P. 1
violenţa în şcoală

violenţa în şcoală

|Views: 10|Likes:

More info:

Published by: Ionela Violeta Tudorica on Jul 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2014

pdf

text

original

Cercetările şi statisticile oficiale au arătat o creştere spectaculoasă a violenţei de-a lungul ultimilor trei decenii.

Această creştere a apărut în mai multe ţări ale lumi Franţa,Anglia,la această listă adăugându-se şi ţara noastră.Dacă la început predomina violenţa profesorului asupra elevului astăzi predomină violenţa între elevi dar şi violenţa elevilor asupra profesorului. Violenţa în şcoală este o formă de conduită a devianţei şcolare cu o diversitate de forme cu intensitate diferită.Violenţa presupune confruntarea vizuală,poreclirea,ironizarea,tachinarea,lovirea cu diferite obiecte acestea fiind de intensitate mică ajungându-se însă la forme de intensitate mai mare cum ar fi înjunghierea sau chiar împuşcarea.Violenţa în şcoli devenit în ultima perioadă o problemă majoră un fenomen care riscă să ia amploare în câmpul educţiei formale. Teorii explicative ale comportamentului agresiv. Există trei teorii explicative ale comportamentului agresiv: 1. Agresivitatea este înăscută,acest lucru fiind susţinut de Sigmud Freud şi Konard Lorenz.Freud consideră că oamenii se nasc cu instinctul de agresa şi de a fi violenţi. 2. Agresivitatea este un răspuns la frustrare.Această afirmaţie pleacă de la convingerea că agresivitatea este determinată de condiţiile externe.Cea mai cunoscută teorie este cea a lui J.Dollard numită teoria frustrare-agresiune. 3. Agresivitatea este un comportament social învăţat.Un reprezentant al acestei teori esre A.Bandura,care formulează teoria învăţării sociale a agresivităţii.Conform acestei teorii,comportamentul agresiv se învăţă prin mai multe modalităţi:direct prin recompensă sau pedepsirea unor comportamente,prin observarea unor conduite ale altora mai ales ale adulţilor. Violenţa şcolară este de cele mai multe ori nefatală,dar poate cauza serioase prejudicii individului.Jaques Pain identifică două tipuri de violenţă în mediul şcolar:  Violenţele obiective care sunt de ordinul penalului şi asupra cărora se poate interveni frontal;  Violenţele subiective care sunt considerate violenţe mai subtile ce ţin de atitudine şi care afectează climatul şcolar,aici fiind incluse dispreţul,umilirea.absenţele de la ore. Violenţa fizică şi cea verbală sunt două dintre cele mai des întâlnite tipuri de violenţă în şcolile din Europa.În Suedia,22% dintre elevi de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani au fost implicaţi în trei sau mai multe violenţe
1

fizice în anul 2000.În Germania,53% dintre băieţi au implicaţi în violenţe în şcoală în 2000. Cauze ale violenţei şcolare. Violenţa şcolară este asociată cu zonele urbane dificile,cu periferiile acolo unde sărăcia este la ea acasă.Atunci când se vorbeşte despre violenţa în şcoală se consideră drept surse atât factori exteriori şcolii-factorul social,factorul individual,factorul familial,dar şi un factor intern şcolii-şcoala ca sursă de violenţă. 1. Factorul Familial. Familia prin atmosfera sa afectivă constituie un mediu educativ determinant,orice dezacorduri şi tensiuni existente în mediul familial vor genera anumite îndoieli în conştiinţa copilului sau reacţii neadaptative.Dintre factorii familiali care pot genera tulburări comportamentale la copii,menţionăm(Cosmovici,A 1999,pag111): -deficite de climat familial şi de structură familială.Există mai multe tipuri de familii-familii reprimatoare,care înăbuşă spiritul de independenţă al copilului;familii liberale,care dezvoltă iniţiativele copilului.Mai sunt şi familii integrate social şi familii la limita integrării.Pe lângă aceste patru tipuri de familii mai există şi familii pasive şi active.În cazul familiilor active principala însuşire este aceea de a se afirma,de a se impune şi de a lupta cu greutăţile.Pe de cealaltă parte familiile pasive generează sentimentul de eşec,indolente,o însuşire de descurajare în lupta cu greutăţile vieţi.Părinţii formează miezul grupului familial,lipsa unuia dintre ei reprezintă condiţii cu răsunet asupra mediului familial dar şi asupra echilibrului psihic al copilului. -copilul şi divergenţele educative dintre membrii adulţi ai familiei.Este ştiut că mediul familial nu se limitează numai la membrii grupului familial.Mai sunt şi alte persoane,cum ar fi:bunici,mătuşi,unchi,vecini etc.Aceste persoane pot influenţa relaţiile părinţilor cu copii. -grupul fratern,copilul suferă influenţa nu numai a adulţilor dar şi a celorlalţi copii(fraţi,surori,verişori etc.).Aceste influenţe depind de numărul de copii din familie,de vârsta şi sexul fiecărui,de poziţia pe care o ocupă copii în colectivul familial. -dezacordul dintre cerere şi ofertă.Părinţii trebuie să aibă un simţ al măsurii în atitudinea şi exigenţele preconizate faţă de copil.Exigenţele exagerate manifestate de unii părinţi faţă de copii lor favorizează eşecul şcolar. Climatul socio-afectiv şi moral al familiei este mult mai perturbat atunci când întâlnim probleme de alcoolism,de imoralitate şi de antecedente penale.Referitor la relaţia dintre familia dezorganizată şi delincvenţa s-a descoperit că gradul delincvenţei în familiile dezorganizate este cu 10 -15% mai mare decât în familile organizate.Corelaţia dintre familiile dezorganizate şi

2

criza valorilor morale. Factorul individual.delincvenţa juvenilă este mai puternică pentru formele minore de conduită şi mai slabă pentru formele grave de comportament infracţional.Mucchielli şi teoria autocntrolului de T.Cele mai cunoscute teorii psihologice cu privire la personalitatea deviantului sunt:teoria personalităţi criminale a lui J.însă relaţia cu adultul este cea care direcţionează folosirea inteligenţei în adaptarea socială sau către adaptări neconveţionale.între diferite modele socio-culturale.Pintel.dimensiunea dozei şi dacă subiectul este sau nu real ameninţat şi pus în pericol.Gottfredson.impulsivitate.dispreţ faţă de activităţile sociale.). Factorii individuali ţin de capacitatea personală a fiecărui elev de a se adapta:unii elevi au un potenţial mai mare de adaptare iar alţii unul mai redus(sunt mai rigizi. 2.ea manifestându-se prin lipsa unei autonomii afective.dependenţi de zestrea ereditară şi de structura neuro-psihică(debilitate mintală.tendinţe agresive).Hirschi şi M. 3.egocentrism.O dată ce aceşti elevi au fost respinşi de profesori şi colegi au tendinţe de a abandona şcoala sau de a se asocia în bande cu comportament violent. Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de natură să inducă.Aceste trei teorii sunt asemămătoare şi schiţează următorul comportament al deviantului caracterizat prin:intoleranţă la frustrare.să stimuleze şi chiar să întreţină violenţa şcolară:situaţia economică.şi factori ce ţin de unele particularităţi ale personalităţii(diferite tulburări de caracter sau de atitudini negative formte sub influenţa unor factori defavorabili de mediu).Dobândirea toleranţei la frustrare depinde de nivelul de autocontrol.În urma unui studiu efectuat asupra evoluţiei copiilor cu dificultăţi de comportament s -a descoperit prezenţa acestui factor în etiologia fenomenului în proportie de 82% din cazuri.Un copil inteligent găseşte mai multe soluţii de adapatare .lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţie.autism.dorinţa unei vieţi uşoare.drogurile pot să ducă la un comportament violent dar acest lucru depinde şi de tipul drogului.mass-media.Labilitatea afectivă este una din caracteristicile personalităţii celor violenti.Cauze de tip macrosocial ale devianţei(violenţei):contradicţiile între diferite stadii de dezvoltare socio-economică a unor zone.Factorul social.Alături de alcool.mai intoleranţi.Factorii individuali sunt grupaţi în două categorii:factori constituţionali.Inteligenţa este un factor decisiv în adaptarea sau în violenţa şcolară dar împreună cu afectivitatea.inegalităţile sociale.de temperament.1990) indică faptul că toţi copii care prezintă riscul comportamentelor antisociale şi disociale nu posedă nici măcr competenţele minimale pentru a avea succes şcolar.Frustrarea afectivă este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de comportament.evitare a efortului voluntar.Cercetările efectuate de Walker(1998.Un factor în comiterea actelor violente îl are şi alcoolul consumat mai ales în cantităţi foarte mari.mai puţin permisivi.teoria disocialităţii de R.între normtivele morale ale societăţii globale şi 3 .

în timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca fiind principala formă de violenţă din partea profesorilor faţă de ei(alături de nedreptate şi lipsa de înţelegere).fiind interesaţi de tehnicile pe care le pot învăţa pentru a le utiliza.Unii dolescenţi apreciază în filme doar scenele agresive.de luptă.Filmele.provocatoare.de asemenea moderate.Acest dispreţ interiorizat poate antrena un ansamblu de consecinţe în plan comportamental:lipsa de comunicare.Violenţa şcolară este un fenomen social complex iar formele sale de manifestare au evoluat cu normele sociale. afirmă că până la 18 ani copii americani văd 32000 de crime şi 40000 de încercări de crimă.Concluziile multor psihiatri sunt.mult mai de timpuriu decât alte generaţii care nu au putut dispune în anii copilăriei de acest mijloc de comunicare.considerând violenţa un mod de a trăi.Se condamnă comunicaţiile de masă fiind considerate factorii răspunzători cu precădere pentru aceentuarea violenţei şi a brutalităţii la copii.fiind învinuite că ar prezenta adesea scene de agresivitate.Sunt numeroşi elevi care suferă ca urmare a anumitor prejudecăţi ale profesorilor care vin să întărească propriul sentiment de îndoială.fară să facă distincţia între agresivitatea prosocială şi antisocială.ei susţinând că tineri normali privesc cu un fel de indiferenţă violenţa etalată în filme şi că nu se lasă influenţaţi de ea decât acei copii şi tineri care au înclinaţii spre delincvenţă. ci că se creează acel amestec între fictiv şi real care duce la confuzie mentală şi morală pentru copil.de lipsa de încredere în forţele proprii.fiind martori a 5-6 acte de violenţă pe oră. Conform cercetării efectuate de Consiliul Naţional al Audiovizualului din România în anul 2005.Muzica difuzată prin intermediul unor posturi de televiziune şi radio poate incita la violenţă de cele mai multe ori autori acestor inspirându-se din realitate şi anume din violenţa întâlnită în mediul în care trăiesc.dezvoltarea unor atitudini ostile.Extinderea mijloacelor de comunicaţii de masă pare să meargă paralel cu creşterea criminalităţi juvenile.pasivitate la lecţie.Unii adolescenţi îşi însuşesc astfel un mod de a trăi.Forma de violenţă invocată de profesori este zgomotul.Violenţa în ficţiune se transpune cu uşurinţă în acte reale de violenţă.de bătaie.ar exalta mult prea mult acţiunea.Copii care beneficiază de televizor sunt puşi în contact cu violenţa.moralitatea unor categorii de grupuri şi persoane.În programele televiziunilor din România primul loc este deţinut de violenţa fizică urmată de cea verbală.ci în materialul .mai ales serialele televizate.aşa cum sunt percepute de elevi 4 .U.Răul cel mai mare nu constă în aceea că se arată scene de violenţă.de crime într-un mod extrem de atractiv şi de captivant.la dificultatea de a separa fictivul de real.luat ca aparatură.57% din videoclipuri publicitare pentru lansarea de albume de muzică conţineau violenţă.documentul brut.produs prin comunicarea neautorizată între elevi.Comportmentele violente ale elevului îşi pot avea originea şi într-un management defectuos al clasei.Comisia naţionlă a violenţei în programele televiziunii din S.A.cu brutalitatea.luate ca atare.Un studiu realizat în România pe elevii de liceu a descoperit că cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor faţă de elevi.mult prea de devreme.Violenţa nu e conţinută în televizor.

redactarea scrisă(limbaj sărac.Diriginţii sunt cei care se implică activ în viaţa clasei.intimidarea elevilor.Elevii în general se deschid în faţa unui profesor pe care îl simt apropiat.absenţa răspunsului la solicitări.civice şi patriotice.ameninţarea.scăderea notei la purtare sau chiar exmatricularea.cu o determinare multiplă familială.societală.evaluarea neobiectivă.Sistemul de învăţământ actual nu încurajează participarea copiilor şi exprimarea opiniei.tratând în timpul orelor de dirigenţie diferite teme.personală şi culturală.nervozitatea permanentă.Aceste programe de televiziune şi de radio trebuie să răspundă variat celor mai diverse gusturi şi preferinţe ale tineretului şcolar.în comparaţie cu un profesor care nu a fost agresat de loc.să educe tineri în spiritul înaltelor virtuţi umane. 5 .Acest fapt are consecinţe pe termen lung promovând o atitudine pasivă faţă de problemele comunităţii.se inhibă atunci când un profesor manifestă un autoritarism faţă de cei cu rezultate slabe.greşeli gramaticale şi caligrafice inadecvate vârstei şi nivelului de pregătire).iar atunci când situaţia o cere se recurge la mijloace de constrângere în urma consultării consiliului profesoral:avertizare scrisă. O altă cauză este relaţionarea profesor-elev. Pornografia şi violenţa din şcoli au luat amploare în ultimii ani.violenţa adulţilor împotriva elevilor dar şi violenţa elevilor împotriva profesorilor.ajungându-se la adevărate reglări de conturi între elevi sau între elevi şi profesori.Un profesor agresat are şanse mai mari să fie victimizat din nou.de programe de televiziune şi de radio la fel de bune care să abordeze cu profunzime şi curaj problematica copilăriei inspirată din copilărie. Violenţa şcolară este un fenomen extrem de complex.să ajute la cultivarea celor mai nobile simţăminte şi gândiri.lovirea.Filmuleţele porno şi sexi cu mobilul au început să-şi facă apariţia tot mai des pe internet.Avem nevoie de filme şi de reviste.portă discuţii cu cei care au generat situaţi.Modelul neparticipativ de pregătire are consecinţe nu numai la nivel comportamental ci se reflectă şi în nivelul cunoştinţelor asimilate-analiza chestionarelor a relevat carenţe în exprimare.În general profesorii se implică în aplanarea conflictelor.problematica adolescenţei inspirată din adolescenţă.Nu doar dirigintele ar trebui să se implice ci şi psihologii şcolari.  Exemple de acte violente.Ea se prezintă ca un ansamblu de forme de violenţă care se condiţionează reciproc şi au o dinamică specifică:violenţa din afara şcolii dar şi violenţa generată de sistemul şcolar.ironia.problematica tineretului inspirată din farmecul tinereţii.cer sprijinul părinţilor.implicarea lui în procesul educativ.De asemenea scenele de violenţă depăşesc cu mult cadrul unor simple dispute între colegi.sunt:folosirea tonului ridicat.Un rol important îl au poliţişti de proximitate care vor discuta cu elevii cu acordul diriginţilor despre violenţa în şcoală dar şi alte probleme.îşi reprimă furia atunci când li se face o nedreptate sau când sunt etichetaţi ca fiind elevi"problemă".

unii văzând-o ca fiind un fenomen izolat.metode şi tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecinţele comportamentului violent.La Constanţa un elev de clasa a VII-a a fost bătut în incita şcolii de către trei tineri cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani care au intrat cu forţa în incita şcolii.Ei l-au lovit pe adolescent cu pumnii.iar accesul elevilor în instituţiile de învăţământ nu se va putea face decât pe bază de legitimaţie.Aceste întâmplări nefericite arată că în instituţiile de învăţământ elevi nu sunt în siguranţă.Acest lucru reieşind din exemplele de mai sus.8% din şcolile generale din România.unde l-au găsit pe elevul indicat de tânără.alţii văzând-o ca o problemă acută ce poate influenţa comportamentul şcolarilor.Au urcat la etaj şi au intrat într-una din clase.Aşadar s-a hotărât ca serviciul de pază al elevilor cu ajutorul gardienilor.În 71% din unităţile de învăţământ de la sate au existat astfel de acte.care afectează 90.chiar dacă sunt cunoscute.violenţa în şcoli afectează mai mult unităţile de învăţământ post gimnaziale(80%) şi şcolile generale (73%).Mediul urban conduce în clasament cu 82% din manifestările violente.sunt trecute cu vederea.dar nici în mediul rural acestea nu sunt un lucru necunoscut.multe din incidentele moderate care se întâmplă în şcolă nefiind cunoscute sau.cât şi în rândul părinţilor. Violenţa în şcoală este privită diferit de elevi. 6 . În Bucureşti o elevă a fost înjunghiată în cancelarie.Cea mai frecventă formă de violenţă este cea între elevi.iar România se pregăteşte să i-a exemplu.şcolile care au internate vor asigura securitatea acestora şi pe perioada nopţii.să fie suplimentat.conform unui studiu realizat anul trecut de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.Violenţa din şcoli.U.împreună cu elevul de serviciu.Gestionarea unor conflicte lasă de dorit.Cei trei tineri au fost chemaţi de o fată de etnie rromă.iar în momentul când a apărut conducerea şcolii.cei trei tineri au mers la o scară de serviciu şi au sărit pe geam de la etajul al treilea.agresivitatea tot mai crescută a elevilor faţă de cadrele didactice.  Măsuri de protecţie şi chiar prevenire a violenţei.dar simt nevoia unor ore în care să se discute despre problema conflictului.sisteme antiefracţie în cancelarie şi interfoane la fiecare etaj(Scoala 56 Jose Marti din Bucureşti).În unele şcoli au fost instalate camere de luat vederi cu infraroşu. Tot la Constanţa elevii unui liceu au dezbrăcat un profesor în timpul orelor de curs.A.dar şi faţă de colegii lor ridică semne de îngrijorare atât în rândul oamenilor şcolii.La fel cum MacDonald's a fost adoptat cu repeziciune în România în curând ne vom confrunta şi cu aceeaşi violenţă extremă existentă în şcolile din S.Elevii nu discută cu profesorii şi preferă să-şi rezolve singuri conflictele care apar între ei.În România.profesori şi părinţi.au dat buzna în instituţie împingând-o pe directoarea adjunctă care se afla la intrarea în şcoală. Modelul american al violenţei din şcoli se extinde.

sau sunt copii ai unor persoane importante pe plan social.agresiuni fizice.dintre care: -293 cazuri de vătămare corporală.a te comporta într-un mod similar cu membrii grupului de apartenenţă.pe un eşantion de 1207 unităţi de învăţământ gimnazial(şcoli cu clasele I-VIII) şi post-gimnazial din mediul urban şi rural.a discuta.au fost iniţiate campanii împotriva violenţei în unităţile de învăţământ.Giurgiu. -31 cazuri de omor. -33 de cazuri de tentative de omor. 7 .al cărei scop îl reprezenta reducerea violenţei în unităţile de învăţământ. Datele oferite de către Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii la nivelul anului 2005 indică următoarea situaţie:379 de cazuri.Elevii care comit agresiuni provin din toate categoriile sociale.victime ale violenţei (furt. -familii în care exsistă un climat conflictual. Rezultatele studiului au arătat că :  Proporţia unităţilor de învăţământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violenţă depăşeşte 75%.  Ponderea elevilor cu manifestări grave de violenţă este estimată la aproximativ 2.cum ar fi: -problemele familiale. Pentru a evidenţia mai bine fenomenul violenţei în şcoală. -18 cazuri de rele tratamente alicate minorilor.De exemplu.pe un lot de de 143 de consilieri şcolari proveniţi din Centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică şi din Cabinetele Inter-şcolare şi şcolare de asistenţă psihopedagogică şi un lot de 627 de elevi cuprinşi în 23 de şcoli din mediul rural şi urban din judeţele Constanţa.De asemenea.Timiş şi Municipiul Bucureşti.Institutul de Ştiinţe al Educaţiei şi Institutul de Criminalistică asupra violenţei în mediul şcolar. Socializarea elevilor este realizată de sisteme sociale ca familia.) este de 3%.comunitatea. -anturajul-afilierea la un grup implică a fi împreună. -4 cazuri de lovituri cauzatoare de moarte.Iaşi.prezentăm un studiu realizat de UNICEF România împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.5%.etc.cu dificultăţi materiale.dar o frecvenţă mai mare o au elevii care provin din familii dezorganizate. Circumstanţele produceri incidentelor violente.  Ponederea copiiilor şi tinerilor.şcoala. -poziţia socială.Comportamentul agresiv are multiple cauze.nu violent".agresiuni sexuale.în 9 martie 2006 a apărut programul "Fi inteligent. Situaţia în România.

conducând la apariţia incidentelor majore.atât de comune şi deci acceptate.de a impresiona.  Nivelul de vârstă al elevului este foarte important pentru că fiecare etapă cronologică de dezvoltare are resurse.atmosfera de studiu este adecvată.neexistând schimburi de replici violente. -adoptarea unor modele de comportament promovate între elevi.din teribilism. -impresionarea colegilor prin atitudini zgomotoase până la agresivitate.nesancţionate. Munca de prevenire presupune cunoşterea şi eliminarea cauzelor dar şi a condiţiilor care generează tulburările de tip comportamental atât la nivel microsocial cât şi la nivel macrosocial.Multe acte de indisciplină rămân ascunse din pricină că sunt atât de frecvente.specializate în tratarea "elevilor problemă"(a celor cu tentative de suicid. din interes pentru diciplina respectivă sau din teamă faţă de anumiţi profesori.  Trebuie să se ţină cont şi de faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerinţelor sau al constângerilor venite din exterior.cu o anumită persistenţă.Elevul are propiul său sistem de preferinţe şi de referinţe după care îşi va selecta ceea ce îl interesează.comportamente agresive.în comparaţie cu perioada anterioară de vârstă.).  La nivelul şcolii.-caracteristici specifice vârstei:dorinţa de a atrage atenţia. a celor care se droghează.Actele de indisciplină minore.ignorate. -etalarea prestigiului prin forţă. Cele mai frecvente incidente au loc în timpul pauzelor şi după ore-seara.care valorizează impunerea în faţa celorlaţi.activitatea profesorilor va trebui perfecţionată prin absolvirea unor cursuri de psihologia copilului. Concluzii şi soluţii.gesturi agresive.mecanisme diferite de adaptare.încât au devenit practic invizibile pentru orice adult care urmăreşte interacţiunea elevilor în şcoală.Un aspect foarte important sesizat de către elevi dar şi de profesori este acela că în unităţile de învăţământ nu au firme de pază angajate ci doar paznici care.violenţa creşte între 13 şi 17 ani.îşi încep programul după-amiază.pot să slăbească reperele de autoritate şi disciplină în şcoală.Adolescenţa.cărora el trebuie să se supună.De aici se explică marea diversitate a răspunsurilor din partea individului la una şi aceeaşi situaţie de viaţă.Vârsta cea mai predispusă la violenţă din partea elevilor este de 15 ani.afirmarea masulinităţi.de cele mai multe ori.are un nivel de dezvoltare psihică care face posibil apariţia 8 .În timpul orelor.Este necesar înfiinţarea unor centre şi cabinete de consultanţă familială şi şcolară.metode şi tehnici de intervenţie psihologică.elevii reprimându-şi impulsurile din respect faţă de anumiţi profesori.

unor procese şi modalităţi de adaptare.realizate printr-o analiză prealabilă a situaţiilor.nu sunt motive majore de îngrijorare din partea adulţilor. 9 .Prelungirea excesivă a stării de criză sau chiar rămânerea într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului.în care coexistă trăsături psihologice specifice coplăriei(atitudini puerile).stadiu psihologic contradictoriu.Perioada cu frecvenţă maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea.prin care elevul va putea să-şi dezvolte atât capacităţile de autocunoaştere şi autoevaluare.Dacă nu se ţine cont de aceste diferenţe psihologice dintre etapele dezvoltării şi se suprasolicită posibilităţile limitate ale unui stadiu.determinat de criza de dezvoltare.impun măsuri dfe atenuare sau schimbare a egocentrismului individual al puberului.Atât timp cât stările de criză nu duc la blocaje.atunci se ajunge la cristalizarea unei personalităţi revoltate.trebuie să se intensifice în şcoli activităţile de elaborare a unor metode şi procedee formative.care va intra frecvent în situaţii de conflict cu cei din jur.la stagnarea devoltării copilului. de planificare.cu cele caracteristice adolescenţei(capacităţi sporite de abstractizare şi anticipare).de amânare sau de evitare.cât şi abilităţile de învăţare şi de prelucrare creativă a informaţiilor acumulate.  O principală cale de prevenire riscurilor de eşec adaptativ este alegerea unor sarciuni sau profesiuni în acord cu interesele şi aptitudinile proprii.Pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri adecvate.

12. 10.1 30.Şcoala pentru Ambliopi 27.171 „P. 14.49 22.Liceul „Nicolae Tonitza” 12.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Ispirescu” 7.Şcoala nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.175 „D. Şcoala „Sfinţii Voievozi” 3.Şcoala cu clasele I-VIII nr.50 23.Grupul Şcolar „Henri Coandă” 20.Liceul „Waldorf”nr.Liceul „Constantin Brâncoveanu” SECTORUL II 21.Şcoala cu clasele I-VIII nr. Şcoala „Ion Heliade Rădulescu” 5.Grupul Construcţii Căi Ferate 17.307 29.Şcoala cu clasele I-VIII nr. Şcoala nr. Şcoala nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7. 9. Şcoala nr.L.Colegiul „I.Popescu” 2.Liceul „Herman Oberth” 13.Titulescu” 4. 11. Şcoala „N.Centrul Şcolar Special nr.179.Liceul teoretic „Jean Monnet” 16.3 31.Petrescu” 8.M.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Grupul Şcolar de Arhitectură.Colegiul „Cantemir Vodă” SECTORUL III 33.92 10 .85 26.1 32.56 25.Grupul Şcolar Material Rulant 18.Caragiale” 15. Şcoala nr.51 24.Şcoala cu clasele I-VIII nr.45 6.Cele mai periculoase şcoli din Bucureşti SECTORUL I 1. Şcoala nr.26 28.Centrul Şcolar Special nr. Şcoala „C.Liceul Teoretic Greco-Catolic 19.

Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Grupul Şcolar Industrial Dacia 49.139 59.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Grupul „Dimitrie Gusti” SECTORUL VI 65.102 40.160 70.110 44.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala Specială nr.Grupul Construcţii „Ilie Radu” SECTORUL IV 39.189 42.Şcoala cu clasele I-VIII nr.148 61.Liceul „Traian Vuia” 51.149 35.131 58.280 62.100 48.88 36.Şcoala cu clasele I-VIII nr.148 56.36 43.206 68.157 66.2 53.134 54.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.310 71.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Grupul „Miron Nicolescu” 50.Şcoala cu clasele I-VIII nr.165 45.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.311 72.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII NR.141 60.133 41.117 69.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Grupul Şcolar Energetic 64.74 46.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.59 11 .Şcoala cu clasele I-VIII nr.34.Şcoala cu clasele I-VIII nr.5 38.Şcoala cu clasele I-VIII nr.127 57.Şcoala cu clasele I-VIII nr.Şcoala cu clasele I-VIII nr.136 55.70 37.Liceul „Gheorghe Şincai” SECTORUL V 52.Şcoala cu clasele I-VIII nr.97 47.128 63.176 67.

5.California.Colorado. 6.după care s-au sinucis.Columbine.o tânără de 14 ani Elisabeth Bush a tras cu arma în incita şcolii şi a rănit un elev.Oregon. 20 mai 1999. 4. 16 aprilie 1999 Notus.au împuşcat 12 colegi de şcoală şi un profesor.ambii în vârstă de 18 ani.Jason Hoffman în vârstă de 18 ani a rănit 5 colegi de liceu după ce a deschis focul aupra lor.Kip Kinkel un adolescent de 15 ani şi-a împuşcat părinţii.Solomon a rănit 6 elevi din şcoală în care învăţa după ce a deschis focul în sala de curs.J.după care a poposit la şcoală şi a deschis focul asupra colegilor care se aflau la cantină.Doi elevi au murit.Un adolescent de 15 ani T. 2.Georgia. 3.CRIME ÎNTRE COLEGI Acte de violenţă extremă în şcolile din Statele Unite ale Americi 1. 12 . 22 martie 2001.iar alţi 22 au fost răniţi. din fericire. 20 aprilie 1999.Conyers.nu a reuşit să ucidă pe nimeni. 21 mai 1998 în Springfield.Eric Harris şi prietenul său Dylan Klebold.Un adolescent în vârstă de 15 ani pe nume Shawn Cooper a deschis focul asupra colegilor săi. 7 martie 2000 Pennsylvania.Idaho.însă.

2. În Vâlcea o elevă de 14 ani din comuna Berislaveşti şi-a tăiat venele.Incidente grave din şcolile româneşti în 2005 1.Şi femeia de serviciu a luat ieri un pumn”a declarat ea.care mai mănâncă din când în când bătaie.Imediat după eveniment. La Braşov un elev în vârstă de 13 ani.într-o sală de protocol a unei şcoli.a ajuns la spital după ce a fost bătut crunt de un coleg. 4.”Se ocupă elevul şi profesorul de serviciu.cu briceagul de la o unghieră. Mangalia.unde a dezbrăcat-o.Un membru al Federaţiei Rromilor din municipiu a sechestrat o profesoară din Constanţa.Incidentul a avut loc la doar două zile după ce un caz similar a avut loc tot într-un liceu gălăţean. 13 .Profesoara a fost eliberată după câteva ore.a lovit-o şi a violat-o. 6. În Bucureşti o elevă de la Şcoala Centrală a fost înjunghiată de fostul prieten chiar în cabinetul directorului adjunct al instituţiei.de la Şcoala numărul 4. La Galaţi un elev de la Grupul Şcolar „Traian Vuia”a fost înţepat de un coleg în spate. În Constanţa o profesoară de la Liceul Energetic a fost ameninţată cu bătaia într-o sală de clasă. 5.directoarea adjunctă a instituţiei a fost întrebată cine se ocupă cu paza şcolii. 3.

Z.Editura Didactică şi Pedagogică.Editura Polirom. Preda. 4. Radu.E.Abordare sociopsihopedagogică”.S.Editura Didactică şi Pedagogică. 6.Bibliografie 1. Debesse. 5. Cosmovici. Cerghit.(1996)-„Psihologie socială.Bucureşti. Neculau.(1999)-Psihologie şcolară”.Iaşi.A.Presa Universitară Clujeană. 9. Şchiopu.Editura Medicală.Bucureşti.(1995)-„Psihologia vârstelor”. Păun.Iaşi.(1970)-„Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă”. Editura Polirom.I.V.I.O abordare multidisciplinară”. Rădulescu.Editura Exe.Iaşi.) (1994)-„Psihologie socială”. 7.Baciu.Aspecte contemporane. 8. 2.Editura Didactică şi Pedagogică.A.Cluj-Napoca. 14 .Bucureşti.Verza.Bucureşti.E.M. 3.D.(1999)-„Şcoala.(1972)-„Mass-media şi educaţia tineretului şcolar”.(coord.ClujNapoca.(1981)-„Delincvenţa juvenilă.(1990)-„Intoducere în sociologia delincvenţei juvenile”.Editura Polirom.

15 .

16 .

17 .

18 .

19 .

20 .

21 .

22 .

23 .

24 .

25 .

26 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->