p ev e r t i c a l 㺠io r i z o n t a l ã ) ; – este un indicator sigur al locului disciplinei Chimia î na r i ac u r r i c u l a r ãM a t e m a t i c 㺠iº t i i n þ e, r e p r e z i n t ãoe x p r e s i ef i d e l ãac o n c e p þ i e ip r e d ã r i i a c e s t u io b i e c td es t u d i u . • Curriculumul de chimie – o reflectare a import a n þ e ic h i m i e ip e n t r ud e z v o l t a r e ap e r s o n a l i t ã þ i i e l e v u l u i ,i n t e g r a r e al u ia r m o n i o a s ãî nv i a þ ã : – p e r m i t er e a l i z a r e ac o n e x i u n i ic u n o º t i n þ e l o r,a p t i t u d i n i l o r, a t i t u d i n i l o ro b þ i n u t el ac h i m i eî nc o n t e x t u l v i e þ i ir e a l eº iv i i t o a r eae l e v u l u i ,a x a r e aa c t i v i t ã þ i i e d u c a þ i o n a l ep en e c e s i t ã þ i l el u id ed e z v o l t a r e ; – cu a j u t o r u lp r o f e s o r u l u i ,e l e v u la r ep o s i b i l i t a t e a s ãa p l i c ep r o p r iu lp l a nd ed e z v o l t a r e( c o g n i t i v – a p l i c a t i v – a t i t u d i n a le t c . ) . • Curriculum de chimie – provocare pentru elev º ip r o f e s o r : – r e p r e z i n t ãu ni n s t r u m e n ti m p o r t a n tî np r o i e c t a r e a d i d a c t i c ã( d el u n g 㺠is c u r t ãd u r a t ã ) ; – conþine dimensiunile normativã–operaþionalã– s t r a t e g i c ãa l ep r o c e s u l u ie d u c a þ i o n a l ; – s e r v e º t e c ap u n c td er e p e rî ne v a l u a r e ac u r e n t ã ( f o r m a t i v ã )º ic e as u m a t i v ãe t c . • Curriculumul de chimie permite: Din perspectiva elevului: – motivarea pentru studiu; – formarea unor competenþe integratoare pentru v i a þ af a m i l i e i ,c o m u n i t ã þ i i ,s o c i e t ã þ i i ; – s t i m u l a r e ai n t e r e s u l u i ; – i n f o r m a r e a ,f o r m a r e a ,a n t r e n a r e a ,a u t o e v a l u a r e a . Din perspectiva profesorului: – este o bazã solidã pentru proiectarea ºi desfãºurarea activitãþilor didactice de formare a e l e v u l u i ; – favorizeazã încorporarea esenþialului ºi relev a n t u l u i . Din perspectiva pãrintelui: – c u r r i c u l u m u lî la j u t ãp ee l e vs ãa v a n s e z eî nv i a þ ã

( s ãs u s þ i n ãe x a m e n e l ed eb a c a l a u r e a t ,d ea d m i t e r e l af a c u l t a t e ;s ãd e v i n ãs p e c i a l i s td ev a l o a r eî n t r u n an u m i td o m e n i u( c a r i e r ã )–a d i c ãs ãf i ea s i g u r a t m a t e r i a lº is ãa i b ãu np o t e n þ i a ld ec r e º t e r es p i r i t u a l ãî nv i i t o r ) ; – c o n t r i b u i el ar e a l i z a r e ac o l a b o r ã r i iº c o a l ã – f a m i l i e . Cu toate acestea, putem susþine cã reforma învãþ ã m î n t u l u ie s t ee f i c i e n t ãd o a rd a c ãs eo b þ i n ei m p l e m e n t a r e a r e a l ãac e l o rs t i p u l a t ed ec u r r i c u l u m .Î nc a zc o n t r a r,i n ov a þ i i l er ã m î naf in i º t ed e c l a r a þ i iº ii n t e n þ i i .D i nd i s c u þ i i l e p u r t a t ec up r o f e s o r i i ,v o mc o n c h i d ec ãt r e b u i es ãf a c e mo d i s t i n c þ i ec l a r ãî n t r ea d o p t a r e as c h i m b ã r i l o rc u r r i c u l a r eº i i n t r o d u c e r e al o rd ef a c t o. P r i m ap r e s u p u n er e f l e c þ i id e s p r e a p l i c a r e ai n o v a þ i i l o re d u c a þ i o n a l e ,e l a b o r a r e ap r o i e c t e l o r d i d a c t i c e( a x a t ep eo b i e c t i v ed ed i f e r i tg r a dd eg e n er a l i t a t e ) ,a c h i z i þ i o n a r e am i j l o a c e l o rd eî n v ã þ ã m î n ts o f i s t i c a t e e t c .–p r o c e s u le d u c a þ i o n a lr ã m î n î n d ,î nt e m e i ,l ac o t ad e p î n ãl ar e f o r m ã( c um i c iv a r i a þ i i ) .P ec î n di m p l e m e n t a r e a î n s e a m n ãi n s t i t u þ i o n a l i z a r e at r e p t a t ãai n o v a þ i i l o re d uc a þ i o n a l ec a r ev i z e a z ãp r o c e s u lº ir e z u l t a t u lf i n a la lr e f o r m e i c u r r i c u l a r e( f i n al i t a t e a ) .
CÎTEVA OPINII REFERITOARE LA CALITATEA ªI UTILITATEA FIECÃREI COMPONENTE CURRICULARE (CHIMIA):

• D i np ã c a t e , Curriculumul de bazã e s t em a ip u þ i n c u n o s c u td eu n i ip r o f e s o r i ,n e f i i n du t i l i z a tî n procesul educaþional, la nivelul managementului d i s c i p l i n e iº c o l a r eº ia lc l a s e i ,a lo r g a n i z ã r i im u n c i i i n d i v i d u a l e . • E s t eb i n e v e n i t ãs t r u c t u r a r e ac u r r i c u l u m u l u ip ea r i i c u r r i c u l a r e ,d a ra rf in e c e s a r 㺠ii n s e r a r e ac a p i t o l u l u i : Sincronizarea la nivel de arie curricularã ( c uop r o i e c t a r er e c o m a n d a t ãar e a l i z ã r i i o b i e c t i v e l o rp ea r i ic u r r i c u l a r eº iae º a l o n ã r i i m a t e r i e id es t u d i u ) . • Ar fi indicatã elaborarea curriculumurilor pe p r o f i l u r i( r e a lº iu m a n i s ti c) º ie d i t a r e am a n u a l e l o r corespunzãtoare. • R e p a r t i z a r e ao r e l o rp ec a p i t o l ec o n f o r mp r o f i l u l u i este recomandatã, profesorul beneficiind de l i b e r t a t eî np r o i e c t a r e ,î na l e g e r ed es t r a t e g i i e d u c a þ i o n a l e ,î ne v a l u a r e( d ef a p t ,a c e s t ee t a p e sînt uneori abordate tradiþional, punîndu-se accentul pe parcurgerea unor conþinuturi oblig a t o r i i ,º in up es t a b i l i r e aº ir e a l i z a r e au n o r o b i e c t i v ec ug r a dd i f e r i td eg e n e r a l i t a t e ) . La capitolul obiective generale,credem cã ar fi o p o r t u n ãf o r m u l a r e au n o rc o m p e t e n þ e( î ns t i l u ll u iX a v i e r R o e g i e r s ) : • O b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãa uu nî n a l tg r a dd eo p e r a þ i o n a l i t a t e :s î n tp r e am u l t eº iu n e o r iî ld e r u t e a z ã pe profesor, î lf a c es ã º ia x e z eî nc o n t i n u a r e a c t i v i t a t e ap ep a r c u r g e r e ac o n þ i n u t u r i l o rc ap eo l i s t ãd et e m e .S er e s i m t en e c e s i t a t e ae l a b o r ã r i i modalitãþilor de motivare a cadrelor didactice

IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI DE CHIMIE PENTRU LICEU

84

EX CATHEDRA

p e n t r uu t i l i z a r e ac o r e s p u n z ã t o a r eº ie f i c i e n t ãa a c e s t u ii m p o r t a n td o c u m e n t .P o tf io a r ep ã s t r a t e î nc u r r i c u l u mn u m a io b i e c t i v e l eg e n e r a l eº ic e l e d er e f e r i n þ ã( d e s i g u rm a ip u þ i n el an u m ã r ) ,i a rc o n þ in u t u r i l e–p r e z e n t a t el ag e n e r a l ,p r o m o v î n d u s e înþelegerea adecvatã a ceea ce înseamnã conþinuturi recomandate? • S u g e s t i i l em e t o d o l o g i c es î n tg e n e r a l e .A rf ir e c o mandabilã interacþiunea componentelor: Obiect i v e ,C o n þ i n u t u r i ,E v a l u a r e ,M i j l o a c ee d u c a þ i o n a l e , c um e t o d ep e r t i n e n t e( t e h n o l o g i i ,s t r a t e g i i ,t e h n i c i ) ,i n d i c î n d u s ei n t e r d e p e n d e n þ al o r.A i c ia rf i oportunã ºi includerea unor recomandãri ale a u t o r i l o rd ec u r r i c u l u md e s p r ep r o i e c t a r e ad i d a c t i c ã( o p e r a þ i o n a l i z a r e ao b i e c t i v e l o rd er e f e r i n þ ã ) , m a n a g e m e n t u lc l a s e iº ia c t i v i t ã þ i l ed i d a c t i c ee t c . • Sugestiile de evaluare prezintã foarte amplu e v a l u a r e ap r i nt e s t a r e .A rf ib i n e v e n i t es u g e s t i i p r i v i n de v a l u a r e ar ã s p u n s u l u i( o r a lº iî ns c r i s ) ,a a c t i v i t ã þ i l o re x p e r i m e n t a l e . În încheiere vom menþiona urmãtoarele: Curriculumul e s t eu nc î m pv a s td ea c t i v i t a t ec o m p r e h e n s i v ã .O r i c ee f o r t d ec o n c e p t u a l i z a r eal u is ec o n f r u n t ãc uu na n u m i tg r a d

d es u b i e c t i v i s m .D a r, o d a t ãa p ã r u t–c af e n o m e nî nc a d r u l s i s t e m u l u ie d u c a þ i o n a ld el an o i–s e r v e º t ed r e p toi m p o rt a n t ãp r e m i s ãas u c c e s u l u ir e f o r m ã r i iº c o l i in a þ i o n a l e .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . C r i s t e a ,S . , Dicþionar de termeni pedagogici, E d i t u r aD i d a c t i c 㺠i P e d a g o g i c ã ,B u c u r e º t i ,1 9 9 8 . 2 . C r i s t e a ,S . , Metodologia reformei învãþãmînt u l u i ,E d i t u r aH a r d i s c o m ,P i t e º t i , 1 9 9 6 . 3 . C r i º a n ,A l . ;G u þ u ,V l . ,P ro i e c t a rea Curriculumul u id eb a z ã. G h i dm e t o d o l o g i c ,C i m i º l i a ,1 9 9 7 . 4 . Curriculum and Teaching,Vo l .1 2 ,N o .2 ,1 9 9 7 , E d i t o rJ o s e p hZ a j d a ,A u s t r a l i a nC a t h o l i cU n i v e r s i t y. 5 . Curriculum de bazã.Documente r e g l a t o a r e ,C i m i º l i a ,1 9 9 7 . 6 . Curriculum Naþional (Matematicã ºi ºtiinþe) , C e n t r u lE d u c a þ i o n a lP r oD i d a c t i c a ,C h i º i n ã u ,1 9 9 9 . 7 . The Curriculum, e d i t e db yR i c h a r dH o o p e r, Open U n i v e r s i t yP r e s s ,1 9 7 1 . 8 . The International Encyclopedia of Curriculum, edited by Arieh Lewy,P e rgamon Press, 1991.

De la curriculum spre un manual integrator
Nina BERNAZ-SICORSCHI

Î n t r oe r ãaa c c e l e r ã r i iº ie x p l o z i e ii n f o r m a þ i o n a l e ,p a r af ip a r a d o x a l es p u s e l el u iI .N o u s b i t t : “Ne înecãm în informaþie, dar sîntem înfometaþi de cunoaºtere”. To t u º i , constatãm cã deseori acumularea de date rãmîne l an i v e ld ep r o c e s ,f ã r ãp r e am u l t ep r e t e n þ i id eaf iu t i l i z a t e . E n c i c l o p e d i s m u ld e v i n eoc a r a c t e r i s t i c ãai n s t r u i r i i î n c e p î n dc ue p o c aR e n a º t e r i i ,f a p tj u s t i f i c a td ec o n d i þ i i l e d e z v o l t ã r i is o c i e t ã þ i iî np e r i o a d ar e s p e c t i v ã ,d a rd e j aî n s e c .X I Xî n v ã þ ã m î n t u la r en e v o i es ã º is c h i m b ep r i o r i t ã þ i l e . Probabil I. Kant avea suficiente argumente în favoarea a f i r m a þ i e ip ec a r eof ã c e a :“ S î n t e mb o g a þ iî nc u n o º t i n þ e , d a rs ã r a c iî nî n þ e l e p c i u n e ” .C ut o a t ea c e s t e a ,º c o a l as e c. X X ,m a ic us e a m ãs i s t e m u lt r a d i þ i o n a l( º c o a l ac l a s i c ã ), a i n s i s t a ta s u p r aa c a d e m i s m u l u i ,a n t r e n î n de l e v u lî n t r o

c u r s ãd ed u r a t ã ,c ua c c e l e r a r e at e m p o u l u id ea s i m i l a r ea i n f o r m a þ i e i . A m p l i f i c a r e ac e r c e t ã r i l o rº t i i n þ i f i c e ,d i v e r s i f i c a r e ad o m en i i l o rd ec u n o a º t e r e ,e x i g e n þ e l es p o r i t ea l es o c i e t ã þ i if a þ ãd e p o t e n þ i a l u li n t e l e c t u a la lp e r s o n a l i t ã þ i iî n c e a r c ãc o n t u r a r e a a r g u m e n t u l u iî nf a v o a r e aa c e s t u id e m e r s .M e r i t ão a r ec a º c o a l as e c .X X Is ãp u n ãî nc o n t i n u a r ea c c e n t u lp ei n f o r m a r e î nm o m e n t u lc î n dn um a ie s t es i n g u r u lf u r n i z o rd ec u n o ºt i n þ e ,c î n de l e v u lp o a t ea l e g ei n d e p e n d e n tm a t e r i a l e l eî n f u n c þ i ed ev o l u m u ln e c e s a rº id eg r a d u ld ec o m p l e x i t a t e ,c î n d e s t er e c u n o s c u td r e p t u ll ap l u r a l i t a t e ao p i n i i l o rº ii n t e rp r e t ã r i l o r, c î n di n f o r m a þ i as ed e v a l o r i z e a z ãs a us ed u b l e a z ã î n t r op e r i o a d ãf o a r t es c u r t ã ? Plurivalenþa problemelor caracteristice societãþii n o a s t r e( c h i a rac i v i l i z a þ i e iî n t r e g i )s o l i c i t ãu ng r a ds p o r i t d ef u n c þ i o n a l i t a t eaa c h i z i þ i i l o rº c o l a r eº it e m e i n i c i a c u n o º t i n þ e l o re x p r i m a t ãp r i nf i d e l i t a t e ,p r o f u n z i m eº i c a p a c i t a t ed et r a n s f e r. Reforma sistemului de î n v ã þ ã m î n t din Republica Moldova î n c e a r c ãs ãr e a l i z e z er e s p e c t i v u l deziderat. În acest scop au fost elaborate documente normative ce promoveazã o nouã concepþie a învãþãm î n t u l u i .Î np r i m u lr î n d, e s t ev o r b ad ec u r r i c u l u m . Spre deosebire de vechea programã axatã pe conþinuturi enciclopedice, curriculumul are mai multe puncte f o r t e ,i n c l u s i vc e n t r a r e ap ef i n a l i t ã þ i l ee d u c a þ i o n a l eº i

IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI DE CHIMIE PENTRU LICEU

85

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

EX CATHEDRA

descongestionarea conþinuturilor. A s t f e l ,e l e v u ld ea z i , c a r ev aa b s o l v iº c o a l ap e s t ec i n c i z e c ea n i ,n uv ac ã u t a c h e i as ãd e s c h i d ãv a l i z ed ec u n o º t i n þ er ã t ã c i t eî nm e m o r i e , c iv af ic a p a b i ls ão p e r e z ec us u r s ei n f o r m a þ i o n a l en o i ,s ã a r g u m e n t e z ep u n c t ed ev e d e r ep r o p r i i ,s ãi ad e c i z i ie t c . Aceastã gamã de comportamente este reflectatã în obiectivele curriculare. Noua concepþie poate fi realizatã e f i c i e n td o a rî nc a z u lc î n dî iv af ia s i g u r a tu ns u p o r td e m a t e r i a l ed i d a c t i c ec a r ef a c i l i t e a z ãm o n i t o r i z a r e ap r o c e s u l u id i d a c t i cc o n f o r mn o i l o rr i g o r i .Î na c e s tc o n t e x t ,u n r o ld e o s e b i tî la r em a n u a l u lº c o l a r. L ao r aa c t u a l ãp r o i e c t a r e au n u im a n u a lº c o l a rn e c e s i t ão m e d i t a r ea s u p r ar o l u l u ic e ir e v i n eî nf o r m a r e au n e ip e r s o n al i t ã þ ic a p a b i l ed eas ei n t e g r aî ns o c i e t a t e ,þ i n î n d u s ec o n td e e t a p e l em e t o d o l o g i c ed eî n v ã þ a r eº id ef u n c þ i i l el u ip e d a g o g i c e : • de informare ( t r a n smitere a cunoºtinþelor) – e v i d e n þ i a z ãs i s t e m u li n f o r m a þ i o n a lf u n d a m e n t a la l u n e id i s c i p l i ne º c o l a r ec o n c r e t ep r e z e n t a t ãp r i n t e x t ,i m a g i n i ,s c h e m e ,f o t o g r a f i i ,s i m b o l u r ie t c. ; • de formare a capacitãþilor ºi competenþelor – s t i m u l e a z ãa c t i v i t a t e ai n d e p e n d e n t 㺠iî ng r u pa e l e v i l o rs p r er e z o l v a r e as a r c i n i l o rd i d a c t i c eº ia s i t u a þ i i l o r p r o b l e m ã ; • de consolidare a cunoºtinþelor, p r i c e p e r i l o rº i deprinderilor – propune un numãr mare de sarcini d i d a c t i c e ; • de evaluare a cunoºtinþelor, p r i c e p e r i l o rº i deprinderilor – p r e v e d ed i f e r i t et i p u r id et e s t e , l u c r ã r ip r a c t i c e ; • de sprijin pentru integrarea cunoºtinþelor, priceperilor ºi deprinderilor – v i z e a z ãp r e z e n þ a s i t u a þ i i l o r p r o b l e m ã; • de referinþã – presupune inserarea unor microe n c i c l o p e d i i ,g l o s a r ed et e r m e n ie t c . ; • d e ed u c a þ i es o c i a l 㺠ic u l t u r a l ã –f u n c þ i es e c u n d a r ãî nm a n u a l e l ed i s c i p l i n e l o rr e a l e ,d a rp r i n c i p a l ã î nc e l ed ee d u c a þ i em o r a l c i v i c ã . În manualele v e c h i , elaborate pe baza programelor axate pe conþinuturi, predominau f u n c þ ii l ed ei n f o r m a r e º id er e f e r i n þ ã . Manualul modern î n s ã ,c a re a r ed r e p ts c o p r e a l i z a r e ac u r r i c u l u m u l u i ,t r e b u i es ãf i eu nu li n t e g r a t o r, ce pune accentul pe formarea de competenþe. În acest c a z, s er e l e v ãi m p o r t a n þ af u n c þ i e id ef o r m a r eac a p a c i t ã þ i l o r º ic o m p e t e n þ e l o rº iaf u n c þ i e id es p r i j i np e n t r ui n t e g r a r e a c u n o º t i n þ e l o r, p r i c e p e r i l o rº id e p r i n d e r i l o r. Manualul de biologie pentru clasa a X-a ( E d i t u r a Prut Internaþional, Chiºinãu, 2001) are un conþinut s t r u c t u r a tî nf u n c þ i ed eo b i e c t i v e l ed er e f e r i n þ ãr e f l e c t a t e î na c t u a l u lc u r r i c u l u ml i c e a ld eb i o l o g i e ,c ua c c e n t u lp e formarea unor competenþe necesare inserþiei sociale a e l e v u l u i .D i na c e s tp u n c td ev e d e r e ,î nm a n u a lp r e d o m i n ã a n u m i t ef u n c þ i iº ia s p e c t ea l ee t a p e l o rm e t o d o l o g i c ed e î n v ã þ a r e .A s t f e l , funcþia de informare ( transmiterea c u n o º t i n þ e l o r) s em a n i f e s t ãp r i nî n g l o b a r e au n e ii n f o r m a þ i i º t i i n þ i f i c ea c c e s i b i l eº if u n c þ i o n a l e ,p r e z e n t a t ãp r i nt e x t ,

i m a g i n ic o r e s p u n z ã t o a r e ,s c h e m er e p e rc a r ee f i c i e n t i z e a z ã a s i m i l a r e a / d o b î n d i r e ac u n o º t i n þ e l o r,p r i c e p e r i l o r,d e p r i n d e r i l o r. U nr o ld e o s e b i tî ie s t ea c o r d a t funcþiei de formare a capacitãþilor ºi competenþelor º if u n c þ i e id es p r i j i n pentru integrare aa c h i z i þ i i l o r,f i e c a r eu n i t a t ed ec o n þ i n u t ( l e c þ i e )i n c l u z î n du ns i s t e md es a r c i n ip en i v e l u r ic a r e : – n e c e s i t ãr e p r o d u c e r e ac u n o º t i n þ e l o r ; – s o l i c i t ãt r a n s f e r u lc u n o º t i n þ e l o rî n s i t u a þ i ic o n c r e t ed eî n v ã þ a r e ; – i m p l i c ão p e r a þ i id eg î n d i r ec uu ng r a dd i f e r i td e c o m p l e x i t a t e ; – p r o v o a c ãg î n d i r e ac r e a t i v ã ; º ios e r i ed es i t u a þ i i p r o b l e m ã ,ac ã r o r rezolvare reclamã anumite competenþe, formate prin prisma disci p l i n e i Biologia, e x p u s eî nm a n u a ll ar u b r i c a Cum te comporþi în caz de…? Î nc o n t i n u a r ee s t ep r e z e n t a tu ns e td es a r c i n id i d a c t i c e cu un grad divers de complexitate, a c ã r o r r e a l i z a r e s timuleazã procesele de cogniþie (percepþia, memoria, g î n d i r e a ,c r e a t iv i t a t e a ) ,º ic î t e v as i t u a þ i iproblemã: Sarcini didactice (S.D.) la tema Regnul Protiste ( m a n u a l ,p a g .3 9 4 0 ) : S . D .N i v e l u lI • Enumerã pãrþile componente ale corpului la p a r a m e c i uº id i d i n i u m . S . D .N i v e l u lI I • Prezintã schematic modul de hrãnire a param e c i u l u i . S . D .N i v e l u lI I I • Enumerã deosebirile dintre organismele procar i o t eº ip r o t i s t e ,c o m p l e t î n ds c h e m ad em a ij o s . S . D .N i v e l u lI V Deosebiri concrete Organisme procariote C r i t e r i id e deosebire Deosebiri concrete Organisme protiste

• F o r m u l e a z ãp eb a z ai n f o r m a þ i e id em a ij o sd e f i n i þ i a d e sporozoare.
CLASA SPOROZOARE

Protistul plasmodiul malarie it r ã i e º t eî nh e m a þ i i l e o m u l u i ,p r o v o c î n db o a l an u m i t ãm a l a r i e .E la j u n g eî ns î n g e p r i nî n þ e p ã t u r aþ î n þ a r u l u ia n a f e l .Î nc i c l u ld ed e z v o l t a r ea p l a s m o d i u l u ia p a r es t a d i u ld es p o r( s p o r o z o i z i ) . B a b e s i i l es î n tp r o t i s t ec a r et r ã i e s cî ns î n g e l ev i t e l o rm a r i cornute. Cauzeazã boala numitã babesiozã (asemãnãtoare m a l a r i e i ) .T r a n s m i þ ã t o r i ib a b e s i o z e is î n tc ã p u º e l e .Î nc i c l u l d ev i a þ ãa lb a b e s i i l o ra p a r es t a d i u ld es p o r. E x e m p l ud es i t u a þ i i p r o b l e m ã : • F i r m aF O R Daa n u n þ a tu nc o n c u r sd ep r o i e c t ep e n t r u

DE LA CURRICULUM SPRE

UN MANUAL INTEGRATO R

86

EX CATHEDRA

REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . Bernaz-Sicorschi, N.; Copil, V. ;L a r i o n o v,T. ; Rudic,Gh., Biologia. Manual pentru cl. a X-a, E d i t u r aP r u tI n t e r n a þ i o n a l ,C h i º i n ã u ,2 0 0 1 . 2 . C r i s t e a ,S . ,D i c þ i o n a rd ep e d a g o g i e,E d i t u r aL i t e r a– L i t er aI n t e r n a þ i o n a l ,C h i º i n ã u B u c u r e º t i ,2 0 0 0 . 3 . G u þ u ,V l . , Dezvoltarea ºi implementarea curriculumului în învãþãmîntul gimnazial: cadru conceptual, E d i t u r aL i t e r a ,C h i º i n ã u ,2 0 0 0 . 4 . N i c o l a ,I . , Tratat de pedagogie ºcolarã, E d i t u r a Di d a c t i c 㺠i Pedagog i c ã ,B u c u r e º t i ,1 9 9 6 . 5 . Æå ð à ð ,Ô ð .Ì . ; Ðîæ ü å ,Ê . , Ðàçðàáîòêà è à í à ë è ç øêîë ü í û õó ÷ åáíèêî â,È çä àò å ë ü ñ ò âî AB OVO, 1998.

DE LA CURRICULUM SPRE

UN MANUAL INTEGRATO R

87

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

a m e n a j a r e ad es p a þ i iv e r z iî ni n c i n t af i r m e i .C uc e p r o i e c tt e a ip r e z e n t al ac o n c u r s ?( m a n u a l ,p a g .1 2 3 ) • În Republica Moldova existã persoane bolnave d eS I D A .C u ma ip r o c e d ad a c ãî nc l a s at aa rf iu n a s t f e ld eb o l n a v ?( m a n u a l ,p a g .1 2 4 ) • Te a is c ã l d a tî nl a c u lG h i d ig h i c i ,u n d es ac o n s t a t a tc ãa p ae s t ei n f e c t a t ãd ev i b r i o n u lh o l e r e i .C u m v e ia c þ i o n a ?( m a n u a l ,p a g .1 2 5 ) Prin intermediul acestor funcþii manualul formeazã personalitatea elevului, dezvoltînd anumite competenþe, s t i m u l î n da t î ta c t i v i t a t e al u ii n d e p endentã/autonomã cît º ic e aî ng r u p. E t a p e l em e t o d o l o g i c ed eî n v ã þ a r ei n c l u s eî nm a n u a l u lº c o l a rs î n t : prezentarea, d e z v o l t a r e a, a p l i c a r e aº ii n t e g r a r e a. E t a p a I – Prezentarea p r e v e d e : • a b o r d a r e aa n t i c i p a t ã ,p r e g ã t i r e ae l e v i l o rp e n t r u a c t i v i t a t e ad eî n v ã þ a r e ; • m o t i v a r e a ,u t i l i z a r e a m a t e r i a l u l u ic a r ea rt r e z i i n t e r e s u lf a þ ãd ea c t u ld eî n v ã þ a r e ; • s a r c i n ai n i þ i a l ãc uu r m ã t o a r e l ec a r a c t e r i s t i c i : – s ãc o n þ i n ãon o u ãs i t u a þ i e ; – s ãf i ec o m p l i c a t ã ,d a ra c c e s i b i l ã ; – s ãf i ed i ns f e r ad ei n t e r e s eae l e v i l o r ; – s ã io r i e n t e z ep ee l e v is p r ea t i n g e r e ao b i e c t i v e l o r d eî n v ã þ a r e ; – s ãf i ec l a r ã, l a c o n i c 㺠is ãc u p r i n d ã m i j l o a c ed e r e z o l v a r e ; • m a t e r i a l u ld eî n s o þ i r e :t e x t ,d e s e n ,s c h e m ãe t c . ; • s i t u a þ i ad i d a c t i c ã:j o c ,d i a l o ge t c . ; • p r i m a menþionare a termenului; • e x e r c i þ i u li n t r o d u c t i v ; • a c t i v i t a t e ad ec ã u t a r e ; • r e c u r s u ll ac u n o º t i n þ e l ea s i m i l a t ea n t e r i o r. E t a p aI I – Dezvoltarea i n c l u d e : • i n t r o d u c e r e ao b i e c t u l u id eî n v ã þ a r ep r i ni n d u c þ i e s a ud e d u c þ i e ; • p r e z e n t a r e ad e f i n i þ i e i ,f o r m u l e ie t c . ; • a c t i v i t a t e af o r m a t i v ã ; • i l u s t r a r e a ; • demonstrarea; • memorarea. E t a p aI I I – Aplicare ap r e z i n t ã : • e x e r c i þ i id ea p l i c a r e ; • î n t r e b ã r ip e n t r uî n þ e l e g e r e ; • e x e r c i þ i id ec o n s o l i d a r ee t c . E t a p aI V – Integrarea o f e r ã : • t r a n s f e r a r e ac u n o º t i n þ e l o rº iac a p a c i t ã þ i l o r ; • d e z v o l t a r e as i t u a þ i e id ei n t e g r a r e ; • e v a l u a r e ai n t e g r ã r i ic u n o º t i n þ e l o r. M a n u a l u lº c o l a rp o a t er e f l e c t aa c e s t ef a z e ,p u n î n d a c c e n t u lp ec e l ec ec o r e s p u n dî nm a r em ã s u r ão b i e c t i v e l o r c u r r i c u l a r e( V l .G u þ u ,p a g .2 0 2 1 ) . Noutatea manualului de biologie pentru clasa a X-a l ae t a p a prezentare c o n s t ãî ni n c l u d e r e at e h n i c i l o rd e

î n v ã þ a r eº ias i t u a þ i i l o r p r o b l e m ãc o m p l e x e ,d a ra c c e s i b i l e , c et r e z e s ci n t e r e s u le l e v i l o rº iî im o t i v e a z ãp e n t r ua t i n g e r e ao b i e c t i v e l o rd eî n v ã þ a r e . E t a p aaI I a , dezvoltarea, s er e a l i z e a z ãp r i n t r u ns e t d es a r c i n id i d a c t i c ep en i v e l u r ic a r e ,p r i nu t i l i z a r e a metodelor corespunzãtoare, permite valorificarea la maximum a potenþialului intelectual al fiecãrui elev, p r e c u mº iap r o c e s e l o rd ec o g n i þ i e . Schemele reper ,p r e z e n t a t eî nf i e c a r el e c þ i e ,f a c i l i t e a z ã m e m o r a r e au n u in u m ã rm a r ed en o þ i u n i( î n s u º i r es p e c i f i c ã d i s c i p l i n e iB i o l o g i a) .T r e z e s ci n t e r e s u le l e v i l o rº ij o c u r i l e d i d a c t i c el i t e r a l e( i n t e g r a m e ,r e b u s u r i )c a r ef a cm a t e r i a l u l a t r a c t i v.Ti p i c ep e n t r ua c e s to b i e c td es t u d i u (º ip r e z e n t e în manual) s î n tc o m p a r a þ i i l e ,c l a s i f i c ã r i l e ,i e r a r h i z ã r i l e , generalizãrile, abstractizãrile, metodel e ce dezvoltã g î n d i r e a .P e n t r up r o v o c a r e ap o t e n þ i a l u l u ic r e a t i vp o tf i f o l o s i t eb r a i n s t o r m i n gu l ,P h i l i p s6 6e t c . Aplicarea, e t a p aaI I I a ,i n c l u d eg a m ad es a r c i n i d i d a c t i c ed en i v e l u ld o i , marcate în manual printr-un pãtrãþel colorat în portocaliu-deschis, care implicã g î n d i r e ai n t e l i g i b i l 㺠ie v a l u e a z ãî n þ e l e g e r e a . E t a p aaI V a ,i n t e g r a re a,r e a l i z e a z ãt r a n s f e r u lc u n o º t i n þ e l o rº ic a p a c i t ã þ i l o rî na c t i v i t ã þ id ei n t e g r a r e,c u ma rf i : – r e z o l v a r e au n o rp r o b l e m ec eþ i nd ep r o p r i as ã n ã t a t e º iac e l o rd i nj u r, d eo c r o t i r e am e d i u l u ia m b i a n t ; – e l a b o r a r e au n e ic o m u n i c ã r ip r i v i n dos i t u a þ i et r ã i t ã d ee l e v i ; – s c h i þ a r e ap l a n u l u iu n u is p a þ i uv e r de ; – o r g a n i z a r e au n e ie x c u r s i i ; – e f e c t u a r e ad e in v e s t i g a þ i i ,c a r el es o l i c i t ãe l e v i l o r a p l i c a r e au n o rc u n o º t i n þ et e o r e t i c e ; – construirea unor modele reprezentative; – e l a b o r a r e au n o rp r o i e c t ed ec e r c e t a r ee t c .( p r i n r e a l i z a r e aa c e s t o ra c t i v i t ã þ is ee v a l u e a z ãi n t e g r a r e a c u n o º t i n þ e l o r) . Manualul de biologie pentru clasa a X-a, p r i ns t r u c t u r aº ic o n þ i n u t u ls ã u,t r e z e º t ei n t e r e s u l ,m e n þ i n ea t e n þ i a , s t i m u l e a z ãc r e a t i v i t a t e a ,f o r m e a z ãc a p a c i t ã þ iº ic o m p e t e n þ e, m o t i ve a z ãe l e v u lp e n t r uî n v ã þ a r e,r e a l i z î n da s t f e l i m p l e m e n t a r e aî np r a c t i c ãac o n c e p þ i e ic u r r i c u l u mu l u i .

EX CATHEDRA

Implementarea curriculumului de biologie solicitã creativitate
Dupã pãrerea noastrã, autorii curriculumului au î n c e r c a ts ã schimbe v i z i u n e at r a d i þ i o n a l ã ap r o f e s o r i l o r a s u p r as t u d i e r i im a t e r i e il ab i o l o g i e ,p r i nf o r m u l a r e ac l a r ã ao b i e c t i v e l o r, p r i nt r e c e r e al aa l t em e t o d eº if o r m ed e a c t i v i t a t e .P l a s î n da c c e n t u lp e ce, cum º i pentru ce învãþãm u ns u b i e c t , putem obþine un nivel m a iî n a l td e p r e g ã t i r ea le l e v u l u i . Î np r o c e s u ld ep r e d a r e î n v ã þ a r e ,a mo b s e r v a tc ãe x i s t ã u nd e c a l a jî n t r eo b i e c t i v e l et r a s a t eº ip o s i b i l i t a t e ad eal e r e a l i z a .P e n t r ue f i c i e n t i z a r e aa c t u l u id ei n s t r u i r eî nb a z a c u r r i c u l u m u l u ie s t en e c e s a rd eau t i l i z an o it e h n o l o g i i ,s c o p u l l o rf i i n dd ea iî n v ã þ ap ee l e v is ãd o b î n d e a s c ãc u n o º t i n þ ed e s i n es t ã t ã t o r. A c e s t e as î n tl u c r u lî np e r e c h i ,î ne c h i p eº i i n d i v i d u a l ,a c t i v i t ã þ id i r i j a t ed ep r o f e s o r,c a r eî nt o a t ec a z u r i l e reclamã m u l tt i m p .O r e l ep r e v ã z u t ed eo r a rî n s ãn us î n t s u f i c i e n t eº i ,a s t f e l ,o b i e c t i v e l en up o tf ir e a l i z a t ep ed e p l i n . S ac o n s t a t a tî np r a c t i c ãc ã dupã curriculumu ld ec l . X s el u c r e a z ãc e lm a ig r e u, d e o a r e c ee s t ed i f i c i ld e as e s i z a l o g i c ae x p u n e r i im a t e r i e i .A rf ir a þ i o n a lc aa c e a s t as ãf i e prezentat ãî n c e p î n d cu tema Componenþa organicã ºi neorganicã a celulei, c e e ac ea rp e r m i t eî n þ e l e g e r ea e t a p e l o rd e z v o l t ã r i ib i o g e n i c eac e l u l e i( t e o r i ae v o l u þ i e i biochimice a lui Oparin). Dupã c ee l e v i iv o rf a c ec u n oº t i n þ ãc ut e o r i i l ea p a r i þ i e iv i e þ i i,s ev at r e c eî nm o df i r e s cl a s t r u c t u r ac e l u l e i–u ne l e m e n td eb a z ãî ns t u d i u lb i o l o g i e i. F ã r ãa s i m i l a r e aa c e s t e it e m e ,e l e v u lî n s u º e º t em a id i f i c i l m e t a b o l i s m u l ,î n m u l þ i r e aº id e z v o l t a r e ao r g a n i s m e l o rv i i . Reeºalonarea acestui modul în primul semestru ar f a c i l i t as t u d i e re ac o m p a r t i m e n tu l u id a tl ac h i m i e . Pr o p u n em , d ea s e m e n e a ,s t a b i l i r e au n e im a ib u n ec o r e laþ i iî n t r eî n v ã þ a r e a temel o r C r e º t e r e aº id e z v o l t a r e ao r g a n i s m e l o r( c l . X ) º i Meioza,Metoza ( c l .X I I ) . Î nc l .X ,p e n t r ut e m aS i s t em a t i z a r e ap l a n t e l o rº ia n i m a l e l o rs î n tp r e v ã z u t e1 9o r e . O b i e c t i v u ld eb a z ãa la c e s t u im o d u l–e v i d e n þ i e r e ac r i t e r i i l o r d ec l a s i f i c a r eº i ag r u p e l o rp r i n c i p a l ed eo r g a n i s m e – es t e i r e a l i z a b i l ,d e o a r e c ee s t ea l o c a tp u þ i nt i m p ,i a re l e v u lt r e b u i e s ãc u n o a s c ãa n a t o m i ap l a n t e l o rº ip a r t i c u l a r i t ã þ i l es t r u c t u r i i a n i m a l e l o r. A d i c ãe s t ei m p o s i b i ld ea iî n v ã þ as ãe f e c t u e z e c o n º t i e n toc l a s i f i c a r e ,n e c u n o s c î n ds t r u c t u r af l o r i i ,f r u n z e i , f r u c t u l u ie t c .S t u d i e r e af i z i o l o g i e ip l a n t e l o re s t ep r e v ã z u t ã a b i aî nc l .X I ,i a ra n a t o m i ap l a n t e l o rn us eî n v a þ ãd e l o c .C u t o a t ea c e s t e a ,s a r c i n i l ep r o p u s el aB A C 2 0 0 1a uc u p r i n sº i i t e m id i nt e m e l en o m i n a l i z a t e ! D i s c u t î n dc uc o l e g i ip r o b l e m e l es u s -n u m i t eº im u l t e a l t e l ea p ã r u t ep ep a r c u r s u li m p l e m e n t ã r i ic u r r i c u l u m u l u i , c o n s i d e r ã mc ãa c e s t e a a rp u t e af is o l u þ i o n a t ep r i n: • s t a b i l i r e an i v e l u l u id eî n s u º i r eam a t e r i e il af i e c a r e modul, adicã a s t a n d a r d e l o rd eî n v ã þ a r e; • transferarea din semestrul I Iî ns e me s t r u lIa temelor Structura º if u n c þ i i l ec e l u l e i,Metabolismul,D i v i d e r e ac e l u l e i( c l .X ) ; • s t a b i l i r e ac o n c o r d a n þ e iî n t r eo b i e c t i v e l ed eî n v ã þ a r eº ic e l ed ee v a l u a r e; • t r a n s f e r a r e at e m e i C l a s i f i c a r e ap l a n t e l o rî ns e me s t r u lI I( c l .X ) ,i n s e r a r e at e m e i Anatomia plant e l o rº i acordarea de ore suplimentare; • includerea temei Principiile de clasificare a animalelor, u r m a t ãd e Part i c u l a r i t ã þ i l ed es t ru c t u r 㺠if u n c þ i i l es i s t e m e l o rº io r g a n e l o rl aî n c e putul semestrului I,dupã cum prevede curriculumul; • r a c o r d a r e ao b i e c t i v e l o rc u r r i c u l a r el at i m p u ln e c e s a rr e a l i z ã r i il o r.
Natalia BOIARINOVA

88

EX CATHEDRA

Curriculumul disciplinar la Informaticã
EXCURS ISTORIC
Anatol GREMALSCHI

S p r ed e o s e b i r ed ed i s c i p l i n e l eº c o l a r ec l a s i c e ,c a r eº i a u g ã s i tl o c u lî np l a n u r i l ed es t u d i ic uc i r c ac i n c i z e c id ea n i î nu r m ã ,I n f o r m a t i c ae s t eu n ar e l a t i vn o u ã ,i s t o r i ae iî n învãþãmîntul preuniversitar însumînd mai puþin de douã d e c e n i i .I n i þ i a l ,d i s c i p l i n ar e s p e c t i v ãe r ao r i e n t a t ãm a im u l t s p r es t u d i e r e am e t o d e l o rd ea l g o r i t m i z a r eº ip r o g r a m a r e , iar predarea ei se efectua practic în absenþa calcul a t o a r e l o r. P ep a r c u r s u ld e z v o l t ã r i ii n f o r m a t i c i iº ia p a r i þ i e i c a l c u l a t o a r e l o rp e r s o n a l e ,t o tm a im u l t eº c o l ia uî n c e p u t s ãf i ed o t a t ec uc l a s ec o m p u t e r i z a t e ,a c e s to b i e c tf i i n d i m p l e m e n t a tn un u m a iî ni n s t i t u þ i i l ed ee l i t ã ,d a rº iî nc e l e o r d i n a r e .Oc o t i t u r ãr a d i c a l ãî na f i r m a r e ai n f o r m a t i c i ic a d i s c i p l i n 㺠c o l a r ãs ap r o d u sî na n u l1 9 9 8 ,c î n dl i c e e l o rº i ºcolilor medii din Republica Moldova li sap u sl a d i s p o z i þ i ec a l c u l a t o a r ep e r s o n a l eH e w l e t tP a c k a r dº ia î n c e p u tp r e g ã t i r e ac a d r e l o rd i d a c t i c ep e n t r uî n v ã þ ã m î n t u l p r e u n i v e r s i t a r. P r i n t r of e r i c i t ãc o i n c i d e n þ ã ,a c e s tl u c r ua d e m a r a tod a t ãc ur e f o r m ac u r r i c u l a r ãî nd o m e n i u lî n v ã þ ã mîntului primar, g i m n a z i a lº il i c e a l ,f a p tc eap e r m i s e l a b o r a r e aC u r r i c u l u m u l u iº c o l a rd ei n f o r m a t i c ã ,am a t e r i a l e l o rd i d a c t i c eº ias t a n d a r d e l o rr e s p e c t i v e .C u r r i c u l u m u lg i m n a z i a laf o s te l a b o r a tî nc a d r u lP r o i e c t u l u id e r e f o r m a r eaî n v ã þ ã m î n t u l u ig e n e r a l ,c of i n a n þ a td eB a n c a Mondialã ºi Guvernul Republicii Moldova, iar curric u l u m u ll i c e a l–î nc a d r u lu n u ip r o i e c ta lC e n t r u l u iE d u caþional PRO DIDACTICA, cu sprijinul financiar al Fundaþiei Soros-Moldova.
I N F O R M ATICA – ªTIINÞÃ SAU TEHNOLOGIE?

a u z i t ea f i r m a þ i id eg e n u lc ãe s t es u f i c i e n tc ai n f o r m a t i c a s ãf i es t u d i a t ãî np r o c e s u lu n o ra c t i v i t ã þ ip r a c t i c ec o t i d i e n e ,d ee x e m p l u ,i n t r o d u c e r e aº it i p ã r i r e at e x t e l o r, e f e c t u a r e ac a l c u l e l o rc ua j u t o r u lp r o g r a m e l o ra p l i c a t i v e , prelucrarea imaginilor etc. Pentru a demonstra celor n e i n i þ i a þ ic ãa c e a s t ãa b o r d a r eap r o b l e m e ie s t eg r e º i t ã , vom aminti cã matematica nu se studiazã numai prin e f e c t u a r e au n o rc a l c u l el e g a t ed ep l a n i f i c a r e ab u g e t u l u i f a m i l i a l ,i a rf i z i c a –n u m a ip r i nu t i l i z a r e aa p a r a t e l o re l e c t r i c e casnice sau prin conducerea unui automobil.
EXPERIENÞA INTERNAÞIONALÃ

I n i þ i a l, t e r m e n u l informaticã(informatique î nf r a n c e z ã , informatics s a u information s c i e n c e î ne n g l e z ã ) desemna o activitate pluridisciplinarã, avînd ca scop e l a b o r a r e ad en o im e t o d ep e n t r ud i s t r i b u i r e ai n f o r m a þ i e i t e h n i c o º t i i n þ i f i c e ,d e z v o l t a r e au n o rt e h n i c iº is i s t e m ed e o r g a n i z a r e ,m e m o r a r eº id e s i m i n a r em a ie f i c i e n t ãai n f o r m a þ i e i .Od a t ãc ue v o l u þ i at e h n i c i id ec a l c u l ,s e n s u la c e s t u i t e r m e naf o s te x t i n sº iî na c c e p þ i u n ec u r e n t ã informatica r e p r e z i n t ãoº t i i n þ ãc a r es eo c u p ãd es t u d i u lp r e l u c r ã r i i i n f o r m a þ i e ic ua j u t o r u ls i s t e m e l o ra u t o m a t ed ec a l c u l . Accentuãm acest lucru din simplul motiv cã foarte mulþi factori de decizie din domeniul învãþãmîntului preu n i v e r s i t a rc o n f u n d ã informatica cu o parte componentã ae i– t e h n o l o g i i l ei n f o r m a þ i o n a l e. Î nc o n s e c i n þ ã ,p e r i o d i cs er e v i g o r i z e a z ãt e n d i n þ e l ee r o n a t ed eat r a n s f e r a d i s c i p l i n aº c o l a r ã Informatica d i na r i ac u r r i c u l a r ã Matem a t i c 㺠iº t i i n þ eî na r i ac u r r i c u l a r ã Te h n o l o g i i, î nc a d r u l c ã r e i as es t u d i a z ãm e t o d e l eº im i j l o a c e l ed ep r e l u c r a r ea m a t e r i a l e l o r, p r o c e s e l eº io p e r a þ i i l eu t i l i z a t eî ns c o p u l obþinerii unui anumit produs. Mai mult, uneori se fac

89

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

Reformarea sistemului educaþional din Republica Moldova presupune, în general, concordarea Curriculumului Naþional cu documentele ºi recomandãrile i n t e r n a þ i o n a l ed i nd o m e n i u .Î nc a z u ln o s t r u ,c e lm a ii n d i c a t document a fost Programa ªcolarã la Informaticã, elaborat, sub egida UNESCO, î na n u l1 9 9 4d ec ã t r e F e d e r a þ i aI n t e r n a þ i o n a l ãd eP r e l u c r a r eaI n f o r m a þ i e i (I F I P) . Conform acestui act se prognoza ca în anul 2000 numãrul c e l o rc ev o ra c t i v aî nd o m e n i u li n f o r m a t i c i is ãc o n s t i t u i e 4 %d i nt o þ ia n g a j a þ i i ,i a rp e r s o a n e l o rc ec a u t ãu nl o cd e muncã (65%) sã li se cearã cunoaºterea obligatorie a c a l c u l a t o r u l u i ,c e lp u þ i nl an i v e ld eu t i l i z a t o r. P r i nu r m a r e , UNESCO î º ip r o p u n ei m p l e m e n t a r e ad i s c i p l i n e iI n f o r matica î nº c o l i l ed i nt o a t eþ ã r i l el u m i i ,î nf u n c þ i ed en i v e l u l de dezvoltare economicã ºi gradul de dotare cu tehnicã de calcul. Curriculumul model recomandat de UNESCO e s t es t r u c t u r a tp em o d u l eº ic u p r i n d ec o m p a r t i m e n t ec a r e

EX CATHEDRA

se regãsesc ºi în curriculumul din Republica Moldova: s i s t e m ed eo p e r a r e ;p r e l u c r a r e at e x t e l o r, a i m a g i n i l o r, a i n f o r m a þ i i l o ra u d i oº iv i d e o ;s t r u c t u r ac a l c u l a t o r u l u i ; a l g o r i t m i ,l i m b a j eº it e h n i c id ep r o g r a m a r e ;m o d e l a r eº i m e t o d ed ec a l c u l ;b a z ed ed a t eº ic a l c u lt a b e l a r. L ae l a b o r a r e ac u r r i c u l u m u l u iº c o l a rd eu nr e a lf o l o sa fost ºi studierea experienþei României în predarea ºi î n v ã þ a r e ai n f o r m a t i c i i ,m a ia l e sî ng i m n a z i iº il i c e e .S p r e deosebire de Republica Moldova, în învãþãmîntul gimn a z i a ld i nR o m â n i a( d a t e l es er e f e r ãl aa n i i1 9 9 8 1 9 9 9 ) i n f o r m a t i c an ue s t eod i s c i p l i n 㺠c o l a r ão b l i g a t o r i e ,i a rî n l i c e e l et e o r e t i c ee ae s t es t u d i a t ãa p r o f u n d a td o a rî nc a d r u l s p e c i a l i z ã r i im a t e m a t i c ã i n f o r m a t i c ã . Vom menþiona cã s i s t e m u ld eî n v ã þ ã m î n td i nR o m â n i ad i s p u n ed eov a r i e t a t e b o g a t ãd ep r o g r a m eº c o l a r eî nd o m e n i u li n f o r m a t i c i ip r o p r i u z i s e ,t e h n o l o g i e ii n f o r m a þ i e i ,i n f o r m a t i c i ia p l i c a t eº . a . În Rusia informatica este predatã conform stand a r d e l o ro b l i g a t o r i ia p r o b a t ed em i n i s t e r u ld er e s o r t .Î n l i n i im a r i ,a c e s t e ac o r e s p u n dr e c o m a n d ã r i l o r UNESCO º i s î n ta s i g u r a t ed eu ns i s t e mb i n ep u sl ap u n c td ep r e g ã t i r e ac a d r e l o rd i d a c t i c eº id ee d i t a r eam a n u a l e l o r. Accentuãm f a p t u lc ãg u v e r n u lr u sî n c u r a j e a z ã ,î ns i s t e m u ld eî n v ã þ ã m î n t ,i n c l u s i vº il ai n f o r m a t i c ã ,p r o g r a m e l eº im a n u a l e l e d ea l t e r n a t i v ã ,i a rº c o l i l ea uor e a l ãa u t o n o m i eî ne l a b o r a r e ac o m p o n e n t e l o rc u r r i c u l a r ep r o p r i i .P r i nu r m a r e , pe lîngã programa minimã obligatorie, instituþiile de învãþãmînt introduc diverse cursuri suplimentare de tehnologii informaþionale: tehnoredactarea comput e r i z a t ã ,p r o i e c t a r e aa s i s t a t ãd ec a l c u l a t o r, p r e l u c r a r e a a u t o m a t i z a t ãad a t e l o re x p e r i m e n t a l eº . a .
CADRUL CONCEPTUAL

e l e m e n t ed ea l g o r i t m i z a r e ,m o d e l a r e ,p r o g r a m a r e , logicã, noþiuni fundamentale de acumulare, pãst r a r eº ip r e l u c r a r eai n f o r m a þ i e i . R e a l i z a r e aa c e s t u is c o pi m p l i c ãs t u d i e r e as i s t e m u l u i d ec a l c u lc a instrument ( e d i t o a r ed ete x t ,e d i t o a r eg r a f i c e º id es u n e t ,t a b e l ed ec a l c u l ,s i s t e m ed eg e s t i u n eab a z e l o r d ed a t ee t c . ) ,c ao b i e c t ( b a z e l el o g i c eº ia r i t m e t i c ea l e t e h n i c i id ec a l c u l ,s t r u c t u r aº if u n c þ i o n a r e ac a l c u l a t o r u l u i , d i s p o z i t i v e l o rp e r i f e r i c e ,r e þ e l e l o rd ec a l c u l a t o a r e )º i formarea g î n d i r i ia l g o r i t m i c e. Accentuãm cã gîndirea a l g o r i t m i c ãp r e v e d ef o r m a r e aº id e z v o l t a r e aa b i l i t ã þ i l o rd e a n a l i z ãs t r u c t u r a l ãap r o b l e m e l o r, d ed i v i z a r eap r o b l e m e l o r c o m p l e x eî nu n e l em a is i m p l eº ir e d u c e r e al o rl ac e l ed e j a r e z o l v a t e ,d ee s t i m a r eag r a d u l u id ed i f i c u l t a t eaa l g o r i t m i l o rd e s t i n a þ is o l u þ i o n ã r i ip r o b l e m e l o rp r o p u s e ,d e utilizare a metodelor formale pentru elaborarea algor i t m i l o rº is c r i e r e ap r o g r a m e l o rr e s p e c t i v e . C u n o º t i n þ e l ed i nd o m e n i u li n f o r m a t i c i ia uu nc a r a c t e r u n i v e r s a lº is ea p l i c ã ,p r a c t i c ,î nt o a t es f e r e l ea c t i v i t ã þ i i u m a n e–a c e s ta s p e c taf o s tu n u lp r i o r i t a rî nf o r m u l a r e a c a d r u l u ic o n c e p t u a l .
OBIECTIVE GENERALE

P o r n i n dd el af a p t u lc ãi n f o r m a t i c ae s t eoº t i i n þ ãc a r e s t u d i a z ãm e t o d e l ed ep ã s t r a r e ,t r a n s m i t e r eº ip r e l u c r a r e ai n f o r m a þ i e ic ua j u t o r u lc a l c u l a t o a r e l o r, a f o s td e f i n i t cadrul conceptual al disciplinei ºcolare respective. P o t r i v i ta c e s t u i a ,î np r i m u lr î n d ,s ei aî nc o n s i d e r a þ i ef a p t u l c ãi n f o r m a t i c ap a r t i c i p ãl af o r m a r e ap e r s o n a l i t ã þ i i ,a c c e n t u l i n s t r u i r i if i i n dp u sp ed e z v o l t a r e ag î n d i r i il o g i c eº i a l g o r i t m i c e( s t r u c t u r a t e ) .S ec o n s i d e r ã ,p eb u n ãd r e p t a t e , c ãa c t i v i t a t e ap e r s o a n e iî n t r u nm e d i ui n f o r m a t i z a te s t e p o s i b i l ãn u m a ia v î n dc u n o º t i n þ eº id e p r i n d e r id eu t i l i z a r e ac a l c u l a t o r u l u i ,a d i c ã o culturã informaþionalã. P r i n u r m a r e ,e x i s t e n þ ao b i e c t i v ãai n f o r m a t i c i ic aº t i i n þ ãd i c t e a z ãn e c e s i t a t e au n e ip r e g ã t i r ig e n e r a l eap e r s o a n e l o r c a r eu l t e r i o rv o rf o l o s ic o m p u t e r u l ,r e þ e l e l ed ec a l c u l a t o a r e º is i s t e m e l ei n f o r m a þ i o n a l e .C o n f o r mc o n c e p t u l u i ,s c o p u l instruirii informatice în învãþãmîntul preuniversitar presupune: – p r e g ã t i r e ap s i h o l o g i c 㺠ip r a c t i c ãac o p i i l o rp e n t r u a p l i c a r e ac a l c u l a t o r u l u il av î r s t ap r e º c o l a r 㺠i º c o l a r ãm i c ãp r i na c t i v i t ã þ id ej o c ,c u n o a º t e r e , i n s t r u i r e ; – î n s u º i r e ap o s i b i l i t ã þ i l o rc a l c u l a t o r u l u iº if o r m a r e a d e p r i n d e r i l o rp r a c t i c ed el u c r uc ue l ; – s t u d i e r e ai n f o r m a ti c i ic aº t i i n þ ã ,p r o c e sc ei n c l u d e

Î nb a z ae x p e r i e n þ e in a þ i o n a l e ,a c u m u l a t ed es i s t e m u l de învãþãmînt din Republica Moldova în domeniul p r e d ã r i i î n v ã þ ã r i ii n f o r m a t i c i ip ep a r c u r s u la n i l o r1 9 8 5 1 9 9 8 ,c î tº iac e l e ii n t e r n a þ i o n a l e ,a uf o s tp r o p u s eu r m ã t o a r e l eo b i e c t i v eg e n e r a l el ai n f o r m a t i c ã : Cunoºtinþe. E l e v u lv ac u n o a º t e : – unitãþile de mãsurã a informaþiei, metodele de a c u m u l a r e ,r e p r e z e n t a r e ,p ã s t r a r eº ip r e l u c r a r ea i n f o r m a þ i e ic ua j u t o r u lc a l c u l a t o r u l u i ; – conceptul de sistem informatic, principiile de c l a s i f i c a r eas i s t e m e l o ri n f o r m a t i c e ; – a r h i t e c t u r aº ip r i n c i p i u ld ef u n c þ i o n a r eac a l c u l a t o r u l u i ; – s p e c i f i c u ld ec o m u n i c a r eao m u l u ic uc a l c u l a t o r u l , i n s t r u c þ i u n i l eu n u il i m b a jd ep r o g r a m a r ed en i v e l î n a l t ; – e t a p e l ed er e z o l v a r eap r o b l e m e l o rp ec a l c u l a t o r ; s p e c i f i c u ls o l u þ i i l o ra n a l i t i c eº is o l u þ i i l o rd es i m u l a r eî nr e z o l v a r e ap r o b l e m e l o rl ac a l c u l a t o r ; – p o s i b i l i t ã þ i l eº id o m e n i i l ed ea p l i c a r eae d i t o a re l o r g r a f i c e ,m u z i c a l e ,d et e x t e ,as i s t e m e l o ri n f o r m a t i c e , a sistemelor de gestiune a bazelor de date, a t a b e l e l o re l e c t r o n i c e ,as i s t e m e l o rm u l t i m e d i a . Capacitãþi. E l e v u lv af ic a p a b i l : – s ãî n þ e l e a g ãl an i v e lc o t i d i a nn o þ i u n i l ed ei n f o r m a þ i e ,s i s t e mi n f o r m a t i c ,s u p o r td ei n f o r m a þ i e ,r o l u l i n f o r m a þ i e iî ns o c i e t a t e ; – s ãa c t u a l i z e z eº is ãp r e l u c r e z ei n f o r m a þ i as t o c a t ã î nb a z ed ed a t e ,t a b e l ed ec a l c u l ,f i º i e r et e x t ,f i º i e r e a u d i o ,f i º i e r eg r a f i c e ; – s ãî n þ e l e a g ãl e g ã t u r i l eî n t r em o d u ld er e zo l v a r ea p r o b l e m e iº ir e p e r t o r i u ld ei n s t r u c þ i u n ia l ee x e c u t a n t u l u i ,s ãe l a b o r e z ep r o g r a m ep e n t r ur e z o l -

CURRICULUMUL DISCIPLINAR LA INFORMATICÃ

90

EX CATHEDRA

v a r e ap r o b l e m e l o rd i nd o m e n i u lm a t e m a t i c i i ,f i z i c i i , c h i m i e i ,p r e l u c r ã r i it e x t e l o r,i m a g i n i l o r ; – s ãc o n s t r u i a s c ãm o d e l u l ,s ãe l a b o r e z ea l g o r i t m u l º ip r o g r a m u lr e s p e c t i vd e s t i n a ts o l u þ i o n ã r i ip r o blemelor propuse; – s ãa s i g u r ec o l e c t a r e a ,î n r e g i s t r a r e a ,o r g a n i z a r e a , p r e l u c r a r e a ,a n a l i z a ,r e p r e z e n t a r e aº ii n t e r p r e t a r e a d a t e l o r. A t i t u d i n i. E l e v u lî º iv af o r m a / v ap e r f o r m a : – p e r c e p e r e aa d e c v a t ãar o l u l u iº il o c u l u ic a l c u l a t o r u l u i ,ai n f l u e n þ e il u ia s u p r ad e z v o l t ã r i is o c i e t ã þ i i ; – tactica comportamentalã adecvatã în baza înþel e g e r i ii n f l u e n þ e ir e v o l u þ i e ii n f o r m a þ i o n a l ea s u p r a omului; – i n t e r p r e t a r e ac o r e c t ãar e z u l t a t e l o rf u r n i z a t ed e calculator ºi utilizarea adecvatã a limbajelor s p e c i a l eî np r o c e s u lc o m u n i c ã r i ic ue l ; – c a p a c i t ã þ id ea c o m o d a r el as p e c i f i c u le c h i p a m e n t e l o rº ip r o g r a m e l o rd ec a l c u l a t o r,r e s p o n s a b i l i t ã þ i vizînd utilizarea tehnicii de calcul în scopul d i f u z ã r i ii n f o r m a þ i i l o rd ei n t e r e sp e r s o n a ls a u p u b l i c .
SÎNT OARE REALIZABILE ACESTE OBIECTIVE?

Cu toate acestea, în procesul de implementare a c u r r i c u l u m u l u ic o n s t a t ã mº iu n e l ee r o r ig r a v e .F o a r t em u l þ i p r o f e s o r i ,e l e v iº ip ã r i n þ ic o n f u n d ãî nc o n t i n u a r et e r m e n i i informaticã º i tehnologii i n f o r m a þ i o n a l e, c o n s i d e r î n d g r e º i tc ãd a c ãc o p i l u l“ l u c r e a z ã ”l ac a l c u l a t o r( m a ie x a c t , u t i l i z e a z ãc o r e c tp r o g r a m e l ea p l i c a t i v ee x i s t e n t e ) ,a t u n c i e lar e a l i z a to b i e c t i v e l ep r o i e c t a t e .Î nc o n s e c i n þ ã ,s ea t e s t ã c a z u r ic î n de l e v i id el ap r o f i l u lu m a n i s ti cº i ,r e s p e c t i v, p ã r i n þ i il o rp u ns u bs e m n u lî n t r e b ã r i in e c e s i t a t e aî n v ã þ ã r i i u n o rc o m p a r t i m e n t ei m p o r t a n t ea l ei n f o r m a t i c i i ,c u ma rf i b a z e l ea r i t m e t i c ea l et e h n i c i id ec a l c u l ,s t r u c t u r ac a l c u latorului, limbajele de programare º.a. Sub presiunea a c e s t o rf a c t o r iî nu n e l eº c o l is t u d i e r e ai n f o r m a t i c i is e r e d u c el a“ b u t o n a r e ”s a u ,p r i na l t ec u v i n t e ,l am e m o r a r e a mecanicã a combinaþiilor de taste care declanºeazã a c þ i u n i l ed o r i t e .L ap o l u lo p u ss ea f l ãt e n d i n þ aa u t o r i t a r ã de a face din toþi elevii programatori profesioniºti. E v i d e n t ,a s t f e ld ei n t e r p r e t ã r ia l ec u r r i c u l u m u l u iº c o l a rd e i n f o r m a t i c ãs î n ti n c o r e c t e ,s c o p u lp r i n c i p a la lp r o c e s u l u i de predare-învãþare fiind dezvoltarea culturii inform a þ i o n a l eº if o r m a r e ag î n d i r i ia l g o r i t m i c e .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

CURRICULUMUL DISCIPLINAR LA INFORMATICÃ

91

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

U nr ã s p u n se x h a u s t i vl aa c e a s t ãî n t r e b a r ea rn e c e s i t a efectuarea unor studii de duratã, bazate pe un amplu m a t e r i a ls t a t i s t i cº ie x p e r i m e n t ep e d a g o g i c es o f i s t i c a t e . To t u º i ,e x p e r i e n þ aa c u m u l a t ãp ep a r c u r s u lat r e ia n id e i m p l e m e n t a r eac u r r i c u l u m u l u i ,a n a l i z ar e z u l t a t e l o re v a l u ã r i l o rc u r e n t eº is u m a t i v e ,r e f e r i n þ e l ec a d r e l o ru n i v e r s i t a r ed el af a c u l t ã þ i l ed ei n f o r m a t i c ãn ep e r m i ts ãa f i r m ã m cã obiectivele propuse coreleazã cu exigenþele unei s o c i e t ã þ ia f l a t eî np r o c e sd ei n f o r m a t i z a r eº ic o r e s p u n d p a r t i c u l a r i t ã þ i l o rd ev î r s t ãa l ee l e v i l o r. D a c ãn er e f e r i ml a informatica “de performanþã”, vom menþiona medaliile de a r g i n tº id eb r o n zc î º t i g a t ed ee l e v i in o º t r il aO l i m p i a d e l e I n t e r n a þ i o n a l ed eI n f o r m a t i c ã( a n i i1 9 9 7-2 0 0 1 ) ,l o c u r i l e p r e m i a n t el ac o m p e t i þ i i l er e g i o n a l eo r g a n i z a t ed eþ ã r i l e b a l c a n i c eº ic e n t r a l e u r o p e n e .Î nc a z u lr e u º i t e iº c o l a r e , v o mm e n þ i o n an o t e l er e l a t i vî n a l t el ae x a m e n e l ed eb a c a l a u r e a t ,c r e º t e r e as e m n i f i c a t i v ãan u m ã r u l u id ea b s o l v e n þ i care doresc sã-ºi continue studiile la facultãþile de informaticã. Nu este deloc întîmplãtor faptul cã pe p a r c u r s u lu l t i m i l o rt r e ia n ia uf o s td e s c h i s ef a c u l t ã þ id e informaticã încã în patru universitãþi din Republica Moldova, concursul la admitere fiind de 3-4 competitori p e rl o c ,i a rn u m ã r u ls t u d e n þ i l o rl aa c e s t es p e c i a l i z ã r ia d e p ã º i tc i f r ad eo p tm i i .

1 . G r e m a l s c h i ,A . ;G r e m a l s c h i ,L . ;M o c a n u ,I .;S p i n e i , I. ; Þurcanu, L., Va s i l a c h e ,G . ,I n f o r m a t i c a .C u rr i c u l u ml i c e a l/ / M a t e m a t i c 㺠iº t i i n þ e .C u r r i c u l u m Naþional. Programe pentru învãþãmîntul liceal, E d i t u r aA R C ,C h i º i n ã u ,1 9 9 9 ,p .1 2 5 1 5 5 . 2 . Gremalschi, A.; Gremalschi L.; Mocanu, I.; Spin e i , I . ;Þ u r c a n u ,L . ; Va s i l a c h e ,G . ,C u rriculum de i n f o r m a t i c ãV I II X, E d i t u r aD o s o f t e i ,I a º i ,2 0 0 0 . 3 . Èíôîðìàòèêà äëÿ ñðåäíåé øêîë û , Ó÷åáíàÿ ïðîãðàììà äëÿ øêîë, UNESCO, Paris, 1994. 4 . Ìîäóëüíàÿ ïðîãðàììà îáó÷åíèÿ êîìïüþòåðíîé íàó êå, Ó÷åáíàÿ ïðîãðàììà äëÿ øêîë , UNESCO - IFIP,P a r i s ,1 9 9 4 . 5 . Curr i c u l u mº c o l a rp e n t ru Educaþia Tehnologicã. Clasele V-VIII. Ministerul Educaþiei Naþionale, B u c u r e º t i ,1 9 9 9 . 6 . Curriculum pentru ºcoala profesionalã. P r o g r a m aa n a l i t i c ãp e n t r ud i s c i p l i n aI n f o r m a t i c ãA p l i c a t ã .M i n i s t e r u lE d u c a þ i e iN a þ i o n a l e ,B u c u r e º t i , 1 9 9 8 . 7 . Îáÿçàòåëüíûé ìèíèìóì ñîäåðæàíèÿ ñðåäíåãî (ïîëíîãî) îáùåãî îáðàçîâàíèÿ. Oáðàçîâàòåëüíàÿ îáëàñòü Èíôîðìàòèêà. Ìèíèñòåðñòâo îáðàçî âàíèÿ Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè, Ìîñêâà, 1999.

DOCENDO DISCIMUS

Bariere psihologice în activitatea inovatoare a profesorului
Maria VASILIEV

P r o b l e m ai n o v a þ i e iac o n s t i t u i to b i e c t u ld ec e r c e t a r e am u l t o rd e m e r s u r id ei n v e s t i g a þ i id i nu l t i m i ia n i ,c o n t i n u î n ds ãs o l i c i t ea t e n þ i as p e c i a l i º t i l o rp r e o c u p a þ id e s c h i m b a r e ,m a ic us e a m ãac e l o ri n t e r e s a þ id em o d i f i c ã r i l e c a l i t a t i v ec ep o tf id e c l a n º a t eî nd o m e n i u le d u c a þ i e iº i î n v ã þ ã m î n t u l u i .I n t e r e s u ls p o r i tp e n t r ua c e a s t ãc a t e g o r i e d es c h i m b ã r i / i n o v a þ i ie s t ej u s t i f i c a td ef a p t u lc ãa n u m e învãþãmîntul superior are menirea de a forma profesori c a p a b i l id eae d u c a ,l ar î n d u ll o r, s u b i e c þ ia p þ is ãc r e e z eº i s ãp r o d u c ãs c h i m b ã r ic a l i t a t i v eî nt o a t es f e r e l es o c i a l e . C o n f r u n t î n d u n ec ud i v e r s es t e r e o t i p u r i( d eg î n d i r e , de comportament), ne dãm seama cã anume acestea, de cele mai dese ori, creeazã probleme, aducînd uneori p r e j u d i c i ia t î tm a t e r i a l ec î tº im o r a l e . P r e z e n t u ls t u d i u ap o r n i td el aoa f i r m a þ i ec uc a r a c t e r i p o t e t i c ,p ec a r ea mf o r m u l a t oî nf e l u lu r m ã t o r :d a c ãa m fi mai puþin expuºi ºi supuºi influenþelor anumitor s t e r e o t i p u r i ,d a c ãa mf im a ir e c e p t i v i / d e s c h i º il at o tc ee n o uº ia mp o s e d aog î n d i r ep r o a c t i v ã ,a t u n c im a j o i t a t e a p r o b l e m e l o ra p ã r u t eî nv i a þ ac o t i d i a n 㺠iî na c t i v i t a t e a p r o f e s i o n a l ãa rp u t e af is o l u þ i o n a t e .P o r n i n dd el aa c e a s t ã i d e ed em a x i m ãg e n e r a l i t a t e ,d a rc a r ea rp u t e ad e c l a n º aº i s u f i c i e n t ec o n t r o v e r s e ,n e a mo r i e n t a te f o r t u r i l es p r e cercetarea barierelor psihologice ale unui profesor a n t r e n a tî n t r oi n o v a þ i ep e d a g o g i c ã ,b a r i e r ec a r e ,l u c r u º t i u t ,a uu ni m p a c tn e g a t i va s u p r ar e z u l t a t e l o rm u n c i is a l e .

Î np s i h o l o g i e ,b a r i e r e l ep s i h o l o g i c es î n td e f i n i t ec a o b s t a c o l ed en a t u r ãi n t e r n ã( f r i c a ,n e î n c r e d e r e a ,n e l i n i º t e a ) ,c a r ef a cd i f i c i l ãr e a l i z a r e ac us u c c e sau n o r obiective, în cazul studiului nostru, a obiectivelor profesionale. Ne-am propus sã cercetãm natura acestora p e n t r uas c h i þ au n e l es t r a t e g i id ei n s t r u i r ei n i þ i a l ãa formatorilor capabili ºi dornici sã producã schimbãri c a l i t a t i v eî nî n v ã þ ã m î n t . O r i c ei n f o r m a þ i ev e n i t ãd i ne x t e r i o re s t ef i l t r a t 㺠i g h i d a t ãd eu ns i s t e md ev a l o r is a ub a r i e r e ,c a r eu n e o r in e servesc drept scut de apãrare. Anume aceste modele de comportament blocheazã procesul creativ orientat spre î n þ e l e g e r e as c h i m b ã r i i ,a c c e p t a t ãc uu n e l es u s p i c i u n is a u r e z e r v e ,m a ic us e a m ã ,d a c ãa c e a s t a v i z e a z ãd i r e c ts a u i n d i r e c tm o d u ld ev i a þ ã ,d ea c t i v i t a t ea lo a m e n i l o r. D e s e o r i– e x e m p l u ls i t u a þ i e is o c i a l ed el an o i–a t i t u d i n i l en e g a t i v ef a þ ã de i n o v a þ i is î n tp r o v o c a t ed ei n t r o d u c e r e ap r e ar a p i d 㺠i p r e af r e c v e n t ãaa c e s t o r a . Î nl i t e r a t u r ad es p e c i a l i t a t es î n tc u n o s c u t em a im u l t e categorii de bariere psihologice. De exemplu, Hon A.M. î n r e g i s t r e a z ãd o u ã :d ec u n o a º t e r eº id eo r d i n e.Î no p i n i a a u t o r u l u i ,p r i m ac a t e g o r i es em a n i f e s t ãî nc a z u ll i p s e i i n f o r m a þ i i l o rd e p l i n eº ip r e c i s ec up r i v i r el af e n o m e nº ia l i n s e n s i b i l i t ã þ i if a þ ãd en o u( a c e s t e ap r o v o c î n da t i t u d i n e n e g a t i v 㺠iî m p o t r i v i r ep a s i v ãf a þ ãd ei n o v a þ i e ) .C e ad ea doua categorie se exprimã prin atitudine de neîncredere f a þ ãd ei n i þ i a t o r, p r i nf r i c af a þ ãd ea d m i n i s t r a þ i e ,d e t e r m i n î n da s t f e lor e z i s t e n þ ãa c t i v ã . I n v e s t i g a þ i i l e e f e c t u a t ed e V.I.Antoniuc au condus l as t r u c t u r a r e au n u is i s t e ml o g i cd ea n a l i z ãa b a r i e r e l o r psihologice. Cercetãtorul abordeazã aceastã problemã s u bd o u ãa s p e c t e :a )b a r i e r e l ep s i h o l o g i c ec af o r m ãd e m a n i f e s t a r eac l i m a t u l u is o c i o p s i h o l o g i cd i nc o l e c t i v, a v î n dî nc a l i t a t ed ei n d i c es t ã r i l ep s i h i c en e g a t i v ep r o v o c a t ed ei n o v a þ i e ;b )b a r i e r e l ep s i h i c ec aa n s a m b l ud e

92

DOCENDO DISCIMUS

a c þ i u n i ,c o n c l u z i i ,i d e i ,s t ã r ie m o þ i o n a l e ,d e m o n s t r a t e deschis sau ascuns, conºtient sau inconºtient. Datele c e r c e t ã r i l o re f e c t u a t ed e V. I . A n t o n i u ca ua r ã t a tc ãb a r i e r e l ep s i h o l o g i c eº ii n d i c i id em a n i f e s t a r eal o rs es c h i m b ã d el aoe t a p ãl aa l t aai n o v a þ i e i . A u t o r u lar e l i e f a tn ud o a rc o n s e c i n þ e l en e g a t i v ea l e b a r i e r e l o rp s i h o l o g i c e ,c iº ii n f l u e n þ e l el o rp o z i t i v e .A s t f e l , î nu n e l ec a z u r i ,a c e s t e as t o p e a z ãa p l i c a r e aî np r a c t i c ãa unor decizii inovatoare nechibzuite pentru care, la m o m e n t ,l i p s e s cc o n d i þ i i l eo b i e c t i v en e c e s a r e ;a l t e o r i , b a r i e r e l ep s i h o l o g i c ea uof u n c þ i ed ec a t a l i z a t o r, i m p u l s i o n î n di n o v a t o r u ll an o ie f o r t u r id ea m e l i o r a r e .B a r i e r e l e p s i h o l o g i c em a ia uº ir o l u ld ei n d i c a t o r ic uf u n c þ i id e r e g l a r e ,i n o v a t o r u lp r i m i n di n f o r m a þ i id e s p r el a c u n e l eº i p u n c t e l ev u l n e r a b i l ea l ei n o v a þ i e i ,d e s p r ea j u s t ã r i l ec e u r m e a z ãaf if ã c u t e . Î ns t u d i u ln o s t r ua uf o s ti n c l u º i1 6 2d ep r o f e s o r iº i î n v ã þ ã t o r i ,c ã r o r al e a uf o s ta d r e s a t ec î t e v aî n t r e b ã r ic u privire la o eventualã schimbare inovaþionalã în modul d ep r e d a r eº io rg a n i z a r eal e c þ i i l o r.Î nr e z u l t a t u la n a l i z e iº i p r e l u c r ã r i id a t e l o ra uf o s tî n r e g i s t r a t eu r m ã t o a r e l es t e r e o t i p u r id eg î n d i r eº ic o m p o r t a m e n t : 1 . „ E s t eu nl u c r ur e a l i z a b i l ,d a rm a it r e b u i ec e v a d ep e r f e c t a t ” . Astfel au rãspuns 15% din resp o n d e n þ i– c r e a t i v iº ir e c e p t i v il an o u t a t e ,c a r e a c c e p t ãs c h i m b a r e a ,d a rn uî nf o r m u l aî nc a r el is e propune, insistînd asupra unor corectãri, mod i f i c ã r i . 2 . „ A c e s tl u c r un u m iv ar e u º i ” .R e s p e c t i v u ls t e r e o t i paf o s tî n r e g i s t r a tl a1 4 %d i ns u b i e c þ i ii n t e r v i e v a þ i .M a j o r i t a t e aa us p e c i f i c a tc ãn up o tº in u s î n tp r e g ã t i þ ip e n t r uap r o d u c eoa s t f e ld es c h i m b a r e .U n i in i c in ua uî n c e r c a ts ã º ia r g u m e n t e z e o p i n i a . 3 . „Cine utilizeazã (sau a utilizat) o asemenea metodã?” ( 1 3 % ) .D i na c e a s t ãc a t e g o r i ef a cp a r t e s c e p t i c i i ,c a r ea c c e p t ãn o u t a t e ad a c ãa c e a s t aa f o s ta c c e p t a t ãd ep r o f e s o r ic ua u t o r i t a t e . 4 . „ S î n td ea c o r d ,d a ra ºa v e an e v o i ed ei n f o r m a þ i i suplimentare” ( 1 3 % ) .A c e º t i as î n t ,î nm a r e ,p r o f e s o r it i n e r i ,c a r ea ua u z i tc î t ec e v ad e s p r es u b i e c t u l d a tl af a c u l t a t e ,d a rn ud i s p u nt o t u º id es u f i c i e n t ã i n f o r m a þ i e . 5 . „S î n td ea c o r d ,d a rn u m iv ap e r m i t ed i r e c t o r u l ” . A c e s tm o d e laf o s ts t a b i l i tl a1 2 %d i nr e s p o n d e n þ i . Î nc a z u ld a t ,p r o f e s o r i im a n i f e s t ãi n t e r e sp e n t r u n o u t a t e ,d a rm o t i v u lc a r el es t o p e a z ãi n i þ i a t i v e l e e s t el e g a td ep e r s o a n ad i r e c t o r u l u i ,d ef r i c af a þ ã d ea d m i n i s t r a þ i e . 6 . „De ce tocmai eu? În ºcoalã mai sînt profesori, s ãî n c e r c ee i ”. P r o f e s o r i id i na c e a s t ãc a t e g o r i e ( 1 2 % ) s î n tp r e o c u p a þ is ãn up a r ãr i d i c o l i ,f i i n d d o m i n a þ id ef r i c ap e n t r ur e a c þ i ac o l e g i l o r. 7 . „Acest pas nu va contribui la soluþionarea problemei” ( 1 0 % ) ,e s t eop o z i þ i ec a r a c t e r i s t i c ã

p ã r t a º i l o rs c h i m b ã r i l o rr a d i c a l e ,d a rc ã r o r an ul e a j u n g ec u r a j . 8. „ I m p o s i b i l !C ef e ld eî n v ã þ ã m î n tv af ia c e s t a ? ” (10%) – sînt profesori predispuºi spre conserv a t i s m ,o b i º n u i þ is ãf o l o s e a s c ãc u n o º t i n þ e l ev e c h i într-o formã neschimbatã. Ei spun un „nu” categ o r i cn o u t ã þ i l o rd i nî n v ã þ ã m î n t . 9 . Alte variante de rãspuns (1%). Analiza acestor date ne-au condus la urmãtoarele c o n c l u z i i : a ) E s t ec e r tf a p t u lc ãob u n ãp a r t ed i np r o f e s o r i ( 7 0 % ) ,a t u n c ic î n dt r e b u i es ãi aod e c i z i ec up r i v i r e l ai n t r o d u c e r e au n o rs c h i m b ã r i ,s î n td o m i n a þ id e a n u m i t eb a r i e r ep s i h o l o g i c e .A c e a s t ãs i t u a þ i en e d u c el ag î n d u lc ãp r o c e s u ld ef o r m a r ei n i þ i a l 㺠i c o n t i n u ãac a d r e l o rd i d a c t i c en e c e s i t ãaf io r i e n t a ts p r es t r a t e g i ic r e a t i v e ,p a r t i c i p a t i v e ,c a r ei a r permite profesorului-formator sã dea dovadã de i n i þ i a t i v ã ,s ãr ã s p u n d ãp r o v o c ã r i l o r, s ãg î n d e a s c ã î nm o dc r i t i c ,s ãr e z o l v ep r o b l e m eî nº ip e n t r un o i l e c o n t e x t ea l eu n e is o c i e t ã þ ip l u r a l i s t e . b ) Curriculumul de formare i n i þ i a l 㺠ic o n t i n u ãa c a d r e l o rd i d a c t i c et r e b u i es ãc o n þ i n 㺠i„ m o d u l e ” d ef o r m a r ec r e a t i v ã ,c a r ei a ra j u t ap ef o r m a t o r is ã º i d o m i n ea f e c t e l eº is t ã r i l ee m o þ i o n a l el al u a r e a d e ci z i i l o r. S u g e r ã m ,î na c e s ts e n s ,a p l i c a r e au n o r s t r a t e g i ic a r ea rf a v o r i z ad e z v o l t a r e ac a p a c i t ã þ i l o r d er e f l e c þ i e ,a u t o c u n o a º t e r e ,a u t o p e r f e c þ i o n a r e , f a p tc ea rc o n d i þ i o n ad i m i n u a r e ab a r i e r e l o ri n t e r n e . Î n t r u c î tg r u p u ld ei n t e r v i e v a þ iaf o s tr e l a t i vm i c , considerãm cã într-un cadru mai extins ºi divers de s u b i e c þ id a t e l ea rp u t e as ãs es c h i m b e . Acestea fiind spuse, putem conchide cã, dacã dorim sã avem un învãþãmînt eficient, urmeazã sã pornim nu de l as c h i m b a r e am e t o d e l o rd eî n v ã þ ã m î n t ,c iam e n t a l i t ã þ i i p e r s o a n e l o rî n c a d r a t eî np r o c e s u ld ef o r m a r eº iac e l o r c es ea f l ãl ac o n d u c e r e ai n s t i t u þ i i l o rd eî n v ã þ ã m î n t .P r i n a c e a s t as ev aa j u n g el as c h i m b a r e ad o r i t ã–î n v ã þ ã m î n t c a l i t a t i v, s o c i e t a t en o u ã .
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

1 . B o u r h i s ,R . ;L e y e n s ,J . ,S t e r e o t i p u r i ,d i s c r i m i n a r e º ir e l a þ i ii n t e r g r u p u r i,E d i t u r aP o l i r o m ,I a ºi ,1 9 9 7 . 2 . Ãðàíîâñ êà ÿ ,Ð.Ì., Êðèæàíîâñ êà ÿ ,Þ . Ñ . , Òâî ð ÷åñòâî è ïðåîäîëåíèå ñòåðåîòèïîâ, ÑàíêòÏåòåðñáó ð ã, 1 9 9 3 . 3 . Ìàòþøêèí, Ì.À., Ïðîáëåìíûå ñèòóàöèè â ìûøëåíèè è îáó÷åíèè, Ìîñêâà, 1972. 4 . M i c l e a ,M . ,S t r e sº ia p ã r a r ep s i h i c ã, P r e s aU n i v e r s i t a r ãC l u j e a n ã, 1 9 9 7 . 5 . Õîí, À.Ì., Ïñèõîëîãè÷åñêèå áàðüåðû ïðè âíåäðåíèè íîâîâåäåíèé â øêîëüíóþ ïðàêòèêó èí å êîòîðûå ïóòè èõ ïðåîäîëåíèÿ, Àëìà-Àòà , 1 9 8 6 .

BARIERE PSIHOLOGICE ÎN ACTIVITATEA INOVATOARE A PROFESORULUI

93

DOCENDO DISCIMUS

Parascovia SECRIERU-HARBUZARU

Procesul instructiv-educativ corecþional la orele de educaþie tehnologicã în ºcoala auxiliarã
le transmite copiilor un minimum de cunoºtinþe despre o m ,n a t u r ã ,s o c i e t a t e ,c iî io r i e n t e a z ãs p r eî n s u º i r e au n o r m e s e r i ip r i ni n t e r m e d i u la n u m i t o rî n d e l e t n i c i r it r a d i þ i o n a l e. A c e s tf a p tî iv ap e r m i t ef i e c ã r u ie l e v, i n d i f e r e n td ed e f i c i e n þ e ,s ãt r ã i a s c 㺠is ãa c t i v e z ef ã r ãas e simþ iop o v a r ã p e n t r u comunitate, p e n t r uc e ia p r o p i a þ i .C o n s i d e r î n d meºteºugu r i l ep o p u l a r ep a r t ec o m p o n e n t ãap a t r imoniului c u l t u r a l º id o r i n ds ãa c o r d eu na j u t o re s e n þ i a lº c o l i i speciale, Uniunea M e º t e r i l o r Populari din Republica Moldova a lansat, î n c a d r u l T î r g u l u iI n t e r n a þ i o n a ld e I d e i Development marketplace – 2000,f i na n þ a td e Banca Mondialã,p r o i e c t u l Integrarea socioprofesionalã ac o p i i l o rc ud i s a b i l i t ã þ i.A c e s t aa r ed r e p ts c o pf a c i l i t a r e ar e a b i l i tã r i is o c i a l e ap e r s o a n e l o rs u f e r i n d e ,p r i n o r g a n i z a r e aa c t i v i t ã þ i l o rd ei n s t r u i r ep e n t r up r a c t i c a r e a u n o r meºteºuguri, c u ma rf i :b r o d e r i a ,c r o º e t a r e a ,c u s ã t o r i a ,î m p l e t i t u ld i nf i b r ev e g e t a l ee t c . L ar e a l i z a r e ap r o i e c t u l u ia uf o s ti n v i t a þ is a v a n þ id el a Academia de ªtiinþe, pedagogi, specialiºti în domeniu, p s i h o l o g i ,m e º t e r ip o p u l a r i .I n i þ i a l, a f o s te l a b o r a tã c o n c e p þ i ae d u c a þ i e it e h n o l o g i c eî nº c o a l as p e c i a l ã .S a l u c r a tc um i n u þ i o z i t a t el aa l c ã t u i r e ap r o g r a m e l o r,p l a n u r i l o r c a l e n d a r i s t i c e ,m a t e r i a l e l o rd i d a c t i c en e c e s a r e ,r ac o r d î n d , î nm ã s u r ap o s i b i l i t ã þ i l o r, c o n þ i n u t u r i l ep r e c o n i z a t e l a c e r i n þ e l et i m p u l u i ,l as p e c i f i c u lº c o l i ia u x i l i a r eº il an e v o i l e s o c i e t ã þ i i . S e l e c t a r e aº c o l i l o r p i l o t( º c o l i l ei n t e r n a ta u x i l i a r e :n r. 5 , mun. C h i º i n ã u ;s . Vi s o c a ,j u d .S o r o c a ;o r. R e z i n a ,j u d . Orhei) a fost efectuatã, þ i n î n du s e cont de zona etnograficã în care es t e p l a s a t ãf i e c a r ed i nt r ee l e ,d e s p e c i f i c u la c e s t e i a, d eo c u p a þ i ad eb a z ãal o c u i t o r i l o re t c. P r e l e g e r i l e ,s e m i n a r i i l e ,l u c r ã r i l ep r a c t i c ed ei n s t r u i r eº i p e r f e c þ i o n a r e ac a d r e l o rd i d a c t i c ea uf o s to r g a n i z a t ea t î t î ni n s t i t u þ i i l er e s p e c t i v ec î tº iî ni n c i n t aU n i u n i iM e º t e r i l o r P o p u l a r i din mun i c i p i u lC h i º i n ã u. Î n vederea implementã r i i p r o i e c t u l u ia uf o s tî n t r e prinse o serie de mãsuri: f o r m a r e a º ip e r f e c þ i o n a r e a profesorilor, p r e g ã t i r e aº id o t a r e as ã l i l o rd es t u d i i , a t e l i e r e l o rº il a b o r a t o a r e l o rc uu t i l a jº id i v e r s ea p a r a t ed e p r e l u c r a r eal e m n u lu iº i aa l t o rm a t e r i a l e ,a p r o v i z i o n a r e a c u materie primã. A s i s t î n dl al e c þ i iº iv ã z î n du ip ee l e v i id i na c e s t eº c o l i c u r i o º i ,d o rn i c id eaf o l o s i m a º i n i l eº i u n e l t e l e ,d ea m o d e l a ,d e ac o n f e c þ i o n ad i v e r s eo b i e c t e,a mt r ã i tc ut o þ i i m a r ie m o þ i i, s e n t i m e n t ed et e a m ã ,d a rº id eb u c u r i e. I n i þ i a l , c o p i i ia uu r m ã ri tc uu nd e o s e b i ti n t e r e s cum funcþioneazã

„ N o ic r e d e mc ãu nc o p i le s t ef e r i c i tc î n ds ej o a c ã . D i m p o t r i v ã ,e le s t ef e r i c i tc î n dm u n c e º t e . E ls ed o v e d e º t eaf i„ u nm u n c i t o rv e s e l ” , un „mare muncitor”. (Maria Montessori) Î nv e d e r e ap r e g ã t i r i ie l e v u l u ip e n t r uv i a þ ã ,s i s t e m u l de învãþãmînt din Republica Moldova, inclusiv cel s p e c i a l , urmeazã sã aibã d r e p to b i e c t i vp r i o r i t a rd e z v o l t a r e ap e r s o n a l i t ã þ i i.Î nc o n d i þ i i l ea c t u a l e ,g e n e r a t ed e r e f o r m e l es o c i a l e c o n o m i c e ,d e s t i n u lo r i c ã r u ic o p i l ,s ã n ã t o ss a uc ud i s a b i l i t ã þ i ,ad e v e n i top r o b l e m ãs t r i n g e n t ã , c et r e b u i es o l u þ i o n a t ãa t î tl an i v e ld es t a tc î tº ic us u p o r t u l m a t e r i a lº if i n a n c i a ra la s o c i a þ i i l o r, c o m u n i t ã þ i l o r,s o c i e t ã þ i l o r nonguvernamentale, persoanelor p a r t i c u l a r e , care nu sînt indiferente faþã de soarta acestuia, d e o c u p a þ i i l e d i nv i i t o r,d ef e l u lî nc a r e s ev ai n t e g r aî n s o c i e t a t e ,d ef a p t u ld a c ãî º i vagã s iu nl o cd em u n c 㺠iv a p u t e as ã º i as i g u r e ex i s t e n þ a. Un rol important î no r i e n t a r e ap r o f e s i o n a l ã ac o p i i l o r c ud i s a b i l i t ã þ iî la r ed i s c i p l i n aº c o l a r ã Educaþia tehnol o g i c ã.A c t i v i t ã þ i l ep r a c t i c ea uu nc a r a c t e ri n t e r d i s c i p l i n a r º ic o n t r i b u i el ad e s c h i d e r e ao r i z o n t u l u ie l e v i l o rp e n t r u c u n o a º t e r e ,l af o r m a r e aº id e z v o l tar e aa b i l i t ã þi l o rp r a c t i c e d er e a l i z a r eac e l o r mai elementare forme de muncã. Î ns o l u þ i o n a r e ap r o b l e m e is u s n u m i t e ,º c o a l as p e c i a l ã î º ia s u m ãor e s p o n s a b i l i t a t ef o a r t em a r e ,d e o a r e c en ud o a r

94

DOCENDO DISCIMUS

PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV CORECÞIONAL LA ORELE DE EDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ ÎN ªCOALA AUXILIARÃ

95

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

a p a r a t e l ei n s t a l a t e ,a p o i ,î n c e t u lc uî n c e t u l,º i a uî n c e r c a t º ie ip u t e r i l el ae x e c u t a r e ac e l o rm a is i m p l eº ia c c e s i b i l e lucrãri practice la diverse compartimente: cusãtorie, c r o º e t a r e ,t r i c o t a r e , b r o d e r i e ; î m p l e t i t u ld i nl o z i e ,d i n p a p u r ã ,d i np ã n u º i ;c i o p l i t u lî nl e m ne t c . A uu r m a tº e d i n þ e ,d e p l a s ã r i ,a n a l i z e ,d i s c u þ i i ,s u g e s t i i º ip r o p u n e r id er e v i z u i r eac o n þ i n u t u r i l o rº im e t o d e l o rd e l u c r us p e c i f i c eº c o l i ia u x i l i a r e ,d eî m b u n ã t ã þ i r e ac o n d i þ i i l o rd em u n c 㺠ii n s t r u i r ee t c . U ns u b i e c ta p a r t el a uc o n s t i t u i tp r o b l e m e l e c h e i e : a m e l i o r a r e ab a z e id i d a c t i c ep e n t r ua s i g u r a r e ap r o c e s u l u i d ei n s t ru i r eº ie d u c a þ ie ,p e r f e cþionarea procedeelor de c o r e c þ i eº ir e c u p e r a r ead e f i c i e n þ e l o rp s i h o f i z i c ea le a d o l e s c e n þ i l o rc uh a n d i c a pm en t a lº il o c o m o t o r.O a t e n þ i e d e o s e b i t ãaf o s ta c o r d a t ãs e l e c tã r i ia c t i v i t ã þ il o r p e n t r u î n s u º i r e am e º t e º u g u r i lo ra d e c v a t et i p u l u id eh a n d i c a p , a c c e n t u lf i i n dp u sp el a t u r a f o r m a t i v ã , p r o f e s o r i is t r ã d u i n d u s es ãe d u c eº is ãi n s t r u i a s c ãe l e v i id i f e r e n þ i a t ,î n f u n c þ i ed ec a p a c i t ã þ i l el o ri n t e l e c t u a l e . Î nc a d r u lo r e l o rd ee d u c a þ i et e h n o l o g i c ã, p r o c e s u l i n s t r u c t i v e d u c a t i v c o r e c þ i o n a l af o s td i r e c þ i o n a t, d e asemenea, spre compensare aº i remedierea def i c i e n þ e l o r d i na c t i v i t a t e ac o g n i t i v ã ,î ns p e c i a ls p r ed e z v o l t a r e af i z i c ã g e n e r a l 㺠ia s p i r i t u l u id eo b s e r v a þ i e ,i m a g i n a þ i e i ,v o r b i r i i , o r i e n t ã r i iî ns p a þ i u .Î nc a d r u la c e s t e id i s c i p l i n ee s t ef o a r t e i m p o r t a n td eal ee d u c ae l e v i l o r a c u r a t e þ e a ,c o n º t i i n c i o z i t a t e a ,r e s p e c t a r e ar e g u l i l o rd ei g i e n ãp e r s o n a l 㺠id e s e c u r i t a t eam u n c i i . Î ns c o p u lo r g a n i z ã r i i un u id e m e r si n s t r u c t i v e d u c a t i v º ic o r e c þ i o n a l c o m p e n s a t o r iu e f i c i e n t ,e s t eb i n ec ap r o f e s o r u ls ãl u c r e z ec uf i e c a r ee l e vi n d i v i d u a l ,p es e c v e n þ e d ea c t i v i t a t e ,u t i l i z î n dd i v e r s ee x e r c i þ i id ef i x a r eai ma g i n i i psihomotrice, de executare a m i º c ã r i l o rc uv e r b a l i z a r e a concomitentã a tuturor acþiunilor în vederea formãrii a b i l i t ã þ i l o rº id e p r i n d e r i l o re l e m e n t a r ed eî n d e p l i n i r ea l u c r ã r i l o rm a n u a l e .L af a z ai n i þ i a l ãd eî n s u º i r eam i º c ã r i l o r s ar e si m þ i tn e c e s i t a t e ac r e ã r i iu n o rc o n d i þ i iî nc a r ef i e c a r e e l e vs ãp o a t ã munci î nr i t m u ls ã up r o p r i u ,p r e c i z i ae f e c t u ã r i io p e r a þ i i l o ra v î n dos e m n i f i c a þ i ed e o s e b i t ã. L ad e s f ã º u r a r e ac us u c c e saa c t i v i t ã þ i l o rp r ac t i c e , i m p o r t a n te s t ef i e c ep a s: pregãtirea locului de muncã ( i n v e n t a r i e r e au t i l a j u l u iº i a materiei prime n e c e s a r e , a r a n j a r e aa d e c v a t ãa m a t e r i a l e l o ri l u s t r a t i v e ,s e l e c t a r e a i n s t r u m e n t e l o r ); e x p l i c a r e ac l a r ã ,a c c e s i b i l ãat e h n i c i l o r a p l i c a t e; î n þ e l e g e r e am o d u l u id ec o n f e c þ i o n a r eal u c r ã r i i ; c u n o a º t e r e ae t a p e l o rº io p e r a þ i i l o rd el u c r u ,e x e c u t a r e a a c e s t o r ac o n f o r mf i º e it e h n o l o g i c e;r e s p e c t a r e an o r m e l o r d es e c u r i t a t eam u n c i i ;c a l i t a t e ap r o d u s u l u io b þ i n u t( f i n i t º is e m i f i n i t )e t c .P r o f e s o r u lu r m e a z ãs ãl ee x p l i c ee l e v i l o r cum trebuie s ãp r e î n t î m p i n eº is ãe v i t ea c c i d e n t e l ec ea r p u t e as u r v e n iî nt i m p u lm a n i p u l ã r i ii n s t r u m e n t e l o r.P e n t r u alî n v ã þ ap ec o p i ls ãu t i l i z e ze m a º i n ad ec u su ts a uc e ad e t ri c o t a t ,s ãþ i n ãc o r e c tc r o º e t as a ua n d r e l e l e ,s ã monteze

o c h i u r ip ea n d r e l es a ul am a º i n ad et r i c o t a t ,s ãf i x e z ef i r e l e d el î n ãî nr a m e l ed eþ e s u tc o v o r a º e s u v e n i r ee t c ., e s t e nevoie de multã rãbdare.P em ã s u r ac o n s o l i d ã r i ia b i l i t ã þ i l o rº id e p r i n d e r i l o rp r a c t i c e, s es o l i c i t ãe f e c t u a r e a o p e r a þ i i l o rr e s p e c t i v eî n t r u nr i t ma p r o p i a td ec e ln o r m a l . Î np r o c e s u ld ei m p l e m e n t a r eap r o i e c t u l u ia ma v u tº i r e a l i z ã r i ,º in e r e u º i t e ,º ip r i m e l es c l i p i r id ec r e a þ i e .G r a þ i e u n o rp r o f e s o r ii s c u s iþ iº iu n e ib u n eo r g a n i z ã r i ,a uf o s t d e p ã º i t ed i f i c u l t ã þ i l ea p ã r u t ep ep a r c u r s .Î nr e z u l t a t ,a t î t e l e v iic î tº it o þ ic e ia n g a j a þ iî np r o i e c ta us i m þ i tb u c u r i a s u c c e s u l u i ,a ua d m i r a to b i e c t e l ee x e c u t a t ed ec o p i i .U n e l e dintre acestea au fost prezentate la diverse expozi þ i i º c o l a r e z o n a l eº i r e p u b l i c a n e – Cro º e t ad ea u r,Limba noastrã,De ziua municipiului Chiºinãu e t c .O e x p o z i þ i e d el u c r ã r ia l ee l e v i l o rs u f e r i n z i af o s to r g a n i z a t 㺠il a reprezentanþa Bãncii Mondiale î nR e p u b l i c a Moldova. Considerãm cã elevii ca r eî º if a cs t u d i i l eî nº c o l i l e a u x i l i a r ea ua v u tm a r e l en o r o cs ãp a r t i c i p el ar e a l i z a r e a p r o i e c t u l u iî nc a u z 㺠is ãa f l et a i n e l eº if a r m e c u lg e n u r i l o r d eb a z ãa l ea r t e ip o p u l a r e . Perioada de implementare a proiectului Integrarea s o c i o p r o f e s i o n a l ãac o p i i l o rc ud i s a b i l i t ã þ is eî n c h e i e, c e e ac en uî n s e a m n ãc 㺠il u c r u ls eo p r e º t e .I m p o r t a n þ a º in e c e s i t a t e aî n s u º i r i ic u n o º t i n þ e l o rº if o r m ã r i ia b i l i t ã þ i l o r m e º t e º u g ã r e º t ie s t ee v i d e n t ãp e n t r uo r i c ec a t e g o r i ed e e l e v i .C e r te s t ec ãp e n t r uî m b u n ã t ã þ i r e aa c t i v i t ã þ i iº c o l i i a u x i l i a r eu r m e a z ãaf ie l a b o r a t ed i v e r s em a t e r i a l ed i d a c t i c e . Î nc o n c l u z i e,þ i n e ms ãs u b l i n i e mc ão r e l ed ee d u c a þ i e t e h n o l o g i c ãî nº c o a l aa u x i l i a r ãc o n s t i t u i eu nv a s td o m e n i u d ea c t i v i t a t ec ei n c l u d ep r o c e s ep s i h i c e ,f i z i c e ,m o r a l e , e s t e t i c ee t c .E s e n þ i a le s t es 㺠t i mal ea p l i c ap e n t r ua i a j u t ap ee l e v is ã º id e s c o p e r ep o s i b i l i t ã þ i l eº ic a p a c i t ã þ i l e .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . B î r z e a ,C . ,A r t aº iº t i i n þ ae d u c a þ i e i, E d i t u r aD i d a c t i c 㺠iP e d a g o g i c ã ,B u c u r e º t i ,1 9 9 8 . 2 . B ã l t e a n u , I. , Meºteºugurile populare în ajutorul c o p i i l o rº it i n e r i l o rc ud i s a b i l i t ã þ i, E d i t u r a Ruxanda, Chiºinãu, 2000. 3 . Curr i c u l u mº c o l a r,c l .I I V. E d u c a þ i at e h n o l o g i c ã, E d i t u r aP r u tI n t e r n a þ i o n a l ,C h i º i n ã u , 1998. 4 . Concepþia educaþiei tehnologice în ºcoala spec i a l ã,C h i º i n ã u ,2 0 0 0 . 5 . S t o i c a , V. ;R a c u ,A . , Vocaþia pedagogicã, E d i t u r a L i t e r a ,C h i º i n ã u ,1 9 9 5 . 6 . S e c r i e r u , P. , Cro º e t a re a.Programe ºcolare p e n t r uc l .I V I Ia l eº c o l i ig e n e r a l e, C h i º i n ã u ,1 9 9 3 1 9 9 8 . 7 . P o s t o l a c h i ,E . ;R o t a r u ,L . ,L ai z v o r u la r t e ip o p u l a r e, E d i t u r aL u m i n a ,C h i º i n ã u , 1998. 8 . Va l o r i f i c a rea patrimoniului naþional în educ a þ i eº ii n s t r u i r e, C h i º i n ã u ,1 9 9 6 . 9 . Aî n v ã þ aº iam u n c i, B u c u r e º t i ,1 9 8 3 .

DOCENDO DISCIMUS

„Laboratorul de buzunar” la fizicã
c o n s t i t u i t ãd i nc e l ec a r ei m i t ãa p a r a t e l ee x i s t e n t eî n l a b o r a t o a r e :b a l a n þ ea v în dc at a l e r ec a p a c ed eb o r c a n e , dinamometre executate l at r a f o r a jº if u n c þ i o n î n dc u r e s o r t u r id ep i x ,e l e c t r o s c o a p ec o n f e c þ i o n a t ed i nm ã d u v ã d es o c ,f o i þ ãd ea l u m i n i u ,f i rd em ã t a s eº ion u i ad el e m n , vase comunicante realizate din tuburile a douã pixuri t r a n s p a r e n t eº id i n t r u nt u bd ec a u c i u ce t c . U na l tt i pd ed i s p o z i t i v es î n tc e l ec a r ei l u s t re a z ãa s p e c t e a l ed e s f ã º u r ã r i i unor procese sau fenomene naturale. Un asemenea dispozitiv poate fi construit pentru demons t r a r e af u n c þ i o n ã r i i ,s u ba s p e c tm e c a n i c ,ap r o c e s u l u i r e s p i r a þ i e in o r m a l e ,c a r es ep r o d u c ea s t f e l :c o n t r a c þ i a m u º c h i l o ri n t e r c o s t a l iº iad i a f r a g m e i –l ai n s p i r a þ i e– determinã creºterea volumului plãmînilor ºi aspirarea aerului. Decontracþia este urmatã de micºorarea volum u l u ip l ã m î n i l o rº id ee x p i r a r e ad i o x i d u l u id ec a r b o n . E l e v i ip o tf ia j u t a þ is ã º ii m a g i n e z ea c e s tp r o c e s ,u t i l i z î n d u r m ã t o a r e l eo b i e c t e :d o u ãb a l o a n e ,os t i c l ãd ep l a s t i cc u u nd o pp e r f o r a ta s t f e lî n c î ts ãp o a t ãf it r e c u tu np a i ,a þ ã . P a i u ls ei n t r o d u c ep a r þ i a lî n t r u n u ld i nb a l o a n eº ig u r a a c e s t u i as el e a g ãî na º am o dî n c î tî nb a l o ns ãn ui n t r ea e r d e c î tp r i np a i .B a l o n u lc up a ie s t ea p o ip u sî ns t i c l a ,ac ã r e i b a z ãaf o s td e c u p a t 㺠iî n l o c u i t ãc uom e m b r a n ãc o n f e cþ i o n a t ãd i n t r u na l tb a l o n .S eî n c h i d es t i c l a .B a l o n u lj o a c ã r o l u lu n u ip l ã m î n ,i a rs t i c l aº im e m b r a n a–r o l u ld i a f r a g m e i º ia lm u º c h i l o ri n t e r c o s t a l i .L ad e f o r m a r e as p r ee x t e r i o ra m e m b r a n e iî nb a l o n u l p l ã m î ni n t r ãa e r. P r e s i u n e ae x e r c i t a t ã d i ne x t e r i o ra s u p r am e m b r a n e ip r o d u c eg o l i r e ab a l o n u l u i plãmîn de aer. E l e v i im i c i ,c a r en up o s e d ãc u n o º t i n þ e s u f i c i e n t ed ef i z i c ã ,s el i m i t e a z ãl ad e s c r i e r e af e n o m e n e l o r o b s e r v a t e : Aerul intrã în balonul-plãmîn atunci cînd m e m b r a n ae s t ed e f o r m a t ãs p r ee x t e r i o rº ii e s ea t u n c ic î n d e s t ed e f o r m a t ãî ns e n sc o n t r a r.E l e v i im a r ip o td e s c r i ec a u z a l f e n o m e n e l e ,e x p l i c î n dc ãl ac r e º t e r e av o l u m u l u is i s t e m u l u i s t i c l ã m e m b r a n ãp r e s i u n e aa e r u l u id i ns t i c l ãs c a d eº i ,d r e p t u r m a r e ,î nb a l o ni n t r ãa e r.To te i ,f o l o s i n d u º ic u n o º t i n þ e l e d ea n a t o m i e ,p o ta r ã t al i m i t e l ea c e s t u im o d e l( d ee x e m p l u , f a p t u lc ãp l ã m î n i is î n tl i p i þ ip r i np l e u r ãd ep e r e t e l ec a v i t ã þ i i t o r a c i c e ) .D ea s e m e n e a ,e is î n tc a p a b i l is ãp e r f e c þ i o n e z e d i s p o z i t i v u l ,u t i l i z î n du nt u bd es t i c l ãî nf o r m ãd eTs a uY º id o u ãb a l o a n ec ur o ld ep l ã m î n i . C uu nb a l o np o tf ir e a l i z a t eº ia l t ee x p e r i m e n t es i m p l e , c a r ev o r s e r v ic ap u n c td ep l e c a r eî nf o r m u l a r e au n o r s i t u a þ i i p r o b l e m ã .D ee x e m p l u ,f i xî n du nb a l o nl ag u r au n e i s t i c l eº ia º e z î n ds t i c l ad e a s u p r au n e is u r s ed ec ã l d u r ã( s a u i n t r o d u c î n d op a r þ i a l / c o m p l e tî n t r u nv a sc ua p ãc a l d ã ), s ev a observa cum balonul începe sã se umfle. Pentru t o þ ie l e v i ie x p l i c a þ i av av i z ac r e º t e r e av o l u m u l u ia e r u l u i î n c h i sî ns t i c l 㺠ib a l o np r i nî n c ã l z i r e .P r i nm o d e l a r ei d e a l ã î n s ãa c e s tf a p te x p e r i m e n t a lp o a t ef it r a n s f o r m a td ee l e v i i
Liliana CIASCAI

D o c u m e n t e l ec u r r i c u l a r el es o l i c i t ãp r o f e s o r i l o rs ã p r o i e c t e z eº is ãe l a b o r e z em a t e r i a l ed i d a c t i c eî n t r u n u ld i n urmãtoarele scopuri: remedierea sau îmbogãþirea echipamentului didactic din dotarea laboratorului ºcolar, s p r i j i n i r e ae l e v i l o rî nî n v ã þ a r e af i z i c i iº ic u l t i v a r e ai n t e r e s u l u ip e n t r us t u d i u la c e s t e i a ,d e z v o l t a r e ac r e a t i v i t ã þ i i ,a a b i l i t ã þ i l o rl o rp r a c t i c eº id ee x p e r i m e n t a r e .R e s p e c t i v a c o m p e t e n þ ãa r eî n s ãl ab a z ãop r e g ã t i r es u m a r ã ap r o f e s o r i l o r. A s t f e l ,l aU n i v e r s i t a t e a Babeº-Bolyai d i nC l u j N a p o c a ,î nc a d r u ld i s c i p l i n e i D i d a c t i c af i z i c i i, t e m e i C o n f e c þ i o n a r e am a t e r i a l e l o rd i d a c t i c eî ir e v i n eu ns i n g u r m o d u ld ec u r s ,d e s t i n a tî np r i n c i p a lu n o rs u c c i n t ec o n s id e r a þ i id i d a c t i c e ,e x e m p l i f i c ã r i l o rº if u r n i z ã r i iu n e ib i b l i og r a f i i .S t u d e n þ i is î n tî n d e m n a þ ic a ,o d a t ãa j u n º il ac a t e d r ã , sã punã în practicã, în mod sistematic, activitãþi de c o n f e c þ i o n a r eam a t e r i a l e l o rd i d a c t i c eº is ã º is u s þ i n ãî n a c e s ts e n sc o l e g i iî n v ã þ ã t o r i ,c a r ep r e d a ud i s c i p l i n aª t i i n þ e, p e n t r uc ad e z v o l t a r e aa b i l i t ã þ i l o rp r a c t i c eº iac r e a t i v i t ã þ i i e l e v i l o rs ãs ef a c ãd el av î r s t ãf r a g e d ã .E im a iî n v a þ ãc ã ,d i n p u n c td ev e d e r ec o g n i t i v, c o n f e c þ i o n a r e au n u i aº ia c e l u i a º i d i s p o z i t i vd i d a c t i ca r t i z a n a ll ad i v e r s et r e p t ed eî n v ã þ ã m î n t ( î n v ã þ ã m î n tp r i m a r, g i m n a z i a lº il i c e a l )c o n t r i b u i el aî n s uº i r e au n o rc u n o º t i n þ et e o r e t i c ed en i v e l u r id i f e r i t e .Î n î n v ã þ ã m î n t u lp r i m a rc u n o º t i n þ e l ea s t f e la s i m i l a t es î n t p r e p o n d e r e n td e s c r i p t i v e (Cum se desfãºoarã procesul/ f e n o m e n u li m p l i c a tî nf u n c þ i o n a r e ad i s p o z i t i v u l u ir e a l iz a t ? ), î nî n v ã þ ã m î n t u lg i m n a z i a ls er e a l i z e a z ãt r e c e r e ad el a d e s c r i p t i vl ac a u z a l( Î nc ec o n d i þ i is ed e s f ã º o a r ãp r o c e s u l menþionat? C î n ds ep r o d u c ee f e c t u ls t u d i a t ? ), î nt i m pc e l an i v e l u ll i c e a la c c e n t u le s t ep u sp ec u n o º t i n þ ed et i p c a u z a l (De ce se produce fenomenul? Din ce cauzã se p r o d u c ee f e c t u lc o n s t a t a t ? ). Î np r a c t i c ad i d a c t i c ã e l a b o r a r e ad i s p o z i t i v e l o ra r t i z a n a l ep o a t ef if o a r t eb i n ec o r e l a t ãp r o i e c t u l u i, metodã f r e c v e n tu t i l i z a t ãl at o a t en i v e l u r i l ed eî n v ã þ ã m în t .A p a r a t e l es a ud i sp o z i t i v e l ea r t i z a n a l ec o n f e c þ i o n a t ed ee l e v i c o n s t i t u i eu nm i n i l a b o r a t o rp e r s o n a l ,n u m i t“ l a b o r a t o r u l d eb u z u n a r ” .E l es î n te x e c u t a t ed i no b i e c t ed ef o l o s i n þ ã c u r e n t 㺠id i np i e s ep r o c u r a t ed i nc o m e r þ . Oi m p o r t a n t ãc a t e g o r i ed ed i s p o z i t i v ea r t i z a n a l ee s t e

96

DOCENDO DISCIMUS

m a im a r iî n t r op r o b l e m ãm i x t ã– t e o r e t i c 㺠ie x p e r i m e n t a l ã: Cum poate fi mãsurat v o l u m u la e r u l u id i nb a l o nl au n moment dat? Ar putea fi utilizat a c e s td i s p o z i t i vc a termometru? Pornind de la aceastã situaþie experimentalã,c o m p u n e þ iop r o b l e m ãc a n t i t a t i v 㺠ip r e c i z a þ i e f e c t e l ec o n s i d e r a t en e g l i j a b i l ee t c . To tc uu nb a l o np o tf ie f e c t u a t ee x p e r i e n þ ed ee l e c t r o s t a t i c ã .A s t f e l ,s eº t i ec ãf o a r t em u l þ id i n t r ee l e v i im i c ic r e d c ãf u l g e r u l( s a ut r ã s n e t u l ,p ec a r en u ld i f e r e n þ i a z ãd e f u l g e r )s ep r o d u c ea t u n c ic în dd o in o r i„ s ec i o c n e s c ” ,„ s e l o v e s c ”s a u„ s ea t i n g ”( ! ) .P e n t r ual e„ d e m o n t a ”a c e s t e c o n v i n g e r i ,p o tf ir e a l i z a t e e x p e r i e n þ ec a r en e c e s i t ãu n b a l o n ,h î r t i ed ez i a r, u nc r e i o nd et e n s i u n eº iu na cc u g ã m ã l i e .Z i a r u l ,b a l o n u lu m f l a tº im îi n i l ee x p e r i m e n t a t o r u l u is î n tp l a s a t eî nv e c i n ã t a t e au n e is u r s ed ec ã l d u r ã p e n t r uc as u p r a f e þ e l el o rs ãf i eu s c a te .F o l o s i n dz i a r u l ,s e e l e c t r i z e a z ãp r i nf r e c a r eop o r þ i u n ed i ns u p r a f a þ ab a l o n u l u i ,d ec a r e a p o ie s t ea p r o p i a tc r e i o n u ld et e n s i u n e . Lampa lui va lumina. Dacã experimentul e s t ed e s f ã º u r a t î nî n t u n e r i cº id es u p r a f a þ ae l e c t r i z a t ãab a l o n u l u i e s t e a p r o p i a t a c u l( þ i n u td ep a r t e aa s c u þ i t ã ), a t u n c iî n t r e suprafaþa balonului ºi gãmãlia acului se produce un mic f u l g e r( os c în t e i ed e2 3c m ) .O b s e r vî n d cî nd/cum au loc a s e m e n e ad e s c ã r c ã r iº ic o n s t a t î n dn a t u r al o re l e c t r i c ã , r a þ i o n în dp r i na n a l o g i e ,e l e v i im i c iv o rp u t e ad e p ã º ii d e i l e s u sm e n þ i o n a t e .E l e v i im a r iv o rf iî ns t a r es ãe x p l i c e fenomenul,i d e n t i f i cî n dî ns i s t e m u lb a l o nhî r t i ed ez i a ro m a º i n ãe l e c t r o s t a t i c ãc a p a b i l ãs ãp r o d u c ãot e n s i u n ed e o r d i n u lap e s t ez e c em i id ev o l þ i . U na l td i s p o z i t i ve x p e r i m e n t a la t r a c t i ve s t ec e lp r i nc a r e s er e a l i z e a z ãe x p e r i e n þ al u iD e s c a r t e s .E ln e c e s i t ãu nm i c r e c i p i e n tc i l i n d r i c( d i nc e l eî nc a r es ev î n de s e n þ e l ea l i m e n t a r e ) º ioe p r u b e t ãd ep l a s t i c .Î ne p r u b e t ap a r þ i a lu m p l u t ãc ua p ã s ei n t r o d u c er e c i p i e n t u lr ã s t u r n a ta s t f e lî n c î tn i v e l u la p e id i n e p r u b e t ãs ãf i el aa p r o x i m a t i v0 , 5c ms u bb u z ae i .S ea c o p e r ã e t a n ºg u r ae p r u b e t e ic uob u c ã þ i c ãd eb a l o n ,b i n eî n t i n s ã . L aa p ã s a r e ap ea c e a s t ãm e m b r a n ã ,r e c i p i e n t u lc o b o a r ã ,i a r d a c ãa p ã s a r e aî n c e t e a z ã ,e lu r c ãd i nn o ul as u p r a f a þ ã .E l e v i i m i c iv o rc o n s t a t af e n o m e n e l eº il ev o rd e s c r i e( p l u t i r e a r e c i p i e n t u l u iî na b s e n þ au n e ia c þ i u n ie x e r c i t a t ea s u p r a m e m b r a n e iº i ,r e s p e c t i v, d e p l a s a r e ap ev e r t i c a l ãaa c e s t u i a l ad e f o r m a r e am e m b r a n e iº il ar e v e n i r e ae il af o r m ai n i þ i a l ã ) . E l e v i im a r iv o rp u t e ae x p l i c af e n o m e n e l eo b s e r v a t e ,a p l i c î n d c u n o º t i n þ e l er e f e r i t o a r el at r a n s m i t e r e ap r e s i u n i ip r i ng a z e º il i c h i d e ,l ac a z u r i l ed ep l u t i r e ,l ap r o c e s u li z o t e r ms u f e r i td e a e r u ld i nr e c i p i e n t .E ip o tr e a l i z ad i s p o z i t i v u ll aos c a r ãm a i m a r e ,f o l o s i n dos t i c l ãd el a p t es a uom e n s u r 㺠ioe p r u b e t ã . U nd i s p o z i t i va r t i z a n a lc o n f e c þ i o n a tl aoc l a s ãp o a t e f iu t i l i z a td ec ã t r ep r o f e s o rl aoa l t ãc l a s ã .Î na c e s tc a z, i n t e g r a r e ad i s p o z i t i v e l o re x p e r i m e n t a l eî nl e c þ i es ep o a t e e f e c t u aî n t r u n u ld i nu r m ã t o a r e l es c o p u r i :s e n s i b i l i z a r e a e l e v i l o rp e n t r un o u lc o n þ i n u ts t u d i a t ,m e n þ i n e r e aa t e n þ i e i l o rp ep a r c u r s u ll e c þ i e i ,î n s u º i r e ad en o ic u n o º t i n þ es a u e x t i n d e r e ac u n o º t i n þ e l o r, c r e a r e au n e is i t u a þ i i p r o b l e m ã , e v i d e n þ i e r e as a u „demontarea” u n o ri d e ig r e º i t e ,e v a -

luarea atingerii unui obiectiv în contextul evaluãrii f o r m a t i v es a us u m a t i v e ,d e z v o l t a r e ac r e a t i v i t ã þ i ie l e v i l o r p r i np e r f e c þ i o n a r e ad i s p o z i t i v u l u ie t c .Î ng e n e r a l ,e l e v i i s î n tî n c î n t a þ is ãr e a l i z e z ed i s p o z i t i v e ,f i º et e h n i c es a uf i º e d ea c t i v i t a t ee x p e r i m e n t a l ãc a r es ãc o n s t i t u i em a t e r i a l d i d a c t i cp e n t r uc o l e g i il o rd i na l t ec l a s e . P e n t r ue x p e r i e n þ al u iD e s c a r t e s,o a s e m e n e af i º ãp o a t e fi structuratã dupã cum urmeazã: F i º ãd ea c t i v i t a t ee x p e r i m e n t a l ã Tema: Experienþa lui DESCARTES Dispozitivul experimental: – mensurã (cu lungimea de 50 cm); – v a sc ua p ã ; – m e m b r a n ãe l a s t i c ã( c o n f e c þ i o n a t ãd i n t r u nb a l o n ) ; – r i g l ãg r a d a t ã ; – eprubetã (de 12 cm lungime). Modul de lucru: • u m p l em e n s u r ac ua p ãa s t f e lî n c î tc o l o a n ad ea p ã sã ajungã pînã la buza mensurei; • umple eprubeta cu apã în aºa mod încît coloana d ea p ãs ãf i ed ea p r o x i m a t i v8 , 5c m ; • r ã s t o a r n ãr a p i de p r u b e t aî nm e n s u r ãa s t f e lî n c î t a p as ãn uc u r g ã ; • aplicã pe gura mensurei o membranã elasticã b i n eî n t i n s ã ; • apasã membrana cu mîna ºi observã comportarea e pr u b e t e i ; • înceteazã acþiunea asupra membranei; • n o t e a z ãf a p t e l eo b s e r v a t e : ______________________________________ ______________________________________ • e x p l i c ão b s e r v a þ i i l e( f o r m u l e a z ãe x p l i c a þ i aî nc u vinte ºi descrie matematic procesele care se p r o d u c ) . Concluzie: _____________________________ Î nf i n a l ,r e v e n i n dl af o r m a r e ai n i þ i a l ãap r o f e s o r i l o r, t r e b u i es u b l i n i a tf a p t u lc ãp r a c t i c ap e d a g o g i c ãc o n s t i t u i e un mediu propice stimulãrii interesului studenþilor f i z i c i e n ip e n t r uc o n f e c þ i o n a r e ad em a t e r i a l ed i d a c t i c e . Vi z i t î n dº c o l i l ep e n t r uad e s c o p e r ia c e s tg e nd ep r o d u s e a l ee l e v i l o rº ip r o f e s o r i l o r, s t u d e n þ i l o r lis es o l i c i t ãs ã reproducã proiectul unui asemenea dispozit iv º is ã l includã în portofoliul de practicã pedagogicã, împreunã cu indicaþiile tehnice de realizare, cu sugestiile de i n t e g r a r eî nl e c þ i eº ic um o t i v a þ i aa l e g e r i il u i .O p þ i o n a l , p e n t r uoa p r e c i e r em a ib u n ãaa c t i v i t ã þ i i ,s t u d e n þ i ip o t c o n s t r u id i s p o z i t i v u la r t i z a n a ls e l e c t a ts a u î lp o tp e r f e c þ i o n a .
REPERE BIBLIOGRAFICE:

C i a s c a i ,L . , I n t roducere î nd i d a c t i c aº t i i n þ e l o r. D i d a c t i c ad i s c i p l i n e iª t i i n þ e,C a s aC ã r þ i id eº t i i n þ ã ,C l u j Napoca, 2001.

„LABORATORUL DE BUZUNAR” LA FIZICÃ

97

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DOCENDO DISCIMUS

Activitãþi în afara orelor de program la biologie
Tatiana DUDNICENCO

A c t u a l e l ec e r i n þ es o c i a l e c o n o m i c eº ic u l t u r a l et o tm a i complexe au impus democratizarea instruirii, ceea ce a c o n d i þ i o n a tc r e º t e r e an u m ã r u l u id eº c o l id et o a t eg r a d e l e , d i v e r s i f i c a r e at i p u r i l or ,p r o f i l u r i l o rd es p e c i a l i z a r e . O r g a n i z a r e as t r i c t ãai n s t r u i r i ib i o l o g i c ep r i nl e c þ i i ,c u e t a p ed i s t i n c t e ,ag e n e r a tu n e o r ie r o r iº ie x c e s e–m o n o t o n i e ,r i g i d i t a t e ,a g l o m e r a r ed ec u n o º t i n þ en uî n t o t d e a u n a u t i l e .L e c þ i an up o a t ef iº in ut r e b u i ec o n s i d e r a t ãf o r m a e x c l u s i v ãd ep r e d a r e î n v ã þ a r eî nc a d r u ls t u d i e r i ib i o l o g i e i , întrucît complexitatea procesului de învãþãmînt, multitudinea obiectivelor pe care le vizeazã, varietatea a p t i t u d i n i l o rº ii n t e r e s e l o re l e v i l o rf a cn e c e s a r 㺠iu t i l i z a r e a a l t o r forme de studiu.Î nt r u c o m p l e t a r e ap r o c e s u l u id i d a c t i cs eo r g a n i z e a z ãa t î ta c t i v i t ã þ ie x t r a c u r r i c u l a r e ,d e s f ã º u r a t eî nº c o a l ã( î na f a r ao r a r u l u i ) ,c î tº ia c t i v i t ã þ ie x t r a º c o l a r e .A s t f e l ,f o r m e l eo rg a n i z a t o r i c ee x t r a c u r r i c u l a r ep o t f ic l a s i f i c a t eî nm o d u lm e n þ i o n a tî nt a b e l u ld em a ij o s . A c t i v i t ã þ i l ee x t r a c u r r i c u l a r ec uc a r a c t e rb i o l o g i ca uu n rol complementar, u rm ã r i n de x t i n d e r e aî n v ã þ ã r i i ,e x e r s a r e a p r i c e p e r i l o rº id e p r i n d e r i l o r,s t i m u l a r e ai n t e r e s e l o r,d e z v o l t a r e aa p t i t u d i n i l o r, f a c i l i t a r e ao r i e n t ã r i iº c o l a r eº ip r o f e T i p u r id ea c t i v i t ã þ id i d a c t i c e A c t i v i t ã þ id e s f ã º u r a t e î nº c o a l ã( î na f a r ao r e l o r de program) Exemple

s i o n a l e ,o r g a n i z a r e aj u d i c i o a s 㺠ia t r a c t i v ãat i m p u l u il i b e r a le l e v i l o r. E l ec o n t r i b u i el ap e r c e p e r e al u m i iî n c o n j u r ã t o a r ec au ns i s t e mº ie d u c ãd r a g o s t e af a þ ãd en a t u r ã . Ac t i v i t ã þ i l ec o m p l e m e n t a r ep r e z i n t ãu n e l ep a r t i c u l a r i t ã þ ic ev i z e a z ãa n g a j a r e ae l e v i l o r, c o n þ i n u t u lº id u r a t a l o r, f o r m e l ed eo rg a n i z a r eº im e t o d e l ef o l o s i t e ,e v a l u a r e a r e z u l t a t e l o r. P a r t i c i p a r e ae l e v i l o re s t ef a c u l t a t i v ã ,i a r c o n þ i n u t u ls ef i x e a z ãî nf u n c þ i ed ed o r i n þ e l eº ip r e f e r i n þ e l e l o r, d ec o n d i þ i i l eº ip o s i b i l i t ã þ i l ed er e a l i z a r e .F o r m e l e complementare de organizare a procesului de învãþãmînt l ab i o l o g i e ,s p r ed e o s e b i r ed el e c þ i i l et r a d i þ i o n a l e ,s î n tm u l t ma ie l a s t i c e ,i n g e n i o a s eº ia uu nc a r a c t e rr e c r e a t i v, o f e r i n dî na c e s tf e lc î m pd e s c h i sm a n i f e s t ã r i is p i r i t u l u i d ei n i þ i a t i v ãa le l e v i l o r. P e n t r ue v a l u a r e ar e z u l t a t e l o rs e u t i l i z e a z ãa l t em o d a l i t ã þ id e c î tî nc a d r u ll e c þ i e i ,p r edominînd aprobarea ºi evidenþierea prin laudã, part i c i p ã r i l el ae x p o z i þ i ie t c .[ 3 ,p .3 8 2 ] .Se i m p u nd e c ia n u m i t e condiþii de realizare a acestor forme de organizare a î n v ã þ ã r i i ,t a c tî nc o n d u c e r e al o r,î nv a l o r i f i c a r e ai n s t r u c t i v e d u c a t i v ãaa c þ i u n i l o r, o m e t o d o l o g i ea d e c v a t ã[ 2 ,p .3 4 6 ] . Î nf u n c þ i ed el e g ã t u r ac up r o c e s u ld i d a c t i cd e s f ã º u r a t l ac l a s ã ,a c t i v i t ã þ i l eî na f a r ao r a r u l u iº ic e l ee x t r a º c o l a r e p o tf io r g a n i z a t eî nt r e ie t a p e : – la începutul unei teme sau capitol prevãzut de c u r r i c u l u m u ld eb i o l o g i e .A i c is eî n s c r i ua c t i v i t ã þ i l e i n t r o d u c t i v ee x t r a º c o l a r es a uî na f a r ao r a r u l u i , m e n i t es ãa s i g u r eof a m i l i a r i z a r ei n i þ i a l ãae l e v i l o r c us a r c i n ad eî n v ã þ a r e ,t r e z i r e ai n t e r e s u l u ip e n t r u s u b i e c t u ls t u d i a t ,a c u m u l a r e au n u im a t e r i a lf a p t i c p e n t r ud e z b a t e r e aî nc a d r u ll e c þ i i l o rc ev o ru r m a ; C a r a c t e r i s t i c i Pot fi organizate sub îndrumarea c o r p u l u id i d a c t i c ,î na f a r ao r e l o rd e program, pentru a aprofunda p r e g ã t i r e ar e a l i z a t ãî nt i m p u ll e c þ i i l o r.

C o n s u l t a þ i i , m e d i t a þ i i , microsimpozioane, mese rotunde, c e r c u r id eb i o l o g i e , c o n c u r s u r ip ed i f e r i t et e m e d eb i o l o g i e , s e r a t e , î n t î l n i r ic up e r s o n a l i t ã þ id i n d o m e n i u lb i o l o g i e ie t c . E x c u r s i id i d a c t i c e , vizite de documentare, a c t i v i t ã þ ic u l t u r a l d i s t r a c t i v e , v i z i o n ã r id ef i l m et e m a t i c e , e x p o z i þ i ie t c .

A c t i v i t ã þ ie x t r a º c o l a r e

S eo r g a n i z e a z ãd ec o r p u ld i d a c t i ca l i n s t i t u þ i i l o re x t r a º c o l a r e :c e n t r ed e c r e a þ i e ,c l u b u r ie t c .

98

DOCENDO DISCIMUS

– c o n t i n u a r e al e c þ i e is ev ar e a l i z ap r i nf o l o s i r e aa l t o r f o r m ei n s t r u c t i v -e d u c a t i v e ; – l af i n e l em o d u l u l u i( t e m e i ) ,î ns c o p u lî m b o g ã þ i r i i º iv a l o r i f i c ã r i ic u n o º t i n þ e l o rî n s u º i t el al e c þ i i ,s e v o ro r g a n i z aa c t i v i t ã þ ie x t r a c u r r i c u l a r ed es i n t e z ã . P r o f e s o r u ll ã rg e º t eo r i z o n t u ld ec u n o º t i n þ ea le l e v i l o r, c o n s o l i d î n dº is i s t e m a t i z î n dc e l eî n v ã þ a t el al e c þ i i( d e exemplu, la diversitatea organismelor vii în naturã: s t u d i e r e af l o r e iº if a u n e iþ i n u t u l u in a t a l ,f l o r i c u l t u r i i , g r ã d i n ã r i t u l u i ,c r e º t e r i ia n i m a l e l o rd o m e s t i c ee t c . )s a u a p r o f u n d e a z ãa c h i z i þ i i l ee l e v i l o rp r i nc e r c e t ã r ie l e m e n t a r e ( m i c r o s c o p i e ,b a c t e r i o l o g i e ,s t u d i e r e ar e f l e x e l o re t c . ) . F o r m e l ed ea c t i v i t ã þ ie x t r a c u r r i c u l a r es î n tî n t r or e l a þ i e de interdependenþã ºi se completeazã reciproc. Anumite f o r m ed em u n c ãd i d a c t i c o e d u c a t i v ec o m p l e m e n t a r el e c þ i e i a p a rî nº c o a l ãu n e o r is p o n t a nº ie x i s t ãi z o l a t .P r e o c u p a r e a e l e v i l o rp e n t r ul u c r u lc up l a n t e l eº ia n i m a l e l ee s t ee v i d e n t ã, d eo b i c e i, l al e c þ i i .C e im a im o t i v a þ i ,p el î n g ãl u c r ã r i l e p r o p u s ed ep r o f e s o rc ao b l i g a t o r i ip e n t r ut o þ ie l e v i i , r e a l i z e a z ã benevol sarcini mult mai complicate. Drept c o n s e c i n þ ã ,c e r c u lt i n e r i l o rn a t u r a l i º t ie s t ea l c ã t u i td i nc o p i i care manifestã un interes deosebit faþã de biol o g i e . P r o f e s o r u lt i n d es ãa d u c ãl ac u n o º t i n þ at u t u r o re l e v i l o r r e z u l t a t e l ea c t i v i t ã þ i ic e r c u l u in un u m a il ao r ã ,d a rº iî n c a d r u la l t o ra c t i v i t ã þ i :s e r a t e ,c o n f e r i n þ e ,e x p o z i þ i ie t c . P r e f e r i n þ e l ee l e v i l o rd e s e o r is î n td e s t u ld el i m i t a t e ,d e a c e e as a r c i n ap r o f e s o r u l u id eb i o l o g i ec o n s t ãî ne x t i n d e r e aa r i e id ep r e o c u p ã r iac o p i i l o r, e d u c a r e au n o ro a m e n i e r u d i þ i ,c ei u b e s cº t i i n þ a ,c a p a b i l id eac e r c e t an a t u r a . F o r m e l ea c t i v i t ã þ i ie x t r a c u r r i c u l a r ep e r m i tr e d i r e c þ i o n a r e a e l e v i l o rd el aa c t i v i t a t e ai n d i v i d u a l ãs p r ec e ac o l e c t i v ã , f o r m î n d u l ed e p r i n d e r id el u c r uî ng r u pº ia b i l i t ã þ id e i n t e g r a r es o c i a l ã ,c e e ac ea r eu nm a r er o lî ne d u c a þ i e . Prezentãm succint unele dintre principalele forme e x t r a c u r r i c u l a r ed eo r g a n i z a r eap r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n t l ab i o l o g i e : C o n s u l t a þ i i l e –s î n ta c t i v i t ã þ ic um a r ip o s i b i l i t ã þ id e i n d i v i d u a l i z a r eº id i f e r e n þ i e r e ,î nc a d r u lc ã r o r ap r o f e s o r u l e x p l i cã ºi acordã îndrumãri suplimentare asupra unor p r o b l e m ep u s ed ee l e v i .E l es er e a l i z e a z ãp r i nd i s c u þ i i i n d i v i d u a l es a uî ng r u p ,e l e v i if i i n dc e ic a r ed e c l a n º e a z ã dialogul prin întrebãri vizavi de anumite aspecte ale s u b i e c t e l o rs t u d i a t es a un e s t u d i a t el al e c þ i i l ed eb i o l o g i e , d a rc a r eî ii n t e r e s e a z ã( d ee x e m p l u , Microbiologia spaþ i u l u ic o s m i c; Solul ca mediu natural pentru diverse microorganisme; Microorganisme extremofile; C u a n t i ficarea prezenþei ºi activitãþii microorganismelor în naturã; Microflora normalã a organismelor animale; S u b s t a n þ e l eb i o a c t i v eu t i l i z a t ed ep l a n t eº iu t i l i z a r e a l o rî nm e d i c i n 㺠ic o s m e t o l o g i e ;Î n m u l þ i r e aº iî n g r i j i r e a plantelor de camerã e t c . ) .Î nc a d r u lc o n s u l t a þ i i l o rs ep o t d ai n d i c a þ i iº ir e c o m a n d ã r ip r i v i n da c t i v i t a t e ac e r c u r i l o r de biologie sau munca independentã a elevului. Se o r g a n i z e a z ão r id ec î t eo r ie s t en e v o i e ,f i ed i ni n i þ i a t i v a p r o f e s o r u l u i ,f i ed i ni n i þ i a t i v ac o p i i l o r.

M e d i t a þ i i l e –r e p r e z i n t ãoa c t i v i t a t es u p l i m e n t a r ã desfãºuratã de elev sub îndrumarea profesorului, în v e d e r e aî n l ã t u r ã r i ir e s t a n þ e l o rl aî n v ã þ ã t u r ã ,p r i nc o m pletarea ºi întregirea cunoºtinþelor ºi formarea unor c a p a c i t ã þ ii n d i s p e n s a b i l eî n v ã þ ã r i iu l t e r i o a r e .C a d r u ld i d a c t i cs t a b i l e º t em o d a l i t ã þ i l ec o n c r e t ed ea j u t o rp e n t r u f i e c a r ee l e vî np a r t e . C e r c u r i l ed eb i o l o g i e –f o r m ãd ea c t i v i t a t ec eî n t r e þ i n e º id e z v o l tã i n t e r e s e l eº ia p t i t u d i n i l ee l e v i l o r, m e n i tã s ã i stimuleze pentru cunoaºterea fenomenelor lumii vii, d e s c o p e r i r e aº iv e r i f i c a r e au n o ra d e v ã r u r iº t i i n þ i f i c e , f o r m a r e as p i r i t u l u id ec e r c e t a r e .C e r c u r i l es î n ta l c ã t u i t ed i n e l e v ic up r e o c u p ã r iº ip o s i b i l i t ã þ ia s e m ã n ã t o a r e( c o n s t i t u i t e l an i v e l u lc l a s e is a up eg r u p ed ec l a s e )º iî º id e s f ã º o a r ã a c t i v i t a t e as u bc o n d u c e r e ap r o f e s o r u l u id eb i o l o g i e ,c ã r u i a î ir e v i n es a r c i n ad eas t a b i l it e m a t i c aî nc o l a b o r a r ec u m e m b r i ia c e s t o r a ,p e n t r ua ia n g a j ae f e c t i vl ar e a l i z a r e au n o r o b i e c t i v ec o n c r e t e . Dupã conþinutul activitãþii, c e r c u r i l ed eb i o l o g i e a p a r þ i nc a t e g o r i e ie x p e r i m e n t a l e( º t i i n þ i f i c e )º ia ud r e p t o b i e c t i v e : – î m b o g ã þ i r e aº ia p r o f u n d a r e as i s t e m u l u id ec u n o º t i n þ eº t i i n þ i f i c ec un o id a t ed e s p r ef e n o m e n e l e l u m i iv i i ; – e d u c a r e al ae l e v iai n t e r e s u l u ip e n t r uc u n o a º t e r e , c e r c e t a r eº ia p l i c a r ea r e z u l t a t e l o rî np r a c t i c ã ; – d e z v o l t a r e ad e p r i n d e r i l o rp r a c t i c e ,at e h n i c i l o rd e l u c r us p e c i f i c eb i o l o g i e i ; – f o r m a r e ap r o f i l u l u im o r a la lo m u l u ic o n t e m p o r a n . Î nv e d e r e ar e a l i z ã r i io b i e c t i v e l o rc e r c u l u id eb i o l o g i e , p e n t r uaa s i g u r aî m b i n a r e aa c t i v i t ã þ i l o rd eî n v ã þ a r ec u p r a c t i c aº ic ui n v e s t i g a þ i aº t i i n þ i f i c ã ,e s t en e c e s a r, d u p ã c u maf o s tm e n þ i o n a ta n t e r i o r, s ãs es t a b i l e a s c ãd i nt i m p ot e m a t i c ãa d e c v a t ã .Î na c e s ts c o p ,l as e l e c t a r e as u b i e c t e l o rs ev o rr e s p e c t au r m ã t o a r e l ec e r i n þ e : – sã corespundã intereselor ºi preocupãrilor memb r i l o rc e r c u l u i ; – s ãf i eî nc o n c o r d a n þ ãc up a r t i c u l a r i t ã þ i l ed ev î r s t ã a l ee l e v i l o r ; – s ãc u p r i n d ãop r o b l e m a t i c ãl e g a t ãd es p e c i f i c u l z o n e iî nc a r ee s t es i t u a t 㺠c o a l a ; – s ãþ i n ãs e a m ad eb a z ad i d a c t i c o m a t e r i a l ãaº c o l i i ( a c t u a l 㺠id ep e r s p e c t i v ã ) ; – s ãî m b i n ea c t i v i t a t e at e o r e t i c ãc uc e ap r a c t i c 㺠i c uc e r c e t a r e aº t i i n þ i f i c ã ; – sã prevadã colaborarea cu alte organizaþii din l o c a l i t a t e( i n s t i t u t ed ec e r c e t a r e ,u n i v e r s i t ã þ i , s p i t a l e ,b i b l i o t e c ie t c . ) Þ i n î n ds e a m ad ea c e s t e a ,c o n þ i n u t u la c t i v i t ã þ i iî n c a d r u lc e r c u r i l o rd eb i o l o g i ep o a t ec u p r i n d ec at e m a t i c ã : 1 . Lumea vegetalã: • “ C o m o r i l ev e r z i ”a l ep ã d u r i i • S t u d i u lp l a n t e l o rm e d i c i n a l e • C e a i u r i l ed i np l a n t em e d i c i n a l eº ir o l u ll o rî n t r a t a r e au n o ra f e c þ i u n i

ACTIVITÃÞI ÎN AFARA ORELOR DE PROGRAM LA BIOLOGIE

99

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DOCENDO DISCIMUS

• P l a n t e l ed e c o r a t i v eº ic o n d i þ i i l en e c e s a r ec u l t i v ã r i i l o r • I n f l u e n þ al u c r ã r i l o ra g r i c o l ea s u p r ap r o d u c þ i e i p r i n c i p a l e l o rp l a n t ed ec u l t u r ãd i nz o n aî nc a r e e s t es i t u a t 㺠c o a l a • I n f l u e n þ ap o l u ã r i ia p e i ,a e r u l u i ,s o l u l u i a s u p r a f l o r e id i nr e g i u n e • S p e c i id ep l a n t ei n c l u s eî n Cartea Roºie a Mold o v e ie t c . 2 . Lumea animalã: • Lumea nevãzutã într-o picãturã de apã • Vi a þ aî nr î u • Culeg ã t o r i id en e c t a r • P r i e t e n i io m u l u i–a n i m a l e l ed o m e s t i c e • C r e º t e r e aº id e z v o l t a r e ap r i n c i p a l e l o rs p e c i id e a n i m a l ed o m e s t i c ec a r a c t e r i s t i c ez o n e iî nc a r ee s t e s i t u a t 㺠c o a l a ,î nf u n c þ i ed ec o n d i þ i i l ed eh r a n ã ; • I n f l u e n þ ap o l u ã r i im e d i u l u id et r a ia s u p r ac r e º t e r i i º id e z v o l t ã r i iu n o rs p e c i id ea n i m a l e( º o a r e c i , i e p u r ie t c . ) • Specii de animale incluse în Cartea Roºie a Moldovei e t c . 3 . A n a t o m i e ,f i z i o l o g i eº ii g i e n ao m u l u i : • Ta i n e l ec r e i e r u l u iu m a n • T i p u r id et r a u m a t i s m eº ip r e v e n i r e al o r • To x i c i t a t e af u m u l u id eþ i g a r ã • To x i c i t a t e aa l c o o l u l u iº iad r o g u r i l o r • Nocivitatea abuzului de medicamente • A l i m e n t a þ i ar a þ i o n a l 㺠ir o l u le iî nc r e º t e r e aº i dezvoltarea normalã a organismului • Regimul de muncã ºi de odihnã etc. 4 . B i o l o g i eg e n e r a l ã : • C ã l ã t o r i iî nt r e c u t u lî n d e p ã r t a ta lp l a n e t e iP ã m î n t º ia lo m e n i r i i • C h i m i ac e l u l e iv i i • L a n þ u r i l en u t r i t i v eî nn a t u r ã • B i o n i c aº iv i i t o r u le i • Biologia cosmicã • P r o t e c þ i ab i o s f e r e ie t c . 5 . A c t i v i t ã þ ip r a c t i c e : • Î n t o c m i r e au n o ri e r b a r e ,c o l e c þ i id ep l a n t em e d i c i n a l e • C o n s e r v ã r id ep l a n t eº ia n i m a l eî nl i c h i d e • Efectuarea de preparate microscopice • Amenajarea acvariilor, c o l þ u l u ib i o l o g i cv e g e t a lº i a n i m a l • A m e n a j a r e at e r e n u l u ie x p e r i m e n t a la lº c o l i i • D e c o r a r e ac u r þ i iº c o l i ic ud i v e r s ep l a n t e • C u l t i v a r e ap et e r e n u le x p e r i m e n t a la lº c o l i iap r i nc i p a l e l o rs o i u r id ep l a n t ec a r a c t e r i s t i c ez o n e id a t e • C r e º t e r e au n o ra n i m a l eî nc a d r u lb i o b a z e iº c o l a r ee t c . Aºadar, î nc a d r u lº c o l i ip o tf u n c þ i o n a :c e r c u lt i n e r i l o r b i o l o g i ,u n d es î n ti n c l u º ie l e v ia ic l a s e l o rs u p e r i o a r e ,d a r º ic e ia ic l a s e l o rp r i m a r e ,c a r ea uc u n o º t i n þ ee l e m e n t a r e d eb i o l o g i e ;c e r c u r ib i o l o g i c es p e c i a l i z a t ep ei n t e r e s e : c e r c u lt i n e r i l o rb o t a n i º t i( c l .V V I I ) ,c e r c u lt i n e r i l o rz o o l o g i

( c l .V V I I ) ,c e r c u lt i n e r i l o rf i z i o l o g i( c l .V I I I X I I ) ,c e r c u l t i n e r i l o rbi o t e h n o l o g i ,c e r c u lt i n e r i l o rg e n e t i c i e n i ,c e r c u l t i n e r i l o rm i c r o b i o l o g i ,c e r c u ld ee c o l o g i e( c l .I X X I I )e t c . Oa s t f e ld ec l a s i f i c a r es ed a t o r e a z ãn i v e l u l u id ec u n o º t i n þ ea le l e v i l o rº iv î r s t e il o r. E s t ee v i d e n tc ãî n t r et o a t e c e r c u r i l eb i o l o g i c et r e b u i es ãe x i s t eol e g ã t u r ã ,os u c c e d a r eº ic o o p e r a r eî nr e a l i z a r e au n o ra c t i v i t ã þ ic o m u n e . D e s e o r iî n s ã ,e l e v i ic l a s e l o rs u p e r i o a r ec o n t i n u ãs ãs e o c u p ed ec e r c e t a r e al u m i ip l a n t e l o rº iaa n i m a l e l o r,î n c o n f o r m i t a t ec ui n t e r e s e l el o r. Va l o r i f i c a r e aa c t i v i t ã þ i i c e r c u r i l o rs ef a c ep r i nm o d a l i t ã þ is t i m u l a t o a r ed ea n g a j a r e ae l e v i l o rs u bd i f e r i t ef o r m e :c o n c u r s u r i ,c o m p e t i þ i i , e x p o z i þ i i ,c o n f e r i n þ ee t c .D ea s e m e n e a ,s er e c o m a n d ã ,î n s c o p u le f e c t u ã r i is c h i m b u l u id ee x p e r i e n þ ã ,s ãs es t a b i l e a s c ãr e l a þ i ic uc e r c u r i l eb i o l o g i c ed i na l t eº c o l ip r i n : o rg a n i z a r e av i z i t e l o rr e c i p r o c e ,d e s f ã º u r a r e ad i s c u þ i i l o r, s e r a t e l o r,e x p o z i þ i i l o r, e x p e d i þ i i l o rc o m u n e . Microsimpozioanele – d e z b a t e r io r g a n i z a t ep ea n u m i t et e m eº t i i n þ i f i c eî nb a z au n o rs c u r t ee x p u n e r i( 1 5 2 0 m i n . ) ,p r e z e n t a t eî nf a þ ap u b l i c u l u i( e l e v i ,p r o f e s o r i )c a r e , l as f î r º i t u lf i e c ã r u ie x p o z e u ,î ia d r e s e a z ãp a r t i c i p a n t u l u i î n t r e b ã r i( 5m i n . ) .Î na º am o d ,s eo f e r ãp r i l e j u lc o n f r u n t ã r i i d ei d e i ,s ec r e e a z ãc a d r u lv a l o r i f i c ã r i ic e r c e t ã r i ip r o p r i i ,e l e v i i f i i n df a m i l i a r i z a þ ic up a r t i c i p a r e al ar e u n i u n iº t i i n þ i f i c e . Microsimpozioanele sînt organizate cu conc u rs u lu n o r c e r c e t ã t o r iº is p e c i a l i º t iî nd i f e r i t ed o m e n i i . Recomandãri: – se stabileºte tema sau genericul microsimpozionului (de exemplu, R e g l a t o r ia ic r eº t e r i iº i d e z v o l t ã r i ip l a n t e l o r ;B i o t e h n o l o g i a–r e a l i z ã r i ºi perspective; Plantele medicinale în viaþa omului; Biodiversitatea vegetalã a Republicii Moldova la începutu lm i l e n i u l u iI I Ie t c . ) ; – s ed a uc o n s u l t a þ i iî ne l a b o r a r e al u c r ã r i l o r ; – s ei n i þ i a z ãe l e v i iî ns u s þ i n e r e ap r e z e n t ã r i l o rº i p a r t i c i p a r e al ad e z b a t e r i ; – s ee v i d e n þ i a z ãm e r i t e l e ,n e a j u n s u r i l eº is ef a c s u g e s t i ip r i v i n df i n a l i z a r e ae x p u n e r i l o r ; – s er e c o m a n d ãp e n t r up u b l i c a r el u c r ã r i l em e r i t o r i i . Mesele rotunde – d e z b a t e r il i b e r ea l eu n e ip r o b l e m e d ec ã t r ec î t e v ap e r s o a n e.Lu ã r il ed ec u v î n t–a s u p r au n e i t e m es t a b i l i t ep r e v e n t i v–s î n tc o o r d o n a t ed eu na n i m a t o r ( m o d e r a t o r ) ,c a r et r a g eº ic o n c l u z i i l e .O p i n i i l ee x p r imate a j u n gl ae l e v ip r i na u d i e r ed i r e c t ã ,p r i np u b l i c a r e ac o nþ i n u t u l u id e z b a t e r i l o rs a up r i nd i f u z a r e al u iî ne m i s i u n i r a d i o f o n i c eº it e l e v i z a t e .M e s e l er o t u n d ea uu nm a r er o l f o r m a t i vº ii n f o r m a t i v, e l em i j l o c e s cc o n t a c t u lc us p e c i a l i º t i d i nd i v e r s ed o m e n i ia l eb i o l o g i e iº ip o tf io r g a n i z a t ep e a s t f e ld et e m ec a : Probleme actuale ale ecologiei; Cons e rv a r e ab i o d i v e r s i t ã þ i id i nr e g i u n e ab a z i n u l u iN i s t r u ; Drogurile e t c . Vizita de documentare – f o r m ãd ea c t i v i t a t ec es e o r g a n i z e a z ãl ai n s t i t u þ i iº iî n t r e p r i n d e r i ,m u z e e ,c a s e m e m o r i a l e ,m o n u m e n t ea l en a t u r i i ,l a b o r a t o a r ed ec e r c e t a r e ,s t a þ i u n ie x p e r i m e n t a l ea g r i c o l e ,s ã l id ee x p o z i þ i ie t c .º i

ACTIVITÃÞI ÎN AFARA ORELOR DE PROGRAM LA BIOLOGIE

100

DOCENDO DISCIMUS

REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . J i n g a ,I . ;I s t r a t eE . , Manual de pedagogie,E d i t u r a ALL Educational, Bucureºti, 1998. 2 . Macavei, E., Pedagogie, E d i t u r aD i d a c t i c 㺠i Pedagogicã, Bucureºti, 1997. 3 . N i c o l a ,I . , Pedagogie, E d i t u r aD i d a c t i c 㺠iP e d a g o g i c ã ,B u c u r e º t i ,1 9 9 4 .

ACTIVITÃÞI ÎN AFARA ORELOR DE PROGRAM LA BIOLOGIE

101

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

c o n s t i t u i ep e n t r ue l e v ioe x p e r i e n þ ãd ec u n o a º t e r ed i r e c t ã , r e z u l t a t ãd i nc o n t a c t u lp e r s o n a lc ul u m e ao b i e c t e l o rº i fenomenelor reale. Contactul nemijlocit senzorial cu r e a l i t a t e ar e p r e z i n t ãb a z au n e ic u n o a º t e r iº t i i n þ i f i c ep r o g r es i v e ,d a ra c e a s t ãc e r i n þ ãn up o a t ef ir e a l i z a t ãî nt o a t e s i t u a þ i i l ed eî n v ã þ a r e .C uo b i e c t e l e ,f e n o m e n e l ed i nl u m e a m a c r o -º im i c r o u n i v e r s u l u i ,c uc e l ec a r ea p a r þ i nu n o rt i m p u r i i s t o r i c e ,þ i n u t u r ig e o g r a f i c eî n d e p ã r t a t ee t c .e l e v i in up o t s ãi ac u n o º t i n þ ãî nm o dd i r e c t . Vi z i t ad ed o c u m e n t a r el au n m u z e ud ei s t o r i en a t u r a l ãa r ea c e a s t ãc a l i t a t ed e o s e b i t ãd e ao f e r io r i g i n a l u lî n t r u nc a d r ua s e m ã n ã t o rc e l u in a t u r a l , r e c o n s t i t u i n dp e r i o a d ed i ni s t o r i aP ã m î n t u l u i .S î n tb i n ev e n i t ev i z i t el a :M u z e u ld eE t n o g r a f i eº iI s t o r i eN a t u r a l ã ( C h i º i n ã u ) ,u n d es î n te x p u s ev a r i a te s p e c i id ep l a n t eº i animale pe complexe naturale; Muzeul de Zoologie al U n i v e r s i t ã þ i id eS t a td i nM o l d o v a ,î nc a r es î n tp r e z e n t a t e p e s t ed o u ãm i id es p e c i id ea n i m a l ed ep eî n t r e gg l o b u l p ã m î n t e s ce t c . M e t o d ad ei n s t r u i r eu t i l i z a t ãp r e d o m i n a n td ep r o f e s o r î nt i m p u lv i z i t e ie s t ec e aad e m o n s t r a þ i e i,r e d î n do b i e c t e l e , m o d e l e l e ,i m a g i n i l ec ab a z ep e r c e p t i v ep e n t r uî n v ã þ a r e . D eo b i c e i ,a c e a s t ae s t ec o n s i d e r a t ãom e t o d ãp a s i v ã ,d a r c a d r u ld i d a c t i ct r e b u i es oa p l i c ed i np e r s p e c t i v ãe u r i s t i c ã ,a d i c ãa c t i v ã . Recomandãri: – v i z i t e l e urmeazã sã fie bine proiectate, sã se d e s f ã º o a r eî nc o n d i þ i ic i v i l i z a t ed ed e p l a s a r e ; – sã fie anunþate din timp pentru ca personalul l o c u l u iv i z i t a ts ãn uf i el u a tp r i ns u r p r i n d e r e ,s ã f i ec o o p e r a n t ; – s ãs es t a b i l e a s c ãc l a ro b i e c t i v e l e ; – personalul abordat sã f i ed eî n a l t ãc o m p e t e n þ ã p r o f e s i o n a l ã ; – s ãs ec o m e n t e z ei m p r e s i i l ev i z i t e l o r ; – s ãs ea p l i c ec u n o º t i n þ e l eo b þ i n u t eî nu r m av i z i t e l o r l al e c þ i i . E x c u r s i ad i d a c t i c ã( º t i i n þ i f i c ã )e s t eof o r m ãd eo r g a n i z a r e ap r o c e s u l u id eî n v ã þ ã m î n tc a r ep r i l e j u i e º t ec o n t a c t u l n e m i j l o c i tc ur e a l i t a t e a ,o b s e r v a r e ad i r e c t 㺠is t u d i e r e a o b i e c t e l o rº if e n o m e n e l o rî nc o n d i þ i in a t u r a l es a ul al o c u r i l e u n d es ep ã s t r e a z ãa n u m i t ec o l e c þ i i .Î nc a d r u la c e s t e i as e î m b i n ãm u l t i p l ea c t i v i t ã þ id e: documentare, observare, i n v e s t i g a r e ,p r e l u c r a r e ,e v a l u a r e ,g e n e r a l i z a r e ,v a l o r i f i c a r e [ 1 ,p a g .2 4 7 ] .F u n c þ i ad eb a z ãae x c u r s i e id i d a c t i c ee s t ec e a c o g n i t i v ã ,p r o c e s u li n s t r u i r i ir e a l i z î n d u s ep r i nc o r e l a þ i a c u n o a º t e r i is e n z o r i a l ec uc e as i m b o l i c ã ,p o r n i n dd el ap r i m a s p r ead o u a .A c e s t e if u n c þ i iis ea d a u g 㺠ia l t e l e :m o r a l c i v i c ã ,e s t e t i c ã ,d ec o n f r u n t a r eº it o n i f i e r eb i o s o m a t i c ãa e l e v i l o r. S e n s i b i l i z a r e ae l e v i l o rp e n t r ub i o l o g i es em a t er i a l i z e a z ãî nv a r i a t e l ea c t i v i t ã þ i ,c a r eî ia p r o p i ed eu n i v e r s u l m a c r o -º im i c r o s c o p i cc o n c r e t .E x c u r s i i l ea uu nr o ld e o s e b i t d ei m p o r t a n tp e n t r ue l e v i ,m a ia l e sd a c ãe is î n td el eo r a º e , d i nc a r t i e r ea g l o m e r a t eº id e p ã r t a t ed em e d i u ln a t u r a l .

E x c u r s i aº t i i n þ i f i c ãe s t eu ne x c e l e n tp r i l e jp e n t r u c u n o a º t e r e ad i r e c t ãap l a n t e l o rº ia n i m a l e l o r,ar e l a þ i i l o r d i n t r eo r g a n i s m e ,ai n f l u e n þ e l o rp o z i t i v eº in e g a t i v ea l e prezenþei umane, a conservãrii mediului înconjurãtor. D e s c o p e r i r e a ,î n v ã þ a r e ad i r i j a t ãd ep r o f e s o rî nc o n t a c tc u l u m e av i ee s t em u l tm a ie v i d e n t ã ,m a is i m p l 㺠im a il o g i c ã d e c î tc e ar e a l i z a t ãs t u d i i n dm a n u a l u ls a ua l t em a t e r i a l e d i d a c t i c e .E x c u r s i i l es ep o td e s f ã º u r aî ng r ã d i n ib o t a n i c e º iz o o l o g i c e ,p a r c u r i ,t e r e n u r id ec u l t u r ã ,p ã d u r i ,z o n ec u l a c u r i ,b ã l þ i ,r î u r i ,p ã º u n iº if î n e þ ee t c . ,m a j o r i t a t e al o r cuprinzînd mai multe tipuri de ecosisteme ºi zone ecol o g i c e ,o f e r i n dp o s i b i l i t ã þ im u l t i p l ed ea n a l i z ãi n t e r d i s c i p l i n a r ãan a t u r i i .E s t er e c o m a n d a b i lc ap r o f e s o r u ls ã t r a t e z el am o d u lg e n e r a la m b i a n þ aî nc a r es ea f l ãc ue l e v i i , i a rm a ia p o is ãs ea x e z ep el a t u r ap a r t i c u l a r ãu r m ã r i t ãî n a c e a s t ãe x c u r s i e .A s t f e l ,c o p i i iv o rî n þ e l e g en a t u r ac ap e u nt o tu n i t a r, v o rr e a l i z ai n t e r d e p e n d e n þ ad i n t r ef a c t o r i i b i o l o g i c i ,g e o g r a f i c i ,g e o l o g i c i ,s o c i a l e c o n o m i c i . E f i c i e n þ ai n s t r u c t i v e d u c a t i v ãae x c u r s i e id i d a c t i c e depinde de respectarea unor exigenþe, printre care se n u m ã r ã :p r e g ã t i r e at e m e i n i c ãap r o f e s o r u l u iº ie l e v i l o r p e n t r ua c e a s t ãa c t i v i t a t e ;s t a b i l i r e aî np r e a l a b i lac o n þ i n u t u r i l o rî nr a p o r tc uo b i e c t i v u lu r m ã r i tº ic un i v e l u ld e c u n o º t i n þ ea le l e v i l o r ;c r e a r e au n u ic l i m a tp s i h o l o g i c f a v o r a b i la c þ i u n i l o rp ec a r el ei m p l i c ãd e p l a s a r e a( o b i e c t i v e ,c o n þ i n u t ,d u r a t ã ,e t a p e ) ;r e a l i z a r e ac e r i n þ e l o ra c t i v i t ã þ i ic o n c r e t ed i nt i m p u le x c u r s i e i ,p r e c u mº ia l ee v a l u ã r i i º iv a l o r i f i c ã r i ir e z u l t a t e l o ro b þ i n u t ee t c .D u p ãd e s f ã º u r a r e aa c e s t e i a ,p r o f e s o r u lv at r e b u is ãv a l o r i f i c ec u e l e v i id a t e l eº ii n f o r m a þ i i l ec u l e s e ,s ã ic o n d u c ãs p r eo analizã pertinentã a celor observate, spre relevarea a d e v ã r u r i l o ri n v e s t i g a t e . A c t i v i t ã þ i l ee x t r a c u r r i c u l a r e( n o n f o r m a l e ) ,p r i nc a r a c t e r i s t i c i l elo r, a ur o l u r if o r m a t i v ep ec a r el e c þ i an ul e a r p u t e ar e a l i z ad e c î tp a r þ i a l .ª c o a l ap a r t i c i p ãl ap r o c e s e l e instructiv-educative sistemice ºi traduce în practicã p r i n c i p i u lp e r m a n e n þ e ie d u c a þ i e i ,f a c ea p e ll ae x p e r i e n þ a d ev i a þ ãaf i e c ã r u ie l e v, î n v ã þ a r e ad e v e n i n da s t f e lm a i i m p o r t a n t ã .P r i nî m b i n a r e ac e l o rd o u ãf o r m es ea j u n g el a un demers d ec a l i t a t e ,u n d ep r o f e s o r i is e l e c t e a z ã ,a n a l i z e a z ã ,p r e l u c r e a z ãî nm o dc r e a t o rº iu t i l i z e a z ãc ut o a t ã l i b e r t a t e ac e e ac ec o n s i d e r ãn e c e s a r, s c o p u lf i n a lf i i n d e f i c i e n þ a muncii pedagogice.

DOCENDO DISCIMUS

Empatia cadrului didactic ºi optimizarea relaþiei profesor-elev
un comportament profund empatic a lp r o f e s o r u l u if a þ ã d ee l e ve s t eî n s o þ i tº id eu nc o m p o r t a m e n te m p a t ic r i d i c a t a le l e v u l u if a þ ãd ep r o f e s o r,iar un comportament slab empatic a lp r o f e s o r u l u if a þ ãd ee l e ve s t eî n s o þ i td eu n comportament slab empat i ca le l e v u l u if a þ ãd ep r o f e s o r. A u t o r u lr e m a r c ãc ãa c e a s t ãc o m p a t i b i l i t a t eî n t r ee m p a t i a p r o f e s o r u l u iº ic e aa e l e v u l u in ur e z o l v ãd e f i n i t i vp r o b l e m e l er e l a þ i e ip r o f e s o r e l e vº in ue s t es i n g u r u lm i j l o cc e a s i g u rã optimizarea a c e s t e i a, dar apreciazã ponderea d e o s e b i t ã af e n o m e n u l u i . Numeroase studii ale specialiºtilor în domeniu relevã faptul cã empatia este o c a p a c i t a t en e c e s a r 㺠ii m p o r t a n t ãap r o f e s o r u l u iº ic ãe a p o a t ef id e z v o l t a t ã .N e c e s i t a t e ap r o c e s u l u ie s t ed e t e r minatã de constatarea: ameliorarea comportamentului e m p a t i ca lp r o f e s o r u l u ip o a t ea v e ac o n s e c i n þ ep o z i t i v e asupra comportamentului empatic al elevului. Astfel, David Aspy (1975) a d e m o n s t r a tc ãp r o f e s o r i i p o tf ia n t r e n a þ is ãe m p a t i z e z em a ib i n ec ue l e v i il o r. Kenneth Clark (1980) a dedus c ãb l o c ar e a e m p a t i e ic u f o r þ ac o n s t i t u i eb a z at e n s i u n i l o ri n t e r p e r s o n a l eº is o c i a l e. Ronald Wa r n e r( 1 9 8 4 )ad e s c r i sr e a c þ i i l ep r o f e s o r i l o rc e au urmat un program audiovizual privind rolul empatiei c a d r u l u id i d a c t i c î nc l a s ã ,c a r e z u l t a to b þ i n î n d u s e o c r e º t e re s e m n i f i c a t i vã a deprinderilor de comunicare i n t e r p e r s o n a l 㺠iae m p a t i e i. D. McConnell º iJ .L e C a p i t a i n e( 1 9 8 5 )a ue x a m i n a te f e c t e l eu n u it r a i n i n gd ec r e a t i v i t a t ea s u p r ae m p a t i e ip r o f e s o r i l o r,i n t e r a c þ i u n i l o rc u e l e v i i, a º ac u ms î n t p e r c e p u t ed e a m b e l ep ã r þ i .A u t o r i i concluzioneazã cã p r o f e s o r i ic ea uu r m a tt r a i n i n g u ls î n t m u l tm a id e s c h i º ic ã t r ei d e i l eº ir ã s p u n s u r i l ee l e v i l o r, p e r m i te x p e r i m e n t a r e aº iî ia s c u l t ãm a ia t e n t .
II. DEMERSUL EXPERIMENTA L
Svetlana CHIÞU

I. IMPORTANÞA EMPATIEI ÎN ACTIVITAT E A DIDACTICÃ

Empatia este un proces de bazã în interacþiunile s o c i a l e ,c o m p o n e n to b l i g a t o r i ua lu n e ic o m u n i c ã r id e p l i n e .P e r s o a n e l e ,a c t i v i t a t e ac ã r o r ap r e s u p u n e colaborarea cu alte persoane, au nevoie s ã º ip e r f e c þ i o neze capac i t a t e ad ead e m o n s t r as i s t e m a t i ce m p a t i e ,p a r t en e c e s a r ã º iv a l o r o a s ãae d u c a þ i e i .G r a d u lî n a l ta le m p a t i e ip r o f e s o r u l u id u c el at r a n s f o r m ã r ic a l i t a t i v ea l ep e r s o n a l i tã þ i i el e v i l o rc uc a r ee l comunicã; ameliorarea comportament u l u ie m p a t i ca lp r o f e s o r u l u ip o a t eg e n e r aa m e l i o r ã r i al e comportamentului empatic a le l e v u l u iº i, r e s p e c t i v,a l e r e l a þ i e ip r o f e s o r e l e v. Psihologul american Carl Rogers a introdus i n i þ i a l e m p a t i aî np s i h o t e r a p i e ,i a ra p o iº iî na l t ed o m e n i i – î n v ã þ ã m î n t ,v i a þ af a m i l i a l ãe t c .Î na c c e p þ i as a ,î nr o ld e f a c i l i t a t o r ( c e lc ec o n t r i b u i el au no a r e c a r ep r o c e sd e comunicare, învãþa r ee t c . )p o a t ef in ud o a rp s i h o t e r a p e u t u l ,c iº ip r o f e s o r u ls a up ã r i n t e l e . P e n t r uar e l e v ar o l u le m p a t i e iî ne d u c a þ i e,C. Rogers º ic o l a b o r a t o r i il u ia ud e s f ã º u r a tc e r c e t ã r iv a s t e, i m p l i c î n d 6 0 0d ep r o f e s o r iº i1 00 0 0d ee l e v i .A s t f e l , în comparaþi e c ue le v i ip r o f e s o r i l o r„ t r a d i þ i o n a l i ” ,l ae l e v i ia ic ã r o r p r o f e s o r ia uu nn i v e lî n a l td ee m p a t i es eo b s e r v ã : – m a ip u þ i n ea b s e n þ ed el ao r e ; – mai multã autonomie; – m a ip u þ i n ãa g r e s i v i t a t ef i z i c 㺠iv e r b a l ã ; – mai bine dezvoltatã concepþia eului, mai mult r e s p e c tf a þ ãd es i n e ; – succese academice mai mari; – m a ip u þ i n ed i f i c u l t ã þ id ed i s c i p l i nã; – un QIm a iî n a l t ; – c r e º t e r e ac r e a t i v i t ã þ i iî nt i m p u la n u l u i ; – u ng r a dm a iî n a l td es p o n t a n e i t a t e ,d el i b e r t a t eî n exprimarea d es i n e ,u nn i v e lm a iî n al td egî n d i r e . Î ns t u d i u ls ã u, Sharon Morgan (1984) d e s c r i et r ã s ã t u r i l ed ep e r s o n a l i t a t e al ep r o f e s o r i l o rc uu ng r a dî n a l ta l e m p a t i e i ,r e z u l t a t e l es u g e r î n dc ãa c e º t i aa uº iu ng r a dî n a l t de performanþã profesionalã. Î nl u c r a r e as aE m p a t i aº ir e l a þ i ap r o f e s o r e l e v( 1 9 8 7 ) , S .M a r c u se v i d e n þ i a z ãf a p t u lc ã,î nc e l em a im u l t ec a z u r i,

E m p a t i aa r eop o n d e r es e m n i f i c a t i v ãî na c t i v i t a t e a p r o f e s o r u l u i ,î nc o n s t r u i r e aº im e n þ i n e r e au n o rr e l a þ i io p t i m e c ue l e v i i .D i na c e s t ec o n s i d e r e n t ea mr e a l i z a toc e r c e t a r e e x p e r i m e n t a l ã ,c a r eaa v u td r e p to b i e c t i ve v a l u a r e an i v e l u l u i c a p a c i t ã þ i ie m p a t i c e ,c o m u n i c a b i l i t ã þ i ip r o f e s o r i l o rº io b s e rv a r e au n o ra s p e c t ea l er e l a þ i e ip r o f e s o r e l e v, p e r c e p u t ed e e l e v iº ip r o f e s o r i ,ac o n e x i u n i id i n t r ec a p a c i t a t e ae m p a t i c ãa c a d r e l o rd i d a c t i c eº ir e l a þ i ap r o f e s o r e l e v. L ae x p e r i m e n ta up a r t i c i p a t1 2p r o f e s o r ia ic l a s e l o ra V-a, d o u ãî n v ã þ ã t o a r e al ec l a s e l o raI V aº i 11 0e l e v id i n c l a s e l er e s p e c t i v ed i n t r u nl i c e ud i nm u n i c i p i u lC h i º i n ã u . Te h n i c i l ed ei n v e s t i g a r ea uf o s tu r m ã t o a r e l e : A )p e n t r up r o f e s o r i 1 . Chestionarul de mãsurare a empatiei emoþionale, e l a b o r a td e A. Mehrabian ºi N. Epstein. 2 . Te s t u ld eI n t u i þ i eº iE m p a t i e al lui R. Dymond ( a d a p t a td eS .M a r c u s ) .

102

DOCENDO DISCIMUS

3 . Te s t u l Comunicabilitate dupã L. D. Stolearenco. 4 . C h e s t i o n a r u ld em ã s u r a r eac a p a c i t ã þ i id eaa s c u l t a . 5 . Chestionarul m e n i ts ãs u r p r i n d ãu n e l ea s p e c t ea l e r e l a þ i e ip r o f e s o r e l e v. B )p e n t r ue l e v i a ) p e n t r uc e i5 0d ee l e v ia ic l a s e l o raV a : 1 . Te s t u ld eI n t u i þ i eº iE m p a t i e al lui R. Dymond ( a d a p t a td eS .M a r c u s ) . 2 . Un chestionar adaptat dupã mai mulþi autori (Vr a b i eD . , Tr u þ ãE . ,c uu n e l ec o m p l e t ã r id i np a r t e a n o a s t r ã) .P r i m ap a r t eac h e s t i o n a r u l u ia r es c o p u l d ead e p i s t ar o l u lp r o f e s o r u l u ia s u p r a f o r m ã r i i c o p i l u l u id ea c e a s tãvî r s t ã ,c u ms es i m t ee l e v u lî n ºcoalã; a doua parte – de a stabili cum s î n t a p r e c i a þ ie l e v i iº icî td ea p r o p i a þ is î n td ep r o f e s o r i i l o r. 3 . C h e s t i o n a r u ld es e s i z a r ea p r e f e r i n þ e lo re l e v i l o rî n c e e ac ep r i v e º t ep r o f e s o r i iº i di s c i p l i n e l es t u d i a t e; c a l i t ã þ i l ep ec a r ea rt r e b u iº ip ec a r en ua rt r e b u is ã l ep o s e d eu n p r o f e s o ri d e a l . b ) p e n t r uc e i6 0d ee l e v ia ic l a s e l o raI V a : 1 . Te s t u ld eI n t u i þ i eº iE m p a t i e al lui R. Dymond ( a d a p t a td eS .M a r c u s ) . 2 . C h e s t i o n a r u ld el aa ) ,p .2 . I n t e r p r e t a r e ar e z u l t a t e l o r : 1 . Chestionarul de mãsurare a empatiei emoþionale, elaborat de A. Mehrabian ºi N. Epstein N i v e l u r i r i d i c a t normal s c ã z u t s l a b Nr.p ro f e s o r i l o r 1 5 8 – % 7 3 6 5 7 0

s c ã z u ta le m p a t i e i .A c e s tm o m e n tp o a t ef ie x p l i c a tp r i n f a p t u lc ãm a j o r i t a t e ap r o f e s o r i l o rc h e s t i o n a þ ia u acumulat î n t r om ã s u r ãm a im i c ãc u n o º t i n þ ed i nd o m e n i u le m p a t i e i , d e o a r e c es u b i e c t u lî nc a u z ãn ue s t ea b o r d a tl ac u r s u r i l e d ep e r f e c þ i o n a r e , p r e c u mº id i nl i p s ãd el i t e r a t u r ã ,d e m a t e r i a l ec eþ i nd ep r o b l e m aî nd i s c u þ i e . D ea s e m e n e a , î n s ã º in e c u n o a º t e r e an o þ i u n i id ee m p a t i e, ac ã i l o r, m e t o d e l o r de formare º id e z v o l t a r ea c a p a c i t ã þ i ie m p a t i c e r e d u c ep o s i b i l i t ã þi l ep r o f e s o r u l u id eao c u l t i v aº ip e r f e c þ i o n a . 3 . Testul „ Comunicabilitate “ dupã L. D. Stolearenco N i v e l u r i I-f o a r t en e c o m u n i c a b i l I I-î n c h i sî ns i n e ,n e v o r b ã r e þ I I I -c o m u n i c a b i l i t a t es u f i c i e n t ã I V -c o m u n i c a b i l i t a t en o r m a l ã V -c o m u n i c a b i l i t a t ep u þ i ne x a g e r a t ã V I-c o m u n i c a b i l i t a t ee x a g e r a t ã Nr . p r o f . – – 3 6 5 – % 0 0 2 1 4 3 3 6 0

Comunicabilitatea: m a j o r i t a t e ap r o f e s o r i l o ra uo comunicabilitate normalã c ut e n d i n þ as p r eoc o m u n i c a r e p u þ i ne x a g e r a t ã . 4 . Chestionar de mãsurare a capacitãþii de a asculta N i v e l u r i 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . F o a r t ej o s J o s Mai jos de mediu Puþin mai jos de mediu Mediu Puþin mai sus de mediu Mai sus de mediu Î n a l t F o a r t eî n a l t Nr.p ro f . – – 1 1 4 3+1 1+1 2 – % 0 0 7 7 2 9 2 9 1 4 1 4 0
Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

2 . Te s t u ld eI n t u i þ i eº iE m p a t i e al lui R. Dymond (adaptat de S. Marcus) N i v e l u r i I -f o a r t ej o s I I I I I V V V I V I I V I I I I X X -f o a r t eî n a l t Nr.p ro f e s o r i l o r – – 1 4 7 4 – – – – % 0 0 6 2 5 4 3 2 5 0 0 0 0

Capacitatea empaticã emoþionalã ºi predictivã: conform Chestionarului de mãsurare a empatiei emoþ i o n a l e al l u iA .M e h r a b i a nº iN .E p s t e i nº i Te s t u l u id e I n t u i þ i eº iE m p a t i e al l u iR .D y m o n d( a d a p t a td eS .M a r c u s ) mai mult de j u m ã t a t ed i np r o f e s o r i manifestã un n i v e l

Capacitatea de a asculta:p o t r i v i tr e z u l t a t e l o r,m a j o r i t a t e ap r o f e s o r i l o ra uoc a p a c i t a t ed ea s c u l t a r ed e z v o l t a t ãl an i v e lm e d i uº im a is u sd en i v e l u lm e d i u . 5 . Chestionar menit sã surprindã unele aspecte ale r e l a þ i e ip r o f e s o r e l e v P r o f e s o r u lu r m a : – s ãa p r e c i e z er e l a þ i i l es a l ec ue l e v i i ; – s ãs et r a n s p u n ãî nl o c u le l e v i l o rº is ãa p r e c i e z e cum c a l i f i c ãa c e º t i ar e l a þ i i l ec ue l; – sã se transpunã î nl o c u le l e v i l o rº is ãe x p u n ã p ã r e r e al o rd e s p r ea p r e c i e r e af ã c u t ãd ep r o f e s o r ; D i nf i e c a r ec l a s ãa uf o s ta l e º i cî t ez e c ee l e v i .S e l e c þ i o n a r e as ae f e c t u a tc ua j u t o r u ld i r i g i n þ i l o r,c a r ea uf o s t r u g a þ is ãn u m e a s c ã 5e l e v ic uu n comportament corect ºi 5 elevi cu un comportament incorect.

E M PATIA CADRULUI DIDACTIC ªI OPTIMIZAREA RELAÞIEI PROFESOR-ELEV

103

DOCENDO DISCIMUS

I .R e z u l t a t e l ep e n t r up ro f e s o r i ic l a s e l o raV a P e n t r uî n c e p u t ,p r e z e n t ã mr e z u l t a t e l em o d u l u iî nc a r e p r o f e s o r i ic a l i f i c ãr e l a þ i i l el o rc ue l e v i ic l .V dº iV c ( Ta b e l u l1 ). S eo b s e r v ãod i f e r e n þ ãî na p r e c i e r e ae l e v i l o r a c e s t o rd o u ãc l a s e .C l a s aaV ce s t ec o n s i d e r a t ãoc l a s ã bunã, i a rc l a s aV d – ca avînd probleme a tî tl aî n v ã þ ã t u r ã c î tº i de comportament. Î nc o m p a r a þ i ec uc l.V d ,r e l a þ i i l e c uc l. V cs î n tc a l i f i c a t ed ep r o f e s o r id r e p tm a ia p r o p i a t e ( r e l a þ i if o a r t ed i s t a n t en i c in ua uf o s tm e n þi o n a t e ) . Ta b e l u l1 . R e l a þ i i l ec ue l e v i i( % ) : V d 1 3 4 7 3 5 5 V c 2 5 6 6 9 0

Ta b e l u l3 . Profesorii, transpunîndu-se î nl o c u le l e v i l o r, c o n s i d e r ãc ã e ic r e dc ãs î n t( % ) : V d 6 0 3 2 8 V c 7 9 2 1 0 C ea ur ã s p u n s e l e v i i( % ) :

Ap r e c i a þ il aj u s t av a l o a r e Su b a p r e c i a þ i Su p r a a p r e c i a þ i

V d 5 9 1 1 3 0

V c 8 2 1 4 4

F o a r t ea p r o p i a t e Apropiate D i s t a n t e F o a r t ed i s t a n t e

Î n continuare vom prezenta î np l a nc o m p a r a t i vr ã s p u n s u r i l ep r o f e s o r i l o rº ia l ee l e v i l o r. Î na c e s tc a z ,p r o f e s o r i l o rl is ap r o p u sd eas e„ i d e n t i f i c a ”c ue l e v i iº id ea rãspunde c u mc r e dc ãa rc a l i f i c aa c e º t i ar e l a þ i i l ec ue i .Î n Ta b e l u l2 s î n ti n c l u s eº ir ã s p u n s u r i l ee l e v i l o rl aa c e s t e î n t r e b ã r i .A s t f e l, p u t e mr e m a r c aî nc er e l a þ i is î n tp r o f e s o r i i c ue l e v i i , în ce mãsurã a us e s i z a tp r o f e s o r i ic e gî ndesc º i s i m te l e v i i , cî td eb i n eî ic u n o s cº i cî td ee m p a t i c is î n t. Ta b e l u l2 . P r o f e s o r i ic r e dc ãe l e v i i c a l i f i c ãr e l a þ i i l ec ue i( % ) : V d F o a r t ea p r o p i a t e 9 Apropiate 5 3 D i s t a n t e 2 8 F o a r t ed i s t a n t e 1 0 V c 1 6 6 5 1 9 0 Ce au rãspuns e l e v i i( % ) : V d 4 4 3 6 1 6 4 V c 2 0 5 4 2 1 5

S e m n a l ã mi a r ã º iod i f e r e n þ ãî nr ã s p u n s u r i l ep r o f e s o r i l o rp r i v i t o rl ac l.V c ºiV d . „Subapreciaþi” s î n tm a i mulþi e l e v id i nc l . V-d. Cea mai mare discrepanþã se observã în rãspunsurile ce vizeazã varianta „supra a p r e c i a þ i”. U nn u m ã ri m p u n ã t o rd ee l e v id i nc l. V-d (30%) s ec o n s i d e r ãs u p r a a p r e c i a þ i ,p ec în dp r o f e s o r i ii n d i c ãd o a r 8% (mai mult d e c î tî nc l .V c–4 % ) .P r o f e s o r i in ua us e s i z a t p ed e p l i nc e gî n d e s cº is i m te l e v i i ,d e o a r e c eº iî nc l.V -c a uf o s te l e v ic es ec o n s i d e r ãs u p r a a p r e c i a þ i . I I .R e z u l t a t e l e pentru învãþãtoarele claselor a IV-a R ã s p u n s u r i l eî n v ã þ ã t o a r e l o rc ep r e d a uî nc l a s e l eaI V a l ep r e z e n tãm s e p a r a t ,f i i n d c ãe s t ev o r b ad ed o u ãc i c l u r i d i f e r i t e ,e l e v i ic l. V aa vî n dc um u l tm a im u l þ ip r o f e s o r iº i d i s c i p l i n e .A rf if o s tf i r e s ccaî n v ã þ ã t o a r e l es ãf i eî nr e l a þ i i a p r o p i a t ec ue l e v i i ,s ãi cunoascã mai bine, d e o a r e c el e predau de 4 ani practic toate obiectele. Rezultatele ( Ta b e l u l4 )î n s ãn ea r a t ãc ãoî n v ã þ ã t o a r ec a l i f i c ãr a p o r t u r i l es a l ec ue l e v i ic ad i s t a n t e( 1 0 0 % ) ,i a rc e a l a l t ã–d r e p t f o a r t ea p r o p i a t eº ia p r o p i a t e(p u þ i nm a im u l td ej u m ã t a t e) . Ta b e l u l4 . I V c( % ) F o a r t ea p r o p i a t e Apropiate D i s t a n t e F o a r t ed i s t a n t e – – 1 0 0 – I V d( % ) 4 0 2 0 3 0 1 0

Confruntarea rãspunsur i l o rp r o f e s o r i l o rc uc e l ea l e e l e v il o rr e l e v ã f a p t u lc ãp r o f e s o r i ic o n s i d e r ãc ãe l e v i ic l . V cs ec r e dî nr e l a þ i im a ia p r o p i a t ec ue id e cî tc e id i nc l .V d .S ea t e s t ãod i s c r e p a n þ ã,î ns p e c i a ll ac a p i t o l u lr e l a þ i i f o a r t ea p r o p i a t e( p r o f e s o r i i–9 % ,e l e v i ic l .V d–4 4 % ) .Î n g e n e r a l ,r ã s p u n s u r i l ee l e v i l o ra m b e l o rc l a s e corespund. To t u º i,e l e v i ic l .V ds u s þ i nc ãs ec o n s i d e r ãî nr e l a þi im a i a p r o p i a t ec up r o f e s o r i id e cî tc e id i nc l .V c . I n t e r e ss u s c i t 㺠ir e z u l t a t e l eo b þ i n u t el aî n t r e b a r e ac a r e l es o l i c i t ap r o f e s o r i l o rs ãr ã s p u n d ã,d ep ep o z i þ i ae l e v i l o r, d a c ãp r o f e s o r i iî ia p r e c i a z ãl aj u s t av a l o a r e ,î is u b a p r e c i a z ã s a uî is u p r a a p r e c i a z ã (Ta b e l u l3 ) .L a rî n d u ll o r,e l e v i ia u rãspuns cum cred cã sînt a p r e c i aþ id ep r o f e s o r i ,a l e g î n d u n ad i nv a r i a n t e l ep r o p u s e .

A s t f e l ,p r i m aî n v ã þ ã t o a r eed ep ã r e r ec ãe l e v i ic a l i f i c ã r e l a þ i i l ec ue ac af i i n dd i s t a n t e, î nt i m pc ed o a r 10 % din e l e v il ec o n s i d e r ãa s t f e l ,r e s t u lc o p i i l o r–a p r o p i a t e( 3 0 % ) º if o a r t ea p r o p i a t e (60%). În opinia celei de-a doua î n v ã þ ã t o a r e, e l e v i ic a l i f i c ãr e l a þ i i l ec ue a d r e p tf o a r t e apropiate (10%), apropiate (40%) º id i s t a n t e (50%), pe cî n de l e v i il ec o n s i d e rã,r e s p e c t i v, f o a r t ea p r o p i a t e( 6 0 % ) , apropiate (30%) º if o a r t ed i s t a n t e (10%) (Ta b e l u l5 ) . Ta b e l u l5 . Î n v ã þ ã t o a r e l ec r e dc ãe l e v i i c a l i f i c ãr e l a þ i i l ec ue l e( % ) : I V c I V d F o a r t ea p r o p i a t e – 1 0 Apropiate – 4 0 D i s t a n t e 1 0 0 5 0 F o a r t ed i s t a n t e – – Ce au rãspuns e l e v i i (%): I V c I V d 6 0 6 0 4 0 3 0 1 0 – – 1 0

E M PATIA CADRULUI DIDACTIC ªI OPTIMIZAREA RELAÞIEI PROFESOR-ELEV

104

DOCENDO DISCIMUS

L aî n t r e b a r e ad e s p r ef a p t u l c u mc o n s i d e r ãe l e v i ic ã s î n ta p r e c i a þ i ,r e z u l t a t e l e( Ta b e l u l6 )n ep e r m i ts ãc o n s tatãm o neconcordanþã între ceea ce crede învãþãtoarea c ãa rr ã s p u n d ee l e v i iº ic ea ur ã s p u n se i. N i c iu n ad i n t r e î n v ã þ ã t o a r en uas e s i z a tc ã ,d u p ãu n i ie l e v i, a c e º t i as î n t s u p r a a p r e c i a þ i( s i m i l a rs i t u a þ i e id i n cl a s aaV c ) . Ta b e l u l6 . Î n v ã þ ã t o a r e l e ,t r a n s p u n î n d u s eî n l o c u le l e v i l o r, c o n s i d e r ãc ã e l e v i ic r e dc ãs î n t( % ) : I V c 8 0 2 0 – I V d 4 0 6 0 – Ce au rãspuns e l e v i i (%):

A p r e c i a þ il aj u s t av a l o a r e Su b a p r e c i a þ i S u p r a a p r e c i a þ i

I V c 6 0 3 0 1 0

I V d 8 0 0 2 0

CONCLUZII

Î n urma c e r c e t ã r i it e o r e t i c eº ie x p e r i m e n t a l ee f e c t u a t e , i n t e r p r e t ã r i iº ia n a l i z e ir e z u l t a t e l o ro b þ i n u t e, p u t e ma f i r m a urmãtoarele: • mai mult de jumãtate din profesoriii n c l u º iî n e x p e r i m e n tm a n i f e s t ãu nn i v e ls c ã z u ta le m p a t i e i ; • comunicabilitatea normal dezvoltatã cu tendinþa spre o comunicare puþin exageratã nu asigurã o capacitate empaticã performantã, dar comunicab i l i t a t e an o r m a l ãe s t eoc o n d i þ i en e c e s a r ãp e n t r u ao p e r f e c þ i o n a; • facultatea de a asculta este, de asemenea, o c o n d i þ i eo b l i g a t o r i ep e n t r uf o r m ar e ac a p a c i t ã þ i i e m p a t i c e . Chestionarul menit sã surprindã unele aspecte ale r e l a þ i e ip r o f e s o r e l e vv i n ec au nf a c t o r suplimentar de c o n f i r m a r ead a t e l et e s t e l o rp r o f e s i o n a l e .C a d r e l ed i d a c t i c en ua us e s i z a tp ed e p l i nc e gî n d e s cº is i m te l e v i i . De asemenea,r e z u l t a t e l er e l e v ãc ã: • p r o f e s o r i ic uu nn i v e lr i d i c a ta lc a p a c i t ã þ i ie m p a t i c e s ec l a s e a z ãî nc a t e g o r i ac e l o rp r e f e r a þ i, e l e v i i c a l i f i c î n dr e l a þ i i l ec ue ic af i i n dm a ia p r o p i a t e ; • p r o f e s o r i ia up r e j u d e c ã þ if a þ ãd ee l e v i iu n e ic l a s e c ur e z u l t a t e mai slabe la învãþãturã, ceea ce c o n f i r m ãî n c ãod a t ãn i v e l u ls c ã z u ta le m p a t i e i p r o f e s o r i l o r ; • p r o f e s o r i ic o n s i d e r ãc ãa ur e l a þi im a ia p r o p i a t ec u c l a s aaV c (o c l a s ãp u t e r n i c ãl aî n v ã þ ã t u r ã) ,d e cî t c uc l a s aaV d (oc l a s ãc ur e z u l t a t em a im o d e s t el a î n v ã þ ã t u r ã) ; • p r o f e s o r i ic l a s e l o raV as î n td ep ã r e r ec ãe l e v i i d i n t r oc l a s ãc uu nn i v e lm a iî n a l td ep e r f o r m a n þ ã º ic u un compo r t a m e n tc o r e c ts es i m tm a ia p r o p i a þ i d ee id e cî te l e v i iu n e ic l a s ec uu nn i v e lm a is c ã z u t l aî n v ã þ ã t u r 㺠ic u un comportament mai dificil. R e z u l t a t e l ee x p e r i m e n t u l u ir e l e v ãî n s ãc ãe l e v i id i n cea de-a doua clasã se simt mai apropiaþi de p r o f e s o r i is ã i;

• p r o f e s o r i ic l a s e iaV an ua us e s i z a tc ãu nn u m ã r impunãtor de elevi se simt supraapreciaþi,î n s p e c i a l c e id i nc l a s a cu o reuºitã modestã la î n v ã þ ã t u r ã ,c o n s i d e r în d c ãe l e v i i s ec r e d s u b a p r e c i a þ i ; • r e z u l t a t e l e i n v e s t i g a þ i e ir e l e v ãf a p t u lc ãî n v ã þ ãt o a r e l e, d e º il ep r e d a ue l e v i l o rd ep a t r ua n i (î n c o m p a r a þ i ec up r o f e s o r i ic l a s e l o raV a ,c a r e l e p r e d a up r i m u la n ) ,n uî º ic u no s cm a ib i n ee l e v i i , c u ma rf if i r e s c ; • e l e v i ic l a s e l o raI V as es i m tc um u l tm a ia p r o p i a þ i d eî n v ã þ ã t o a r e al o rd e c ît co n s i d e r ãe l e ; • e l e v i ic l a s e l o raI V a ,s p r ed e o s e b i r ed ec e id i n c l a s e l eaV a ,c o n s i d e r ãr e l a þ i il ec up r o f e s o a r e l e l o rm u l tm a ia p r o p i a t e . R e z u l t a t e l e i n v e s t i g a þ ie is c o tî ne v i d e n þ ãf a p t u lc ã e x i s t ãoc o r e l a þ i eî n t r ee m p a t i ap r o f e s o r u l u iº ir e l a þ i a p r o f e s o r e l e v. P r o f e s o r i ic uu ng r a dm a iî n a l td ee m p a t i e s î n tp r e f e r a þ ic e l o r l a l þ i,r a p o r t u r i l ec ue if i i n dc a l i f i c a t ed e e l e v im a ia p r o p i a t e . D i nc e l e menþionate mai sus, conchidem: – majoritatea profesorilor au un nivel s c ã z u t a l c a p a c i t ã þ i ie m p a t i c e .E i n us e s i z e a z ãp ed e p l i nc e gî n d e s c ,s i m t ,c r e de l e v i il o r. D i na c e a s t ãc a u z ã r e l a þ ia p r o f e s o r e l e va r ed es u f e r i t ; – p r e g ã t i r e ai n i þ i a l ãc î tº ic o n t i n u ã a cadrelor d i d a c t i c en e c e s i t ãu nc u r sd ef o r m a r e ac a p a c i t ã þ i i empatice. A c e s tc u r s urmeazã sã includã cunoaºt e r e an o þ i u n i id ee m p a t i e , ac ã i l o rº im e t o d e l o rd e f o r m a r eº id e z v o l t a r e ac a p a c i t ã þ i ie m p a t i c e,c e e a c ea rc o n t r i b u il ac u l t i v a r e aº ip e r f e c þ i o n ar e ae id e c ã t r ep r o f e s o r.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . Aspy,D . , There l a t i o n s h i pB e t w e e nS e l e c t e dS t udent Behavior and the Teacher’ sU s eo fI n t e r changeable Responses, H u m a n i s tE d u c a t o r ;v o l .1 4 , n r.l ,p .3 1 0 ,S e p .1 9 7 5 . 2 . C l a r k ,K . , Empathy: A Neglected To p i ci nP s y c h o l o g i c a lR e s e a rc h, A m e r i c a nP s y c h o l o g i s t ;v o l .3 5 , n r. 2 ,p .1 8 7 1 9 0 ,F e b . ,1 9 8 0 . 3 . Marcus, S., David, T. ,P r e d e s c u ,A . , Empatia ºi r e l a þ i ap rofesore l e v,Editura Acad. R. S. R., B u c u r e º t i ,1 9 8 7 . 4 . McConnel, D.; LeCapitaine, John E., T h eE f f e c t s of Group Cre a t i v i t y Training on Teachers’ Empathy and Interactions with Students, 1985. 5 . Morgan, Sh., An Illustrative Case of High-Empathy teachers. Journal of Humanistic Educ a t i o na n dD e v e l o p m e n t ;v o l .2 2 ,n r. 4 ,p . 1 4 3 1 4 8 , J u n . ,1 9 8 4 . 6 . Wa r n e r,R . , Can Teachers Learn Empathy? E d u c a t i o nC a n a d a ;v o l .2 4 ,n r. 1 p . 3 9 4 1 ,S p r. ,1 9 8 4 . 7 . Ãèïïåíðåéòåð, Þ. Á., Êàðÿãèíà, Ò.Ä . ,Êîçëîâà , Å .È . , Ôåíîìåí êîíãðóýíòíîé ýìïàòèè / /Âîïðîñû ïñèõîëîãèè, ¹ 4 ,1 9 9 3 ,ñ .6 1 6 8 .

E M PATIA CADRULUI DIDACTIC ªI OPTIMIZAREA RELAÞIEI PROFESOR-ELEV

105

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

RUBRICA EDUCATORULUI

Libertate sau libertinism?
a c e s ts u b i e c tî nc a d r u lo r e l o rd ed i r i g e n þ i e( d i nc a r es e p o a t eo r g a n i z au nc i c l uî n t r e g ) ,a p l i c î n dm e t o d ev a r i a t e p e n t r uaî n þ e l e g em a ie f i c i e n tº iad i s c e r n em u l tm a i p r o f u n d ,n is ep a r eo p o r t u n ã . Op r i m ão r ãd i ne v e n t u a l u lc i c l ud el e c þ i ia rp u t e af i o r g a n i z a t ãî nc l a s aaI X a ,a v î n dm e n i r e au n e ii n i þ i e r iî n p e r c e p e r e as e m n i f i c a þ i e it e r m e n i l o rº iau n e id i s o c i e r i d i n t r eu nm o dd ev i a þ ãl i b e rº ia l t u ll i b e r t i n ,c ue x p r i m a r e a a t i t u d i n i ie l e v i l o rf a þ ãd ef i e c a r ef e n o m e nî np a r t e . Ev i d e n t ,l aoa s t f e ld el e c þ i e ,a c t i v i t a t e ad i s c i p o l i l o rv af i d i r i j a t ãî na º am o d ,î n c î ta c c e n t u ls ãc a d ãp ef e l u r i l ed e e x p r e s i eal i b e r t ã þ i ic av a l o a r ei n c o n t e s t a b i l ãae x i s t e n þ e i u m a n eº ic o n d i þ i ep r i m o r d i a l ãaf e r i c i r i i . H o t a r u ld i n t r el i b e r t a t eº il i b e r t i n i s me s t eu n u lf o a r t e º u b r e dº it e n t a þ i ad eaf ip r i n sî nm r e j e l ec e l u id i nu r m ã f e n o m e np o a t ef id e c i s i v ãp e n t r uop e r s o a n ãa f l a t ãa b i a î nf a z ad ed e v e n i r e ,d ef o r m a r e .Od i s c u þ i eî nc a r es a r i n s i s t aa s u p r af o r m e l o rd em a n i f e s t a r eal i b e r t i n i s m u l u i , chiar dacã se menþioneazã în ultimã instanþã urmãrile n e g a t i v ea l ea c e s t u im o dd ev i a þ ã ,p o a t ep r o v o c a ,î nm i n t e a º is u f l e t u la d o l e s c e n t u l u id e1 5 1 6a n i ,or e a c þ i ei n v e r s ã , p o t e n þ î n da s t f e l“ a t r a c þ i as p r ei n t e r z i s ” .D ea c e e a ,d i s c u þ i a d e s p r el i b e r t i n i s mv af ic o n t i n u a t ãî nc l a s aaX I I a ,l av î r s t a c î n dp r o c e s u ld ef o r m a r eac o n v i n g e r i l o rs ea f l ãl ae t a p a d ec r i s t a l i z a r eº it î n ã r u lec a p a b i ld e j a ,î n t r om ã s u r ãm a i mare sau mai micã, sã discearnã în mod conºtient ºi d e l i b e r a tv a l o r i l ed en o n v a l o r i . Î nr î n d u r il ec eu r m e a z ão f e r i mu ns c e n a r i uo r i e n t a t i v p e n t r ud e s f ã º u r a r e ap r i m e io r ed i nc i c l u ld el e c þ i ic u s u b i e c t u ld a tî nc l a s aaI X a . C a p t a r e aa t e n þ i e is er e a l i z e a z ãp r i ni n v i t a r e ae l e v i l o r s ãp a r t i c i p ei m a g i n a rl ao„ e m i s i u n et e l e v i z a t ã ” .M e t o d a d i d a c t i c ãa s t u d i u l u id ec a zs ev at r a n s f o r m aa i c iî n t r u n talk-show, î nc a d r u lc ã r u i as ev al u aî nd e z b a t e r es u b i e c t u l L i b e r t a t eº il i b e r t i n i s m. L e c þ i av aî n c e p es u bs e m n u lu n u i v i i t o ri m a g i n a t ,d ea c e e a„ i n v i t a þ i ie m i s i u n i i ”p o tf id o u ã p e r s o a n em a t u r e( r o l u ll o re s t e„ j u c a t ”d ed o ie l e v ic a r ea u p r e g ã t i ts i t u a þ i ad i nt i m p ) ,a m b e l ec o n s i d e r în d u s eaf i

N e c e s i t a t e au n e id i s c u þ i ic ue l e v i id e s p r el i b e r t a t en e a f os ts u g e r a t ãd ed i v e r s es i t u a þ i i ,î nc a r en e-am a f l a t c o n c o m i t e n tî ni p o s t a z ãd es p e c t a t o rº ia c t o ra lm a r e l u i t e a t r ua lv i e þ i i .I d e e ad u l c e il i b e r t ã þ ie s t ev e h i c u l a t ã„ d e l am i cl am a r e ” ,a t î tî ns e n s u lv î r s t e if i z i o l o g i c ec î tº iî nc e l a li e r a r h i e is o c i a l e .P r i v i t ãc aoc o n d i þ i ei d e a l ãp e n t r u r e a l i z a r e ac e l u im a im a r ev i s :„ S ãf a cc ev r e a u ” ,n o þ i u n e a de libertate este înþeleasã unilateral de multã lume, îndeosebi de gener a þ i aî nc r e º t e r e .ª is eî n t î m p l ãa c e s t lucru din cauza suprapunerii neconºtientizate a douã c a t e g o r i id i f e r i t e :l i b e rt a t eº il i b e rt i n i s m.Av î n da c e l a º i r a d i c a ls e m a n t i c ,f i i n dd e c ic u v i n t eî n r u d i t e ,e l ec o m p o r t ã s e n s u r im a im u l td e c î td i f e r i t e ,o p u s ec h i ar ,p e n t r uc ãs e b a z e a z ãp ea n t o n i m i av a l o r i n o n v a l o r im o r a l e( î n þ e l e g î n d , în acest context, valoarea moralã ca o axiomã acceptatã d es o c i e t a t e ) . Ideea unei ore consacratã în mod exclusiv acestei teme ne-a fost sugeratã de mai multe momente sporadice d i nc a d r u ll e c þ i i l o rd el i m b 㺠il i t e r a t u r ãr o m â n ã ,a lc e l o r d ed i r i g e n þ i eº id ed i s c u þ i i l ei n d i v i d u a l ec ue l e v i i .D e s i g u r, la o orã de limbã românã întotdeauna se va gãsi timpul p o t r i v i tº im o d a l i t a t e ao p t i m ãp e n t r uad e f i n iº iad i s t i n g e n o þ i u n i l e ;l e c þ i i l ed el i t e r a t u r ão f e r 㺠ie l eu nb o g a tm a t e r i a lp e n t r uaa t e n þ i o n ae l e v i ia s u p r ac o m p o r t a m e n t u l u is a u m o d u l u id eaf i–l i b e ro r il i b e r t i n–a lp e r s o n a j e l o rl i t e r a r e . D a rn i c iî n t r u nc a z ,n i c iî na l t u lp r o b l e m an uv af ia b o r d a t ã î np r o f u n z i m e ,c id o a rt a n g e n þ ial .D ea c e e a ,r e f e r i r e al a

106

Cornelia MUNTEANU

RUBRICA EDUCATORULUI

libere. Rolul „prezentatorului” va fi asumat de cãtre profesor, c a r eî iv ar u g ap e„ i n v i t a þ i ”s ã º ip r e z i n t e s i t u a þ i i l e ,r ã s p u n z î n dl aî n t r e b a r e a :V ãc o n s i d e r a þ io p er s o a n ãl i b e r ã ?M o t i v a þ i . Personajul A expune succint modul sãu de viaþã, î n c e p î n dc ua n i ic o p i l ã r i e i ,c a r ea uf o s ta b s o r b i þ id e l e c t u r 㺠ia ud e c u r ss u bî n d r u m a r e aî n þ e l e a p t ãap ã r i n þ i l o r, n e l i p s i þ iî n s ãd ec o m u n i c a r e ac us e m e n i iº in i c id em i c i l e distracþii. Pãºind în perioada de maturitate, ºtia sã deosebeascã binele de rãu, avea convingerea cã doar p r o g r e s u lp r o p r i u l u iE uº ia u t o c u l t i v a r e ap r i ns t u d i uº i m u n c ãî iv aa s i g u r ar î v n i t u ll o cs u bs o a r e ,a u t o a f i r m a r e a º i ,p r i na c e a s t a , l i b e rt a t e a. Astãzi poate susþine cu c e r t i t u d i n ec ãe s t em u l þ u m i td ec a r i e r ap r o f e s i o n a l ã ,d e r e l a þ i i l es i n c e r eº if r u m o a s ed i nf a m i l i eº ic ãs eb u c u r ãd e l i b e r t a t e ad eaf a c ec e e ac ed o r e º t e ,î nl i m i t an o r m e l o r m o r a l e . Personajul B a f i r m ãc ãe s t ec ua d e v ã r a tl i b e r,p e n t r u c ãn uac u n o s c u tn i c i o d a t ãc eî n s e a m n ãr e s t r i c þ i a .F i i n d c o p i l ,is a us a t i s f ã c u tt o a t ec a p r i c i i l e ,i af o s tî n d e p l i n i t ã o r i c ed o r i n þ ã .A t e n þ i ap ã r i n þ i l o rs em a n i f e s t ad o a rp r i na nu refuza urmãtorul „vreau”. Perioada studiilor nu-i a m i n t e º t ed e c î td e s p r ed e s e l e exm a t r i c u l ã r id i nc a u z a restanþelor ºi a comportamentului amoral: abundenþã de a l c o o l ,d r o g u r i ,v i o l e n þ ã .N af o s tc ã s ã t o r i tn i c i o d a t ã , f i i n d u is u f i c i e n tc o n c u b i n a j u l ;e s t et a t ã lu n u ic o p i ld e care nu are grijã. Actualmente, neavînd un loc de muncã s t a b i l ,b a n i iî ic î º t i g ãp ec ã ii l e g a l e ,î ns c h i m be s t el i b e r. C o n s i d e r ãc ãn up o a t ef iv o r b ad e s p r e l i b e r t a t e ,d a c ã e x i s t ãa n u m i t el i m i t e . N o t ã : S i t u a þ i i l es î n te x a g e r a t eî nm o di n t e n þ i o n a t , pentru a se vedea clar polarizarea comportamentelor º iaf a c i l i t al u a r e ad ea t i t u d i n ed ec ã t r ee l e v i .R e l a t ã r i l e p o tf ic o m p l e t a t ec ud e t a l i ic o n c r e t ep e n t r uc a z u r i l eî n d i s c u þ i e . „ P r e z e n t a t o r u l ”s t i m u l e a z ã„ p u b l i c u l ”( c l a s ad ee l e v i ) p e n t r ual ea d r e s a„ i n v i t a þ i l o r ”î n t r e b ã r i . P r i m ai af o s tp u s ãp e r s o n a j u l u iB : – Þi-a reproºat vreodatã cineva cã ceea ce faci nu e s t eb i n e ? Î n t r e b ã r ia d r e s a t ea m b e l o rp e r s o n a j e : – Care este atitudinea pãrinþilor acum? – C i n ef a c ep a r t ed i nc e r c u lt ã ud ep r i e t e n i ? „ I n v i t a þ i i ”a d a p t e a z ãr ã s p u n s u r i l el as i t u a þ i ad i c t a t ã d er o l u lp ec a r eî la u . Î nc o n t i n u a r es es o l i c i t ão p i n i a„ p u b l i c u l u i ”v i z a v id e a c e s t ed o u ãc a z u r i .E l e v i ir ã s p u n dl aî n t r e b ã r i l e„ p r e z e n t a t o r u l u i ” : – C r e z ic ãp e r s o n a j u lBe s t ef e r i c i t ?C î tv ad u r a a c e a s t ãf e r i c i r e ? – C eî n þ e l e g ip r i nl i b e r t a t e ? – A iv r e as ãf i ic ap e r s o n a j u lAs a uB ?D ec e ? A s t f e l ,e l e v i is î n td i r i j a þ is p r ead e d u c ec ãp r i m u lc a z i l u s t r e a z ãl i b e r t a t e aº ia ld o i l e a–l i b e r t i n i s m u l .A i c i „ e m i s i u n e at e l e v i z a t ã ”i as f î r º i tº il e c þ i as er e î n s c r i eî n

s c e n a r i u le it r a d i þ i o n a l . ( N o þ i u n i l es es c r i up et a b l ã .D o ie l e v ic i t e s ca r t i c o l e l el e x i c o g r a f i c ee x t r a s ed i n DEX) . U r m ã t o r u lp a s :E l e v i id i s c u t ãî ng r u p( 1 2m i n . )p e n t r u ao f e r iu nr ã s p u n sl aî n t r e b a r e a :C a r ee s t eh o t a r u ld i n t r e l i b e r t a t eº il i b e r t i n i s m ? Se concretizeazã cã hotarul m e n þ i o n a te s t ea c e l ad i n t r em o r a lº ii m o r a lº is ee x e m p l i f i c ãv a l o r i l em o r a l e :o n e s t i t a t ea, b u n ã t a t ea,t o l e r a n þa , dreptatea, respectul etc.; nonvalorile: depravarea, m i n c i u n a ,i p o c r i z i a ,s e r v i l i s m u le t c . N o t ã : A i c is ev o rî n c h e i ar e f e r i r i l el al i b e r t i n i s m , r e v e n i n d u s el ae l es u ba l t ef o r m e ,l aoa l t ãv î r s t ã .Î n c o n t i n u a r es ev ai n s i s t aa s u p r an o þ i u n i id el i b e r t a t e . P r o f e s o r u lv ad i r i j ad i s c u þ i a ,l a n s î n du r m ã t o r u ls e td e î n t r e b ã r iº is a r c i n i : – Începînd cu ce vîrstã se poate spune despre om c ãe s t el i b e r ? – Cum credeþi cã se obþine aceastã libertate? – Comentaþi o maximã sau un exemplu din liter a t u r aa r t i s t i c ãr e f e r i t o rl al i b e r t a t e . E c h i v a l î n dn o þ i u n e ad el i b e r t a t ec ui n d e p e n d e n þ a ,s e accentueazã cã independent, adicã liber, d e v i it r e p t a t , a c o r d î n d u i s ec o p i l u l u i ,a p o ia d o l e s c e n t u l u i ,m u l t i p l e p o s i b i l i t ã þ iî nc a r ea c e s t aº i a rp u t e am a n i f e s t as p i r i t u ld e i n i þ i a t i v ã ,c a p a c i t a t e ad eas ed e s c u r c as i n g u rî ns i t u a þ i i d i f i c i l e ;s ãis eo f e r eo c a z i ad eaa l e g eº iaa n a l i z ar o a d e l e a c e s t e ia l e g e r ie t c . S ec o m e n t e a z ãf r a g m e n t u ld e s p r ee l i b e r a r e aþ i g a n i l o r d i nl u c r a r e al u i V. A l e c s a n d r i Vasile Porojan º iu nf r a g m e n tr e f e r i t o rl al i b e r t a t ed i nr o m a n u lC e lm a ii u b i td i n t r e pãmînteni de M.Preda (vezi Anexa). U r m ã t o r u lp a sî lc o n s t i t u i eo r g a n i z a r e au n e i„ l i c i t a þ i i d ei d e i ”î nb a z aa f i r m a þ i e i :L i b e r t a t e aa s i g u r ãf e r i c i r e a . N o t ã : Deoarece aceastã metodã necesitã mult timp, e ap o a t ef ia p l i c a t ãî nc a d ru ll e c þ i e i b l o c .Î nc a zc o n t r a r, dacã dozarea timpului unei ore nu permite desfãºurarea a c e s t e ia c t i v i t ã þ i ,l is es o l i c i t ãe l e v i l o r, î nc a l i t a t ed e t e m ãp e n t r ua c a s ã ,s ãs c r i eu ne s e uî nc a r es ãd e z v o l t e a f i r m a þ i ad a t ã . Î nc a d r u lu l t i m e ie t a p eal e c þ i e i ,a c t i v î n dî ng r u p ,e l e v i i r e a l i z e a z ãu nd e s e n s i m b o lp r i nc a r eî º ie x p r i m ãa t i t u d i n e a f a þ ãd el i b e r t a t eº il i b e r t i n i s m .E ip o tl u c r aa v î n dc af u n dal muzical piesa „Liber t á ”d i nr e p e r t o r i u ld u e t u l u iA l Bano ºi Romina Power (sau oricare piesã potrivitã). D e s e n e l ep r e z e n t a t es î n ts u s þ i n u t ed ec o m e n t a r i i . L e c þ i i l eu l t e r i o a r ed i na c e s tc i c l ua rp u t e af io r g a n i z a t e c up a r t i c i p a r e ai n v i t a þ i l o rs p e c i a l i :p s i h o l o g i ,p r e o þ i , f i l o zo f i ,s c r i i t o r ie t c . O p i n i i l et i n e r i l o rd i nc l a s aaX I I ad e v i nd e j ac o n v i n g e r i ,a l i m e n t a t ed i nd i f e r i t ei z v o a r ed ei n f o r m a þ i i :f i ec ã r þ i , m a s s m e d i a ,c i n e m a ,I n t e r n e te t c . ,f i ed i np r o p r i ae x p e r i e n þ ãs a uc e aap r i e t e n i l o r. D i s c u þ i i l ev o rd e v e n im a iv i i ºi mai edificatoare, deoarece se va opera cu argumente c o n c l u d e n t eº ic ut r i m i t e r il as u r s ec o n c r e t e ,i a rl i c e e n i i v o rf im a ii n s i s t e n þ iî naa f l aa s p e c t e l ed eo r d i np s i h o l o g i c ,

LIBERTATE SAU LIBERTINISM?

107

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

RUBRICA EDUCATORULUI

r e l i g i o s ,f i l o z o f i ca l ep r o b l e m e iî nc a u z ã ,s p e c i a l i º t i iî n d o m e n i i l e res p e c t i v ef i i n db i n e v e n i þ il aa c e s t eo r e .E l e v i i a rf ii n t e r e s a þ is ãd i s c u t eî nc a d r u ls u b i e c t u l u ip r o p u sc u o a m e n id ea r t ã–p i c t o r i ,m u z i c i e n i ,s c r i i t o r ic a r e ,l ar î n d u l l o r, a ra d u c eov i z i u n ep r o p r i ea s u p r al i b e r t ã þ i io m u l u iº i al i b e r t i n i s m u l u i .M o d a li t ã þ i l ed ed e s f ã º u r a r eal e c þ i i l o r c ui n v i t a þ is p e c i a l iv o rf ie l a b o r a t ed ed i r i g i n t eî nf u n c þ i e d ep o t e n þ i a l u li n t e l e c t u a la lc l a s e i ,d en i v e l u le d u c a þ i e i m o r a l eac o n t i n g e n t u l u id ee l e v i ,d eg r a d u ll o rd em o t i v a r e ,d ea c c e n t e l ec a r ev o rf ip u s e ,d ed o l e a n þ e l ep a r t i c i p a n þ i l o rº id ea l þ if a c t o r id ec a r ev aþ i n ec o n tî nr e g i z a r e a o r e l o r, i n t u i þ i aº ip r o f e s i o n a l i s m u lc a d r u l u id i d a c t i ca v î n d o însemnãtate deosebitã. Împãrtãºesc aceastã experienþã cu alþi colegi de b r e a s l ã ,c o n s i d e r î n dc ãe s t ef o a r t ei m p o r t a n tc at i n e r i is ã f i ee d u c a þ ip e n t r ul i b e r t a t e ,a d e v ã ri n c o n t e s t a b i l ,d ea l t f e l , dar înþeles în mod eronat încã de multã lume. Anume r o s t i n d ,p r o n u n þ î n dº ie l u c i d î n da s p e c t e l ep o z i t i v ea l e l i b e r t ã þ i iº ip ec e l en e g a t i v ea l el i b e r t i n i s m u l u i ,v o m a s i g u r aoo r i e n t a r es ã n ã t o a s ãat î n ã r u l u ip e n t r uol i b e r t a t e v e r i t a b i l ãc aoc o n d i þ i ep r i m o r d i a l ãaf e r i c i r i i . Anexã 1 .„ F r u m o a s ãz iaf o s ta c e e ac î n d ,d i nb a l c o n u lc a s e i de la Mirceºti, am declarat þiganilor adunaþi cã sînt l i b e r i . . .v r e ot r e ib ã t r î n iî n s ãa uî n c e p u tap l î n g eº ia m iz i c e : – S t ã p î n e ,n ut eî n d u r ad en o iº in eî n d e p ã r t ad e m i l am ã r i e it a l e !

Vorbe deºart ep e n t ru m u l þ i m e ac ei n t r a s eî np a r a d o x u lb e þ i e i ! . . To þ i ,p ã r ã s i n d u º ib o rd e i e l e ,p l e c a r ãa d o u az ic ut o ta v u t u ll o r, c as ãm e a rg ã . . .u n d e ?n uo º t i a un i c ie i ,d a rs ep o r n i r ãc as ãc a l c ep e s t eo r i z o n tº i s ãa f i r m ed r e p t u ll o rd eo a m e n il i b e r i . . .L a i as eo p r il a c e aî n t î ic r î º m ã ,p e n t r uc as ãc i n s t e a s c ãî ns ã n ã t a t e a c u c o n a º u l u i ;a p o is eo p r il aat r e i a ,p e n t r uc as ãb o t e z e c uv i nl i b e r t u º c a ;a p o il aap a t r a ,p e n t r uc as ãg u s t e d a c ãr a c h i u ll i b e rem a ib u nd e c î tc e l ã l a l te t c . , º ia s t f e l a ud u s oî n t r u n a ,p î n ãc e ,b î n d u º ip î n 㺠ic ã c i u l i l eº i apucîndu-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Piatra ºi de la Bacãu.” (V. A l e c s a n d r i , Prozã. E d i t u r ap e n t r uL i t e r a t u r ã ,B u c u r e º t i ,1 9 6 6 ,p . 4 5 2 4 5 3 ) 2 .„ A mm a ia v u td eaf a c ec ua n c h e t e l eº ij u s t i þ i aº i am mai fost condamnat... Acum însã descopãr cu groazã c ãe i ,c e ic a r em ãi n t e r o g a u ,e r a ul i b e r i( º ia s t as ev e d e a din pofta cu care îmi consemnau depoziþia, acele infame g e s t u r ia l ef i i n þ e ia n i m a l i c ec a r es es i m t et r ã i n df ã r ã o p r e l i º t i ,g e s t u lc uc a r ea p l i c a uoº t a m p i l ã ,r ã s f o i t u l h î rt i i l o r, mîncatul unui sãndvici, înghiorþãitul unui p a h a rc ua p ã ,s c î r þ î i t u ls u bt r u p u lv o i n i c ,a n c o r a tb i n e î nr e a l i t a t e ,u i t a t u lp ef e r e a s t r ã ,c ã s c a t u l ,g î n d u ll a m u i e r e at î n ã r ãp ec a r eov o rs t r î n g eî nb r a þ el an o a p t e ) , i a re un uv o im a if in i c i o d a t ãc ae i ,t o a t eg e s t u r i l em e l e vor fi sau îmi vor reaminti cã sînt condamnat sã nu mai f i ul i b e rp î n ãl am o a r t e . . . ” (M.Preda, Cel mai iubit dintre pãmînteni.Vo l .I , E d i t u r aM a r i nP r e d a ,p . 8 )

Modelul unei ore de dirigenþie: „Meseria – brãþarã de aur” (cl.IX)
Alexandra PÂSLÃRAª

P e r i o a d aa d o l e s c e n þ e ie s t eu nî n c e p u td em a t u r i z a r e , c î n de l e v i iî n c e a r c ãs ã º ig ã s e a s c ãd r u m u lî nv i a þ ã ,s ã º i p l a n i f i c ev i i t o r u l ,s ãm e d i t e z ea s u p r au n o ra s p e c t ed e i m p o r t a n þ ãm a j o r ã .E l e v i ic l a s e iaI X as î n tº ie ip r e o c u p a þ i d eg î n d u lp ec ec a l es ãm e a r g ãd u p ãa b s o l v i r e aº c o l i i secundare generale. U n i id e c i ds ã º ic o n t i n u es t u d i i l el al i c e uº iî na c e s t c a zs î n tl aoa l t ãr ã s c r u c e :s ãs eî n s c r i el ap r o f i l u lu m a n i s t i c s a ul ac e lr e a l? C es eî n t î m p l ãî n s ãî nc a z u lc î n de l e v u l intenþioneazã sã urmeze un colegiu pentru a obþine o

c a l i f i c a r e ,op r o f e s i e ?C o p i i iî º ip u nn u m e r o a s eî n t r e b ã r i : Ce voi deveni: medic, economist, pedagog, electric i a n . . . ?P e n t r ua is u s þ i n eº ia ia j u t as ãs ec l a r i f i c ec e d e c i z i es ãi a ,e s t eo p o r t u ns ãs er e a l i z e z eoo r ãd ed i r i g e n þ i ec ut e m a : Meseria – b r ã þ a r ãd ea u r. S p r eae f i c i e n t i z aa c t i v i t ã þ i l ed i nc a d r u la c e s t e io r e ,e l e v ii v o rr e n o v a p o r t o f o l i u lp e r s o n a ld e s p r ep r o f e s i al a ca r ea s p i r ã( t i m p d eos ã p t ã m î n ã ) ,î n d e p l i n i n dî n s ã r c i n ã r ic o n c r e t e : – s ãn o t e z ei n f o r m a þ i id e s p r em e s e r i aa l e a s ã ; – s ãd e s c r i es p e c i a l i t a t e aa m b i l o rp ã r i n þ i( p e n t r u documentarea colegilor); – sã argumenteze în scris cã pot face faþã unei asemenea profesii. Dupã enunþarea obiectivelor, p r o f e s o r u la f i º e a z ã Ta b e l u ln r. 1 „Ghidul-prognozã al viitorilor pro f e s i o n i º t i ” :

LIBERTATE SAU LIBERTINISM?

108

RUBRICA EDUCATORULUI

Ta b e l u ln r.1 P r o f e s i i 1 .P l u g a r 2. Medic 3 .I n g i n e r 4 .J u r i s t 5 . C o n t a b i l 6 .C h e l n e r 7. Agronom 8 .P r o f e s o r V i i t o r i ip r o f e s i o n i º t i E l e v u lx , y, z . . .

G h i d u le s t ea l c ã t u i tî nb a z ao p þ i u n i l o re l e v i l o r,c a r eî n a l e g e r e al o ra uþ i n u tc o n tf i ed es f a t u lp ã r i n þ i l o r, f i ed e n e c e s i t ã þ i l es o c i e t ã þ i id ea z i ,f i ed eop o r n i r ei n t e r i o a r ã . Dupã ce copiii fac cunoºtinþã cu acest ghid-prognozã, s es o l i c i t ãc ac e lp u þ i nc î þ i v ad i n t r ee is ãd e s c r i em e s e r i a p ec a r ea rv r e as ãop r o f e s e z e . Î na c e s tc o n t e x t ,e l e v i io f e r ãi n f o r m a þ i iu t i l eº ii n t e resante despre meseriile menþionate. De exemplu, cineva d i n t r ee ip o a t ev o r b id e s p r ep r o f e s i ad e medic, a c c e n t u î n d a s e m e n e at r ã s ã t u r ic ag e n e r o z i t a t ea ,a b n e g a þ i a, compas i u n e a,c ã l d ur au m a n ã ,c u r a ju l; a l t c i n e v ap o a t es ãf a c ão comunicare despre p r o f e s i ad e pedagog, s c o þ î n dî n evidenþã însuºirile de personalitate fundamentale ale c e l o rc a r ed o r e s cs ãd e v i n ãp r o f e s o r i :s ãi u b e a s c ãc o p i i i , s ãf i eo b i e c t i v i ,s ãf i ef i r ie n c i c l o p e d i c e ;r e fe r i n d u s el a p r o f e s i ad e economist, copiii amintesc despre urmãt o a r e l ec a l i t ã þ i :s ãs i m t ã“ j o c u l ”c i f r e l o r, s ãc u n o a s c ãf o a r t e b i n em a t e m a t i c a ;i a rp e n t r uc e ad ep i c t o r –s ãd e f i n e a s c ã s i m b o l i c ap a l e t e i,s ãr e f l e c t eî nc u l o r in a t u r a ,d i s p o z i þ i a o m u l u ie t c . D u p ãc ec o p i i ia us t a b i l i tc ea rd o r is ãd e v i n ã ,î n c e a r c ã împreunã cu profesorul sã c o n s t a t ec o n d i þ i i l en e c e s a r e p r a c t i c ã r i ip r o f e s i e i. Ta b e l u ln r.2 C eº t i u Ce p o t Ce vreau Ce trebuie Ce trebuie sã sã cunosc º t i uaf a c e 1 . 2 . 3 . E l e v i ip r i m e s cf o ic ua c e s tt a b e ls a uî lr e p r o d u cî n c a i e t e l ed e s t i n a t ep e n t r uo r ac l a s e i .T i m pd e5m i n u t e r ã s p u n dl aî n t r e b ã r i l ep r o p u s e ,u r m î n ds ãr e v i n ãl aa c e a s t ã s a r c i n ãa c a s ã .A s t f e ls ev ac o m p l e t ap o r t o f o l i u lp e r s o n a l a le l e v i l o r. C o n c l u z i i l eu l t e r i o a r ev o rf it r a s ed ed i r i g i n t eº i , e v e n t u a l ,d ep ã r i n þ i .P e n t r u aº t i, î np r i m u lr î n ds î n tn e c e s a r e s t u d i i ;p e n t r u ap u t e ae s t en e v o i ed ea n u m i t ea p t i t u d i n i , a b i l i t ã þ i ,c a p a c i t ã þ i ;c o n d i þ i ad e av r e a r e c l a m ãv o i n þ ã , p e r s e v e r e n þ ã .ª iu l t i m ae x i g e n þ ã–s ãf i ib i n e docume n t a t .

Pentru a aprofunda cunoaºterea semnificaþiilor c u v i n t e l o r :m u n c ã ,t a l e n t ,v o c a þ i e ,i n t e r e s ,a r t ã ,f e r i c i r e e t c . ,s ed i s c u t ãa s u p r au n o rm a x i m eº ic i t a t e .D ee x e m p l u : • “Omul e stãpînul propriei vocaþii.” • “Vocaþia este chemare º ip a s i u n e . ” • “A-þi dezvolta vocaþia înseamnã a acþiona, a crea…” • “Fericirea pe pãmînt constã în muncã: invest i g î n da r t ap r i ns i n e ,a f l ic ee s t es u f l e t u l ,t a l e n t u l , c u n o º t in a t u r a ,s e n s u lv i e þ i i . ” D u p ãd e s c i f r a r e am a x i m e l o rd em a is u s ,e l e v i iî n s c r i u î np o r t o f o l i uc u v i n t e l e c h e i e :m u n c ã ,t a l e n t ,v o c a þ i e , interes. Apoi îºi noteazã aforismul „Î nf i e c a re om s ã l ã º l u i e º t eu nt a l e n t–d e s c o p e r i þ i l ! ” º iî n c e a r c ãs ã a r g u m e n t e z ev e r i d i c i t a t e aa c e s t u i a . Urmãtorul pas es t ea n a l i z af i º e i p e r s p e c t i v ã : Ta b e l u ln r.3 Profesia revendicã … Ta l e n t Pasiune Sãnãtate P r e d i s p o z i þ i e Aptitudine Dorinþã C a p a c i t a t e P r e f e r i n þ ã Opþiune A s p i r a þ i e I d e a l Vo c a þ i e Informare Adaptare P e r f e c þ i o n a r e To t a l : Medic, pro f e s o r,j u r n a l i s t , avocat, economist… + – + + + – + + + + – – – – – ( + )8 ( – )7

E l e v i is c h i þ e a z ãt a b e l u lî nc a i e t e ,î n s c r i up r o f e s i i l es p r e c a r ea s p i r ã ,c o n s u l t ãc a l i t ã þ i l eº iî n s u º i r i l ed i np r i m ag r i l ã , i n t r o d u c î n dî nd r e p t u lf i e c ã r e i as e m n u lc o n v e n þ i o n a l“ + ” s a u“ “ .M e s e r i i l el ac a r ep r e v a l e a z ãs e m n u l„ + ”s î n tc e l e s p r ec a r et i n d ee l e v u l . În continuare se discutã despre perspectivele de a n g a j a r el as e r v i c i u ,d e s p r ed i f i c u l t ã þ i l ec uc a r ea rp u t e a s ãs ec o n f r u n t e ,d e s p r ec a l i t ã þ i l eu n u ia d e v ã r a tp r o f e sionist etc. Cum cresc profesioniºtii? Studiind cu s î r g u i n þ ã fi e c a r eo b i e c t ,î n t r u c î tc u l t u r ag e n e r a l ão b þ i n u t ã p eb ã n c i l eº c o l i ic o n s t i t u i et e m e l i ap r e g ã t i r i io r i c ã r u is p e c i a l i s t .D i r i g i n t e l ef a c er e f e r i n þ ãl ab i n e c u n o s c u t am a x i m ã „Dacã pedagogul înceteazã sã citeascã, el înceteazã a fi pedagog”, v a l a b i l ãp e n t r uo r i c ea l t ãm e s e r i e .P r o f e s i o n a l i s m u lc r e º t ez id ez ip r i ns t u d i u ,i n t e r e sp e n t r u t o tc een o u ,a c t u a lº iu t i l .

MODELUL UNEI ORE DE DIRIGENÞIE: „MESERIA – BRÃÞARÃ DE AUR” (CL.IX)

109

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

RUBRICA EDUCATORULUI

S ep r o p u n eu r m ã t o a r e aa c t i v i t a t e .C o p i i is î n ts o l i c i t a þ i s ãc o n t i n u ee n u n þ u l : S ec a u t ãp r o f e s i o n i º t i . . . Dupã ce e l e v i if i n a l i z e a z ãs a r c i n a ,s ei a uî nd i s c u þ i ev a r i a n t e l e e l a b o r a t e ,f i e c a r ea r g u m e n t î n d u º io p þ i u n e a . Î nc a z u lc î n dl ao r ad ed i r i g e n þ i ea uf o s ti n v i t a þ ip ã r i n þ i s a us p e c i a l i º t id i nd i v e r s ed o m e n i i ,l is es o l i c i t ãs ãd e zv ã l u i e“ t a i n e l e ”m e s e r i e ip ec a r eop r a c t i c ã ,m e n þ i o n î n d a v a n t a j e l eº id e z a v a n t a j e l ea c e s t e i a .I n v i t a þ i is î n tr u g a þ is ã f a c ãor e l a t ar ed e s p r eo c u p a þ i al o r, conducîndu-se d e u r m ã t o r u lc h e s t i o n a r : 1 . U n d ev a þ if ã c u ts t u d i i l e ? 2 . C es p e c i a l i º t ip r e g ã t e º t ei n s t i t u þ i ad a t ã ? 3 . C ec a l i t ã þ iî is î n tn e c e s a r eu n u i. . . ? 4 . Cunoaºterea cãror obiecte de studiu presupune f o r m a r e au n u is p e c i a l i s tî nd o m e n i u l . . . ? 5 . De ce aþi optat anume pentru aceastã profesie? N u m i þ ia v a n t a j e l eº id e z a v a n t a j e l ee i . 6 . Cum depãºiþi greutãþile care apar pe parcursul a c t i v i t ã þ i iD v s . ? Î nt i m p u lr e l a t ã r i l o r,e l e v i iî º if a cn o t i þ eî nc a i e t ,i a rl a s f î r º i ta d r e s e a z ãî n t r e b ã r iî nv e d e r e ac u n o a º t e r i iî nd e t a l i u au n o ra s p e c t ea l em e s e r i i l o ri n v i t a þ i l o r. Ora de dirigenþie continuã prin comentarea urmãt o r u l u ia f o r i s m : „Fructele frumosului se culeg prin d ã r u i r ed es i n e ,p r i ns a c r i f i c i u ” . Concluzia cadrului didactic accentueazã respons a b i l i t a t e ap ec a r eoa r ef i e c a r eo mf a þ ãd ep r o f e s i aa l e a s ã ºi consecinþele incompetenþei într-un domeniu de act i v i t a t e .P e n t r uao b þ i n er e a l i z ã r in o t o r i i ,en e v o i ed e j e r t f i r ed es i n e ,p r o f e s i o n a l i s m ,p a s i u n eº id e v o t a m e n t . Unde lipsesc aceste componente, apare insuccesul, u r m ã r i l ef i i n du n e o r ig r a v e .

Î nf i n a l u lo r e i ,e l e v i is î n ts o l i c i t a þ is ãe l a b o r e z et i m p d e5m i n u t eos i n t e z ãad i s c u þ i e id e s f ã º u r a t e . P r o p u n e mc i t i t o r i l o ru nf r a g m e n td i nc e l es c r i s ed e e l e v aA n aC o r c i m a r i: „Alegerea profesiei este, în primul rînd, un act i n t e r i o r, d a rl am o m e n t u lp o t r i v i t ,v o iþ i n ec o n tº id e d o l e a n þ e l ep ã r i n þ i l o r. P e n t ru a gãsi varianta optimã, lucrez asupra portofoliului personal, documentîndu-mã din toate izvoarele existente. Iau în consideraþie ºi c e r i n þ e l ep i e þ e id em u n c ãd e s p r ec a r ea mv o r b i tl al e c þ i i . Î n c e r cs ã m ia d m i n i s t r e zt e s t ep s i h o l o g i c ep e n t r uaa f l a c eg e nd ea c t i v i t a t ee s t em a ip e r t i n e n tp e n t r um i n e .M ã s t r ã d u i e s cs ãî n v ã þc us î r g u i n þ ãp e n t r uc al am a t u r i t a t e sã ajung un adevãrat profesionist. Încerc sã-mi descopãr capacitãþile ºi posibilitãþile, sã fac totul cu dragoste ºi pasiune. Cred cã este important sã cunosc e x p e r i e n þ ad ev i a þ 㺠ic e ap r o f e s i o n a l ãap ã r i n þ i l o rº ia altor oameni. Aº dori sã devin pictoriþã…”.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1 . F i l i p ,I . A . ; Tarapatov, D . G . ,Î np r a g u la l e g e r i i p r o f e s i e i, E d i t u r aL u m i n a ,C h i º i n ã u , 1982. 2 . G r o s u ,E . ,B a z e l et e o r e t i c ea l eo r i e n t ã r i ip r o f e s i o n a l eae l e v i l o r, C h i º i n ã u ,1 9 8 3 . 3 . Sã educãm gospodari în toate. Carte pentru p ã r i n þ i , Editura Lumina, C h i º i n ã u ,1987. 4 . „Didactica Pro . . . ” ,n r. 2 ,2 0 0 0 ;n r. 3 ,2 0 0 0 ;n r. 3 ( 7 ) ,2 0 0 1 .

MODELUL UNEI ORE DE DIRIGENÞIE: „MESERIA – BRÃÞARÃ DE AUR” (CL.IX)

110

RUBRICA EDUCATORULUI

Curajul de a fi pãrinte

„ S ãn uc r e d e þ ic ãe d u c a þ ic o p i i id o a ra t u n c ic î n dv o r b i þ ic u e i ,î im u s t r a þ is a ul eo r d o n a þ i .Î ie d u c a þ iî no r i c em o m e n ta l v i e þ i i ,c h i a rº ia t u n c ic î n dn us î n t e þ ia c a s ã ” .

(A. Macarenco) Omul nu poate deveni om decît prin educaþie– a r t ãa c ã r e ip r a c t i c ãa r en e v o i ed eo p e r f e c þ i o n a r ec o n t i n u ã.I a t ã d ec ep r o b l e m ae d u c a þ i e iaf o s tº ie s t em e r e ua c t u a l ã . F a m i l i a ,c aº is o c i e t a t e a, s ed e z v o l t ãn e c o n t e n i t .Î n corespundere cu necesitãþile a c e s t e i a s em o d i f i c 㺠i f u n c þ i i l ef a m i l i e i ,p e r f e c þ i o n î n d u s eº ic ã p ã t î n du nn o u c o n þ i n u t .T r ã i mî n t r os o c i e t a t ef o a r t ec o n t r a d i c t o r i e ,î n c a r ev a l o r i l ed e s e o r is ec o n f u n d ãc up s e u d o v a l o r i l e .C a r e e s t ea c e lm i n i mum p e r m i sd ed e v i e r eî n t r ec u v î n tº if a p t ã , i l u z i eº ir e a l i ta t e ?C u ma rp u t e aos o c i e t a t eb o l n a v ãs ã formeze c o p i is ã n ã t o º i ,d e s c h i º is p r es c h i m b a r e ,f l e x i b i l i º it o l e r a n þ i ?To a t eî n c e r c ã r i l eº c o l i id ea r e a l i z aa c e s tl u c r u s ev o rs o l d ac ur e z u l t a t en e î n s e m n a t e ,d a c ãn uv ae x i s t a oc o n t i n u i t a t ed ep r i n c i p i iî ne d u c a þ i aº c o l a r ã ,d i nf a m i l i e º ic o m u n i t a t e .U n i ip ã r i n þ ip r e f e r ãs ã º ic r e a s c ãc o p i i iî n r a p o r tc uc e r i n þ e l el az i, c î n d ,d ef a p t ,a rt r e b u is ãl ed e ao e d u c a þ i ed ep e r s p e c t i v ã .ª c o a l aa l e g es ãf o r m e z ec o p i i i d u p ãi d e a l u le d u c a þ i o n a l . A s t f e l ,e is ea f l ãî nf a þ au n e i dileme: c i n ea r ed r e p t a t e ?Eg r e ud ep r e s u p u sc a r ev af i opþiunea l o r–v o rp l e d ap e n t r u c e e ac eo f e r 㺠c o a l a , f a m i l i as a up e n t r u oat r e i av a r i a n t ã ,i n e d i t ã .S a rp u t e a î n t î m p l ac at o te i ,c o p i i i ,s ãn ea c u z ec ãn a mi n s i s t a t a s u p r au n o rp r i n c i p i i ,î n c l i n î n ds p r ea n a r h i e ,f i i n df e r m c o n v i n º ic ãl eo f e r i ml i b e r t a t eî na l e g e r e .A n t u r a j u lf a m i l i a l e s t ec e lc a r ep u n e p i a t r ad et e m e l i eî n devenirea unui c o p i l . E d u c a þ i a în f a m i l i ee s t ed i f e r i t ãd ec e ar e a l i z a t ãî n ºcoalã. Ea este fundamentatã pe u n u ld i n t r ec e l em a i e f i c i e n t em i j l o a c ed ec o n s t r î n g e r e –t e a m ap e n t r uan u i decepþiona pe cei dragi – ºi funcþioneazã pe bazã de exemplu personal,n up r i nl e c þ i i ,d i s c u r s u r ie t c.C o p i i ip o t prelua un comportament sau îl pot respinge categoric, d a c ãs î n tr ã n i þ ie m o þi o n a l .C e e ac en un ep l a c el ae i–s ã cãutãm la noi ( c o p i i is î n to g l i n d an o a s t r ã ) ,p e n t r ua înþelege care dintre acþiunile noastre au provocat o anumitã conduitã,a t i t u d i n e . C e l eî n v ã þ a t eî nf a m i l i e a u of o r þ ãp e r s u a s i v ãd e n e t ã g ã d u i tc a r e ,î nc a z u r if a v o r a b i l e, v ap e r m i t ec r i s t a l i z a r e au n o rp r i n c i p i im o r a l ev a l o r o a s e ,c ev o rr e z i s t aa p o i f u r t u n i lo rv i e þ i i ,i a rî nc e l en e f a v o r a b i l e –v af a c es ãs e înrãdãcineze prejudecãþi aproape imposibil d ee x t i r p a t . Toate acestea ne conduc spre ideea c ã meseria de p ã r i n t ees t ec ea mai importantã. C i n ed i n t r en o iî n s ãe s t e f o r m a tp e n t r uaop r o f e s a? B i n e ,v e þ is p u n e ,d a rs e c o l el a r î n da mc r e s c u tc o p i i ,n e a md e s c u r c a tî nd i v e r s es i t u a þ i i ,

am încercat sã îmbinãm cerinþele noastre cu ale lor. E d u c a þ i ac o p i i l o reoº c o a l ãav i e þ i i . Cu ma mp u t e af in i º t e p ã r i n þ im a ib u n i , în c em o di a mp u t e ao c r o t ip ec o p i id e c e l er e l e , f ã r ãa it r a n s f o r m aî ni n s t r u m e n t ed o c i l es a u îngeraºi? Realitatea socialã ne pune în faþa multor p r o b l e m e .L aî n t r e b a r e ad ec ec o p i i is î n tv i o l e n þ ia mp u t e a rãspunde pentru început:„ ª id ec en a rf i ? ”. N us î n t a s t f e lp ã r i n þ i iº ib u n i c i il o r? Oare violenþa nu e o comp o n e n t ãas o c i e t ã þ i it o ta t î td ev e c h ep r e c u mb u n aî n þ e l e g e r e ?Os o c i e t a t el i p s i t ãd ev i o l e n þ ãa rf i una i n e r t ã ,d a r º io r i c ev i o l e n þ ãn a º t ev i o l e n þ ã .D a c ã adesea le dãm c o p i i l o ro r d i n ec a r et r e b u i eî n d e p l i n i t es t r i c t ,m o t i v a þ i a f i i n df r i c a ,a t u n c ia p a r ec e r t i t u d i n e ac ãp u t e r e ar e z o l v ã t o t ,i a rc e lp u t e r n i ceº il i b e r.D ea c e e a , no i ,p ã r i n þ i i ,îi vom p u t e aa j u t ap ec o p i i , dacã ne vom schimba noi înºine. Rugaþ i, n uo r d o n aþ i !Î m p ã r þ i þ i„ p u t e r e a ”î n t r et o þ im e m b r i i f a m i l i e i–eu nr e m e d i ue f i c i e n t. Î n t r e b a þ ic o p i l u lc ep ã r e r e a r e despre problemele care a p a rî nf a m i l i eº is o l i c i t a þ i i s u g e s t i ip e n t r us o l u þ i o n a r e al o r, s t a b i l i þ iî m p r e u n ãn i º t e r e g u l i .F i þ ia f e c t u o º iº ia r ã t a þ i -i to a t ãd r a g o s t e a .N ua p l i c a þ i p e d e p s ec o n t r av i o l e n þ e i, aceasta va confirma ideea cã p u t e r e ar e z o l v ãt o t .E v i t a þ id i s c u þ i i l eî nc o n t r a d i c t o r i u .Î n u l t i m i ia n is a ud e s f ã º u r a tf o a r t em u l t ea c t i v i t ã þ ic a r ea u a v u td r e p to b i e c t i v cunoaºterea d r e p t u r i l o rc o p i i l o r. A c e s t e aa uc o n t r i b u i tl am a t u r i z a r e a n o i ig e n e r a þ i i ,l a d e z v o l t a r e aa b i l i t ã þ i l o rd ec o m u n i c a r e ,a r g u m e n t a r e .C o p i i i î º ic u n o s cb i n ed r e p t u r i l e ,d a rn uº iî n d a t o r i r i l e ,c e e ac e g e n e r e a z ãc o n f l i c te c um a t u r i i ,d e o a r e c ed o r e s cs ãc î º t i g e , s ãs ea f i r m e ,s ãd e m o n s t r e z ec ã º ip o t“ d e p ã º i ”p ã r i n þ i i . A d u c î n d u v ãa r g u m e n t el o g i c e ,e is a v u r e a z ãv i c t o r i a .C e l mai important lucru este sã aveþi rãbdare, sã nu vã i m p l i c a þ iî nj o c u ll o rp r i nr e a c þ i ip r i p i t e ,p e n t r uc ãn uº t i þ i r e g u l i l ea c e s t u i aº iv e þ ip i e r d eo r i c u m . Vo r b i þ im a ip u þ i nº i a s c u l t a þ im a im u l t .E x p r i m a þ i v ãp ã r e r i l ec uf e r m i t a t eº if i þ i f l e x i b i l .D a c ãa l e g e þ ir i g i d i t a t e a, s a rp u t e as ãv ãp r e i a comportamentul. Pentru a r e z o l v ao s i t u a þ i e ,i n i þ i a þ iu n b r a i n s t o r m i n g .F a c e þ iol i s t ãc ua r g u m e n t ep r oº ic o n t r a , a p o is e l e c t a þ il ep ec e l ea c c e p t a t ed et o þ i .S l ã b i þ ip u þ i n c o n t r o l u l, pentru a educa independenþa ºi responsab i l i t a t e a .Î n c u r a j a þ is u c c e s u l !

Lia SCLIFOS

111

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

RUBRICA EDUCATORULUI

A n a l i z a þ i v ãc ã s n i c i a .N uc u m v aî ic r e a þ i c o p i l u l u i i m p r e s i ac ãd i s p u t e l es î n tom o d a l i t a t ed eas o l u þ i o n a problemele? E f o a r t ei m p o r t a n ts ãv ão p r i þ il am o m e n t u l p o t r i v i t,s ãp r e v e n i þ id i s c u þ i i l eî nc o n t r a d i c t o r i u . L i p s ao r i c ã r e ia u t o r i t ã þ iî nf a m i l i en up r e d i s p u n el ao l i b e r t a t er e s p o n s a b i l ã, c il ao n e s i g u r a n þ ãc a p r i c i o a s ã , c a r e ,od a t ãc ut r e c e r e aa n i l o r, s ep o a t er e f u g i aî nf o r m e c o l e c t i v ed ea u t o r i t a r i s m . Î np r e z e n ts er es i m t eoc r i z ãd ea u t o r i t a t eî nf a m i l i e, c a u z e l ef i i n dm u l t i p le :p l e c a r e ap ã r i n þ i l o rl am u n c ãî n s t r ã i n ã t a t es a uc o n s a c r a r e at i m p u l u ia s i g u r ã r i im a t e r i a l e af a m i l i e iº . a .A u t o r i t a t e an uî n s e a m n ã oa f i r m a r eb r u t a l ã au n e is u p r e m a þ i i .C u v î n t u l ,e t i m o l o g i c ,p r ov i n ed i nl a t i n ã º iî n s e a m n ã„ aa j u t al ac r e º t e r e ”. D e s e o r ib ã i e þ i is p u n : „Am sã fiu un tatã bun, aºa cum e mama cu mine”. C es e întîmplã în asemenea cazuri? Care va fi impactul unor a s t f e ld ea f i r m a þ i i ?E s t eo a r ea c e a s t aoc r i z ãd ea u t o r i t a t e ? P ã r i n þ i i t r e b u i e s ãa j u t ec o p il u l s ãc r e a s c 㺠is ãs e pregãteascã sã devinã adult ,s ãla c c e p t ea º ac u me s t e , s ãs es t r ã d u i a s c ãs ã -lî n þ e l e a g ã ,s ãg ã s e a s c ãa c e ac a l eî n r e l a þ i i le c ue lc a r e îi va permite sã simtã dragostea, p r o t e c þ i a ,s u s þ i n e r ea. Nu existã reþete ale comportamentului parental, a cãror aplicare sã conducã automat l ad e z v o l t a r e ao p t i m ãac o p i i l o r ;s o l u þ i i l es î n to f e r i t ed e experienþa cotidianã comunã. Este uºor sã fi ip ã r i n t e „ b u n ”a lu n u ic o p i l„ b u n ” ,c a r en ut ep u n ed e c î tr a r e o r iî n f a þ au n o rd i f i c u l t ã þ i. M a ig r e ue s t eî n s ãs ãa s i g u r id e z v o l t a r e au n u ic o p i l c a r er e z i s t ãc uo b s t i n a þ i es t i m u l ã r i l o r p a r e n t a l e . Oamenii s î n td i f e r i þ i .F a m i l i i l es î n td i f e r i t e .C o p i i i

s î n td i f e r i þ i . Eu nl u c r uf i r e s c. D a ra t î td ed e su i t ã md e s p r e a c e a s t aº ic ã u t ã ma j u t o rî nn i º t er e c o m a n d ã r ig e n e r a l e , u t i l i z î n de x p r e s i if a l s ed et i p u l „copilul e dator”,„ e l t r e b u i es ã . . . ”e t c. N ue s t ec o r e c t .U np ã r i n t ea d e v ã r a tî º i i d e n t i f i c ãn e c e si t ã þ i l eº iî nf u n c þ i ed ee l es ea u t o i n s t r u i e º t e . O reþetã universalã nu poate exista. Fiecare caz concret reclamã o a b o r d a r e a p a r t e ,p o r n i n dd el ac o n º t i e n t i z a r e ap r o p r i i l o rg r e º e l i .D a c ãv ãî n g r i j o r e a z ã ceva î nc o n d u i t ac o p i l u l u i ,î n t r e b a þ i v ãd ec es ec o m p o r t ãa ºa . P e n t r uaa f l ac es c o pu r m ã r e º t e ,d i s c u t a þ ic ue l ,î n c u r a j a þ i p a r t i c i p a r e al u il ag ã s i r e au n o rs o l u þ i i . U na l ta s p e c ti m p o r t a n te s t el u a r e ad e c i z i i l o rî nc o m u n , o r,a c e s tf a p ta s i g u r ãî n t r u nf e lr e s p e c t a r e al o r. Î nc a z u l c î n dc o p i l u li n s i s t ãa s u p r ap r o p r i e io p þ i u n i ,l ã s a þ i 1s ã s u p o r t ec o n s e c i n þ e l eº is ãî n v e þ ed i ng r e º e l i . P ã r i n þ i is î n tp r e o c u p a þid ef e r i c i r e ac o p i i l o r, c a r ei m p l i c ã º iî n c a d r a r e as o c i a l ãc aoc o n d i þ i en e c e s a r ã, d a rn uº i s u f i c i e n t ã .Î nv i a þ al o rn usî n t abateri comportamentale s a up s i h i c ec a r es ãn uf i eg e n e r a t ed ec l i m a t u lf a m i l i a l ,d e a c þ i u n i l em a t u r i l o r, d ea n u m i t es e n t i m e n t eº if a p t e.P e n t r u a is c h i m b a , trebuie sã ne cunoaºtem mai bine pe noi î n º i n e, r e c u no s c î n dº is u c c e s el e , ºi problemel e .D o a r a s t f e l vom avea mai multe ºanse în a-i a j u t as ãc r e a s c ã pr e g ã t i þ ip e n t r uv i a þ ã .N o i,p ã r i n þ i i ,s î n t e mc e ic a r et r e b u i e s ãl ec r e ã mc o p i i l o rc o n d i þ i if a v o r a b i l ep e n t r ud e z v o l t a r e , s ã iî n v ã þ ã ms ãt r ã i a s c ãp r i n t r eo a m e n i ,s ãl eî n þ e l e gem sentimente l e ,d o r i n þ e l eº ia c þ i u n i l e ,i a re i ,l ar î n d u ll o r,n e v o rr ã s p u n d ec ud r a g o s t e ,a f e c þ i u n eº ia t a º a m e n t .

CURAJUL DE A FI PÃRINTE

112

IN T E R N AT I O N A L

Reading Association
Rubrica a fost realizatã cu sprijinul Asociaþiei Internaþionale pentru Lecturã

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Tehnici de discuþie eficientã: intra-actul *
Tatiana CARTALEANU

Vis aî n t î m p l a tp r o b a b i l ,s t i m a þ ic o l e g id eb r e a s l ã ,s ã c o n s t a t a þ i ,l af i n e l eu n e id i s c u þ i ia p r i n s ed i n t r ee l e v i ,c ã r a n d a m e n t u le ie s t ef o a r t er e d u s .F i e c a r ep a r t i c i p a n tþ i n e minte ce a spus, dar nu memoreazã pãreril ea l t o r aº in u p o a t ef o r m u l ao p i n i i l et u t u r o ri n t e r l o c u t o r i l o r. S af ã c u t u ne x e r c i þ i ud ec o m u n i c a r e ,d a re f i c i e n þ al u iar ã m a ss u b a º t e p t ã r i l ep r o f e s o r u l u i . De fiecare datã, cînd vom intenþiona sã lansãm s u b i e c t ed ed i s c u þ i e ,n ev o ru r m ã r ie º e c u r i l ea n t e r i o a r e . Totuºi, nu vom renunþa la educarea unui comportament a d e c v a tî np r o c e s u ld i s c u þ i e i ,d e o a r e c eî n v ã þ a r e ap r i n cooperare presupune ºi o comunicare eficientã. O putem f a c el ad i v e r s ed i s c i p l i n e ,d a rv o mi l u s t r aa i c iom o d a l i t a t e d eas t r u c t u r ao r ad i r i g i n t e l u iî nc h e i ei n t e r a c t i v ã ,p eu n s u b i e c td em a x i m ãa c t u a l i t a t e .E l e v u lt r e b u i es ã º if o r m e z e º id e z v o l t ea b i l i t a t e ad eas p u n ec l a rc ea r ed es p u s ,d ea l a s c u l t ap ec e ld ea l ã t u r i ,d eao f e r iº ii n t e r p r e t af e e d b a c k u l . C at e h n i c ãe f i c i e n t ãd em o t i v a r ep e n t r uoc o m u n i c a r e c o r e c t ã ,i n t r a a c t u lp o a t ef ia p l i c a tl ao r i c em a t e r i ed e s t u d i i ,d el aov î r s t 㺠c o l a r ãm e d i e ,c î n de l e v i it r e b u i e s t i m u l a þ is ãs ea s c u l t er e c i p r o c .D ea s e m e n e a ,t e h n i c a e s t eb i n e v e n i t ãî n t r oc l a s ãr e c e n tc o n s t i t u i t ã ,c î n de l e v i i î n c ãn us ec u n o s cp r e ab i n eº il i d e r i iî n c ãn ua ua v u t o p o r t u n i t a t e as ãs em a n i f e s t e .I n t r a a c t u ln up o a t es e r v i c as u p o r tp e n t r ue v a l u a r e ,c ie s t eot e h n i c ãd es o l u þ i o n a r eap r o b l e m e l o rp ec a r el ep r e z i n t ãa t î tl u c r u lî ng r u p , c î tº id i s c u þ i i l eî np l e n . U t i l i z a r e at e h n i c i it r e b u i es ãa p a r ãc aos u r p r i z ã ,n u s ãs u b s t i t u i et o a t em o d a l i t ã þ i l ed eo r g a n i z a r e a dezba-

t e r i l o r.R e z u l t a t u lp r i m e ia p l i c ã r iat e h n i c i ia rp u t e af id r a s t i c : cineva nici nu ºi-a exprimat pãrerea, detaºîndu-se de d i s c u þ i es a uf i i n di g n o r a td ec o l e g i ,a l t c i n e v an ui aa uz i t p ec e id i nj u r,f i i n d sigur de corectitudinea propriei pãreri… Ce c o n c l u z i iv o rt r a g ee l e v i i ?F i e c a r eî º iv a formula o b i e c t i v u l ,i a rp r o f e s o r u lv aa v e ag r i j ãs ãn u r e p e t ei m e d i a te x p e r i e n þ a .I n tr a a c t u ln up o a t ef iot e h n i c ã u z u a l ã ,d er u t i n ã ,º is ev aa p l i c ad o a rc î n dp r o f e s o r u lv a s e s i z an e c e s i t a t e ad ea if a c ep ee l e v im a ir e c e p t i v il a propriile probleme de comunicare. I n t r a a c t u lp o r n e º t ed el au nt e x tp r o a s p ã tc i t i t ,c a r e abordeazã probleme discutabile ºi este suficient de t r a n s p a r e n tp e n t r ue l e v i .C ua l t ec u v i n t e , e i t r e b u i es ã p o a t ãî n þ e l e g eº is ãp o a t ãd i s c u t aa c e s tt e x t ,s ãv a d ã deschiderile problemelor enunþate, n us ã lî n v e þ e. D u p ãoa c t i v i t a t ed ee v o c a r ep o t r i v i t ãc ut e x t u ld a t , p r o f e s o r u lî ld i s t r i b u i eº ia c o r d ãt i m pp e n t r ul e c t u r ã( î n c a z u lc î n dt e x t u ln up o a t ef im u l t i p l i c a t ,p r o f e s o r u lî lv a c i t id e2 3o r i ,f ã r ãap o r n id i s c u þ i iº if ã r ãa º ie x p r i m a p ã r e r e a ) .E s t eb i n ec at e x t u ls ãf i ep u b l i c i s t i c ,i a rl e c t u r a s ãs e facã independe n t . Întrucît textul oferit se centreazã pe problemele t e l e f o n i e im o b i l e ,m a ib i n ez i s ,a l eu t i l i z ã r i it e l e f o n u l u i c e l u l a r, e v o c a r e as ev af a c eî nc h e i ap a g i n i id ej u r n a l( C î n d º iî nc eî m p r e j u r ã r ia þ iv ã z u tp e n t r up r i m ad a t ãu nt e l e f o n c e l u l a r ? )s a uau n e id i s c u þ i il i b e r e ,î nc a r es a re v i d e n þ i a c o m o d i t a t e aº ii n c o m o d i t ã þ i l eu t i l i z ã r i it e l e f o n u l u i . S ed ãt e x t u l : CUM Sà NU FOLOSEªTI TELEFONUL CELULAR Eu º o rs ãf a c ig l u m ep es e a m ap o s e s o r i l o rd et e l e f o n c e l u l a r.Tr e b u i es ãs t a b i l e º t iî n s ãc ã re i ad i n t re urmãt o a r e l ec i n c ic a t e g o r i iî ia p a r þ i ne i .P r i m aî ic u p r i n d e
* I n t r a a c t –t e h n i c ãd ea n a l i z ãag r a d u l u id ei m p l i c a r e ap a r t i c i p a n þ i l o rî n t r od i s c u þ i ed eg r u p .

113

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

p ec e ic uu nh a n d i c a p ,c h i a rd a c ãn uv i z i b i l ,c o n s t r î n º i s ãf i ep e r m a n e n tî nc o n t a c tc um e d i c u ls a uc us e r v i c i u l d ep r i ma j u t o r. F i el ã u d a t ã ,a º a d a r, t e h n o l o g i ac ãl e a p u sl ad i s p o z i þ i eu ni n s t r u m e n ta t î td eb e n e f i c .Î na l d o i l e ar î n d ,v i nc e ic a r e ,d i nf o a r t es e r i o a s eo b l i g a þ i i p r o f e s i o n a l e ,s î n tþ i n u þ is ãf i eg a t ap e n t r uo r i c es i t u a þ i e urgentã (cãpitani de pompieri, medici municipali sau p r e º e d i n t e l eB u s h ) .P e n t r ua c e º t i a ,t e l e f o n u lp o r t a b i l e s t eod u r ãn e c e s i t a t e ,t r ã i t ãc uf o a r t ep u þ i n ãb u c u r i e . Î na lt r e i l e ar î n d ,p e r s o a n e l ea d u l t e r e .A b i aa c u m a u ,p e n t r up r i m ad a t ãî ni s t o r i e ,p o s i b i l i t a t e ad eap r i m i mesaje de la partenerul lor secret fãrã ca membri ai familiei, secretare sau colegi rãuvoitori sã le poatã i n t e r c e p t ac o n v o r b i r e a .Es u f i c i e n tc an u m ã r u ls ã lº t i e d o a re aº ie l . To a t ec e l et re ic a t e g o r i ie n u m e r a t ea ut o t dreptul la respectul nostru: pentru primele douã sîntem d i s p u º is ãf i md e r a n j a þ iº il ar e s t a u r a n ts a uî nt i m p u l u n e ic e r e m o n i if u n e b r e ,i a rp e r s o a n e l ea d u l t e r es î n td e o b i c e if o a r t ed i s c r e t e . U r m e a z ãa l t ed o u ãc a t e g o r i ic a r es î n t ,î nc o n t r a s t c uc e i l a l þ i ,î ns i t u a þ i id er i s c( e iº in o iî ne g a l ãm ã s u r ã ) . Primii sînt persoane care nu pot merge nicãieri dacã n ua up o s i b i l i t a t e ad eaf l e c ã r id e s p r el u c r u r if r i v o l e c up r i e t e n iº ir u d e ,d ec a r ea b i as a ud e s p ã r þ i t .Eg r e u s ãl es p u iu n o r ac ae id ec en a rt r e b u is of a c ã :d a c ã nu reuºesc sã scape de compulsiunea de a interacþiona ºi sã-ºi savureze momentele de singurãtate, sã se i n t e r e s e z ed ec e e ac ea ud ef ã c u tî na c e lm o m e n t ,s ãs e bucure de depãrtare dupã ce s-au bucurat de apropiere, d a c ãn ui z b u t e s cs ãe v i t ea º ia r ã t ao s t e n t a t i vv a c u i t at e a , b ac h i a rî º if a cd i ne ae m b l e m 㺠is t i n d a r d ,e ib i n e , problema e de competenþa psihologului. Ne iritã, dar s î n t e md a t o r is ãl eî n þ e l e g e mt e r i b i l aa r i d i t a t el ã u n tricã, sã fim recunoscãtori cã nu sîntem ca ei ºi sã i e r t ã m . Ultima categorie cuprinde persoane care vor sã a r a t eî np u b l i cc ãs î n tf o a r t ec ã u t a t e ,î n d e o s e b ip e n t r u c o n s u l t a þ i ic o m p l e x ed ea f a c e r i :c o n v e r s a þ i i l ep ec a r e sîntem obligaþi sã le ascultãm în aeroporturi, restaurante sau trenuri privesc totdeauna tranzacþii m o n e t a r e ,l i v r ã r ie º u a t ed ep r o f i l em e t a l i c e ,s o l i c i t ã r i d es o l d a r el au nl o td ec r a v a t eº ia l t el u c r u r ic a r e ,î n i n t e n þ i av o r b i t o ru l u i ,a d u cf o a rt em u l tàl aR o c k e f e l l e r. Or, d i v i z a rea claselor sociale este un mecanism a t r o c e ,d i np r i c i n ac ã r u i ap r o a s p ã t u lî m b o g ã þ i t ,d i n t r u n a t a v i cs t i g m a tp ro l e t a r, n uº t i es ãm î n u i a s c ãt a c î m u r i l e pentru peºte, atîrnã maimuþica de pluº la geamul din spate al Ferrari-ului sau pune un Sfînt Cristofor pe tabloul de bord al reactorului personal, sau zice “management”… O a m e n i ia c e º t i an uº t i uc ãR o c k e f e l l e rn ua r en e v o i e d ec e l u l a r, d e o a re c ea re u ns e c re t a r i a ta t î td ev a s tº id e e f i c i e n t ,î n c î t ,î nc e lm a ir ã uc a z ,d a c ãî im o a r eb u n i c u l , v i n eº o f e r u lº i iº o p t e º t ec e v al au r e c h e .O m u lp u t e r n i c ea c e l ac a r en ue s t eo b l i g a ts ãr ã s p u n d ãl ao r i c ea p e l ,

c i ,d u p ãc u ms es p u n e ,et o t d e a u n ao c u p a t .C h i a rº il a nivel managerial inferior, cele douã simboluri ale r e u º i t e is î n tc h e i ad el ab i r o u lp r i v a tº ios e c r e t a r ãc a r e sã spunã “Domnul director lipseºte momentan”. Aºa încît cine pozeazã cu telefonul portabil ca simbol al puterii îºi proclamã, dimpotrivã, în faþa tuturora, condiþia disperatã de subaltern, constrîns f i i n ds ãs a r ã np i c i o a r e ,c h i a rº ic î n dea n g r e n a tî n t r o î m b r ã þ i º a r e ,o r id ec î t eo r iî lc h e a m ãl ao r d i n ea d m i n i s t r a t o r u ld e l e g a t ,o s î n d i ts ã iu r m ã r e a s c ãz iº in o a p t e p ec r e d i t o r ic as ãp o a t ãs u p r a v i e þ u i ,u r m ã r i tº ie ld e bancã din cauza cecului fãrã acoperire. Dar faptul cã f o l o s e º t ec uo s t e n t a þ i et e l e f o n u lp o r t a b i le s t ed o v a d a c ãn uº t i et o a t ea c e s t e aº ie s t ec o n f i r m a r e af ã r ãa p e la m a r g i n a l i z ã r i il u is o c i a l e . Umberto Eco D u p ãî n c h e i e r e al e c t u r i i ,s ef o r m e a z ãe c h i p eac î t e4 6 pe r s o a n e ,c a r ev o rd i s c u t ap r o b l e m e l ea b o r d a t eî nt e x t , g h i d a þ id ec î t e v aî n t r e b ã r ia l ep r o f e s o r u l u i .D ee x e m p l u : • E s t et e l e f o n u lc e l u l a ru no b i e c tn e c e s a r/ oi n v e n þ i e de maximã comoditate? • D ec ep r o b l e m au t i l i z ã r i it e l e f o n u l u ic e l u l a rî i deranjeazã pe mulþi oameni? • D ec eî nu n e l el o c a l u r i ,s ã l id eº e d i n þ es a ud e s t u d i i ,s ea f i º e a z ãs e m n u lt e l e f o nc e l u l a ri n t e r z i s ? • D ec ea u t o r u lc l a s i f i c ãu t i l i z a t o r i it e l e f o a n e l o r c e l u l a r eî n5c a t e g o r i i ? • C ed i f e r e n þ ãe x i s t ãî n t r ec a t e g o r i i l ed eu t i l i z a t o r i ? • E s t eo a r et e l e f o n u lm o b i lu ns i m b o la lp u t e r i i ? E l e v i l o rl is ea c o r d ã1 5 2 0m i n u t ep e n t r uad i s c u t a . S p r eaa c c e n t u ai m p o r t a n þ ad i s c u þ i e i ,p r o f e s o r u ln uv a a n u n þ ad i nt i m pp a º i iu l t e r i o r i ,p r e c i z î n dd o a rc ãe s t ef o a r t e importantã dezbaterea s u b i e c t u l u i î nl i m i t ad et i m p a c o r d a t .D ea s e m e n e a ,d î n s u ln uv aî n c u r a j ar e a l i z a r e a a n t i c i p a t ãat e m e iº iî iv aî n d e m n ap ee l e v i ic a r ev o rd e c l a r a f o a r t eo p e r a t i vc ãa ud i s c u t a td e j as ãm a ir e v i n ãa s u p r a t e x t u l u iº is ãf o r m u l e z ea l t ep r o b l e m ed ed i s c u þ i e ,d a c ã a c e º t i ac o n s i d e r ãc ãa ue p u i z a ts u b i e c t u l .P e n t r ue f i c i e n þ a a p l i c ã r i iI n t r aa c t u l u iº ip e n t r ua t i n g e r e ao b i e c t i v u l u i a t i t u d i n a l ,p r o f e s o r u lt r e b u i es ãp ã s t r e z ee n i g m as a r c i n i l o r u l t e r i o a r eº i–î nc a zd en e c e s i t a t e–s ãs c h i m b el o c u ld e l u c r ua le l e v i l o rl ad i f e r i t ee t a p ed eu t i l i z a r eat e h n i c i i . L ae x p i r a r e at i m p u l u i ,f i e c a r ee l e vr e v i n el al o c u ls ã u i n i þ i a lº ia b i aa t u n c ip r i m e º t eu nc h e s t i o n a r,p ec a r et r e b u i e s ã lc o m p l e t e z e ,a v î n da s t f e lo c a z i as ã º if o r m u l e z e ,î n t î i de toate, opinia proprie asupra unor probleme adiacente t e x t u l u id i s c u t a t ,m a r c î n dp r i ns e m n e l e“ + ”î nd r e p t u l a f i r m a þ i i l o rp ec a r el ea c c e p t ã ,º i“ – “î nd r e p t u la f i r m a þ i i l o r p ec a r en ul ea c c e p t ã . C h e s t i o n a r u ls ev aa l c ã t u i ,p eo r i z o n t a l ã ,d i n t r os e r i e d ea f i r m a þ i i( 5 6 )î nl e g ã t u r ãc us u b i e c t u ld i s c u t a t . P ev e r t i c a l ãv o rf ia t î t e ar u b r i c ic î þ im e m b r ia ie c h i p e i s î n t ,f i e c a r ev at r e c eî ne l en u m e l ep e r s o a n e l o rc uc a r ea c o l a b o r a t . C h e s t i o n a r u lp e n t r uc o m p l e t a r ev aa r ã t aa s t f e l :

TEHNICI DE DISCUÞIE EFICIENTÃ: INTRA-ACTUL *

114

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

P r e n u m e l ee l e v u l u i

Afirmaþii
Afirmaþia proprie

Mariana

Daniela

Dumitru

Te l e f o n u lc e l u l a re s t eu ni n d i c i ud e b u n ã s t a r eî nz i u ad ea z i . N ua r er o s ts ãd i s p u id eu nt e l e f o nc e l u l a r º is ã lþ i iî n c h i s . Persoanele care folosesc telefoane mobile î nc i r c u m s t a n þ en e p o t r i v i t e( î ns ã l i l ed e c o n c e r t ,l ac e r e m o n i ie t c . )t r e b u i ep e d e p s i t e . Te l e f o n u lc e l u l a re s t eoj u c ã r i es c u m p ãp e c a r em i od o r e s c . Te l e f o n u lc e l u l a rp e r m i t er e z o l v a r e a rapidã a multor probleme. Total rãspunsuri core c t e : D u p ãc eî º im a r c h e a z ãr ã s p u n s u r i l ep r o p r i i ,m e m b r i ie c h i p e if a cp r e s u p u n e r ia s u p r ao p i n i e if i e c ã r u i ad i n t r ec o l e g i . Î np r o c e s u ld i s c u þ i e i ,p ã r e r e af i e c ã r e ip e r s o a n et r e b u i as ãs ef if ã c u tc l a r ã ,i a ri n t e r l o c u t o r i in up u t e a us ãn oo b s e r v e . Es t ec o r e c tc ae l e v i is ãn um a ic o m u n i c eº is ãn u º im a im o d i f i c eo p þ i u n i l e ,c ua l t ec u v i n t e ,s ãn ut r i º e z e . Acum chestionarul a r a t ãa s t f e l :
P r e n u m e l ee l e v u l u i

Afirmaþii
Afirmaþia proprie

Mariana + + + –

Daniela + –

Dumitru + +

Te l e f o n u lc e l u l a re s t eu ni n d i c i ud e b u n ã s t a r eî nz i u ad ea z i . N ua r er o s ts ãd i s p u id eu nt e l e f o nc e l u l a r º is ã lþ i iî n c h i s . Persoanele care folosesc telefoane mobile î nc i r c u m s t a n þ en e p o t r i v i t e( î ns ã l i l ed e c o n c e r t ,l ac e r e m o n i ie t c . )t r e b u i ep e d e p s i t e . Te l e f o n u lc e l u l a re s t eoj u c ã r i es c u m p ãp e c a r em i od o r e s c . Te l e f o n u lc e l u l a rp e r m i t er e z o l v a r e a rapidã a multor probleme. Total rãspunsuri core c t e :

+

+

+

+ +

– +

– +

+ +

Dupã completarea chestionarului, se efectueazã v e r i f i c a r e a (f ã r ãas er e i t e r ad i s c u þ i a )a s t f e l :i a r ã º is el u c r e a z ãî n e c h i p e ,f i e c a r ee l e vî º ia n u n þ ão p þ i u n e a ,d a rf ã r ãar e v e n ia s u p r aa f i r m a þ i e i .C o i n c i d e n þ ao p i n i e ie x p r i m a t eº ia p r e s u p u n e r i i s ep u n c t e a z ãc u1p e n t r uc e lc a r eaf ã c u t presupunerea c o r e c t ã . Se scoreazã chestionarul. Maximumul posibil, pentru cel de mai sus, este de 15 puncte. Profesorul se va informa asupra punctajului acumulat de fiecare dintre elevi. Dacã punctajul e mai mic de 50%, e l e v u lt r e b u i ea j u t a ts ãd e v i n ãm a ia t e n tî nc o m u n i c a r e ac uc o l e g i i ,s ãf i ei n t e r e s a ts ãa s c u l t eo p i n i i l et u t u r o r, n us ã d o m i n ed i s c u þ i aº is ã io p r e a s c ãp ea l þ i i .S i t u a þ i ac î n dc i n e v ad i n t r ee l e v in uaf o s ts u f i c i e n td ea c t i vi m p l i c a tî nd i s c u þ i e , iar din cauza aceasta nimeni din echipã nu a putut memora sau deduce ce crede el despre problema discutatã, de a s e m e n e a ,eb i n es ãf i ef o l o s i t ãp e n t r us c h i m b a r e ad ea t i t u d i n e .

TEHNICI DE DISCUÞIE EFICIENTÃ: INTRA-ACTUL *

115

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Dezvoltarea gîndirii critice în procesul rezolvãrii problemelor de matematicã în clasele primare
Ludmila URSU

P r o b l e m am a t e m a t i c ãr e p r e z i n t ãc a d r u li n s t r u c t i vc a r e o f e r ãe l e v i l o ro p o r t u n i t a t e af o r m ã r i i ,d e z v o l t ã r i iº ie x e r s ã r i i c o n d u i t e ir e z o l u t i v e .Î na c e l a º it i m p ,e ag e n e r e a z ã„ p r o b l e m e ”p e n t r um u l þ ie l e v i .U n ad i n t r ec a u z e l ea c e s t e is i t u a þ i i r e z i d ãî nt e n d i n þ ad ear e d u c ep r o c e s u lr e z o l u t i vl aop r a x i ol o g i es e a c ã ,l aot o t a l i t a t ed eº a b l o a n e .G î n d i r e ae l e v i l o r, d e s e o r i ,n ue s t es o l i c i t a t ãî nm ã s u r an e c e s a r ã ,a c c e n t u l p u n î n d u s ed o a rp er e p r o d u c e r e ad ea l g o r i t m iº ir e g u l i .Î n c o n s e c i n þ ã ,l au n i id i n t r ee ia p a r eos t a r ed en e î n c r e d e r e ,d e f r i c ãf a þ ãd er e z o l v a r e ap r o b l e m e l o r. C u mp o a t ef ie ae v i t a t ã ? E s t eî n t r e b a r e ap ec a r eº i op u n ef i e c a r eî n v ã þ ã t o r,s t r ãduindu-se sã gãseascã un rãspuns adecvat. Dezvoltarea c u r i o z i t ã þ i iu m a n eî np r o c e s u ld er e z o l v a r eap r o b l e m e i , stimularea spre a dezvãlui implicaþii ascunse într-un r a þ i o n a m e n tr e z o l u t i v,f a v o r i z a r e aa t r a c þ i e ic ã t r ep r o b l e m a t i c , c ua l t ec u v i n t e ,d e z v o l t a r e ag î n d i r i ic r i t i c ep o a t es c h i m b a a t i t u d i n e ae l e v u l u if a þ ãd ep r o b l e m am a t e m a t i c ã . H a i n am e t o d o l o g i c ãp ec a r eoî m b r a c ãa c t i v i t a t e ad e a b o r d a r eap r o b l e m e l o rl ac l a s ãe s t er e l a þ i ai n f o r m a þ i o n a l ã î n t r e b a r e r ã s p u n s ,c a r eî n g l o b e a z ã „ a c e l ef l u x u r ii n f o r m a þ i o n a l e ,i n t e n þ i o n a t es a un u ,p r o l i f î n du nu n i v e r sd e d i s c u r sp l u r i d i r e c þ i o n a l ,m u l t i c a n a lº ip o l i s e m a n t i c ”( 3 ) . T r a t a r e at r a d i þ i o n a l ãap r o c e s u l u ir e z o l u t i vp ec a l ea n a l i t i c ã , s i n t e t i c ãs a ua n a l i t i c o s i n t e t i c ã ,p r i na d r e s a r e au n o rî n t r eb ã r i t i p ,f o r m u l a t er i g i d ,s ed o v e d e º t eaf i ,d e s e o r i ,i n u t i l ã e l e v i l o r. P r o c e s u lr e z o l u t i vr e p r e z i n t ãu na c tp s i h o l o g i c p r o f u n dº ic o m p l e x ,c a r er e c l a m ãog a m ãm u l tm a iv a r i a t ãd e o p e r a þ i iº is t r u c t u r ia l eg î n d i r i i .G .P o l y a( 2 )a f i r m ãc ão r i c e d i s c i p l i n ãag î n d i r i ic o n s t ãî np o s e d a r e as i s t e m u l u id e î n t r e b ã r iº ie x e r s a r e ac o r e c t 㺠ia d e c v a t ãaa c e s t u i a . Î na c e s tc o n t e x t ,s ei m p u n ec o n c e p t u ld e„ m ã i e s t r i e ” în formularea de întrebãri. O întrebare bine gînditã, adresatã la momentul didactic oportun reprezintã un c a t a l i z a t o ra lr e a c þ i e im e n t a l e ,u ni n d u c t o rd ei d e i ,s t i m u l î n dg î n d i r e aº ia p r o p i i n ds o l u þ i o n a r e ap r o b l e m e i . Taxonomia lui Sanders, care fundamenteazã tehnica i n t e r o g ã r i im u l t i p r o c e s u a l e ,p u n el ad i s p o z i þ i a p r o f e s o r u l u iu nc a t a l o g ,ol i s t ãd ec o n t r o laî n t r e b ã r i l o r,c a r e n up o a t ef i ut i l i z a tã n i c ia l e a t o r i u ,a l e g î n du s eî n t r e b ã r i l e l aî n t î m p l a r e ,n i c im e c a n i c ,a d m i n i s t r î n d u l eî n t r oo r d i n e

º iof o r m ãr i g i d ã .A c e s tc a t a l o gt r e b u i ef o l o s i ta s t f e lc u m î º iu t i l i z e a z ãi n s t r u m e n t a r i u lu nm u n c i t o rc a l i f i c a t .E l a p r e c i a z ãî np r e a l a b i ll u c r a r ea p ec a r e urmeazã s-o efectueze ºi apoi selecteazã în mod conºtient u s t e n s i l e l e p o t r i v i t e .L af e lº i p r o f e s o r u lt r e b u i eî n t î i d et o a t es ã c o n º t i e n t i z e z ec eo p e r a þ i im e n t a l es o l i c i t ãa c t i v i t a t e a p r o i e c t a t ã ,s ãþ i n ãc o n td ev î r s t aº ir i t m u ld eî n v ã þ a r e al e le v i l o r. D o a rî na s e m e n e ac o n d i þ i iº a n s e l ed eae x e r s a e f i c i e n tt e h n i c ai n t e r o g ã r i im u l t i p r o c e s u a l ed e v i nr e a l e . Propunem cîteva exemple de abordare a procesului r e z o l u t i vl am a t e m a t i c ãî nc l a s e l ep r i m a r eî nc h e i ai n t e r o g ã r i im u l t i p r o c e s u a l e . Problema 1(c l .I I I ) .S a n d uc u m p ã r ãoc a r t ed e1 2l e i º iu nc a i e td e5l e i .C er e s tp r i m e º t ed i n5 0d el e i ? Î n t r e b ã r il i t e r a l e : – Despre cine se vorbeºte în problemã? (despre Sandu) – C ea c þ i u n ee s t ed e s c r i s ãî np r o b l e m ã ? (cumpãrare) – C es et r a n s f o r m ã ,s es c h i m b ãp ep a r c u r s u la c þ i u n i i d e s c r i s e ? (suma de bani pe care o deþine Sandu) – Ce a fãcut Sandu cu suma de bani atunci cînd a c u m p ã r a tc a r t e aº ic a i e t u l ?( ac h e l t u i top a r t ed i n e a ) – Ce trebuie sã aflãm în problemã? (r e s t u lp ec a r e l ap r i m i tS a n d u ) . Î n t r e b ã r id ei n t e r p r e t a r e : – Cum putem r e d ac o n þ i n u t u l problemei, i m a g i nîndu-ne c o n s e c u t i v ce a fãcut Sandu cu suma l u id eb a n i ? (S a n d ua v e a5 0d el e i .E lac h e l t u i t op a r t ed i nb a n i ,c u m p ã r î n doc a r t ed e1 2l e iº i u nc a i e td e5l e i .S ãs ea f l ec er e s tap r i m i tS a n du) – Care sînt cuvintele principale ale problemei? ( a v e a ,ac h e l t u i t ,r e s t) . Î n t r e b ã r id et r a d u c e r e : – Cum poþi reprezenta schematic problema reformulatã? Av e a –5 0l e i Ac h e l t u i t–[ ]( 1 2º i 5)l e i R e s t – ?l e i . – D ec eî nd r e p t u lc u v î n t u l u i„ ac h e l t u i t ”a þ id e s e n a t u np ã t r ã þ e ll i b e r ? (deoarece n us eº t i ec î þ il e ia cheltuit Sandu) – D ec ea t u n c in ua þ ip u su na s e m e n e ap ã t r ã þ e lº iî n d r e p t u lc u v î n t u lu i„ r e s t ” ?(f i i n d c ãr e s t u l urmeazã s ãf i ea f l a tº il a mn o t a tc u„ ?” ) . Î n t r e b ã r id ea p l i c a r e :

116

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

– P r i nc eo p e r a þ i ev e þ ia f l ar e s t u l ? (prin scãdere) – C et r e b u i es c ã z u tº id i nc e ? (d i nc î þ il e ia v e a t r e b u i ed es c ã z u tc î þ il e iac h e l t u i t) . – S es c r i er e z o l v a r e ap r o b l e m e ip r i ne x p r e s i e ,c e e a c e ,î nc o n t e x t u la b o r d ã r i ia n t e r i o a r eº ias c h e m e i o b þ i n u t e ,n ug e n e r e a z ãd i f i c u l t ã þ i l et r a d i þ i o n a l e : 5 0–( 1 2+5 ) . S ec a l c u l e a z ãv a l o a r e ae x p r e s i e i ,e f e c t u î n du s eo p e r a þ i i l eî no r d i n eº in o t î n d u s ev a l o r i l ea f l a t eî ns c h e m a p r o b l e m e i . Aºadar, e l e v i iv o rs c r i eî nc a i e t e : Problemã Av e a –5 0l e i Ac h e l t u i t –[ 1 7 ]( 1 2º i5 )l e i R e s t 3 3l e i Rezolvare: 5 0-( 1 2 + 5 )=3 3( l e i ) Rãspuns: S a n d uap r i m i tr e s t3 3d el e i . E l e v i iv o rf io r i e n t a þ is ãr ã s p u n d ãl aî n t r e b ã r i l ec a r e urmeazã, ghidîndu-se de schema completatã cu datele n u m e r i c eo b þ i n u t eî np r o c e s u lr e z o l v ã r i i . Î n t r e b ã r ia n a l i t i c e : – C er e l a þ i eo b s e r v a þ iî n t r es u m ad eb a n ip ec a r e S a n d uaa v u t o ,s u m ap ec a r eac h e l t u i t oº ic e a p r i m i t ãc ar e s t ? (suma pe care a avut-o este cea mai mare, suma primitã c ar e s te s t em a im i c ã ,i a r cea cheltuitã reprezintã cea mai micã sumã) . Î n t r e b ã r is i n t e t i c e : – Î nc eb a nc n o t ea rf ip u t u tp r i m ir e s tS a n d u ? – C u ms a rf is c h i m b a tr e s t u l ,d a c ãc a r t e aa rf ic o s t a t mai scump? – S ãp r e s u p u n e mc ãS a n d ua rf ip r i m i tr e s t1 0l e i .C e s u m ãa rf ia v u te li n i þ i a l ? – C es a rf iî n t î m p l a td a c ãS a n d ua rf ia v u tl aî n c e p u t n u m a i1 5l e i ? ( n ui a rf i a j u n s2l e ic as ãf a c ã cumpãrãturile). Î n t r e b ã r ie v a l u a t i v e : – Care c u v î n td i np r o b l e m ãt e aa j u t a tc e lm a im u l t l ar e z o l v a r e ?( „ r e s t ” ) – C eaf o s tc e lm a id i f i c i lî nr e z o l v a r e ?( s ãd e s c o p ã r c e l e l a l t ec u v i n t ep r i n c i p a l e :„ a v e a ”º i„ ac h e l t u i t ” ) – Cum a id e p ã º i ta c e a s t ãd i f i c u l t a t e? ( m i-am imag i n a tc es aî n t î m p l a tî np r o b l e m ã ) – Aºadar, l ac et r e b u i es ãa t r a g e ma t e n þ i aa t u n c ic î n d rezolvãm o problemã? (la determinarea corectã a cuvintelor principale ºi la schema problemei) Problema 2 ( c l .I V ) .Oa s o c i aþ i ea g r i c o l ãd ep r o d u c þ i e ar e c o l t a td i n t r og r ã d i n ãd ez a r z a v a tu r i5 2 0qd ev a r z ã , i a rd i nad o u ãg r ã d i n ãc u1 6 0 qm a ip u þ i nd e c î td i np r i m a . Op a r t ed i nv a r z ãaf o s tv î n d u t ãc u1 7 5l e ic h i n t a l u l , o b þ i n î n d u s es u m ad e3 8 5 0 0l e i .Ot r e i m ed i nv a r z ar ã m a s ã af o s td i s t r i b u i t ãc e l o r1 1 0f a m i l i i ,m e m b r ia ia s o c i a þ i e iî n m o de g a l .C î t eqd ev a r z ãi a ur e v e n i tf i e c ã r e if a m i l i i ? Î n t r e b ã r il i t e r a l e : – Despre ce se vorbeºte în problemã? (despre

a c t i v i t a t e au n e ia s o c i a þ i ia g r i c o l ed ep r o d u c þ i e ) – C ea c þ i u n is î n td e s c r i s eî np r o b l e m ã ?( r e c o l t a r e , v î n z a r e ,d i s t r i b u i r e ) – C a r es î n tc u v i n t e l ep r i n c i p a l ea l ep r o b l e m e i ? ( sa ur e c o l t a t ,s a uv î n d u t ,s a ud i s t r i b u i t ) A c e s t ec u v i n t e sî n ts c r i s eî nc o l o n i þ ã,a s t f e lî n c e p î n d schematizarea problemei. – Aceste mãrimi sînt cunoscute? ( n u ) Î n t r e b ã r id ei n t e r p r e t a r eº it r a d u c e r e : – C e vom desena în dreptul cuvintelor principale? ( p ã t r ã þ e l el i b e r e ) – C eu n i t ã þ id em ã s u r ãv o mr e f e r il af i e c a r ep ã t r a t ? ( q ) – C u mp u t e þ id e s c r i ec a n t i t a t e ad ev a r z ãr e c o l t a t ã ? ( s u m ac a n t i t ã þ i l o rr e c o l t a t ed i np r i m aº iad o u a grãdinã) – Cum vom reprezenta schema?

 I .g – 520 q S a ur e c o l t a t – [ ]q   II .g – [ ]q, cu 160 q m. p. – C u mp u t e þ id e s c r i ec a n t i t a t e ad ev a r z ãv î n d u t ã ? (preţul vînzării – 175 lei, costul total – 38500 lei) – Cum vom reprezenta aceasta în schemă? (s-au vîndut – [ ] q la preţul 175 lei, costul 38500 lei) – Cum puteţi descrie cantitatea de varză distribuită
familiilor? (

– Se cunoaşte restul? (nu) Cum veţi reprezenta aceasta în schemă? (s-au distribuit – [ ] q,

1 din restul rămas după vînzare) 3

(s-au distribuit – [ ] q,

fiecare din cele 110 familii) S-a obţinut următoarea schemă a problemei: S-au recoltat –

1 din restul [ ] q, cîte ? q la 3

[ ]q  

I .g – 520 q  II .g – [ ]q, cu 160 q m. p.

S-au vîndut – [ ] q, la preţul de 175 lei, costul 38500 lei S-au distribuit – [ ] q,

fiecare din cele 110 familii

1 din restul [ ] q, a cîte ?q la 3

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE ÎN PROCESUL REZOLVÃRII PROBLEMELOR DE MAT E M ATICÃ ÎN CLASELE PRIMARE

117

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

– Ce se întreabă în problemă? (cîte q îi revin fiecărei familii?) – Care este legătura cu datele deja organizate în schemă? (restul q a fost împărţit în mod egal la 110 familii) – Cum veţi reprezenta aceasta în schemă?

1 din restul q) 3

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Întrebări de aplicare: Elevii vor fi orientaţi să răspundă în baza schemei. – Pentru aflarea cărei mărimi necunoscute avem toate datele? (cantitatea de varză recoltată din a doua grădină) Se scrie prima întrebare, se determină şi se efectuează operaţia. Numărul obţinut se înscrie în pătratul corespunzător din schemă. – La ce ne foloseşte aflarea acestei mărimi? (pentru a determina cantitatea de varză recoltată în total) Se scrie a doua întrebare, se determină şi se efectuează operaţia. Numărul obţinut se înscrie în pătratul corespunzător din schemă. Se continuă analogic, pînă cînd se va răspunde la întrebarea problemei. În caietele elevilor vor fi notate următoarele: Rezolvare 1) Ce cantitate de varză s-a recoltat din a doua grădină? 520 q – 160 q = 360 q 2) Ce cantitate de varză s-a recoltat în total? 520 q + 360 q = 880 q 3) Ce cantitate de varză s-a vîndut? 38500 lei : 175 lei = 220 q 4) Ce cantitate de varză a rămas după vînzare? 880 q – 220 q = 660 q 5) Ce cantitate de varză s-a distribuit familiilor de agricultori? 660 q : 3 = 220 q 6) Ce cantitate de varză îi revine fiecărei familii? 220 q : 110 = 2 q Răspuns: Fiecărei familii îi revin cîte 2 q de varză. Întrebări de analiză: – Ce mărimi am întîlnit în problemă? (cantitate, preţ, cost) – Ce relaţie există între acestea? (cantitate = cost : preţ) Întrebări de sinteză: – Ce întrebări mai poţi formula, păstrînd aceeaşi condiţie a problemei? – Cum estimezi soluţia problemei în cazul cînd din asociaţie ar fi făcut parte mai multe familii? Dar mai puţine? Întrebări evaluative: – Ce cuvinte sau relaţii v-au ajutat să determinaţi fiecare operaţie? (operaţia întîi, de scădere: cuvintele „cu... mai puţin”; operaţia a doua, de adunare: cuvîntul „şi” care a reunit prima şi a doua grădină; operaţia a treia, de împărţire: relaţia: „cantitate = cost : preţ”; operaţia a patra, de scădere: cuvîntul „rest”; operaţia a cincea, de împărţire: cuvîntul „o treime”; operaţia a şasea, de împărţire: cuvintele „ împărţite în mod egal”)

– Care este opinia voastră referitor la utilizarea cantităţii de varză rămasă nedistribuită? Întrebările de aplicare adresate în cadrul examinării problemei de mai sus au fost concepute în baza unui demers logico-euristic sintetic. Este posibil de a recurge şi la un demers analitico-sintetic, ca în exemplul ce urmează. Problema 3 (cl. III). O echipă de mineri a extras în primele patru luni ale anului 2575 t de cărbune: în prima lună 705 t de cărbune, în luna următoare cu 57 t mai puţin, în luna a treia de două ori mai puţin decît în primele două la un loc, iar în a patra, restul. Ce cantitate de cărbune a extras echipa în luna a patra? După răspunsurile la întrebările literale, de interpretare şi de traducere, elevii obţin următoarea schemă a problemei: I lună – 705 t II lună – [ ] t, cu 57 t mai puţin 2575 t III lună – [ ] t, de 2 ori mai puţin decît IV lună – ? t Întrebări de aplicare: Elevii vor fi orientaţi să răspundă, ghidîndu-se de schema alcătuită. – Ce mărimi trebuie să cunoaştem pentru a răspunde la întrebarea problemei? (cantitatea totală de cărbune şi cea extrasă în primele trei luni la un loc) – Avem aceste date în problemă? (în problemă se indică cantitatea totală a cărbunelui, dar nu se cunoaşte cît a fost extras în primele trei luni la un loc) – Putem afla direct din datele problemei cît cărbune a fost extras în primele trei luni? (nu, deoarece nu ştim cît a fost extras în luna a doua şi în a treia) – Care dintre acestea pot fi aflate din datele problemei? (cantitatea de cărbune extrasă în a doua lun ă ) Se formulează prima întrebare, se determină şi se efectuează operaţia respectivă. Numărul obţinut se scrie în pătratul corespunzător din schemă. – Ştiind cît s-a extras în luna a doua, ce putem afla? (cîte t s-au extras în prima şi a doua lună la un loc) Se formulează a doua întrebare, se determină şi se efectuează operaţia respectivă. Numărul obţinut se scrie în pătratul corespunzător din schemă. – La ce ne foloseşte mărimea aflată? (la determinarea cantităţii extrase în luna a treia) Se formulează a treia întrebare, se determină şi se efectuează operaţia respectivă. Numărul obţinut se scrie în pătratul corespunzător din schemă. – Avem toate datele pentru a răspunde la întrebarea problemei? (nu, mai trebuie să aflăm cît cărbune s-a extras în primele trei luni la un loc) Se formulează a patra întrebare, se determină şi se

118

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE ÎN PROCESUL REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE MATEMATICĂ ÎN CLASELE PRIMARE

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

efectuează operaţia respectivă. Numărul obţinut se scrie în pătratul corespunzător din schemă. – Acum vom putea răspunde la întrebarea problemei? (da, deoarece avem toate datele) În caietele elevilor rezolvarea problemei va arăta astfel: Rezolvare: 1) Cîte tone de cărbune s-au extras în luna a doua? 706 t –58 t = 648 t 2) Cîte tone de cărbune s-au extras în primele două luni? 706 t + 648 t = 1354 t 3) Cîte tone de cărbune s-au extras în luna a treia? 1334 t : 2 t = 667 t 4) Cîte tone de cărbune s-au extras în primele trei luni? 1354 t + 667 t = 2021 t 5) Cîte tone de cărbune s-au extras în luna a patra? 2575 t – 2021 t = 554 t Întrebări de analiză: – În ce lună s-a extras cel mai puţin? Dar cel mai mult? Întrebări de sinteză: – Cum estimaţi cantitatea de cărbune extrasă în medie în cele patru luni? – Dacă cărbunele ar fi fost scos la suprafaţă în vagonete a cîte 10 kg, cîte vagonete ar fi fost umplute în fiecare dintre cele patru luni? În cîte

vagonete de acest fel ar fi putut fi repartizată întreaga cantitate? Întrebări evaluative: – Cum credeţi, ce se va face în continuare cu cărbunele extras? Am propus în acest articol şi o nouă modalitate de reprezentare în schema problemei a mărimilor necunoscute, care poate fi folosită eficient în cadrul tehnicii interogării multiprocesuale. După cum se vede din exemplele de mai sus, interogarea multiprocesuală direcţionează un traseu unic al procesului rezolutiv, trecînd ca un fir roşu prin toate etapele rezolvării problemei care, tradiţional, se abordează în mod separat. Această tehnică centrează procesul rezolutiv pe copil, pe operaţiile gîndirii implicate în rezolvare, ordonîndu-le şi dirijîndu-le astfel încît micul şcolar să matematizeze mai uşor situaţia descrisă în problemă şi să evite frica pentru acest tip de sarcini didactice.
REPERE BIBLIOGRAFICE:

1. Popovici, D., Didactica. Soluţii noi la probleme controversate, Editura Aramis, Bucureşti, 2000. 2. Polya, Gh., Descoperirea în matematică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971. 3. Grosu, A., Cum dezvoltăm gîndirea critică sau Interogarea multiprocesual ă , în „ Didactica Pro...”, nr. 4, 2001, p. 66-70.

Rezolvarea problemelor de calcul cu caracter funcţional la orele de chimie
Silvia LOZOVANU

„Nu este suficient să ai o raţiune bună, important este să o aplici bine.” (R. Descartes) La ce le folosesc elevilor cunoştinţele de chimie? Vor mai fi ele utile după susţinerea unui test sau a unui examen? Vor putea oare să le aplice într-un caz real din viaţă? Sîntem conştienţi de faptul că puţini dintre elevii noştri vor ajunge să facă ştiinţă în acest domeniu, dar tuturor le va fi util să aibă o cultură ecologică. Diversele

cunoştinţe obţinute în şcoală trebuie să ajute elevul să-şi organizeze un bun regim al zilei, să înţeleagă semnificaţia etichetelor de pe produsele alimentare, să-şi cunoască organismul, să prepare corect soluţii, să discearnă aspectele calitativ şi cantitativ ale diferitelor substanţe şi impactul lor asupra omului. Este important ca elevii să conştientizeze legătura indisolubilă dintre om şi natură, să aibă o atitudine grijulie faţă ea, să poată răspunde la întrebări de tipul: Cum aş putea aplica cunoştinţele acumulate? Care este utilitatea lor? Sînt ele oare funcţionale? Bineînţeles, aceste abilităţi se formează prin exersare, prin realizarea diverselor situaţii-problemă preluate din viaţă, a diverselor studii de caz etc. Acestea, inclusiv şi alte genuri de activităţi (rezolvarea de probleme şi efectuarea de experienţe), ar putea facilita dezvoltarea unor asemenea deprinderi. Obiectivul de bază al prezentului articol este de a re-

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE ÎN PROCESUL REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE MATEMATICĂ ÎN CLASELE PRIMARE

119

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

lata cîteva din multiplele posibilităţi de utilizare a problemelor de calcul cu caracter funcţional în cadrul orelor de chimie. De exemplu, în clasa a X-a, la capitolul Soluţii. Disociaţia electrolitică, profil real şi umanistic, putem aplica în diverse contexte următorul set de probleme: 1) Soluţia slab acidulată, folosită pentru marinare, conţine pînă la 0,6% acid acetic. Stabileşte: a) masa esenţei (soluţie de acid acetic de 80%) utilizată de o gospodină pentru a pregăti 2 kg de astfel de soluţie; b) masa oţetului alimentar (soluţie de acid acetic de 6%) consumat pentru a pregăti 1 kg de soluţie pentru marinare. 2) Gustul acru al lămîii se datoreşte acidului citric. Sucul de lămîie conţine aproximativ 6,5% acid citric. Calculează: a) partea de masă a acidului citric în soluţia rezultată prin dizolvarea a 20 g de suc de lămîie în 20 ml de apă; b) masa apei care trebuie adăugată la 50 g de suc de lămîie pentru a obţine o soluţie de acid citric de 1%. 3) În calitate de unguent contra arsurilor şi ca mijloc necesar pentru a opri hemoragia e folosită soluţia de permanganat de potasiu (KMnO4) cu partea de masă 3%. Stabileşte masa soluţiei de permanganat de potasiu cu aceeaşi concentraţie obţinută din 1,5 g permanganat de potasiu. 4) În cazul muşcăturilor de şerpi otrăvitori, victimei i se administrează o soluţie de permanganat de potasiu (KMnO4) cu partea de masă 1%. Determină masa permanganatului de potasiu necesară pentru a pregăti 100 g de asemenea soluţie. 5) Partea de masă a clorurii de sodiu din sîngele omului constituie 0,5%. Calculează masa clorurii de sodiu din sîngele unei persoane cu greutatea de 65 kg, dacă partea de masă a sîngelui reprezintă 7,5%. Problema nr. 3

6) Pentru dezinfectarea seminţelor în gospodăriile săteşti se foloseşte o soluţie cu partea de masă 40% de aldehidă formică, numită formalină. Determină cantitatea şi masa aldehidei formice necesare pentru pregătirea a 6 kg de astfel de soluţie. 7) În scopul pregătirii soluţiei folosite pentru marinarea legumelor, la 1 litru de apă se adaugă aproximativ 50 g de sare de bucătărie. Stabileşte partea de masă a sării de bucătărie în această soluţie şi masa ei în 3 kg de asemenea soluţie. 8) Pentru conservarea mazării, se foloseşte o soluţie ce conţine 20 g de sare de bucătărie şi 20 g de zahăr la 1litru de apă. Calculează partea de masă a sării şi zahărului în această soluţie şi într-o soluţie similară cu masa de 3 kg. 9) Soluţia de permanganat de potasiu (KMnO4) cu partea de mas ă 0,1% se folose ş te pentru sp ă l ă turi stomacale în cazul intoxicaţiilor cu fosfor, morfină şi cianură de potasiu. Determină volumul apei necesare pentru a dilua 350 g de soluţie de permanganat de potasiu cu partea de masă 1% pentru a obţine soluţie de 0,1%. 10) În caz de intoxicaţii cu fosfor alb, se foloseşte soluţia de sulfat de cupru cu partea de masă a sulfatului de cupru anhidru (CuSO4) 2%. Află masa soluţiei cu aceeaşi concentraţie care poate fi pregătită din 6,5 g de piatră vînătă (CuSO4C5H2O). Avînd la dispoziţie acest set de probleme (sau altul, care să includă probleme de calcul cu caracter funcţional), elevilor li se propune: a) să stabilească domeniile în care ar fi funcţionale informaţiile din aceste probleme; b) să completeze cu numerele problemelor din set un clustering (vezi revista “Didactica Pro...”, nr.6 (10), 2001, p. 59) ce conţine anumite domenii de activitate. Ciorchinele ar putea avea următoarea formă: Problema nr. n

medicină

gospodărie

securitatea organismului

DOMENII

cunoaşterea de sine

alimentaţie

agricultură

120

REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CALCUL CU CARACTER FUNCŢIONAL LA ORELE DE CHIMIE

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

În continuare, în funcţie de obiectivele pe care le urmăreşte profesorul şi de subiectul studiat, poate fi selectată o problemă (sau mai multe) pentru a fi rezolvată(e) în grup. În acest moment, este binevenită utilizarea tehnicii Turul galeriei, care prevede lucrul în grup (pe postere) asupra unui subiect. Ulterior, posterele –“roade ale muncii” echipelor – sînt afişate în sala de studiu (asemeni lucrărilor într-o galerie de artă). Elevii şi profesorii trec pe la fiecare dintre ele (fac turul galeriei), apoi discută şi/sau completează posterele colegilor din alte grupuri cu markerul (stiloul) lor (pentru a putea stabili mai uşor grupul şi gradul de implicare a acestuia). Este recomandabil folosirea unei probleme care să aibă cît mai multe căi de soluţionare şi grupurile să utilizeze markere (stilouri) de diferite culori. În cazul acestor probleme, grupurile stabilesc algoritmul şi le rezolvă pe postere care, ulterior, sînt afişate în sala de studiu şi elevii le pot analiza, compara etc. După ce elevii analizează rezultatele muncii, este bine să se reflecteze asupra: a) multiplelor căi de rezolvare a problemei respective; b) celei mai bune metode de soluţionare; c) utilităţii informaţiei incluse în problema propusă. Pentru stimularea creativităţii elevilor, poate fi aplicată metoda elaborării problemelor cu caracter funcţional în baza datelor oferite. De exemplu, avînd la dispoziţie informaţia: “În medicină, pentru dezinfectarea rănilor se foloseşte tinctura de iod, care reprezintă o soluţie de 10% iod în etanol”, pot fi alcătuite probleme de tipul:

a) Pentru dezinfectarea rănilor se utilizează tinctura de iod, care reprezintă o soluţie de 10% iod în etanol. Stabileşte cantitatea de iod ce se conţine în 15 g tinctură de iod. b) Determină volumul alcoolului (r (alc.)= 0,8 g/cm3) şi masa iodului necesare pentru a obţine 500 g tinctură de iod (soluţie de 10% a iodului în etanol) şi se foloseşte în medicină pentru dezinfectarea rănilor. c) Etc… La elaborarea problemelor în baza informaţiei propuse, elevii pot lucra individual, în perechi sau în grup. Profesorul va solicita rezolvarea problemei de către autorul ei întrucît deseori pot fi semnalate inexactităţi în formulare, fapt de care este bine să ţină cont atît elevii cît şi profesorii în procesul unor eventuale elaborări. Elevii (perechile, grupurile) ar putea face schimb de probleme, rezolvările fiind ulterior afişate şi comentate de colegi (Turul galeriei). Aceste activităţi îmbină eficient spiritul creativ (elaborarea problemei), gîndirea analitică (rezolvarea) şi evaluarea/autoevaluarea (Turul galeriei). Asemenea seturi de probleme de calcul cu caracter funcţional pot fi elaborate şi utilizate la studiul diferitelor teme atît la clasele secundare cît şi la cele liceale, deoarece facilitează înţelegerea de către elevi a utilităţii cunoaşterii chimiei. Aplicarea acestor şi altor tehnici de lucru cu elevii, în contexte şi momente oportune, îi ajută considerabil să răspundă la întrebarea: La ce îmi foloseşte mie ceea ce învăţ/fac în cadrul orelor de chimie?

REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CALCUL CU CARACTER FUNCŢIONAL LA ORELE DE CHIMIE

121

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

Atelierul de lectură: formarea cititorului reflexiv
va ocupa doar o parte din atelier, completîndu-se prin discuţie şi scriere. Privit prin prisma competenţelor (de a citi coerent şi de a înţelege cele citite), el poate fi proiectat pentru diferite discipline şcolare sau pentru activităţi educative, în clasele de gimnaziu. Nu numai la limba şi literatura română, dar şi la discipline precum istoria, educaţia moral-spirituală, educaţia civică, geografia, limbile moderne demersul didactic va avea de cîştigat din activităţi netradiţionale, concepute ca atelier de lectură. La fel, atelierul de lectură poate fi structurat pe probleme transdisciplinare sau pe arii curriculare. Vom prezenta în continuare cîteva sugestii pentru organizarea atelierului de lectură la limba română în cl. V-VII, pornind de la obiectivele curriculare. După cum se ştie, implementarea curriculumului gimnazial, în anul de studii 2002-2003, vizează anume aceste clase. ! Proiectarea atelierului de lectură Examinînd obiectivele curriculare de la clase diferite, profesorul va observa continuitatea lor şi le va sistematiza, în funcţie de competenţa pe care o dezvoltă acestea. Este evident că doar unele dintre obiectivele curriculare, subordonate compartimentului Lectură, sînt valabile pentru organizarea atelierului de lectură. De exemplu, din seria obiectivelor de la cl.V-VII, vom selecta cîte două pentru organizarea atelierului de lectură. Astfel putem urmări continuitatea, dar şi progresul de la o clasă la alta. Clasa a VII-a Elevul va fi capabil: – să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrînd înţelegerea sensului acestora. – să facă observaţii, aprecieri în legătură cu textele citite.

Cu ce activităţi asociaţi atelierul? Lanţurile asociative elementare ar include diferite nume de meserii, ateliere propriu-zise, produse confecţionate în acele ateliere. Atelierul ca atare va actualiza cunoştinţele de istorie medievală: ne vom aminti despre bresle, maiştri, calfe, capodopere, muzee… Ideea de a organiza, în procesul de instruire, diverse ateliere nu este nouă. ATELIERUL, în concurenţă cu englezismul workshop, intră în viaţa noastră nu doar pentru a desemna realităţi medievale, unde meseriaşii confecţionează obiecte de uz cotidian, iar activitatea lor se soldează cu un produs palpabil. Atelierul de muncă intelectuală – inclusiv cel de lectură sau de scriere – se zideşte pe temelia unor competenţe existente care trebuie dezvoltate în continuare, pînă la atingerea performanţelor. Atelierul de lectură, în contextul programului LSDGC, apare ca o activitate unitară, rezultată din combinarea firească a diverselor tehnici de lectură. Procesul de lectură Clasa a V-a Elevul va fi capabil: – să perceapă şi să înţeleagă global conţinutul textului citit. – să stabilească legături între textul citit şi lecturile anterioare.

Olga COSOVAN

Clasa a VI-a Elevul va fi capabil: – să înţeleagă în detalii conţinutul textului citit. – să depisteze valorile etice ale personajelor/eroului liric al operelor literare.

Alternativ, atelierul de lectură ar putea urmări şi alte obiective curriculare, care sînt greu de atins în cadrul studierii textelor de manual. Clasa a V-a Elevul va fi capabil: – să sesizeze relaţiile dintre text şi imaginile aferente acestuia. Clasa a VI-a Elevul va fi capabil: – să integreze achiziţiile noi în sistemul propriu de informaţii. Clasa a VII-a Elevul va fi capabil: – să povestească oral sau în scris textele narative.

Pentru a consacra o oră sau două succesiv discuţiilor asupra lecturii extracurriculare, profesorul îşi va proiecta, din cînd în cînd, lecţii pe care le va numi ateliere de lectură. Proiectarea atelierului de lectură trebuie făcută la etapa elaborării planului calendaristic pentru întreg anul, distribuind cîte 1-2 ore de acest gen o dată la două luni (adică 4

122

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

ateliere de lectură pe an, prevăzute poate chiar pentru ultimele lecţii din preajma vacanţelor sau pentru primele de după vacanţe). Este important ca elevii să fie familiarizaţi cu proiectul şi pregătirea atelierului de lectură să devină responsabilitatea tuturor, nu doar a profesorului. ! Forme de organizare a atelierului Primele ateliere de lectură, cu elevii din clasa a V-a, se vor organiza ca mini-lecţii de lectură (pentru 15-20 de minute din ora academică). Buna desfăşurare a lor va fi asigurată de faptul ca toţi elevii să aibă (adusă de acasă, împrumutată de la bibliotecă) o carte pe care o citesc în momentul de faţă sau intenţionează să înceapă a o citi. Operele pot şi trebuie să fie diferite, fiindcă – sperăm – din schimbul de impresii se va trezi şi cristaliza interesul pentru carte. Toţi vor citi independent (10 min.) la începutul orei, (profesorul va citi şi dînsul, apoi va participa la discuţie ca cititor, nu în calitate de profesor), iar în continuare vor discuta în perechi sau în echipe a cîte 4. Pentru orientarea discuţiei, la primele încercări de acest fel, profesorul poate să scrie pe tablă cîteva momente de reper, care trebuie urmărite în procesul lecturii: " motivul alegerii cărţii, " primele impresii despre carte, " sentimentele trăite în procesul lecturii, " impactul lecturii asupra elevului-cititor, " împărtăşirea reacţiei cititorului etc. Atunci cînd profesorul va avea certitudinea că elevii şi-au format deprinderea de a citi în timpul orei, fiecare din cartea sa, şi abilitatea de a conversa asupra celor citite, este momentul oportun pentru organizarea unei conferinţe de lectură (în conformitate cu preceptele LSDGC). Pentru desfăşurarea conferinţei, profesorul poate sugera elevilor titluri de cărţi interesante, dar lista nu va purta un caracter obligatoriu. Înainte de a începe conferinţa, profesorul se va documenta în privinţa opţiunilor pe care le-au avut elevii. Sînt diverse căile pe care le poate parcurge cadrul didactic cînd proiectează conferinţele: se va aborda aceeaşi specie literară (schiţa, povestea, romanul), aceeaşi arie tematică (educaţia copiilor, omul şi natura) sau acelaşi autor (I. L. Caragiale, I. Creangă, I. Druţă, M.Eliade) ca şi textul/textele studiate la clasă, care ar putea să-i intereseze pe elevi. Către momentul conferinţei, elevii trebuie să încheie lectura sau să ajungă aproape de sfîrşitul cărţii. Cu siguranţă, lectura de plăcere îi va face să revină la anumite momente din carte, va stimula discuţia, îi va motiva să vrea să discute cu colegii şi cu profesorul. Conferinţa – care nu este o formă de evaluare, ci o activitate de învăţare – oferă fiecărui elev şansa de a discuta unu la unu cu profesorul, primind un feedback verbal, nu o notă. Obiectivele conferinţei sînt: • Informarea profesorului asupra lecturilor elevului • Manifestarea interesului pentru ceea ce îi preocupă pe elevi

• Încurajarea pasiunii pentru lectură • Stimularea elevilor care citesc • Sondarea capacităţii de înţelegere a textului citit • Urmărirea fluenţei în citire. Pentru buna desfăşurare a conferinţei, se recomandă ca în timpul atelierului de lectură în sală să fie linişte, iar atmosfera – relaxantă şi nonformală; dialogurile să se susţină pe un ton scăzut. Pentru eficienţa atelierului în ansamblu, profesorul va ţine evidenţa lecturilor fiecărui elev pe formularul acestuia sau într-un registru. Algoritmul desfăşurării conferinţei poate fi următorul: " O dată cu începerea lecţiei, toţi elevii purced la lectura cărţii pe care şi-au adus-o. " Profesorul scrie pe tablă numele elevilor cu care intenţionează să discute în această zi (în funcţie de interesul său profesional pentru lectură sau pentru elev, intervalul dintre conferinţe, necesitatea de a observa succesul şcolar etc.). " Orice elev poate să solicite o conferinţă cu profesorul său, trecîndu-şi numele în altă parte a tablei. " Profesorul circulă printre elevi, luînd loc alături de cel cu care vrea să discute (ceilalţi continuă să citească). Alternativ, profesorul invită elevul la masa sa ori la catedră. Elevul nu trebuie să se simtă inferior sau examinat. " Discuţia-conferinţă durează 3-5 minute, după care elevul continuă să citească. " Dacă profesorul nu a reuşit să discute cu toţi doritorii, care şi-au scris numele pe tablă, va începe conferinţa următoare cu aceşti elevi. Este inepuizabilă lista de probleme pe care profesorul le poate discuta cu elevii, mai ales într-o asemenea conferinţă degajată, dar, pentru a porni din loc activitatea, se poate recurge la astfel de întrebări: # De ce ai ales această carte? # Ai mai citit cărţi de acest autor? # Care este conflictul în carte? Cum se rezolvă el? # Care parte ţi-a plăcut mai mult? De ce? # Care fragment din carte ţi se pare cel mai interesant? # Care personaje îţi sînt simpatice? # Ce părţi ţi-au fost neclare? # Ce întrebări ai vrea să-mi pui? Cum pot să te ajut? # Ce probleme ai avut citind? # Cum te-ai simţit cînd s-a întîmplat …? # Cum ai putea afla mai multe despre…? # Ce ai învăţat din această carte? # Cum îţi imaginezi un film turnat după această carte? # Cum ai vrea să ilustrezi acest text? Cunoşti ilustraţii profesioniste la această lucrare? După cum se poate observa, profesorul, în procesul conferinţei, va orienta discuţia spre percepţiile personale

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

123

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

ale elevului, spre emoţii şi stări afective în raport cu literatura, spre conştientizarea şi verbalizarea stării postlectorale a elevului-cititor. Nu interogarea şi analiza literară a textului artistic va fi miezul conferinţei, ci discuţia calmă, neformală dintre doi cititori. Cel care ghidează discuţia va da sugestii, recomandări, dar nu teme obligatorii. Realizarea conferinţelor sau a unor părţi ale acestora în demersul didactic este oportună pentru studiul literaturii la orice etapă a instruirii. Pe lîngă lectura propriuzisă a textelor literare şi discuţiile pe care le poartă profesorul cu elevul, are un impact pozitiv însăşi comunicarea de la egal la egal. Anume acest fel de comunicare neformală îl apropie pe cititorul-elev de cititorul-profesor. Pentru atelierele de lectură din clasa a VI-a, propunem să se asimileze tehnica scrisorilor literare, chemată să stimuleze dialogul scris dintre: – elevii care citesc aceeaşi carte; – elevii care citesc cărţi de acelaşi autor; – elevii care citesc cărţi pe aceeaşi temă. Desfăşurarea reuşită a atelierului de lectură în tehnica scrisorilor literare presupune cîteva activităţi din partea profesorului: – să recomande, la început de an şcolar, o listă de cărţi pe care le vor citi elevii; – să stabilească datele atelierelor de lectură; – să monitorizeze lectura cărţilor recomandate, astfel ca să fie sigur că oricine dintre elevi îşi va găsi corespondentul; – să-i mobilizeze şi să-i motiveze pe elevi să citească. Profesorul va anunţa din timp atelierul de lectură, iar la data fixată elevii vor aduce cu ei cărţile despre care vor să discute în scris. Se pot stabili anumite subiecte pentru fiecare atelier, de exemplu: I – Poveşti literare româneşti. II – Poveşti ale popoarelor lumii. III – Povestiri de I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sadoveanu, I.Druţă. IV – Cărţi de R.Kipling, J.London, S. Lagerlof, A.Sawel. Urmărind dezvoltarea competenţei de comunicare scrisă în baza lecturii, profesorul va sugera momentele pe care le valorifică scrisoarea literară. Scrisorile vor conţine informaţii – formulări ale opiniilor proprii despre textele citite şi întrebări în raport cu ele. (Modelele de formulare a întrebărilor pot fi cele prezentate la conferinţele din clasa a V-a). La începutul activităţii, profesorul organizează schimbul de scrisori elaborate acasă. Elevii citesc scrisorile primite şi răspund la ele. În caz de necesitate, se pot face discuţii orale între “corespondenţi”, cu referiri la fragmentele de texte. Este important ca şi profesorul să se implice în această corespondenţă şi fiecare elev să primească neapărat un răspuns. Profesorul este acela care va ţine sub control corespondenţa şi va stimula dialogul. Alternativ, profesorul poate concepe atelierul de

lectură ca prezentare de carte. Aici va participa întreaga clasă, elevii aducînd cu ei cărţile pe care vor să le prezinte colegilor. Obiectivele prezentării de carte sînt: " schimbul de opinii între cititorii de aceeaşi vîrstă; " stimularea interesului pentru lectură, prin exemplul colegilor; " dezvoltarea abilităţilor de prezentare. Profesorul va dirija, cel puţin la primele şedinţe, prezentarea cărţilor citite prin repere şi sugestii, cum ar fi: " ce carte vrei să prezinţi, cine este autorul ei; " ce cărţi ale aceluiaşi autor ai mai citit sau poţi numi; " ce evenimente sînt descrise în carte; " cine sînt personajele; " ce pasaje te-au impresionat mai mult; " ce ai vrea să citezi din carte; " de ce ţi-a plăcut cartea; " de ce ai vrea s-o recomanzi colegilor. Prezentarea de carte trebuie limitată în timp (5-7 minute), dar se vor mai rezerva cîteva minute pentru ca fiecare prezentator să poată răspunde la eventualele întrebări ale colegilor. Elevii ar putea să exerseze două modalităţi de a adresa întrebări: oral şi în scris. Dacă răspunsul la unele întrebări stîrneşte discuţii, profesorul va aprecia pe loc situaţia şi va stimula discuţia sau o va amîna pentru altă activitate. În ultimele 5 minute din lecţie, elevii ar putea fi lăsaţi să scrie un text argumentativ despre activitatea dată: Ce ar vrea s ă citeasc ă acum, dup ă cele 5-7 prezent ă ri ascultate? Care dintre prezentări l-a motivat să caute cartea? Alternarea prezentărilor de carte cu scrisorile literare şi conferinţele de lectură, alături de alte modalităţi de a stimula şi menţine interesul pentru cartea artistică, ar trebui să-i ajute pe elevi în depăşirea limitelor manualului şcolar de literatură. Pentru clasa a VII-a, recomandăm, pe lîngă precedentele strategii de organizare a atelierului de lectură, tehnica numită În căutarea autorului. Lectura în atelier (bunăoară, Lectura ghidată, Lectura împotrivă sau Presupunerea prin termeni1), dirijată de profesor, pune în prim-plan întrebări legate de identitatea autorului. Este normal, ba chiar oportun ca elevii să se întrebe cine este autorul textului pe care îl citesc, dacă acesta nu a fost selectat de ei, ci propus de profesor. Fără a anunţa numele autorului, profesorul îi ajută pe elevi să descifreze şi să interpreteze semnificaţia detaliilor din care s-a “văzut” scriitorul, iar în ultimă analiză – să citească foarte atent textul. Pe măsură ce se aplică tehnica dată, se aprofundează analiza textelor necunoscute. Algoritmul aplicării tehnicii În căutarea autorului: " Profesorul alege un text de dimensiuni rezonabile, pe care îl consideră necunoscut pentru elevi. Textul trebuie selectat cu grijă, astfel ca el să nu anunţe prea explicit autorul, dar nici să fie rodul unei ficţiuni, cînd autorul este confundat cu

124

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE

personajul pe care îl creează, nici să fie total lipsit de indicii asupra paternităţii. " Elevii primesc textul şi au sarcina să-l citească. " După ce textul a fost citit, în decurs de 3-5 minute, elevii trebuie să scrie ce cred despre autor, apoi să discute în tehnica gîndeşte-perechi-prezintă. " Profesorul formulează şi notează o serie de întrebări cu privire la autor: $ Ce vîrstă are autorul la momentul scrierii textului? $ Cînd este scris textul? $ De ce cultură ţine? $ Ce profesie are autorul? $ În ce limbă a fost scris textul? etc. " Elevii sînt îndemnaţi să-şi citească afirmaţiile şi argumentele. Se insistă asupra indiciilor textuale ale vîrstei, etniei, epocii etc. " Profesorul dirijează discuţia. La momentul potrivit, se pun în relief acele detalii din text, pe care nu le-au observat sau nu le-au scos în evidenţă la început elevii. " Cînd argumentele se epuizează sau discuţia revine în acelaşi loc, profesorul divulgă personalitatea autorului şi oferă date din biografia lui. " Elevii recitesc textul, găsesc argumentele care le-au scăpat iniţial, apoi generalizează investigaţia. Odată asimilată tehnica, elevii ar putea pregăti texte

pentru a le examina în această cheie. Elevul care va selecta textul se va documenta în privinţa biografiei şi creaţiei autorului, va oferi date despre opera lui. Aplicarea tehnicii În căutarea autorului are meritul de a fi una exersată pe viu, pe textul nestudiat, şi reclamă o gamă largă de procese de gîndire, de la cunoaştere şi înţelegere la sinteză şi evaluare. Elevul trebuie să cunoască nişte texte literare, să deţină o informaţie despre autori şi texte, să poată compara fragmentul citit cu altele, să analizeze detaliile şi să-şi rezolve problema autorului. Operaţia de sinteză se realizează după ce s-a răspuns la întrebările propuse ş i nu a fost divulgat numele autorului. Se potrivesc răspunsurile existente cu datele biografice ale scriitorilor cunoscuţi, se fac presupuneri. În cazul utilizării unui fragment captivant din creaţia unui scriitor cunoscut, detectarea autorului poate fi un îndemn de a căuta şi citi cartea. Producţia atelierului de lectură nu este textul, este cititorul şi interesul lui pentru literatură.
Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Meredith, Iniţiere în Metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice, Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr.1, 2001; Charles Temple, Jeannie L, Steele, Kurtis S. Meredith, Strategii de dezvoltare a gîndirii critice, Ghidul II, Supliment al revistei „Didactica Pro...”, nr. 2, 2002.
1

ATELIERUL DE LECTURĂ: FORMAREA CITITORULUI REFLEXIV

125

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DICŢIONAR

Conceptul de curriculum
zate conform unor obiective – prezentate ca “abilităţi, atitudini, obişnuinţe şi modalităţi de cunoaştere” necesare omului. În procesul de învăţămînt, curriculumul va include “serii de experienţe de învăţare care deschid elevului calea spre atingerea unor astfel de obiective”, specificate la nivelul şcolii, disciplinei, vîrstei. Etapa postmodernă, plasată, în mod convenţional, în cea de-a doua jumătate a secolului XX, dezvoltă conceptul de curriculum pe parcursul a trei perioade: Perioada 1950-1960 are drept caracteristică elaborarea principiilor curriculumului (vezi Tyler, R.W., 1949, 1950): principiul selectării şi al definirii obiectivelor activităţii de educaţie/învăţare; principiul selectării şi al construirii experienţelor de învăţare în funcţie de obiective; principiul organizării metodologice a experienţelor de învăţare; principiul evaluării rezultatelor prin raportare la obiectivele propuse. Perioada 1960-1970 are drept caracteristică tendinţa de implicare a curriculumului la nivel de politică a educaţiei, prin traducerea principiilor curriculumului la nivelul planului de învăţămînt şi a programelor şcolare, în activitatea concretă a profesorului şi a elevului, raportabilă la finalităţile macrostructurale) – vezi Encyclopedia of Educational Research, 1969). Perioada 1970-1990 are drept caracteristică tendinţa de abordare a curriculumului în cadrul unui sistem de proiectare ş i dezvoltare care angajează toate conţinuturile (morale-intelectuale-tehnologice-estetice-psihofizice) şi formele educaţiei (formală-nonformală-informală), valorificabile din perspectiva educaţiei permanente şi a autoeducaţiei (vezi D’Hainaut, L., coordonator, 1981; Decker, F., Walker; J., F., Soltis, 1986; Văideanu, G., 1988).

Sorin CRISTEA

3)

Conceptul de curriculum cunoaşte numeroase abordări, definiţii, interpretări. În analiza noastră vom face apel la două perspective: I) istorică (vezi evoluţia curriculumului) şi II) axiomatică (vezi conceptul pedagogic de curriculum şi de proiectare curriculară). I) Perspectiva istorică permite identificarea a trei etape distincte: 1) Etapa premodernă, plasată, în mod convenţional, între secolul XVII – sfîrşitul secolului XIX, reduce curriculumul la un set de documente şcolare, menit să asigure planificarea procesului de instruire. Curriculumul tradiţional are semnificaţia unui curs oficial sau a unui program de studii oficial. 2) Etapa modernă, plasată, în mod convenţional, în prima jumătate a secolului XX, extinde semnificaţiile termenului de curriculum. John Dewey (The child and the curriculum, 1902) face distincţia între disciplinele studiate în şcoală şi experienţa de învăţare a elevului, care trebuie cunoscută şi valorificată de profesor. Curriculumul devine o continuă “reconstruire care începe de la experienţa de viaţă a copilului şi se deplaseaz ă c ă tre ceea ce reprezintă întregul organizat al adevărului asimilat prin învăţare”. Franklin Bobitt (The Curriculum, 1918; How to Make a curriculum, 1928) propune “o teorie centrală a curriculumului” care urmăreşte pregătirea pentru viaţă prin activităţi specifice reali-

a)

b)

c)

126

DICŢIONAR

II) Perspectiva axiomatică permite definirea curriculumului la nivelul unui concept pedagogic fundamental, cu valoare de paradigmă. O definiţie “valabilă într-un sens cît mai larg posibil” consideră curriculumul “un proiect educativ care defineşte: a) ţelurile, scopurile şi obiectivele unei acţiuni educative; b) căile, mijloacele şi activităţile folosite pentru a atinge aceste scopuri; c) metodele şi instrumentele pentru a evalua în ce măsură acţiunea a dat roade” (D’Hainaut, L., coord., 1981, pag.83). Axiomatica rezultată, vizează atît componentele curriculumului (finalităţi – conţinuturi – metodologie – evaluare) cît şi angajarea în elaborarea unei didactici postmoderne care oferă o nouă viziune asupra proiectării pedagogice a instruirii la nivelul corelaţiei predare-învăţare-evaluare. În consecinţă, curriculumul defineşte un tip superior de proiectare pedagogică, centrată asupra obiectivelor care vizează elevul real (vezi educaţia: morală, ştiinţifică, tehnologică, estetică; psihofizică; formală, nonformală, informală) şi a corespondenţelor cu celelalte elemente componente ( con ţ inuturile, metodologia , evaluarea), realizabile într-un context deschis (vezi modurile şi formele de organizare a instruirii, stilurile educaţionale, sistemul de formare a formatorilor). Din punct de vedere funcţional, reţinem importanţa determinantă a cuplului obiective – conţinuturi de bază, care asigură stabilitatea oricărui tip de proiect curricular; cuplul metodologie – evaluare este mai variabil în raport de context, fiind deschis spre diferite schimbări şi soluţii alternative. Structura curriculumului vizează conexiunile angajate la nivelul proiectă rii pedagogice: a) concepţia teoretică asumată la nivel de filozofie şi de politică a educaţiei; b) orientările valorice ale sistemului (finalităţi macrostructurale: idealul şi scopurile educaţiei) şi ale procesului de învăţămînt (finalităţi microstructurale: obiective generale şi specifice); c) conţinuturile selecţionate şi organizate (la nivelul planului de învăţămînt şi al programelor şcolare, conform obiectivelor generale şi specifice); d) metodologia de predare-învăţare-evaluare; e) evaluarea performanţelor (la nivel de sistem – de proces; evaluarea elevilor – profesorilor – instituţiilor şcolare etc.). În proiectarea activităţilor concrete, profesorul va valorifica aceste conexiuni prin operaţionalizarea obiectivelor generale şi specifice în contextul concret al clasei de elevi. Structura de funcţionare a curriculumului este dezvoltată într-un cîmp educaţional extins de la sistemul social pînă la activitatea concretă a profesorului (lecţie etc.). La acest nivel identificăm: mediile; tipurile; ciclurile, ariile – curriculare. Mediile curriculare sînt situate la linia de intersecţie dintre sistemul social şi sistemul de învăţămînt, răspunzînd unor cerinţe ale educaţiei permanente, care anticipează construirea unei cetăţi educative (vezi Len-

grand, L., 1972; Faure, E., coord., 1974). Mediile exterioare vizează: structura sistemului social; sistemele: cultural, economic, politic, comunitar; cele interioare vizează: organizarea sistemului de învăţămînt pe niveluri şcolare; interdependenţa dintre: niveluri-trepte şcolare – cicluriarii curriculare; formarea iniţială şi continuă a personalului didactic; e) instituţiile angajate în proiectare (plan de învăţămînt etc.), metodologie (tehnologii didactice) şi evaluare (de sistem, de proces). Toate oferă resurse importante de proiectare şi dezvoltare a curriculumului într-un spaţiu pedagogic şi social determinat. Tipurile de curriculum sînt identificate după mai multe criterii: a) model de proiectare (curriculum bazat pe: discipline, structuri interdisciplinare, competenţe, învăţare deplină, activitatea elevului, corelaţia profesor – elev); b) modalitate de realizare (curriculum: explicit/ formal, oficial, scris; nonformal; implicit/informal; ascuns, absent); c) resurse de dezvoltare (curriculum global – rezultat din corelarea curriculumului explicit – implicit – ascuns – absent; formal – nonformal – informal; obligatoriu – opţional – facultativ; general – de profil – de specialitate; disimulat; curriculum de bază/core curriculum; curriculum nucleu: aprofundat – extins; la decizia şcolii, elaborat de şcoală; curriculum: tip asamblare, tip integrare/intra-, inter-, pluri- şi trans – disciplinară. Curriculumul naţional reprezintă o sinteză pedagogică şi socială superioară rezultată din corelarea curriculumului de bază, obligatoriu cu curriculumul opţional (la decizia şcolii, elaborat de şcoală…), obiectivat în: planul-cadru (valabil pentru întreg sistemul de învăţămînt) – programele şcolare – normele metodologice de proiectare, realizare, dezvoltare şi evaluare a conţinuturilor planificate în sens curricular (prin manuale, cursuri, materiale de suport pedagogic etc.), realizate de profesori prin activităţi organizate la nivel de sistem şi de proces. Ciclurile curriculare intervin în interiorul unui nivel sau al unei trepte şcolare, în funcţie de profilul diferitelor stadii şi substadii de dezvoltare psihopedagogică a elevului. Ele reflectă finalităţile nivelului şcolar şi ale treptelor şcolare, asigurînd specificarea acestora, în termenii unor: obiective de adaptare (ciclul curricular situat la început de nivel şcolar sau de treaptă şcolară) – obiective de dezvoltare (ciclul curricular situat la mijloc de nivel şcolar sau de treaptă şcolară) – obiective de orientare (ciclul curricular final, situat la sfîrşit de nivel şcolar sau de treaptă şcolară). Ariile curriculare reprezintă domeniul curricular cu implicaţii practice directe angajate în selecţionarea şi gruparea materiilor şcolare în structuri organizate într-o viziune interdisciplinară (exprimată în sens intra – inter – pluri sau chiar trans – disciplinar), compatibilă cu evoluţiile înregistrate în epistemologia (post)modernă şi în teoriile actuale, dezvoltate în psihologia învăţării şi a personalităţii elevului.

CONCEPTUL DE CURRICULUM

127

Didactica Pro..., Nr.3-4 (13-14) anul 2002

DICŢIONAR

Definirea ariei curriculare, la nivelul unui concept pedagogic operaţional, presupune raportarea acesteia la structura “proiectului de bază” în interiorul căreia reprezintă punctul de legătură esenţială între “obiectivele generale ale etapei” (vezi ciclul curricular) şi orientările metodologice valabile în activitatea de predare-învăţareevaluare realizată de fiecare profesor în contextul unor medii şi tipuri curriculare, diferite dar complementare. Construcţia ariei curriculare presupune specificarea obiectivelor generale ale ciclurilor, prin definirea unor blocuri de conţinuturi care angajează trei tipuri de cunoştinţe fundamentale: a) conceptele de bază ale disciplinelor incluse în ariile curriculare proiectate într-o relaţie de interdependenţă funcţională, completate printr-un set adecvat de concepte operaţionale cu semnificaţie predominant orientativă; b) strategiile de analiză şi cercetare propuse la nivelul unei metodologii stimulative pentru activitatea independentă a elevului; c) valorile, normele şi atitudinile planificate la nivel comprehensiv şi dinamic, în strînsă legătură cu ideea articulării permanente a conceptelor de bază şi a strategiilor de analiză şi cercetare dobîndite anterior sau care urmează a fi dobîndite în viitor. Proiectarea curriculară reprezintă activitatea de

transpunere a conceptului de curriculum la nivelul practicii educaţiei/instruirii. Este necesar un model de proiectare curriculară (vezi reprezentarea grafică, în Dicţionar de pedagogie, 2000, pag.312) aplicabil la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţămînt: pentru elaborarea politicii educaţiei, a strategiei de organizare a curriculumului şcolar, a planului de învăţămînt, a programelor şi manualelor şcolare, a proiectelor de activitate concretă (lecţie, oră de dirigenţie etc.). Aplicarea acestui model la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţămînt presupune două priorităţi strategice: a) subordonarea elementelor componente finalităţilor macro- şi micro–structurale definite la nivel de politică a educaţiei; b) asigurarea concordan ţ elor pedagogice între elementele componente, angajate macro- şi micro-structural, într-un context de planificare–realizare–dezvoltare curriculară deschis (vezi: modurile şi formele de organizare a activităţii; stilurile pedagogice/promovate la nivel de sistem şi de proces), care permite (auto) perfecţionarea continuă a activităţii, pe termen scurt, mediu şi lung. Sugestiile avansate în acest sens, ca şi resursele bibliografice folosite, sînt incluse în Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 2000, 2002.

Summary
The current duplex edition of our magazine is dedicated to the National Curriculum – achievements, difficulties and the developmental prospect of this important school document. In the column Curriculum Vitae the reader will get acquainted with the Soros Foundation in Moldova that registers in this year a decade of activity and brings an outstanding contribution in sustaining school reform in our country. The column Rubicon Managerial includes the article of S. Beleaeva about advantages, disadvantages and suggestions for improvement of the Lyceum Curriculum. The column Quo vadis? begins with the resume of the round table “Lyceum Curriculum. The balance-sheet of three years of the implementation”. Also the reader will find here the following articles: “The modernity and the Curriculum” by Vl. Pâslaru, “The development of curriculum in I-IV classes” by T. Niculcea, “The curriculum in the context of school reform in Republic of Moldova” by N. Velişco, “The Lyceum Curriculum: post-factum reflections” by V. Goraş-Postică, and “Open Distance Learning – an imperative of time” written by G. Palade. In the column Mapamond Pedagogic is described the didactic process at the Heidelberg University in Germany. The column Ex Cathedra contains several interesting articles: “Reflections about the assessment process” by I. Spinei, “Interdisciplinarity in the curricular context” by O. Dandara, “The content of university instruction” by N. Silistraru, “The initial teachers’ formation for imlementation of curriculum” by V. Bocancea, I. Botgros and O. Bursuc. Also in this column the reader will find a set of articles that describe the different issues of the Lyceum Curriculum, ordered according to curricular areas. The column Docendo Discimus covers a lot of pedagogical subjects like: psychological barriers in teacher’s activity (M. Vasiliev); the correctional educational process in the context of technological education in auxiliary school (P. SecrieruHarbuzaru); the elaboration of didactic materials for physics inside of “pocket laboratory” (L. Ciascai); extracurricular activities for biology (T. Dudnicenco); the teacher’s empathy and improvement of relationship between teacher and student (S. Chiţu). The educator’s column oppugns different aspects of children education and begins with the article “Freedom or libertinism” by C. Munteanu, keeps on with a model of form-master class in IX grade, proposed by A. Pâslăraş, and, finally, Lia Sclifos shows us what means the courage to be parent. The column Reading and Writing for Critical Thinking (issued under the support of IRA – International Reading Association) includes the articles: “Techniques for efficient discussion: the intra-act” by T. Cartaleanu; “Development of critical thinking in the resolution process of mathematical problems in elementary classes” by L. Ursu; “Resolution of functional problems in chemistry classes” by S. Lozovanu; “Reading workshop: formation of reflexive reader” by O. Cosovan. In the column Dicţionar, Dr. Sorin Cristea approaches the concept of curriculum from two prospects: historical and axiomatical. In the column Evenimente CEPD the readers will get acquainted with last news about the activity of Educational Center PRO DIDACTICA.

128

CONCEPTUL DE CURRICULUM

Summary

Autorii noştri
Ţinem să le mulţumim tuturor celor care au colaborat:
BELEAEVA Svetlana – profesoară de fizică, grad didactic superior, director al Liceului Teoretic Gaudeamus, Chişinău, grad managerial superior. BERNAZ-SICORSCHI Nina – profesoară de biologie, Liceul Spiru Haret, Chişinău, conferenţiar, formator la Centrul Educaţional PRO DIDACTICA. BOCANCEA Viorel – doctor în pedagogie, conferenţiar, Universitatea de Stat din Tiraspol. BOIARINOVA Natalia – profesoară de biologie, grad didactic superior, Liceul Teoretic Gaudeamus, C h i º i n ã u . BOTGROS I o n–º e fd el a b o r a t o r Curriculum, I n s t i t u t u ld e ª t i i n þ ea l eE d u c a þ i e i ,d o c t o rî nº t i i n þ ef i z i c o m a t e m a t i c e . BURSUC O l e g–d o c t o rî nº t i i n þ ea l ee d u c a þ i e i ,g r a dd i d a c t i c superior, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. C A RTALEANU Ta t i a n a–d o c t o rî nf i l o l o g i e ,c o n f e r e n þ i a r, Universitatea Pedagogicã de Stat Ion Creangã, f o r m a t o rl a Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. CERBUªCà P a v e l–d o c t o rî np e d a g o g i e ,d i r e c t o ra d j u n c ta l L i c e u l u i Te o r e t i c Gaudeamus, C h i º i n ã u ,f o r m a t o rl aC e n t r u l Educaþional PRO DIDACTICA. CHICU Va l e n t i n a–d o c t o r a n d ã ,g r a dd i d a c t i cI ,g r a dm a n a g e r i a lI I, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA, coordonator Program Învãþare prin Cooperare. CHIÞU S v e t l a n a–c e r c e t ã t o rº t i i n þ i f i c ,d o c t o r a n d ã ,I n s t i t u t u l d eª t i i n þ ea l eE d u c a þ i e i. CIASCAI L i l i a n a–d o c t o rî np e d a g o g i e ,D e p a r t a m e n t u lp e n t r u Pr e g ã t i r e a Pe r s o n a l u l u i Di d a c t i c ,U n i v e r s i t a t e a Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca. C O S O VAN O l g a–d o c t o rî nf i l o l o g i e ,c o n f e r e n þ i a r, U n i v e r s i tatea Pedagogicã de Stat I o n Creangã, f o r m a t o rl aC e n t r u l Educaþional PRO DIDACTICA. CRISTEA N a d i a–r e d a c t o r º e fa lr e v i s t e i„ D i d a c t i c aP r o . . . ” . CRISTEA S o r i n–p r o f e s o ru n i v e r s i t a r ,d o c t o r ,D e p a r t a m e n t u l pentru Pregãtirea Personalului Didactic, Universitatea Buc u r e º t i . DANDARA O t i l i a–d o c t o rî np e d a g o g i e ,l e c t o rs u p e r i o r , Universitatea de Stat din Moldova, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. DUDNICENCO Ta t i a n a–d o c t o rî nº t i i n þ eb i o l o g i c e ,U n i v e r s i t a t e ad eS t a td i nM o l d o v a ,f o r m a t o rl aC e n t r u lE d u c a þ i o n a l PRO DIDACTICA G AVRILIÞà Galina – ºef-adjunct al Direcþiei Învãþãmînt Preuniversitar General ºi Complementar, Ministerul Învãþãmîntului, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. GORAª-POSTICà Vi o r i c a–d o c t o rî np e d a g o g i e ,c o o r d o n a t o r program, Centrul Educaþional PRO DIDACITCA. GORINCIOI Valeriu – profesor de chimie, grad didactic s u p e r i o r, g r a dm a n a g e r i a lI ,d i r e c t o ra lL i c e u l u i Te o r e t i c Mihail Sadoveanu, C ã l ã r a º i ,j u d .U n g h e n i ,f o r m a t o rl aC e n t r u lE d u c a þional PRO DIDACTICA. GREMALSCHI A n a t o l–d o c t o rh a b i l i t a t ,p r o f e s o ru n i v e r s i t a r, d i r e c t o rd ep r o g r a ml aI n s t i t u t u ld eP o l i t i c iP u b l i c e. IACUBIÞCHI Ta t i a n a–p r o f e s o a r ãd ef i z i c ã ,L i c e u l Te o r e t i c Gaudeamus, Chiºinãu, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. LOJKINA Ludmila – profesoarã de muzicã, grad didactic s u p e r i o r, L i c e u l Te a t r a l ,C h i º i n ã u . L O Z O VANU S i l v i a–d o c t o r a n d ã ,f o r m a t o rl aC e n t r u lE d u c a þional PRO DIDACTICA. MELINTE I u r i e–p r o f e s o rd el i m b ãf r a n c e z ã ,g r a dd i d a c t i c s u p e r i o r, L i c e u l Te o r e t i c B.P.Hasdeu, D r o c h i a ,f o r m a t o rl a Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. MUNTEANU C o r n e l i a–p r o f e s o a r ãd el i m b 㺠il i t e r a t u r ã românã, Liceul Te o r e t i c Dante Alighieri, C h i º i n ã u . MUSTEAÞà S e r g i u–d o c t o rî ni s t o r i e ,U n i v e r s i t a t e aP e d a g o g i c ãd eS t a t Ion Creangã. NICULCEA Ta t i a n a–s p e c i a l i s tp r i n c i p a la lD i r e c þ i e iÎ n v ã þ ã mînt Preuniversitar General ºi Complementar a Ministerului Î n v ã þ ã m î n t u l u i . PALADE G a b r i e l–d i r e c t o ra lC o l e g i u l u iF i n a n c i a r B a n c a rd i n Chiºinãu, grad managerial superior. PÂSLÃRAª Alexandra – profesoarã de limbã ºi literaturã r o m â n ã ,g r a dd i d a c t i cI I ,ª c o a l am e d i ed ec u l t u r ãg e n e r a l ã , s .G h i n d e º t i ,j u d . S o r o c a . PÂSLARU Vlad – doctor habilitat în pedagogie, profesor u n i v e r s i t a r ,d i r e c t o ra lI n s t i t u t u l u id eª t i i n þ ea l eE d u c a þ i e i . PÃGÎNU Vi c t o r–p r o f e s o rd ef i z i c ã ,g r a dd i d a c t i cI ,C o l e g i u l Financiar-Bancar, Chiºinãu. PONOMARI Tatiana – profesoarã de limbã ºi literaturã r o m â n ã ,g r a dd i d a c t i cI ,L i c e u l Te o r e t i c Gaudeamus, C h i º i n ã u . SCLIFOS L i a–p r o f e s o a r ãd ei s t o r i e ,g r a dd i d a c t i cI I ,L i c e u l Ion Creangã, formator la Centrul Educaþional PRO DIDACTICA. SECRIERU-HARBUZARU P a r a s c o v i a–m e m b r ua lC o n s i l i u lui de Experþi al Uniunii Meºterilor Populari din Republica Moldova. SILISTRARU N i c o l a e–d o c t o rh a b i l i t a tî np e d a g o g i e ,p r o f e s o r u n i v e r s i t a r ,U n i v e r s i t a t e ad eS t a td i nM o l d o v a . SPINEI I o n–º e fa lD i r e c þ i e iE v a l u a r e aÎ n v ã þ ã m î n t u l u iaM i n i s t e r u l u iÎ n v ã þ ã m î n t u l u i . STATE L i v i a–p r o f e s o a r ãd el i m b 㺠il i t e r a t u r ãr o m â n ã ,g r a d d i d a c t i cI ,L i c e u l Te o r e t i c Mihai Eminescu, C h i º i n ã u . ªPUNTENKO O l g a– p r o f e s o a r ãd em a t e m a t i c ã ,g r a dd i d a c t i cI , L i c e u l Te o r e t i c Gaudeamus, C h i º i n ã u . URSU L u d m i l a–d o c t o rî np e d a g o g i e ,l e c t o rs u p e r i o r ,U n i v e r s i t a t e aP e d a g o g i c ãd eS t a t Ion Creangã, C h i º i n ã u . VASILIEV M a r i a–d o c t o rî np e d a g o g i e ,c o n f e r e n þ i a ru n i v e r s i t a r, C a t e d r aP e d a g o g i eº iP s i h o l o g i eg e n e r a l ã ,U n i v e r s i t a t e ad eS t a t d i nT i r a s p o l . VELIªCO N a d e j d a–º e fa lD i r e c þ i e iÎ n v ã þ ã m î n tP r e u n i v e r s i t a r General ºi Complementar a Ministerului Învãþãmîntului.

Aşteptăm ca de obicei articolele dumneavoastră, care nu trebuie să depăşească opt-zece pagini, dactilografiate la două rînduri. Redacţia nu recenzează şi nu restituie materialele nepublicate. Responsabilitatea pentru corectitudinea şi veridicitatea conţinutului materialelor prezentate revine semnatarilor.