Capitolul 4 – STUDIU DE CAZ : GRECIA 4.1.

Caracteristicile esenţiale ale economiei grecești
Grecia este o ţară cu o economie mixtă: capitalistă cu o mare parte a producţiei în proprietatea statului. Principalele ramuri de producţie sunt: turismul, industria alimentară, tutunului, textilă, chimică, fabricarea produselor din metal, mineritul, rafinărie. Grecia are o economie de piaţă cu o intervenţia limitată a statului, caracterizată printr-o creştere dinamică începînd cu mijlocul anilor '90. Această dinamică e rezultatul politicii macroeconomice disciplinate în cadrul programului de convergenţă din anii 1994-1999, program ce permite Greciei să îndeplinească criteriile stabilite de Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Economică şi Monetară, precum şi reformele în perspectivă în toate sectoarele economice, bazate pe reducerea rolului statului în economie şi atragerea de investiţii străine. La 01 ianuarie 2001 Grecia devine al 12-lea membru al Zonei Euro. Grecia tradiţional a fost o ţară agrară, dar în ultimii ani importanţa sectorului primar şi secundar s-a redus, rolul principal revenind serviciilor. Industria greacă a fost permanent în creştere. Industria prelucratoare include un număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii, caracterizate printr-o flexibilitate înaltă şi iniţiativă. Agricultura continuă să prezinte una din principalele surse de venit. Condiţiile climaterice sunt favorabile pentru creşterea multor fructe şi legume (măsline, struguri, pepeni, piersici, roşii şi portocale sunt principalele culturi în Grecia). Activitatea sectorului primar mult timp a primit subvenţii de la UE. La etapa actuală politica agrară prevede îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole si anume în domeniul producerii, mecanismului de prelucrare şi marketingului, modernizarea infrastructurii agricole. Sectorul de servicii, unul din cele mai importante şi dezvoltate sector economic al Greciei, care constituie 70% din PIB şi 61% din indicatorul ocupării populaţiei. Cele mai importante sfere a sectorului de servicii sunt turismul, navigarea, activitatea bancară şi comerţul. În domeniul turismului statul duce o politica, prin intermediul Organizaţiei Tursitice Greceşti (EOT), de dezvoltare calitativă a formelor alternative ale turismului. Comerţul naval grecesc se află pe primul loc la nivelul UE, deţinînd 50% din totalul comerţului naval a UE, şi locul 5 la nivel mondial. În ceea ce priveşte domeniul bancar, în Grecia a avut o liberalizare a acestui sector, prin vînzarea de către stat a pachetelor de control a mai multor bănci. Mai multe bănci au fost vîndute

3

sectorului privat. Chiar şi în cazul Băncii Naţionale Greceşti investorii privaţi deţin mai mult de 50% din capitalul băncii. În ceea ce priveşte comerţul principalele pieţe de desfacere a produselor greceşti sunt Germania, Italia, SUA, Franţa, precum şi statele asiatice. Grecia importă o mare parte din resursele energetice, echipamente de transport şi o mare parte din produsele mecanice şi electrice. Principalii state din care Grecia importă marfurile şi serviciile respective sunt Germania şi Italia (deţinînd cote mai importante), la care se alătură Franţa, Olanda, Marea Britanie, Statele Unite etc. În ceea ce priveşte investiţiile, principalele domenii in care grecii au investit sunt: telecomunicaţiile, industria alimentară, sectorul bancar, asigurările şi investiţiile financiare. Practic, din intregul capital investit, 58% se regăseşte în domeniul telecomunicaţiilor, 18% în cel al industriei alimentare, 8% în producţie, 6% în sectorul bancar, 3% in reţele de distribuţie şi 1% în construcţii. Din momentul aderării Greciei la Zona Euro (anul 2001) economia acestui stat a cunoscut următoarea evoluţie:

Deci, conform graficului se observă o tendinţă de scadere a economiei din Grecia începand cu anul 2007, astfel ca în anul 2009 creşterea ei devine negativă. La momentul actual economia Greciei trece printr-o perioada foarte grea, ea fiind una din ţările cele mai afectate de criza economică.

4

datoria bugetară a Atenei depăşea 100% din PIB-ul ţării. provocând diminuarea investiţilor. în urma cărora pot scăpa de impozit”. În momentul în care a aderat la zona euro.4 %. cifrele pe care Grecia le prezenta Comisiei nu erau cele corecte.7%. fapt pentru care astăzi. hotelurile. De exemplu Angela Merkel a învinuit băncile de investiţii pentru criza greacă. Arma cu care Grecia a luptat împotriva crizei s-a întors între timp împotriva ei. tot ce ţine de el: transportul. este înglobat întro proporţie uriaşă în economia subterană. prognoză care excludea din start posibilitatea recesiunii. iar statul nu mai poate face faţă cheltuielilor mari ale unui sistem generos de pensii şi indemnizaţii de şomaj. dată la care s-a alăturat Uniunii Monetare Europene. Totul este cauzat de faptul că. Cunoscută pentru economia subterană foarte dezvoltată. arăta analistul la începutul acestui an. fapt ce a determinat un şomaj ţinut un timp la cote reduse. Însă. Grecia a beneficiat de avantajul unui mediu de afaceri destul de animat. construcţiile. restaurantele. Prima consecinţă este un venit la bugetul de stat foarte redus în raport cu activitatea economică existentă. toată Europa privea spre Grecia cu o oarecare invidie. în timp ce culisele acesteia dezvăluie cum Goldman Sachs şi JPMorgan au ajutat Grecia contra cost pentru ca apoi să speculeze căderea euro împreună cu cea a economiei elene. Cel mai pesimist scenariu al Comisiei Europene arăta că Grecia va avea în anul 2009 o creştere economică de 0. având ocupaţii nedeclarate oficial. media anuală a acesteia fiind de 4 % începând cu acest moment şi până în 2008. În acest context. Începând cu 2001 însă. aşa cum a fost descoperit acum scurtă vreme. spunea Michalis Massourakis. căci.2. turismul. foarte dezvoltat în Grecia. de exemplu. în condiţiile în care normele pentru zona euro sunt de 60% pentru datoria publică şi 3% pentru deficit. Această criză aduce o rază de soare pentru Europa de Est. Există mai multe păreri vizavi de cauzele declanşării crizei din Grecia. dar şi a consumului. a doua bancă din Grecia. acesta atingea de fapt 12. De aici. relaţia Atenei cu Uniunea nu a fost una complet transparentă.4.4% din PIB şi un deficit de 9. speculaţiile pe seama viitorului ţării nu au întărziat să apară. şef de departament la Alpha Bank. încrederea investitorilor a fost complet zdruncinată. De altfel.3%. Deci ca rezultat Grecia publică pentru anul 2009 o datorie publică de 113. 5 . care va fi mai atractivă pentru investitori decât periferia zonei euro (Grecia. Uniunea Europeană se uită cu îngrijorare la economia acestei ţări. Această situaţie permite unei mari părţi din populaţie să aibă o situaţie economică înfloritoare. Economia Greciei – de la dezvoltare la o criză profundă La începutul anului 2009. „Aproape 35% din greci nu sunt salariaţi. Deşi grecii au informat europenii că deficitul lor este de 5% pentru 2009. Portugalia. Grecia a intrat într-o fază de creştere economică. Spania).

iar cotidianul “Liberation” scrie că Portugalia şi Spania ar putea fi următoarele eurovictime ale Wall Street-ului. conform “New York Times”. pentru ca apoi să lovească economia elenă şi să obţină un nou profit în urma prăbuşirii euro. Georgios Papaconstantiniou. care ajunseseră la un nivel de peste produsul intern brut anual. în timp ce cauzele creşterii necontrolate a deficitului bugetar al Greciei stau în etatizarea economiei. conform normelor UE. Pentru a ascunde Bruxelles-ului deficitul peste limitele UE. Făcînd schimburi valutare de aproximativ cinci miliarde de euro. a ajutat Grecia să ramînă in limitele Uniunii Europene privind deficitul bugetar. bancile au fost invinuite de faptul ca au vandut ipoteci deosebit de riscante investitorilor. Nu ar fi prima data cand asa ceva s-ar intampla. 6 . Aceeaşi publicaţie a dezvăluit ca instrumentele puse la cale de Goldman Sachs au fost aplicate şi în alte ţări europene. cauzand criza imobiliara din Statele Unite. Goldman Sachs s-a aflat în fruntea unui grup mai numeros de speculatori care a ajutat Grecia. în momentul în care au fost aplicate. laureatul Nobelului pentru Economie din 2008 spunea că Grecia “a fost iresponsabilă din punct de vedere financiar” şi că s-a folosit de Goldman Sachs pentru a-şi masca această iresponsabilitate în faţa instituţiilor UE. au folosit tranzacţiile financiare pentru a-şi ascunde datoriile si deficitul. Portugalia sau Spania pentru a adopta euro fără a fi pregătite pentru acest pas. a apărat politica ţării sale. avand in vedere ca. Ministrul grec de Finanţe.Tranzacţiile obscure dintre Grecia şi mai multe bănci americane au început însă mult mai devreme. guvernul grec a primit de la Goldman Sachs un ajutor de circa 3 miliarde de euro. ar fi putut avea un rol important in a ajuta Grecia si alte tari din zona euro sa-si ascunda problemele fiscale. precum Goldman Sachs. iar probleme s-au extins şi la alte ţări. in 2007. în care statul deţine companiile energetice. Potrivit “Liberation”. acest lucru nu a împiedicat investitorii să se teamă de regiune. De la începutul crizei din Grecia. precum Italia. Goldman Sachs a intrat pe piaţa din Atena in 2002. în 2001. imediat după aderarea Atenei la zona euro. care. ascuns în spatele unor tranzacţii cu produse financiare derivate. Paul Krugman. însă adevărata problemă este că elitele europene au făcut presiuni asupra unor state precum Grecia. Totuşi. spunând că utilizarea metodelor Goldman Sachs era legală. poşta. Alţi economişti susţin că Goldman Sachs nu a făcut decât să accepte un comision în schimbul unui serviciu financiar. aranjînd tranzacţii masive in vederea reducerii costurilor finanţării datoriilor publice. Banca americană a primit un comision de 300 de milioane de dolari. Bruxelles a incercat să impună reguli mai stricte pentru tranzacţii şi pentru modul în care statele membre dau rapoartele financiare. Multi economisti cred ca bancile de pe Wall Street. în ultimii ani. companiile de transport şi cazinourile.

Aici apare întrebarea: de unde apar aşa condiţii benefice în cadrul structurilor de stat? Raspunsul este: alegerile electorale. De exemplu. În acelaşi timp.00. în cadrul comunităţilor şi a altor organe ale administraţiei publice locale. Pentru plata salariului anual se cheltuie 45 mlrd euro. cauza declanşării crizei în Grecia este modul de viaţa „comunist” a funcţionarilor publici în cadrul unui stat capitalist european. În cadrul instituţiilor bancare pe contul lor figurează în total aproximativ 400 mlrd euro. totuşi în rîndul celor mai bogaţi oameni din Europa figurează mulţi greci. Radermacher a afirmat că şi alte state au prezentat informaţii nu prea reale. se reţine în întregime impozitele. salariul funcţionarilor publici creştea regulat. Ca rezultat aceasta influienţeaza negativ bugetul de stat la partea venituri. Cu toate că Grecia se află într-o criză profundă. Astfel venea un partid la guvernare care majora numarul locurilor în strucutirile de stat şi majora salariile.Directorul general al Eurostat (organismul care se ocupă cu statistica Comisiei Europene) Walter Radermacher consideră că o parte din răspunderea pentru declanşarea crizei în Grecia îi revine şi guvernelor unor state din cadrul UE. în timp ce businessul ascunde o parte din veniturile obţinute. cum ar fi salariul al 13-lea şi al 14-lea. comparativ cu sectorul privat. din salariile funcţionarilor de stat. Pe cînd în sectorul privat salariul constituie 700-800 euro lunar. care este plătit oficial. nu a fost susţinută de toate guvernele. salariul mediu lunar constituie 2500 euro. Se presupune că aceste fenomene sunt cauzate de organizarea neeficientă 7 . propunerea Comisiei Europene de a lărgi împuternicirile Eurostat-ului. Mai mult ca atat. cu ajutorul cărora ar preveni criza. el îşi îndeplinea promisiunile. prezentate de către Grecia. Din moment ce acest partid ajungea la guvernare. avînd încredere în datele statistice privind starea economiei. la care se adaugă alte suplimente la salariu. Deja în anii 2004-2005 au apărut probleme în legătura cu recepţionarea informaţiei din Atena. unde sunt angajaţi nu mai mult de 5 mln de oameni. Europa acorda aceste credite Greciei. Din acest motiv Eurostat nu a deţinut instrumentele necesare. evidenţa mijloacelor financiare este organizată la un nivel nesatisfăcător. Ca rezultat. pîna în ziua de azi nu se fixează cheltuielile spitalelor finanţate din bugetul de stat. numărul funcţionarilor creştea continuu. Ziua de lucru a unui funcţionar public durează pîna la orele 14. În acest stat nu există un sistem eficient de acumulare a datelor statistice. ceea ce a dus ca datoria publică a Greciei să atingă 300 mlrd euro. După parerea reprezentanţilor businessului în domeniul turismului din Grecia. Aceste sume enorme Grecia le obţinea din creditele externe contractate. Fiecare partid care dorea să vină la guvernare făcea promisiuni generoase alegătorilor săi. ce constituie o sumă mai mare decat suma datoriei acumulată de întregul stat. O altă cauză a crizei a fost evaziunea fiscală şi corupţia. Însă cazuri grave de falsificare nu au fost înregistrate în nici un stat din UE. Necatînd la aceasta. pe cînd Grecia e un caz special. uneori chiar mai des decat o dată pe an. La următoarele alegeri venea alt partid care utiliza aceeaşi procedură. la perioada actuală numărul lor a atins un million.

fiecare criză a încrederii va fi declanşată de un alt factor determinant în fiecare ţară. odată cu apariţia crizei. permiţând Băncii Centrale Europene să opereze o singură politică monetară pentru toate statele. irlandezii au luat toate măsurile de austeritate posibile. Faptul că Grecia a intrat în zona euro “cosmetizând” datele despre buget nu se aplică şi în cazul Irlandei. “Când s-a lansat moneda euro. pentru neplata impozitelor Grecia pierde aproximativ 50-70 mlrd euro.este că deficitul bugetar al Greciei este dintre cele mai profunde. 8 . “Irlanda a avut o economie foarte solidă în ultimii 20 de ani şi. principalele cauze de declanşare a crizei din Grecia au fost atat evaziunea fiscală şi corupţia în proporţii mari.pentru pieţele de capital. dacă moneda unică este la rădăcina crizei. Iar singurul numitor comun este moneda euro. în timp ce criza economică a marcat ţara mult mai puţin decât Spania. Astfel. dar problema fundamentală este apartenenţa la moneda euro. care a împiedicat adaptarea politicii monetare la modelul fiecărei economii şi problemele fiecărui stat. Conform estimărilor preliminare. editorialist Bloomberg şi autor al unei cărţi despre criza din Grecia. Aceasta si-i motivează pe contribuabili să nu-şi prezinte în declaraţie veniturile reale. Astfel. în plus. Partea cea mai gravă . cu atat cota impozitului e mai mare. ajungand pana la 45%. În concluzie. criza pare să plece de la motive diferite: probleme fiscale în Grecia. A fost o teorie interesantă. un sistem bancar prăbuşit în Irlanda. problemele nu se vor opri aici”. cat şi cheltuielile bugetare excesive legate de salarizare şi un sistem social generos. dar a întregii Uniuni Europene este moneda euro şi singura soluţie de a pune capăt permanent “jocului de domino este împărţirea zonei euro în zone monetare. Este moneda euro.a sistemului de impozitare din Grecia. notează autorul. dar s-a dovedit a fi greşită”. consideră editorialistul. cauza principală a crizei nu numai a Greciei. deficit bugetar în Portugalia. “Pe scurt. problema nu este Irlanda. a mai spus Matthew Lynn. datoria publică uriaşă în Italia sau un sistem învechit de asistenţă socială din Franţa. căderea pieţei imobiliare în Spania. adică grupuri de state cu nevoi similare de politică monetară”. ceea ce a cauzat apariţia unor deficite bugetare enorme şi a unei datorii publice crescînde. s-a pariat pe faptul că împărtăşirea aceleiaşi monede va aduce convergenţă unui grup de economii foarte diferite. El observă că. ce au dus la reducerea veniturilor incasate la bugetul de stat. conform legislaţiei fiscale greceşti cu cat venitul impozabile e mai mare. Şi. Logica acestui fapt este irefutabilă. pentru fiecare ţară. în timp ce grecii şi-au băgat capul în pământ”. În opinia lui Matthew Lynn. Irlanda sau Anglia.

Statele şi investitorii se intrebau cat de solidă sau dimpotrivă. un sport naţional în această ţară unde. măsurile anunţate de guvernul grec ţintesc în mod clar două categorii sociale: bogaţii. Astfel. cand noul Guvern a denunţat „greaua moştenire” a guvernului anterior. 40 la sută din cetăţeni nu plătesc impozit. Grecia nu are prea multe soluţii. Guvernul de la Atena spera că o serie de privatizari ar putea permite rezolvarea enormului deficit public. 4. pentru prima dată în istoria Greciei. adică medici. introducerea unui nou impozit pentru veniturile ce depăşesc 50000 de euro pe an. demararea anchetelor asupra bunurilor personale în funcţie de salariile declarate de particulari. Prin aceste măsuri. 9 . profesiuni liberale care ascund beneficiile şi plasează banii în străinătate. În această perioadă (decembrie 2009) Grecia nu a avut intenţia să ceară ajutorul Fondului Monetar Internaţional. ceea ce a dus la reacţii in lant pe piaţă. cum ar fi: • • • • • • salariile din domeniul public să fie îngheţate. avocaţi. În aceste condiţii. Măsurile de austeritate – mijloc de ieşire din impas a economiei greceşti Imediat dupa alegerile din octombrie 2009. fata de 6%. diminuarea salariilor miniştrilor şi directorilor întreprinderilor din sectorul de stat. posturile eliberate de plecările la pensie să fie înlocuite doar în proporţie de unu din cinci. “rechiziţionarea” poliţiei pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale. De la „modelul” grec s-a trecut la „pericolul” elen. nici faliment de bănci.3. guvernul de la Atena speră să aducă sub 3 la sută din PIB actualul deficit situat la 12. cat de vulnerabilă era economia elenă. Gândite ca exemplare. „agentura” Fitch a coborat ratingul Greciei. primul ministru Papandreou în decembrie 2009 a anunţat o serie de măsuri menite să salveze economia elenă. noua guvernare elenă a fost pusă în situaţia de a alege acele măsuri pentru a preveni un faliment al statului.7 la sută încă din 2013. şi funcţionarii. cat se ştia oficial. unanim criticaţi pentru ineficacitate şi care reprezintă jumătate din populaţia activă. Încetinirea economiei corespunde nivelului mediu observat în Europa. Cu un deficit care depaşeşte PIB. In noiembrie.Grecia nu a cunoscut nici prăbuşirea imobiliarului. după unele statistici. deficitul descoperit era de 13% din PIB. Adevărata problemă a Greciei este că deficitul ei este cronic şi dublat de o incapacitate la fel de cronică a statului de a se reforma.

privitoare la reformarea sistemului de pensii.5 miliarde de euro. care a pregătit un raport cu propuneri concrete. dar chiar obligatorie. pe rând. Pentru Bruxelles. a accepta intervenţia FMI-ului ar însemna a accepta ca o instanţă din afara UE să dicteze politica unui stat membru. Programele de sprijin ale FMI sunt întotdeauna însoţite de condiţii foarte precise. dar Guvernul socialist de la Atena a respins categoric o asemenea soluţie. Ajutor de care Grecia ar avea totuşi nevoie şi care i-ar restabili credibilitatea pe plan internaţional. precum şi de intervenţia Uniunii Europene. ceea ce poate crea serioase probleme de coerenţă". solidaritatea europeană era nu numai necesară.Una ar fi solicitarea unui ajutor din partea FMI. la care au apelat şi alte ţări din regiune. reuşind astfel să calmeze speculaţiile împotriva lor. dintr-un motiv foarte simplu : ţara face parte din zona euro. 10 . Până acum. Ajutor care ar apărea ca un fel de recunoaştere implicită a faptului că zona euro nu e capabilă să-şi rezolve singură problemele. la politica fiscală şi la gestionarea bugetului. el nu a renunţat totuşi la această ingerinţă în politica economică a ţărilor în care intervine : nici un ajutor. aşa că nu rămâne nici o urmă scrisă. Comisia Europeană a trimis în Grecia o misiune de observare. Raport în care experţii europeni critică felul în care Guvernul de la Atena gestionează de fapt banii publici. nici o ţară din Euroland nu a primit ajutor de la Fondul Monetar Internaţional. Astfel. Ministrul de finanţe Giorgios Papaconstantinu. Chiar dacă de la criza asiatică din 1998 FMI şia mai "îndulcit" procedurile. lipsa de claritate în distribuirea responsabilităţilor şi existenţa unor practici care nu îi incită la responsabilitate pe agenţii de stat.după cum explică un economist care lucrează în mod regulat cu FMI . Echipa de experţi care urma să rămane timp de o săptămână în Grecia urma să examineze împreună cu reprezentanţi ai Guvernului eventualitatea unei asistenţe tehnice. Experţii internaţionali amintesc faptul că ţări ca România şi Ungaria au beneficiat de ajutor de la FMI. după ce enormul deficit al finanţelor publice a fost sancţionat de agenţiile de evaluare financiară. Ceea ce nu înseamnă deocamdată că FMI îi va acorda un ajutor financiar direct. proasta organizare a instituţiilor. a anunţat că o serie de privatizări ar putea aduce în jur de 2. Tot în această perioadă o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional era aşteptată la Atena."condiţiile impuse de acesta pot să se suprapună cu cele ale Uniunii Europene. ca de pildă faptul că unele informaţii sunt transmise telefonic. Au fost criticate. Un scenariu cu atât mai inacceptabil cu cât . FMI parea decis să-i ofere un ajutor tehnic Greciei. lipsa de cooperare între diferitele servicii publice. Cum Grecia face parte din zona euro. fără o politică economică vizând însănătoşirea finanţelor. O problema este că un scenariu identic nu se poate aplica şi în cazul Greciei. sub formă de împrumut.

Practic.7% din PIB. de la ministere la serviciile poştale au anunţat că se închid. 11 . La 15 ianuarie 2010 guvernul grec a prezentat Comisiei Europene un program "de stabilitate şi de creştere economică". nota un alt economist. Datoria publică. ca să se stabilizeze apoi. dificil. în 2011 şi să scadă începând din 2012. Ministerul Finanţelor din Germania a pregătit un plan de salvare a Greciei care prevedea un pachet de finanţare externă de 20-25 miliarde de euro. deficitul era de 12. Grecia a fost paralizată de o grevă de amploare. dar realist. El a declarat că programul este ambiţios. Ollie Rehn. Se va pune capăt unor privilegii fiscale şi vor fi luate măsuri severe împotriva fraudei fiscale.4% din PIB. deci neutru. care a insistat pentru ca Executivul de la Atena să anunţe măsuri suplimentare de austeritate . care îi atinge în primul rând pe salariaţi. Mai toate instituţiile. Ministrul grec al Finanţelor a precizat că programul de ieşire din criză e un fel de "foaie de parcurs". Experienţa a dovedit că atunci când pieţele atacă o ţară.deficitul public trebuie redus anul acesta la 8. Practic. iar ea va creşte anul acesta până la 120. la care ar urma să contribuie toate statele membre din zona euro. Aceste măsuri de austeritate au trezit nemulţumiri în rîndul sindicaliştilor care au organizat demonstraţii ample de stradă.O intervenţie a FMI ar prezenta totuşi şi numeroase avantaje. se prevede pentru anul 2010 un deficit public de 8.7% din PIB. Totuşi. pe care Europa încă nu o posedă". menite să scoată ţara din criza financiară. Este răspunsul Greciei la cererea comisarului european însărcinat cu Afacerile Economice şi Monetare. adăugând că FMI "dispune de o competenţă inegalată în acest domeniu. Fondul Monetar Internaţional e din afara UE.4%. În 2009. ceea ce a dus la un enorm deficit de credibilitate pe plan internaţional. La 3 martie 2010 Guvernul grec a anunţat noi măsuri economice. Pentru a se atinge aceste cifre. Ministrul s-a arătat conştient de faptul că în Grecia există probleme de structură. cheltuielile publice.7%. "E mai uşor pentru el decât pentru autorităţile germane să-i ceară Greciei măsuri de austeritate". de la şcoli la spitale. care reprezintă actualmente 52% din PIB vor fi reduse până la 47. Sindicatele din sectorul public şi privat au făcut apel la o grevă de 24 de ore. care va asigura reducerea deficitului public şi a datoriei publice. adevăratul colac de salvare susceptibil să calmeze spiritele îl constituie intervenţia FMI-ului. Guvernul elen era ferm convins ca nu e nevoie de un anumit sprijin financiar din partea UE. că necesarul de finanţare va fi acoperit pîna la mijlocul lunii martie 2010.7% în 2013. pentru a respinge planul de austeritate. menit să scoată ţara din actuala criză financiară. Iată deci că scenariul unei intervenţii a Fondului Monetar Internaţional în Grecia ar prezenta mai multe avantaje. Vor fi reduse primele funcţionarilor şi cheltuielile în spitale. una dintre cele mai importante din zona euro a fost în 2009 de 113.

Economistul german Joachim Starbatty consideră că pachetul de ajutor extern reprezintă o subvenţie interzisă de legislaţia europeană. Impozitul imobiliar va fi şi el majorat. Dobânda la care împrumuturile vor fi acordate va fi una rezonabilă şi nu va fi speculativă. mai ieftine în Grecia decât în alte ţări europene şi care va face un salt de 63%. încasat de unele categorii de funcţionari. reducerea cu 30% a celui de-al 13-lea salariu şi cu 60% a celui de-al 14-lea. iar planul combină împrumuturi europene cu un împrumut de la FMI. însă înasprirea crizei l-a condiţionat să apeleze la acest ajutor. Pe acestea ar trebui să le plătească europenii în cazul în care Grecia n-o poate face. Astfel Uniunea Europeană pregăteşte un plan de salvare financiară a Greciei. La început Germania s-a arătat reticentă privind un ajutor destinat Greciei. Acest plan prevede atat reducerea deficitului public cat şi recaştigarea încrederii pieţelor. la care vor participa Franţa. Taxele pe alcool şi pe benzină vor creşte. deoarece dobânda de 5% oferită de liderii zonei euro pentru împrumutul de 12 .Planul prevede în principal majorarea TVA cu 2%. premierul grec a menţionat că dacă UE nu-i va acorda un ajutor statului elen.3 miliarde de euro în trezoreria statului. Un plan de salvare a ţării a fost pus la punct de cei 16 şefi de stat şi de guverne ai zonei euro. evitand astfel prabuşirea pur şi simplu a economiei Greciei. dar conform planului european şi Germania şi Franţa şi Marie Britanie (ţară ce nu se află în zona euro) ar trebui să sară în ajutor. la început guvernul grec nu vedea necesitatea obţinerii unul ajutor financiar din partea UE. care ar fi trebuit să se axeze pe economia europeană a următorilor zece ani şi pe schimbările climatice a devenit o reuniune de criză privind situaţia Greciei. FMI a sprijinit noile măsuri bugetare prezentate de Guvernul de la Atena. cu ocazia summit-ului european. summit-ul de primăvară al UE. la fel ca preţul ţigărilor. două împrumuturi în valoare de 20 de miliarde de euro ajung la scandenţă în lunile aprilie şi mai. Ministrul grec de Finanţe a anunţat un plan menit să aducă economii de 4. fapt ce va înrautăţi situaţia din Grecia. Franţei. Mai mult ca atat. Acordarea unui astfel de ajutor financiar Greciei a trezit controverse. deoarece ea va fi nevoită să achite decenii la rand dobanzi exagerate. După cum am menţionat. Marea Britanie şi alte ţări care nu fac parte din zona euro. Însă contractarea unor datorii internaţionale presupune şi dobînzi ridicate. Grecia va fi nevoită să ceară ajutor de la FMI. Germania. chiar şi SUA. Astfel. ceea ce ar condamna ţara la o recesiune profundă şi prelungită.8 miliarde de euro. iar Atena s-a întors timid către Franţa.Astfel Grecia a solicitat ajutor din partea Germaniei. Alte măsuri au în vedere îngheţarea pensiilor funcţionarilor şi a salariaţilor din domeniul privat. În acelaşi timp. Alte ţări din afara zonei euro sunt de asemenea prevăzute să se implice în această operaţiune de salvare financiară a unei economii a zonei euro.5% şi 1. care va trebui să aducă o creştere a PIB de 0.

Sunt prevăzute economii de 30 de miliarde de euro pe trei ani. • în sectorul bugetar. în sectorul privat se va stabili un nou salariu minim pentru tineri şi pentru şomerii de lungă durată. Diversele indemnizaţii de care beneficiau funcţionarii şi care reprezentau o parte importantă din venitul lor. în timp ce veniturile la bugetul de stat vor fi rotunjite graţie unor noi taxe de mediu şi pe licenţele de jocuri de noroc sau celor percepute anual companiilor care au avut un profit considerabil. În primul rând. dar în acelasi timp şi unul realist.4 miliarde de euro riscă în realitate să plătească şi mai mult. cu 8%. Accizele pe carburant. Vârsta legală de pensionare. ci în funcţie de venitul mediu obţinut de acesta de-a lungul activităţii sale profesionale. în valoare de 8. Deci planul de austeritate a fost înăsprit şi prevedea următoarele modificări: • în sectorul pensiilor. Însă pentru a obţine acest ajutor s-a încheiat un acordul asupra programului de austeritate cerut de Atena între Guvernul grec. va fi legată de speranţa medie de viaţă. Şi într-adevăr. • în domeniul fiscalităţii. deja majorat în martie cu 2%. nu după ultimele salarii pe care le-a avut un angajat înainte de a părăsi câmpul muncii. vor fi reduse din nou.000 de euro pe lună şi plafonarea acestor bonusuri la 1. după ce au mai fost o dată diminuate anterior cu 12%. TVA-ul. Tratatul de la Maastricht nu permite aşa-numitele pachete de bailout. • • reducerea investiţiilor publice. Comisia Europeană şi FMI. care va avea cea mai importantă contribuţie. De asemenea.30 de miliarde de euro promis anul acesta Greciei este mai mică decât randamentul de piaţă al obligaţiunilor de stat ale Greciei. Perioada minimă de contribuţie va creşte treptat de la 37 la 40 de ani. noul pachet de măsuri de austeritate prevede îngheţarea salariilor angajaţilor până în 2014. Acestă înverşunare a germanilor împotriva sprijinului acordat Greciei e în parte motivată : Germania. se reduc pensionările anticipate. FMI şi UE. va creşte din nou de la 21% la 23%. tăierea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru bugetarii care câştigă peste 3. bazat pe un scenariu macroeconomic prudent (deci cu probabilitate de ameliorare a 13 .000 de euro pentru cei cu remuneraţii sub acest prag. precum şi liberalizarea pieţei transporturilor şi a energiei. deşi programul de reformă este fără îndoială ambiţios. Ca rezultat pe lîngă ajutorul de 30 de miliarde euro din partea UE. Grecia va obţine încă 15 mlrd euro din parte FMI. în cazul în care unul dintre cele 16 state din zona euro se confruntă cu dificultăţi financiare severe. măsurile sunt următoarele: vârsta minimă de pensionare este de 60 de ani. Sporurile fuseseră deja reduse cu 30% în cadrul precedentelor măsuri de austeritate. care este acum de 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. În aprilie 2010 s-a început un dialog între Grecia. pensiile vor fi ajustate. ţigări şi alcool vor creşte şi ele cu 10%. pentru a readuce deficitul bugetar în limita de 3%. în 2015.

îmbunătăţind astfel dinamica sustenabilităţii datoriilor.5 ani. Astfel prima tranşă în sumă de 20 de miliarde de euro a fost acordată chiar în luna mai. dinamica unei datorii viabile reprezintă parte integrantă a planului de corectare fiscală.4. La etapa actuală. care consideră că statul elen a realizat un "start puternic" în ceea ce priveşte punerea in aplicare a unui program ce se întinde pe o durata de trei ani. cu reforme fiscale si structurale. În al treilea rând. în timp ce restul banilor vor proveni de la FMI. De asemenea se prevede o majorare a perioadei de acordare a împrumutului de 110 miliarde euro de la 3 ani la 7. reforma sistemului de pensii sporeşte viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Grecia avea nevoie de 10 mlrd euro. care vizează depaşirea crizei. cand e scadentă pe titlurile de stat. Grecia a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar în raport cu PIB cu 6 puncte procentuale. pe o perioadă de 3 ani. 4. Măsurile de austeritate gravitează în jurul unor piloni cum ar fi: • reducerea ajutoarelor sociale. cei care susţin restructurarea datoriei Greciei au tendinţa de a subevalua costurile economice şi politice de amploare ale unei astfel de măsuri. cu consecinţe neprevăzute pentru întreaga zonă euro şi economie globală. Restructurarea datoriei ar avea efecte negative severe asupra întregii economii şi asupra sistemului financiar din Grecia. Dupa un val de măsuri de austeritate care a declanşat ample proteste în stradă. iar deficitul a devenit ţinta tuturor acestor ţări. În mai 2010 ţările din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au ajuns la un acord asupra unui ajutor de 110 miliarde de euro. Atingerea ţintelor fiscale ale programului de reformă este facilitată de reformele structurale fiscale. Cea mai mare parte a sumei provine de la europeni. În al doilea rând. În schimb Grecia a acceptat să ia măsurile de austeritate cerute de organismele financiare. UE va furniza Greciei 80 de miliarde de euro. datorită măsurilor implementate. pentru a evita falimentul Greciei. Cu alte cuvinte. Cei patru piloni în jurul cărora gravitează măsurile de austeritate în Europa Vistieria statului este goală aproape în toate statele din Europa. Grecia a reuşit să caştige lauda Fondului Monetar Internaţional. De ce atîta grabă? Pentru că Grecia mai avea încă 2 săptămîni pană cînd va intra în incapacitate de plată. agenda mai largă a reformelor structurale cuprinsă în programul de ajustare contribuie la sporirea potenţialului de creştere pe termen mediu al Greciei. 14 . pe care premierul George Papandreu le-a calificat ca fiind “mari sacrificii”. pană pe 15 mai. În plus.creşterii).

500 de euro. privind reducerile de salarii şi de posturi în sectorul public. În ceea ce priveşte prima dintre măsuri. bugetul asigurărilor sociale urmând să ajunga la 194 miliarde lire sterline (222 miliarde de euro). pentru prima data în istoria sa. este cel mai grav afectat de reducerile de locuri de munca. În Regatul Unit.9% ale statului pe ansamblu. o cifră uşor mai scăzută decât în 2010. prin diminuarea salariilor de peste 1. iar bugetul ministerelor ar trebui să scadă cu 25% în următorii patru ani. când s-au facut 33. folosirea "armei" fiscale. ceea ce ar putea duce la un exod în masă a familiilor în suburbii.000 de disponibilizări. aici făcându-se 16. adica 21% din forţa de muncă totală.2% mai mic. căci traiul în mijlocul oraşelor a devenit inaccesibil pentru familiile din clasa de mijloc. şi masurile care vizează pensionarii. Spania a decis să renunţe la ajutorul pentru nou nascuţi si la cel pentru şomeri pe termen lung. Mai mult decât atât. o scădere de 5% a fondului de salarii. Deja afectate de o reforma controversată în sectorul muncii.638 posturi vor fi tăiate in 2011.3% pentru investiţiile publice. În Portugalia. Pentru cel de-al doilea pilon. Grecia este cel mai bun exemplu. la rândul sau. ca în fiecare an. salariile mai mari de 21. educaţie şi securitate. prin reducerea îndemnizaţiilor. bugetul pe 2011 prevede o scădere de 16% a cheltuielior de la ministere şi de 7. ca ajutorul social va fi redus şi nu va mai depăşi media din Marea Britanie. cu excepţia serviciilor de sănătate şi de asistenţă pentru dezvoltare.000 de lire sterline pe an vor fi ingheţate următorii doi ani. Angajările în sectorul public au fost îngheţate. reduceri severe vor afecta multe domenii. având un buget cu 5. luni. acesta fiind un prim obiectiv al planului de austeritate prezentat de catre coaliţia de guvernamânt. 15 . al cărui sector public are mai mult de 6 milioane de persoane. Guvernul portughez a anunţat. proiectul preliminar privind buget pentru 2011 prevede o reducere suplimentară cu mai mult de 2% a salariilor în serviciul public şi de 3. Sectorul public francez nu este nici el scutit: 31. Dupa ce au decis să reducă salariile funcţionarilor în 2010. În Spania. aproximativ 500 de lire sterline pe săptămână (580 euro). 1. ministrul de Finante George Osborne a anunţat. Regatul Unit are cele mai mari reduceri.749 de concedieri. cu excepţia unor domenii precum sănătate. Ministerul Educaţiei. Cu riscul de a face obiectul unei vii dezbateri. Alocațiile vor fi şi ele reduse.2 milioane de familii britanice nu vor mai beneficia de ajutor social. În urma acestei decizii.• • • reducerile de posturi si salarii in sectorul public. facându-se o economie de aproximativ un miliard de lire sterline. Chiar familia regală va trebui să strângă cureaua. proiectul de buget pentru 2011 prevede o reducere a venitului minim şi eliminarea de alocaţii familiale pentru cei cu venituri mari.

vor plăti şi ele un impozit care va aduce doua miliarde de lire sterline pe an.000 de locuri de muncă.475 de lire sterline. şi se aşteaptă ca o creştere a vîrstei minime de pensionare de la 60 la 62 de ani să se facă pana in 2018. fiecare tară încearca să găseasca cea mai bună strategie. prin ridicarea pragului impozitului pe venitul anual de la 6. vrea o creştere a impozitului pe venituri mari. ceea ce ar reprezenta 13 miliarde de lire sterline pe an în plus în vistieria statului. întrucât s-a decis creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani şi o scădere semnificativă a cuantumului pensiilor. În Grecia. În ianuarie 2011. Grecia a crescut deja rata de TVA cu 2% în primăvara anului trecut. iar estimările Guvernului arată o inflaţie de 4.000 contribuabili. Vârsta minimă pentru a primi o pensie completă. combustibili şi bunuri de lux. Cele mai multe ţări au prezentat planuri în acest sens. una dintre cele mai dificile de utilizat. Deşi pentru multe ţări creşterea fiscalităţii este soluţia cea mai la indemâna. o masură sustinută de către membrii coaliţiei liberal-democrate. Pe lângă aceşti 4 piloni ai austerităţii. Pana în 2013. guvernul vrea o creştere de la 65 de ani la 67 de ani a vârstei de pensionare.5% la 20%. asta va insemna reducerea a 97.2% în 2011. va creşte şi ea de la 65 la 67 de ani. din aprilie 2011. o altă măsură luată de către UE recent este decizia privind monitorizarea bugetelor naţionale. In Portugalia. însă există şi ţări cum ar fi Franţa care au iniţiat astfel de măsuri înainte de declanşarea crizei economice. TVA se va mări cu doua puncte procentuale. în curs de examinare. ea este. indiferent de perioada de cotizare. cei care au solicitat şi o relaxare a presiunii asupra gospodăriilor cu venituri mici. de asemenea. În Spania. În Franţa. care au jucat un rol important in declanşarea crizei în Regatul Unit.Politica de reducere a posturilor va continua prin înlocuirea numai a jumătate din funcţionarii care vor ieşi la pensie (62. Aceste măsuri au dus la îngreunarea traiului pentru greci. şi a mărit taxele pentru alcool. În Portugalia. care a prezentat bugetul pe 2011. Guvernul spaniol. in 2011. ajungand la 23%. Impozitul pe profit a fost deja majorat de la 18% la 28%. 16 .000 de persoane estimări pentru 2011). guvernul a anunţat în 2011 o îngheţare a pensiilor. această reformă este cea mai drastică. Reforme drastice se înregistrează la nivel mondial şi în cadrul sistemelor de pensii. care va scuti 880. Băncile. Această procedură are ca scop controlul nivelului de imprumut si prevenirea unor viitoare crize de datorii. deşi nimic nu a fost încă decis. controversata reformă este la Senat.6% în acest an şi 2.000 de lire la 7. Creşterea taxelor este o masuraă la fel de severă şi în Regatul Unit. În acest sens. tutun. TVA va creşte de la 17. ajungand la 21%.

ceea ce ridică probleme serioase în colectarea taxelor. ce consumă o bună parte a bugetului. De asemenea Grecia nu face excepţie din această listă. Marea Britanie a fost de acord cu iniţiativa numai dupa ce a fost sigură că datele bugetare vor fi prezentate în faţa parlamentului naţional inainte de a fi trimise la Bruxelles. pentru a detecta orice inconsistenţe şi dezechilibre care ar putea sa apară. Când acest lucru a fost descoperit. de-a lungul a mai multor ani. 4. au fost reticenţi la aceasta inițiativă care ar putea sa fie considerată ca o încălcare a suveranităţii naţionale. în plus. Criza economică mondială a afectat fiecare stat din Uniunea Europeană. Unii membri ai Uniunii Europene. Grecia este veriga slabă a zonei euro. corupt şi ineficient. De asemenea. începând cu 2011. 17 . în special Marea Britanie. au subliniat ca procedura de monitorizare nu va permite Uniunii Europene să treacă peste deciziile parlamentelor naţonale. cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor trebui să trimită în avans. şi care este. Atena are un sector public supradimensionat. Din contra. Cel mai faimos exemplu de politică financiară iresponsabilă a fost cea a Greciei. Uniunea Europeana încearcă prin aceste măsuri să prevină viitoarele recesiuni sau crize financiare în economia blocului european şi sa menţină sub control nivelul datoriilor statelor membre. spre exemplu. în vreme ce nivelul datoriei publice a scapat de sub control. însemnand ca decizia finală va ramâne la guvernele naţionale. la instituţiile Uniunii Europene. Grecia are un important deficit al contului curent şi o datorie publică ce depăşeşte capacităţile de plată ale ţării. Această procedură va permite ca politicile economice şi bugetare ale statelor membre să fie monitorizate în paralel pe o durată de şase luni în fiecare an. propunerile lor de buget.Începând cu anul 2011. pentru ca Bruxelles-ul să poată analiza planurile lor înainte ca acestea să intre în vigoare.5. Contribuţii personale. Oficialii de la Bruxelles. ea este considerată unul din statele cele mai afectatea de criza bugetară şi cea a datoriilor. o ţară care a trimis rapoarte financiare false la Bruxelles. Grecia a fost nevoită sa facă un împrumut de 110 miliarde euro la FMI şi Uniunea Europeanş pentru a-şi putea plăti datoriile scadente.

ramura care deţine cea mai mare pondere în economia elenă. Grecia a trebuit să îl ramburseze.4% din PIB şi un deficit bugetar de 9. noul guvern grecesc publică pentru anul 2009 o datorie publica de 113. Trebuie de menţionat că normele pentru zona euro prevazute de Tratat sunt de 60% pentru datoria publică şi 3% pentru deficit. acestea formează o piaţă imensă şi non-transparentă. companiile de transport şi cazinourile. pe cînd Banca Centrala Europeană are o politică monetară unică pentru toate ţările membre. Deci. bugetul pierde o mare parte din veniturile încasate. statul nu poate face faţă cheltuielilor mari ale unui sistem generos de pensii şi îndemnizaţii de şomaj. De asemenea cauza crizei din Grecia poate fi privită şi în moneda euro. Cu toate că mulţi economişti consideră ca Goldman Sachs sunt cei vinovaţi în situaţia în care a ajuns Grecia. Pe lîngă cauzele enumerate se mai poate de menţionat şi acea falsificare a datelor statistice prezentate organului Eurostat de către Grecia mulţi ani la rând. şi deci acorda credite Greciei. şi mai ales în domeniul turismului. îndeosebi al sectorului public. avînd încredere în datele statistice privind starea economiei elene. adică transportul. Ei doar au contribuit la înrăutaţirea situaţiei. are ca rezultat creşterea datoriei publice. Această tranzacţie a fost una de swap valutar. Asigurând un nivel înalt de viaţa a populaţiei. dar şi ramurile adiacente. O altă cauză este etatizarea economiei elene. Statul elen deţine companiile energetice. totuşi ei nu sunt cauza principală a crizei declanşate. poşta. În acelaşi timp emiterea obligaţiilor de stat. aşa cum consideră Matthew Lynn autorul cărţii despre criza din Grecia.În anul 2010. care urma să fie acoperit. Ca rezultat. construcţiile. Se presupune că aceste fenomene sunt cauzate de organizarea neeficientă a sistemului de impozitare din Grecia. Si nu numai turismul. criza ar putea fi prevenită. Din acest motiv. dar şi a unor mecanisme instituţionale de răspuns la criză reprezintă una din probleme zonei euro. care implică bănci de investiţii. În baza acestor date Europa îşi creea imaginea în ceea ce priveşte disciplina financiară a Greciei. 18 . dar plata datoriei a fost amânată până la expirarea termenului convenit.4%. pentru obţinerea mijloacelor financiare în scopul acoperirii acestui deficit bugetar. Împreună. hotelurile. Totuşi una din cauzele principale a declanşării crizei este economia subterană foarte dezvoltată. ceea ce a dus la creşterea necontrolată a deficitului bugetar. Ca soluţie s-a acceptat emiterea obligaţiilor de stat. Problema apare din motivul că fiecare stat din zona euro are politica sa monetară. prin acordarea unor salarii generoase Grecia a ajuns în situaţia unui deficit bugetar. Transformarea unei datorii în monedă străină la o rată de schimb favorabilă a dus la un flux de venit în Trezoreria Greciei. restaurantele. una din aşa numitele instrumente derivate OTC. Absenţa unor politici economice şi bugetare comune. care urmau să obţină cîştiguri imense în urma scăderii euro. Grecia a devenit atractivă pentru Goldman Sachs şi JPMorgan. Dacă Grecia ar prezenta situaţia reale.

Default-ul unei ţări din cadrul Uniunii Monetare ar descredita Uniunea şi ar demonstra ineficienţa acestei uniuni. Însă unii finanțişti sunt de părerea că Grecia nu reprezintă un pericol pentru zona euro. În fine s-a decis ca împrumutul acordat Greciei să fie constituit prin combinarea împrumuturilor europene cu un împrumut de la FMI. deoarece cota acestei ţări în cadrul celor 16 state membre constituie doar 2. Din aceste considerente Grecia ar putea ajunge în situaţia unei incapacităţi de plată la data scadenţei obligaţiunilor. fapt ce va înrăutăţi situaţia din Grecia. diminuarea salariilor miniştrilor şi directorilor întreprinderiloe din sectorul de stat). cu o dobîndă rezonabilă. demararea anchetelor asupra bunurilor personale în funcţie de salariile declarate de particulari. cînd unele datorii deveneau deja scadente. „rechiziţionarea” poliţiei pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale. la care statul elen nu poate face faţă.7%. doarece ea va fi nevoită să achite decenii la rând dobânzi exagerate. odată cu înăsprirea crizei. solicitînd ajutor din partea Germaniei.În fine. criză care poate fi caracterizată prin existenţa unul deficit bugetar cronic şi o datorie publică enormă. 19 . şi deci ar putea avea loc un default. Toate acestea măsuri au trezit nemulţumiri în rândul populaţiei. • creşterea veniturilor bugetare (introducerea unui nou impozit pentru veniturile ce depăşesc 50000 de euro pe an. La început guvernul grec a încercat să-şi reducă deficitul bugetar prin implementarea a unei serii de măsuri. ceea ce ar condamna ţara la o recesiune profundă şi prelungită. Însă contractarea unor datorii intenaţionale presupune şi dobânzi ridicate. toate aceste cauze au dus la declanşarea crizei în Grecia. măsuri menite să reducă deficitul bugetar. incapacitatea ei de plată ar putea trage după sine statele slabe din punct de vedere financiar ca de exemplu Spania şi Portugalia. numite măsuri de austeritate. neavînd resursele financiare necesare. Premierul grec a menţionat că dacă UE nu-i va acorda un ajutor statului elen. intentarea unor serii de privatizări ) Cu toate că la început guvernul grec nu vedea necesitatea apelării la un sprijin financiar din partea UE. totuşi Grecia a simţit necesitatea obţinerii acestui sprijin. prin majorarea diferitor taxe şi impozite. Franţei. eliberarea posturilor de plecare la pensie să fie înlocuite de unu din cinci. Pe de altă parte. ce au atins atât domeniul salariilor funcţionarilor publici cât şi domeniul fiscal. inclusiv şi TVA. şi nu speculativă. Toate aceste măsuri erau îndreptate spre: • reducerea cheltuielilor bugetare (îngheţarea salariilor din domeniul public. în primul rînd cel francez şi german. chiar şi a SUA. În această situaţie Uniunea Europeană ar trebui să intervină în rezolvarea acestei probleme. În aceasta situaţie Grecia s-a obligat să implimenteze o nouă serie de măsuri de austeritate. Grecia până în ziua de azi e invadată de greve. Ca rezultat va suferi întregul sistem bancar european. Grecia va fi nevoită să ceară ajutor de la FMI.

Reformele structurale.http://old. vor crea un cadru pentru combaterea dezechilibrelor macroeconomice aflate în stadiu incipient şi. acolo unde este posibil.Totuşi în final dacă Grecia va îndeplini acest program de austeritate. Irlanda. şi cazul Greciei în special. ci a oferit şi un stimul necesar combaterii punctelor slabe structurale ale guvernanţei economice a Uniunii Europene şi a zonei euro. Implementarea lui hotărâtă ar trebui să întărească credibilitatea şi încrederea atât a cetăţenilor cât şi a investitorilor. Propunerile ambiţioase ale Comisiei Europene pentru a întări guvernanţa economică vor spori supravegherea fiscală preventivă. De mulţi economişti criza din Grecia e considerată ca un “virus”. inclusiv continuarea procesului de liberalizare şi de reglementare a mai multor sectoare. BIBLIOGRAFIE: 1. ţările cu probleme financiare au fost numite "PIIGS" (iniţialele de la Portugalia. ca o ultimă soluţie în cazul eşuării măsurilor preventive. Criza datoriilor suverane în general. Criza din Grecia nu a reprezentat doar un punct de cotitură în dezvoltarea economică a ţării. se află pe drumul cel bun pentru a facilita revenirea la stabilitatea macroeconomică şi financiară. sau cum l-au numit “virusul Ebola” pentru continentul European. şi la o creştere mai puternică şi mai echilibrată pe termen mediu. necătînd la nemulţumirile trezite în rîndul populaţiei. şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea. au dezvăluit slăbiciuni sistemice în guvernanţa economică a Uniunii Europene. Astfel.html. trebuie să continue pentru a facilita creşterea şi ocuparea. vor crea un mecanism robust de soluţionare a crizelor. Italia. ea va reuşi să-şi reducă deficitele bugetare şi va putea face faţă datoriilor publice. Programul de reformă al Greciei. Grecia si Spania). ambiţios şi implementat în avans.ro/drama_economiei_grecesti_o_productie_wall_street108426. depăşirea obiectivelor propuse (de exemplu în ce priveşte execuţia bugetară) este cheia pentru recâştigarea credibilităţii şi corectarea dezechilibrelor. Implementarea riguroasă a măsurilor convenite şi. 20 .cotidianul. Aceste state ţări ameninţă stabilitatea economica din restul Europei cu datoriile lor excesive.

http://www.ru/News/Detail/id/496570/cat/94/.ro/articol/moneda-euro-cauza-principala-a-crizeidin-ue-8578. http://www. 4.ziare.3. http://nraducanu.newsland.tirmagazin.ru/crisis-pulse/vneocherednoj-sammit-es-byl-posvyashhengrecii.html#ad.tititudorancea. http://www.wordpress.php? option=com_content&view=article&id=2108:-criza-economica-din-grecia-unefect-de-domino&catid=13. 3. http://crisis-blog.2. 7.com/economie/stiri-economice/grecia-masurile-anticrizaincurajeaza-economia-subterana-1003608.http://www.html.ro/index.htm CUPRINS 4. http://www.com/2010/05/06/ce-se-poate-invata-din-crizagreciei/.tititudorancea. Caracteristicile esenţiale ale economiei grecești 4.ziare.1. Economia Greciei – de la dezvoltare la o criză profundă 4. 10. 5.htm. 9. Cei patru piloni în jurul cărora gravitează măsurile de 21 .php? option=com_content&view=article&id=428:greciauniune&catid=107:politica-economica&Itemid=1242. Măsurile de austeritate – mijloc de ieşire din impas a economiei greceşti 4.com/z/bugetele_nationale_monitorizate_uniunea _europeana.com/articole/criza+economica+grecia.2.http://www.4. 8.europuls.http://www.com/z/criza_din_grecia_ridica_intrebari.ro/index.infomondo. 6. http://www. 11.

1. Romania fata de eventuala criza declansata de iesirea Greciei din zona euro 4. Bulgaria beneficiaza de pe urma crizei elene 22 .6. Grecia va ieși din zona euro.5.6. Contribuţii personale 4. Grecia ameninț ă economia mondială 4.6.2.austeritate în Europa 4. Grecia in ziua de astazi – ultimele probleme cu care se confrunta 4.4.3.6. dacă se va abate de la programul de reforme 4.6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful