Textul argumentativ

TEXTUL ARGUMENTATIV (teorie şi model de argumentare)

Argumentarea este un mijloc prin care se susţine sau se demonstrează un punct de vedere privitor la o anumită temă. Este procesul de justificare logică a unei opinii pe care vrem să o susţinem. Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor paşi obligatorii: a susţine, a dovedi, a întări. Scopul argumentării este de a convinge (persuada) partenerul de comunicare (interlocutor sau cititor), privitor la valabilitatea opiniei exprimate. O opinie nesusţinută de argumente nu este o argumentare, ci o afirmaţie nejustificată (lipsită de valabilitate). Structura unui text argumentativ 1. Enunţarea ipotezei: alcătuirea unui enunţ clar, care conţineteza/ideea ce urmează a fi demonstrată, dar şi exprimarea propriei opinii faţă de aceasta. Se pot folosi verbe de opinie: a crede, a considera etc. 2. Argumentarea propriu-zisă (Formularea argumentelor) : enunţarea a două sau mai multe argumente pro şi/sau contra ipotezei enunţate şi susţinerea lor (exemple, citate, prezentarea unor întâmplări, opinii de autoritate, comparaţii care să scoată în evidenţă ideea susţinută). Argumentele se punctează prin formulări pregnante, care au rolul de a anunţa că urmează ceva important, solicitând în acest fel atenţia interlocutorului / cititorului: pentru că, deoarece, faptul se explică prin, de exemplu, la fel ca, având în vedere faptul că…, spre deosebire de, în primul rând, în al doilea rând, într-o ardine de idei, în altă ordine de idei etc. 3. Formularea concluziei: întărirea ipotezei, prin reluarea sa în mod nuanţat, dacă argumentarea a demonstrat teza enunţată iniţial; contrazicerea ipotezei, dacă argumentarea a demonstrat ipoteza respectivă. Se utilizează diverse cuvinte persuasive: î n mod sigur, evident, clar, prin urmare, aşadar, în concluzie etc. Mãrcile textului argumentativ Conectori logici: Pot fi cuvinte (conjuncţii, adverbe, prepoziţii, interjecţii), expresii şi locuţiuni (conjuncţionale, adverbiale, prepoziţionale), verbe şi expresii verbale, propoziţii care organizează discursul argumentativ. • Conectori care introduc teza: părerea mea este că, voi arăta că • Conectori care leagă argumentele de tezele pe care le susţin: prin urmare, aşadar, în consecinţă, fiindcă, deoarece, întrucât • Conectori care introduc argumente (justificatori): căci, pentru că, de fapt, dovadă că, cum, având în vedere că, de altfel • conectori care introduc primul argument: în primul rând, mai întâi de toate, să începem prin, trebuie amintit mai întâi că, prima remarcă se referă la, să pornim de la

. în continuare. totuşi. să luăm în considerare de explicare: adică. ei bine După natura relaţiei între secvenţele discursive pe care le leagă. de fapt. Pentru fiecare argument găsiţi cel puţin un exemplu potrivit pe care să-l dezvoltaţi. în realitate. pentru a termina. trebuie să aveţi o introducere şi o concluzie ! MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV (subiectul al II-lea. cultura scade . în ultimul rând. totuşi. ci. de unde decurge. ceea ce exclude. ca şi.” (Vasile Bãncilã. cu toate acestea. cu toate acestea. Cine este destinatarul?. în concluzie. de fapt de disjuncţie: sau. ceea ce contrazice. de asemenea. de pildă. să ne amintim de de exemplificare sau ilustrare: de exemplu. la fel. or. ceea ce implică. dat fiind că. adică. căci. iată de ce. în ciuda de cauzalitate: pentru că. proba scrisã) Scrie un text de tip argumentativ. de rectificare. ceea ce interzice de concesie: chiar dacă. Când?. despre necesitatea culturii. ca urmare. ori. ca şi cum.. conectorii pot fi: de analogie: şi. nici. în timp ce. nu numai. de aceea de consecinţă: deci. care trebuie să fie teza voastră. nu în ultimul rândconectori care leagă argumentele între ele: şi. de respingere: dar. De ce?. Căutaţi apoi argumente pentru a susţine teza. fie. sau Conectori care introduc concluzia: deci. în schimb. pentru a evidenţia cât mai bine opinia voastră. precum. pe de altă parte. deoarece. fiindcă. mă refer la. de rezervă. vreau să spun. dar. altfel spus. oricare ar fi tipul de text pe care îl aveţi de redactat.. pornind de la ideea exprimatã în urmãtoarea afirmaţie: „Azi civilizaţia şi cultura sunt ca douã trenuri ce merg pe linii paralele. ceea ce ne trimite la. în plus . Filozofia vârstelor) . dar în direcţii opuse: pe mãsurã ce civilizaţia creşte. Clasaţi argumentele de la cel mai puţin convingător la ce mai convingător..• • • conectori care introduc următoarele argumente: în al doilea rând. Cu ce scop?). spre deosebire de opoziţie. Claritatea discursului argumentativ este susţinută şi de împărţirea textului în paragrafe. în consecinţă. Utilizaţi corect conectorii logici ! Nu uitaţi că . să admitem totuşi. Într-o argumentare scrisă aşezaţi în acelaşi paragraf argumentul şi exemplele potrivite pentru a-l susţine. aşadar. însă. de 15-20 de rânduri. în loc să. având în vedere. care esta tema. asta aminteşte de. Unde?. din contră. anume. exceptând. de frica Etapele producerii unui text argumentativ Citiţi cu atenţie subiectul pentru a vă da seama care este situaţia de comunicare impusă (Cine este enunţiatorul?. pe de o parte. din moment ce. ci şi conectori care introduc ultimul argument: în fine.

civilizaţia şi cultura s-au dezvoltat concomitent. În primul rând. civilizaţia şi cultura sunt indisolubil legate. una fiindu-i indispensabilă celelilalte. atenţia acordată culturii alunecă spre latura prozaică a lumii. cultura nu este (sau nu ar trebui să fie) apanajul unei elite. în căutarea propriei personalităţi. Deşi. iar dezvoltarea uneia nu merită să se facă în detrimentul celeilalte. restrângând-o spre cercurile elitiste. falia dintre civilizaţie şi cultură pe care o sesizează Vasile Băncilă este mult mai evidentă în societatea noastră. în timp ce civilizaţia este mai degrabă instanţa exterioară în care toţi oamenii trăiesc şi îşi exersează capacităţile. De cele mai multe ori. Ceea ce deosebeşte însă oamenii este atitudinea lor faţă de fenomenul cultural. cultura se constituie într-o parte integrantă a matricei definitorii a fiinţei umane.În opinia mea. mediul românesc a fost şi este supus unui proces de „ardere a etapelor”. esenţa sa intelectuală şi puntea de legãtură cu civilizaţia. Cel puţin în ultimele două secole. Ele sunt considerate etaloane ale culturii şi puncte de reper ale civilizaţiei. ni se poate părea ca ele merg pe drumuri separate. totuşi. În realitate însă. În al doilea rând. cã nu ar converge spre acelaşi punct. În concluzie. . acestea există. de importare a unor forme fără fond. Într-un astfel de climat cultural. cultura este lumea interioară a individului. sub forma academiilor naţionale. semn că şi la nivel colectiv cultura are acelaşi rol binefăcător ca la nivel individual. la modul general.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful