1.

Foaia de observatie clinica medicala Foaia de observatie – document ocument medicolegal, cu valoare medicala, juridica, stiintifica, care insoteste bolnavul internat intr-o unitate sanitara cu paturi. Capitolele foii de observatie: I. Datele personale: nume, prenume, sex, varsta, data si locul nasterii, domiciliul temporar si permanent II. Datele calendaristice: data internarii, data externarii, perioada de repaus III. Diagnosticul - in diferite faze: de trimitere, la internare, la 72h, la externare (definitiv); Dg. Anatomopatologic – in caz de deces. IV. Anamneza (anamnesis - reamintire) reprezinta toate informatiile culese de medic in urma discutiei cu bolnavul. Se face cu tact, apropiindu-ti bolnavul, conducerea discutiei se face de catre medic si poate asigura peste 50% din diagnostic. Cuprinde: • Motivele internarii: Simptome sau semne numai daca au fost descrise de bolnav, care au determinat internarea in spital. De obicei sunt maxim 3 si se ierarhizeaza valoric. Se specifica la simptomele majore – localizarea topografica si caracterul evocator al simptomelor. • Istoricul bolii cuprinde toate manifestarile clinice de la debut pana in momentul prezentarii la medic, inclusiv eventualele tratamente efectuate in aceasta perioada . In istoric trebuie sa stabilim simptomul de debut la care trebuie sa precizam: modul de debut (acut, brutal sau lent insidios), evolutia in timp (boala acuta, boala cronica), localizarea (pentru durere) , iradierea durerii, caracterul simptomului (durere colicativa, varsatura alimentara etc), intensitatea (suportabila, atroce etc), factori declansatori si de insotire • Antecedentele - Personale fiziologice – la femeie – evenimentele genitale din viata ei: menarha, menstruatia - caractere (regularitate, durata, abundenta, flux), ultima menstruatie, nasteri (greutatea copiilor la nastere), avorturi – spontane, provocate 1

- Personale patologice – afectiunile anterioare care au modificat modul de reactie al organismului sau au lasat sechele, notand data sau perioada cand au existat. Se insista pe afectiuni care au legatura cu boala actuala si pe interventiile chirurgicale (anul) - Heredo-colaterale: Heredo-colaterale: boli determinate genetic (hemofilie), predispozitie genetica (HTA, ulcer, DZ), contagiune intrafamiliala (TBC, hepatita cronica, BTS) • Conditiile de viata si de munca: locuinta, alimentatia (o (obligatoriu), alcool (cat, ce), cafea, alte toxice, fumat (cat, de cand), droguri (adolescenti tineri), profesie (loc de munca, noxe, efort, stres, orar profesional) • Examenul clinic general se face complet intotdeauna, mai repede in cazurile grave cand se urmareste starea organelor vitale. Conditii de luminozitate, confort termic, examinare de obicei din dreapta, examinare cu blandete. Sunt 4 metode clasice: Inspectia: generala, de ansamblu (tip constitutional, pozitie, stare de nutritie), specifica (fiecarui aparat) Palparea se bazeaza pe simtul tactil. Poate fi: - superficiala se aplica palma cu toata suprafata, se bazeaza numai pe simtul tactil - profunda mano sau bimanuala se exercita o presiune mai puternica asupra zonei examinate. Este utila pentru ggl, ficat, splina, rinichi, vezica, uter. - penetranta cu 1-2 degete, strict limitata in scopul detectarii unor puncte dureroase (sinusale, abdominale, nervoase) - prin balotare – pentru rinichi, ficat, tumori (semnul bulgarelui de gheata din ascita) - palparea prin reptatie manevra Rowssing antiperistaltica in procesele inflamatorii apendiculare sau ileocecale. Tuseul rectal obligatoriu. Percutia pune in vibratie un anumit teritoriu – sunetele obtinute fiind variabile in functie de structura, elasticitatea si continutul in aer al organului sau zonelor vecine. - Tipuri: Tipuri: directa (produce sunete cu intensitate redusa, difuze, punand in vibratie un teritoriu foarte mare – orientativa), digito digitala Piorry (superficiala si profunda) - Informatii: 3 - 4 cm diametru, 7 - 8 cm profunzime

- Tehnica: Tehnica: topografica (limite anatomice ficat, plaman, cord), comparativa (utila pentru delimitarea unui fenomen patologic) - Dupa caracterele acustice sunetele pot fi: sonore (emfizem – hipersonoritate, pneumotorax – timpanism), mate (lichidiana, parenchimatoasa – normal ficat, rinichi sau patologic - tumora) Auscultatia se face cu stetoscopul biauricular (monoauricular numai la ginecologi); utila la examinarea plamanului, cordului, vase (sufluri arteriale); pe sisteme si aparate (mai functionala pe segmente, mai comoda pentru pacient) • Planul de explorari: explorari biologice (de triaj sau specifice bolii respective), explorari anatomopatologice, explorari paraclinice (invazive sau neinvazive) • Fisa curbelor biologice cuprinde monitorizarea principalilor parametrii clinici: temperatura, pulsul, TA, greutatea (edeme, ascita), diureza, tranzitul intestinal • Fisa de tratament • Fisa de evolutie • Epicriza 2. Febra: definitie, tipuri de curbe termice, etiologie Febra – cresterea temperaturii corpului peste limita considerata normala de 37ºC. - Valori normale ale temperaturii: - dimineata orele 7-9; normal: 36,5-36,8 ºC - seara orele 1618; normal: 36,8-37 ºC - Trepte valorice ale starii febrile: febrile: stare subfebrila (37-38ºC), febra moderata (3839ºC), febra mare (39-41ºC), hipertermie (peste 41ºC, fiind depasit centrul de control hipotalamic). In functie de etiologie si caractere, febra se insoteste de manifestari generale nespecifice ca inapetenta, mialgii, artralgii, cefalee, astenie fizica si o stare de rau general. Dupa aspectul curbei termice – tipuri semiologic de febra: 2

- Febra in platou sau continua – nu are diferente mai mari de 1 ºC intre temperatura matinala si vesperala; temperatura se mentine ridicata mai multe zile succesive - Febra remitenta – diferente > 1ºC intre temperatura matinala si cea vesperala - Febra intermitenta – alternarea unor perioade febrile cu unele afebrile, care se poate produce neregulat sau la intervale fixe. Tipuri: - febra recurenta - perioade febrile de 5-8 zile urmate de perioade de afebrilitate. Apare in TBC, limfoame, leptospiroze si unele boli virale sau bacteriene. - febra ondulanta - ascensiune progresiva a temperaturii, urmata de scaderea treptata, dupa care ciclul se reia. Apare in Boala Hodgkin, neoplasme sau bruceloza. - Febra de tip invers – temperatura matinala este mai mare decat cea veperala. Apare in: forme grave de TBC, supuratii inchise. - Febra neregulata – cea mai frecventa in practica. 3. Cefaleea Cefaleea – durerea de cap Anamneza durerii: durerii: localizare, durata, evolutia, caracterul durerii, evolutia in timp, factorii care o exacerbeaza sau amelioreaza, raspunsul la terapia antialgica uzuala Mecanisme de producere: producere: afectare vasculara, iritatii nervoase, iritatia sau inflamatia meningelor, cresterea presiunii intracraniene, spasmul sau inflamatia muschilor spinali sau cranieni. Tipuri de cefalee: a. Cefaleea de cauza vasculara : migrena; igrena; HTA; afectiuni ale vaselor cerebrale b. Cefaleea din afectiunile intracraniene: tumorile cerebrale, abcesul cerebral, meningitele, hemoragia subarahnoidiana, alterarea presiunii intracraniene. c. Cefaleea din procesele patologice extracraniene de vecinatate: o tite, otomastoidite, sinuzite, dureri dentare, dureri oculare, artrozele coloanei cervicale d. Cefaleea din afectiunile nervilor cranieni:

nevralgia evralgia de trigemen, nevralgia glosofaringianului e. Cefaleea din bolile generale: anemii, hemopatii maligne, boli respiratorii cu insuficienta pulmonara, colagenoze, diabet zaharat, boli endocrine, dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice, intoxicatii exogene f. Cefaleea psihogena: psihogena: sindromul sindromul de suprasolicitare determina cefalee difuza, surda, iritabilitate si insomnie. 4. Ametelile si vertijul Ametelile reprezinta senzatia de nesiguranta, instabilitate sau clatinare in ortostatism sau la mers. Apar in urmatoarele situatii: hemoragii acute, hipoglicemia, atacuri de ischemie cerebrala tranzitorie (AIT), precede lipotimiile si sincopele, spondiloza cervicala (crize de “dropp-attack” la miscarile bruste ale capului), insoteste bolile generale (anemii, hipoxie, insuficienta hepatica si renala), nevrotici. Vertijul – ameteala puternica asociata cu o senzatie rotatorie in plan orizontal sau vertical. Fiziologic poate apare in caz de neadaptare a sistemului vestibular la diverse situatii (rau de inaltime, de mare sau de voiaj). Patologic poate fi: - De tip periferic prin disfunctie vestibulara tipic Vertijul Meniere (afectare labirintica unilaterala) care se caracterizeaza prin debut brusc, infundarea unei urechi in care apare un zgomot ritmic numit tinitus. Criza dureaza zeci de minute cu tulburari de echilibru cu caracter rotator, greturi, varsaturi si transpiratii. Mai poate apare vertij periferic cu caracter bilateral in consum de droguri, alcool, afectiuni acute otomastoidiene si in spondiloza cervicala cu crize de “droppattack” - De tip central in AVC 5. Nanismul Nanism - inaltime sub 1,30 m la adult. Nanismul poate fi armonic sau dizarmonic. Exista mai multe cauze care determina intarzieri ale cresterii: cauze endocrine, sindroame malformative osoase, anomalii cromosomice, cauze nutritionale, metabolice, 3

viscerale si neurologice, cauze necunoscute (nanismul visceral esential). 6. Gigantismul Gigantismul - este o crestere in inaltime de peste 2 m determinata de un exces de hormon somatotrop hipofizar sau de insuficienta gonadica, survenita in perioada de crestere, inaintea inchiderii cartilajelor de crestere. 7. Acromegalia Acromegalia este determinata de excesul de hormon somatotrop survenit dupa pubertate. Se produce o marire a capului („schimba numarul la palarie“), arcadele orbitei sunt proeminente, urechile mari, pliurile sunt ingrosate, exista macroglosie. Cresc in latime mainile si picioarele („schimba numarul la manusi si la pantofi“). 8. Boala Cushing Boala Cushing este determinata de supraproductia de ACTH, de catre tumori corticosuprarenaliene sau de administrarea prelungita de glococorticoizi. Fata este rotunda, „in luna plina“, cu obraji rosii, pilozitatea capului este rarita chiar cu zone de alopecie. Se adauga alte modificari sistemice: hirsutism, gat ingrosat, scurt, cu depozit de grasime la nivelul cefei („ceafa de bizon“), trunchiul este dezvoltat, abdomenul voluminos, cu vergeturi, membrele sunt subtiri (aspectul general a fost comparat cu o „lamaie pe scobitori“). Pacientii prezinta in plus hipertensiune arteriala, hiperglicemie, poliglobulie, colesterol crescut. 9. Astenia, fatigabilitatea si impotenta functionala Astenia – este termenul medical pentru oboseala. Tipuri de astenie: - Fizica – manifestare generala specifica bolilor neurologice. - Mixta (fizica si psihica): anemii, infectii acute bacteriene sau virale, boli cronice hepatice, IRC, boli neoplazice, boala Addison, boli tiroidiene - Astenia cronica primara predomina la femei intre 25 – 45 ani cu examenul clinic si explorarile paraclinice normale fiind legata de

probleme psihologice, psihiatrice sau de sindromul de suprasolicitare. Fatigabilitatea reprezinta oboseala fizica mai ales musculara, lipsa de energie, senzatia de epuizare. Este un simptom clinic specific in boli sistemice, endocrine sau metabolice. Impotenta functionala reprezinta imposibilitatea efectuarii unui act motor datorita unei afectari neurologice, musculare, articulare sau arteriale, fiind localizata la un anumit segment al corpului. 10. Obezitatea Obezitatea este o afectiune cronica ce consta in cresterea cantitatii de tesut adipos din organism. Actual se utilizeaza indicele de masa corporala (BMI) pentru a defini o persoana ca fiind obeza. BMI stabileste o legatura intre inaltimea persoanei (exprimata in m2) si greutate in Kg. OMS defineste obezitatea in functie de BMI astfel: preobezitate (BMI intre 25-29,9), obezitate clasa I (BMI intre 30-34,99 ), obezitate clasa II (BMI intre 35-39,99) , obezitate clasa III (BMI>40).

pete maronii, nereliefate, fara semnificatie patologica. Hipocromii: - hipocromiile generalizate: albinism (pielea este aproape alba, frecvent asociindu-se si decolorarea irisului si parului), fenilcetonuria. - hipocromiile localizate: vitiligo (pete depigmetate de marime si forme variabile), pot apare uneori dupa zona zoster, pe unele cicatrici si pe vergeturi. 12. Cianoza Cianoza reprezinta coloratia albastra a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii de hemoglobina redusa peste 5 g/dl. Exista uneori dificultați de punere in evidența a cianozei, aceasta fiind influențata de grosimea tegumentului, de pigmentarea normala a pielii, dar și de lumina din cabinetul medical. Cianoza poate fi: a) Cianoza generalizata: Cianoza de tip central este determinata de incarcarea deficitara cu O2 a sangelui de la nivel pulmonar sau de extracția deficitara de oxigen la nivelul țesuturilor. Cianoza centrala apare in insuficienta respiratorie, afecteaza pielea, mucoasele, conjuctiva, limba si partea interna a buzelor si nu dispare la presiune si caldura; temperatura este normala sau usor crescuta. Cianoza de tip periferic reprezinta colorația albastra aparuta la nivelul extremitaților ca urmare a proastei circulații a sangelui pacientului. Cianoza periferica apare in soc, afecteaza extremitatile (nasul, partea externa a buzelor), intereseaza pielea (mai putin mucoasele) si dispare la presiune si caldura; pielea este rece si transpirata. b) Cianoza localizata este limitata la o parte a corpului, la un membru sau un segment al acestuia si apare in obstructiile venoase. Cianoza trebuie diferențiata de alte cauze care produc modificari de culoare a tegumentului: acrocianoza este o modificare vasculara permanenta, nedureroasa a extremitatilor accentuata de expunerea la frig; livedo reticularis se prezinta sub forma unei colorații violacee a fetei externe a membrelor. 4

11. Modificarile pigmentatiei cutanate Hiperpigmentarile pot fi date de un exces de pigment melanic sau de acumularea in piele a unor substante care dau o culoare inchisa. Hiperpigmentarile pot fi: - hiperpigmentare generalizata: apare la bolnavii uremici (pielea are o culoare palid murdara, cu tenta cenusie), in melanodermia generalizata din boala Addison, in ciroza hepatica, in diabet zaharat, hipogonadism si insuficienta cardiaca (pielea capata o culoare metalic-cenusie), in melanozele toxice (pielea capata nuante de la albastru la brun) - hiperpigmentari regionale: apar in diverse boli generale sau dermatologice, dupa expunerea indelungata la soare, traumatisme si consum de alcool. Ex: Cloasma este o hiperpigmetare formata din pete simetrice neregulate, situate pe fata, obraji, tample, perioral si perinazal care dispar dupa nastere. Acantosis nigricanseste o hiperpigmetare cu hiperkeratoza intalnita in unele cancere sau boli endocrine. Efelidele (pistrui) sunt mici

13. Paloarea Paloarea tegumentului reprezinta disparitia coloratiei normale a pielii ca urmare a reducerii cantitatii de oxihemoglobina din piele si mucoase. Paloarea poate fi localizata sau generalizata. In paloarea generalizata pe langa modificarea de culoare a pielii sunt prezente modificari ale mucoaselor, culoarea diminuand la nivelul buzelor, limbii si conjunctivei. Scadera cantitatii de oxihemoglobina la nivelul tesuturilor poate fi determinata de scaderea cantitatii de Hb din sange sau de scaderea perfuziei. Paloarea localizata se evidentiaza cel mai frecvent la nivelul membrelor, nas, urechi sau chiar limba. Apare in ocluziile atreriale acute sau cronice cu producerea unei ischemii tisulare, care poate ajunge pana la gangrena. Tegumentul este rece, cu modificari trofice ale fanerelor si manifestari dureroase musculare. Anamneza unui pacient cu paloare trebuie sa urmareasca: istoricul personal sau familial de anemie, boli cardiace, renale sau diabet, daca paloarea este permanenta sau intermitenta si a lte simptome asociate (oboseala, palpitatii, dureri toracice, ortopnee, dispnee, menstre neregulate) Examenul obiectiv urmareste: t emperature tegumentului (scazuta in soc si arteriopatii) , tensiunea arteriala (este scazuta in soc) , splenomegalia, absenta pulsului. 14. Icterul Icterul reprezinta coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii de bilirubina. Trebuie exclusa coloratia galbena determinata de intoxicatia cu acid picric si carotenodermia. Bilirubina totala: 5,1-17 μmol/l 0,2-1 mg/dl Bilirubina directa: 1-5,1 μmol/l 0,03-0,3 mg/dl Icterul prehepatic: bilirubina totala normala/crescuta; bilirubina directa – 5

normala; bilirubina indirecta – crescuta; urobilinogen – crescut; culoarea urinii – normala; culoarea scaunului – normala. Icterul hepatic: bilirubina totala - crescuta; bilirubina directa – normala/ crescuta; bilirubina indirecta – normala/crescuta; urobilinogen – normal/crescut; culoarea urinii – inchisa; culoarea scaunului – normal/decolorat. Icterul posthepatic: bilirubina totala crescuta; bilirubina directa – crescuta; bilirubina indirecta – normala; urobilinogen – scazut; culoarea urinii – inchisa; culoarea scaunului – decolorat. 15. Hemoragii cutanate (purpura, echimoza, hematomul) Purpura este determinata de extravazarea elementelor figurate rosii la nivelul tegumentului datorita unor anomalii ale peretelui vascular (purpura vasculara) sau prin scaderea numarului de trombocite (purpura trombocitopenica). Dupa aspect putem distinge: purpura petesiala, purpura in vibice (leziuni liniare), purpura echimotica, purpura necrotica: traduce o ocluzie vasculara (tromboza). Echimoza este o extravazare sanghina dermo-hipodermica de culoare rosie-violacee initial, care in zilele urmatoare devine albastra, cu nuanta verzuie, iar in final galbena. Echimozele pot apare in tulburari de coagulare sau dupa traumatisme. Hematomul este o acumulare circumscrisa de sange situata subcutanat sau profund, uneori insotit si de o echimoza. Apare de obicei postraumatic si in marile tulburari de coagulare cu caracter spontan (hemofilia A). 16. Eritemul Eritemul este determinat de congestia vaselor din dermul superficial si dispare la vitropresiune, culoarea poate fi intensa sau pala. Eritemul poate fi simptom in cadrul unei boli sau poate fi o boala de sine statatoare si poate fi asociat cu papula, determinand aspectul de exantem. Eritemul poate fi: a) localizat – intalnit la nivelul plicilor de flexie = intertrigo, la nivelul zonelor expuse la soare = fotodistributie b) generalizat – poate imbraca aspectele urmatoare:

asimptomatice.eritem rozeoliform (rozeola sifilitica) . fermi. galben sau hemoragic. sunt reliefate. se intalneste in psoriazis. cu dimensiuni mici (1-2 mm). elastice. de culoare rosie sau violet. conice (acuminate). maligne sau benigne. urmata de descuamare . edem cutanat. pot fi: foliculare (acuminate. modificari ale unghiilor. centrate de un folicul pilos. sub 1 cm. fara zone de piele sanatoasa.eritrodermia – inrosire uniforma a intregului tegument.5-1 cm. dupa unele medicamente Este important a se diferentia eritemul generalizat de eritrodermie = eritem intens. limfoame. Nodozitatea este denumirea pentru un nodul de 0. cu placarde mari. cu aspect conopidiform. 17. zona Zoster). ovalare.pierdere de substanta superficiala. usor reliefate. superficiale. sunt prezente in psoriazis pustulos. 18. Eritemul pasiv include: acrocianoza.cu infiltrat celular inflamator: ferme. de culoare rosie sau culoare mai putin pronuntata. pot fi: emisferice. adesea amicrobiene. gratajul poate duce la lichenificarea lor . livedo reticular. de dimensiuni mici. mici. Suprafata este foarte neregulata. mucine): sunt ferme. Dupa localizare. Leziuni elementare prin pierdere de substanta Eroziunea (exulceratia) . circumscrise. cu zone mari de piele sanatoasa intre leziuni. Verucile sunt vegetatii acoperite de scuame hipercheratozice. durata este de cateva saptamani si poate asocia adenopatie. circumscrise. eczeme. pot fi insotite de prurit si durere locala si evolueaza catre spargere sau catre formarea de pustule Pustulele sunt leziuni palpabile.. Veziculele evolueaza rapid catre rupere cu formarea unei eroziuni si apoi a unei cruste. . boala Behςet ) 19. Exista mai multe tipuri histologice de papule: • papula epidermica poate fi prezenta in verucile plane • papula dermica cu variantele: . fara interesarea dermului. cu dimensiuni variabile (sub 1 cm). congestive. . Leziuni elementare cu continut lichid Veziculele sunt leziuni vizibile si palpabile determinate de edem intercelular marcat (eczeme) sau necroza keratinocitara (herpes. cu zone de piele sanatoasa. sunt de obicei de dimensiuni mari peste 1 cm. nefoliculare (plane. de culoare alba sau galbena. 6 Goma este un nodul ce evolueaza catre ramolisment si ulcerare. ombilicate (cu o depresiune centrala). rotunzi sau ovalari. Pot fi rotunde. cu evolutie cronica (xantoame) ‫ ٭‬papule foliculare corespund unui folicul pilos ‫ ٭‬papule miliare .roz. bine delimitata. translucide. partial reductibile la presiune. nereductibile la presiune (lichen plan). care contin o serozitate tulbure sau franc purulenta. . acuminate si sunt in raport cu glandele si canalele sudoripare Noduli cutanati sunt leziuni palpabile cu caracter tumoral sau inflamator. la febrili. varicela. . mamelonata. care se vindeca fara cicatrice.eritem pasager – dupa expunere la soare. asociate cu prurit . pot fi localizate oriunde. cu fundul plat. poligonale.dismetabolice continand un material amorf (lipide. Leziuni elementare cu continut solid Papulele = mici proeminente ale pielii. in functie de forma. dar domina la nivelul mucoaselor sau in jurul orificiilor naturale. frecvent infiltrativ. Daca au dimensiuni mai mari poarta denumirea de placi. Se localizeaza atat la nivelul pielii cat si al mucoaselor bucale si genitale. ombilicate. infiltrate. Vegetatiile sunt leziuni palpabile determinate de proliferarea anormala exofitica a epidermului asociata unui infiltrat celular in derm.rosii. Tumorile cutanate sunt in general solide. prost delimitat. de talie variabila. Pot fi acoperite de scuame sau insotite de prurit intens.edematoase: roz-pal. de obicei sunt infectioase). Sunt localizate pe zone de tegument sanatos (varicela) sau eritematos (eczema).eritem rubeoliform (in rujeola si rubeola) leziuni rosii. catre coalescenta cu formarea unei bule sau catre pustule Bulele sunt leziuni reliefate cu dimensiuni mari (peste 2 mm pana la cativa cm) cu lichid clar.eritem scarlatiniform: rosu viu.

Crusta este rezultatul uscarii unui exudat seros hemoragic sau purulent la nivelul . dermatologice sau generale la care se adauga tratamentele citostatice. fara lunula in unele ciroze hepatice.lipsa de substanta posttraumatica acoperita de cruste hematice.Ulceratia . la nivelul palmelor si plantelor. putin aderente . Unghiile subtiri. aspectul marginilor. aspect numit onicoliza. Eritemato.scuame scarlatiniforme – care se detaseaza in lambouri . secretiile existente. galbui (fibrinos) crustos sau negru (necroza). de obicei de cauza vasculara. stralucitoare. Culoarea normala. Dupa aspect de disting: . Semiologia muschilor striati La istoricul bolii se urmareste varsta la care a debutat suferinta musculara. poligonale. O forma particulara este afta. la nivelul pliurilor. Caderea prematura a parului capului se numeste calvitie. opace. iar unghiile ingrosate. care poate avea cauze locale. sfaramicioase. care se rup si se desprind de pe patul unghial sunt observate in starile carentiale importante. roz-sidefie. Fundul poate fi rosu. cu fundul galbui. crampele musculare .pierderea de substanta cu caracter cronic. foarte uscate scuame psoriaziforme sunt albe. 22. La o ulceratie ne intereseaza forma. Hirsutismul este o dezvoltare exagerata a pilozitatii pe zonele normal glabre (la femei imbraca aspectul virilismului pilar). cu modificarea falangei distale. aderente. care are de obicei cauze constitutionale. perturbarile de tip miotonic (se manifesta prin intepenire) Akinezia reprezinta incapacitatea de a initia schimbari in activitatea motorie Rigiditatea este starea de contractie continua a muschilor Atetoza reprezinta imposibilitatea de a sustine muschii intr-o anumita pozitie Mioclonusul si spasmul muscular . pe locurile de presiune. O forma particulara este ragada. 20. faramicioase.pot fi independente sau asociate cu alte tipuri de leziuni (ex. interesand dermul.eroziune sau ulceratie la locul de inoculare a unor infectii contagioase. pe zonele hipercheratozice plantare. gratajul cu o chiureta detaseaza un fragment in lamela (semnul bujiei) . plate sau concave apar in unele anemii. cu conturul bine sau prost delimitat. cu marginile taiate drept. dimensiunile. Excoriatia . Alopecia este caderea permanenta a parului.scuame ichtiasiforme neregulate. Fisura . profunzimea. Modificarile parului pot afecta ciclul sau tipul pilar. bine delimitata.pierdere de substanta profunda. fragile. Hipercricoza reprezinta dezvoltarea exagerata a parului in zone normal piloase pentru sexul si varsta respectiva. la nivelul unui folicul pilos.scuamoase) . efectele efortului fizic si raporturile cu dieta si temperatura mediului. Semiologie fanerelor 7 Unghiile pot prezenta modificari determinate de patologia proprie dar si in cadrul unor boli generale. avand cauza neurologica. Simptome: slabiciune musculara. Ulcerul . albicioase. Canitia reprezinta albirea precoce a parului. durerea musculara . devine violacee in bolile cianogene sau alba. care se vindeca cu cicatrice. La persoanele diabetice pot apare ulcere atone.eroziune sau ulceratie liniara.scuame foliculare – de talie mica. contracturile musculare . . durata si rata de progresie a simptomelor si analiza amanuntita a acestora. avand de obicei cauze hormonale sau constitutionale.scuame cu aspect pitiriaziform – fine. Deseuri si sechele cutanate Deseuri cutanate Scuamele sunt leziuni vizibile aparute spontan sau dupa grataj.la contractiile musculare de scurta durata asterixisul (flapping tremor) reprezinta miscarile aritmice si rapide 21. fara tendinta la vindecare. Intereseaza daca manifestarile sunt izolate sau apar in cadrul altei stari patologice.se detaseaza de la nivelul pielii. de marime variabila. de obicei rotund-ovalara. Unghiile bombate in mod patologic apar in hipocratismul digital. Sancrul .

. vezicule. Sfacelul este un depozit necrotic rezultat sub actiunea agentilor microbieni. Scleroza este caracterizata prin pierderea elasticitatii cutanate in boli inflamatorii (sclerodermii) sau insuficienta venoasa a membrelor inferioare (dermo-hipodermita sclerodermiforma).miscarile de opozitie ale policelui. Pot fi cicatrici hipertrofice si cicatrici cheloide. la brun inchis. Vergeturile sunt leziuni atrofice lineare si pot fi violacee (in Cushing) sau alb-sidefii (dupa modificari bruste ale greutatii corporale. pe dosul mainilor. iar a marginilor conduce la fracturi sau tasari de corpuri vertebrale. culoarea fiind de la galben murdar.tegumentului ca un stadiu evolutiv al altor leziuni (bule. extremitatii distale a radiusului si oasele carpiene. telangiectazii si pigmentare reticulara. Osteoporoza poate fi determinata fie de cresterea rezorbtiei osoase. Sechele cutanate Cicatricea este o neoformare de tesut in scop reparator dupa o pierdere de substanta sau inflamatie cutanata. care se poate asocia cu un cancer visceral. dosul mainilor si picioarelor. adductie-abductie. Osteoporoza Osteoporoza este o boala sistemica scheletica in care scaderea masei osoase si deteriorarea arhitecturii tesutului osos determina cresterea fragilitatii osoase si susceptibilitatea la fracturi. Atrofia este determinata de diminuarea sau disparitia unor parti constitutive ale tegumentului. statiul popliteu. Examenul obiectiv al mainii Examinarea mainii se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului pacientul stand pe scaun • Inspectie (eritem localizat. 8 Amiloidiza este o depunere extracelulara a unei proteine fibroase (amiloid) in unul sau mai multe locuri din organism. Ichtioza dobandita se asociaza frecvent cu boala Hodgkin sau alt limfom nonhodgkinian.Osteoporoza vertebrala incepe cu subtierea corticalei. In aceste regiuni pielea devine pigmentata si rugoasa. rotatie pentru mana si police. incastrata in tesutul din jur. noduli subcutanati. Gangrena . sub care exista tesut negru. inghinale. anala. Manifestari cutanate paraneoplazice Acantozis nigricans este o dermatoza rara. aderent. Subiectiv apar dureri dorso-lombare nocturne si mai ales la efort si ortostatism prelungit. pustule) Escara este o necroza epidermica determinata de ischemie cu aspect de depozit negru. Cele mai frecvente localizari sunt la nivelul coloanei vertebrale. ceafa. sarcina) 23. Poikilodermia asociaza atrofie. pe fata si gat. . fie de scaderea ratei de formare a osului. coate.Osteoporoza extremitatii distale a radiusului si oaselor carpiene determina fracturi dupa traumatisme minime. avand localizare palmo-plantara. Poate fi uscata si neagra sau sub forma unei bule cu un lichid rosiatic. gat. colului femural.Osteoporoza colului femural este asimptomatica pana in momentul fracturii. 24. asistam la reducerea taliei pacientului si aparitia cifoscoliozei. Acrokeratoza paraneoplazica apare exclusiv la barbati caracterizandu-se prin leziuni simetrice la maini. Atingerea cutanata este bilaterala si simetrica. regiunea ano-genitala. localizandu-se in axile. picioare si fata.necroza tisulara de origine vasculara sau infectioasa. Principalele forme etiologice de osteoporoza sunt cele post menopauza si de varsta. Localizarile dominante sunt in zona toracica si lombara. Dermatomiozita reprezinta un sindrom paraneoplazic asociat unor cancere viscerale. coate si genunchi. Cedarea platoului permite hernierea nucleului pulpos in corpul vertebral. . . Leziunile cutanate cu aspect eritematoscuamos si discret endematos sunt localizate in special periorbital. iar daca sunt multiple. fata interna a coapselor. dupa care urmeza formele nutritionale si cele induse medicamentos. Pe piele apar papule sau placi putin reliefate localizate in regiunile axilare. abductia si adductia degetelor . dupa care scade si numarul de travee. tumefierea articulara) • Durerea articulara provocata • Deformari articulare (noduli Heberdeen si Bouchard) • Mobilitatea articulara activa si pasiva: flexie-extensie. 25.

capul radial si partile moi.26. rotatie interna si rotatie externa. genu valgum. • Inspectie: cifoza toracala. percutia Semnele clinice evidentiate la inspectie: eritem localizat (RAA. Bolta plantara disparuta: picior plat. picior peste picior (flexia si adductia).artroze interfalangiene distale. noduli subcutanati (tofi gutosi). • Extensia pasiv sau activ (bolnavul se ridica din pozitia pe vine in ortostatism). nodulii lui Bouchard artroze interfalangiene proximale. palpare. abductie) Examinarea genunchiului se face in decubit dorsal in extensie completa. adductie. scolioza. pentru evidentierea desfasurarii unei regiuni in timpul miscarii – testul Schober. Haluce deformat inflamator (guta) sau ortopedic (halux valgus). marginea externa a piciorului pe genunchiul opus (flexia. extensia. semnul cheiei (rotatie. miscari active si pasive • Trei grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari: abductieadductie. membrele inferioare lipite in extensie si cele superioare pe langa corp.hernie de disc). semnul h socului rotulian. Examenul obiectiv al cotului Examinarea cotului se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma orientata anterior. • Mobilitatea pentru fiecare segment in parte: . Examinarea soldului si a membrului inferior Examinarea articulatiei soldului apreciaza simetria prin inspectie si mobilitatea prin: departarea picioarelor (abductia) (N:45 grade). mana in laba de cartita. genu flexum si genu recurvatum. proiectie inapoi (extensie).coloana toracala. noduli Meynet (RAA). articulare. 9 echimoze periarticulare (fracturi. boala Dupuytren. ridicatul de pe scaun (extensie activa).coloana cervicala: menton-stern. deformarile articulare (nodulii lui Heberdeen . semnul lui Illouz Coste – semnul trepiedului. Examinarea umarului Examinarea umarului • Articulatia cu cea mai mare mobilitate • Inspectie. masuratori (ale unui segment. • Inspectie: genu varum. perimetru toracic pe linia mamelonara in inspir si expir fortat 7 cm . miscari de rotatie. gonartroza) Mobilitatea articulara si masuratorile clinice: anchiloza fibroasa sau osoasa. noduli reumatoizi (PR). lipomatoza periarticulara (gonartroze-lipartroza Weissenbach-Francon). proiectie inainte (flexie).coloana lombara: testul index-sol si testul Schober 29. entorse). 30. palparea. Examinarea gleznei si piciorului • Inspectie picior in valgus sau in varus. • Palparea proeminentelor osoase si a partilor moi. 28. • Normal unghi deschis extern valgus fiziologic: 50 la barbati si 10-150 la femei • Se pot observa deformari. torticolis. Se verifica flexia. luxatii. semnul lui Lasegue . abductia si rotatia externa). • Mobilitatea rotulei (semnul rindeleimiscarea rotulei in sens craniocaudal determina cracmente). a hipermobilitatea articulara. artrite septice). • Mobilitatea articulara: flexie-extensie (1350 – 00 sau – 50). mobilitatea rotulei. unghiulare cu goniometru). Tehnica de examinare a sistemului osteoarticular Metodele de examinare: inspectia. durerea provocata – sensibilitatea (manevra lui Eriksen. flexie. • Miscarile in articulatia gleznei: flexie dorsala si plantara. . ureche-umar . tumefactii si palpa proeminentele osoase. pronatie-supinatie cu cotul flectat la 900 fixat pe torace 27. Examinarea coloanei vertebrale Examinarea coloanei vertebrale se face in ortostatism cu capul ridicat si barbia inainte. • Rotatie interna + adductie pacientul atinge acromionul opus prin fata capului sau unghiul inferior al omoplatului opus prin spatele toracelui. tumefierea articulara Semne clinice evidentiate la palpare si percutie: hidartroza (semnul valului). • Flexia pasiv sau activ (bolnavul se invita sa stea pe vine). • Tehnica abductie + rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al scapulei opuse trecand cu mana prin spatele capului. occiputperete.

peritoneu). Edemul subcutanat are evolutie ascendenta de la regiunea retromaleolara. reflux hepatojugular. Instalarea este insidioasa. pana la intensitati relativ mari. Semnele toracice apar la varsta de 6-12 luni. pretibial. pentru a da capului o „forma cubica“. este localizat initial retromaleolar si palpebral. Sindromul de osteomalacie Se manifesta clinic prin dureri osoase si impotenta functionala. pericard. sacrat. perete abdominal. care lasa cu dificultate godeu. numita santul Harrison.este pus in evidenta clinic numai pe seama cresterii in greutate a pacientului si a testului „bulei de edem”. Edemul poate fi generalizat sau localizat. etapa in care „semnul godeului”. rece. incomplet elucidata.edem visceral apare cand retentia de lichid depaseste 15 l si se manifesta prin acumularea lichidului in interstitiul organelor parenchimatoase realizand anasarca. complicandu-se uneori cu deformari scheletice sau fracturi.• Miscari in articulatia subtalara (subastragaliana): inversiune . Edemul este moale. alb.starea de edem seros cand s-au acumulat 5-7 l de lichid cu aparitia retentiei lichidiene in seroase (pleura. Ca urmare se inregistreaza o scadere a proteinelor serice si. 32.Ascita din ciroza hepatica apare pe de o parte prin scaderea presiunii coloidosmotice. aparand initial decliv (in raport cu pozitia pacientului). 31. dar se pare ca factorul declansator ar fi retentia de apa si sare. Se generalizeaza rapid. adaugandu-se si reactia din partea celor occipitale. Durerile sunt localizate predominant in regiunea pelvicrurala (inghinocrurale. Datorita defectului de osificare. de-a lungul insertiei diafragmului se formeaza cu timpul o depresiune circulara a peretelui toracic. • Edemul cardiac este un edem simetric. hepatomegalie de staza. pufos. durerile accentuandu-se progresiv. mimand uneori coxartroza deoarece se accentueaza in ortostatism si la mers si cedeaza in repaus. iar clinic se descriu mai multe stadii ale edemelor: 10 . pe de alta parte prin cresterea presiunii in sinusoidele hepatice datorita compresiunii prin nodulii de regenerare. .stadiul de edem subcutanat. dur. . fesiere inalte si ischiatice).ridicarea marginii interne a piciorului si eversiune ridicarea marginii externe a piciorului. Rahitismul si osteomalacia Rahitismul prin hipovitaminoza D Apare datorita carentelor solare si lipsei de aport alimentar. Edemul nefritic apare adesea „peste noapte“. . cianoza generalizata. . iar sternul este proiectat anterior („stern in carena“).stadiul de preedem . La varsta de 6 luni principalele semne apar la nivelul oaselor parietale si occipitale. acele hipertrofii vizibile si palpabile ale jonctiunilor condrocostale.Edemul nefrotic se defineste printr-o proteinurie de peste 3. primele fiind „mataniile costale“. in consecinta a presiunii coloidosmotice. determinat de acumularea a cel putin 4-5 l de lichid in spatiul interstitial.Edemul din ciroza hepatica este un edem produs prin scaderea presiunii coloidosmotice fiind ca si in edemul nefrotic moale si lasa cu usurinta godeu. Se insoteste de alte semne de insuficienta cardiaca: jugulare turgescente. care dau aspectul de „frunte olimpiana“. ajungand la anasarca. Se poate generaliza. • Edeme prin hipoproteinemie .5 g/24 ore. incat forma toracelui seamana cu un clopot. • Edemul nefritic are o patogenie complexa. unde se constata infundarea suprafetei externe prin presiune digitala (craniotabes) si intarzierea inchiderii fontanelei anterioare. . . • Miscari in articulatiile degetelor (flexie si extensie). . Semiologia edemelor Edemul reprezinta retinerea de apa si sare in interstitiu. Supraproductia de tesut osos subperiostal determina proeminenta boselor frontale. cianotic. • Miscari in articulatia mediotarsiana adductia si abductia antepiciorului.

• Heredocolaterale: patologia ereditara metabolica (guta). TBC. anomalii metabolice (litiaza renala. • Cauze endocrine de edem Edemul din sindromul premenstrual apare la femei tinere. tumefactii si caldura locala. dar se poate produce si edem al cailor respiratorii superioare ce poate determina senzatia de „asfixiere” • Edemul localizat apare prin cresterea permeabilitatii capilare regionale fara modificarea volumului plasmatic si fara retentie renala de apa si sodiu. manifestari neurologice – Coreea minora Sydenham. Anamneza in bolile articulare si ale tesutului conjunctiv Simptomul major care se analizeaza la anamneza este durerea articulara. digestive). manifestari generale febra 38-390. sensibilitatea si mobilitatea articulatiilor. Reumatismul articular acut Reumatismul articular acut (RAA) – Boala Bouillaud-Sockolsky este boala cronica cu evolutie in pusee a copilului si adolescentului cu primul atac pana la 20 de ani.Edemul carential apare dupa un aport proteic de lunga durata. determinat de infectia cu streptococ beta hemolitic de grup A cu mecanism autoimun. digestive. cardiace. manifestari dermatologice (noduli subcutanati Maynet si eritem marginat). expunere la frig si umezeala). putand determina gravitatea bolii. spasm glotic. factori profesionali care pot determina (sindrom Raynaud la trepidatii) sau declansa simptomatologia (efort fizic. manifestari sistemice diverse (dermatologice-purpura. Se poate asocia cu lacrimare. artrite septice-gonococ etc. O forma particulara este edemul Quincke in care este interesata buza superioara (buza de „tapir”). boli cu predispozitie genetica (poliartrita reumatoida. greata. important fiind momentul aparitiei si rapiditatea cu care au progresat. spondilita anchilopoetica. pufos si apare initial la nivelul extremitatilor inferioare. Dupa gradul impotentei 11 functionale realizate la nivelul articulatiei ne putem orienta privind intensitatea durerii. inaintea menstruatiei. Edemul este moale. alb. de contractura musculara. • Deformarile articulare sunt sesizabile.Edemele din obstructiile venoase sau limfatice sunt localizate in tesutul aferent vaselor obstruate. nefropatie urica) in guta. O durere care este prezenta si in repaus sau la mobilizare este de tip inflamator. Este determinat probabil de un raport estrogeni/progesteron inadecvat. stomatologica. . diaree. . scarlatina pentru RAA.Edemul din hipotiroidie (mixedem) apare pretibial si periorbital si pare a fi legat de scaderea tirozinei circulante. efort sau mobilizare este de tip degenerativ. apoi ordinea in care au fost prinse si altele si la ce intervale de timp. endocardita infectioasa. leziuni faciale. Examenul obiectiv urmareste urmatoarele u aspecte: tesuturile moi periarticulare. Incercam sa stabilim daca durerea este intermitenta sau continua. • Redoarea articulara este senzatia de “intepenire” aparuta la mobilizare. varsaturi. cardita. pozitie. • Limitarea miscarilor poate fi data de durere. renale. Intereseaza care au fost primele articulatii afectate. coriza. bronhospasm. Tabloul clinic . dar cu recidive pana la 40 de ani. • Simptomele extraarticulare (respiratorii. deformarile. de inflamatia tendoanelor si aponevrozelor sau de deteriorarile ireversibile ale articulatiei. renale. Este insotit de modificari tegumentare: roseata. bolile de colagen).criteriile lui Jones de diagnostic a RAA: artrita. . Antecedente: • Personale patologice: patologie infectioasa (ORL . volumul articulatiei. .infectie amigdaliana. generale) se analizeaza atent. in timp ce durerea dependenta de miscari. . • Tumefierea articulatiei este insotita de prezenta caldurii locale si de eritemul tegumentar.Edemul iatrogen apare dupa administrarea unor medicamente sau solutii • Edemul alergic este declansat printr-o reactie de hipersensibilizare de tip I si este localizat la fata si membre. cu sau fara exacerbari. 34. 33.).Edemul infectios circumscris portii de intrare a unui agent microbian.

Spondilita anchilozanta Spondilita anchilozanta afecteaza predominant coloana vertebrala. . proteina C reactiva. omogen. glezna si cot. patat sau nucleolar). bacteriologic.Nespecifice: complement C3 sau hemolitic total. Explorarea paraclinica in bolile reumatologice A.35. RMN. Specifici: Specifici: .talalgiile care sugereaza prezenta entesopatiei si sunt determinate de fasciita plantara sau tendinita achiliana. .Atc anti-U1-RNP – Sindrom Sharp. pumn. Spondilartritele seronogative Spondilartritele seronogative reprezinta un grup de atropatii inflamatorii cronice care se caracterizeaza prin afectarea frecventa a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace si absenta FR. . electroforeza (alfa2 globuline) • Sindromul disimunitar .20% artrite periferice localizate la sold si genunchi . predominant la membrele inferioare.Durata atacului reumatismal 3-4 saptamani cu vindecare fara sechele.Prinde articulatiile mari. 3. titrul ASLO > 330 ui 4. HLA B27 este prezent la 90-95% din pacienti. scintigrafia osteoarticulara C. oftalmologic. fibrinogen. osificare si anchiloza a coloanei vertebrale si are frecventa crescuta la barbati. foarte rar umar si sold niciodata coloana). . Acidul uric seric si urinar util in diagnosticul gutei b. Biopsia membranei sinoviale (PR) B. Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la majoritatea cazurilor cu angrenare familiala • Manifestari extraarticulare frecvente (oftalmologice. . Antigenul HLA-B 27 util in diagnosticul spondilartritelor seropozitive 5.Atc anti-Scl 70 – Scleroza sistemica progresiva.durere lombara cu aspect inflamator (sciatica in bascula) . Probele biologice a. CIC. cardiace) • Artropatiile inflamatorii periferice sunt diferite de cele din PR in sensul afectarii asimetrice a articulatiilor mari. Uneori numai artralgii. Test Coombs (anticorpi antieritrocitari. Raspunde rapid la medicatia antiinflamatorie. Examenul lichidului articular (citologic. Consulturi interdisciplinare (examen ORL. . Explorari paraclinice: examen radiologic articular conventional. Tablou clinic Subiectiv .Caracter migrator . Teste pentru evidentierea infectiei streptococice (RAA): exsudatul faringian. In sange • Sindromul inflamator nespecific: VSH. Spondilita anchilozanta evolueaza spre fibroza. edem si impotenta functionala. pleuropulmonare. antitrombocitari). Obiectiv 12 36. Procesul inflamator debuteaza frecvent la nivelul articulatiilor sacroiliace si progreseaza ascendent.Atc anti-SS A (Ro) si anti-SS B (La) – sindrom Sjogren. imunoglobulinele (imunelectroforeza).Atc anticentromer – Sindrom CREST. asimetrica (genunchi.forma periferica sau scandinava . biochimic) c.Factorii reumatoizi (FR) anticorpi de tip IgM fata de IgG seric. Se evidentiaza prin reactia Waaler Rose (N:1/32-1/64) prin fixare de hematii sau pe particule de latex (N:1/40). Tipuri: Atc anti ADN dublu catenar (nativ) specific LES si Atc anti AND histone numiti si factori LE implicati in formarea celulei lupice. Durata prinderii unei articulatii 3-4 zile . pneumologic) 37. CT articular. Caracterele artritei din reumatismul articular acut Artrita. . cardiologic. 38. Anticorpii antinucleari (AAN) evidentiati prin imunofluorescenta indirecta (inelar.caractere: . gamaglobulinele (electroforeza).Apar fenomene inflamatorii locale (artrite) – eritem. Specifici 85% in PR si mai redus in colagenoze si boli autoimune.Atc anti Jo-1 – Polimiozita.

Afectare oculara pol anterior (irita. Biologic: sindrom inflamator nespecific in fazele evolutive.durata prinderii articulare crescuta 6 saptamani . Forme clinice: . eruptie petesiala.Examen lichid articular – specific Ragocite .Noduli reumatoizi subcutanati . deviatii si anchiloze.Specific FR > 1/64-W Rose sau 1/40 Latex (forme seronegative primii 2 ani) . manifestarile sugestive fiind disuria. Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt genunchii. iridociclite . Debutul este de obicei febril. diaree. care sunt tumefiate. . pensarea spatiului articular si in final disparitia spatiului articular prin sudare. aspectul patrat al vertebrelor. miscari de rotatie ale capului). polachiuria si secretia uretrala mucoasa sau mucopurulenta. Poliartrita reumatoida Poliartrita reumatoida (PR) – Artrita reumatoida • Frecventa la femei 35-50 de ani • Cauza bolii necunoscuta: factor genetic HLA DR4 si DR1. Forme paraclinice: . Artrita domina tabloul clinic al bolii. adenopatie.diminuarea mobilitatii coloanei vertebrale de jos in sus: lombara (index-sol.durerea spontana si la presiune (semnul trepiedului si manevra Eriksen) pe articulatiile sacroiliace si regiunea calcaneana . Final-coloana complet rigida: pozitia de schior (bolnavul nu mai vede cerul).initial fenomene inflamatorii locale (eritem.. fiind de obicei o oligoartrita asimetrica cu debut acut. endocrini si autoimuni • Artrita se caracterizeaza prin: . gleznele. rosii. HLA B27 pozitiv 90-95% B. Sindromul Reiter Sindromul Reiter este o artropatie inflamatorie care apare ca urmare a unei infectii enterale sau urogenitale. Scintigrafia cu Technetiu (Tc 99m)hipercaptare la nivelul articulatiei inflamate. iridociclita. occiput-perete. Uretrita poate fi prima manifestare a bolii sau apare dupa sindromul diareic.neurologice prin compresiuni radiculare sau medulare Paraclinic A. 39. cu artrita.se insoteste de redoare matinala si impotenta functionala .renale: amiloidoza. 40. ureche-umar.prinderea articulatiilor mici ale membrelor cu caracter proximal . endocardita – insuficienta aortica) . toracala (circumferinta in inspir si expir) si cervicala (menton-stern. hepatosplenomegalie.pulmonare: fibroza pulmonara. TBC pulmonar . . Manifestari extraarticulare: . . uretrita sau cervicita. Diareea precede artrita cu aproximativ o luna de zile si se vindeca fara sechele. pumnul si degetele de la picior. GN cu depunere de IgA . osteocondensare.Sindromul Felty: PR + splenomegalie + adenopatii + citopenie sanguina Forma juvenila de PR: febra. CT + RMN detecteaza modificarile sacroiliace si vertebrale in stadiile precoce D.cardiace: aortita si tulburari de conducere cu blocuri AV si sincopa Adams Stockes .Afectare pleuropulmonara (pleurita sau pleurezie cu lichid redus sau fibroza interstitiala difuza) .oculare pol anterior: irite. scaderea secretiei lacrimale). conjunctivita si manifestari cutaneomucoase. tumefiere) si in timp fenomene destructive articulare cu deformari. distrugeri articulare si anchiloze cu deformari si devieri. calde si foarte dureroase. Schober).2 luni 13 .Modificarile vertebrale precoce: prezenta sindesmofitului care se dezvolta in plan vertical intre doua vertebre ca un spicul. rectitudinea coloanei lombare (coloana de bambus) in final C. Manifestari extraarticulare .Biopsia sinoviala leziuni specifice. Radiologic Modificari sacroiliace progresive: pseudolargirea spatiului articular (margine de timbru).Afectare cardiaca (pericardita. Uneori se face CT si RMN.caracter simetric si intensitate crescuta la mana dominanta .Sindrom de inflamatie nespecifica + anemie normocitara normocroma sau hipocroma .Radiografia articulara arata in evolutie: pensarea spatiului articular. factori infectiosi. miocardita.

42. cel mai frecvent IFP si MCF si pumnii. 43. manifestari cutaneomucoase. manifestari renale – nefropatia lupica.Examen radiologic de mare utilitate pentru diagnosticul bolii. Implicati factori genetici (HLA DR2. dar are exceptii si anume: afectare oligoarticulara. 41. artralgii si artrite (90% din bolnavi). articulatii. dar cu protejarea articulatiilor metacarpofalangiene si metatarsofalangiene.Sindrom inflamator prezent in perioadele de acutizare . . hepatosplenomegalie.afectarea articulatiilor mari genunchi. genunchii. manifestari osteoarticulare si musculare. Afectarea articulara este redusa la 30-40% din cazuri si are caracterul celei din Sindromul Reiter. Afecteaza in general articulatiile mici. glezna (25%). Seamana cu cel din PR. Artropatia psoriazica asociaza leziunile de psoriazis la: . Articulatiile sunt tumefiate. deoarece procesul inflamator este exsudativ si nu proliferativ si ca urmare nu lasa sechele. plante si periunghial. Tablou clinic Polimorf cu perioade de exacerbari si remisiuni. Polimiozita si dermatomiozita Polimiozita este o boala inflamatorie nesupurativa a muschiului scheletic cu mecanism de producere imunologic si cu predispozitie genetica. hormonali. pustule). Tabloul clinic este dominat de miopatie . tromboflebitei superficiale.Antigenul HLA B27 este prezent la 65-90% din cazuri . distructii de articulatii mici cu predilectie pentru articulatiile interfalangiene distale. manifestari cardiovasculare. virusuri). Paraclinic: .afectarea articulatiilor interfalangiene distale + psoriazis unghial . procainamida). Etiologie necunoscuta. este reversibila si fara deformari. coatele. seroase. poliserozita.Sindromul inflamator nespecific cu leucocitoza . Actual se constata o crestere a incidentei. 44. calde.Agentii infectiosi detectati in secretia uretrala sau scaun. Sindromul Behçet Sindromul Behçet este o afectiune dermatologica caracterizata printr-o aftoza bipolara bucala si genitala. frecvent se insoteste de redoare matinala (50%) si mialgii. Artrita este simetrica. Pot apare: febra (la debut sau in exacerbari). de mediu (raze UV. sistem nervos. 14 Patogenie autoimuna de tip reactie imuna de tip 2 (anticorpi citotoxici) si mai frecvent de tip 3 (prin complexe imune circulante). rosii si dureroase. Majoritatea cazurilor sunt intalnite la femei tinere (raport femei/barbati: 7/1 – 9/1) grupa de varsta 15-45 ani. manifestari neuropsihice. tulburari dispeptice). etc. manifestari oculare (retiniene si corneene). iar pe piele se observa leziuni hipercheratozice pe palme. DR3). fiind dominate de artrite si artralgii. sold. manifestari pulmonare.afectarea coloanei vertebrale de tip spondilitic in 23% din cazuri. Nu determina eroziuni osoase ca in PR. Este o afectiune mai frecventa la barbati. piele. uneori numai cu afectarea articulatiilor sacroiliace. manifestari digestive si ganglionare (adenopatie. afectare osoasa (necroza aseptica de cap femural) 10 %. 45.Caracterele artritei din lupusul eritematos sistemic Manifestarile osteoarticulare si musculare sunt prezente la aproape 90% din cazuri.HLA B27 prezent (spondilartrita seronegativa) . Uneori apar si leziuni tegumentare (eruptii asemanatoare eritemului nodos.La nivelul mucoasei bucale si genitale apar ulceratii nedureroase. Paraclinic . alaturi de o afectare oculara. Lupusul eritematos sistemic Lupusul eritematos sistemic este o afectiune caracterizata printr-un proces inflamator cronic difuz cu caracter autoimun care afecteaza multiple organe. medicamente (hidralazina. Artrita psoriazica Artrita psoriazica reprezinta asocierea leziunilor de psoriazis cu leziuni de artrita seronegativa.

dar cu timpul apare atrofia asociata cu contracturi si cu calcinoza. specific biopsia musculara cu examen anatomopatologic care arata leziunile musculare.Poate afecta orice muschi si se manifesta prin astenie musculara. dosului mainii. ulceratii sau cicatrici stelate si chiar scurtarea falangei distale (in muscatura de soarece) . Paraclinic: teste de inflamatie nespecifica crescute. afectare renala (25-35% prin vasculita duce la HTA si IRC).Initial leziuni de tip inflamator si in final de fibroza si atrofie cutanata . La multi bolnavi apar in tesuturile moi calcificari. Tabloul anatomoclinic: manifestari la nivelul pielii. fin. Manifestarile articulare sunt reprezentate de artralgii sau artrite neerozive. enzime musculare crescute (CPKMM si mioglobina). ridicarea capului. Leziunile tegumentare se prezinta ca rash in ochelari localizat la fata. Disfagia superioara cu regurgitarea pe nas a alimentelor si lichidelor si frecvent accese de tuse datorita aspiratiei continutului bucal sunt date de afectarea musculaturii faringiene si a esofagului superior. sclerodermie si telangiectazii. periorbital si la buza superioara cu edem al pleoapelor de culoare rosie – violaceu liliachie.C = calcificari cutanate (degete) R = sindrom Raynaud E = esofagita S = sclerodactilie 15 . buze stranse cu pliuri radiale ce impiedica deschiderea larga a gurii (aspect de punga cu pliuri radiale . Selerodermia Sclerodermia = piele dura Sclerodermia este o boala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata prin obliterarea arterelor mici si capilarelor. disfagie. Specific este prezenta anticorpilor circulanti antiribonucleoproteina nucleara nRNP. genetici. PM si PR. prezenti in ser la tritru inalt – Test specific de diagnostic (si teste specifice bolilor inrudite). fibroza si leziuni degenerative care intereseaza pielea si posibil unele viscere. 48. scaderea fortei musculare instalata lent. anti PL 7. Prin dilatarea anselor capilare patul unghial devine hiperemic. atc specifici (anti Jo 1. . localizate la nivelul articulatiilor mari sau mici. disfonie. 46.T = telangiectazii pe mucoase si tegumente Afectarile viscerale sunt lent progresive. afectarea pulmonara: 50% (fibroza pulmonara. glezne sau pe gat si in zona decolteului ca un sal. Initial musculatura este tumefiata. . Boala mixta a tesutului conjunctiv Boala mixta a tesutului conjunctiv este o entitate clinica controversata care contine elemente clinice specifice pentru LES. . Manifestarile la nivelul pielii (dermatologice) .implica factori nervosi. 47. artrite) predominant la articulatiile mici ale mainilor. durere.Degetele mainii se subtiaza si isi pierd mobilitatea si in formele avansate pe pulpa degetelor se observa zone de necroza. Manifestarile musculare sunt dominate de disfunctia musculara cu senzatia de slabiciune importanta. Este frecventa la femei intre 25-50 de ani Etiopatogenie necunoscuta . dificultati respiratorii Dermatomiozita reprezinta asocierea manifestarilor tegumentare la suferinta musculara. cea mai marcata fiind hipertensiunea arteriala pulmonara. genunchi. stergerea pliurilor tegumentare de pe frunte.Fata cu aspect de icoana bizantina: imobila. afectarea tubului digestiv. afectare esofagiana. anti PL 12). iar periunghial apar telangiectazii. Sindromul CREST Sindromul CREST reprezinta asocierea calcificari cutanate cu sindrom Raynaud. Tegumentele membrelor inferioare sunt mai rar afectate. Mai rar apare pe fata de extensie a antebratelor. SD. sindromul CREST. afectarea articulatiilor si muschilor (artralgii.microstoma) In formele avansate procesul atinge trunchiul si abdomenul. afectare cardiaca (fibroza miocardului si a pericardului). EMG (miopatie inflamatorie).Afecteaza simetric si initial segmentele proximale ale membrelor (centuri) si determina dificultati la urcatul si coboratul scarilor. HTP). imunologici. ridicatul mainilor. uneori cu caracter simetric. toxici. nas subtiat..

traumatisme. renala si nervoasa. . Paraclinic . crioglobulinemie mixta. . cot .Debut exploziv in plina sanatate de obicei noaptea cu durere foarte mare ce trezeste bolnavul din somn. degetele mainii. Afecteaza femeile in jur de 50 de ani.Se constituie la 10-11 ani dupa primul atac de guta. perioada intercritica 1-5-10 ani. rosie.scaderea secretiei salivare se exprima prin senzatia de gura uscata. Sindromul Sjogren Sindromul Sjogren se caracterizeaza prin inflamatia cronica a glandelor salivare si lacrimale ce duce la o scadere a secretiei lor exocrine cu producerea de cheratoconjunctivita si xerostomie. de arsura. mecanism autoimun fecventa crescuta la femei tinere. depuneri tisulare periferice (tofi gutosi) In evolutie prezinta 4 stadii: faza de hiperuricemie asimptomatica. artrite cu stafilococ. calcaiul. Clinic bolnavii pot prezenta: episoade recurente de artrita acuta. E coli si artrita TBC Artritele tuberculoase dau abces rece la nivelul articulatiilor mari ale membrelor sau coloanei vertebrale (cifoza angulara) Artritele reactive si cele virale se manifesta ca artralgii ce apar in contextul unor boli sistemice (HVA. polimiozita ca in PM cu crsterea enzimelor musculare. litiaza renala. SNC. atc anti SS-C specifici pentru formele secundare sau PR) 51.Apare numai la 5% din bolnavii cu hiperuricemie asimptomatica . Artritele infectioase si reactive Artritele infectioase propriu-zise sunt determinate de un germen microbian care se izoleaza din lichidul articular. cartilaj aritenoid. corzi vocale. artrita acuta gutoasa. genunchiul.Declansat de ingestia de alcool. rar afectare cardiaca. . cu fotosensibilitate si dificultati la deschiderea lor. . guta cronica tofacee Artrita acuta gutoasa . exces alimentar. 49. pumnul. care in timp duce la IRC si Litiaza urica caracterizata prin formarea de calculi urici in arborele pielocliceal.Regreseaza integral pacientul fiind recuperat complet.Articulatie calda. cu dificultati de masticatie si deglutitie si necesitatea de a bea lichide in timpul mesei. .85-90% debut monoarticular. tumefiata cu aspect pseudoflegmonos.Etiologie necunoscuta. Clinic semne de inflamatie generala si locala.afectarea altor secretii apare la aproape jumatate din cazuri.Definitoriu acidul uric crescut in sange si urina . specific (atc anti SS-A. . Guta Guta este o suferinta cu determinism genetic sau castigata a metabolismului acidului uric. gastrita atrofica.scaderea secretiei lacrimale determina senzatia de uscaciune a ochilor. hepatosplenomegalie (CBP si HCA) Tablou biologic: teste de inflamatie nespecifica crescute.Nefropatia urica se prezinta sub 2 aspecte: Nefropatia cu urati de tip interstitial prin depunere de acid uric in interstitiul renal. modificarea vocii si tuse cronica prin uscaciunea traheei. specific afectarea pulmonara cu dispnee de efort si durere de tip pleural se confunda cu astmul bronsic. nefropatie interstitiala cronica. Tablou clinic polimorf cu elemente din aceste boli: sindrom Raynaud. exprimata la nivelul mucoasei nazale (scaderea mirosului). aorta. leziuni cutanate ca in SD sau LES. RUH) 50. Paraclinic culturi pozitive din lichid + PMN > 50 000/ml si hemoculturi pozitive Tipuri: artrita gonococica. DZ) sau dupa traumatisme articulare si duc la distrugerea articulatiilor. Guta cronica tofacee . 16 afectare renala. uscaciunea gatului. . Clinic apare: . epiglota. poliartralgii sau artrite ca in PR dar nu lasa sechele. In ordine descrescatoare mai pot fi afectate glezna. Artritele bacteriene apar numai la imunosupresati (cirotici. articulatia cel mai frecvent afectata fiind articulatia MTF a halucelui. atc anti SS-B.Localizarea clasica a tofilor gutosi este la nivelul pavilionului urechii.

Cea mai frecventa suferinta reumatica a varstnicului 55-75 ani. .Redoarea articulara este prezenta dupa repaus prelungit si de obicei dispare dupa 1015 minute de mobilizare a articulatiei.Spondiloza hiperostozanta formarea de punti osoase cu aparitia cifozei Spondiloza (Spondilartroza) lombara .Examenul radiologic articular aduce cele mai multe informatii diagnostice: ingustarea spatiului articular prin deteriorarea cartilajului articular.Intereseaza vertebrele C5-C6 si mai rar C2C3 si C3-C4.Artrozele interfalangiene distale – nodulii Heberdeen . 53. Artroza mainii Artroza mainii .Impotenta functionala este accentuata in perioadele de acutizare.Durere lombara de tip radicular de tip lombosciatica (durere acuta iradiata pe traiectul nervului sciatic in functie de radacina afectata). .Specific Manevra Lasegue sau semnul de elongatie al sciaticului pozitiva. .Semne de inflamatie nespecifica de obicei absente. ameteli si chiar vertij. L3).noduli Schmorl) .localizare la nivelul zonelor de maxima mobilitate a coloanei vertebrale (C5. mers pe calcai imposibil + durere in haluce – interesarea L4-L5. se atenueaza prin repausul articulatiei si este agravata de frig si umezeala. tulburari vizuale . durere cefalee occipitala. Artroza coloanei vertebrale Artroza coloanei vertebrale . Tablou paraclinic: . solicitarea mecanica) Anatomopatologic are loc distrugerea cartilajului articular.Clinic apare: sindromul de insuficienta circulatorie vertebro bazilara – Sindromul Barre-Lieou. mers pe varfuri imposibil + durere in calcai si deget 5 – interesarea L5-S1. Artrozele membrului inferior Artroza primei articulatii metatarsofalangiene a halucelui la femei – halux valgus cu deviere externa . osteoscleroza subcondrala. Tablou clinic: . . apare dupa efortul fizic. Paraclinic diagnosticul se pune radiologic sau prin examen RMN – pentru interventie chirurgicala.La copii si adolescenti are aspectul Bolii Scheuermann (indusa de mici necroze ale corpilor vertebrali cu modificari de inaltime a corpilor vertebrali sau hernii discale intraspongioase . Caracterele generale ale bolii artrozice Bolile artrozice se caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular insotita de cresterea activitatii osului subcondral cu aparitia de productiuni osoase (osteofite = ciocuri).Semne si simptome de obicei localizate la una sau doua articulatii.Teste de inflamatie nespecifica crescute in formele acute . reflex achilian modificat – interesarea S1. . . T8. Spondiloza (Spondilartroza) cervicala .Cotul si umarul rar afectate deoarece nu exista presiuni asupra cartilajului 55.Durerea articulara este de tip mecanic. Mai frecventa la femei F/B = 2/1 Etiologie necunoscuta (varsta..La batrani . deteriorarea osului subcondral cu microfracturi si formarea de osteofite (proliferari marginale de os). 54. VSH usor crescut numai in perioadele de acutizare. . osteofitoza marginala.Manevre specifice pentru stabilirea localizarii compresiei: reflex rotulian modificat – interesarea L3-L4. dar arata modificari in fazele avansate de guta cronica tofacee.Radiografia articulara nu arata modificari in fazele initiale.Explorarea renala este obligatorie in faza cronica 52. Poate determina artroza disco-vertebrala cu producerea herniei de disc sau artroza articulatiilor intrapofizare uneori cu eroziuni 17 cartilaginoase si alunecari anterioare a corpilor vertebrali – spondilolisteza.Artrozele la nivelul primei articulatii carpometacarpocarpiene (rizartroza) . osteoporoza epifizara inconstanta si necaracteristica.Artrozele interfalangiene proximale – nodulii Bouchard .rare Spondiloza (Spondilartroza) dorsala . .

Sangerarile reprezinta o problema majora in leucemiile acute.Hematii in secera. cele mai frecvente fiind cele cutanate. in special in gura. hemoptizii.medulograma: numar normal sau crescut de megacariocite cu predominanta formelor trombocitogene. Leziunile petesiale si echimotice apar atat pepiele cat si pe mucoase. sangerari diverse (epistaxis. .Trombocitopenii: cauze. Paraclinic: . CBP. Primele manifestari care atrag atentia sunt legate de anemie. Examinarea articulatiilor sacroiliace Examinarea articulatiilor sacroiliace: palpare pe linia articulara sau manevre indirecte: semnul trepiedului si manevra Eriksen (apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal). dureri la flexia si extensia piciorului. Trombocitopenii centrale (insuficienta medulara cantitativa sau calitativa) 2. dar cele mai grave sunt la nivelul sistemului nervos. durere la urcatul si coboratul scarilor. 56. Coxartroza (artroza soldului): frecventa la barbati. hemoragiile genitourinare sau bronhopulmonare apar in formele constituite de boala.AHAI cu anticorpi la rece . manifestari clinice. Purpura trombocitopenica idiopatica (PTI) (Boala Werlhof) b. obositi. pulmonare. Patogenie autoimuna prin producerea de anticorpi antiplachetari datorita existentei unor limfocite B autoreactive. mers dificil si dureros pe teren plat. gingivoragii. Medulograma evidentiaza prezenta blastilor leucemici. semn ca maduva este hipo. splenomegalie de dimensiuni mici. test Coombs pozitiv . extinsa pe orice zona in afara de palme si plante. majoritatea cazurilor avand un debut recent. colagenoze.trombocitopenie cu anizotrombocitoza cu predominenta trombocitelor de talie mare . Hemograma evidentiaza constant anemia cu reticulocitoza foarte scazuta.Simptome si semne de anemie instalate acut sau cronic 18 . 59. semnul socului si semnul rindelei. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in leucemiile acute Leucemiile acute sunt boli neoplazice caracterizate prin proliferarea necontrolata a unor celule hematopoietice imature. bucale. boli neoplazice) c.imunologic se evidentiaza anticorpii antitrombocitari prin test direct sau indirect cu anticorpi marcati fluorescent sau radioactiv (tip IgG mai rar IgM sau IgA). hematurii). vindecarea survenind numai sub tratament. Tabloul clinic este asemanator in toate leucemiile acute. test de siclizare pozitiv – Siclemie Poichilocitoza cu policromatofilie.Agregate de hematii. boala Crohn). Epistaxisul. Tablou clinic: purpura petesiala nereliefata. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in sindromul anemic Diagnosticul Sindromului hemolitic . aglutinare pe lame.Gonartroza (artroza genunchilor): frecventa la femei. semnul cheiei pozitiv. 57.sau aregenerativa. in timp ce la adult debutul este insidios. genu valgum). hemoragii digestive. bolnavii fiind palizi. TAI secundara (boli autoimune. cu dispnee la efort si tahicardie. urinare si perirectale. electroforeza hemoglobinei anormala talasemie 60. diagnostic Trombocitopeniile 1. la nivelul tubului digestiv si pe conjunctiva oculara. Infectiile reprezinta complicatiile universale in leucemiile acute. nepalpabila. hidartroza + deformari (genu varum. 58. TAI acuta postvirala Purpura trombocitopenica idiopatica (PTI) – Boala Werlhof . Trombocitopenii periferice Trombocitopenii autoimune (TAI) a. Se asociaza cu AHAI realizand sindromul Evans sau cu alte boli autoimune (tiroidite. uneori scurtarea membrului inferior. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in anemiile hemolitice Diagnosticul tipului si formei anemiei hemolitice . instabil.La copii se prezinta ca o forma acuta care se rezolva spontan in sase luni.

articulatiile scapulohumerale si determina artropatia hemofilica. FVIII scazut B. afectare cardiaca. deficienta sa manifestandu-se prin semne de hemofilie si de anomalie calitativa trombocitara. Boli genetice cu transmitere recesiva legata de sex. hemoptizii). purpure vasculare hiperimunoglobulinemice. fiind afectate atat arteriolele cat si venulele. afectare oculara (conjunctivite. interventii chirurgicale. Tabloul clinic foarte complex determinat de localizarea leziunilor granulomatoase la diverse niveluri: manifestari pulmonare (tuse. iar fetele obligator purtatoare.Hemoragii digestive si hematurii . Boala devine manifesta cand concentratia plasmatica a FVIII sau FIX scade sub 5%. C. Anticoagulantii circulanti sau inhibitorii coagularii sanguine sunt anticorpi anti FVIII (hemofilie) sau antifosfolipidici (LES). baietii prezinta boala clinica. 19 fibroza. TT normale (coagularea extrinseca). TH si TTP prelungiti si TQ. afectarea sinusurilor paranazale (perforarea septului nazal. hemoragii intracraniene. haptoglobina scazuta .. Atc ANCA prezenti. extractii dentare) mai rar cu localizare gastrointestinala. Coagularea intravasculara diseminata (CID) Sindrom anatomoclinic caracterizat printro diseminare anormala a coagularii. Anomalii castigate ale hemostazei sanguine 1. otite. 2. timpul partial de tromboplastina activata crescut.BI crescut – hemoliza cronica . Granulomatoza Wegener Vasculita granulomatoasa a tractului respirator superior si inferior. anchiloza si atrofii musculare. policromatofilie) specifice diverselor entitati. 2. Factorul von Willebrand leaga si stabilizeaza FVIII si mediaza aderenta trombocitelor la nivelul leziunilor vasculare. CIC crescut.Hemartrozele – reprezinta prezenta sangelui in articulatie care duce la inflamatia sinovialei si in timp la erodarea cartilajului articular.Durata de viata a hematiilor cu crom 51 scazuta 61. uveite). prin dozarea specifica a FVIII C si FIX se precizeaza atat tipul cat si gradul de severitate al bolii. Bolile renale in stadiul uremic prezinta: purpura prin trombocitopenie sau anomalii trombocitare. vezicule). . femeile fiind doar purtatoare.Hematoamele musculare – profunde sunt periculoase in functie de localizarea lor. ulceratii nazale). neurologica si renala pana la IRC. Bolile hepatice: scaderea complexului protrombinic (IP. Tablou clinic: .Reticulocitoza in sangele periferic .Hemoragii grave pot apare dupa extractii dentare. Frecvent intereseaza genunchii. 62.Urobilinogen fecal crescut.Urina normal colorata in hemoliza cronica si inchisa la culoare in hemoliza acuta (hemoglobinurie + hemosiderinurie) . LDH crescut. Paraclinic: examen anatomopatologic la nivelul leziunilor granulomatoase. CID si fibrinoliza sistemica in IH acute. coatele. leziuni dermatologice (papule. Baietii hemofilicilor sunt sanatosi. Paraclinic: testele pentru hemostaza primara sunt normale. renala sau pulmonara. proces care in mod normal ramane localizat. timpul Quick). . Hemofilia A reprezinta 80-85% din cazuri. Deficitele congenitale in factori de coagulare 1.Splenomegalie specifica pentru formele cronice in special intracorpusculare . trombocitopenie prin hipersplenism sau mecanism imunologic. Clinic: sangerari superficiale (traumatisme. . testul de generare a tromboplastinei (TGT) este anormal in hemofilia A si B. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in tulburarile de coagulare A. 3. dispnee.Morfologia sangelui – modificari de forma ale hematiilor pe frotiul periferic (poichilocitoza. Hemofilia A si B Boli ereditare caracterizate biologic prin deficitul cantitativ sau calitativ fie al FVIII: C (hemofilia A) fie al FIX (hemofilia B). Paraclinic: TS crescut. Boala von Willebrand Afectiune ereditara cu transmitere autosomal dominanta. . iar hemofilia B 15-20%. sangerari mucoase si gastrointestinale prin malabsorbtia vitaminei K si fragilitate vasculara.

iar fetele obligator purtatoare. Purpura trombocitopenica idiopatica . hemoragii digestive). Anatomopatologic peretele capilarelor si al venulelor este redus la un singur strat de celule endoteliale care acopera membrana bazala si aceste vase se dilata progresiv si se pot rupe. neoplazica. neurologic . Hemofilia A reprezinta 80-85% din cazuri. de culoare rosie. Baietii hemofilicilor sunt sanatosi.Faza initiala cu manifestari trombotice la nivel cutanat. anchiloza si atrofii musculare.Dilatatia vaselor limfatice (limfangiectazii. testul de generare a tromboplastinei (TGT) este anormal in hemofilia A si B. Boala devine manifesta cand concentratia plasmatica a FVIII sau FIX scade sub 5%.Manifestari hemoragice in faza a doua de fibrinoliza patologica legate de trombopenia si fibrinogenopenia de consum (hemoragii cutaneomucoase si viscerale grave) Paraclinic: -Semne de consum exagerat a factorilor implicati in hemostaza (trombocite si fibrinogen scazut. Hemofiliile Hemofilia A si B Boli ereditare caracterizate biologic prin deficitul cantitativ sau calitativ fie al FVIII: C (hemofilia A) fie al FIX (hemofilia B). Patogenie: initial tromboze difuze prin activarea tromboplastinei tisulare si apoi hemoragii prin fibrinoliza patologica datorita consumului de factori ai coagularii in faza initiala de tromboza.schizocite) -Prezenta in exces a monomerilor de fibrina si ai produsilor de degradare ai fibrinei -Activarea fibrinolizei patologice se evidentiaza prin PDF crescut si scaderea moderata a timpului de liza a euglobulinelor. interventii chirurgicale. creier). coatele. Semiologia vaselor limfatice Examenul vaselor limfatice .Hemoragii grave pot apare dupa extractii dentare.Limfangita: inflamatia vaselor limfatice produsa de stafilococi sau streptococi piogeni. . . Teleangiectazia hemoragica familiala Teleangiectazia hemoragica familiala este o boala genetica cu transmitere autosomal dominanta.Hemartrozele – reprezinta prezenta sangelui in articulatie care duce la inflamatia sinovialei si in timp la erodarea cartilajului articular. care cresc progresiv in dimensiuni atingand maximul la 40-50 ani (mucoase. Paraclinic: testele pentru hemostaza primara sunt normale. anemie cu fragmentare eritrocitara . TH si TTP prelungiti si 20 TQ.Hematoamele musculare – profunde sunt periculoase in functie de localizarea lor. cancere metastazate. buze. TT normale (coagularea extrinseca). fibroza.Etiologie: cauze obstetricale. prin dozarea specifica a FVIII C si FIX se precizeaza atat tipul cat si gradul de severitate al bolii. Frecvent intereseaza genunchii. mucoasa digestiva. iar hemofilia B 15-20%. . Telangiectazii mai pot apare in colagenoze (LES. 65.telangiectazii de 1-3 mm diametru. TQ crescut. edem cu aspect inflamator (erizipel) . . hemoragii intracraniene. Boli genetice cu transmitere recesiva legata de sex. limfangioame) congenitale. femeile fiind doar purtatoare. articulatiile scapulohumerale si determina artropatia hemofilica. 64. rosu si dureros si statia ganglionara de drenaj cu aspect de adenita acuta. renal. limba. Sindrom CREST) 66. politraumatisme. Tablou clinic: . hemoptizii. manifestari hemoragice (epistaxis.Celulita acuta difuza reprezinta inflamatia vaselor limfatice si a tesuturilor din jur cu eritem. 63. ficat.Hemoragii digestive si hematurii . Cuprinde o poarta de intrare un traseu subcutanat cald. baietii prezinta boala clinica. Tablou clinic: .Obstructia vaselor limfatice determina edemul limfatic de cauza chirurgicala. Tablou clinic: . radioterapie locala. obraji.

HTA. 69. Clasificarea vasculitelor (dupa Anthony. hemoragii digestive. colagenoze. fie de leziunile autoimune concomitente.Stimuli endogeni: vasculite asociate cu neoplasme.purpura vasculara petesiala mai rar echimotica. pierdere ponderala).Biopsia cutanata sau musculara – cel mai important element pentru diagnostic. vasculite asociate cu deficiente congenitale ale sistemului complement C. renale date fie de vasculita.Explorarile biologice: anemie cu hiperleucocitoza moderata si eozinofilie. afectare hepatica sau pancreatica). hemoptizii) . . localizata la nivelul membrelor. trunchiului. Raynaud. fermi.sangerari diverse (epistaxis.TBC ganglionara: ganglioni netezi. Alte sindroame vasculitice: trombangeita obliteranta (Büerger). Diagnosticul paraclinic al PAN .Adenite acute cu germeni piogeni (stafilococ. overlap syndrom poliangeitic B. insuficienta cardiaca). Sindroamele vasculitice Vasculitele sunt procese anatomopatologice caracterizate prin inflamatia si lezarea peretelui vascular care determina afectarea lumenului si ischemia teritoriului aferent.PAN (boala Küssmaul-Maier) afecteaza arterele musculare mici sau medii inclusiv cele renale si de la nivelul altor viscere.Sd. antigen HBs prezent. care evidentiaza infiltratul inflamator la nivelul peretelui vascular. infarcte enteromezenterice. 21 . boala Crohn).Stimuli exogeni: Purpura Henoch – Schönlein. medulograma (numar normal sau crescut de megacariocite cu predominanta formelor trombocitogene). Etiologie: varianta frecvent imuna prin reactie imunologica de tip III (Atg + Atc + C3) sau prin mecanisme infectioase sau necunoscute. IR). abdomenului. gastrointestinale.La copii se prezinta ca o forma acuta care se rezolva spontan in sase luni. extinsa pe orice zona in afara de palme si plante. in evolutie devin . vindecarea survenind numai sub tratament. rosii. Tablou clinic complex si dificil de sistematizat: simptome generale (febra. fetei si mucoaselor. Se asociaza cu AHAI realizand sindromul Evans sau cu alte boli autoimune (tiroidite. Adenopatii de cauza infectioasa . boala serului. vasculite asociate bolilor infectioase . Afectarea concomitenta a venelor determina Overlap syndrom poliangeitic. 67. VSH si gamaglobuline crescute. AVC. Paraclinic: trombocitopenie cu anizotrombocitoza cu predominenta trombocitelor de talie mare (fara afectarea leucocitelor si hematiilor). calzi . Arteriografia evidentiaza stenozele vasculare si dilatatiile anevrismale. Poliarterita nodoasa Poliarterita nodoasa . Arterite cu celule gigante: arterita temporala. Vasculite necrozante sistemice: PAN (boala Küssmaul-Maier). vasculite induse medicamentos. vasculite asociate colagenozelor. artralgii si artrite. manifestari digestive (sangerari digestive.purpura petesiala nereliefata. purpura vasculara reliefata . imunologic se evidentiaza anticorpii antitrombocitari prin test direct sau indirect cu anticorpi marcati fluorescent sau radioactiv (tip IgG. Tablou clinic: .splenomegalie de dimensiuni mici.Strauss). reliefata care se poate si palpa. in timp ce la adult debutul este insidios. 68. CBP. pericardita. vasculite asociate cu alte boli generale. afectarea renala (GN. manifestari sistemice articulare. Fauci) A. gingivoragii. Granulomatoza Wegener D. S. arterita Takayasu E. in afara celor pulmonare cu caracter necrozant. streptococ): ganglioni durerosi. IgM sau IgA). angeite alergice si granulomatoase (Churg . Patogenie autoimuna prin producerea de anticorpi antiplachetari datorita existentei unor limfocite B autoreactive. Tablou clinic: . boala Kawasaki. afectarea cardiaca diversa si grava (infarct miocardic. Vasculite prin hipersensibilizare: . dureri abdominale – abdomen acut medical. dimensiuni variabile. fermi.

3. Paraclinic: cresterea precursorilor porfirinici si a uroporfirinei in timpul crizei cu revenire la normal in remisiune. Hipersplenismul poate insoti orice splenomegalie dar apare mai frecvent in cele congestive. Hiperspleismul Hiperspleismul defineste o crestere a functiilor splinei in ce priveste distrugerea elementelor figurate. predominant la barbati. supraclaviculari.Tulburari metabolice predominant ereditare ale biosintezei hemului. unul mai mare (closca cu pui) .Dinti Dinti galbeni. . 71. 2.Fotosensibilitatea pielii (necroze vindecate cu cicatrici si pigmentari cutanate). Tablou clinic: apare la femei adulte tinere. 72. Porfiriile . Informatii aduse de examenul ganglionilor limfatici Ganglionii limfatici sunt grupe ganglionare superficiale accesibile palparii si adenopatii profunde care pot fi vizualizate imagistic (ecografie. Anemii hemolitice autoimune Anemiile hemolitice autoimune determina scaderea duratei de viata a eritrocitelor mediata imun prin autoanticorpi de tip IgG. laterocervicali. epitrohleeni. areflexie osteotendinoasa. Tablou clinic: semne cutanate cu hipersensibilitate la traume minore. tulburari urinare (urini inchise la culoare ca vinul rosu de la emisie sau dupa ce stau putin la lumina zilei). atrofii musculare). Tablou clinic: . tulburari psihice.Afectare oculara pana la cecitate. . anemie sideroblastica. mobili.Mononucleoza infectioasa: adenopatii laterocervicale si occipitale. Porfiria eritropoetica congenitala – boala Gunter .Determinata de deficitul de ferochelataza ultima enzima a ciclului pofirinic. Porfiria secundara intoxicatiei cu Pb .fluctuenti si fistulizeaza. leucopenia si pancitopenia de origine splenica. sindrom abdominal (abdomen acut medical). IgM. Se asociaza cu angina produsa de virusul Epstein-Barr (boala studentilor. bruni care dau la lumina UV o fluorescenta rosie purpurie (eritrodontie). ingrosarea pielii.Splenomegalie si urini rosii maronii uneori negre care pateaza lenjeria datorita eliminarilor de porfirine. inghinali. Tehnica examinarii sistemului ganglionar limfatic se face simetric prin palpare in ordinea: ganglionii submentonieri.Defect enzimatic determinat de scaderea uroporfirinogen 1 sintetazei sau porfobilinogen dezaminazei. .Adenopatii sifilitice care apar in stadiile primar si secundar al bolii: ggl fermi. pre si retroauriculari.Forma cronica de porfirie hepatica in care exista numai un deficit de uroporfirinogen decarboxilaza localizat numai la nivelul ficatului. nedurerosi. Porfiria acuta intermitenta .Deficit de uroporfirinogen 3 sintetaza cu rol in formarea hemului cu transmitere autosomal recesiva. Porfiriile hepatice 1. occipitali. tulburari neuropsihice 73. Porfiria cutanata tardiva . Tablou clinic identic cu boala Gunter dar cu afectare hepatica si cresterea protoporfirinei eritrocitare de peste 100 de ori. fotosensibilitate. tulburari neurologice (paralizie. tomografie computerizata). elastici. subclaviculari. poplitei. boala sarutului) 70. axilari. Acesta imbraca trei forme: trombocitopenia. nedurerosi localizati initial inghinal. Paraclinic: Anemie hemolitica + eritrocite fluorescente in lumina UV prin exces de porfirina. Protoporfiria eritropoetica ereditara .Forma cel mai frecvent neprofesionala prin consumul de tuica de cazan Tablou clinic: colica saturnina. Frecvent laterocervicali si submandibulari . 22 . 2. afectare hepatica. rar IgA directionati impotriva unor antigene de suprafata. Porfiriile eritropoetice 1.

Boala Cooley prezinta: anemie severa cu debut in primul an de viata.Formele secundare virale sindromul hemolitic cronic + semnele bolii de baza Paraclinic: Test Coombs direct cu ser anticomplement pozitiv la temperaturi ridicate. . . Alfa Talasemia 1 (anemie microcitara hipocroma fara hemoliza). infarct cerebral) aparute brusc in timpul crizelor de siclizare (cresterea numarului de hematii in secera).Homozigotii au peste 90% HbS si manifestari severe. africane si din bazinul mediteranean.Atc IgG. Siclemia (drepananeciteza) Siclemia (Drepanocitoza) Etiopatogenie aparitia hemoglobinei S (alfa 2 beta 2 S) prin inlocuirea acidului glutamic cu valina in pozitia 6 al moleculei de globina care in forma redusa duce la deformarea hematiilor luand aspectul in secera si cu rigiditate crescuta. Alfa Talasemiile (blocarea sintezei lanturilor alfa).5% HbA (alfa 2 beta 2) 1.Frecvente la populatiile asiatice. facies mongoloid. . iar cu ser anti IgG negativ la temperaturi ridicate si pozitiv la temperaturi scazute. priapism. postmedicamentoase). 76. 74. Tablou clinic: hemoliza cronica extravasculara + semnele bolii de baza.5-97. infarct pulmonar. Forme clinice: beta talasemia majora (boala Cooley). Date clinice: . Paraclinic: Anemie microcitara hipocroma + Anizocitoza + Poichilocitoza (specific hematii in semn de tras la tinta sau in palarie de mexican) + Rezistenta globulara in solutii hipotone de NaCl crescuta (invers ca la microsferocitoza). Etiologie: idiopatice 55-60% si secundare 40-45% (boli autoimune: colagenoze. Anomalie genetica autosomala recesiva. rar IgG) care fixeaza complementul. instabila cu hemoliza cronica).N la adult: 95. 23 . Beta talasemiile . icter). AHAI + trombocitopenie imuna = Sd Evans Paraclinic: An. Hb Barts (gama 4.5-3.In perioada de acalmie apar semne de Hemoliza extravasculara cronica si manifestari datorate hipervascozitatii (litiaza biliara.Paraclinic: Hemoliza cronica + Anemie microcitara hipocroma + Elecroforeza Hb. impotenta. supraincarcare cu fier (hemocromatoza). modificari staturale (nanism. Talasemiile Etiopatogenie .Hemoliza este precipitata de expunerea la frig. beta talasemia minima (Silvestroni-Bianco). Tablou clinic: . tipuri de autoanticorpi (IgM. . infarct enteromezenteric. heterozigotii sunt asimptomatici (formele minime).Hemoglobinuria paroxistica la frig (idiopatica sau secundara sifilisului tertiar) prezinta atc IgG bifazic Donath-Landsteiner care se fixeaza la frig pe atg eritrocitare si fixeaza complementul si dau hemoliza la temperaturi crescute. 2.AHAI cu atc la cald (70%) in care temperatura optima la care are loc hemoliza este de 37 grade C. normocroma. fat mort in uter) . boli limfoproliferative).5% HbA2 (alfa 2 delta 2) 1% HbF (alfa 2 gama 2) Tablou clinic 1. SPECIFIC: Electroforeza hemoglobinei (HbF crescuta 20-90%). Etiologie: idiopatice sau secundare (infectii cu micoplasme sau mononucleoza infectioasa. hemoragii oculare). AHAI cu anticorpi la rece (20-30%) . 75. . boala HbH (beta 4. hepatite autoimune. Hemoglobunuria paraxistica nocturna . IgA rar IgM care de obicei nu fixeaza complementul.Cele mai frecvente boli ereditare caracterizate prin mutatii la nivelul genelor care codifica sinteza globinei cu scaderea sau abolirea sintezei anumitor tipuri de lanturi globinici. maligne: sindroame limfo si mieloproliferative. beta talasemia intermedia (Rietti-Grepi-Micheli). normocitara + reticulocite crescute + Specific Test Coombs pozitiv direct si indirect.Manifestari de tromboze – crize vasoocluzive (osteoarticulare.Forme: Alfa Talasemia 2 (purtator asimptomatic).

clasa II < 10%.MO: hiperplazie eritroida . paloare. Clinic manifestari corespunzatoare celor trei mutatii: hemoliza acuta precipitata de infectii. Clinic: hemoliza cronica cu anemie si icter si cu pusee de hemoliza acuta intravasculara precipitate de efort fizic si emotii. dar nu si pe cele normale folosite ca martor. splenomegalie Paraclinic: hematii de aspect normal sau cu tepi. frisoane. radiatii ionizante. litiaza biliara cu bilirubinat de calciu. Prin incalzirea serului la 56 grade C se inactiveaza complementul si liza nu se mai produce.Chauffard ) Etiopatogenie – Boala ereditara cu transmitere autosomal dominant cu scaderea spectrinei din membrana eritrocitara si alterarea elasticitatii si deformabilitatii hematiei. sindrom hemolitic cronic Specific determinarea activitatii Pk eritrocitare 78.5-7 hemolizeaza in mod constant eritrocitele bolnavului cu HPN.Boala ereditara autosomal recesiva. .Crizele aplastice sunt mai rare dar mai dramatice cu durata de 7-10 zile cu febra 3940 grade. medicamente oxidante sau de fasolea fava (tip II. 24 Deficitul de Piruvat-kinaza (Pk) . Clinic: insuficienta medulara cantitativa. varsaturi. care devin mici sferice rigide si sunt distruse in capilarele splenice. congenitali. icter. Date clinice: hemoliza cronica (anemie + icter variabil). Nr H. ulceratii cronice ale gambelor.75% sindrom hemolitic cronic cu anemie moderata.25% hemoliza compensata fara anemie . mialgii. in lipsa autoanticorpilor cu producere de hemoliza intravasculara. La copii apare nanism si facies mongoloid datorita deformarilor osoase secundare hiperplaziei medulare Evolutie. dureri abdominale. leucocite si trombocite anormale cu o glicoproteina membranara alterata care le face sensibile la actiunea complementului seric pe cale alternativa. . Anemiile aplastice Disparitia celulelor hematopoetice din MO si inlocuirea acestora cu celule adipoase.Hemoglobinuria paroxistica nocturna (HPN) – Boala Marchiafava-Micheli .Crize hemolitice sau de deglobulizare cu durata de 3-5 zile caracterizate de cefalee. factori imunologici. Complicatii.Test specific – testul HAM – testul hemolizei cu ser acidifiat – serul normal acidifiat la pH: 6. 77. palorii. bilirubinei. III). infectii prin . astenie progresiva. clasa III < 50%). scaderea hemoglobinei. Tablou clinic: . subfebrilitati si intensificarea icterului. Date biologice: Sindrom hemolitic cronic + specific determinarea cantitativa a G 6PD. Ht. Exista 3 forme genetice (mutatii clasa I < 5%.Testul de autohemoliza a sangelui defibrinat incubat la 37 grade C timp de 24-48 ore este crescut fiind corectabil prin adaos de glucoza. greata. dobandita a celulei stem. tromboze venoase – vene suprahepatice (Sd Budd-Chiari). mai rar hemolize severe cronice corespunzand mutatiilor de tip I. insecticide.Rezistenta globulara osmotica scazuta mult in solutii hipotone de NaCl . 79. Date de laborator Pancitopenie: anemie (microcitara hipocroma in deficitul de fier) + leucopenie + trombocitopenie . splenomegalie.Boala clonala. Anemii hemolitice congenitale prin defect enzimatic Deficitul de Glucozo 6 fosfat dehidrogenaza Etiopatogenie deficit legat de o gena localizata pe cromozomul X astfel incat deficitul manifest apare aproape exclusiv la barbati.Hemosiderinurie + hemoglobinurie . . Etiologie: substante toxice (hidrocarburi aromatice.Testul hemolizei la sucroza pozitiv . medicamente (citostatice). Date de laborator: . benzen). hemoragii cutaneomucoase prin trombopenie. infectii repetate prin leucopenie. reticulocitozei si marirea splinei. caracterizata prin formarea de eritrocite. G 6PD enzima cheie a glicolizei eritrocitare. Microsferocitoza ereditara Microsferocitoza ereditara (boala Minkowsky . paloare.Nou evidentierea cu anticorpi monoclonali a deficitului membranei eritrocitare.Microsferocite cu VEM scazut .

biopsia medulara arata frotiu hipocelular cu celule hematopoetice reduse si tesut gras).Faza initiala primele ore: trombocitoza 25 moderata in prima ora. prematuri) . AV crescut. reticulocitoza la 4-5 zile.BI crescut – hemoliza cronica .Aport deficitar (alcoolici.Faza tardiva la 3-4 zile: anemie normocitara normocroma initial care poate deveni hipocroma microcitara daca nu se corecteaza pierderea de fier sau acid folic. B Crohn) Consum intestinal de vit B12 (botriocefaloza) . Metotrexat. hemolize) . Paraclinic .Boli ale ileonului terminal (rezectii. vegetarieni) . Acidul folic intervine in sinteza ADN . Anemia megaloblastica prin defect de acid folic . sprue tropical) . boli maligne.leucopenie.Morfologia sangelui – modificari de forma ale hematiilor pe frotiul periferic (poichilocitoza. HT scazut treptat prin hemodilutie .Agregate de hematii. 83. . asincronism de maturatie nucleocitoplasmatic (nuclei tineri si citoplasma matura).Productie inadecvata de FI (Addison Biermer.Urina normal colorata in hemoliza cronica si inchisa la culoare in hemoliza acuta (hemoglobinurie + hemosiderinurie) . iar vitamina B12 este in limite normale si testul Schilling negativ. Anemia megaloblastica prin deficit de vitamina B12 . LDH crescut.Splenomegalie specifica pentru formele cronice in special intracorpusculare . Soc hipovolemic cand se pierde mai mult de 2 l sange (40% din volumul total). sufluri sistolice la varf.Durata de viata a hematiilor cu crom 51 scazuta Etapa 2 – Diagnosticul tipului si formei anemiei hemolitice . test Coombs pozitiv – AHAI cu anticorpi la rece . Ex MO nu este necesar (anemie de tip periferic) nu arata decat hiperplazie eritroblastica. . Tablou clinic: Initial simptome determinate de hipovolemie (primele ore): TA scazut.Malabsorbtie .Reticulocitoza in sangele periferic . electroforeza hemoglobinei anormala – talasemie. sangerari spontane prin trombocitopenie Paraclinic: pancitopenie severa. policromatofilie) specifice diverselor entitati.. 81. defect congenital) .Medicamente care interfereaza cu absorbtia vitaminei B12 (PAS. test de siclizare pozitiv – Siclemie Poichilocitoza cu policromatofilie.Necesitati crescute (sarcina. deficite enzimatice) Tabloul clinic al anemiei Biermer dar cu absenta manifestarilor neurologice. 82. 80. aglutinare pe lame. sugari.Metabolism deficitar (alcoolism. determinata de deficitul de acid folic si/sau vitamina B12. haptoglobina scazuta . Anemiile megaloblastice Megaloblastoza presupune hematopoeza anormala cu celule de talie mare. Tablou hematologic identic cu al anemiei Biermer. colchicina) .Urobilinogen fecal crescut. Anemia posthemoragica acuta Etiologie: Hemoragie interna sau externa.Simptome si semne de anemie instalate acut (hemoliza acuta) sau cronic (hemoliza cronica) .Aport deficitar (malnutritie. Diagnosticul sindromului hemolitic Etapa 1 – Diagnosticul Sindromului hemolitic . maxima la 6-10 zile si dispare la 10-14 zile.Faza tardiva – faza de constituire a anemiei apare la 3-4 zile cu astenie fizica si psihica. leucocitoza la 2-6 ore prin mobilizarea elementelor figurate din tesuturi. TA stabila. gastrectomie. Peste 2500ml sange pierdut risc de deces. ExMO obligator (punctie alba. Este obligatorie stabilirea cauzei sangerarii si corectarea ei. Acidul folic este scazut sub 3 ng/ml.Malabsorbtie (celiachie. paloare tegumentara.Hematii in secera.Deficit de transport si utilizare a cobalaminei (deficit congenital de transcobalamina 1 si 2) 84.

plumbemie si coproporfirine serice si urinare crescute. dureri abdominale (abdomen acut medical). totala=3mg. pancreas.Anemia aplastica .Fier – anemie feripriva .Se gaseste in ficat.sindrom mielodisplazic . Anemia feripriva . dar cantitatea de fier din organism este crescuta atat la nivelul maduvei cat si la nivel seric.Anemie hipocroma cu sinteza deficitara de Hb datorita scaderii totale de fier din organism . femeie = 0. drojdie de bere.ARSI . chimici. plumb.Metabolismul fierului (distributia fierului in organism): Hb: 2 g + mioglobina: 130 mg + enzime si citocromi 8 mg Fierul de rezerva: barbat = 1 g. anemie microcitara hipocroma cu punctatii bazofile. 23mg/zi femei Pierderi zilnice: 1mg/zi barbat.agenti infectiosi. dupa chimioterapie cu agenti alchilanti.Infiltratia maduvei osoase (leucemii. Anemiile prin mecanism central (productie insuficienta de hematii la nivel medular) a) Prin deficit nutritional sau pierderi de: . castigate): .Necesar zilnic 100 microg . fizici.defecte de membrana (Sferocitoza ereditara. 86. . 85. femeie 20-50 microg/l). . sideroblasti inelari 40-90% in MO. sindroame mielodisplazice Obs. . Anemia posthemoragica acuta Etiologie: Hemoragie interna sau externa.imunologice . Compartimentul de transport: fierul plasmatic legat de transferina (siderofilina): conc. Anemii prin mecanism periferic 1. Clasificarea etiopatogenica a anemiilor 1.5 g 26 Forme de rezerva: Feritina si hemosiderina (derivat insolubil al feritinei) se gasesc in SRH (feritina N: barbat 50-250 microg/l. Anemii prin mecanism periferic: a) Anemia posthemoragica acuta b) Anemii hemolitice (distrugere crescuta a hematiilor) Cauze corpusculare (congenitale.Anemii sideroblastice dobandite: dupa boli cronice (colagenoze. Se corecteaza prin adaos de vitamina B6 (piridoxina) si impune tratament cu chelatori de fier pentru hemocromatoza (fier depus in ficat. . neoplazii)..Anemia din bolile cronice.defecte enzimatice (piruvatkinaza.Anemia sideroblastica congenitala cu transmitere legata de cromozomul X care implica o gena ce controleaza sinteza acidului delta-aminolevulinic cu piridoxal-fosfatul.Rezerve totale 5 mg (necesar pe 3-4 luni) . dar cu incorporare defectoasa in Hb la nivelul precursorilor eritropoetici (exista fier dar nu poate fi incorporat in Hb datorita unor deficiente enzimatice). cancer) c) Prin eritropoeza ineficienta: . In unele cazuri mecanismele se intrica (IRC: insuficienta medulara + pierdere de sange + hemoliza) 88. dupa toxice (alcool.defecte ale globinei: calitative (siclemia) si cantitative (talasemiile) Cauze extracorpusculare: . HPN) . piele). eliptocitoza ereditara. . G-6 PD) . feritina serica crescuta. saturatia transferinei 90-100%. endocrine. traumatici. hipersplenism 2. Tabloul periferic este de anemie hipocroma microcitara.Absorbtie jejun proximal si se activeaza in prezenta vitaminei B12. IRC. conc.Nivel seric normal 5-20 ng/ml .Vitamina B12 si acid folic – anemii megaloblastice . anemia refractara cu sideroblasti inelari (ARSI). plasmatica=80120microg/dl. Clasificare: . medicamente. CTFF=300-360microg/dl Necesar zilnic: 1mg/zi barbat.Anemia din intoxicatia cu Pb: lizereu gingival. cord. vegetale proaspete. 23mg/zi femei Reutilizare 20mg/zi din hemoliza 87. Anemiile sideroblastice Grup de afectiuni caracterizat prin supraincarcarea cu fier a organismului. limfoame.Acid ascorbic – anemii sideroblastice b) Prin reducerea precursorilor eritroizi: .stare preleucemica: hepatosplenomegalie. izoniazid). semne de polinevrita.

. Se manifesta clinic ca anemie cand viata medie a hematiilor scade sub 1/8 din cea normala (sub 15 zile). sugari.Necesar zilnic 100 microg . Peste 2500ml sange pierdut risc de deces. Este obligatorie stabilirea cauzei sangerarii si corectarea ei. febra.Liza hematiilor se face brutal si in circulatie apare o cantitate mare de hemoglobina eliberata ce se elimina prin urina care are un aspect rosu inchis (nu e fixata de haptoglobina a carei scadere in plasma arata hemoliza). stare de soc si risc de deces. reticulocitoza la 4-5 zile.Necesitati crescute (sarcina.Hemoglobinemie + hemoglobinurie + hemosiderinurie + haptoglobina scazuta in plasma.Nivel seric normal 5-20 ng/ml . 89. prematuri) . fizici.Anemii hemolitice extracorpusculare – cel mai des dobandite: AHAI. a) Anemia megaloblastica prin defect de acid folic . HT scazut treptat prin hemodilutie .Faza initiala primele ore: trombocitoza moderata in prima ora. Metotrexat. femeie = 0. sufluri sistolice la varf. Anemiile hemolitice Apar in urma unei distrugeri exagerate de hematii in interiorul organismului in special in SRH.Splenomegalie . IRA.Dureri lombare intense. ficat. Hemoliza acuta intravasculara – Este o mare urgenta medicala .In sange BI. leucocitoza la 2-6 ore prin mobilizarea elementelor figurate din tesuturi. vegetale proaspete. conc. Acidul folic intervine in sinteza ADN . maxima la 6-10 zile si dispare la 10-14 zile. Etiologie: . deficite enzimatice) . 23mg/zi femei Pierderi zilnice: 1mg/zi barbat. agenti infectiosi.5 g Forme de rezerva: Feritina si hemosiderina (derivat insolubil al feritinei) se gasesc in SRH (feritina N: barbat 50-250 microg/l. determinata de deficitul de acid folic si/sau vitamina B12. sprue tropical) . hiperplazia medulara a seriei rosii. . AV crescut.Metabolismul fierului (distributia fierului in organism): Hb: 2 g + mioglobina: 130 mg + enzime si citocromi 8 mg Fierul de rezerva: barbat = 1 g. femeie 20-50 microg/l). paloare tegumentara. MO) . Compartimentul de transport: fierul plasmatic legat de transferina (siderofilina): conc.Se gaseste in ficat. 23mg/zi femei Reutilizare 20mg/zi din hemoliza 2. TA stabila. 2. boli maligne. 27 b.anemie hipocroma cu sinteza deficitara de Hb datorita scaderii totale de fier din organism . Ex MO nu este necesar (anemie de tip periferic) nu arata decat hiperplazie eritroblastica. toxici.Absorbtie jejun proximal si se activeaza in prezenta vitaminei B12. .Faza tardiva – faza de constituire a anemiei apare la 3-4 zile cu astenie fizica si psihica. Anemie feripriva . Hemoliza cronica extravasculara : . hemolize) . Anemii prin mecanism central 1. CTFF=300-360microg/dl Necesar zilnic: 1mg/zi barbat.Rezerve totale 5 mg (necesar pe 3-4 luni) . urobilinogen in urina. Tipuri de hemoliza a. plasmatica=80120microg/dl. drojdie de bere. hiperreticulocitoza. .Anemii hemolitice intracorpusculare – congenitale cel mai des: deficit de membrana.Metabolism deficitar (alcoolism. Soc hipovolemic cand se pierde mai mult de 2 l sange (40% din volumul total). Paraclinic .Aport deficitar (alcoolici. totala=3mg. frison.Tablou clinic: Initial simptome determinate de hipovolemie (primele ore): TA scazut. enzimatice. asincronism de maturatie nucleocitoplasmatic (nuclei tineri si citoplasma matura). Anemie megaloblastica Megaloblastoza presupune hematopoeza anormala cu celule de talie mare. hemoglobinopatii .Faza tardiva la 3-4 zile: anemie normocitara normocroma initial care poate deveni hipocroma microcitara daca nu se corecteaza pierderea de fier sau acid folic.Distrugerea hematiilor lenta la nivelul SRH (splina.Malabsorbtie (celiachie.

defect congenital) .sindrom mielodisplazic .5-6mil/mmc (5. insomnii. factori imunologici. simptome determinate de sindromul hipoxic: cardiace (palpitatii.5 g%) . semne de polinevrita. verzuie. pancreas.Malabsorbtie . pareze) Semne comune: paloarea (alb ca varul. colchicina) . splenomegalia in anemiile hemolitice. Acidul folic este scazut sub 3 ng/ml. galben pal. dupa toxice (alcool. anemia refractara cu sideroblasti inelari (ARSI).Nr. depresiuni si agitatie). 28 .H N barbat 4. ameteli. teroasa) Simptome si semne specifice fiecarei anemii: simptomele lipsei de fier in anemia feripriva. Anemiile aplastice Disparitia celulelor hematopoetice din MO si inlocuirea acestora cu celule adipoase.3-15. neoplazii). plumbemie si coproporfirine serice si urinare crescute. AHC pozitive (anemii congenitale. Etiologie: substante toxice (hidrocarburi aromatice. Tablou hematologic identic cu al anemiei Biermer. plumb. iar vitamina B12 este in limite normale si testul Schilling negativ. benzen).Deficit de transport si utilizare a cobalaminei (deficit congenital de transcobalamina 1 si 2) 3. congenitali. infectii prin leucopenie.3 g% (13. izoniazid). dispnee de efort). dar cantitatea de fier din organism este crescuta atat la nivelul maduvei cat si la nivel seric.Ht: N barbat 42-50% (46%) N femeie 36-45% (40%) . Tabloul periferic este de anemie hipocroma microcitara. Diagnosticul paraclinic in sindromul anemic •Obigatorii: .Tabloul clinic al anemiei Biermer dar cu absenta manifestarilor neurologice..Productie inadecvata de FI (Addison Biermer. feritina serica crescuta. ExMO obligator (punctie alba. piele). .ARSI . tumori abdominale in anemiile neoplazice Informatii anamnestice utile pentru dg. 90. 91. obiceiuri alimentare (vegetarieni.Hb: N barbat 14-17 g% (15 g%) N femeie 12. Se corecteaza prin adaos de vitamina B6 (piridoxina) si impune tratament cu chelatori de fier pentru hemocromatoza (fier depus in ficat. Diagnosticul sindromului anemic Simptome comune: astenia fizica si psihica. paloare.Anemii sideroblastice dobandite: dupa boli cronice (colagenoze. Clinic: insuficienta medulara cantitativa. expunere la medicamente sau agenti chimici sau fizici (agenti hemolitici. paloare. anemie microcitara hipocroma cu punctatii bazofile.Boli ale ileonului terminal (rezectii. periferice (parestezii. medicamente (citostatice). . B Crohn) Consum intestinal de vit B12 (botriocefaloza) . neuropsihice (tulburari de atentie si memorie. gastrectomie.Anemia din intoxicatia cu Pb: lizereu gingival. sideroblasti inelari 40-90% in MO.stare preleucemica: hepatosplenomegalie.Aport deficitar (malnutritie.21mil/mmc) . dupa chimioterapie cu agenti alchilanti. Anemie sideroblastica Grup de afectiuni caracterizat prin supraincarcarea cu fier a organismului. aplazie medulara). b) Anemia megaloblastica prin deficit de vitamina B12 . biopsia medulara arata frotiu hipocelular cu celule hematopoetice reduse si tesut gras). dureri abdominale (abdomen acut medical). dar cu incorporare defectoasa in Hb la nivelul precursorilor eritropoetici (exista fier dar nu poate fi incorporat in Hb datorita unor deficiente enzimatice).Medicamente care interfereaza cu absorbtia vitaminei B12 (PAS. sindromul hemolitic in anemiile hemolitice. saturatia transferinei 90-100%. astenie progresiva. etiologic: debut vechi sau recent. dureri precordiale anginoase. lipotimii. malnutritie). radiatii ionizante. cord. 4. vegetarieni) .Anemia sideroblastica congenitala cu transmitere legata de cromozomul X care implica o gena ce controleaza sinteza acidului delta-aminolevulinic cu piridoxal-fosfatul. insecticide. sangerari spontane prin trombocitopenie Paraclinic: pancitopenie severa. Clasificare: . polipoza familiala).

infectioase. tabes) . verzui (prima dentitie in icterul neonatal sever).transferina (siderofilina). DZ.Modificari de volum: macroglasie (acromegalie. aspect (culoare). infiltrate) .6mil/mmc) . foliacee (ca o frunza . acromegalie) .N femeie 4-5mil/mmc (4. determinarea enzimelor eritrocitare. 29 . Tipuri de angine: eritematoasa. eritem – gingivitele (hiperemia mucoasei. Sunt primitive sau secundare altor boli (leucemii.Examenul frotiului periferic: microcitare hipocrome. Reticulocite scazut: anemie hipo sau a-regenerativa (de tip central): hipo/aplazie medulara.Determinarea numarului absolut de reticulocite N: 25000-75000/microl (1.Anomalii de volum (macro. 94. feritina serica. capacitatea totala de legare a fierului N: 300360microg/dl. mixedem. Patologia proprie: caria dentara. leucoze acute si cronice). Reticulocite N: anemie normoregenerativa Nr. pseudomembranoase. viloasa (tratament prelungit cu antibiotice) . tumori).Modificari de culoare: galben (tratament cu tetraciclina). tumefactie si desprinderea lor de pe dinte): eritematoasa sau catarala (iritative). val palatin. neoplazice (neregulate. chimice.congenitala).Modificari de culoare: limba rosie cu conservarea papilelor (ciroza. deshidratare). hemoliza.cu prezenta disfagiei faringiene.hipoglos.Ulceratii: traumatice (epilepsie. ulceronecrotica (infectii fuzospirilare. ulceronecrotice. scarlatina).Modificari de aspect: striatii transversale (rahitism) si pete de aspect cretos (fluoroza). Reticulocite crescut: anemie hiperregenerativa de tip periferic: hemoragie recenta. Examenul obiectiv al limbii . . sindroame hemoragipare). umiditatea. mononucleoza infectioasa). ulceromembranoase. limba saburala sau incarcata (boli febrile.Examenul MO absolut obligatoriu in anemiile de tip central (medulograma) – vezi valori normale Explorari paraclinice specifice: sideremia N: 80-120 microg/dl.Determinare indici eritrocitari VEM=77-93 VEM=77-93 femto (Htx10/NrH) HEM=30-32 picog (Hbx10/NrH) CHEM= 32-34 g% (Hbx10/Ht) . metalice (Pb – lizereul lui Burton). normocitare normocrome. diabet. Examenul gingiilor Normal: coloratie roz si aderenta la dinte Patologic – paloare. electroforeza Hb (talasemii). infiltratie medulara neoplazica . leziuni localizate.35g% (apare hemoliza) este scazuta in microsferocitoza si creste in talasemii si anemii feriprive. hemoragica (scorbut. testul HAM (HPN).Anomalii de implantare (sifilis congenital. granulomul radicular – infectie de focar.5+/-0.5%) Nr. agronulocitoze). testul de autohemoliza a sangelui defibrinat incubat 24 . Examenul dintilor Patologic: . paradontopatia marginala cronica (parodontoza la diabetici) 93. pilieri. Disfagia . microdontie) si de forma (sifilis congenital: dintii lui Hutchinson – incisivi superiori rariti cu marginea superioara excavata + surditate labirintica + afectare vizuala) . limba fisurata.Mobilitate. leucemii. testul Coombs (AHAI) 92. limba uscata sau prajita (deshidratare). volum. Rmin = 0. microglasie (leziuni n. 96. rezistenta osmotica globulara in solutii hipotone de NaCl N: Rmax = 0. limba neagra.45g %.48 ore la 37 grade C creste in sferocitoza ereditara corectabil prin adaos de glucoza. limba rosie cu atrofie papilara (anemia Biermer – glosita Hunter). hipertrofica (pubertate.Leucoplazia – ingrosarea mucoasei de culoare alba 95. sarcina. edem Quincke. Examenul faringelui si amigdalelor Angina sau faringoamigdalita: inflamatia structurilor vizibile (amigdale. lueta) . dinti cariati). criza reticulocitara Nr. eritematopultacee. megalocitare megaloblastice .

Cauze: tulburari de motilitate.perturbarea progresiei normale a bolului alimentar la nivelul esofagului (dificultatea la inghitire). sange). IRC). nedigerat provenind din intestinul teminal . mestecarea si reinghitirea lor.pierderea respectiv scaderea poftei de mancare. Caractere: frecventa. stomac sau duoden inainte de ligamentul Treitz.Disfagie . Diagnostic diferential de hemoptizie. alune. inflamatorie (infectii). consistenta. migrena). neuropsihice (HIC. 97. boli hepatice cronice). Polifagia . boli psihice. cardiace (IC). IC. si extradigestive (boli neoplazice extradigestive. orarul. Intr-o HDS hematemeza poate lipsi pe cand melena este intotdeauna prezenta. Semiologic . lucios ca pacura moale. cresterea presiunii hidrostatice si limfatice in peretele intestinal (HTP din ciroza hepatica). Nu este specifica pentru bolile digestive. scaune de consistenta dura si senzatia de evacuare incompleta. deficit de reziduri. Clasificare fiziopatologica: secretorie (infectii. Hematochezia – eliminarea anala de sange nedigerat fara alte precizari Rectoragia – eliminarea pe cale anala de sange rosu. peritonite. Alotriofagia . orarul scaunelor. tulburari de motilitate. sindrom Meniere. Modificarile de apetit Foamea . Apare in boli digestive (ulcer gastric. purgative saline). anemii. Greata si varsaturile Greata . cancer gastric. medicamente (chimioterapice) 99. Sangerarile gastrointestinale Hematemeza – eliminarea pe gura prin varsatura a unei cantitati de sange de culoare rosu inchis pana la negricios (in “zat de cafea”) provenind din esofag.nevoia imediata de a manca Apetit sau pofta de mancare dorinta si placerea de a manca Anorexia si inapetenta .consum preferential de substante dezgustatoare (excremente). 100. osmotica (intoleranta la lactoza. parazitoze).cresterea apetitului – fiziologic in convalescenta.consum anormal de pamant. Diferentierea de scaun negru de alte cauze dupa alimente (spanac. cauzele declansatoare. continutul varsaturii (alimentar.alimentatie nestapanita – patologie neuropsihica (leziuni lob frontal) Pica .act reflex de aparare caracterizat prin eliminarea fortata a continutului gastrointestinal pe gura insotit de greata si hipersalivatie. ritmicitatea. Constipatia . gingivoragie Melena: scaun negru. graviditate si patologic in hipertiroidie Bulimie . bismut). caracter acut sau cronic. IRC. epistaxis inghitit. care provoaca o excitatie ritmica a nucleului frenic. nisip. Hiperorexia . 101. Regurgitatia. boli endocrine. Fiziologic: sarcina Varsatura .emisiune de mai putin de 2 scaune pe saptamana cu sau fara prezenta efortului de defecatie. mirosul. 30 Ruminatia consta in regurgitarea de alimente in cavitatea bucala.tulburari functionale esofagiene) sau progresiva organica (leziuni obstructive esofagiene). retentie (megadolicocolon).senzatia dezagreabila insotita de dorinta de a vomita. creta. medicamente citostatice). afine) sau medicamente (fier. pierderea reflexului de defecare. (Pseudodiaree: >3 scaune/24h dar cu volum total < 200g/24h + incontinenta anala). Poate fi paradoxala (apare la lichide . neoplazice extradigestive. ficat. ruminatia si sughitul Regurgitatia se defineste ca eliminarea pe cale orala de alimente sau secretii digestive fara efort. de consistenta scazuta. gastrite acute si cronice. stenoza pilorica. Tulburarile de tranzit intestinal Diareea emisiune de scaune frecvente > 3scaune/24h.frecventa. infectioase. abundente >200g/24h cu resturi alimentare nedigerate. cancer. endocrine. care reprezinta sange digerat. apos. Apare in boli digestive. renale (IRA. Sughitul reprezinta o contractie spastica repetitiva a diafragmului determinata de excitatia vagului sau frenicului transmisa aferent centrului respirator. Cauze: digestive (ulcer. sarcina. obstructie (stenoze benigne sau maligne).cresterea ingestiei de alimente specifica diabetului zaharat. simptome de acompaniament. 98.

Circulatie colaterala: tip porto-cav (caracteristic pentru ciroza hepatica “cap de meduza” . tumori. colaps).Miscarile peristaltice – intense – Ocluzie intestinala .Leziuni echimotice periombilicale (semn Cullen) sau pe flancuri (semn Grey-Turner) in hemoragiile din pancreatita acuta . paloarea. decubit lateral si ortostatism mono si bimanual. Important stabilirea cauzei. hipogastru. Palparea abdomenului Principala metoda de examinare a abdomenului Se face in 3 pozitii – decubit dorsal. voma. Durerea abdominala Simptomul dominant al patologiei digestive (etiologie diversa. frecventa si durata .Durere toracica permanenta de cauza esofagiana (diagnostic diferential cu durerea coronariana) Anginele cronice – focar de infectie 31 104.Durerea reflectata – iradiata in abdomen de la o suferinta extraabdominala (IMA) Caracterele semiologice ale durerii abdominale ..Pirozis – arsura retrosternala . Inspectia abdomenului Inspectia – aspectul general si forma abdomenului (bombari in totalitate sau partiale. medicatia) 103. Mecanisme de producere (tipuri etiopatogenice de durere) . varicela) .Sediul si iradierea .Durerea somatica (iritatia terminatiilor senzitive de la nivelul peretelui toracic. unghi Treitz) si HDI (sub unghi Treitz). Cushing – rosie violacee) . chimici localizare precisa si intensitate mare .Factorii de agravare si de ameliorare ai durerii (alimentatia. peritoneu parietal) prin stimuli mecanici.Edemul peretelui abdominal . diagnostic diferential dificil. fosa iliaca dreapta. boala Addison) . epigastru. tip cavo-cav – pe flancuri . . asocierea de simptome vegetative (greata. profunda si penetranta. sarcina. 102.Hiperpigmentatia liniei albe (sarcina. ascita. capsulei organelor parenchimatoase. tractiune pe mezouri. flancul stang. inflamatie chimica localizare difuza (durere raportata). Durerea de cauza esofagiana Durerea de cauza esofagiana este de 3 tipuri: . ischemie. simptom de alarma: urgente medico-chirurgicale. fosa iliaca stanga. transpiratia. rubeola. flanc drept. Se foloseste palparea superficiala. nervi intercostali. Topografia clinica a abdomenului Topografia clinica a abdomenului – folosita pentru a localiza durerea si semnele obiective observate: 9 cadrane (2 linii orizontale: tangente la rebordul costal si spinele iliace anterosuperioare si 2 linii verticale – mediaclaviculare) – hipocondrul drept.Eruptii cutanate din febrele eruptive (rujeola. termici.Enteroragie – eliminare de sange rosu ametecat cu chim intestinal provenind din intestinul terminal “zeama de carne” Hemoragie oculta intestinala evidentierea de sange in scaun prin metode chimice HDS (esofag. hipogastru. intensitate redusa. vaselor si peritoneului visceral) prin stimuli de distensie. stomac.Caracter (intensitate. hipocondrul stg. meteorism sau retractie) Inspectia tegumentelor abdominale .Durerea viscerala (iritatia terminatiilor nervoase viscerale situate la nivelul organelor cavitare.se urmaresc: . evolutia in timp: colicativa sau continua) .Debutul. Se face progresiv pe zone topografice incepand din fosa iliaca stanga. . Anatomic – ce organe contin 105.Pilozitate tip android femeie (tumori ovariene suprarenale secretante)sau ginoid barbat (ciroza) . caractere semiologice adesea nespecifice).Odinofagie – durere la deglutie .Vergeturi (obezitate. obezitate.Mobilitatea respiratorie a peretelui abdominal – diminuata – ascita sau abolita in iritatia peritoneala (peritonite indiferent de cauza) 106.sindrom Cruveillier-Baumgarten).Cicatrice postoperatorii .

durere la decompresia brusca a abdomenului (iritatie peritoneala) Manevra Rowssing palpare antiperistaltica cu distensia ceculuiu care devine dureros in procese inflamatorii apendiculare. AAM. Explorarea biochimica a ficatului 1. mobilitate respiratorie Clasificarea splenomegalilor • Splenomegalii gigante: gigante: MMM.5-1mg%.1-0. C3. Colinesterazele Pseudocolinesteraza. palparea prin balotare in caz de ascita (semnul bulgarelui de gheata) si semnul valului Informatii aduse de palparea ficatului: .Diametrul anterior al ficatului pe linia medioclaviculara (prehepatic) – 911cm (prin combinarea cu percutia) Diametrul anterior pe linia mediosternala (xifoombilicala) – 46cm . Lactat dehidrogenaza (LDH5). 8-78UI/l la femei). ferma. Fosfataza alcalina (14-48UI/l). Acesta imbraca trei forme: trombocitopenia.Determinari imunologice complementare (AAN. Atc anti HBC. LGC 32 • Splenomegalii mici: mici: anemii hemolitice.Mobilitatea cu respiratia 108. bacteriene. Sideremia (70 – 150 gama%. splina. Atc AVHC. alte boli mieloproliferative (policitemia vera si trombocitemia ereditara) Hipersplenismul defineste o crestere a functiilor splinei in ce priveste distrugerea elementelor figurate.Forma marginii inferioare (ascutita.semnul bulgarelui de gheata.Dimensiunea ficatului prin: .3. Imunelectroforeza (IgA: 99-223 UI/ml. Teste pentru explorarea functiilor metabolice si de detoxifiere – Sindromul hepatopriv sau de insuficienta hepatocelulara: Albuminemia . Atg HBC. Dozarea amoniacului in sange si urina (functia de detoxifiere). C1. Determinari etiologice: Atg HBS. margini (in special cea anterioara). ASAT – GOT 2-20 UI/l). semnul valului transabdominal) Palparea punctelor dureroase abdominale (palparea penetranta) Semnul Blumberg . Palparea splinei : tehnica . IgM: 70-294 UI/ml) Valoare clinica: Gamaglobulinele cresc in bolile hepatice active. test Coomb. Testul la BSP – test global (Clearance la BSP: 12-18%.2mg %). dura) .Sensibilitatea (dureros sau nu) . informatii Palparea – aduce cele mai multe informatii despre aspectul ficatului Tehnici: palparea bimanuala. sensibilitate. ciroza hepatica.5 UI/l.electroforeza proteinelor serice . rotunjita prin examinarea in inspir profund) . IgG cresc in formele postvirale . infectii parazitare.Regularitatea suprafetei (neteda sau neregulata) .7 – 5. Glutamat dehidrogenaza (GLMD). IgG: 70-250 UI/ml. IgA creste in hepatitele alcoolice. Palparea ficatului : tehnica . Hipersplenismul poate insoti orice splenomegalie dar apare mai frecvent in cele congestive 109. Gamaglutamiltranspeptidaza (40-60UI/l la barbati.Distanta fata de rebordul costal . boala Gaucher • Splenomegalii medii: medii: hepatita cronica.Consistenta (moale. Indicele de protrombina (85-100%). consistenta. informatii Informatii la palparea splinei : dimensiuni imensiuni (cm sub rebordul costal). 107. T/2=5 min) 2. Sindromul excreto-biliar – Colestaza: Bilirubina (BT: 0. 5-Nucleotidaza 3. Antigene . sarcoidoza. teste de imunitate celulara ) 5. amiloidoza.Gama globulinele: 0.71. Sindromul de hepatocitoliza: Transaminazele (ALAT – GPT 2-16. virale.2% (18%). colagenoze. Atc antifibra musculara neteda. BD: 0. Leucinaminopeptidaza (LAP). Colesterolul si colesterolul esterificat 200-230mg%. Atc ANCA. tumori abdominale (patologic . 60 – 130 gama% ) 4. palparea prin acrosare. malarie cronica.5 g% (55-60%).Patologie – Apararea musculara si Contractura musculara (iritatie peritoneala) – rezistenta la palpare (ascita) Palparea ficat. palparea monomanuala. leucopenia si pancitopenia de origine splenica. Ceruloplasmina. boala Hodgkin. IgM. limfom limfoblastic. Sindromul inflamator imun sau de activare mezenchimala: Electroforeza proteinelor serice . Fibrinogenul. suprafata.

Sindromul esofagian neoplazic Prognostic sumbru – fiind descoperit tardiv datorita latentei clinice Cancerul precoce – carcinom strict limitat la mucoasa si submucoasa (carcinom superficial) – diagnostic numai endoscopic. halena. Manometria esofagiana de electie B. hipersialoree). pirozis (arsura retrosternala). Sindromul de reflux gastroesofagian si esofagul Barrett Sindromul de reflux gastroesofagian (BRGE) reprezinta returul continutului gastric contracurent favorizat de factori exogeni (alcool. 112. Spasmele esofagiene .contractii simultane de amplitudine mare si durata variabila pe fondul undelor peristaltice normale Clinic: disfagie (intermitenta uneori paradoxala). edem. tulburari respiratorii. Sindromul gastritice 33 . abdomen acut in perforatia gastrica. Disfagie – perturbarea progresiei normale a bolului alimentar la nivelul esofagului (dificultatea la inghitire). ulceratii) . durere retrosternala permanenta). Paraclinic diagnosticul se pune prin endoscopie cu biopsie. EDS – diagnostic de excludere 114. regurgitatii.Faza 2 intre 12-24 ore si 4-5 zile (stadiul complicatiilor): perforatii. Manifestarile datorate complicatiilor hemoragice (anemie) 111. Regurgitatiile – refluxul continutului gastric contracurent fara efort de varsatura 4. odinofagie. Antigenul carcinoembrionar (creste in cancerul de colon cu meta hepatice) 110. Radiologic si manometria esofagiana pun diagnosticul. EDS (esofagita de reflux) Sindromul Barrett (esofagul Barrett) reprezinta metaplazia de tip intestinal la nivelul epiteliului esofagian cu potential malign pentru aparitia adenocarcinomului. Manifestarile respiratorii secundare refluxului 5. Importanta clinica – necesita supraveghere endoscopica pentru prevenirea aparitiei cancerului esofagian. disfagie – cand apare esofagita de reflux Paraclinic – pH metrie. durere toracica permanenta de cauza esofagiana 3. regurgitatii Paraclinic: Radiologic (cu bariu . alimente iritante) sau endogeni (HH. endoscopic. Nu se face EDS – risc de complicatii . Poate fi paradoxala (apare la lichide – tulburari functionale esofagiene) sau progresiva organica (leziuni obstructive esofagiene in special neoplazice) 2.esofag de aspect sigmoidian si terminat in “cioc de pasare”). Sindromul esofagian 1. medicamente. labilitate neuropsihica asociata Paraclinic: Ex. infectii. DZ. Sindromul tulburarilor motilitatii esofagiene A. Clinic: . obezitate. durerea. Cancerul tardiv: sindrom esofagian s (disfagie progresiva organica la solide.Faza 1 primele 2-6 ore: disfagie totala. regurgitatii. zona faringoamigdaliana si apoi in esofag si stomac. sindrom indrom de impregnare neoplazica diagnostic endoscopic (permite si biopsia) 113. dureri retrosternale. BRGE reprezinta factorul de risc major pentru aparitia esofagului Barrett. sarcina) Clinic: durere (pirozis.oncofetale sau carcinoembrionice. Se poate face EDS pentru inventarierea leziunilor (eritem. Alfa 1 fetoproteina (creste in neoplasmul hepatic). tutun.tulburare motorie a musculaturii netede a esofagului cu diminuarea sau absenta undelor peristaltice primare in 2/3 inferioare ale sale asociat cu relaxarea incompleta a SEI in repaus si hipertonia acestuia in repaus Clinic: disfagie paradoxala. Semiologia leziunilor caustice esofagiene Leziunile caustice dupa ingestia de acizi sau baze concentrate sunt localizate in primul rand in cavitatea bucala.Faza 3 peste 6-8 zile (stadiul cicatricial): leziuni stenozante complete sau incomplete 115. durere toracica si pirozis. Durerea de cauza esofagiana de 3 tipuri: odinofagie (durere la deglutie). hemoragii. Achalasia .

micsorarea suprafetei de absorbtie (Rezectii intestinale. difuze sau localizate frecvent la nivelul bulbului A. eructatii). Ex. difuza sau focala a mucoasei stomacului. B. Sindromul gastritic acut Clinic: Clinic: Dureri epigastrice. Dizaharidaze: lactaza. transport si procesare intraenterocitara a produsilor finali de digestie): boli diareice (scurtarea timpului de contact intre continutul intestinal si mucoasa absorbtiva). Endoscopic + anatomopatologic (clinic orientativ) Gastropatie – leziune endoscopica a mucoasei gastrice epiteliale si/sau vasculare (ischemice sau de staza) care au o componenta inflamatorie minima sau absenta. Cauzele Maldigestiei: insuficienta digestiei intraluminale (insuficienta de digestie gastrica. Presupune dg. inconstant – dureri abdominale (pancreatite cronice) sau modificari ale scaunului (steatoree pancreatite) 2. greturi. limfocitara.Gastrita – inflamatie acuta sau cronica. microbiana produsa de Helicobacter pylori (tip B) – Gastrita cr. neurologice. sindrom hemoragipar. maltaza sau dipeptidaze. Mg. Simptome si semne date de carente nutritionale (vitamine. edeme periferice prin hipoalbuminemie. Ca. malabsorbtia proteinelor. Simptome digestive: diaree osmotica prin maldigestie (scaune voluminoase si numeroase cu miros ranced caracteristic). febra (gastrita flegmanoasa) Cauze: Cauze: Gastritele erozive hemoragice sau gastrita flegmonoasa Diagnostic – Anamneza + EDS B. chimica (tip C) determinata de refluxul biliar. glucoza). Zn) Acestea realizeaza manifestari clinice secundare carentelor consecutive Simptomatologia clinica a SMM 1. sindrom dispeptic ulceros Clasificare: – Gastrita cr. Crohn. Sindrom de ischemie mezenterica cronica) Cauzele deficientelor de transport in circulatia sistemica: HTP si staza venoasa segmentara (AA. malabsorbtia lipidelor. ulcere multiple (gastrice. insuficienta digestiei mucosale (parietale) de la nivelul marginii in perie a mucoasei intestinale (Deficite congenitale si castigate ale echipamentului enzimatic Ex. boli inflamatorii intestinale. endocrine. greturi. Sindromul gastritic cronic Clinic: asimptomatice. Insuficienta intestinala reprezinta imposibilitatea intestinului (jejun . sucraza. oligopeptidoze) Cauzele Malabsorbtiei (deficit de captare. minerale): anemie. Simptome si semne generale nespecifice prin malabsorbtie: denutritie. malabsorbtia unor metale bivalente (Fe-anemie. anemie. pancreatica sau biliara cu deficit enzimatic). cutanate. duodenale si chiar pe jejunul proximal). Sindromul Zollinger-Ellison Tumora maligna sau benigna a celulelor G – insulare pancreatice secretoare de gastrina (gastrinoame) Clinic: Clinic: hiperaciditate masiva. Hipersecretie cu hiperaciditate masiva (DAB> 15 mEq/l).ileon) de a mentine o stare de nutritie adecvata. tulburari de crestere 3. meteorism abdominal. diaree cu steatoree Paraclinic: Paraclinic: EDS – ulcere multiple atipice. malabsorbtia vitaminelor hidro si liposolubile. varsaturi. staza limfatica (lipoproteinele) Fiziopatologia SMM se refera la: malabsorbtia hidrocarbonatelor. sifilis. HDS. atrofica autoimuna (tip A) din anemia Biermer – Gastrita cr. granulomatoase specifice (TBC. Gastrina crescuta mult (RIA). AINS sau alcool – Gastrite rare: Menetrier. musculo-osoase 118. (+) – EDS + biopsie – Obligatoriu confirmare anatomopatologica 116. Eteropatia glutenica (boala celiaca a adltului ) . Ecografia – abdominala si CT pun diagnosticul tumorilor pancreatice sau extrapancreatice 117. pirozis. tablou dispeptic nespecific (inapetenta. GPH din ciroza hepatica Duodenita – leziuni inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei duodenale. RUH. Sindromul de maldigestie malabsorbtie intestinala (SMM) si 34 Sindrom de etiologie foarte diversa care se manifesta prin maldigestie si malabsorbtie. Crohn) Dg.

Tulburari de coagulare in bolile hepatice Bolile hepatice: scaderea complexului protrombinic (IP. eliminare de mucus). Tablou clinic : dureri ureri abdominale ameliorate de defecatie. Boli inflamatorii intestinale. externi. testul la D-Xiloza 2. CT evidentiaza extinderea si eventual metastazele 121. ovaz se pare modulata si imunologic (anticorpi antiprolamine). Diagnostic de excludere 122. frecvent tablou de ocluzie intestinala. Enteroscopia cu biopsie intestinala (standardul de aur) – biopsie cat mai departe de bulbul duodenal in cursul EDS. Rectosigmoidoscopia si colonoscopia evidentiaza tumora si permit prelevarea de biopsii cu examen anatomopatologic 2. forma.Obligatoriu inspectia anala si tuseul rectal Etiologia Sindromului anorectal Hemoroizii: interni. Clasificare actuala: . diaree sau alternanta constipatie diaree. secara. Irigografia – poate depista CC si se confirma endoscopic sau se intervine chirurgical de la inceput 3. CC avansat – Manifest clinic 1. AHAI) Paraclinic: 1. Criterii de Dg (+): atrofie vilozitara. orz. Ecografia abdominala 4. polipi colonici) – test Hemoccult. infiltrat inflamator cronic.boala cu transmitere genetica care asociaza intoleranta la anumite proteine (prolamine) din grau (gliadina). rectoragii. tenesmele rectale. cu predominanta constipatiei si cu predominanta durerii sau meteorismului abdominal Paraclinic: Colonoscopia este normala. meteorism si flatulenta. semne paraneoplazice si date de complicatii 2. CID si fibrinoliza sistemica in IH acute.Cancerul 1. Clinic (copii sub 5 ani la introducerea cerealelor sau adulti in decada 3-4): diaree cronica. Tablou clinic: CC precoce – Asimptomatic. hiperplazia epiteliului glandular 119. sindrom subocluziv Konig. Cancerul colorectal Cancerul colorectal este una na din primele cauze de deces prin cancer la barbat. HDI cu hematochezie. primitivi sau simptomatici (ciroze). Cancerul de colon stang: initial tulburari de tranzit – constipatie recenta. modificari ale scaunului (frecventa. tumora palpabila. manifestarile extraintestinale ale SMM. tardiv – tulburari de tranzit (Sd. monitorizare endoscopica la 1-10 ani. boli diareice grave). timpul Quick). purpure vasculare hiperimunoglobulinemice. BC. dilatatii anevrismale ale venelor hemoroidale superioare sau inferioare. Sindromul de intestin iritabil Sindromul de intestin iritabil este cea mai frecventa tulburare functionala digestiva. subocluziv Konig). dureri abdominale cu aspect colicativ care dispar dupa emisia de materii fecale si gaze. Fistula anala – pierdere de substanta la nivelul anusului. Sindromul anoectal Sindromul anoectal cuprinde simptomele si semnele clinice specifice afectiunilor anorectale Tablou clinic: clinic: durerea la defecatie.Eteropatia glutenica . afectiuni autoimune asociate (PR. Dg SMM: steatoree. Definitia ROMA III: tulburari functionale digestive fara leziuni structurale la nivelul intestinului Diagnostic de excludere fata de alte afectiuni grave (CC. Abcesul perianal si flegmonul ischiorectal afectiuni chirurgicale (colectii purulente bine delimitate sau difuze cu punct .Forme dobandite – depistare precoce la persoane cu risc crescut (predispozitie genetica. Sunt trei forme de SII si anume cu predominanta diareei. scaune mucoase uneori sanguinolente de volum redus si rectoragiile Obiectiv: .Forme ereditare – depistare genetica (gena APF) si monitorizare colonoscopica. semne paraneoplazice si date de complicatii 35 Paraclinic 1. 120.Cancerul de colon drept: initial anemie prin hemoragii oculte. meteorism abdominal. . trombocitopenie prin hipersplenism sau mecanism imunologic.

Percutia: manevre speciale.Hipoalbuminemia (SN. ovoid “in obuz” cu pielea lucioasa. tumori) Atentie: Nu doare ficatul din HC si CH 2. 36 hernie ombilicala. Diagnostic dificil cu tumorile chistice sau solide abdominale (necesare explorari paraclinice Echo. matitatea deplasabila in flancuri – cu pozitia – semnul clinic cel mai important. circulatie colaterala de tip porto-cav sau cavo-cav Palparea: senzatie de tensiune elastica.eliminare de sange. Fecalomul .masa compacta de materii fecale care poate determina ocluzia intestinala 123. pericardita constrictiva) . abces. formatiuni intrahepatice (hematom. chiloasa acuta sau cronica) . organele abdominale nu pot fi palpate si delimitate. circulatie colaterala de tip porto-cav . pozitia rugaciunii mahomedane (matitate periombilicala) TV la femeie – uter mobil.Boli endocrine (mixedem. urinara si nefrogenica.HTP: CH. staza biliara. Ascita cloazonata are o etiologie inflamatorie Percutie – alternanta de zone mate cu zone sonore la un tuberculos Lipsesc semnul fundamental – matitatea deplasabila in flancuri si semnul valului Diagnosticul se pune ecografic sau laparoscopic Diagnosticul etiologic al ascitei A. fisurile anale). puroi si mucus izolata sau cu materii fecale. Determina: dureri intense. pilozitatea.Ascita provenita din lichide viscerale (ascita pancreatica. ginecomastie si atrofie testiculara (habitusul lui Chwosteck). CH sau neoplasmul hepatic 124. tenesme. semnul valului transabdominal Percutia: matitatea decliva cu limita concava. fenomenul bulgarelui de gheata – prezent Percutia: Percutia: abdomen in intregime mat cu o minima sonoritate epigastrica care se accentueaza in ortostatism. flotant si funduri de sac vaginale proeminente Dg (+) – ecografie sau punctie abdominala 4. artralgii.Semne cutaneomucoase: subicter sau icter franc. fluctuent in fundurile de sac Douglas 2. Apare in: HVA (jena). CH) . obstructia VCI. pozitia Trendelemburg spatiul Traube devine mat. Durerea hepatica “hepatalgia” prin excitarea receptorilor din capsula lui Glisson. amenoree si tulburari de dinamica sexuala la barbat Examenul obiectiv general . Ascita de volum mediu Inspectia: abdomen in desaga. gust amar. neo ovarian sau digestiv) 1. moale de aspect hipoproteic in CH.comunicare anormale intre colectiile purulente si zona perianala sau canalul anal. cu lichid putin Diagnostic dificil deoarece inspectia si palparea nu aduc informatii utile. staza cardiaca.de plecare glandele. paloare in sangerari. eritem palmoplantar. CT) 3. febra Fistulele anorectale . stelute vasculare “Angioame stelare”. Dispepsia hepatica: inapetenta. boli ovariene – tumori benigne sau maligne ovariene) . matitatea deplasabila in flancuri. Boli fara afectare peritoneala . prurit. vergeturi si circulatie colaterala Palparea: semnul valului lipseste. ciroza cardiaca (ICD. Informati aduse de anamneza in bolile hepatice 1. abdomen de broasca (batracian). flatulenta. Clinic .Starea de nutritie deficitara in HC. meteorism abdominal “vantul precede ploaia”. malnutritie. intoleranta selectiva fata de anumite alimente (grasimi). Ascita de volum mic. ficat tumoral primitiv sau metastatic. diaree sau constipatie 3. biliara. abdomen in obuz. purpura vasculara si trombocitopenica.Tesut celular subcutanat: edem alb. Ascita de volum mare cu cantitate mare de lichid sub presiune ridicata Inspectia: Inspectia: abdomen globulos. ascita . Simptome generale: astenie fizica si psihica. Sindromul ascitic Sindromul ascitic acumularea patologica de lichid in cavitatea abdominala Patogenie – 2 elemente: HTP si hipoalbuminemia Clinic – Sindrom ascitic + Semne etiologice (CH. TR sau TV – lichid mobil. subtiata. modificari de pilozitate – disparitia pilozitatii axiale si pubiene si insertie de tip feminin la barbati.

IgM seric crescut.virale sau alcoolice Biologic – citoliza moderata. AAM crescuti 1/40. modificari biologice (citoliza moderata + hiperbilirubinemie + modificari imunologice). ECO si EDS . . Are suprafata suprafata anterioara neteda si marginea anterioara rotunjita . Hepatomegalia din hepatita cronica (HC) este moderata. frecventa la femei. Hepatomegalie initial ferma apoi dura de tip cirotic + ascita si edeme Asocieri: IC cu cardiomegalie + DZ + hiperpigmentare cutanata cutanata + afectare endocrina (gonadica si tiroidiana) Biologic: sideremia. difuza.Diverse (vasculite. agresiuni toxice sau medicamentoase).Etiologic (infectii virale. cianoza. are consistenta dura. este localizata initial la lobul stang apoi globala.Semne asociate: anamnestic (infectii virale. PBH pune diagnosticul (infiltrat inflamator in spatiul port sau periportal asociata sau nu cu fibroza) 4. peritonite granulomatoase) Diagnosticul paraclinic al ascitei Explorari imagistice care evidentiaza prezenta ascitei . Boala Wilson (Degenerescenta hepatolenticulara) .CT si RMN – sensibilitate superioara si ajuta si la stabilirea corecta a diagnosticului etiologic 125. asocierea cu alte boli autoimune. colesterol crescut. cord si hipofiza. peritonite bacteriene. Sensibilitatea – jena. CT. hiperbilirubinemie + manifestari imunologice reduse .fin 37 (micronodulara) sau grosier granulara (macronodulara) si marginea anterioara ascutita. GOT) la valori de sute si mii de unitati 3. feritina crescute mult. ferma. Hepatomegalie initial moale apoi de aspect cirotic. anamneza de HVA sau HC) . are consistenta moale. este initial sensibila apoi insensibila datorita fibrozei (ciroza cardiaca). turgescenta jugularelor.Ecografie abdominala – evidentiaza cantitati mici de lichid intraabdominal . imunologic. RMN – depozite tisulare si hepatice de fier. are consistenta crescuta. putin crescuta.Clinic. tulb. Tipuri de partculare de hepatomegalii cirotice Ciroza biliara primitiva .Semne asociate: reflux hepatojugular. Are suprafata anterioara neteda si marginea anterioara ingrosata sau rotunjita. Semne asociate: splenomegalie. nedureros Manifestari asociate: .boala oala autoimuna. Are suprafata neteda si marginea anterioara rotunjita. Are suprafata anterioara neregulata .Semne de HTP (varice esofagiene) . Hepatomegalie cu caractere de ciroza cu splenomegalie moderata. neurologice extrapiramidale. Hepatomegalia de staza are consistenta moale apoi ferma. Hepatomegalia din ciroza hepatica (CH) este globala (ficat mare initial devine cvasinormal sau mic in stadiul final). Biologic – Specific semne de colestaza progresiva: bilirubina crescuta. PBH – Fier tisular.Prurit + Icter colestatic + tulburari de metabolism lipidic (xantoame.Semne asociate: anamnestic . an.PBH – specific semne de HC + Noduli de regenerare 126. splenomegalie de diverse grade. dureri vagi. difuza.B. biologic domina citoliza hepatica cu cresterea masiva a transaminazelor (GPT. fosfataza alcalina crescuta. disconfort in hipocondrul drept .Boala Hanot . Sensibilitate – insensibil. Hepatomegalia din hepatita virala acuta (HVA) este moderata. tulb. . crioglobuline crescute.b oala genetica cu afectarea metabolismului cuprului si depunerea lui in tesuturi.Infectii (TBC peritoneal. boala cardiaca asociata 2. Boli cu afectare peritoneala . pancreas. Hemocromatoza ereditara . neoplazii secundare) .Fleischer) – periferia corneei prin depunere de Cupru. edem. Tupuri de hepatomegalii 1. fungice sau parazitare) Neoplasme (mezoteliom. peritonite sclerozante.boala ereditara care determina tulburari in absorbtia si stocarea fierului cu depunerea sa anormala in ficat.infectii virale sau consum de alcool. xantelasma). Clinic . oftalmologice (inel Kayser .

sindromul Criegler-Najjar . Biopsie hepatica ecoghidata 127. imposibilitatea de a mentine buzele in pozitie de fluierat sau prin imposibilitatea mentinerii ochilor deschisi).litiaza biliara. explorari imagistice (US.congenital: sindromul Dubin-Johnson. hepatite acute. colestatice. pruritul (colestaza). miocardice. hepatite cronice. Are suprafata anterioara nodulara. tulburari renale. RMN. Alterarea excretiei hepatocitare a bilirubinei conjugate: . hiperflexia piciorului pe gamba. Icterele posthepatocitare (obstructive.icter benign al nou-născutului . Tulburarea captarii B: sindromul Gilbert. Icterele prehepatice (hemolitice) . Icterele hepatocitare 1. Se asociaza cu: semne de impregnare neoplazica. ERCP – stabilesc natura obstacolului Tabloul clinic in sindromul icteric: febra. sindromul Rottor 38 .Marcheri tumorali alfa1 fetoproteina . tulburari lipidice. CSP) Clinic: icter intens. CT. ciroza hepatica B sau C. vezicii biliare.CT.dobandite: medicamente. articulare Biologic: ceruloplasmina scazuta. tumori (pancreas. examenul ficatului. scaune cu tendinta la decolorare C. cupremia si cupruria crescuta Deficitul de Alfa1-antitripsina . I Resp 129. Ca o consecinta apar colaterale porto-sistemice. PBH 128. rar neteda si marginea anterioara rotunjita. mecanice) Mecanisme . Hepatomegalie de tip cirotic Biologic: alfa1 – antitripsina scazuta in plasma Hepatomegalia tumorala este de obicei asimetrica. Eco. durerea in hipocondrul drept (colecist calcul) sau in bara (pancreas). hepatite cronice sau ciroze hepatice virale sau alcoolice) 3. Tipuri de ictere: A. Crigler-Najjar tip I si tip II. modificarile scaunului si ale urinei Explorarea paraclinica in sindromul icteric : explorarea biologica hepatica completa. ciroze hepatice Clinic Urini inchise la culoare. CPER.hemolitica. cai biliare).c resterea presiunii din sistemul port peste 18 mm Hg sau aparitia unui gradient presional porto-cav mai mare de 6 mm Hg (de obicei > 10 mm Hg). maladii fibrozante (CBP.icter hemolitic congenital .icter nuclear Schmorl B. Poate apare si in IRC. icterele hemolitice congenitale) Obiectiv: icter sclerotegumentar. Alterarea glucuronoconjugarii de cauza: . antecedentele heredocolaterale in caz de icter congenital (sindromul Gilbert.congenitala: sindromul Gilbert. splinei.obstructia arborelui biliar Etiologie . musculare. prurit. . EUS. RMN. sindromul DubinJohnson. fenomene paraneoplazice Paraclinic: . scaune decolorate Paraclinic: BCF crescut.anomalie genetica autosomal recesiva care determina afectare hepatica si pulmonara de tip obstructiv la copil si tanar.dobandite: medicamente. explorari radioizotopice). medicamente 2. Sensibilitate – dureri spontane si la palpare. are consistenta dura in zona de interes se crestere rapida. sindromul Rotor. Sindromul icteric Icterul reprezinta coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii de bilirubina. RMN. Sindromul de hipertensiune portal (HTP) Sindromul de hipertensiune portal (HTP) . examenul sangelui periferic. compresiuni extrinseci. agresiuni toxice sau infectioase asupra hepatocitului (hepatite acute. Flapping tremorul hepatic (asterixisul) Asterixis (flapping tremor) – miscari neuroaritmice ale extremitatilor datorita imposibilitatii pacientului de a mentine o pozitie fixa (fixarea bratului si hiperflexia dorsala a mainii.

CHC.Ecografie abdominala 2D (VP > 15 mm.rectoragii) – colateralele splenorenale – colateralele peretelui abdominal si retroperitoneal – intre VP si VCS – circulatia colaterala abdominala Sd Cruveilhier-Baumgarten (VP ram stg – vena ombilicala – vene iliace primitive .VCI) • Varicele esofagiene si gastrice (VCS – vena azigos . Budd-Chiari.Cateterismul venei porte – masurarea presiunii portale si cateterismul venei intrahepatice . hiperflexia piciorului pe gamba. sindrom hemoragipar) • Perioada de stare se manifesta sever prin: – Encefalopatie hepatica (agitatie.Tranzit baritat esogastroduodenal – varice esofagiene . halotan Tabloul clinic al IHA • Debut acut fulminant cu encefalopatie hepatica si edem cerebral care ajung rapid la coma (greata. Invazive: . boli limfo si mieloproliferative. imposibilitatea de a mentine buzele in pozitie de fluierat sau prin imposibilitatea mentinerii ochilor deschisi). ficat care isi reduce progresiv dimensiunile. extensia picioarelor) – Infectii frecvente: urinare. varsaturi. medicamentoase: paracetamol. flapping tremor. Cauze prehepatice: anomalii congenitale ale VP si compresiune tumorala. respiratorii – Sindromul de insuficienta organica multipla (tulburari hemoragipare.EDS – varice esofagiene . Intoxicatie a SNC cu substante provenite din intestin si care ajung la nivelul creierului prin anastomozele porto-cave si astfel nu mai sunt inactivate sau detoxifiate la nivelul ficatului (exces de amoniac si AA aromatici) Factori precipitanti: excesul proteic. GPH) • Gastropatia portal hipertensiva – sangerari. Insuficienta hepatica cronica (EHP) survine la bolnavii cu ciroza hepatica preexistenta. Cauze intrahepatice (pre-. cu o evolutie ondulanta si se pot identifica factori endogeni si exogeni care induc coma. cardiopatii congenitale Tabloul clinic al HTP 1. sd. IR) – Pancreatita acuta necrotico hemoragica. malformatii congenitale. schistosamiaza. hipo TA. exagerarea ROT 39 . convulsii. Semne neurologice: . Poate apare si in IRC.Rigiditate in lama de briceag. Cauze posthepatice: pericardita constrictiva. tromboza VCI.Asterixis (flapping tremor) – miscari neuroaritmice ale extremitatilor datorita imposibilitatii pacientului de a mentine o pozitie fixa (fixarea bratului si hiperflexia dorsala a mainii. intoxicatie cu ciuperci (Amanita phaloides). VS > 10 mm) si Doppler – inversarea fluxului portal 2.Masurarea presiunii intrasplenice cu ajutorul unui ac introdus in splina 130. constipatia si infectiile. sinusoidale. leptospiroza).Etiologia HTP 1. Simptomatologia comuna: • Circulatia colaterala porto-cava: – intre VP si VCI – venele hemoroidale (hemoroizii simptomatici . tromboza VP si VS (Sd mielo si limfoproliferative) 2. Neinvazive: . Tabloul clinic al bolii de baza 2. Sindromul de insuficienta hepatica (IH) Insuficienta hepatica acuta (fulminanta) (IHA) se e instaleaza brusc si survine pe un ficat normal (necroza acuta a ficatului) Etiologie: Infectioasa (HVA.VP) 5 grade • HDS (varice esofagiene. Tabloul clinic al EHP 1. postsinusoidale): ciroza hepatica. confuzie. icter progresiv. Se monitorizeaza biologic si paraclinic functiile vitale. factor hepatic) – Edemul cerebral (hipertonie. manifestari dispeptice • Splenomegalia de staza • Ascita • Encefalopatia hepatoportala cronica Investigatiile paraclinice pentru Dg HTP 1. toxice (CCl4). I Resp . boala veno-ocluziva 3. se instaleaza lent.

25 ani 30% . CT) PBH nu e necesara. infiltrat inflamator redus) Dg. Faetorul hepatic – halena fetida. Diabet zaharat tip 1 autoimun . RMN – diagnostic diferential cu afectiuni patologice intracerebrale .insulinonecesitant pentru control metabolic . hiperventilatie hiperventilatie Explorarea paraclinica in EHP . dezorientare temporo-spatiala.2. rigiditate musculara. Diagnosticul hepatice(CH) clinic al cirozei ECO si CT – hepatomegalie fara HTP PBH – diagnostic de siguranta Dg. de ficat proaspat. C) Grad de activitate: Sd inflamator imun + citoliza si insuficienta hepatica moderata 133. varice esofagiene) – eficiente (ECO.insulinonecesitant pentru supravietuire .Std I: tulb.5). psihice (atentie. virus B.deficit absolut de insulina a) DZ tip 1 autoimun: forma rapid progresiva si LADA (DZ1. Diabetul zaharat: . etiologic (alcool. IA-2A) b) DZ tip 1 idiopatic: insulinopenie ------> cetoacidoza II.Std IV: Coma (nu raspunde la stimuli).Std III: Tulburari neurologice (incontinenta sfincteriana.retinopatia . IAA. edeme.neuropatia – 25 ani 60 % 40 Hepatomegalie specifica Semne clinice si paraclinice de HTP (ascita. Tulburari psihice (apatie. Diabet zaharat tip 2: .Std II: Flapping tremor . Simptome generale nespecifice: hiperpirexie.Std 0: subclinic – clinic normal. agitatie. neurologice (dizartrie. modificarea scrisului) .Teste psihometrice – tulburari intelectuale minore . urat mirositoare (mercaptanii nemetabolizati in ficat trec in aerul expirat) – miros de mucegai. EEG unde delta 131. Normoglicemia 134.noninsulinonecesitant B. virus B. C) Grad de activitate: Sd inflamator imun + citoliza si insuficienta hepatica moderata 132. fructe putrede 4.procese distructive B celulare . Alte tipuri de diabet a) defecte genetice ale celulei Beta b) defecte genetice in actiunea insulinei c) boli ale pancreasului endocrin d) endocrinopatii e) diabet indus de droguri sau substante chimice f) infectii g) forme neobisnuite de diabet mediat imun h) alte sindroame genetice IV. microvasculare: .rezistenta periferica . metode de explorare Clasificare: I. clonus. EDS. tulb. etiologic (alcool. IGT – Impaired Glucose Tolerance si IFG – Impaired Fasting Glucose C.nefropatia -15 ani 20%. VP. fibroza difuza. determinari biochimice care sa ateste CH Stadializarea EHP . risc de hemoragie (noduli de regenerare. teste psihometrice anormale .Parametrii biochimici: hiperamoniemie.deficit relativ de insulina . Diabet zaharat gestational Clasificare stadiala A. disartrie) 3.15 ani 90% . Complicatiile acute si cronice ale diabetului zaharat Complicatii: 1. VS – dilatate. Diabetul zaharat: clasificare. markeri (ICA.incetinirea activitatii cerebrale . GADA.Metode imagistice – CT. Babinski prezent) .EEG. concentrare).risc crescut de complicatii micro si macrovasculare obezitate sau G normala cu obezitate abdominala III. Diagnosticul cronice(HC) clinic al hepatitei Hepatomegalie specifica . de cadavru proaspat.

D. anomalii in secretia de acid clorhidric si pepsina. neutropenii si trombocitopenii imune. sensibilitate epigastrica si la nivelul punctului duodenal (manevra Lenoir – palparea profunda in ortostatism a punctului duodenal) Paraclinic: EDS . poliartrita reumatoida. unul mai mare (closca cu pui) . in UD – sensibilitate mare. macrovasculare: . Frecvent laterocervicali si submandibulari .hipersecretie cu hiperaciditate Ulcerul este o leziune a mucoasei . la care se adauga eructatiile si senzatia de balonare. dimensiuni variabile. Etiopatogenie ulcerului gastroduodenal este necunoscuta.Adenite acute cu germeni piogeni (stafilococ. elastici. limfadenopatia angioimunoblastica. supuratii cronice. anemii hemolitice imunologice. Congestie vasculara: ciroza hepatica. . refluxul bilei si sucului pancreatic in stomac. C. Cauzele splenomagaliilor Cauzele splenomagaliilor A. boala serului si reactii imune medicamentoase. intarzierea golirii stomacului. sub forma foamei dureroase. parazitoze (malaria). rosii. Prinicpalele simptome care sugereaza boala ulceroasa necomplicata sunt: . F. fermi. E. Adenopatii maligne . defecte ale membranei eritrocitare. G. tumori primitive. tuberculoza.obligatoriu UG confirmare biopsica. nedurerosi. dar multi bolnavi ulcerosi acuza scaderea apetitului. spontane sau provocate pentru calmarea durerii si a senzatiei de plenitudine epigastrica sunt mai frecvente in localizarile pilorice ale ulcerului. Boli imunologice: lupus eritematos sistemic. disconfort sau foame dureroasa. calzi . leucemii acute. Are intensitate variabila si este localizata de obicei in epigastru si rar in hipocondrul drept sau stang. 137. 136. factori exogeni. Hemopatii maligne: sindroame mieloproliferative. . Se asociaza cu angina produsa de virusul Epstein-Barr (boala studentilor.Ulcerul gastric si duodenal Sindromul dispeptic ulceros este determinat de ulcerul gastric sau duodenal. boala sarutului) 2. dar si de cancerul gastric.cardiopatia ischemica boala cerebrovasculara 135. tranzit baritat . mobili. Sindromul dispeptic ulceros. apasare. spre deosebire de eroziunile superficiale care nu depasesc mucoasa. nedurerosi localizati initial inghinal. granulomatoze. torsiune. streptococ): ggl durerosi. septicemii bacteriene.sensibilitate de 90% in UG (nisa) dar mai redusa in UD.2.dispepsia acida – greata si varsaturi acide sau alimentare.TBC ganglionara: ggl netezi. infiltratii lipidice (boala Gaucher. SIDA. a venei porte sau splenice.Adenopatii sifilitice care apar in stadiile primar si secundar al bolii: bolii: ggl fermi. mononucleoza infectioasa. Formatiuni splenice: chisturi. limfoame si limfoproliferari maligne. Infectii virale: hepatite virale. amiloidoza. in evolutie devin fluctuenti si fistulizeaza. B. Anemii hemolitice prin defecte eritrocitare: hemoglobinopatii. endocardite bacteriene.gangrena . stress-ul emotional. chimismul gastric . obstructia veneloe suprahepatice.durerea abdominala este descrisa ca o arsura epigastrica. In ulcerul duodenal uneori apetitul creste. Boli infiltrative: sarcoidoza. dar pot sugera si jena evacuatorie gastrica. insuficienta cardiaca dreapta. Etilogia adenopatiilor 1. tumori metastatice. boala Niemann-Pick). defecte enzimatice eritrocitare. Adenopatii infectioase .Mononucleoza infectioasa: infectioasa: adenopatii laterocervicale si occipitale. compresiunea venei cave inferioare. care conduc la pierderi ponderale.pirozisul si regurgitatiile sunt date de obicei de refluxul gastroesofagian care apare la bolnavii cu ulcer. cu intoleranta la anumite 41 alimente sau modalitati de preparare. alterarea apararii mucoasei. Clinic – specifica este durerea ulceroasa (descrisa anterior) asociata adesea cu pirozis sau regurgitatii acide Obiectiv: examen sarac. fermi. dar sunt implicati o serie de factori: predispozitie genetica. care penetreaza mucoasa musculara.

mare – matitatea deplasabila in flancuri – diagnosticul diferential cu tumorile 145.manifestari renale frecvente la tineri de tip glomerular cu edeme. . Purpura reumatoida Etiologie: mecanism imun prin sensibilizare la antigenele streptococice sau unele medicamente (reactie imuna de tip III). 140. membre. leucemia granulocitara cronica . mobili si nedurerosi Apar in colagenoze. formeaza blocuri ganglionare aderente intre ele si de planurile superficiale si profunde.Purpure vasculare hiperimunoglobulinemice . boala Gaucher. splina) . diaree.prezenta lichidului sau aerului in cavitatea abdominala . TBC pulmonar) 141.. deviatii si anchiloze.2 luni . Manifestari oculare in bolile articulare si ale tesutului conjunctiv Afectare oculara pol anterior (irita.prinderea articulatiilor mici ale membrelor cu caracter proximal . axila-san. tumefiere) si in timp fenomene destructive articulare cu deformari. fata si mucoasa.Scaderea complexului protrombinic (IP. 139. adesea dureroase. inghinal-cancere digestive) 3. limfoame maligne (boala Hodgkin). Manifestari pleuropulmonare in bolile articulare si ale tesutului conjunctiv Afectare pleuropulmonara (pleurita sau pleurezie cu lichid redus sau fibroza interstitiala difuza. . hematurie si proteinurie.Adenopatiile din hemopatiile maligne: maligne: leucemii acute.se insoteste de redoare matinala si impotenta functionala . timpul Quick) . nu lasa sechele). miocardita.Adenopatii metastatice: dure. endocardita – insuficienta aortica. exsudat faringian cu streptococ betahemolitic prezent.manifestari articulare de tip artralgic sau artritic similare cu cele din RAA (durata scurta. aortita si tulburari de conducere cu blocuri AV si sincopa Adams Stockes) 143.dimensiunile organelor parenchimatoase (ficat. care evolueaza in pusee de una pana la cateva zile. Poate evolua spre abdomen acut chirurgical prin perforatie si necroza intestinala. vasculite.caracter simetric si intensitate crescuta la mana dominanta 42 . fibroza pulmonara. . Tablou clinic: frecventa la copii sub 15 ani. Nieman-Pick 138. . Adenopatii din bolile imunologice si tezaurizmoze Aspectul ganglionilor: dimensiuni reduse. rareori hematemeza si melena. rar la adulti. varsaturi. Informatii aduse de percutia abdomenului Informatii privind: . Informatii abdomenului aduse de ascultatia . leucemia limfatica cronica.tehnica – la ascita – de volum mic. Caracterele artritei din poliartrita reumatoida. Manifestari cardiace in bolile cardiace si ale tesutului conjunctiv Afectare cardiaca (pericardita. 144.manifestari abdominale cu dureri colicative.Trombocitopenie prin hipersplenism sau mecanism imunologic. 142. elastici. mediu. prinde articulatiile mari. Paraclinic ASLO crescut. Elementele purpurice au dimensiuni variabile de la punctiform pana la 1 cm si au caracter infiltrat. . Sunt localizate in locurile de drenaj limfatic ale cancerelor viscerale (ggl Troisier – cancerul gastric.initial fenomene inflamatorii locale (eritem. iridociclita. caracter recidivant asimetric. Tulburari de hemostaza in bolile hepatice Bolile hepatice: . Artrita se caracterizeaza prin: .purpura vasculara maculopetesiala reliefata localizata pe gambe si apoi abdomen. trunchi.durata prinderii articulare crescuta 6 saptamani . PR. scaderea secretiei lacrimale Sindrom Sjogren).CID si fibrinoliza sistemica in IH acute.

oculare (irite. Manifestari date de complicatii (abcese.16 sec. rezistenta capilara. testul gratarii sau “scratch test” 146. X b. V. Dureri abdominale colicative si tenesme rectale 4. Bolile inflamatorii intestinale Rectocolita ulcerohemoragica (RUH) afectiune inflamatorie cronica idiopatica. limitata la mucoasa si se caracterizeaza prin ulceratii si hemoragii cu aspect continuu. Teste specifice pentru peretele vascular – nu exista c.5 – 2. 70 – 100% indicele de protrombina). stenoze. hepatice). Incidenta bimodala (15-25 ani si 55-65 ani). dozarea factorilor coagularii prin metoda RIA c. Scadere ponderala (SMM) 4. Risc de cancer colorectal la 10 ani de evolutie: evolutie: afectiune cu potential malign Diagnosticul paraclinic: rectosigmoidoscopie sau colonoscopie totala cu biopsie Boala Crohn afectiune inflamatorie cronica de etiologie necunoscuta care intereseaza intreg tubul digestiv superior sau inferior. Explorarea coagularii propriu-zise a. Timpul de sangerare (TS): metoda Duke la lobul urechii (N: < 5 min). Teste indirecte: indirecte: fibrinogen plasmatic. Diareea dominanta cu scaune de volum mic. Dozarea RIA a factorilor implicati in fibrinoliza 147. Fibrinoformarea: Fibrinoformarea: timpul de trombina (N: 20 sec). timp de trombina si reptilaza. timpul de reptilaza. teste de solubilitate a cheagului III. care intereseaza numai colonul. Teste care exploreaza hemostaza primara in ansamblu 1. Incidenta bimodala (15-25 ani si 55-65 ani). hipertensiunea portala. PDF serice c. Teste care exploreaza trombocitul: timpul de sangerare (TS). determinarea fibrinogenului (200 – 400 mg%) II. cutanate. timpul de liza al euglobulinelor sau testul von Kaulla (N: > 3 ore). testul de generare al tromboplastinei (util in diferentierea hemofiliilor A si B). numeroase (4-20/24h) 2. submucoasa. Tabloul clinic al RUH 1. VII.sange rosu (formele rectale) . frecaturi. Fibrinoliza a. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in tulburarile de hemostaza I.sange partial digerat (sos anchois) + formele extinse la intreg colonul 3. masurarea retractiei cheagului (N: maxima la 60-90 min). Manifestari extraintestinale: extraintestinale: articulare (ca in SA). renale 5. are caracter transmural (penetreaza mucoasa. Etiologie necunoscuta. Diareea – 5-6 scaune voluminoase/zi (localizare intestin subtire) – 5-20 scaune/zi cu volum mic (localizare colonica) 2. Tablou clinic (asemanator RUH) 1.5 min). musculara si seroasa) avand tendinta de a produce perforatii sau fistule. cutanate (eritem nodos). Coagularea extrinseca: extrinseca: timpul de protrombina (N: 12 . Teste care exploreaza factorii plasmatici ai hemostazei primare: primare: determinarea factorului von Willebrand. numaratoarea plachetelor (150 – 400000/mm³). Coagularea intrinseca: intrinseca: timpul Howell (N: 1. Teste globale: globale: timpul de liza al cheagului de sange diluat (N: 150 – 300 min). Dureri abdominale colicative si mase palpabile abdominale 3. . II. fistule. perforatii) 5. hepatice. fara mucoasa normala. sufluri vasculare (stenoze vasculare sau dilatatii anevrismale). masurarea agregarii plachetare. timpul de cefalina + activator sau timpul de tromboplastina partiala (N: 3050 sec). dozarea fibrinogenului (N: 200 – 400 mg%).Putin utilizata Se pot auzi: zgomote intestinale. episclerite). Rectoragii: Rectoragii: . Rezistenta capilara (N: o presiune sub 150 mmHg semnifica o fragilitate capilara) b. dozarea directa a factorilor I. timpul de liza al cheagului nediluat (N: > 24 ore) 43 b. masurarea duratei de viata a trombocitelor cu Crom sau Indiu radioactiv (timp de injumatatire 4 – 5 zile) d. Risc de cancer colorectal (supraveghere endoscopica) Manifestari extraintestinale (articulare. metoda Ivy (N: sub 10 min) 2. Hemostaza primara a.

In formele severe de pancreatita acuta apare apararea musculara.Diagnostic paraclinic: colonoscopia totala cu prelevare de biopsii si irigografia cu dublu contrast – nu permite biopsia. care poate fi un pseudochist sau un carcinom pancreatic supraadaugat.Chauffard ) . Anemii hemolitice induse de alloanticorpi . 44 . 148. stimularea indirecta a pancreasului cu alimente. pe măsură ce volumul eritrocitar scade creşte volumul plasmatic. pierderile de sânge total (plasmă + eritrocite) determină apariţia hipovolemiei şi chiar (în funcţie şi de cantitatea de sânge pierdut) a şocului hipovolemic (când fluxul sanguin tisular scade sub un anumit nivel necesar desfăşurării metabolismului celular). beta talasemiile) B. Sindromul anemic Anemia reprezintă acea stare patologică caracterizată prin scăderea semnificativă a valorilor hemoglobinei. 2. urmata de analiza enzimelor proteolitice.Hemoliza post transfuzionala .Hemoglobinopatii calitative: siclemia (drepanocitoza). La palpare epigastrul este dureros. aminoacizi.Deficitul de Glucozo 6 fosfat dehidrogenaza .Anemii hemolitice prin fragmentare eritrocitara 149. Uneori in regiunea epigastrica se poate palpa o formatiune tumorala si relativ fixa. In anemiile cronice. stimularea directa a pancreasului prin injectarea intravenoasa de secretina cu sau fara colecistokinina. hematocritului şi numărului de hematii.Deficitul de Piruvat-kinaza (Pk) 3. in special in zona pancreatico-dudodenala. Alte tipuri extracorpusculare de anemii hemolitice Determinantă pentru sindromul anemic rămâne însă concentraţia hemoglobinei care reflectă capacitatea de transport a oxigenului. Anemii hemolitice extracorpusculare 1. . agenti chimici. Palparea pancreasului: tehnica. methemoglobinemiile .Anemii hemolitice determinate de medicamente. 151. 150. de gravitatea lor şi de capacitatea reacţională a organismului. Anemii hemolitice autoimune (AHAI) 4. lipolitice si amilolitice. Consecinţele sunt datorate hipoxiei celulare care determină alterări directe celulare dar activează şi mecanismele compensatorii. Anemii hemolitice induse prin mecanisme imune 2. Anomalii ale hemoglobinei . volemia menţinându-se în limite quasinormale. Explorarile functionale pancreatice Testele pentru explorarea functionala pancreatica pot fi grupate in patru categorii: 1. In anemiile instalate acut (ex. Consecinţele anemiilor depind de modul de instalare (acut sau cronic).Anemii hemolitice determinate de agenti infectiosi .Hemoglobinuria paroxistica nocturna (HPN) – Boala Marchiafava-Micheli 2. fizici . Anemii hemolitice intracorpusculare 1. urmata de colectarea si masurarea continutului duodenal.Eliptocitoza ereditara . informatii La toti bolnavii abdomenul superior este foarte sensibil la palpare. Clasificarea anemiilor hemolitice A. in special la o palpare sacadata.Boala hemolitica a nou nascutului 3.Hemoglobinopatii cantitative: talasemiile (alfa talasemiile. insotita de distensia abdominala asociata cu dilatatia stomacului sau a colonului transvers. Anemii hemolitice congenitale prin defect enzimatic .anemia posthemoragică acută) manifestările cele mai grave sunt cele hemodinamice. Anemii hemolitice prin defect de membrana Microsferocitoza ereditara (boala Minkowsky . acizi grasi si peptide sintetice.

cu reflux in canalele pancreatice sau un suc pancreatic cu un continut proteic crescut. Dispneea este prezenta deoarece miscarile respiratorii ale diafragmului accentueaza durerea abdominala.3. cum sunt fibrele alimentare nedigerate. In practica se recunosc trei grupe de pancreatite cronice: 1. 153. Diagnosticul este sugerat de triada clasica: dureri abdominale. scaderea lor sugerand o distrugere importanta a celulelor acinare.cantitatea de bicarbonat > 10 mmol/h Testul combinat cu secretina si colecistokinina permite masurarea enzimelor pancreatice (amilaza. care ar produce relaxarea sfincterului Oddi. cu sau fara afectarea secretiei exocrine. Principala cauza a pancreatitelor acute o reprezinta litiaza (30-75%) cu obstructia scurgerii sucului pancreatic spre duoden. Durerea este localizata dufuz in abdomenul superior. care de obicei ajunge la intensitatea maxima in 10-20 min. in care fibroza parenchimatoasa se asociaza cu astuparea ductala prin proteine si calculi intraductali. lipaza). dezorientarea. masurarea enzimelor pancreatice fecale. care colmateaza micile canale pancreatice. tripsina si chimotripsina). cu intensitate variabila de la medie pana la severa. Raspunsul secretor dupa administrarea secretinei este proportional cu masa de tesut pancreatic functional. 4.concentratia bicarbonatului > 80 mmol/l . infiltratia celulara mononucleara si atrofia. 2. obnubilarea sau chiar halucinatiile. Cea de a doua cauza responsabila de aproximativ 30% din cazuri este reprezentata de consumul de alcool. la care se adauga calcificarile pancreatice. Atunci cand procesul inflamator este predominant la nivelul capului pancreasului durerea este maxima in cadranul abdominal . infectii sau boli vasculare. Starea generala a bolnavilor cu forme moderate de pancreatita acuta nu este modificata semnificativ. colangiopancreatografie endoscopica retrograda. pancreatite cronice obstructive care se carcaterizeaza prin dilatarea ductala uniforma si atrofia acinara cu inlocuirea celulelor acinare cu tesut fibros. lipaza. de obicei spre miezul noptii. dar si cu tipul de produs folosit. 3. colangita sclerozanta primitiva). steatoree si diabet zaharat. Cauza cea mai frecventa este obstructia prin stricturi sau tumori intraductale. O alta cauza este hipertrigliceridemia. grasimile din fecale si azotul fecal. Aceasta forma se asociaza cu boli autoimune (sindrom Sjogren primitiv. Pancreatita acuta Pancreatitele acute sunt procese inflamatorii pancreatice asociate cu dureri severe in abdomenul superior si cresterea nivelului sanghin al enzimelor specifice (amilaza. dar nu permite diferentierea intre pancreatitele cronice si carcinomul pancreatic. Cauza cea mai frecventa a acestei forme este alcoolismul cronic. Tabloul clinic este dominat de durere abdominala. cea mai folosita este stimularea cu un peptid sintetic. Durerile apar de obicei dupa mesele consistente sau dupa un consum exagerat de alcool. 152. fara a se putea exclude si un posibil efect toxic direct asupra celulelor acinare. toxine. interventii chirurgicale. independenta sau asociata consumului de alcool sau anumite medicamente (estrogeni). Dintre probele indirecte. Dupa administrarea in bolus sau perfuzie de o unitate de secretina pe kg corp se obtin urmatoarele valori: . pana la coma. iar in fosrmele grave apare datorita alterarii membranei alveolocapilare sau/si colectiilor lichidiene pleurale. cum este chimotripsina. Aceste dureri abdominale violente se insotesc de obicei de greturi si varsaturi severe. Pancreatitele acute pot apare si dupa traumatisme. pancreatite cronice calcificate. care persista mai multe ore. in timp ce in formele severe frapeaza agitatia. Pancreatita conica Pancreatita cronica reprezinta o distrugere lenta a tesutului pancreatic exprimata printr-o insuficienta secretorie exocrina. studiul produselor de digestie intraluminala.volumul secretat > 2 ml/kg/h . Aceasta durere se accentueaza in decubit dorsal. pancreatite cronice inflamatorii. Cel mai adesea este o durere difuza in intreg 45 abdomenul superior sau in epigastru si in hipocondrul drept sau stang. in care domina fibroza.

sunt unsuroase si cu miros ranced. La examenul obiectiv colecistul este de obicei palpabil sub forma unei formatiuni ovoide. Hiperglicemia sau doar scaderea tolerantei la glucoza se constata la peste 80% din cazuri. care nu pot fi rezolvate de contractiile biliare repetitive. cresterile aparand in conditiile obstructiei ductale sau acutizarii. daca nu apartine afectarii concomitente a ficatului la alcoolismul cronic. tipic viscerala. in schimb apar uneori tromboflebite migratorii sau hemoragii gastrointestinale si splenomegalie. greturilor si varsaturilor apar anemia si hipoproteinemia. inspirul fiind intrerupt datorita accentuarii durerii (manevra Murphy). cu caracter ascutit sau de presiune si localizata in epigastru sau hipocondrul drept. bolnavul intrerupandu-si brusc inspirul. sindromul carential instalandu-se tardiv. insotit de prurit. Cancerul pancreatic Cancerul pancreatic este mai frecvent la barbati. la pacientii cu cancer pancreatic apar frecvent in anamneza pancreatica acuta sau cronica si consumul de alcool. Tumora este dura si expansiva. Marirea splinei poate fi data de tromboza venei splenice. 157. fara durere biliara. informatii La examenul obiectiv punctul cistic este foarte dureros la palpare. foarte dureros. Cele 3-4 scaune pe zi. sugereaza obstructia de origine neoplazica a caii biliare principale. cu situatie anterioara. urini foarte inchise la culoare si scaune decolorate. fara contact lombar si care se mobilizeaza odata cu ficatul in timpul respiratiei. Va rezulta o durere viscerala tipica si severa. Examenul obiectiv este sarac. Durerea este chinuitoare. Diabetul zaharat se instaleaza frecvent inaintea steatoreei. Icterul apare la peste 80% din cazurile cu localizari cefalice. Litiaza biliara Cel mai specific si caracteristic simptom al bolii litiazice este colica biliara. Datorita anorexiei. 154. Obstructia litiazica a canalului cistic sau a coledocului produce o crestere a presiunii intraluminale si distensia in amonte. Pierederea pondereala apare rapid la majoritatea cazurilor datorita inapetentei la care poate contribui si malabsorbtia. Marea majoritate a cazurilor cu cancer pancreatic nu dezvolta diabet zaharat clinic. semn al iritatiei peritoneale. care se poate insoti si de o ascensiune febrila. la distrugeri de aproximativ 80% din pancreas. Aproximativ 80% din ei sunt formati din colesterol sau au o structura mixta. . Sindromul biliar Calculii sunt structuri cristaline formate prin concretia sau acretia constituentilor normali sau anormali din bila. un icter cu bilirubina conjugata si colecist palpabil. Manifestarile clinice produse de calculi sunt determinate de inflamatie sau obstructia prin migrare a lor in canalul cistic sau in coledoc. fara colici abdominale. pierderea ponderala si icterul pruriginos. 156. in timp ce localizarile spre coada determina dureri in cadranul abdominal superior stang. Palparea veziculei biliare: tehnica. Nivelul seric al amilazei si lipazei este de obicei normal. disparand dupa cedarea durerii. In hipocondrul drept se constata o discreta aparare musculara si colecistul palpabil.superior drept. Palparea este foarte dureroasa. prima anomalie fiind scaderea tolerantei la glucoza. Sugestive pentru diagnostic sunt durerile abdominale. fiind tumora care creste rapid si este aproape universal fatala. Frecvent aceasta durere iradiaza ascendent in umarul drept sau interscapular. Spre deosebire de acest aspect. Diagnosticul intampina dificultati in fazele initiale. cu neta predominanta a formei directe. Din cazurile depistate. invadand sau comprimand organele din jur. In formele cefalice cresc frecvent fosfataza alcalina si bilirubina. majoritatea se manifesta prin colici biliare intermitente si numai un procent mic dezvolta complicatii. 46 155. in localizarile cefalice. Uneori in hipocondrul drept apare o discreta aparare musculara. cu localizare epigastrica si iradiere posterioara. Uneori in timpul colicii colecistul este palpabil. iar restul sunt calculi pigmentari. In afara de anomalii in structura sau/si functia unor oncogene. Steatoreea apare atunci cand secretia de lipaza pancreatica scade sub 10%.

gust amar matinal. litiazei coledociene sau colangitei. care este un material mucos dens in care se gasesc cristale de lecitin-colesterol. fovorizand nucleatia. Mai rar obstructia coledociana este intermitenta. Litiaza biliara se prezinta in practica medicala sub forma colicilor biliare intermitente. cu oscilatii importante (febra de tip canalicular) si insotita de frisoane. regurgitatii acide sau amare. cu cresterea predominanta a bilirubinei conjugate. Aceste varsaturi nu sunt abundente cantitativ si nu calmeaza durerea. Colesterolul si fosfolipidele sunt secretate in bila sub forma de vezicule. care cu acizii biliari sunt transformati in micelii. pancreatita). menifestandu-se numai ca o colica biliara tranzitorie. Al treilea mecanism important este nuclearea cristalelor de monohidrat de colesterol. 159. Dupa calmarea durerii intense ramane o jena in hipocondrul drept care persista inca 24 de ore sau mai mult. cedand de obicei gradat. manifestari care se repeta la intervale variabile si legate de mese copioase. cu colaps (puls filiform. chiar o accentueaza. care este mult accelerata in bila litogena. Varsaturile lichidiene cu aspect bilios insotesc durerea. Septicemia cu germeni gram – negativi evolueaza sever. fiind de regula insotita de greturi si varsaturi. greturi. iar mucoasa colecistului sufera o inflamatie acuta. Bila litogena poate rezulta si din scaderea secretiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide ca urmare a afectarii sintezei sau circuitului enterohepatic. Fenomenul de sludge biliar este un precursor al litiazei. Inclavarea calculului in calea biliara comuna. Colica biliara insotita de febra si frisoane sugereaza aparitia unor complicatii (colecistita. balonari. Aceste manifestari dispeptice nu sunt specifice litiazei biliare. Litiaza coledociana este clasic sugerata de asocierea colicii biliare cu un icter care apare in urmatoarele 24 de ore. Colica biliara se prelungeste mai multe ore. Febra este mare. care are rapid o evolutie severa. A doua anomalie importanta este un defect in formarea veziculelor. Al patrulea mecanism in formarea calculilor de colesterol este fenomenul de sludge biliar (noroi biliar). multilamelare. colangita. 47 Clasica triada: colica biliara. fiind acompaniate de greata si realizate cu un efort abdominal mare. In cursul fenomenului de micelare a veziculelor este posibil ca mai multe fosfolipide sa fie transferate in micelii mixte. 160. bilirubinat de calciu si filamente de mucina sau un gel mucos. Colecistita acuta si cronica Colecistita acuta apare in momentul cand un calcul ramane inclavat in canalul cistic. colecistitei acute. cristale de colesterol monohidrat. La unele cazuri este afectata conversia hepatica a colesterolului in acizi biliari. Accelerarea nucleatiei monohidratului de colesterol in bila poate proveni dintr-un exces de factori favorizanti sau un deficit de factori inhibitori. cu staza in amonte poate favoriza infectia bacteriana cu aparitia colagitei. Litiaza biliara asimptomatica este mai frecventa (75%). Tulburarile functionale ale tractului biliar (disfunctiile biliare) Mecanismul cel mai important in formarea bilei litogene este cresterea secretiei biliare de colestero. care se asociaza frecvent cu obezitatea. cu un continut bogat in grasimi. sugerand existenta bacteriemiei. urmata la aproximativ jumatate din cazuri de o infectie bacteriana secundara. fiind descoperita intamplator la un examen ecografic. dar pot pune unele probleme de diagnostic diferential. care se agrega sub forma unor vezicule mari. Uneori bolnavul cu litiaza biliara prezinta lungi perioade cu tulburari dispeptice. Inclavarea calculului apare de obicei la bolnavi cunoscuti cu colici biliare si mai rar ca prima manifestare. rezultand o crestere a raportului colesterol litogenic/ acizi biliari. cu dureri epigastrice sau in hipocondrul drept care apar postprandial tardiv.Durerea incepe brusc si persista cu intensitate maxima 1-4 ore. 158. cu limitarea inspirului. ramanand unele vezicule bogate in colesterol. Datorita intensitatii durerii poate apare o dificultate respiratorie. prabusirea tensiunii arteriale) si alterarea starii de constienta. icter si febra (triada Charcot) este prezenta la majoritatea cazurilor cu colangita. Informatii aduse de superficiala a abdomenului palparea . dieta hipercalorica sau anumite tratamente (ex: clofibratul).

policitemia vera. In mod normal se poate palpa cecul in fosa iliaca dreapta. bolnavii fiind palizi. Contractura musculara. Epistaxisul. La examenul obiectiv se descopera o hepatosplenomegalie. Sangerarile reprezinta o problema majora in leucemiile acute. insotita de modificari sanghine leucoeritroblastice. fara sa existe o proportionalitate perfecta cu metaplazia mieloida extramedulara. splina. putand ocupa jumatatea stanga a abdomenului. cu dispnee la efort si tahicardie. Datorita hematopoiezei extramedulare hepatice si fibrozei. apare datorita inflamatiei peritoneale. 164. care nu permite decat o palpare superficiala. in special in gura. Hepatomegalia devine dura. in timp ce cu ambele maini abordam o regiune mai mare. in ultimele trei luni. 161. In mod normal abdomenul este moale. cautand sa delimitam eventualele formatiuni consistente. Executam cu mainile miscari de translatie sau de rotatie in jurul unui punct. Prin aceasta metoda se cauta anumite puncte dureroase considerate relativ specifice pentru unele suferinte ale organelor abdominale. Rar sunt prezente dureri osoase si artropatiile gutoase.sau bimanual. ficatul si ganglionii limfatici. Prin presiunea exercitata in timpul palparii profunde cautam sa simtim anumite organe intraabdominale sau sa descoperim eventuale formatiuni tumorale. fiind date in special de trombocitopenie. Leziunile petesiale si echimotice apar atat pepiele cat si pe mucoase. Tot prin palpare superficiala punel in evidenta edemul peretelui abdominal. metaplazia mieloida cu mielofibroza si trombocitemia esentiala. mai ales in etajul inferior. apare hipertensiunea portala. insidios.Palparea superficiala a abdomenului ne orienteaza asupra tonicitatii peretelui abdominal sau ne permite identificarea unor zone hiperestezice. Primele manifestari care atrag atentia sunt legate de anemie. Paralel apare mielofibroza. In inflamatiile peritoneale difuze contractura musculara este extinsa pe tot peretele abdominal. Informatii aduse de palparea abdominala profunda Palparea profunda se face mono. In evolutie splenomegalia ajunge la dimensiuni importante. amintind aspectul de ciroza hipertrofica. Tabloul clinic al leucemiilor acute Tabloul clinic este asemanator in toate leucemiile acute. alaturi de metaplazia mieloida in organe ca splina. obositi. Exercitand o presiune ferma spre profunzime pe o zona mica a peretelui abdominal. dar cele mai . majoritatea cazurilor avand un debut recent. Metaplazia mieloida cu miolofriboza Metaplazia mieloida cu miolofriboza este un sindrom caracterizat prin proliferarea excesiva a fibroblastilor si depunerea de colagen in maduva. Tot prin palpare profunda se examineaza marginea inferioara a ficatului. portiunea mediana a coonului transvers in mezogastru si descendentul in flancul si fosa iliaca stanga. ca si marirea ganglionilor limfatici. In acest grup sunt cuprinse leucemia mieloida cronica. 48 Evolutia acestor afectiuni este cronica. care au functii hematopoietice in perioada fetala. Examinarea cu o singura mana ne permite explorarea mai precisa a unei zone. cu unul sau doua degete. 163. 162. Sindromul miloproliferativ Sindroamele mieloproliferative reprezinta o afectiune caracterizate prin cresterea productiei de celule sanghine printro anomalie care afecteaza celulele stem hematopoietice. elastic si nedureros. Boala apare la adult sau varstnic. in timp ce formele localizate apar numai in regiune. realizam o palpare penetranta. cat mai profund posibil. la care se adauga uneori si disfunctii trombocitare. Extinderea in spatiul intracranian si intraspinal determina aparitia unor consecinte eurologice severe. cu o anemie aparent inexplicabila. hemoragiile genitourinare sau bronhopulmonare apar in formele constituite de boala. neregulata. ascita si icterul. la nivelul tubului digestiv si pe conjunctiva oculara. Prima manifestare clinica este aparitia hepatosplenomegaliei cu mers progresiv. cu toate complicatiile cunoscute. dar in final apare o faza agresiva sau o leucemie acuta. rinichii si in situatii speciale fundul uterului si vezica urinara.

Pentru diagnosticul bolii Hodgkineste necesara biopsia ganglionara. Complicatiile trombotice sunt frecvente. cele mai grave fiind cele cerebrale si coronariene. boala intra intr-o faza finala in care 49 apar citopenii sanghine. dar multe cazuri decedeaza inainte prin complicatii hemoragice sau trombotice. cu ganglioni fermi. Cele mai multe cazuri incep cu o adenopatie cervicala sau supraclaviculara. splina. bucale. Mecanismul transformarii maligne este necunoscut. 165. cat si in cel venos. sistemul nervos central si alte viscere. uneori insotita de hepatomegalie moderata. care se extinde la ganglionii din vecinatate. Etiologia nu este cunoscuta. incetosarea vederii si fosfene. dar ulterior acestea apar si in sangele circulant si infiltreaza si alte organe ca ganglionii limfatici. 169. Unii pacienti prezinta diverse hemoragii. Dupa o evolutie cronica lunga. asociata adesea cu dureri osoase care sugereaza invadarea oaselor. Trombocitemia esentiala Trombocitemia esentiala este o afectiune mieloproliferativa in care dereglarea are loc la nivelul celulei stem pluripotente. cu sau fara ulcer gastroduodenal. dispnee si chiar hemoptizii. Boala este caracteristica adultului. tinitus. hemoragii gastrointestinale si hemoptizii. cu tuse. urinare si perirectale. cu cresterea in sange a masei eritrocitare. Debutul este insidios. Uneori chiar inaintea aparitiei adenopatiilor bolnavii acuza o stare de oboseala inexplicabila. pulmonara. Boala Hodgkin Curba incidentei bolii Hodgkin este de tip bimodal. Semnul major este splenomegalia. confundate frecvent cu cele aterosclerotice. Invadarea mediastinala. mielofibroza sau transformarea intr-o leucemie acuta. Boala are o predominanta masculina. pulmonare. Policitemia vera Policitemia vera este o afectiune hematologica maligna caracterizata prin proliferarea excesiva a elementelor medulare eritroide. dar proliferarea masiva are loc la nivel megacariocitar. 166. Ocluziile arteriale situate la degetele de la maini si picioare determina frecvent gangrene. Boala apare in jurul . cu un prim varf la tineri intre 15-35 de ani si al doilea dupa 50 de ani. cu cefalee. manifestarile predominante fiind accidentele hemoragice si/sau trombotice. cu pierdere ponderala treptata. asociata frecvent si cu cresterea granulocitelor si trombocitelor. mieloide si megacariocitare.grave sunt la nivelul sistemului nervos. in special la tineri. in special dupa interventii chirurgicale sau epistaxisuri. Macroglobulinemia Waldenstrom Macroglobulinemia rezulta dintr-o proliferare necontrolata a limfocitelor si plasmocitelor. piele. de mediu sau infectii virale. pleurala sau pericardica determina aparitia durerilor toracice. Majoritatea bolnavilor fac subfebrilitati insotite de transpiratii nocturne. atat in sistemul arterial. fiind posibila interventia unor factori genetici. relativ mobili si nedurerosi. Initial boala incepe ca o forma localizata. Leucemiile acute Leucemiile acute sunt boli neoplazice caracterizate prin proliferarea necontrolata a unor celule hematopoietice imature. gingiile. cele mai frecvente fiind cele cutanate. pentru ca in final sa discrimineze si in tesuturile nonlimfoide. dat fiind epistaxisul si hemoragiile digestive superioare. chiar cu nuanta usor cianotica. Etiologia leucemiilor acute nu este cunoscuta. Boala este apanajul varstelor cuprinse intre 50-70 de ani. Infectiile reprezinta complicatiile universale in leucemiile acute. avand un potential fatal. Initial proliferarea celulelor leucemice are loc in maduva osoasa. Pruritul generalizat fara leziuni cutanate sau asociat cu rash poate apare in orice moment al evolutiei. La examenul fizic frapeaza faciesul pletoric. pe coronare sau la nivelul sistemului nervos central. vertij. Uneori apare osteoartropatia hipertrofica pneumica. 167. manifestari atribuite cresterii vascozitatii sanghine si hipervolemiei. Alte cazuri fac fenomene trombotice vasculare situate la extremitati. ficatul. 168. tegumentele si mucoasele fiind intens colorate in rosu. In final boala sufera o transformare in leucemie acuta. cu productia unor mari cantitati de imunoglobuline M.

care produc o singura imunoglobulina monoclonala. desi se palpeaza frecvent mase ganglionare abdominale. Primele manifestari clinice sunt sangerarile si starea de oboseala. gastrointestinale si chiar oculare sau cardiace. Dezvoltarea tumorala la nivelul vertebrelor poate produce tasarea. Bolnavii sunt palizi. limba avand un aspect “lacuit”. insotita uneori de un sindrom de colestaza clinic si biologic. pesticidelor sau benzenului. Pot fi prezente neuropatii periferice senzitive simetrice. Durerile apar la miscare. care poate incepe din regiunea cervicala. Atrofia se extinde rar si la nivelul mucoasei duodeno-jejunale si chiar la mucoasa nazala. ficat si in alte organe. Durerile osoase localizate dorsal. Boala apare la varstnici cu o usoara predominanta masculina. Subiectiv sunt prezente usturimi linguale la condimente sau bauturi acide. dar se retine rolul posibil al radiatiilor ionizante. 170. apar infiltratii cutanate. Leucemia limfatica cronica Leucemia limfatica cronica este un neoplasm caracterizat prin acumularea de limfocite monoclonale. fatigabilitate sau o astenie nemotivata. Diagnosticul limfoamelor maligne Limfoamele maligne reprezinta transformarea neoplazica a celulelor rezidente predominant in tesuturile limfoide. 173. Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici o lunga perioada de timp sau prezinta manifestari nespecifice ca pierdere ponderala. cu afectarea radacinilor nervoase din zona si manifestari neurologice caracteristice. adaugandu-se la tulburarile vizuale si de echilibru. in maduva osoasa. Adenopatiile profunde sunt de obicei necompresive. Infiltratia sistemului nervos central este rara. cu o usoara predominanta masculina si o agregare familiala. dupa care la scurt timp apar tulburarile vizuale. Hepatosplenomegalia apare rar si numai in fazele tardive. pleurale. La acestea se adauga anemia. Pe masura ce apare anemia sunt prezente semnele acesteia. 174. Aceasta clona de plasmocite prolifereaza in maduva osoasa hematogena. Oboseala acuzata de bolnavi se asociaza cu gradul anemiei si cu insuficienta renala. Etiologia bolii nu este cunoscuta. toracic. cel mai frecvent B si foarte rar T. iar la fundul de ochi modificari retiniene. 172. alterarea functiilor cerebrale. Gastrita atrofica poate fi pusa in evidenta prin biopsie. responsabile de dureri si fracturi. evoluand cu hipersecretie gastrica. Tardiv. ganglioni limfatici. ele sunt biologic si chimic distincte. pierderea ponderala. Manifestarile digestive in anemiile feriprive si megaloblastice Atrofia papilelor linguale este un semn caracteristic. Hepatomegalia apare in timp. cu hepatosplenomegalie si adenopatii. Sindromul de hipervascozitate apare la cazurile cu hiperimunoglobulinemie importanta. dar de obicei se mareste pe parcursul evolutiei. Cele doua variante majore de limfoame maligne sunt boala Hodgkin si limfoamele nonhodgkiniene. predominant la membrele inferioare. Splenomagalia poate apare de la inceput. splina. dar devine rapid generalizata. dar si nocturn. la bazin sauextremitati sunt prezente de la inceput la peste doua treimi din cazuri. Semnul clinic major este adenopatia. pana la coma paraproteinemica. Febra poate fi data de insasi procesul neoplazic sau de infectiile frecvente care complica aceasta boala. fiind pusa in legatura cu atrofia mucoasei hipofaringiene si chiar cu o veritabila strictura faringoesofagiana in formele severe. dar de obicei in aceasta faza exista si adenopatia generalizata. ierbicidelor. Semiologia stomacului tumoral Carcinomul stomacului este un adenocarcinom care poate lua una din cele patru forme cunoscute in clinica.varstei de 60 ani. Desi ambele tumori infiltreaza 50 organele reticuloendoteliale. trezind bolnavul din somn. simptomele neurologice. Cel mai des . Etiologia bolii nu este cunoscuta. 171. hipercalcemia si afectarea renala care conduce la insuficienta renala. infectiile si insuficienta cardiaca. pulmonare. producand distrugeri scheletice extensive. de obice asimptomatica. Disfagia sideropenica apare treptat la alimente solide. dar invadeaza frecvent osul adiacent. Mielomul multiplu Mielomul multiplu (boala Kahler) se caracterizeaza printr-o proliferare neoplazica a unei singure clone de plasmocite.

de obicei ulcerata central. 1. perforatiile sau extinderea la nivelul colonului transvers. iar varsaturile alimentare repetate.carcinomul apare ca o masa voluminoasa care se proiecteaza in lumen si invadeaza peretele. Metode speciale de palpare 3. cu aparitie imediat dupa mese. peretii neputand fi destinsi. Cea mai arara forma este linita plastica in care infiltratia se extinde la tot stomacul. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in sindromul limfoproliferativ 4. in special in tumorile ulcerate. Sindroamele paraneoplazice pot preceda descoperirea cancerului gastric. Cele mai frecvente complicatii sunt hemoragiile digestive superioare. Leucemia granulocitara cronica 2. cele mai frecvente fiind tromboflebita recurenta. De multe ori cancerul gastric este descoperit cu aparitia unei complicatii sau cand au aparut metastazele. sindromul nefrotic si anumite manifestari neurologice sau psihice. Durerea este mai frecventa in localizarile pe mica curbura si la nivelul corpului gastric. Carcinomul polipoid sau exofitic. Diagnosticul si clasificarea leucemiilor acute 6. Informatii aduse de anamneza si examenul obiectiv in sindromul mieloproliferativ 51 . cu sau fara pedicul. In stadiul avansat durerea epigastrica este primul simptom. Disfagia joasa poate fi primul simptom al cancerului proximal care infiltreaza cardia. zilnic si care nu cedeaza la medicatia antiacida. cu alimente nedigerate sugereaza localizarea antrala cu caracter obstructiv. Cancerul gastric precoce este de obicei asimptomatic sau prezinta manifestari dispeptice asemanatoare ulcerului sau nespecifice. zilnice. Diagnosticul feriprive etiologic al anemiei 5. trebuie diferentiat de polipul benign prin examen histologic. Tumora poate infiltra si ingusta o portiune din lumen. dermatomiozita. osteoartropatia Pierre-Marie. cel mai des antrul. cu ingustarea lumenului si modificarea pliurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful