Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina

, roua ) Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alăturate , pronunţate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis ) Hiatul repezita rostire consecutiva , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta ) Derivarea este procedeul intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea a unor cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si a sufixelor ( prefixe : ANTIcamera , NEclar ; sufixe : baietANDRU , casaOAIE ) Sufixe : • Substantivale : o –ie ( bucurie ) o –ar ( bucătar ) o –atura ( invatatura ) o –amat [invatamant] o –eala [ amtteala ] o –iata [ dulceata] o –ist [ betnist ] • adjectivale : o –nic o –ator o –cios o –bil o –al o –as • verbale : o –a o –ai o –ani o –i o –ui o –iza • adverbiale o –este o –is o –mente • numeral : o -ime • pronume o -ica

Fat-Frumos ) • cu elemente de compunere : cuvinte inexistente independent6 in limba + cuvinte care se gasesc independent in vorbire . scrise inpreuna [ electromotor . care se scriu legate cu cratima ( Marea-Neagre . faradelege ) prin alaturare : cuvinte intregi . sau dem. Pron demonstrativ ) Care carte ti-a placut cel mai mult (adj .• interjecti o –ica Compunerea este procedeul lexical intern de imbogatire a vocabularului care consta in unirea a 2 sau mai multe cuvinte pt formarea unui cuvant nou • • • Compunerea : prin contopire : cuvinte intregi . Pron de intarire ) Prieteni mei au plecat ( adj. Pron posesiv ) Fiecare copil se bucura de vacanta ( adj. micoproductie ) • prin abreviere / reuniunea a unor fragmente de cuvinte [ aprozar . [ A ajuns un nimic ( din prron negativ )] [ e la mijloc un ceva [ din pron nehotarat )] o unele numerale articulate cu art hot sau nehot ( A primit un 3 . pron interogativ ) . cel harnic ) o unele pron articulate [ Si-a zis in sinea lui( din pron reflexiv )] [ Fiecare isi are eul lui ( din pron pers )] . nehot .pron nehotarat ) Acest baiat este fratele meu ( adj. agrosem ] schimbarea clasei gramatcale este un procedeu prin care se obtin cuvinte noi datorita simplei treceri de la o parte de vobire la alta : • substantivele pot proveni : o unele adj articulate cu art hot . o unele pronume care insotesc substantivele acordandu-se cu ele ( 7 din cele 10 feluri de pron ) : El insusi a fost martor ( adj. existente in limba care se scriu impreuna ( untdelemn . I-a ascultat oful ) o participiul articulat ( Ranitii au fost salvati ) o supin ( Mersul pe jos e sanatos )  adjectivele pot proveni din : o participii ale vb : Cartea citita mi-a placut o gerunzii acordate ale vb : Se gasesc cosurile fumegande . existente si independent in limba . ( frumosul . un credincius .) o unele interjecti cu articol ( Are un of . Treiul a fost trecut in catoalog .

fenomene ale naturii . fiinte .Nu mi-ai spus / care elevi lipsesc ( adj pron relativ) Nici un elev nu lipseste ( adj pron negativ ) o adverbe : Mi-am luat haina si gata  pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale : El ma cheama ( pron personal ) Eu ma duc ( pron reflexiv ) adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb ( alt vb decat cop personal ) : El canta un cantec frumos ( adj ) El cantaq frumos ( adv) o unele subst : Seara este minunata ( subst ) Am sosit seara ( adv) o unele participi : Spune deschis ce are de spus  • prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat Priveste inainte ( adv) Inaintea lor pot venii multi ( prep ) Sensul propriu este sensul obisnuit al cuvintelor care trezeste in mintea vorbitorului o imagine clara a obiectului in cauza Sensul figurat este sensul mai putin obisnuit al cuvintelor . leaga un adjectiv . stari insusiri . actiuni etc Articolul este parte flexibila ce vorbire care invidualizeaza un substantiv . care trezeste in mintea vorbitorului o imagine alternaiva Cuvinte monosemantice = cuvinte cu un singur sens Cuvinte polisamantice = cuvinte cu mai multe sensuri Paronimele sunt cuvinte foarte asemanatoare ca sens sau aproape identice ca forma insa deosebite ca inteles Substantivul este partea neflexibila de vorbire care denumeste lucruri . de subst sau insoteste partea de vorbire in cazul G Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusire substantivului Pronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un subst .

pt cine ? . pt ce ? . de ce ? . in ce mod . impotriva cui ? . unde leaga un atribut sau un complement de termenul regent Conjunctia are rol de legatura atat in propozitie cat si in fraza . timpul . in propozitie leaga doua parti de vorbire de acelasi fel iar in fraza leaga doua propoziti de acelasi fel Interjectia exprima o stare sufleteasca sau imita sunete ori zgomote din natura Subiectul : cine ? ( predicat ) Predicatul : ce face ? . cu ce ? . Atributele pot fii • adjectival (propriu-zis . numeral cu val adjectival . de cand ? . cat de ? CCSc : cu ce scop ? . cum este . al ( ai ale a ) cui? . de cand ? CCM : cum ? . ce fel de ? .Numeralul este partea flexiblia ca vorbire care arata nr sau ordine obiectelor . cat timp ? . incotro ? CCT : cand ? . pana cand ? . de catre cine ? CCL : unde ? . vb la participiu sau la gerunziu acordat ) • pronominal • verbal ( prin vb la modurile infinitiv . despre ce ? . in ce chip ? . cati ?. de cate ori crestre sau se repeta o actiune Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima starea sau existenta Adverbul este partea de vorbire neflexibila care sta de obicei pe langa vb si arata locul . despre cine ? . cat ? . pana unde ? . din ce pricina ? Cazul este forma pe care o ia o parete de vorbire cu flexiune nominala : . in ce fel ? . de unde ? . asupra cui ? CA :de cine ? . in ce scop ? CCCz : din ce cauza ? . ce este ? Atributele : care ? . la ce ? . gruparea lor numerica . supin si gerunziu . sau modul actiunii Prepozitia are rol de legatoura numai in propozitie . cate ?. neacordat ) • adverbial (adv sau loc adv) • interjectional CD : pe cine ? . la cine ? . pe ce ? CI : cui ? . adj pronominal .

/1scrie/2 ( 1-2 juxt ) Am fost la el /1 (dar) nu l-am gasit/2 Conjunctile „si” . in pentru . in loc de . asupra . imprejurul . in consecinta . /1 nu vrei /2 bea Grigore agheasma/3 • Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primei Ai intarziat . potrivit cu . fie . sau . de catre . etc ( loc prep ) in fata . etc • Genitiv : impotriva . conform . inaintea . in spatelr . fata de . iar ) si loc conjuntionale ( precum si . fara insa sa se excluda. prin urmare . atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc . aproape de . pe langa .. multumita . asa ca . potrivit Propozitile coordonatoare intr-o fraza pot fii : • Copulative : atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de predicat se asociaza . de aceea . dar si . nici . de langa .Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori .catre . in urama . gratie . in concluzie . asemenea . prin juxtaapunere (Ori) pleci/1(ori ) ramai/2 Vrei . la cu . iar . nu numai . pe. singureori repetate . ci . asadar . . in dosul . despre . „iar „ sunt atat copulative sct si adversative : Citeste si scrie ( conj cop ) Am fost si nu l-am gasit ( conj advers ) Citesc iar apoi scriu ( conj cop ) Tu ai invatai iar el nu ( conj advers ) • Disjunctive . aidoma . si . de pe la . atat.Prepozitile cazurilor : • Ac : de ./1 invata /2 (si ) scrie/3 (1cu 2 = juxt . de la .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se reazizeaza prin conjunctii (si . spre. langa . insa . sub . etc • Dativ :datorita . /1( deci )nu mai poti intra /2 Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale : deci . etc (loc prep : ) in afara de . dar . mai rar . precum si prin juxtapunere Raportul de subordonare se poate realiza : . (care ) va sa zica . 2cu 3 = conj ) • Adversative . si . dinspre . contra . atunci cand continutul propozitilor se opune . in susul .cat ) El citeste.si loc conj numai ca si prin juxtapunere ( alaturare ) Nu citeste.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar . contrar . in afara . inapoia .

incat . de . cel ce . pana ce . pana sa . cate . pronume ( adj )relativ sau adv relativ :cu toate ca . orce . cati . ce ? : Nu se stie/1pp(cine ) va beni/2SB Propozitia subordonata predivcativaraspunde la inrebarile ce ? . fiincaq . intrucat . ai alea ) cui ? . etc N-a venit/1 cu toate ca l-am anuntat /2 Pron relative-interogative sau nehotarate : cine .Atunci cand se substituie cu o conjnctie . cate ?. arisicare. cum . indata ce .• • • • • Conjunctii subordonatoare : sa . ca fel de ? . sa . sau numeral Ei sunt cei doi /1PP (care) au obtinut premii. deoarece . ca ./2AT CD raspunde la intrebarile pe cine ? . desi . interogative . oricata . si adv relative-interogative nehotarate . dat . cele ce . oriincotro . orcine . al ( a . oricat . de vreme ce . sau o loc conj adv relative nu mai au fuctie sintactica: A procedat /1 (cum) l-am sfatuit/2 ( CCM) (Cum) il vazu/1 il si cunoscu/2-(fara functie sintactica ) (indata ce ) FELUL PROPOZITILOR SUBORDONATE • • Prop. orsicare . ca .etc M-a sfatuit /1 (sa) invata/2 Loc conj subordonatoare care au in alcatuire de obicei ca un ultim element o conjumnctie subordonatoare . pt ca sa . din cauza ca . arcati . ce ? si determina in regenta un vb predicativ . subiectiva are o regenta fara subiect si raspunde la intrebarile cine ? . parca .PR are intodeauauna o regenta cu subiect Parerea mea este /1PP (ca) a gresit/2PR Propozitia subordonata atributiva raspunde la inrtrebarile care? . au functie sintactica in propozita pe care o induc numai pronumele ( adj ) relative . sau juxtapunere Nu se stie/1( cand) va veni /2 Ai catre /1 ai parte/2 Dintre elementele subordonatoare . pron . oricati . cum ? si determina din regenta un vb copulaiv . caci . cei ce . orcare . orisicine (Cine) inavata /1stie /2 (Orcine) il vedea/1 se mira /2 Adv relative-interogative asu nehotarate : unde . cata . care . cand . daca . cat . personal si tranzitiv . cati ? . incotro . aricate . ce . si are ca termen regent un subst . ori cate ori . chiar ca . loc vb tranzitiva sau o interjectie Iata /1PP(ca ) vine/2CD • • .

cat ? . etc iar ca elemente corelative in regenta ( principala) :adv: (si)tot . si loc cnj : chiar daca . pana unde ? . cu cine ? ./2CS • • • • • • • Figurile de stil sunt : • Epitete • Comparatii • Alegorii hiperbole • Personificari Procedeele de sintaxa poetica : • Enumeratii • Repetatii • Inversiuni • Antiteze . contra cui ? . astfel (de) . in ce mod ? . cat de ? . chiar de . in ce fel ? . atat(de) si loc adv in asa fel A citit atat de mult/1PP( incat) il dor ochii . de cand ? (Cand ) l-am vazut/1CT m-am bucurat/2PP CCM : cum ? . (si )totusi . cu ce ? . asupra cui ? . are ca elemente subordonatoare specifice conj subordonatoare deshi . si are corelative pe adv : asa(de ) . in ce chip ? (Cum ) te grabesti /1CMasa ajungi mai repede sa faci treaba/2PP CS :cu ce scop ? . cu toate ca . de unde ? . cu toate acestea : (Desi) ploua /1CV. am mers la mune/2PP CS ( consecutiva ) : care este urmarea faptului ca ? . o interjectie un adj ( loc afj ) sau adv sau loc adv Este mandru/1PP( ca) a reusit /2CI CCL : unde ? . pana cand ? cat timp ? . chiar sa . macar sa . impotriva cui? Etc si determina un vb sau o loc vb tranzitiva . elemente de legaturaq : incat .. in ce scop ? Vi la mine/1CS (sa) iau banii/2CS CTz :cu ce conditie ? si elementul de legatura se poate inlocui cu conj subordonatoare in caz ca : (Daca)ploua /1CTzsa-ti iei umbrela/2PP CV (concesiva) :in ciuda carui fapt ? . incotro ? S-a dus/1PP ( unde ) l-au trimis /2CL CCT : cand ? .• CI raspunde la intrebarrile cui ? . incat sa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful