152.

Examenul obiectiv al ficatului - Semne cutaneomucoase: subicter sau icter franc, paloare in sangerari, stelute vasculare “Angioame stelare”, eritem palmoplantar, modificari de pilozitate – disparitia pilozitatii axiale si pubiene si insertie de tip feminin la barbati, ginecomastie si atrofie testiculara (habitusul lui Chwosteck), purpura vasculara si trombocitopenica, circulatie colaterala de tip porto-cav - Tesut celular subcutanat: edem alb, moale de aspect hipoproteic in CH, ascita - Starea de nutritie deficitara in HC, CH sau neoplasmul hepatic 153.Explorarea paraclinica a ficatului Explorarea tinata a functiilor hepatice, a celor de sinteza metabolice, a mec imunologice , citolizei. Poate fii agresionat de o mult de fact toxici ingfectiosi metaboloici, biliary , vasc imunologici Bolile GENETICE AU ANUMITE PART CLINICO-BILOGICE Punctia-biopsie hepatica permite un diag anatomopat pe baza caruia se defines boli Examinarea hipertensiunii portale prin ex imagistice si edoscopie 154.Sindromul de colestaza Calculii sunt structuri cristaline formate prin concretia sau acretia constituentilor normali sau anormali din bila. Aproximativ 80% din ei sunt formati din colesterol sau au o structura mixta, iar restul sunt calculi pigmentari. Manifestarile clinice produse de calculi sunt determinate de inflamatie sau obstructia prin migrare a lor in canalul cistic sau in coledoc. Din cazurile depistate, majoritatea se manifesta prin colici biliare intermitente si numai un procent mic dezvolta complicatii.

155.Sem hipertensiunii portale Sindromul de hipertensiune portal (HTP) - cresterea presiunii din sistemul port peste 18 mm Hg sau aparitia unui gradient presional porto-cav mai mare de 6 mm Hg (de obicei > 10 mm Hg). Ca o consecinta apar colaterale porto-sistemice.

rectoragii) – colateralele splenorenale – colateralele peretelui abdominal si retroperitoneal – intre VP si VCS – circulatia colaterala abdominala Sd Cruveilhier-Baumgarten (VP ram stg – vena ombilicala – vene iliace primitive . Simptomatologia comuna: • Circulatia colaterala porto-cava: – intre VP si VCI – venele hemoroidale (hemoroizii simptomatici .Etiologia HTP 1. sd. GPH) • Gastropatia portal hipertensiva – sangerari.VP) 5 grade • HDS (varice esofagiene. postsinusoidale): ciroza hepatica. Cauze intrahepatice (pre-. tromboza VCI. tromboza VP si VS (Sd mielo si limfoproliferative) 2.VCI) • Varicele esofagiene si gastrice (VCS – vena azigos . Cauze posthepatice: pericardita constrictiva. manifestari dispeptice • Splenomegalia de staza • Ascita • Encefalopatia hepatoportala cronica Investigatiile paraclinice pentru Dg HTP 1. Budd-Chiari. Neinvazive: . boli limfo si mieloproliferative. Cauze prehepatice: anomalii congenitale ale VP si compresiune tumorala. sinusoidale. boala veno-ocluziva 3. malformatii congenitale. cardiopatii congenitale Tabloul clinic al HTP 1. CHC. schistosamiaza. Tabloul clinic al bolii de baza 2.

ciroze hepatice Clinic Urini inchise la culoare.congenital: sindromul Dubin-Johnson. sindromul Criegler-Najjar . sindromul Rottor . Tulburarea captarii B: sindromul Gilbert. medicamente 2. scaune cu tendinta la decolorare 157. Alterarea excretiei hepatocitare a bilirubinei conjugate: . Alterarea glucuronoconjugarii de cauza: .congenitala: sindromul Gilbert. hepatite cronice.Tranzit baritat esogastroduodenal – varice esofagiene . Icterele hepatocitare 1.EDS – varice esofagiene . hepatite cronice sau ciroze hepatice virale sau alcoolice) 3. hepatite acute.Ecografie abdominala 2D (VP > 15 mm. agresiuni toxice sau infectioase asupra hepatocitului (hepatite acute.Cateterismul venei porte – masurarea presiunii portale si cateterismul venei intrahepatice .Masurarea presiunii intrasplenice cu ajutorul unui ac introdus in splina 156.dobandite: medicamente.Sindroame hepatice acute Insuficienta hepatica acuta (fulminanta) (IHA) se instaleaza brusc si survine pe un ficat normal (necroza acuta a ficatului) . VS > 10 mm) si Doppler – inversarea fluxului portal 2.Icterul hepatocellular Icterul reprezinta coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii de bilirubina.dobandite: medicamente. Invazive: ..

hipo TA. extensia picioarelor) – Infectii frecvente: urinare. toxice (CCl4).Etiologie: Infectioasa (HVA. varsaturi. 158. Tabloul clinic al EHP 1. leptospiroza). icter progresiv. se instaleaza lent. intoxicatie cu ciuperci (Amanita phaloides). sindrom hemoragipar) • Perioada de stare se manifesta sever prin: – Encefalopatie hepatica (agitatie. Semne neurologice: . constipatia si infectiile. cu o evolutie ondulanta si se pot identifica factori endogeni si exogeni care induc coma.insuficienta hepatocelulara Insuficienta hepatica cronica (EHP) survine la bolnavii cu ciroza hepatica preexistenta. flapping tremor. factor hepatic) – Edemul cerebral (hipertonie. medicamentoase: paracetamol. IR) – Pancreatita acuta necrotico hemoragica. ficat care isi reduce progresiv dimensiunile. convulsii.Asterixis (flapping tremor) – miscari neuroaritmice ale extremitatilor datorita imposibilitatii pacientului de a mentine o pozitie fixa (fixarea bratului si hiperflexia dorsala a mainii. confuzie. respiratorii – Sindromul de insuficienta organica multipla (tulburari hemoragipare. Se monitorizeaza biologic si paraclinic functiile vitale. Intoxicatie a SNC cu substante provenite din intestin si care ajung la nivelul creierului prin anastomozele porto-cave si astfel nu mai sunt inactivate sau detoxifiate la nivelul ficatului (exces de amoniac si AA aromatici) Factori precipitanti: excesul proteic. . halotan Tabloul clinic al IHA • Debut acut fulminant cu encefalopatie hepatica si edem cerebral care ajung rapid la coma (greata.

disartrie) 3. I Resp .acumularea patologica de lichid in cavitatea abdominala Patogenie – 2 elemente: HTP si hipoalbuminemia . dezorientare temporo-spatiala.hiperflexia piciorului pe gamba. Tulburari psihice (apatie. agitatie. psihice (atentie. hiperventilatie Explorarea paraclinica in EHP . de ficat proaspat. teste psihometrice anormale .Std III: Tulburari neurologice (incontinenta sfincteriana.EEG.Rigiditate in lama de briceag. Simptome generale nespecifice: hiperpirexie. clonus. rigiditate musculara.Metode imagistice – CT. concentrare).Std IV: Coma (nu raspunde la stimuli). tulb. imposibilitatea de a mentine buzele in pozitie de fluierat sau prin imposibilitatea mentinerii ochilor deschisi). RMN – diagnostic diferential cu afectiuni patologice intracerebrale . urat mirositoare (mercaptanii nemetabolizati in ficat trec in aerul expirat) – miros de mucegai.Std I: tulb. fructe putrede 4.Std II: Flapping tremor .Teste psihometrice – tulburari intelectuale minore . Poate apare si in IRC. determinari biochimice care sa ateste CH Stadializarea EHP .Diagnosticul clinic al ascitei Sindromul ascitic . de cadavru proaspat. Faetorul hepatic – halena fetida.Parametrii biochimici: hiperamoniemie. Babinski prezent) .Sem hipertens portale din ciroza hepatica 160. neurologice (dizartrie. exagerarea ROT 2. EEG unde delta 159. modificarea scrisului) .Std 0: subclinic – clinic normal.incetinirea activitatii cerebrale .

hernie ombilicala. organele abdominale nu pot fi palpate si delimitate. flotant si funduri de sac vaginale proeminente Dg (+) – ecografie sau punctie abdominala 4. ovoid “in obuz” cu pielea lucioasa. TR sau TV – lichid mobil. circulatie colaterala de tip porto-cav sau cavo-cav Palparea: senzatie de tensiune elastica. abdomen in obuz. Ascita de volum mediu Inspectia: abdomen in desaga. Ascita de volum mic. pozitia Trendelemburg spatiul Traube devine mat. neo ovarian sau digestiv) 1. abdomen de broasca (batracian). Ascita de volum mare cu cantitate mare de lichid sub presiune ridicata Inspectia: abdomen globulos. subtiata. vergeturi si circulatie colaterala Palparea: semnul valului lipseste. Diagnostic dificil cu tumorile chistice sau solide abdominale (necesare explorari paraclinice Echo. cu lichid putin Diagnostic dificil deoarece inspectia si palparea nu aduc informatii utile.Clinic – Sindrom ascitic + Semne etiologice (CH. Percutia: manevre speciale. semnul valului transabdominal Percutia: matitatea decliva cu limita concava. CT) 3. Ascita cloazonata are o etiologie inflamatorie Percutie – alternanta de zone mate cu zone sonore la un tuberculos Lipsesc semnul fundamental – matitatea deplasabila in flancuri si semnul valului . matitatea deplasabila in flancuri – cu pozitia – semnul clinic cel mai important. fenomenul bulgarelui de gheata – prezent Percutia: abdomen in intregime mat cu o minima sonoritate epigastrica care se accentueaza in ortostatism. pozitia rugaciunii mahomedane (matitate periombilicala) TV la femeie – uter mobil. matitatea deplasabila in flancuri. fluctuent in fundurile de sac Douglas 2.

165. Palparea este foarte dureroasa. greturi. Uneori in timpul colicii colecistul este palpabil. Aceste varsaturi nu sunt abundente cantitativ si nu calmeaza durerea. care se poate insoti si de o ascensiune febrila. cu caracter ascutit sau de presiune si localizata in epigastru sau hipocondrul drept. inspirul fiind intrerupt datorita accentuarii durerii (manevra Murphy). Colica biliara . chiar o accentueaza. Datorita intensitatii durerii poate apare o dificultate respiratorie. Uneori bolnavul cu litiaza biliara prezinta lungi perioade cu tulburari dispeptice. cu dureri epigastrice sau in hipocondrul drept care apar postprandial tardiv. care nu pot fi rezolvate de contractiile biliare repetitive. cu situatie anterioara. gust amar matinal. un icter cu bilirubina conjugata si colecist palpabil. Durerea incepe brusc si persista cu intensitate maxima 1-4 ore. Va rezulta o durere viscerala tipica si severa. semn al iritatiei peritoneale. sugereaza obstructia de origine neoplazica a caii biliare principale. In hipocondrul drept se constata o discreta aparare musculara si colecistul palpabil. Uneori in hipocondrul drept apare o discreta aparare musculara. Aceste manifestari dispeptice nu sunt specifice litiazei biliare. disparand dupa cedarea durerii.Litiaza biliara Cel mai specific si caracteristic simptom al bolii litiazice este colica biliara. bolnavul intrerupandu-si brusc inspirul. balonari. foarte dureros. manifestari care se repeta la intervale variabile si legate de mese copioase. La examenul obiectiv colecistul este de obicei palpabil sub forma unei formatiuni ovoide.Diagnosticul se pune ecografic sau laparoscopic 164.Explorarea cailor biliare La examenul obiectiv punctul cistic este foarte dureros la palpare. cu limitarea inspirului. Dupa calmarea durerii intense ramane o jena in hipocondrul drept care persista inca 24 de ore sau mai mult. Spre deosebire de acest aspect. regurgitatii acide sau amare. cedand de obicei gradat. cu un continut bogat in grasimi. Obstructia litiazica a canalului cistic sau a coledocului produce o crestere a presiunii intraluminale si distensia in amonte. fara contact lombar si care se mobilizeaza odata cu ficatul in timpul respiratiei. Frecvent aceasta durere iradiaza ascendent in umarul drept sau interscapular. fiind acompaniate de greata si realizate cu un efort abdominal mare. fara durere biliara. dar pot pune unele probleme de diagnostic diferential. Varsaturile lichidiene cu aspect bilios insotesc durerea.

166. dar nu permite diferentierea intre pancreatitele cronice si carcinomul pancreatic. stimularea directa a pancreasului prin injectarea intravenoasa de secretina cu sau fara colecistokinina. colangita. dar si cu tipul de produs folosit. urmata de colectarea si masurarea continutului duodenal. grasimile din fecale si azotul fecal. 2. tripsina si chimotripsina).Explorarea paraclinica a pancrasului Testele pentru explorarea functionala pancreatica pot fi grupate in patru categorii: 1. Dintre probele indirecte. cum sunt fibrele alimentare nedigerate. colecistitei acute. cea mai folosita este stimularea cu un peptid sintetic. Litiaza biliara se prezinta in practica medicala sub forma colicilor biliare intermitente. acizi grasi si peptide sintetice. aminoacizi. lipolitice si amilolitice. 3. Dupa administrarea in bolus sau perfuzie de o unitate de secretina pe kg corp se obtin urmatoarele valori: .simptomatologia clinica a fect pancreatice 167. pancreatita). Litiaza biliara asimptomatica este mai frecventa (75%). litiazei coledociene sau colangitei.insotita de febra si frisoane sugereaza aparitia unor complicatii (colecistita. fiind descoperita intamplator la un examen ecografic.cantitatea de bicarbonat > 10 mmol/h Testul combinat cu secretina si colecistokinina permite masurarea enzimelor pancreatice (amilaza. stimularea indirecta a pancreasului cu alimente. 4. masurarea enzimelor pancreatice fecale. lipaza. urmata de analiza enzimelor proteolitice.volumul secretat > 2 ml/kg/h . studiul produselor de digestie intraluminala.concentratia bicarbonatului > 80 mmol/l . . Raspunsul secretor dupa administrarea secretinei este proportional cu masa de tesut pancreatic functional. cum este chimotripsina. scaderea lor sugerand o distrugere importanta a celulelor acinare.

pana la coma. interventii chirurgicale. independenta sau asociata consumului de alcool sau anumite medicamente (estrogeni). in timp ce in formele severe frapeaza agitatia. obnubilarea sau chiar halucinatiile. Aceasta durere se accentueaza in decubit dorsal. care de obicei ajunge la intensitatea maxima in 10-20 min. dezorientarea. Starea generala a bolnavilor cu forme moderate de pancreatita acuta nu este modificata semnificativ. Durerile apar de obicei dupa mesele consistente sau dupa un consum exagerat de alcool. Principala cauza a pancreatitelor acute o reprezinta litiaza (30-75%) cu obstructia scurgerii sucului pancreatic spre duoden. O alta cauza este hipertrigliceridemia.Sindr de pancreatica acuta Pancreatitele acute sunt procese inflamatorii pancreatice asociate cu dureri severe in abdomenul superior si cresterea nivelului sanghin al enzimelor specifice (amilaza. colangiopancreatografie endoscopica retrograda.. Cea de a doua cauza responsabila de aproximativ 30% din cazuri este reprezentata de consumul de alcool. care ar produce relaxarea sfincterului Oddi. 169. Pancreatita conica Pancreatita cronica reprezinta o distrugere lenta a tesutului pancreatic exprimata printr-o insuficienta secretorie exocrina. Dispneea este prezenta deoarece miscarile respiratorii ale diafragmului accentueaza durerea abdominala. cu sau fara afectarea secretiei exocrine. iar in fosrmele grave apare datorita alterarii membranei alveolocapilare sau/si colectiilor lichidiene pleurale. cu reflux in canalele pancreatice sau un suc pancreatic cu un continut proteic crescut. In practica se recunosc trei grupe de pancreatite cronice: . toxine. de obicei spre miezul noptii. care persista mai multe ore. Cel mai adesea este o durere difuza in intreg abdomenul superior sau in epigastru si in hipocondrul drept sau stang. Pancreatitele acute pot apare si dupa traumatisme.168. care colmateaza micile canale pancreatice. lipaza). Tabloul clinic este dominat de durere abdominala. infectii sau boli vasculare. fara a se putea exclude si un posibil efect toxic direct asupra celulelor acinare. Aceste dureri abdominale violente se insotesc de obicei de greturi si varsaturi severe.

Examenul obiectiv este sarac. Marirea splinei poate fi data de tromboza venei splenice.1. in care domina fibroza. Diabetul zaharat se instaleaza frecvent inaintea steatoreei. Atunci cand procesul inflamator este predominant la nivelul capului pancreasului durerea este maxima in cadranul abdominal superior drept. Tumora este dura si expansiva. Cauza cea mai frecventa este obstructia prin stricturi sau tumori intraductale. sunt unsuroase si cu miros ranced. Durerea este localizata dufuz in abdomenul superior. colangita sclerozanta primitiva). in care fibroza parenchimatoasa se asociaza cu astuparea ductala prin proteine si calculi intraductali. daca nu apartine afectarii concomitente a ficatului la alcoolismul cronic. Aceasta forma se asociaza cu boli autoimune (sindrom Sjogren primitiv. Nivelul seric al amilazei si lipazei este de obicei normal. Cele 3-4 scaune pe zi. prima anomalie fiind scaderea tolerantei la glucoza. in timp ce localizarile spre coada determina dureri in cadranul abdominal superior stang. invadand sau comprimand organele din jur. la pacientii cu cancer pancreatic apar frecvent in anamneza pancreatica acuta sau cronica si consumul de alcool. . pancreatite cronice calcificate. pancreatite cronice inflamatorii. 2.semiologia cancerului pancreatic Cancerul pancreatic este mai frecvent la barbati. 3. la care se adauga calcificarile pancreatice. 170. fara colici abdominale. steatoree si diabet zaharat. la distrugeri de aproximativ 80% din pancreas. Cauza cea mai frecventa a acestei forme este alcoolismul cronic. sindromul carential instalandu-se tardiv. Steatoreea apare atunci cand secretia de lipaza pancreatica scade sub 10%. pancreatite cronice obstructive care se carcaterizeaza prin dilatarea ductala uniforma si atrofia acinara cu inlocuirea celulelor acinare cu tesut fibros. infiltratia celulara mononucleara si atrofia. cu intensitate variabila de la medie pana la severa. cresterile aparand in conditiile obstructiei ductale sau acutizarii. In afara de anomalii in structura sau/si functia unor oncogene. Diagnosticul este sugerat de triada clasica: dureri abdominale. fiind tumora care creste rapid si este aproape universal fatala. Hiperglicemia sau doar scaderea tolerantei la glucoza se constata la peste 80% din cazuri.

In formele cefalice cresc frecvent fosfataza alcalina si bilirubina. Icterul apare la peste 80% din cazurile cu localizari cefalice. 171.procese distructive B celulare . in localizarile cefalice. cu neta predominanta a formei directe.deficit absolut de insulina a) DZ tip 1 autoimun: forma rapid progresiva si LADA (DZ1. in schimb apar uneori tromboflebite migratorii sau hemoragii gastrointestinale si splenomegalie.deficit relativ de insulina . Durerea este chinuitoare. IA-2A) b) DZ tip 1 idiopatic: insulinopenie ------> cetoacidoza II. Marea majoritate a cazurilor cu cancer pancreatic nu dezvolta diabet zaharat clinic.risc crescut de complicatii micro si macrovasculare obezitate sau G normala cu obezitate abdominala III. GADA. IAA. Alte tipuri de diabet a) defecte genetice ale celulei Beta . tipic viscerala.rezistenta periferica . Pierederea pondereala apare rapid la majoritatea cazurilor datorita inapetentei la care poate contribui si malabsorbtia. markeri (ICA.5). urini foarte inchise la culoare si scaune decolorate. Datorita anorexiei.Semiologia clinica a diabetului zaharat Clasificare: I. cu localizare epigastrica si iradiere posterioara. insotit de prurit. Diabet zaharat tip 1 autoimun . Diagnosticul intampina dificultati in fazele initiale. greturilor si varsaturilor apar anemia si hipoproteinemia. pierderea ponderala si icterul pruriginos. Diabet zaharat tip 2: .Sugestive pentru diagnostic sunt durerile abdominale.

noninsulinonecesitant B. Diabet zaharat gestational Clasificare stadiala A.Semne de HTP (varice esofagiene) .Etiologic (infectii virale. IGT – Impaired Glucose Tolerance si IFG – Impaired Fasting Glucose C. Diabetul zaharat: .b) defecte genetice in actiunea insulinei c) boli ale pancreasului endocrin d) endocrinopatii e) diabet indus de droguri sau substante chimice f) infectii g) forme neobisnuite de diabet mediat imun h) alte sindroame genetice IV.fin (micronodulara) sau grosier granulara (macronodulara) si marginea anterioara ascutita. anamneza de HVA sau HC) .Descrieti d p d v semiol fucatul cirotic Hepatomegalia din ciroza hepatica (CH) este globala (ficat mare initial devine cvasinormal sau mic in stadiul final).insulinonecesitant pentru control metabolic . Sensibilitate – insensibil.virale sau alcoolice .Clinic.PBH – specific semne de HC + Noduli de regenerare . nedureros Manifestari asociate: . ECO si EDS . hiperbilirubinemie + manifestari imunologice reduse .insulinonecesitant pentru supravietuire . are consistenta dura. Are suprafata anterioara neregulata .Biologic – citoliza moderata. Normoglicemia 176.

caractere sem ale ficatului tumoral Hepatomegalia tumorala este de obicei asimetrica. PBH pune diagnosticul (infiltrat inflamator in spatiul port sau periportal asociata sau nu cu fibroza) . dureri vagi. difuza. difuza. . ciroza hepatica B sau C.CT.infectii virale sau consum de alcool. are consistenta dura in zona de interes se crestere rapida. Se asociaza cu: semne de impregnare neoplazica. Hepatomegalia din hepatita cronica (HC) este moderata. GOT) la valori de sute si mii de unitati 3.hepatomegalia din hepatite Hepatomegalia din hepatita virala acuta (HVA) este moderata. agresiuni toxice sau medicamentoase).Marcheri tumorali alfa1 fetoproteina . Are suprafata neteda si marginea anterioara rotunjita. modificari biologice (citoliza moderata + hiperbilirubinemie + modificari imunologice). Sensibilitate – dureri spontane si la palpare. Biopsie hepatica ecoghidata 178. are consistenta crescuta. Are suprafata anterioara neteda si marginea anterioara ingrosata sau rotunjita. RMN. disconfort in hipocondrul drept . rar neteda si marginea anterioara rotunjita. Are suprafata anterioara nodulara. fenomene paraneoplazice Paraclinic: . ferma. biologic domina citoliza hepatica cu cresterea masiva a transaminazelor (GPT.177.Semne asociate: anamnestic .Semne asociate: anamnestic (infectii virale. splenomegalie de diverse grade. putin crescuta. Sensibilitatea – jena. are consistenta moale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful