UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................... 1. Generalităţi........................................................................................................ 1.1 Istoric....................................................................................................................
1.2 Termeni specifici........................................................................................................................ 1.3 Dimensiuni principale................................................................................................................ 1.4 Diferenţe între intersecţiile în sens giratoriu şi alte intersecţii circulare.............................. 1.5 Clasificarea intersecţiilor în sens giratoriu.............................................................................. Comparaţie între categoriile de intersecţii în sens giratoriu........................................... Intersecţii în sens giratoriu mici......................................................................................... Intersecţii în sens giratoriu urbane compacte.................................................................. Intersecţii în sens giratoriu urbane cu o bandă................................................................ Intersecţii în sens giratoriu urbane cu două benzi........................................................... Intersecţii în sens giratoriu rurale cu o bandă.................................................................. Intersecţii în sens giratoriu rurale cu două benzi.............................................................

1.5.1 1.5.2 1.5.3 1.5.4 1.5.5 1.5.6 1.5.7

2. Aspecte practice.................................................................................................
2.1 Caracteristici............................................................................................................................... 2.1.1 Siguranţă................................................................................................................................ 2.1.1.1 Intersecţiile în sens giratoriu cu o bandă...................................................................... 2.1.1.2 Intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi................................................................. 2.1.2 Întârzierea vehiculelor şi cozile care se formează.............................................................. 2.1.3 Întârzierile pe direcţiile principale...................................................................................... 2.1.4 Semafoarele sincronizate...................................................................................................... 2.1.5 Influenţe asupra mediului..................................................................................................... 2.1.6 Spaţiul necesar....................................................................................................................... 2.1.7 Operaţii şi costuri de întreţinere.......................................................................................... 2.1.8 Controlul traficului............................................................................................................... 2.1.9 Estetica................................................................................................................................... 2.1.10 Avantaje pentru şoferii în vârstă....................................................................................... 2.2 Considerente multimodale.......................................................................................................... 2.2.1 Pietonii.................................................................................................................................... 2.2.2 Bicicliştii................................................................................................................................. 2.2.3 Vehiculele mari...................................................................................................................... 2.2.4 Tranzitul................................................................................................................................. 2.2.5 Vehiculele pentru urgenţe.................................................................................................... 2.2.6 Trecerile la nivel cu calea ferată.......................................................................................... 2.3 Costuri asociate intersecţiilor în sens giratoriu........................................................................ 2.4 Considerente legale..................................................................................................................... 2.4.1 Prioritatea de trecere............................................................................................................ 2.4.2 Selectarea benzilor................................................................................................................ 2.4.3 Prioritatea pe carosabilul circular....................................................................................... 2.4.4 Accesul pietonilor.................................................................................................................. 2.4.5 Parcarea................................................................................................................................. 2.5 Implicarea publicului..................................................................................................................

1

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

2.6 Educaţia........................................................................................................................................ 2.6.1 Educaţia şoferilor.................................................................................................................. 2.6.1.1 Apropierea de intersecţie................................................................................................ 2.6.1.2 Intrarea în intersecţie..................................................................................................... 2.6.1.3 Circulaţia în giratoriu..................................................................................................... 2.6.1.4 Ieşirea din giratoriu........................................................................................................ 2.6.1.5 Efectuarea virajelor........................................................................................................ 2.6.1.6 Motocicliştii şi bicicliştii.................................................................................................. 2.6.1.7 Vehiculele mari................................................................................................................ 2.6.2 Educaţia bicicliştilor.............................................................................................................. 2.6.3 Educaţia pietonilor................................................................................................................

3 Proiectarea elementelor geometrice.....................................................................
3.1 Introducere.................................................................................................................................... 3.2 Elementele geometrice.................................................................................................................. 3.3 Etapele proiectării.......................................................................................................................... 3.4 Principiile generale de proiectare................................................................................................. 3.4.1 Calculul vitezei prin intersecţia în sens giratoriu.............................................................. 3.4.2 Traiectoria vehiculelor......................................................................................................... 3.4.3 Relaţia viteză –curbă............................................................................................................ 3.4.4 Menţinerea vitezei................................................................................................................ 3.4.5 Calculul pentru accesul vehiculelor de mari dimensiuni.................................................. 3.4.6 Calculul pentru participanţii la trafic nemotorizaţi......................................................... 3.4.7 Alinierea arterelor de intrare şi ieşire................................................................................ 3.5 Determinarea elementelor geometrice.......................................................................................... 3.5.1 Diametrul cercului înscris.................................................................................................... 3.5.2 Lăţimea intrării..................................................................................................................... 3.5.3 Lăţimea carosabilului circular............................................................................................. 3.5.4 Insula centrală....................................................................................................................... 3.5.5 Curba de intrare în intersecţie............................................................................................. 3.5.6 Curba de ieşire din intersecţie............................................................................................. 3.5.7 Trecerile de pietoni................................................................................................................ 3.5.8 Insulele de separare............................................................................................................... 3.5.9 Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare.................................................................. 3.5.10 Elementele geometrice în plan transversal....................................................................... 3.5.11 Trotuarul.............................................................................................................................. 3.5.12 Benzile ocolitoare pentru virajul la dreapta......................................................................

4 Analiza intersecţiilor în sens giratoriu din municipiul Braşov............................
4.1 Intersecţiile în sens giratoriu din municipiul Braşov.................................................................... 4.2 Analiza intersecţiei bulevardului Gării cu strada 13 Decembrie şi strada Aurel Vlaicu........... 4.2.1 Volume de trafic..................................................................................................................... 4.2.2 Caracteristici.......................................................................................................................... 4.3 Analiza intersecţiei străzii 13 Decembrie cu bulevardul Griviţei................................................ 4.3.1 Volume de trafic..................................................................................................................... 4.3.2 Caracteristici.......................................................................................................................... 4.4 Analiza intersecţiei străzii Şirul Beethoven cu strada Prundului şi strada Poarta Schei......... 4.4.1 Volume de trafic..................................................................................................................... 4.4.2 Caracteristici..........................................................................................................................

Bibliografie.................................................................................................................. 2

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

www.referat.ro

1.GENERALITĂŢI
1.1 Istoric
Răspândirea sensurilor giratorii a început când inginerii britanici au reinginerit intersecţia circulara la mijlocul anilor ’60 si Frank Blackmore a inventat mini sensul giratoriu pentru a depăşi limitările de capacitate şi pentru măsuri de protecţie. Spre deosebire de intersecţiile circulare, sensurile giratorii operează cu reguli de acordare a priorităţii pentru traficul deja aflat în intersecţie şi traficul care păraăseşte intersecţia şi elimină mult din confuzia şoferului asociată cu intersecţiile circulare dar şi timpul de aşteptare al şoferilor pentru intersecţiile semaforizate. Având în mare aceleaşi dimensiuni ca şi intersecţiile semnalizate cu aceeaşi capacitate, sensurile giratorii sunt semnificativ mai mici în diamentru faţă de majoritatea intersecţiilor circulare, separă traficul care intră şi care iese din intersecţie prin locuri amenajate pentru pietoni pentru a încuraja conducerea cu viteze mai mici .

1.2.Termeni specifici

3

: Elementele componente ale intersecţiei în sens giratoriu Intersecţia în sens giratoriu . Intersecţiile în sens giratoriu mari au mai multe benzi pe care se poate circula. căruciorelor şi bicicletelor. pentru devierea şi încetinirea traficului de intrare şi ca zonă de refugiu pentru pietonii care traversează strada în două etape. fie ca pietoni. fluxul traficului in jurul insulei centrale a sensului giratoriu este invers acelor de ceasornic. dar uneori este denumit sens giratoriu modern . Zona cu vegetaţie de siguranţă – aceste zone separă traficul autovehiculelor de cel al pietonilor şi îi încurajează pe aceştia din urmă să traverseze numai prin locurile special amenajate. Insula de separare – este o zonă supraînălţată sau marcată la accesul în intersecţie utilizată pentru separarea benzii sau benzilor de intrare de cele de ieşire. Locul acestei treceri este în spatele liniei de cedare a priorităţii. Înainte de intrarea în banda circulară. se mai numeşte „traffic circle”. fluxul traficului este in sensul acelor de ceasornic.dacă este necesar la intersecţiile în sens giratoriu mici se prevede un prag adiacent insulei centrale peste care roţile autovehiculelor cu raze de virare mari să poată trece. In tarile unde se conduce pe partea stanga.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. autovehiculele trebuie să cedeze prioritatea tuturor autovehiculelor care vin din partea stângă. intrarea în intersecţie pe căi de acces separate de ieşiri de insule de separare şi raze de curbură ce pot asigura viteze de tranzitare a intersecţiei cu viteze de cel mult 50 de kilometri pe oră. scaunelor cu rotile.este un tip de intersecţie unde traficul are loc într-un singur sens în jurul unei insule centrale. pistele pentru biciclişti oferă posibilitatea tranzitării acestora de către biciclişti fie ca vehicule. fără să depăşească această linie. Piste pentru biciclişti – în sensurile giratorii. Accesul pentru trecerea de pietoni – accesul pentru trecerea de pietoni trebuie prevăzut pentru orice sens giratoriu. In tarile in care se conduce pe partea dreapta.1.este o zonă supraînălţată din centrul intersecţiei în sens giratoriu în jurul căreia se desfăşoară traficul.A. iar insula de separare este întreruptă pentru a permire accesul pietonilor. În S.U. Linie de cedare a priorităţii – este un marcaj utilizat pentru trasarea intrării în banda circulară a intersecţiei în sens giratoriu şi amplasat de obicei de-a lungul cercului înscris. pentru a evidenţia diferenţa faţă de intersecţiile circulare care aveau caracteristici de design şi reguli de trafic diferite. 4 . Caracteristicile sunt cedarea priorităţii la intrarea în intersecţie. Banda circulară – este drumul circular utilizat de autovehicule pentru deplasarea în sensul acelor de ceasornic sau în sens trigonometric ( în funcţie de ţară ) în jurul insulei centrale. Insula centrală . Centura interioară .

fără să includă lăţimea centurii interioare adiacentă la insula centrală.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 1. Se măsoară pe linia perpendiculară trasată de la punctul de intersectare a margini din stânga a benzii de intrare cu cercul înscris pe marginea din partea dreaptă a benzii. Lăţimea de intrare – reprezintă lăţimea zonei în care banda de intrare intersectează banda circulară. Lăţimea de ieşire – reprezintă lăţimea zonei în care în care banda de ieşire intersectează banda circulară.3 Dimensiuni principale Figura 1. Se măsoară ca lăţimea între marginea exterioară a carosabilului şi insula centrală. Lăţimea benzii circulare – defineşte lăţimea carosabilului pentru circulaţia vehiculelor în jurul insulei centrale. Lăţimea benzii de intrare în intersecţie – reprezintă lăţimea carosabilului utilizat de curentul de trafic ce intră în intersecţie şi de obicei nu depăşeşte jumătate din lăţimea totală a carosabilului. Se măsoară pe linia perpendiculară trasată de la marginea din 5 .2 :Dimensiunile principale ale intersecţiei în sens giratoriu Diametrul cercului înscris – diametrul cercului înscris este dimensiunea principală utilizată pentru definirea mărimii sensului giratoriu şi este măsurat între marginile exterioare ale acestuia. Lăţimea benzii de ieşire din intersecţie – reprezintă lăţimea carosabilului utilizat de curentul de trafic ce iese din intersecţie şi de obicei reprezintă cel mult jumătate din lăţimea totală a carosabilului.

accesul este întotdeauna controlat prin intermediul liniilor de cedare a priorităţii.4 :Controlul accesului într-o intersecţie circulară 6 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ stânga a benzii de ieşire pe punctul de intersecţie dintre marginea din dreapta a benzii şi cercul înscris. accesul pietonilor. Raza de intrare – reprezintă raza minimă a virajului efectuat pe partea exterioară a benzii de intrare.4 Diferenţe între intersecţiile în sens giratoriu şi alte intersecţii circulare Intersecţiile în sens giratoriu prezintă anumite caracteristici ce nu se regăsesc la toate intersecţiile circulare. Figura 1. parcarea şi direcţia de circulaţie. Figura 1. Accesul în intersecţie : În cazul intersecţiilor în sens giratoriu. prioritatea de circulaţie în intersecţie. Raza de ieşire – reprezintă raza minimă a virajului efectuat pe partea exterioară a benzii de ieşire 1. Principalele elemente caracteristice se referă la accesul în intersecţie.3:Accesul într-o intersecţie în sens giratoriu La unele intersecţii circulare se utilizează indicatoare „Stop” sau nu se utilizează niciun control la una sau mai multe dintre intrări.

Prioritatea de trecere într-o intersecţie circulară Accesul pietonilor : Intersecţiile în sens giratoriu au trecerile de pietoni amplasate în spatele liniilor de cedarea a priorităţii. 7 .6 . Figura 1.5 :Prioritatea de circulaţie într-o intersecţie în sens giratoriu În unele intersecţii circulare vehiculele aflate în intersecţie trebuie să cedeze prioritatea celor ce urmează să pătrundă în aceasta. Figura 1.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Prioritatea de circulaţie în intersecţie : În intersecţiile în sens giratoriiîu vehiculele aflate în intersecţie au întotdeauna prioritate faţă de cele care se aproprie de aceasta.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1.7 :Trecere de pietoni la o intersecţie în sens giratoriu Unele intersecţii circulare permit accesul pietonilor pe insula centrală.8 : Trecere de pietoni la o intersecţie circulară Parcarea : Parcarea este interzisă în intersecţiile în sens giratoriu şi pe toate căile de acces către aceasta. Figura 1.9: Parcarea în zona intersecţiei în sens giratoriu 8 . Figura 1.

Figura 1.10 : Parcarea în zona unei intersecţii circulare Direcţia de circulaţie : Circulaţia în intersecţiile în sens giratoriu se face în sens trigonometric iar insula centrală se ocoleşte întotdeauna prin partea stângă. Figura 1.11 : Circulaţia într-o intersecţie în sens giratoriu Unele intersecţii circulare permit virarea către stânga prin faţa insulei centrale. 9 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Unele intersecţii circulare permit parcarea în zona benzii circulare.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. insule separatoare ridicate de la nivelul carosabilului.13 : Reducerea vitezei cu ajutorul intersecţiei în sens giratoriu 10 . Reducerea vitezei la valori de cel mult 50 de kilometri pe oră se face printr-o rază de virare suficient de mică şi prin devierea traseului de către insula centrală. locuri special amenajate pentru traversarea pietonilor şi intrarea în intersecţie în formă de pâlnie.12 : Circulaţia într-o intersecţie circulară O intersecţie în sens giratoriu bine proiectată include elemente care măresc siguranţa şi capacitatea de circulaţie. Figura 1. Între acestea se numără elemente care obligă şoferii să reducă viteza. centuri interioare pavate.

Figura 1.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Unele intersecţii în sens giratoriu permit tranzitarea pe direcţiile principale cu viteze mai ridicate ceea ce poate mări riscul unor coliziuni între vehicule şi biciclete sau chiar pietoni. unele intersecţii sunt prea mici pentru a permite accesul unor vehicule de mari dimensiuni.15 : Accesul vehiculelor de mari dimensiuni într-o intersecţie în sens giratoriu Totuşi.14 :Intersecţie în sens giratoriu ce poate fi tranzitată cu viteză mare Intersecţiile bine proiectate permit accesul şi pentru vehiculele de mari dimensiuni articulate. 11 . Figura 1. În cazul intersecţiilor giratorii mici se prevede o centura interioară pavată peste care roţile acestor vehicule pot trece.

sunt prevăzute cu insule de separare ridicate de la nivelul carosabilului. Acestea sunt proiectate pentru separarea traficului de intrare de cel de ieşire.16 : Accesul vehiculelor mari într-o intersecţie în sens giratoriu mică Forma de pâlnie a intrării într-o intersecţie în sens giratoriu este menită să mărească capacitatea de circulaţie a intersecţiei. 12 . cu excepţia celor de mici dimensiuni. pentru dirijarea traficului de intrare în scopul micşorării vitezei şi pentr a oferi spaţiul de protecţie pietonilor care traversează în două etape.16 : Intrare în formă de pâlnie într-o intersecţie în sens giratoriu Toate intersecţiile în sens giratoriu.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. Figura 1.

18 : Poziţionarea trecerii de pietoni 1.17 :Insulă de separare ridicată de la nivelul carosabilului Trecerea pentru pietoni este situată la o distanţă de linia de cedare a priorităţii egală cel puţin cu lungimea unui autovehicul astfel încât atunci când acesta aşteaptă eliberarea intersecţiei pietonii să poată traversa.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1.5 Clasificarea intersecţiilor în sens giratoriu În funcţie de mediul înconjurător. numărul benzilor de circulaţie şi mărime intersecţiile în sens giratoriu se pot clasifica în : • Intersecţii în sens giratoriu mici • Intersecţii în sens giratoriu urbane compacte • Intersecţii în sens giratoriu urbane cu o bandă • Intersecţii în sens giratoriu urbane cu două benzi • Intersecţii în sens giratoriu rurale cu o bandă • Intersecţii în sens giratoriu rurale cu două benzi Intersecţiile cu mai mult de două benzi pot fi asimilate cu intersecţiile cu două benzi. 13 . Figura 1.

de separare tăiată de trecerea de pietoni Volumul traficului 10000 pentru 4 intrări 25m-30m Ridicată. tăiată de trecerea de pietoni 30m-40m Ridicată. 1. tăiată de trecerea de pietoni 45m-55m Ridicată.5.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 1. Aceste intersecţii sunt relativ ieftine deoarece nu necesită decât o rotunjire a colţurilor unei intersecţii clasice . Ele pot fi folositoare în cazul existenţei unor restricţii ce exclud proiecterea unor intersecţii giratoare convenţionale din motive ce ţin de prioritatea de trecere. tăiată de trecerea de pietoni 20000 55m-60m Ridicată şi prelungită.2 Intersecţiile în sens giratoriu mici Intersecţiile în sens giratoriu mici se utilizează în mediu urban atunci când viteza medie de deplasare nu depăşeşte 60 km/h . 14 . tăiată de trecerea de pietoni 30000 15000 20000 30000 În subcapitolele următoare sunt prezentate detalii privind fiecare categorie în parte.1 Intersecţii în sens giratoriu mici Intersecţii în sens giratoriu urbane compacte 25 km/h 1 Intersecţii în sens giratoriu urbane cu o bandă 35 km/h 1 Intersecţii în sens giratoriu urbane cu două benzi 45 km/h 2 Intersecţii în sens giratoriu rurale cu o bandă 40 km/h 1 Intersecţii în sens giratoriu rurale cu două benzi 50 km/h 2 Elementul de proiectare Viteza maximă 25 km/h recomandată Numărul benzilor de 1 intrare Diametrul tipic al 13m-25m cercului înscris Dacă este posibil Tipul insulei ridicată.5. tăiată de trecerea de pietoni 35m-45m Ridicată şi prelungită.1 Comparaţie între categoriile de intersecţii în sens giratoriu Comparaţia între categoriile de intersecţii în sens giratoriu realizată prin prisma principalelor elemente caracteristice de proiectare este prezentată în tabelul următor: Tabelul 1.

intrările în intersecţie sunt cât mai perpendiculare pe banda circulară.Toate artere de intrare în intersecţie sunt cu o singură bandă. Elementele acestei intersecţii includ o insulă centrală peste care nu se poate trece şi insule de separare ce conţin zone de staţionare pentru pietoni.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Percepţia pietonilor este una bună pentru că distanţa de traversat este mică iar viteza autovehiculelor ce pătrund sau părăsesc intersecţia este mică deci traversarea nu ridică probleme. În mod normal se prevede o centură interioară ce înconjoară insula centrală peste care roţile autovehiculelor mari pot trece.5. În scopul reducerii vitezei. Figura 1. aceste intersecţii sunt destinate a fi „prietenoase” cu pietonii şi cu bicicliştii deoarece artere de intrare perpendiculare impun o viteză foarte mică pentru intrarea şi ieşirea din intersecţie. Capacitatea de circulaţie a acestui tip de itersecşie giratoare este de aşteptat să fie similară cu cea a unei intersecţii compacte urbane. Capacitatea de circulaţie nu este un criteriu esenţial de luat în calul la proiectarea unui asemenea tip de intersecţie.19 :Intersecţie în sens giratoriu mică 1. 15 . Roţile de la interiorul curbei pot urca pe insula centrală fără a fi permisă trecerea prin partea stângă a acesteia. Pentru a menţine aspectul compact şi vitezele relativ mici liniile de cedare a priorităţii sunt poziţonate la limita cercurilor exterioare descrise de cele mai mari autovehicule ce tranzitează intersecţia.3 Intersecţiile în sens giratoriu compacte urbane Ca şi intersecţiile în sens giratoriu mici.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. Forma permite viteze de intrare . o insulă centrală peste care nu se poate trece şi dacă este posibil nu se prevede centură interioră pavată peste care roţile autovehiculelor mari să poată trece.4 Intersecţiile în sens giratoriu urbane cu o bandă Acest tip de intersecţie este caracterizată de intrările cu o singură bandă de circulaţie şi de banda circulară care are de asemenea o singură bandă de circulaţie. rezultând o capacitate de circulaţie mai mare.5. Intersecţia include insule de separare ridicate de la nivelul carosabilului. 16 .20 : Intersecţie în sens giratoriu urbană compactă 1. Deosebirea între această intersecţie şi cea compactă este aceea că diametrul exterior este mai mare iar intrările şi iesirile sunt mai tangenţiale . ieşire şi tranzitare ceva mai mari.

5. 17 . Proiectul include insule separatoare ridicate de la nivelul carosabilului. Viteza la intrare.5 Intersecţii în sens giratoriu urbane cu două benzi Intesecţiile în sens giratoriu urbane cu două benzi includ toate intersecţiile situate în zona urbană la care cel puţin o intrare are două benzi de circulaţie. Pot fi prevăzute rute de ocolire pentru biciclişti iar traseul pietonilor şi bicicliştilor trebuie delimitat foarte clar cu borduri şi zone verzi de protecţie. ieşire şi pa carosabilul circular este aceeaşi ca la intersecţia urbană cu o singură bandă fiind importanat ca aceastea să fie destul de mare. Ele includ şi intersecţiile la care intrarea este pe o bandă care se lăţeşte la intrarea în intersecţie pe două benzi. centură interioră peste care de asemenea nu se poate trece şi devierea traficului de intrare pentru reducerea vitezei.21: Intersecţie în sens giratoriu urbană cu o bandă 1.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. Este necesar un carosabil mai lat care să permită trecerea a mai mult de un singur autovehicul în acelaşi timp. insulă centrală peste care nu se poate trece.

18 . Este posibil să se aibă în considerare traversarea de către câţiva pietoni în prezent sau într-un viitor apropriat în funcţie de locul de amplasare. Nu se prevăd centuri interioare peste acre să poată trece roţile autovehiculelor mari deoarece diametrul exterior este suficient de mare neexistând restricţii de spaţiu. Intersecţiile pot avea diametre exterioare mai mari care să permită tranzitarea cu viteze superioare faţă de cele urbane. Ele necesită elemente suplimentare care să oblige conducătorii auto să reducă considerabil viteza înainte de intrare în intersecţie.6 Intersecţii în sens giratoriu rurale cu o bandă Intersecţiile în sens giratoriu rurale cu o bandă au viteza medie de apropiere mult mai mare între 80 km/h şi 100 km/h .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1. Ca elemente de proiectare deosebite faţă de intersecţiile urbane se prevăd insule de separare considerabil mai lungi şi o deviere mai pronunţată a traficului de intrare în intersecţie. În cazul intersecţiilor care la un moment dat vor deveni urbane datorită dezvoltării zonei proiectare se va face de la început ca o intersecţie urbană cu viteze mai mici şi ci treceri de pietoni.22 : Intersecţie în sens giratoriu urbană cu două benzi 1.5.

19 . Principalele caracteristici sunt asemămătoare cu cele de la intersecţiile giratorii urbane cu două benzi. Ele au însă cel puţin una din intrări cu două benzi de circulaţie sau cu o bandă care se lărgeşte la două benzi. diametre exterioare mai mari şi amenjări suplimentare pentru reducerea vitezei.7 Intersecţii în sens giratoriu rurale cu două benzi Intersecţiile giratorii rurale cu două benzi au viteze de apropiere sensibil egale cu intersecţiile rurale cu o singură bandă. diferenţele constând în viteze superioare la intrare .23 : Intersecţie în sens giratoriu rurală cu o bandă 1. Acele intersecţii care la un moment dat vor deveni urbane vor fi proiectate pentru viteze mai mici şi vor fi prevăzute locuri pentru traversarea pietonilor.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1.5.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 1.24 : Intersecţie în sens giratoriu rurală cu două benzi 20 .

5 9.7 6.U.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2. Totuşi. Cele afirmate mai sus sunt susţinute de rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat asupra unui număr de 11 intersecţii din S. tranformate în intersecţii giratoare.5 4. Rezultatele acestui studiu precizate prin media anuală a accidentelor pe intersecţie sunt prezentate sintetic în tabelul următor : Tabelul 2.0 5.8 3.2 Diferenţa în procente Total -51% -29% -37% Cu victime -73% -31% -51% Fără victime -32% -10% -29% Nr.3 2.0 1.5 1.0 După transformarea în giratoriu Cu Fără Total victime victime 2. pietonii şi biciclişti sunt implicaţi într-un număr ceva mai mare de accidente soldate cu victime. Deşi tamponările uşoare pot fi în număr mai mare.3 5.4 15. accidentele soldate cu rănirea ocupanţilor locurilor din autovehicule sunt în număr mult mau mic. copii şi persoanele cu handicap • Timp mai mare pentru luarea deciziilor de către conducătorii auto privind reducerea vitezei şi intrarea în golurile din traficul cu prioritate • Permite intrarea în traficul din giratoriu în condiţii de siguranţă mărită • Acordarea de timp suplimentar tuturor coducătorilor auto pentru corectarea eventualelor greşeli proprii sau ale partenerilor de trafic • Coliziunile sunt mai puţin frecvente şi mai puţin grave • Intersecţiile sunt mai sigure pentru coducătorii auto începători 21 .2 Caracteristici 2.Aspecte practice 2. 8 3 11 O prioritate în proiectarea intersecţiilor în sens giratoriu este reprezentată de reducerea vitezei astfel încât aceasta să nu depăşească valori de 30 km/h.0 2. în general.3 4.2.8 21.1 Siguranţa Intersecţiile în sens giratoriu sunt.6 11.4 15. Controlul vitezei trebuie realizat prin elementele geometrice nu prin indicatoare de circulaţie sau prin intersectarea cu alt flux de trafic Dacă acest deziderat este atins atunci se obţin o serie de avantaje înte care merită amintite : • Reducerea gravităţii urmărilor unor accidente în care sunt implicaţi pietoni şi biciclişti inclusiv persoanele în vârstă.A. mai sigure decât alte tipuri de intersecţii.1 Tipul intersecţiei giratorii Carosabil cu o bandă Carosabil cu mai multe benzi Total Înainte de transformarea în giratoriu Cu Fără Total victime victime 4.9 0.

capacitatea de circulaţie a intersecţiei este probabil mai amre la viteze mai mici datorită următoarelor fenomene : 22 .1 Probabilitatea de a muri pentru un pieton lovit de un vehicul cu motor Reducerea vitezei la traversarea intersecţiei în sens giratoriu este benefică şi pentru biciclişti care se deplasează cu viteze medii de 20-25 km/h deoarece cu cât diferenţa de viteze între aceştia şi cele ale autovehiculelor este mai mică cu atât intrarea în trafic se face în condiţii mai bune în ceea ce priveşte siguranţa acestei categorii de participanţi la trafic. Astfel inconvenientul întârzierii cauzate de reducerea vitezei este compensat de creşterea siguranţei pietonilor şi bicicliştilor. Deşi nu există studii riguroase care să ateste acest lucru este uşor de presupus că traficul la o viteza mai mică oferă avantajul unui timp suplimentar ce poate fi folosit conducătorii auto. în special cei mai în vârstă. a judeca şi a corecta eventualele erori. Un dezavantaj al intersecţiei giratorii ar putea fi imposibilitatea distingerii zgomotului făcut de curentul de trafic care se îndreaptă spre ieşire ce cel care continuă deplasarea pe carosabilul circular astfel încât pietonii cu handicap vizual să poată traversa în siguranţă fără ajutor. pentru a percepe. În plus.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Conform unui studiu realizat în Marea Britanie un pieton implicat într-un accident de circulaţie este de trei ori mai mult în pericol de a-şi pierde viaţa dacă viteza creşte de la 32 km/h la 50 km/h aşa cum este arătat în graficul următor : Figura 2.

Punctul de conflict este locul în care traiectoria a două vehicule sau a unui vehicul şi un pieton sau a unui biciclist se despart. În figura următoare este prezentată o comparaţie între o intersecţie cu patru braţe şi un sens giratoriu cu acelaşi număr de braţe. se unesc sau se intersectează. Reducând viteza se reduce urmarea unui 23 . Cu cât viteza creşte cu atât gravitatea accidentului creşte şi ea.1 Intersecţiile în sens giratoriu cu o bandă Frecvenţa cu care se produc accidentele de circulaţie este legată de numărul punctelor de conflict existente în intersecţie ca şi de intensitatea traficului pe fiecare direcţie de deplasare.2 : Punctele de conflict la o intersecţie clasică si una în sens giratoriu După cum se poate observa numărul punctelor de conflict a fost redus de la 32 la 8 ceea ce îmseamnă o reducere cu 75%. Figura 2.1. Gravitatea accidentelor depinde în mare de viteza autovehiculelor în momentul impactului şi de unghiul sub care acesta are loc.1. Mai puţine puncte de conflict înseamnă mai puţine posibilităţi de producerea accidentelor.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ • Cu cât viteza de circulaţie este mai mare cu atât golurile în trafic ce permit intrarea confortabilă în acesta de pe o direcţie secundară unde trebuie cedată prioritatea vor fi mai mari • Intrarea în trafic după oprirea la linia de cedare a priorităţii necesită o accele rare mult mai puternică deci sunt necesare goluri în trafic mai mari ceea ce se traduce în timpi de aşteptare mai mari 2.

caz în care şoferul trebuie să găsească un gol în traficul ce vine din faţă. un conducător auto ce doreşte să vireze la stânga la o intersecţie controlată cu indicatorul „ STOP” venind de pe o stradă cu două sensuri de circulaţie.1. Astfel. trebuie să cedeze prioritatea pietonilor înainte de intersecţie după care trebuie să găsească un gol în traficul din ambele sensuri de pe artera cu prioritate concomitent cu ungol în traficul autovehiculelor ce vin din faţă. Aceste aspecte pot conduce la producerea unor accidente cu urmări mai grave. Conducătorii auto ce se aproprie de o intersecţie în sens giratoriu au de luat 5 decizii de bază în ceea ce îi priveşte pe partenerii de trafic. La o intersecţie în sens giratoriu. 24 . aceste intersecţii au aceleaşi caracteristici în ceea ce priveşte siguranţa traficului cu precizarea că totuşi există elemente care complică traficul micşorând siguranţa în special pentru pietoni şi biciclişti. În general.2 Intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi Aşa cum a fost arătat în primul capitol. datorită dimensiunilor considerabil mai mari. În cazul intersecţiilor cu mai mult de patru braţe. Există totuşi acele intersecţii la care culoarea verde a semforului permite deplasarea înainte şi la dreapta. la linia de cedare a prorităţii trebuie luată doar decizia de intrare într-un gol din traficul din giratoriu iar înainte de acestă linie trebuie doar cedată prioritatea pietonilor ce traversează. intersecţia giratorie sau o pereche de intersecţii giratorii reprezintă o foarte bună posibilitate de reducere a punctelor de conflict. să fie atent să nu pătrundă în intersecţie după ce semaforul şi-a schimbat culoarea şi să acorde prioritate pietonilor care traversează strada pe care urmează să intre. Intersecţiile semaforizate au redus foarte mult numărul deciziilor ce trebuie luate de conducătorii auto.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ eventual accident iar unghiul sub care se pot produce coliziunile într-o intersecţie în sens giratoriu este de asemenea favorabil diminuării consecinţelor acestora. În al treilea rând trebuie să selecteze un gol în traficul de pe carosabilul circular în care să se poată înscrie. În cotinuare trebuie să alegă ieşirea corectă din sensul giratoriu şi în final trebuie să cedeze prioritatea pietonilor care traversează strada la ieşirea din intersecţie. 2.1. intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi sunt acele intersecţii în sens giratoriu la care cel puţin o intrare se face pe două benzi. reducerea impusă a vitezei este mai mică iar existenţa celor două benzi oferă posibilitatea trecerii de pe o bandă pe alta cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa traficului deoarece se multiplică numărul punctelor de conflict. În primul rând ei trebuie să atenţi la orice biciclist care intră în traficul autovehiculelor din partea dreaptă a drumului sau de pe pista de biciclete. Prin comparaţie. Apoi trebuie să cedeze prioritatea oricărui pieton care traversează strada la intrarea în sensul girator.

2. Se evită oprirea completă atunci când punctele de conflict nu sunt ocupate lucru care se petrece la o intersecţie semaforizată. În plus ei ar putea să nu fie văzuţi de autovehiculele care se apropie de trecere pe banda îndepărtată dacă pe banda de lângă ei este staţionat un alt autovehicul pentru a le ceda prioritatea. Deciziile ce trebuie luate de către conducătorii auto sunt mai complicate. Din aceste motive este recomandat ca la introducerea pentru prima dată a unei astfel de intersecţii într-o anumită zonă să se realizeze o educaţie a şoferilor. poziţia laterală pa carosabilul circular şi banda corectă pentru ieşire. Copii. Printre deciziile suplimentare ce trebuie luate se numără banda pe care se face apropirea şi intrarea în intersecţie. persoanele în cărucioare cu rotile şi persoanele cu handicap de vedere întâmpină riscuri sporite ca şi bicicliştii ce ale să traverseze intersecţia în traficul de autovehicule. de 25 .2 Întârzierea vehiculelor şi cozile care se formează Atunci când operează la capacităţi normale.3 Traseul cel mai scurt pentru tranzitarea intersecţieiîn sens giratoriu cu două benzi Pietonii care traversează acest tip de intersecţie sunt expuşi unui timp mai îndelungat pericolului lovirii de către auovehicule ce circulăcu viteze mărite. Selectarea benzilor la apropierea şi intrarea în intersecţie este similară cu cea de la intersecţiile semaforizate : pentru virajul al stânga banda din stânga iar pentru virajul la dreapta banda din dreapta. 2.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 2. Totuşi deciziile privind circulaţia în giratoriu şi ieşirea din acesta sunt unice nemai fiind întâlnite în alte situaţii de trafic. intersecţiile în sens giratoriu asigură întârzieri mai mici decât alte tipuri de intersecţii. Necesitatea de cedare a priorităţii pietonilor la intrare rămâne valabilă.

intersecţiile în sens giratoriu câştigă spaţiu de stocare a autovehiculelor 26 .2. Execpţia o constituie intersecţiile semaforizate la care traficul este comandat în funcţie de sosirile în intersecţie cu precizarea că o astfel de soluţie este un avantaj doar la volume reduse de trafic. Sistemul astfel obţinut va trebui să fie analizat şi comparat cu intersecţiile sincronizate înainte de introducerea giartoriilor.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ exemplu. Sincronizarea va fi realizată doar pe aceste porţiuni. În unele situaţii . Influenţe asupra mediului În mod normal. Chiar şi la volume mari de trafic autovehiculele avansează cu vitaze reduse în loc să staţioneze ceea ce are influenţe pozitive asupra nivelului de noxe emise. Soluţia pentru rezolvarea acestei probleme este sincronizarea semafoarelor pe porţiuni care vor fi întrerupte de intersecţiile în sens giratoriu. De aceea giratoriile.5. interescţiile giratorii pot facilita întoarcerile în trafic care la rândul lor pot înlocui virajele la stânga efectuate de pe drumurile secundare.1. Performanţele acestor intersecţii în afara orelor cu vârf de trafic sunt remarcabile în comparaţie cu alte tipuri de intersecţii.4 Semafoare sincronizate În mod normal. obţinânduse astfel şi un consum mai redus de carburant. 2. Deoarece toate vehiculele care intră în intersecţie cedează prioritatea nu contează că o arteră este principală şi una secundară. situaţie mai uşor de acceptat pentru şoferii prinşi în aceste cozi. intersecţiile în sens giratoriu au o influenţă pozitivă asupra mediului prin reducerea staţionărilor cu motoarele în funcţiune şi prin eliminarea totală a opririlor în unele situaţii comparativ cu alte tipuri de intersecţii. cozile şi numărul opririlor poate fi redus.1.6 Spatiul necesar De obicei. Situaţia se întâlneşte la intersecţiile dintre arterele principale şi străzile secundare sau cele colectoare. în toate marile oraşe există semafoare sincronizate ce au rolul de micşora timpii de aşteptare la semafor pe principalele direcţii de deplasare. Acest fapt se poate traduce în întârzieri mai mari pe arterele principale ceea ce nu este de dorit. Totuşi. 2. Introducerea intersecţiilor giratoare care nu mai sunt semaforizate şi în care traficul pe direcţile principale este întrerupt de cel de pe direcţiile secundare are implicaţii negative din acest punct de vedere.2.3 Întârzierile pe direcţiile principale Intersecţiile în sens giratoriu tratează toate direcţiile în mod egal. Dimensiunile unei intersecţii clasice sunt determinate de dimensiunile arterelor care se intersectează. Se elimină o serie întreagă de accelerări şi frânări. intersecţiile în sens giratoriu necesită spaţiu suplimentar în comparaţie cu intersecţiile clasice. toate au acelaşi regim. adesea au un impact semnificativ asupra priorităţii de trecere la colţurile intersecţiei mai ales în comparaţie cu alte tipuri de intersecţii. De aceea este recomandat să se analizeze cu atenţia categoriile tuturor străzilor ce se intersectează într-un nod înainte de stabilirea tipului de intersecţie şi dacă este cazul să se adopte soluţia unei intersecţii controlate prin indicatoare de cedare a priorităţii. 2. Dacă s-au format cozi la una sau mai multe intrări. 2. întârzierea totală. În plus. pe masură ce se desfăşoară traficul în giratoriu cozile se mişcă.

De asemenea. 2. 27 . trecere care implică o modificare semnificativă a vitezei autovehiculelor.8 Controlul traficului O serie de intersecţii în sens giratoriu poate controla traficul prin reducerea vitezei realizată prin elementele geometrice. Spaţiul astfel economisit poate fi utilizat în diverse scopuri cum ar fi amenajarea unor locuri de parcare. insulele separatoare sau perimetrul înconjurător. În aceste cazuri.1. O altă strategie ce poate câştiga spaţiu este utilizarea intrărilor în intersecţie sub formî de pâlnie ceea ce păstrează o capacitate de circulaţie relativ mare în pofida unor artere de intrare şi de ieşire relativ mici. Prin aceasta intersecţiile giratorii pot completa alte măsuri luate pentru calmarea traficului. singura problemă posibilă fiind diminuarea vizibilităţii. intersecţiile giratorii nu sunt la fel de afectate. Se poate obţine un efect pozitiv şi prin textura utilizată pentru realizarea centurii interioare a insulei centrale. Timpul de viaţă al giratoriilor este estimat la aproximativ 25 de ani în timp ce cele semaforizate sunt estimate la 10 ani. Insula centrală şi într-o oarecare măsură insulele separtoare oferă posibilităţi extinse pentru amenajare din punct devedere estetic. Această reducere este realizată indiferent de volumul de trafic şi nu poate fi evitată aşa cum se poate evita restricţia impusă de indicatoarele de circulaţie . spaţii verzi şi piste pentru biciclişti. se elimină centurile prin intermediul cărora se facilitează virujul la dreapta pe lângă intersecţia propriu-zisă. o intesecţie giratoare necesită un spaţiu redus pentru aceste autovehicule. Este dificil de păstrat o viteză mare datorită forţelor care acţonează asupra vehiculelor obligate să se înscrie în intersecţie pe intrările special proiectate. Dacă o intersecţie clasică necesită benzi lungi şi multiple pe care autovehiculele să aştepte intrarea în intersecţie. Totuşi prezenţa unor obstacole solide serioase pe direcţia de intrare în intersecţie poate reprezenta un pericol din punct de vedere al siguranţei.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ ce aşteaptă intrarea în interecţie prin cozile semnificativ mai mici ce se formează. Se poate chiar ca unele intersecţii în sens giratoriu să fie utilizate ca o carte de vizită a zonei respective fiind prezente pe pliante pentru turişti. 2. În cazul întreruperilor de curent. 2. Intersecţiile giratorii au o influenţă pozitivă şi în zonele în care se trece de la traficul din afara localităţilor la cel din localităţi. În schimb giratoriile necesită o întreţinere suplimentară a zonelor verzi amenajate în insula centrală. de exemplu. lărgirea trotuarelor.1. Costul pentru iluminat este în linii mari asemănător la intersecţiile clasice şi la cele giratorii. înlocuire periodică a becurilor şi reglare periodică a temporizării timpilor de semaforizare.7 Operaţii şi costuri de întreţinere În comparaţie cu intersecţiile semaforizate.1. reducerea vitezei impusă de intrarea în intersecţia giratorie este benefică pentru reglarea ulterioară a vitezei de deplasare.9 Estetica Interseţiile giratoare oferă posibilităţi deosebite de amenajare estetică a centrelor unor zone sau a intrărilor în anumite zone. intersecţiile în sens giratoriu nu posedă echipament de semnalizare luminoasă care necesită consum de energie electrică. reclame sau cărţi poştale.

1. timp de reacţie suplimentar.10 Avantaje pentru şoferii în vârstă În ţările Uniunii Europene ca şi în Statele Unite ale Americii se constată o tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei. Pentru descurajarea traversărilor neregulamentare pot fi prevăzute zone verzi ce sunt mai dificil de străbătut. Acestă tendinţă trebuie luată în consideraţie atunci când sunt gândite viitoarele sisteme de transport. 2. Acest lucru este facilitat de existenţa insulelor de separare ce oferă posibilitatea traversării în două etape. Principalele considerente ce trebuie avute în vedere sunt : • Principala preocupare privind comportamentul participanţilor la trafic fie ei şoferi sau pietoni este abilitatea traversare în condiţii de siguranţă a nodurilor rutiere • Situaţiile de trafic ce implică judecăţi complexe privind viteza şi distanţele sunt mai problematice la persoanele avansate în vârstă comparativ cu cele tinere • Conducătorii auto mai în vârstă sunt implicaţi mult mai des în evenimente rutiere rezultate din intrarea cu viteză prea mare în viraje sau din apariţia bruscă a virajelor după aliniamente drepte lungi • Conducătorii auto vârstnici au dificultăţi în îndreptarea atenţiei către elementele ce apar în trafic prin surprindere • Timpul de reacţie al şoferilor în vârstă este mai mare decât al celor tineri Din acest punct de vedere intersecţiile în sens giratoriu oferă o serie întreagă de avantaje : viteze reduse. decizii simple de luat.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2.2 Considerente multimodale 2. traversarea arterei principale se face mult mai uşor la 28 . Comparativ cu o intersecţie între o arteră principală şi una secundară la care cea secundară are indicatoare de oprire. goluri în trafic mai uşor de apreciat şi eliminarea necesităţii de asigurare din multiple direcţii. Poziţionarea trecerilor de pietoni se face în spatele liniei de cedare a priorităţii la o lungime egală cu una sau mai multe lungimi de autovehicule din următoarele motive : • Distanţa de străbătut de către pietoni este mai scurtă decât cea în cazul amplasării trecerii în zona adiacentă insulei centrale • Sunt separate punctele de conflict vehicul-vehicul şi vehicul-pieton • Toată atenţia conducătorului auto aflat în intrare în intersecţie este îndreptată spre traficul pietonal în timp ce conducătorul din faţă îşi îndreaptă atenţia exclusiv spre traficul auto din carosabilul circular Pentru facilitarea accesului pietonilor în zonele cu treceri de pietoni la acele intersecţii la care trotuarele sunt adiacente centrului intersecţiei se vor amenaja centuri laterale destinate special pietonilor.1 Pietonii Pietonii se împacă uşor cu traversarea în perimetrul intersecţiilor în sens giratoriu. situaţii relativ simple de interpretat.2.

în cazul intersecţiilor giratorii un mare avantaj ce permite îndreptarea atenţiei conducătorului auto pe rând asupra pietonilor şi asupra altor autovehicule. Prima obţiune va fi luată de bicicliştii mai puţin experimentaţi şi în special de copii iar cea de a doua de bicicliştii mai experimentaţi. Ca şi în cazul pietonilor. La intersecţiile cu o bandă există două posibilităţi : să traverseze intersecţia ca pietonii sau să se încadreze în traficul autovehiculelor. Amplasare traversărilor la o oarecare distanţă de punctele de conflict vehiculvehicul rămâne.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ intersecţia în sens giratoriu deoarece un gol în traficul de pe artera principală înamele sensuri de deplasare este mai dificil de găsit. pe traseu apropriat celui al pietonilor. bătrânii şi persoanele cu handicap întîmpină dificultăţi la traversarea străzilor unde nu există semafoare şi eventual semnale acustice. prin elementele geometrice. Totuşi. Bicicliştii Intersecţiile în sens giratoriu nu aduc mari beneficii pentru biciclişti. Pentru aceste categorii traversarea unei intersecţii giratoare va fi o problemă destul de mare 2. pentru confortul pasagerilor.3 Vehiculele mari Intersecţiile trebuie astfel proiectate încât vehiculele cele mai mari care ar putea circula în zonă să poată tranzita intersecţia fără mari probleme.4 Tranzitul Tranzitarea intersecţiilor în sens giratoriu nu ar trebui să ridice probleme suplimentare în comparaţie cu alte tipuri de intersecţii.2. ele descurajează comportamentul iresponsabil al conducătorilor auto. Staţiile mijloacelor de transport în 29 . La intersecţiile cu o bandă în exteriorul insulei centrale trebuie prevăzută o centură interioră pavată peste care roţile acestor vehicule să poată trece. autocamioane cu remorcă şi autobuze articulate. Reducerea de viteză impusă autovehiculelor egaleză în mod sensibil viteza bicicliştilor cu cea a partenerilor de trafic având în vedere că viteza medie a biciclişilor este de 25 km/h. La intersecţiile cu două benzi vehiculele mari vor avea nevoie de ambele benzi pentru a tranzita intersecţia.2. 2. mai ales a celor articulate. atunci când aceasta există. una din dificultăţile în perceperea pozitivă acestor intersecţii de către biciclişti este gama largă de comportamente în trafic a acestora. atunci când atât pietonii cât şi vehiculele pot trece. În schimb rămân posibile accidente grave atunci când autovehiculele pătrund în intersecţie cu viteză mare pe culoarea roşie a semaforului.2. 2. Intersecţiile semaforizate oferă posibilitatea traversării mult mai simple singurele probleme apărând la schimbarea direcţiei de mers a autovehiculelor spre dreapta şi uneori spre stânga.2. se recomandă ca roţile acestora să nu trecă peste centura interioară pavată. verificarea ce trebuie efectuată fiind aceea a razelor minime de viraj pentru autotrenuri. Trebuie ţinut cont la evaluarea gradului de siguranţă al bicicliştilor că aceste trasee încetinesc viteza acestora şi că vor exista întotdeauna biciclişti care se vor încadra în traficul auto mărindu-se astfel riscul de accident. În cazul autobuzelor şi troleibuzelor. La intersecţiile cu două benzi se recomandă amplasarea unor piste pentru biciclişti separate de traseul autovehiculelor. O atenţie deosebită trebuie acordată bicicliştilor în intersecţiile cu două benzi. Categoriile speciale de pietoni cum ar fi copii.

2.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ comun trebuie amplasate în aşa fel încât cozile ce se formează la intrarea în intersecţie să nu se suprapună peste acestea. construcţia propriu-zisă a acesteia. 2. transformarea în intersecţie semaforizată costă de obicei mult mai puţin decât transformarea în intersecţie giratorie.6 Trecerile la nivel cu calea ferată Trecerile la nivel cu calea ferată prin intersecţiile în sens giratoriu sau în apropierea acestora implică complicaţii similare cu celelalte tipuri de intersecţii şi în măsura posibilităţilor ar trebui evitate. 30 . varianta semaforizată ce include şi crearea unor benzi suplimentare pentru virajele la stânga sau la dreapta poate fi mai costisitoare. De obicei acest lucru se realizaeză prin amplasarea staţiilor decalate faţă de insulele de separare. Pentru o intersecţie existentă. costurile pot fi mai mari sau mai mici decât cele pentru amenajarea unui alt tip de intersecţie.5 Vehiculele pentru urgenţe Trecerea vehiculelor pentru urgenţe de mari dimensiuni este asemănătoare cu trecerea altor vehicule similare ca dimensiuni şi poate necesita urcarea pe centura interioară din jurul insulei centrale. necesită înlociurea becurilor şi reglarea periodică a timpilor de semaforizare. reducerea timpului de staţionare. Beneficiile pot include reducerea numărului şi gravităţii accidentelor de circulaţie. Asfaltarea şi marcarea periodică a intersecţiei precum şi înlăturarea zăpezii de pe carosabil sunt operaţii ce trebuie efectuate la orice tip de intersecţie dar la cele giratoare există costuri legate de întreţinerea zonelor verzi amenajate în insula centrală şi în insulele separatoare.2. consum mai mic de combustibil şi emisii de noxe mai reduse. Intersecţiile giratorii oferă avantajul unor viteze mici de tranzit din partea tuturor vehiculelor şi elimină direcţiile diverse din care vehiculele pot apărea pe neaşteptate şi pot accidenta vehiculele pentru urgenţe. 2. însă în cazul amenajării unei noi intersecţii. 2.Viteza de trecere prin intersecţie este cam aceeaşi ca la alte intersecţii însă tranzitul poate fi mult uşurat dacă şoferii sunt educaţi să nu pătrundă pe carosabilul circular atunci când aud sau văd semnalele specifice pentru vehiculele de urgenţă ce se apropie de intersecţie pe una dintre artere. costurile principale sunt asociate cu costuri legate de proiectarea intersecţiei. În funcţie de amenajările necesare inclusiv pentru arterele de intrare în intersecţie. În ceea ce priveşte întreţinerea unei intersecţii giratorii este mai scumpă decât întreţinerea unei intersecţii reglementată prin indicatoare de prioritate dar mai ieftină decât întreţinerea unei intersecţii semaforizate care consumă curent. achiziţia terenului necesar şi întreţinere. Cozile formate la aşteptarea trecerii trenului pot bloca intersecţia pe toate direcţiile de delasare dar eliberarea acesteia este mai rapidă decât în cazul altor tipuri de intersecţii. În cazul intersecţiei giratorii.3 Costuri asociate intersecţiilor giratoare În justificarea economică a investiţiei pentru construirea oricărei intersecţii intră o multitudine de factori.

dacă intenţia de părăsire a sensului giratoriu este după jumătatea acestuia va alege banda din stânga.4. Recomandarea este următorea : dacă conducătorul auto intenţionează să părăsească sensul giratoriu înainte de jumătatea acestuia va alege banda din dreapta . În limbaj popular prioritatea de dreapta este înlocuită cu cea „de stânga”. În cazul intersecţiilor giratorii acestă regulă este mai dificil de aplicat deoarece virajele se efectueză în mod diferit. Spre deosebire de acestă reglementare în cazul intersecţiilor giratoare prioritate are vehiculul aflat în intersecţie faţă de cel care se pregăteşte să intre în aceasta.1. Prioritatea de trecere La intersecţiilecare nu sunt semaforizate şi nu au indicatoare de reglementare de tip „Stop” sau „ Cedează trecerea” se aplică regula conform căreia autovehiculul ce vine din partea dreaptă are prioritate de trecere. Pe măsura trecerii timpului această soluţie poate evita producerea tamponărilor urmată de discuţii referitoare la cine a avut şi cine nu a avut prioritate de trecere fenomen destul de prezent dealtfel la introducerea intersecţiilor giratorii în municipiul Braşov. însă o presemnalizare rezolvă foarte clar această problemă. Recomandarea pentru rezolvarea problemei este să nu se efectuze depăşiri în interiorul carosabilului circular iar vehiculul ce se îndreptă spre ieşire şi este aflat în faţă să aibă prioritate de trecere. 2.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2.2 Selectarea benzilor La intersecţiile clasice la care apropierea se face pe mai multe benzi selectarea benzilor se face după următoarea regulă : pentru virajul la dreapta se va alege banda cea mai din dreapta iar pentru virajul la stânga se va selecta banda cea mai din stânga. Este important dacă intersecţia giratorie este interpretată ca o intersecţie singulară sau ca o serie de intersecţii în formă de T. 31 .4. dacă sensul giratoriu va fi părăsit exact la jumătate se poate alege oricare din cele două benzi. cel la stânga fiind precedat de unul la dreapta pentru ocolirea insulei centrale.3 Prioritatea pe carosabilul circular La intersecţiile giratorii la care carosabilul circular are două sau mai multe benzi problema priorităţii în interiorul acestui carosabil este importantă mai ales ţinând cont că vehiculul aflat pe o traiectorie apropiată de insula centrală va intersecta traiectoriile altor vehicule ce virează la stânga atunci când va dori să iasă din intersecţie şi astfel apare unpunct de conflict. Singurele probleme pot apărea atunci când artera pe care se intră în intersecţie are mai mult de două benzi. Este foarte importantă trasarea cât se poate de vizibilă a liniilor de cedare a priorităţii şi presemnalizarea şi semnalizarea corespunzătoare a intersecţiei pentru evitarea evenimentelor rutiere ce pot apărea mai ales la introducerea intersecţiilor giratorii pentru prima dată într-o anumită zonă 2. 2. Această reglementare modifică obişnuinţa conducătorilor auto şi poate cauza unele probleme la introducerea giratoriilor pentru prima dată într-o anumită zonă.4.4 Considerente legale Reglementările prevăzute de legislaţia în vigoare sunt foarte importante pentru circulaţia în intersecţiile giratorii şi pentru modul în care sunt soluţionate eventualele evenimente rutiere produse în aceste intersecţii.

Acestea sunt prevăzute cu refugiu în insulele separatoare astfel încât traversarea este facilitată. Pentru informarea publicului cu privire la avantajele viitoarelor intersecţii giratorii se pot utiliza o gamă largă de metode ce includ întâlniri cu cetăţenii.U. Reacţia normală în aceste situaţii este una de respingere aşa cum s-a înregistrat şi în cazul municipiului Braşov sau a altor oraşe din ţară.5 Implicarea publicului Pentru autorităţile ce au decis construirea unor intersecţii giratorii acceptarea cetăţenilor ce ar urma să utilizeze aceste intersecţii a reprezentat o problemă deoarece implică o serie de inconveniente legate de deranjul pe care îl produce şantierul de neevitat în astfel de cazuri şi necesitatea schimbării unor obiceiuri în trafic.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2.A.4. Zona cea mai apropiată până la care s-ar putea parca ar fi trecerile de pietoni din zona intersecţiei însă dacă se permite parcarea chiar până la trecere se ia din vizibilitate şi pietonii ar putea fi văzuţi prea târziu de conducătorii auto. Astfel. zona poate fi interpretată mai degrabă ca un sens unic ce conţine mai multe intersecţii în formă de T decât ca o unică intersecţie giratorie de mari dimensiuni. În acest caz au fost amenajate treceri de pietoni spre „insula centrală” la accesul fiecărei artere de intrare respectiv ieşire unde nu există pasaje subterane pentru pietoni. Municipiul Braşov oferă un exemplu interesant din acest punct de vedere în centrul civic ce a fost amenajat ca o insula centrală în jurul căreia există un carosabil circular cu nu mai puţin de 6 benzi. 2. 32 .4 Accesul pietonilor Traversarea intesecţiilor giratorii de către pietoni trebuie făcută pe trecerile special amenajate şi marcate corespunzător. tipărirea unor broşuri. oferă şi cîteva cifre ce susţin această idee : în timpul construcţiei 68 % din publicul sondat a avut o opini negativă sau foarte negativă cu privire la intersecţiile giratorii. Pentru evitarea acestui inconvenient ar fi de preferat ca parcarea să fie permisă până la limita obturării vizibilităţii. articole în presă şi emisiuni la radio şi televiziune. parcarea în intersecţie fiind desigur interzisă.5 Parcarea În ceea ce priveşte parcarea discuţia se poate purta referitoare la distanţa faţă de intersecţie până la care se poate parca. Singura situaţie problematică poate apărea dacă intersecţia giratorie este interpretată ca o serie de intersecţii în formă de T deoarece în acest caz pietonii au dreptul de traversa pe la colţul intersecţiei ajungând astfel inclusiv pe insula centrală lucru ce nu este de dorit. Un studiu realizat în S. 2.4. însă după terminarea acestora şi darea în folosinţă nu mai puţin de 73% din respondenţi au avut o opinie pozitivă sau foarte pozitivă. Derularea evenimentelor a dovedit că percepţia publicului s-a îmbunătăţit semnificativ după terminarea şantierelor şi desfăşurarea traficului.

aceştia din urmă vor avea prioritate la intrarea de pe eventualele benzi speciale.6. Această educaţie poate fi făcută foarte simplu pentru viitorii şoferi prin intermediul şcolilor pe care aceştia le urmează însă ceva mai complicat pentru şoferii care au deja permis ce conducere şi o anumită experienţă ce nu include şi circulaţia în intersecţiile giratorii 2.6. cum ar fi în Marea Britanie ) .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2.2. apoi se pătrunde în banda circulantă. 33 . Deoarece intersecţia va fi utilizată în comunde şoferi şi biciclişti.6. Viteza trebuie redusă.1. La apropierea vehiculelor pentru urgenţe trebuie continuată înaintarea până se depăşeşte insula separatoare a ieşirii selectate si apoi se opreşte pe dreapta pentru eliberarea carosabilului circular şi facilitarea trecerii acestor vehicule. A nu se intra pe lângă un vehicul care circulă în apropierea insulei centrale dacă acesta are intenţia de a părăsi intersecţia la următoarea ieşire şi semnalizează corespunzător.1.1. Trebuie acordată atenţie tuturor vehiculelor care circulă deja pe carosabilul circular. Întotdeauna trebuie intrat pe partea dreaptă a insulei de separare indiferent dacă aceasta este doar marcată pe carosabil sau ridicată de la nivelul acestuia. Dacă carosabilul circular este suficient de lat ca să circule mai multe vehicule unul lângă celălat. Nu se schimbă banda decât la ieşire şi se acordă atenţie mare vehiculelor care circulă în faţă în apropierea insulei centrale lăsându-le să se indrepte spre ieşire dacă au semnalizat. caz în care insula se ocoleşte pe stânga în sens trigonometric. Apropierea de intersecţie La apropierea de intersecţie.1. Intrarea în intersecţie Odată ajuns la linia de cedare a priorităţii trebuie cedată prioritatea vehiculelor care circulă din partea stângă. Nu se opreşte decât pentru evitarea unei eventuale coliziuni. cât mai din timp trebuie decis asupra cărei ieşiri va fi utilizată şi trebuie aleasă banda corespunzatoare. nu trebuie efectuate depăşiri mai ales în cazul vehiculelor care încetinesc pregătindu-se de ieşire.6 Educaţia Una din problemele de rezolvat de către autorităţi ce decid construcţia pentru prima dată a unor intersecţii giratorii într-o anumită zonă este educaţia publicului ce include atât şoferii dar şi pietonii şi bicicliştii. 2. Circulaţia în giratoriu În giratoriu se circulă pe partea dreaptă a insulei centrale ce se ocoleşte în sensul acelor de ceasornic ( excepţia o constituie traficul pe partea stângă a drumului. Trebuie cedată prioritatea pietonilor aflaţi pe trecere sau care se pregătesc să traverseze.1 Educaţia şoferilor 2. Dacă sunt observate semnalele unui vehicul pentru urgenţe trebuie aşteptat pănă când acesta părăseşte intersecţia.3. 2.6.Vehiculul are prioritate faţă de cele ce doresc să pătrundă în giratoriu.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 2. şi ar urma să intersecteze traiectoria de ieşire pentru asigurarea că şoferii acestora au înţeles intenţia şi urmează să permită efectuarea manevrei în siguranţă. Ieşirea din giratoriu Ieşirea se face cu viteză redusă după ce intenţia a fost semnalizată corespunzător începând cu depăşirea ieşirii precedente. trebuie urmărite vehiculele care vin pe partea dreptă.4.5 Efectuarea virajelor • Pentru efectuarea virajelor în intersecţia giratorie se va proceda în modul următor : Pentru virajul la dreapta sau ieşirea la prima arteră se va proceda astfel : se va semnaliza deapta la apropierea de intersecţie dacă există mai multe benzi la intrare se va utiliza banda din dreapta se va circula pe banda exterioară a carosabilului circular menţinânduse semnalizarea în funcţiune dacă ieşirea are mai multe benzi se va utiliza banda din dreapta Pentru deplasarea către înainte se va proceda astfel : la apropierea de intersecţie nu se semnalizează dacă intrarea are două benzi se poate utiliza oricare dintre acestea - - Figura 2.1.4 Deplasarea prin giratoriu pentru ieşirea în linie dreaptă 34 .6. Se acordă prioritate de trecere pietonilor aflaţi pe trecere sau celor ce intenţionează să treacă şi abia după depăsirea trecerii de pietoni se accelerează la o viteză normală. În cazul carosabilelor cu mai multe benzi.6. 2.1. inclusiv bicicletele.

la ieşire se va acorda atenţie vehiculelor din spate sau lateral care continuă deplasarea pe carosabilul circular .dacă sunt mai multe benzi se va alege banda din stânga .la ieşirea de pe banda interioară se va acorda atenţie vehiculelor care circulă în faţă sau în lateral .dacă ieşirea are mai multe benzi se va ieşi pe cea de lângă insula separatoare Figura 2.se va circula pe banda de lângă insula centrală .la ieşirea de pe banda exterioră se va acorda prioritate vehiculelor din faţă sau din lateral care utilizează acceaşi ieşire • Pentru virajul la stânga sau întoarcere în formă de U se va proceda astfel : .5 Virajul la stânga 35 . dacă s-a intrat pe banda exterioară se va menţine acestă şi se va ieşi direct de pe ea. Nu se va schimba banda decât la ieşirea din giratoriu .se va semnaliza stânga .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ în giratoriu se va semnaliza dreapta după trecerea ce ultima ieşire înainte de cea dorită şi se va menţine semnalul până la ieşire dacă s-a intrat pe banda de lângă insula centrală se va menţine această bandă până în dreptul ieşirii când se va vira dreapta schimbându-se banda.după trecerea de ultima ieşire înaintea celei dorite se va semnaliza dreapta .

Motocicliştii şi bicicliştii Trebuie acordată o atenţie deosebită motocicliştilor şi bicicliştilor.6. Cel mai bine este fie trataţi ca alte vehicule şi să nu fie depăşiţi.3. 2. 2. Intrarea în intersecţie se va face în mod asemănător cu alte tipuri de intersecţii care nu au bandă specială pentru biciclişti. 2.6.1.6. Acestea pot avea o altă bordură ce permite accesul pe carosabil după asigurarea necesară pentru evitarea accidentelor. la fiecare ieşire ce va fi depăşită trebuie mărită atenţia la vehiculele ce părăsesc sensul girator şi să semnalizeze stânga pentru a arăta că nu intenţionează să utilizeze ieşirea respectivă. În unele situaţii aceste vehicule vor avea nevoie de întreaga lăţime a carosabilului circular şi chiar centura interioară di jurul insulei centrale atunci când aceasta există. Dacă sunt bine proiectate. Se va urmări semnalizarea acestor vehicule şi se va acorda spaţiu suficient pentru efectuarea virajelor. bicicliştii să opteze pentru înscrierea pe banda exterioară a carosabilului circular. • Să treacă de intersecţie ca un pieton pe lângă bicicletă. Ambelor categorii de vehicule trebuie să li se acorde suficient spaţiu.dacă există dubii referitoare la banda ce trebuie utilizată. • Unele intersecţii giratorii pot avea o bordură ce permite accesul la un trotuar lărgit sau la o cale de acces comună pentru pietoni şi biciclişti ce înconjoară intersecţia. La intersecţia cu mai mult de două benzi ar trebui să se comporte după toate regulile deja menţionate. aceste intersecţii asigură o viteză ce ar trebui să permită bicicliştilor să le traverseze fără probleme mari.1. În acest caz. din motive de siguranţă.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ . Pentru a traversa în siguranţă ar trebui respectate următoarele reguli : 36 .6. Vehiculele mari La apropierea de intersecţie vehiculele mari nu trebuie depăşite. mai ales la intersecţiile la care artere nu sunt la 90°. Aceste vehicule cum ar fi autobuzele sau autocamioanele pot efectua manevre oscilatoare pentru a se încadra în intrarea sau în carosabilul circular al intersecţiei. se va aplica următoarea regulă : dacă ieşirea este situată înainte de jumătatea cercului descris de insula centrală se va alege banda din dreapta iar în caz contrar se va alege banda din stânga 2. Se va ţine cont că bicicliştii vor folosi de obicei banda din exterior şi vor semnaliza dreapta la fiecare ieşire pe care nu o vor utiliza.2. Este posibil ca .6. Educaţia bicicliştilor Pentru tranzitarea intersecţiilor giratorii şi bicicliştii trebuie educaţi.7. Educaţia pietonilor Pietonii au prioritate de trecere atunci când traversează pe la trecerile special amenajate pentru ei. La apropierea de intersecţie bicicliştii au trei opţiuni : • Să circule prin intersecţie ca un vehicul motorizat.

Acestea vor fi utilizate ca refugiu în care se poate aştepta apariţia unui gol în coloana de autovehicule de pe cealată parte a arterei traversate. • Majoritatea intersecţiilor giratoare sunt prevăzute cu insule separatoare pentru traficul de intrare de cel de ieşire. 37 .5 m ). trebuie să se verifice dacă şi vehiculele aflate pe celălate benzi au redus de asemenea viteza şi apoi să se efectueze traversarea. • La artere cu mai mult de o bandă.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ • Este interzisă traversarea prin insula centrală a intersecţiei. Se va traversa fiecare arteră pe rând. • Traversarea se va face pe la trecerea de pietoni. Dacă aceaste nu este marcată se va traversa la o distanţă de o lungime de autovehicul de carosabilul circular ( aproximativ 7. dacă un vehicul a încetinit pentru a permite trecerea.

Cu cât se reduc raza de intrare şi a carosabilului circular şi lăţimea acestuia cu atât se reduce capacitatea de circulaţie.1 Introducere La determinarea elementelor geometrice trebuie făcut un compromis între siguranţă şi capacitate. Câştigul astfel realizat este însă un dezavantaj din punct de vedere al capacităţii de circulaţie care se reduce considerabil. 3. Traficul este mai în siguranţă atunci când elementele geometrice ale intersecţiei obligă coducătorii auto să reducă mult viteza. Pe de altă parte.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 3. Această reducere se obţine în special prin curbura în plan orizontal şi printr-un carosabil îngustat. principalele elemente geometrice se proiectează astfel încât prin intersecţie să poată trece şi vehiculele de mari dimensiuni . Proiectarea elementelor geometrice 3. În acest fel proiectarea elementelor geometrice devine o un procese de optimizare între asigurarea siguranţei. În timp ce principalele elemente geometrice sunt sensibil egale indiferent unde este situată intersecţia. De asemenea există diferenţe la proiectare între intersecţiile cu o singură bandă şi cele cu mai multe benzi de circulaţie în carosabilul circular. performanţelor operaţionele şi accesului vehiculelor mari.2Elementele geometrice Elementele geometrice principale sunt prezentate în figura următoare : 38 . există şi elemente determinate de viteza medie ce trebuie asigurată într-o anumită zonă şi de capacitatea de circulaţie dorită în zona respectivă. În afara localităţilor unde viteza este mai mare iar pietonii şi bicicliştii mai rari obiectivele proiectării sunt sensibil diferite faţă de intersecşiile din localităţi unde siguranţa acestor categorii de participanţi la trafic este mult mai importantă.

Modificări relativ neînsemnate ale elementelor geometrice pot duce la modificări importante ale siguranţei sau capacităţii de circulaţie. De aceea proiectantul este de multe ori pus în situaţia de a modifica elementele geometrice pentru atingerea capacităţii de circulaţie sau a siguranţei propuse.2 este prezentată o schemă bloc a procesului de proiectare.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. 39 . analiza operaţională şi evaluarea gradului de siguranţă.3 Etapele proiectării Proiectarea intersecţiilor giratorii necesită o cantitate considerabilă de iteraţii între proiectarea elementelor geometrice.1: Elementele geometrice ale unei intersecţii în sens giratoriu 3. În figura 3.

În faza iniţială este importanat să se stabilească următoarele elemente de bază ale intersecţiei : • Mărimea optimă a intersecţiei • Poziţia optimă • Alinierea optimă a arterelor de intrare 40 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3.2 :Schema bloc a procesului de proiectare a intersecţiilor în sens giratoriu Deoarece proiectarea intersecţiilor în sens giratoriu este un proces atât de repetitiv în care din mici modificări ale elementelor geometrice pot rezulta mari modificări ale carateristicilor operaţionale sau de siguranţă se recomandă ca la început proiectarea să se realizeze la nivel de schiţă urmând ca spre final să se definitiveze detaliile.

viteza cu care autovehiculele se apropie de carosabilul circular reprezintă un obiectiv de maximă importanţă.1 Calculul vitezei prin intersecţia în sens giratoriu Deoarece are un impact profund asupra nivelului de siguranţă.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 3. viteza este prezentată în figura următoare : Figura 3.3: Viteza în zona unei intersecţii în sens giratoriu Viteza recomandată pentru intrarea în diferite tipuri de intersecţii în sens giratoriu este prezentată în următorul tabel : 41 . O intersecţie bine proiectată va determina o reducere a vitezei la valori care să permită accesul în intersecţie fără punerea în pericol a siguranţei participanţilor la trafic prin obligarea conducătorilor auto să urmeze o traiectorie curbată pentru intrarea în carosabilul circular.4 Principiile generale de proiectare 3. Pentru un autovehicul ce se apropie de intersecţie şi intră în aceasta.4.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

Tabelul 3.1 Categoria intersecţiei giratorie Intersecţie giratorie mică Intersecţie giratorie urbană compactă Intersecţie giratorie urbanăcu o bandă Intersecşie giratorie urbană cu două benzi Intersecţie giratorie rurală cu o bandă Intersecţie giratorie urbană cu două benzi Viteza recomandată de proiectare 25 km/h 25 km/h 35 km/h 40km/h 40 km/h 50 km/h

3.4.2 Traiectoria vehiculelor Pentru determinarea vitezei cu care poate fi stăbătută o intersecţie în sens giratoriu se trasează cea mai rapidă traiectorie permisă de intersecţie. Aceasta este cea mai scurtă traiectorie posibilă pentru un vehicul în absenţa oricărui trafic şi cu ignorarea tuturor marcajelor, pornind de la intrare, trecând pe lângă insula centrală şi terminând la ieşirea din intersecţie. Lăţimea unui vehicul se presupune a fi doi metri. Traiectoria lui desenată prin linia ce reprezintă centrul acestuia se desenează ţinând cont de următoarele distanţe faţă de elementele geometrice precizate : • 1,5 metri faţă de curba de intrare • 1,5 metri faţă de insula centrală • 1,0 metri faţă de linia trasată lângă insula separatoare

42

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

Figura 3.4 Traiectoria cea mai rapidă în intersecţia giratorie cu o bandă

Figura 3.5 Traiectoria cea mai rapidă prin intersecţia giratorie cu două benzi 43

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

Există şi situaţii în care virajul la dreapta este mai dificil de efectuat decât seria de viraje pentru traversarea intersecţiei pe direcţia înainte figura următoare prezentând un exemplu.

Figura 3.6 Virajul la dreapta într-o intersecţie în sens giratoriu Aşa cum arată figurile de mai sus traversarea intersecţiei pe direcţia înainte presupune o serie de viraje : unul la dreapta urmat de unul la stânga şi de unul la dreapta. Când se desenează traiectoria trecerea de la un viraj la celălat trebuie precedat de o scurtă traiectorie rectilinie corespunzătoare rotirii volanului de către şofer. Se recomandă desenarea cu mâna liberă a acestei traiectorii deoarece această modalitate reuşeşte să reprezinte o traiectorie mai apropiată de real decât şabloanele sau programele CAD. Având schiţată traiectoria se poate determina raza minimă cu ajutorul şabloanelor sau programelor pe calculator. Viteza cu care poate fi traversată intersecţia este dată de raza minimă a virajelor efectuate pe traiectoria cea mai scurtă. Aceasta poate apărea la virajul efectuat pe lângă insula centrală a intersecţiei. Traiectoria cea mai scurtă trebuie trasată pentru toate intrările în intersecţie. Se recomandă ca aceste traiectorii să fie trasate de un colectiv de proiectanţi deoarece trasarea acestora implică un grad de subiectivism şi acesta poate fi redus prin participarea a mai multor persoane la acestă etapă a proiectării. În cazul intersecţiilor în sens giratoriu cu două benzi prezintă interes trasarea „traiectoriei naturale” care reprezintă traiectoria pe care un vehicul ce se apropie de intersecţie o alege în condiţiile în care există trafic pe toate benzile de apropiere. Dacă se apropie de intersecţie două vehicule simultan, ele sunt obligate să îşi păstreze banda pe care se află. După trecerea de linia de cedare a priorităţii vehiculele trebuie să îşi menţină poziţia în jurul insulei centrale şi la ieşirea din sensul girator. Dacă traiectoriile naturale ale celor două benzi se suprapun, este afectată capacitatea de circulaţie a intersecţiei. 44

8 : Suprapunerea traiectoriilor la intresecţiile în sens giratoriu cu două benzi 45 . Figura următoare prezintă modul de trasare a traiectoriei naturale : Figura 3.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pentru trasarea traiectoriiilor naturale este foarte importanat să se ţină cont că direcţia şi viteza vehiculelor nu se poate modifica instantaneu.7 : Traiectoria naturală într-o intersecţie în sens giratoriu cu două benzi Există posibilitatea suprapunerii traiectoriilor naturale în special când traiectoria vehiculului aflat pe banda din stânga este intersectată de traiectoria vehiculului aflat pe banda din dreapta: Figura 3.

6.1 ) Unde :  V – viteza .supraînălţarea .5 şi 3. Conform acestuia.3 Relaţia viteză-curbă Relaţia între viteză şi curbura orizontală este cuprinsă în documentul oficial al Asociaţiei pentru Autostrăzi Statale şi Transport din S. pentru o rază minimă a virajului dată viteza se poate calcula cu relaţia : ( 3.4. km/h  R – raza .9 : Variaţia coeficientului de aderenţă în funcţie de viteză 46 . m/m  f – coeficientul de aderenţă Supraînălţărea are de obicei valoarea +0. „Metode de proiectare geometrică a autostrăzilor şi şoselelor” .02 pentru curbele de intrare şi ieşire şi .A.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Posibilităţile de evitare a suprapunerii traiectoriilor constau într-o proiectare optimă a curbelor de intrare şi de ieşire din intersecţie aspect tratat în subcapitolele 3. Coeficientul de aderenţă variază în funcţie de viteză după cum este arătat în figura următoare: Figura 3.5.0.5.U. 3.02 pentru curba din jurul insulei centrale. m  e .

un alt obiectiv important este menţinerea vitezei pe întreaga traiectorie descrisă de vehicul. Împreună cu reducerea generală a vitezei. Este important de subliniat că aceste raze nu reprezintă razele curbelor.4.raza traiectoriei de circulaţie ce reprezintă raza minimă a traiectoriei cea mai rapidă ce trece pe lângă insula centrală. După cum este arătat în figura următoare. R3.4 Menţinerea vitezei În scopul obţinerii unei viteze corespunzătoare care să asigure traversarea intersecţiei cât mai rapid.2.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Utilizând un coeficient de aderenţă corespunzător pentru fiecare valoare a vitezei. se poate trasa un grafic cu dependenţa dintre viteză şi rază atât pentru o valoare a supraînălţării de + 0.raza traiectoriei pentru virarea la dreapta ce reprezintă raza minimă a traiectoriei ce permite virarea la dreapta. trebuie avute în vedere cinci raze ale traiectoriilor posibile ale vehiculelor : R 1.raza traiectoriei pentru virarea la stânga ce reprezintă raza minimă a traiectoriei ce permite virarea la stânga.02 : Figura 3. R4. R 2.4. R5.raza traiectoriei de ieşire ce reprezintă raza minimă a traiectoriei cea mai rapidă ce conduce la ieşirea din intersecţie.raza traiectoriei de intrare ce reprezintă raza minimă a traiectoriei ce conduce la linia de cedare a priorităţii. menţinerea unei viteze constante poate ajuta la diminuarea accidentelor şi a diferenţelor între diferitele fluxuri de trafic deoarece intrarea în traficul din carosabilul circular se face mai uşor dacă vehiculele deja aflate acolo se deplasează cu o viteză constantă ce păstrează inclusiv intervalele libere dintre vehicule. Pentru început se trasează elmentele geometrice apoi se trasează traiectoriile în conformitate cu cele precizate în subcapitolul 3. 47 .02 cât şi pentru valoarea – 0.10 : Dependenţa între viteză şi raza minimă a virajului 3.

La intersecţiile în sens giratoriu cu o simgură bandă este relativ uşor să se reducă R 1 . La intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi o rază a curbei de intrare redusă poate conduce la suprapunerea traiectoriilor de traversare a intersecţiei de către vehiculele aflate pe benzi alăturate ceea ce măreşte numărul punctelor de conflict. Totuşi. caz în care se recomandă ca diferenţa de viteze să fie mai mică de 20 km/h.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. în unele situaţii nu este posibil ca R 1 să fie mai mică decât R2. Suprapunerea se produce atunci când un vehicul aflat pe banda din stânga la apropierea de intersecţie trece pe banda din dreapta înainte de a ajunge la linia de cedare a priorităţii pentru a trece pe lângă insula centrală sau atunci când un vehicul aflat pe banda din dreapta la apropierea de intersecţie la intrarea în carosabilul circular se apropie de insula centrală trecând pe banda din stânga. Această suprapunere a traiectoriilor are drept urmare micşorarea capacităţii de circulaţie şi 48 . Se poate reduce raza curbei de intrare sau se poate modifica alinierea arterei de intrare prin mutarea spre stânga ambele soluţii asigurând o viteză de intrare mică.11 : Traiectorii posibile la traversarea unei intersecţii în sens giratoriu Pe traiectoria cea mai rapidă este recomandat ca R 1 să fie mai mică decât R2 care la rândul său trebuie să fie mai mică decât R3. Aceste condiţii asigură reducerea vitezei la valoarea minimă la intrarea în sensul giratoriu ceea ce conduce la reducerea probabilităţii de producere a pierderii controlului asupra volanului.

care nu trebuie să depăşească viteza maximă pentru toată intersecţia în sens giratoriu şi trebuie să asigure o diferenţă faţă de viteza cu care se poate efectua virajul la stânga de cel mult 20 km/h.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ mărirea probabilităţii de producere a accidentelor de circulaţie. raza curbei de ieşire poate fi mică dacă există trafic pietonal în scopul reducerii vitezei de ieşire astfel încât traversarea străzii de către pietoni să se facă în condiţi de siguranţă. raza curbei de ieşire se poate proiecta astfel încât să asigure o viteză mai mare fără suprapunerea traiectoriilor. În cazul intersecţiilor în sens giratoriu cu o bandă.1 prezintă valorile aproximative pentru R 1 şi R4 în funcţie de raza cercului înscris. Raza pentru efectuarea virajului la stânga R4 trebuie astfel aleasă încât să asigure o diferenţă între viteza de intrare şi cea de circulaţie pe carosabilul circular de cel mult 20 km/h. un vehicul aflat pe banda de lângă insula centrală se poate îndreapta către banda din dreapta a ieşirii . Astfel. La intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi curba de ieşire poate fi sursa unor alte puncte de conflict. În mod normal R4 se calculează adăugând 1. Dacă nu există trafic pietonal în zonă.1 Raza înscris cercului Valoarea aproximată R4 Valoarea maximă R1 Raza (m) Viteza (km/h) Raza (m) Viteza (km/h) Intersecţie în sens giratoriu cu o bandă 11 21 54 41 13 23 61 43 16 25 69 45 19 26 73 46 Intersecţie în sens giratoriu cu două benzi 15 24 65 44 17 25 69 45 20 27 73 47 23 28 83 48 25 29 88 49 28 30 93 50 30 35 40 45 45 50 55 60 65 70 3.5 m la valoarea razei insulei centrale. Tabelul 3. În final se calculează raza virajului la dreapta. Raza curbei de ieşire nu trebuie să fie mai mică decât R 1 sau R2 pentru evitarea producerii accidentelor datorită piederii controlului asupra volanului. Diferenţele prea mari între viteza de intrare şi cea de circulaţie conduce la accidente datorate pierderii controlului asupra volanului. Tabelul 3.4. însă dacă există trafic pietonal raza trebuie să asigure reducerea vitezei la valori care să nu pună în pericol pietonii. Virajul la stânga reprezintă fluxul de trafic critic deoarece în această situaţie se impune reducerea vitezei la cea mai mică valoare. Din acest motiv la aceste intersecţii proiectarea celor trei raze trebuie făcută cu multă atenţie.5 Calculul pentru accesul vehiculelor de mari dimensiuni 49 .

Figurile următoare prezintă simularea tranzitării unei intersecţii în sens giratoriu decătre vehicule de mari dimensiuni. Proiectarea insulei centrale cu centură interioră peste care roţile vehiculelor de mari dimensiuni să poată trece este o metodă de a armoniza cele două cerinţe. Determinarea categoriei de vehicule ce pot tranzita intersecţia depinde în foarte mare măsură de categoria drumului ce intră în intersecţie şi de caracteristicile mediului înconjurător. În mod normal intersecţiile în sens giratoriu mari trebuie să permită tranzitul vehiculelor de mari dimensiuni. Razele minime de virare a acestor vehicule în cazul multor intersecţii de acest tip sunt cele care dictează dimensiunile. Figura 3. În unele cazuri devierea traficului vehiculelor de mici dimensiuni în scopul reducerii vitezei limitează accesul vehiculeor de mari dimensiuni.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Un factor important în stabilirea dimensiunilor intersecţiilor în sens giratoriu este capacitatea vehiculelor de mari dimensiuni de tranzita intersecţia.12:Tranzitarea unei intersecţii în sens giratiriu de către un autotren cu semiremorcă pe direcţia înainte 50 .

biciclişti sau persoane în scaune cu rotile.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. Principalele dimensiuni necesare pentru participanţii la trafic nemotorizaţi sunt prezentate în tabelul următor : 51 .6 Calculul pentru participanţii la trafic nemotorizaţi În determinarea dimensiunilor elementelor geometrice ale unei intersecţii în sens giratoriu trebuie să se ţină cont şi de faptul că intersecţia respectivă va fi tranzitată şi de participanţi la trafic nemotorizaţi cum ar fi : pietoni.4.13: Virajele la stânga şi la deapta efectuate de un autotren cu semiremorcă într-o intersecţi în sens giratoriu 3. Aceşti participanţi la trafic se încadrează într-o gamă largă de vârste şi abilităţi astfel încât proiectarea facilităţilor pentru ei trebuie realizată ţinând cont de toate posibilităţile.

75 m Lăţimea trotuarului şi a trecerii de pietoni 0.90 m Lăţimea trotuarului şi a trecerii de pietoni Persoane cu bagaje pe roţi 1.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Tabelul 3.4. Trebuie avut în vedere totuşi să nu ajungă la o ieşire prea tangenţială deoarece mai ales în mediu urban viteza de ieşire prea mare poate pune în pericol siguranţa pietonilor. În unele situaţii şi în special la intersecţiile în sens giratoriu de mici dimensiuni. este de preferat o mică deviaţie spre stânga în scopul măririi curburii la intrare în intersecţie. Această aliniere permite obţinerea unor viteze reduse atât la intrarea în intersecţie cât şi la ieşirea din intersecţie.70 m Insula de separare cu trecere de pietoni Utilizatori de skateboarduri 1.7 Alinierea arterelor de intrare şi ieşire În mod normal.5 m Lăţimea trotuarului şi a trecerii de pietoni Persoane în scaun cu rotile 0.2 Utilizator Lungime Lăţime necesară Distanţă pe fiecare parte Lăţime Lăţime minimă Lăţime de deplasare Lungime Lăţime Dimensiune Element influenţat Biciclişti 1.5 m Lăţimea pistei de biciclete 0. Cele trei situaţii posibile sunt prezentate în figura următoare : 52 .80 m Lăţimea trotuarului 3. insula centrală este la fel de vizibilă în acest caz indiferent de direcţia de apropiere. Devierea spre dreapta nu este acceptabilă în aproape nicio situaţie deoarece nu se poate asigura o curbură corespunzătoare a intrării ceea ce conduce la viteze de intrare prea mari crescând riscul de producere a evenimentelor rutiere. Dacă nu este posibilă alinierea arterelor se poate accepta o uşoară deviere către stânga caz în care se obţine o curbură corespunzătoare la intrare în intersecţie ceea ce este foarte important.8 m Insula de separare cu trecere de pietoni 1. axele arterelor de intrare şi celor de ieşire trebuie să se intersecteze în centrul cercului înscris.6 m Trotuar comun pietoni-biciclişti Pietoni 0. De asemenea.

razele curbelor de intrare şi ieşire şi unghiurile de intrare şi ieşire joacă un rol important în atingerea acestor obiective.5. ale intrării şi ieşirii. În acelaşi timp. Aşa cum se arată în figura 3. Mărimea diametrului este determinată fie de necesitatea devierii traficului 53 . pentru una cu cinci intrări 72° şi aşa mai departe. unde cele mai mari vehicule luate în calcul pot fi autobuze simple sau autocamione.1 Diametrul cercului înscris Cercul înscris este cercul ce cuprinde întregul carosabil circular.5 Determinarea elementelor geometrice Subcapitolele următoare prezintă modalitatea de proiectare a fiecărui element geometric. este recomandabil ca spatiul între intrări să fie egal ceea ce conduce la o separare ideală între intrările şi ieşirile succesive. lăţimile carosabilului circular. Trebuie ţinut cont că aceste elemente nu sunt independente şi că interacţiunile între aceste elemente sunt mai importante decât optimizarea unui singur element 3.14: Variante de aliniere a arterei de intrare într-o intersecţie în sens giratoriu În plus. 3. Pentru o intersecţie cu patru intrări unghiul optim este 90°.1 diametrul acestuia este suma între diametrul insulei centrale şi dublul lăţimii carosabilului circular.În mod normal diametrul cercului înscris trebuie să fie de cel puţin 30 de metri pentru a permite accesul vehiculelor mari. La intersecţile în sens giratoriu cu două benzi accesul vehiculelor de mari dimensiuni nu este o problemă.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. Diametre mai mici de această valoare se pot utiliza la intersecţiile unor artere colectoare sau locale. La intersecţiile în sens giratoriu cu o bandă diametrul cercului înscris trebuie să permită accesul vehiculelor de mari dimensiuni şi în acelaşi timp să asigure raze ale curbelor ce să oblige vehiculele de mici dimensiuni să reducă suficient de mult viteza.

Capacitatea de circulaţie dorită impune o anumită lăţime iar razele de virare necesare pentru vehiculele de mari dimensiuni pot impune o lăţime chiar mai mare dar mărirea lăţimii conduce la un număr mai mare de acidente. Atunci când capacitatea de circulaţie cerută intersecţiei impune lăţimi mai mari există două soluţii posibile : adăugarea unei benzi suplimentare la intrare şi intrarea pe numărul de benzi astfel mărit încă înainte de intrarea în intersecţie sau lărgirea graduală a intrării sub formă de pâlnie. Tabelul următor prezintă valorile recomandate pentru diametrul cercului înscris în cazul unor intersecţii în sens giratoriu cu patru intrări şi cu unghiul între acestea de 90°. În mod normal.3 şi 4. Tabelul 3. Lăţimea intrării este dictată de fluxul de trafic sosit la punctul de intrare în intersecţie iar carosabilul circular trebuie să aibă o lăţime cel puţin egală cu cea a intrării. lăţimea intrării pentru o singură bandă variază între 4.3 Categoria intersecţiei Intersecţie în sens giratoriu mică Intersecţie în sens giratoriu urbană compactă Intersecţie în sens giratoriu urbană cu o bandă Intersecţie în sens giratoriu urbană cu două benzi Intersecţie în sens giratoriu rurală cu o bandă Intersecţie în sens giratoriu rurală cu două benzi Vehiculul avut în vedere Autocamion Autocamion sau autobuz simplu Autotren cu semiremorcă sau autobuz articulat Autotren cu semiremorcă sau autobuz articulat Autocamion cu remorcă Autocamion cu remorcă Diametrul cercului înscris 13-25 m 25-30 m 30-40 m 45-55 m 35-40 m 55-60 m Nu se recomandă diametre ale cercurilor înscrise mai mari de 60 de metri deoarece viteza cu care se poate tranzita intersecţia poate cauza coliziuni cu urmări severe.9 metri însă valori mai mari sau mai mici pot fi impuse de specificul unor intersecţii. 3.2 Lăţimea intrării Lăţimea intrării este determinată de capacitatea de circulaţie. Capacitatea de intrare în intersecţie este determinată în mai mare măsură de lăţimea de intrare decât de numărul benzilor de circulaţie.5. De aceea stabilirea lăţimii de intrare necesită realizarea unui compromis între asigurarea unei capacităţii mare de circulaţie şi a unui grad de siguranţă mărit. motiv pentru care acesta este parametrul important ce trebuie stabilit. Pentru mărirea siguranţei intersecţiei lăţimea de intrare trebuie să cât mai mică. Ambele variante sunt prezentate în figurile următoare: 54 . În mod normal diametru cercului înscris pentru aceste intersecţii trebuie săfie de cel puţin 45 de metri. După cum arată figura 3.1 lăţimea intrării se măsoară din punctul în care linia de cedare a priorităţii intersectează marginea din stânga a carosabilului circular perpendicular pe linia exterioară a curbei spre dreapta.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ fie de necesitatea proiectării intrărilor şi ieşirilor cu raze ale curbelor rezonabile.

16: Lărgirea intrării într-o intersecţi în sens giratoriu În general lungimea pe care se execută lărgirea sub formă de pâlnie este de cel puţin 25 de metri în localităţi şi cel puţin 40 de metri în afara acestora.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. 55 .15: Adăugarea unei benzi suplimentare la intrarea într-o intersecţie în sens giratoriu Figura 3.

7 m 52. lăţimea intrării poate fi mărită prin micşorarea dimensiunilor insulelor centrale şi separatoare. se poate alege soluţia amenajării intersecţiei cu o insulă centrală şi insulele separatoare de mari dimensiuni şi o lăţime a intrării relativ mică. Astfel. 3.5.4 Diametrul cercului înscris 45 m 50 m 55 m 60 m 65 m 70 m 3. traiectoria critică fiind cea corespunzătoare virajului la stânga. La intersecţiile în sens giratoriu cu două sau mai multe benzi accesul vehiculelor cu raze de virare minime mari nu reprezintă o problemă.4 m 9. Tabelul următor prezintă valorile recomandate pentru lăţimea carosabilului circular pentru intersecţii în care autotrenurile circulă mai rar.6 metri între urma lăsată de roata exterioară în viraj şi marginea carosabilului. Această centură interioră este uşor ridicată faţă de restul carosabilului circular şi poate provoca dezechilibrarea motocicliştilor neatenţi sau balansarea mărfurilor din autocamione.6 m 8. Tabelul 3. În cazul intersecţiilor în sens giratoriu cu o bandă lăţimea carosabilului circular trebuie să asigure accesul vehiculelor cu raze minime de virare mari. În funcţie de lăţimea intrării. dacă este posibil se va evita proiectare unei astfel de centuri.1 m 41.3 m 31. Din acest motiv. Combinaţia de vehicule ce pot circula simultan este dată de specificul intersecţiei. dacă procentul autotrenurilor ce tranzitează intersecţia este sub 10% vehiculele ce vor luate în considerare vor fi un autoturism şi un autocamion.5. În caz contrar se vor lua în considerare un autotren şi un autoturism.3 Lăţimea carosabilului circular Lăţimea carosabilului circular este determinată de lăţimea intrării şi de razele minime de viraj ale vehiculelor ce tranzitează intersecţia. Dacă este necesar.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pentru situaţiile în care se poate anticipa o viitoare mărire a traficului în zona intersecţiei însens giratoriu.4 Insula centrală Insula centrală a intersecţiilor în sens giratoriu este ridicată de la nivelul carosabilului şi poate include o centură interioară traversabilă. Trebuie să existe o distanţă minimă de 0.8 m 9. De obicei este amenajată ca zonă verde din considerente estetice dar şi pentru a uşura recunoaşterea intersecţiei de către şoferi de la 56 Lăţimea carosabilului circular Diametrul insulei centrale 9.8 m 8.4 m 9. În general acestă lăţime este cel puţin egală cu lăţimea intrării ajungând până la 120% din ea şi se menţine constantă pe toată circumferinţa insulei centrale. insula centrală poate fi prevăzută cu o centură interioară peste care roata aflată în interiorul virajului să poată trece.1 m 36.6 m . În momentul în care va fi necesară asigurarea unei capacităţi de circulaţie mult mărită. lăţimea a două sau trei vehicule ce circulă simultan unul lângă altul este cea care stabileşte lăţimea carosabilului circular.7 m 47.8 m 25.

Totuşi diametrul ei este în totalitate dependent de diametrul cercului înscris şi lăţimea carosabilului circular după cum arată tabelul 3. 3. după stabilirea diametrului cercului înscris.5 Curba de intrare în intersecţie 57 . cum ar fi decalarea intrării spre stânga. conducătorii autoturismelor trebuie descurajaţi să o folosească. există şi alte variante pentru reducerea vitezei. Aceste variante pot avea urmări negative în ceea ce priveşte capacitatea vehiculelor cu raze minime de viraj mari de a traversa intersecţia. De aceea. De obicei intersecţile în sens girator rurale vor avea insule centrale cu diametru mai mare pentru a asigura o bună vizibilitate şi permite o geometrie optimă a intrărilor în inersecţie. micşorarea lăţimii de intrare sau micşorarea razei curbei de intrare. Dacă acest din urmă diametru nu poate fi mărit.4. În acestă situaţie insula centrală va avea un diametru mărit însă va fi prevăzută cu centură interioară ca în figura următoare : Figura 3. Dacă viteza maximă posibilă pe acestă traiectorie depăşeşte viteza de proiectare. diametrul insulei centrale trebuie mărit mărindu-se astfel şi diametrul cercului înscris. va fi înclinată la 3-4% şi va fi marcată diferit ( culoare sau textură ) faţă de restul carosabilului circular.5. a lăţimii de intrare şi a lăţimii carosabilului circular se trasează traiectoria cea mai rapidă pe care se poate traversa intersecţia în scopul verificării dacă diametrul insulei centrale este adecvat. Centura va avea lăţimi cuprinse între 1 şi 4 metri.17: Insulă centrală prevăzută cu centură interioară Atunci când insula centrală este prevăzută cu o astfel de centură. Din aceste motiv marginea exterioară se va executa ridicată de la nivelul carosabilului cu cel puţin 30 mm. Mărimea insulei centrale joacă un rol cheie în obţinerea devierii dorite a traficului şi reducerii de viteză vizată. În general insula este rotundă pentru a facilita menţinerea constantă a vitezei al trecerea pe lângă ea.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ distanţă.

Raza acestei curbe are o mare importanţă având influenţă atât asupra capacităţii de circulaţie cât şi asupra siguranţei.4. Razele sunt la început mai mari apoi sunt micşorate : 58 . Valoarea razei trebuie să permită atingere unei viteze dorite pe traiectoria cea mai rapidă pe care se poate traversa intersecţia şi să permită obţinerea raportului dorit între raza traiectoriei de intrare şi raza traiectoriei de circulaţie. Geometria curbei de intrare este prezentată în figura următoare : Figura 3.4.18 : Geometria curbei de intrare într-o intersecţie în sens giratoriu La intersecţiile în sens giratoriu urbane cu o bandă raza este cuprinsă între 10 şi 30 de metri. apoi se trasează curbele pentru cele două benzi determinându-se poziţia marginii exterioare. Aceste curbe pot avea între 30 şi 60 metri în mediu urban şi între 40 şi 80 metri în mediu rural. Se pot stabili şi raze mai mari însă trebuie avut grijă la mărirea vitezei de intrare. Valori mai mici pot fi utilizate în cazul intersecţiilor între străzi locale pe care circulă vehicule de mici dimensiuni. Una din modalităţile prin care se poate evita suprapunerea este de a porni cu o curbă interioră a intrării tangentă la insula centrală. Principalul obiectiv avut în vedere la alegerea razei este atingerea obiectivelor legate de viteză conform subcapitolului 3.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Curba de intrare reprezintă o suită de una sau mai multe curbe la dreapta ce conduc spre carosabilul circular ce înconjoară insula centrală. ajungându-se astfel la crearea unor puncte suplimentare de conflict cu toate consecinţele negative ce decurg de aici. La intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi stabilire raze este mai dificilă deoarece la valori mici ale acesteia se ajunge la suprapunerea traiectoriilor cele mai rapide pentru intrare în intersecţie de pe cele două benzi.

20 :Altă metodă pentru evitarea suprapunerii traiectoriilor naturale 59 .19 : O metodă pentru evitarea suprapunerii traiectoriilor naturale O altă metodă de evitare a suprapunerii traiectoriilor constă în utilizarea unei raze relativ mici ( 15 până la 30 metri ) la o distanţă de aproximativ 10-15 metri înaintea liniei de cedarea priorităţii apoi se utilizează o rază mai mare până la marginea sensului girator : Figura 3.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3.

60 . Geometria curbei de ieşire din intersecţie este prezentată în figura următoare: Figura 3. În mod normal raza curbei de ieşire nu trebuie să fie mai mică de 15 metri. În mod excepţional. piederii controlului asupra direcţiei vehiculului şi intrării în insula separatoare sau chiar în vehiculele ce aşteaptă intarea în intersecţie. Raza curbei de ieşire determină raza traiectoriei de ieşire care nu trebuie să fie mai mică decât raza traiectoriei de circulaţie în carosabilul circular deoarece apare pericolul înscrierii în curba de iesire cu vitază prea mare.6 Curba de ieşire din intersecţie În scopul evitării aglomeraţiei la ieşirea din intersecţia în sens giratoriu. ceea ce ar putea conduce la blocarea întregii intersecţii.21 : Geometria curbei de ieşire din intersecţie La intersecţiile în sens giratoriu urbane cu o bandă curba de ieşire trebuie să asigure o traiectirie de ieşire care să permită atingerea unei viteze de cel mult 40 km/h pentru a asigura siguranţa pietonilor care traversează intersectând fluxul de trafic ce iese din intersecţie. raza poate ajunge la valori cuprinse 10 şi 12 metri dacă traficul pietonal este intens şi nu circulă des autotrenuri cu semiremorcă. viteza nu trebuie să fie pre mare. Totuşi. În afara localităţilor razele pot fi mai mari astfel încât să asigure posibilitatea unor accelerări rapide. Astfel de valori trebuie corelate cu valori comparabile ale razelor de intrare şi cu diametre ale insulei centrale de sub 35 de metri.5.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 3. pentru siguranţa pietonilor ce traversează în zona respectivă. razele de ieşire sunt în general mai mari decât cele de intrare.

5 metri ). De asemenea localizarea trecerii în zona liniei de cedare a priorităţii creşte riscul de accident deoarece atenţia şoferilor este îndreptată spre traficul di carosabilului circular.5. De asemenea pietonii trebuie să fie capabili să facă distincţie între vehiculele care se îndreaptă spre ieşire şi cele care continuă deplasarea în carosabilul circular.8 Insulele de separare 61 .  Refugiul pentru pietoni trebuie amplasat la nivelul carosabilului eliminând necesitatea construirii unor rampe pentru accesul cărucioarelor cu rotile  La capătul trecerii vor fi prevăzute rampe care să permită accesul la nivelul trotuarului pentru cărucioarelor cu rotile 3. Distanţa de traversat trebuie să fie cât mai mică pentru evitărea expunerii pietonilor la prea multe puncte de conflict.8 metri pentru a permite accesul în siguranţă a pietonilor cu bagaje pe rotile sau pe lângă biciclete  La intersecţiile în sens giratoriu cu o bandă trecerile trebuie amplasate la o distanţă de linia de cedare a priorităţii de o lungime de vehicul ( aproximativ 7. Este de preferat că coada formată la cedarea priorităţii să nu ajungă pe trecerea de pietoni obligându-i pe aceştia să facă slalom printre vehicule. trecerile de pietoni se proiectează după cum urmează :  Lăţimea refugiului pentru pietoni trebuie să fie de cel puţin 1. La intersecţiile în sens giratoriu cu două benzi stabilirea razei de ieşire este la fel de complicată ca şi stabilirea razei de intrare. Cu cât ocolul necesar este mai mare cu atât tendinţa de traversa neregulamentar este mai mare crescând pericolul de producere a accidentelor. Având aceşti factori în vedere.  Siguranţa pietonilor : atât locaţia traversării cât şi distanţa traversării sunt importante. Trebuie folosită inclusiv insula separatoare ce poate oferi refugiu pentru pietonii ajunşi la jumătatea traversării. mai ales dacă există posibilitatea ca în urma dezvoltării urbane intersecţia poate ajunge să devină urbană.7 Trecerile de pietoni Amplasarea trecerilor de pietoni în zona intersecţiilor în sens girstoriu trebuie să ţină cont de următorii factori :  Confortul pietonilor : pietonii doresc ca locaţia stabilită pentru trecerile de pietoni să fie cât mai aproape de colţurile intersecţiei astfel încât să nu fie nevoiţi să ocolească prea mult pentru a ajunge la acestea.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Intersecţia trebuie prevăzută cu treceri de pietoni totuşi. problema apariţiei punctelor de conflict fiind de asemenea prezentă.  Funcţionarea optimă a intersecţiei în sens giratoriu : formarea unei cozi prea mari a vehiculelor la cedarea priorităţii la trecerea de pietoni poate conduce la blocarea traficului din carosabilul giratoriu şi apoi a întregii intersecţii.5 metri ) iar la cele cu două benzi la o distanţă de douăn sau trei lungimi de vehicul ( aproximativ 15 sau 22. 3.5. Se pot utiliza totuşi raze relativ mari ce evită suprapunerea traiectoriilor dacă trecerea de pietoni este situată destul de aproape de carosabilul circular astfel încât conducătorii auto să nu aibă posibilitatea să accelereze prea mult punând în pericol pietonii.

Dimensiunile minime pentru o insula centrală în cazul unei intersecţii în sens girator cu o bandă sunt prezentate în figura următoare: Figura 3. 62 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Insulele separatoare numite şi insule mediane trebuie prevăzute la toate intersecţiile în sens giratoriu cu excepţia celor de dimensiuni foarte mici. De asemenea insulele separatoare pot fi folosite pentru amplasarea indicatoarelor de circulaţie.22 : Dimensiunile minime ale insulei separatoare În general. Scopul lor este să ofere refugiu pentru pietonii aflaţi la jumătatea traversării. să separe traficul de intrare în intersecţie de cel de ieşire şi să împiedice deplasarea în sens greşit în intersecţie. Este bine ca lungimea insulei separatoare să nu permită intrarea accidentală a vehiculelor ce se apropie în traficul de ieşire din intersecţie. lungimea totală a insulei separatoare trebuie să depăşească 15 metri pentru a putea oferi suficientă protecţie pietonilor şi informaţii şoferilor despre geometria intersecţiei. să ghideze traficul prin intersecţie să contribuie la controlul vitezei.

Insula trebuie prevăzută cu raze de racordare destul de mari pentru a permite o cât mai bună vizibilitate iar amplasarea ei se face un pic decalat faţă de axa arterei de intrare în scopul creerii unui efect de pâlnie în zona liniei de cedare a priorităţii. În final. Dezavantajul măririi dimensiunilor constă în mărirea diametrului cercului înscris ceea ce conduce la costuri mărite şi la spaţiu necesar amenajării intersecţiei mai mare. Valorile minime ale acestor racordări şi dezaxări sunt precizate în figura următoare : Figura 3.5.18.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Dimensiunile insulei separatoare pot fi sensibil mai mari decât cele din figura 3.23 :Decalările şi razele de racordare minime 3. stabilirea dimensiunilor insulei separatoare implică realizarea unui compromis între aceste tendinţe. Cu cât cresc aceste dimensiuni cu atât separarea între traficul de intrare şi cel de ieşire este mai clară iar şoferii ce doresc să intre pe carosabilul circular pot face mai bine distincţia între vehiculele ce părăsesc intersecţia şi cele care continuă deplasarea.9 Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare 63 .

U.4 m/s² Tabelul următor prezintă valorile recomandate a fi luate în calcul la proiectare calculate cu ajutorul relaţiei 3.2 46.9 129 155.1 18. Conform recomandărilor Programului Naţional Cooperatist de Cercetare pentru Autostrăzi din S. Distanţa se compune din două distanţe : distanţa parcursă din momentul sesizării obstacolului până când începe frânarea şi spaţiul de frânare cerut pentru oprirea vehiculului după ce au fost acţionate frânele.2 : Tabelul 3.2 63.5 Viteza ( km/h ) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Distanţa calculată ( m ) 8.039 Unde : d = distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare t = timpul de reacţie a conducătorului auto estimat la 2.2 v2 a ( 3. Distanţele sunt prezentate în figurile următoare: 64 .5 31.5 s v = viteza iniţială km/h a = deceleraţia autovehiculului estimată la 3.278 ∗ t ∗V + 0.4 83 104.A distanţa se poate calcula cu ajutorul formulei : D = 0.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare reprezintă distanţă minimă necesară conducătorului auto pentru a percepe un obstacol situat pe carosabil şi a frâna până la oprire înainte de a ajunge la obstacolul respectiv.5 184. Această distanţă trebuie prevăzută pentru fiecare punct din interiorul intersecţiei în sens giratoriu la fiecare intrare în intersecţie. carosabilul circular şi trecerea de pietoni de la ieşirea din intersecţie.2 ) În cazul intersecţiilor în sens giratoriu cel puţin trei zone trebuie verificate din punct de vedere al distanţei de vizibilitate de siguranţă la frânare: apropierea de intersecţie.

25 :Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare în carosabilul circular 65 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3.24: Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare la aproipierea de intersecţie Figura 3.

Acest triunghi are vârfurile situate în poziţia vehiculului care se aproprie de carosabilul circular.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. În mod tradiţional.26 :Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare la ieşirea din intersecţie Distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare pentru punctul de conflict reprezintă distanţa necesară unui conducător auto care nu are prioritate pentru a percepe şi a reacţiona la prezenţa unui vehicul cu care poate intra în coliziune. La intersecţiile în sens giratoriu singura zonă care necesită evaluarea acestei distanţe este intrarea în intersecţie. poziţia vehiculului care se aproprie de carosabilul circular de pe artera din stânga şi poziţia vehiculului ce se aproprie veninid pe lângă insula centrală după cum se arată în figura următoare : 66 . distanţa este determinată cu ajutorul „triunghiului de vizibilitate”.

considerat 6. motiv pentru care în situaţia în care alte elemente geometrice conduc la o distanţă mai mare limitarea trebuie realizată cu ajutorul zonei verzi amenajate pe insula separatoare. Vehiculul care doreşte să intre în intersecţia în sens girator intră în conflict cu vehiculele care circulă pe carosabilul circular.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. atenţia conducătorilor trebuie îndreaptă simultan şi spre trecerea de pietoni şi spre vehiculele cărora trebuie să la cedeze prioritatea. Vmajor = viteza de proiectare a traficului care intră în conflict km/h. Viteza luată în calcul este media între viteza permisă de traiectoria de intrare şi viteza permisă de circulaţia pe carosabilul circular. tc = golul critic pentru intrarea în traficul prioritar s. Dacă distanţa depăşeşte această valoare. cercetările britanice despre acest aspect demonstrând că o distanţă mai mare conduce la producerea mai frecventă a coliziunilor.5 s Se iau în considerare doi curenţi de trafic ce intră în conflict:  Traficul de intrare compus din vehiculele care intră în sensul giratoriu de pe artera din stânga. Lungimea de la care se intră în conflict se poate calcula cu ajutorul relaţiei : Unde : b = lungimea de conflict în cadrul triunghiului de vizibilitate m.27:Triunghiul de vizibilitate de siguranţă la frânare Lungimea maximă pe artera de intrare trebuie să fie de 15 metri. 67 .

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Traficul de circulaţie compus din vehiculele care circulă deja pe carosabilul circular.2 72.28 : Amenajarea zonei verzi în insula centrală 68 .6 Viteza de apropiere de punctul de conflict ( km/h) 20 25 30 35 40 Distanţa calculată (m) 36. Golul critic pentru intrarea în traficul prioritar este bazat pe intervalul necesar pentru efectuarea virajului la dreapta în condiţiile în care reducerea vitezei vehiculelor din traficul este de cel mult 30 % din viteza iniţială. Viteza pentru aceste trafic poate fi aproximată de viteza permisă de traiectoria pentru efectuarea virajului la stânga.3 De precizat că distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare în carosabilul circular şi distanţa de vizibilitate de siguranţă la frânare în triunghiul de vizibilitate impun condiţii de înălţime maximă pentru porţiunea din zona verde amenajată pe insula centrală a intersecţiei în sens giratoriu care este inclusă în zona de vizibilitate.2 63. Valorile lungimilor pentru diferite viteze luate în considerare sunt prezentate în tabelul următor :  Tabelul 3.1 45. În acelaşi timp se recomandă ca zona centrală a insulei centrle să cuprindă o porţiune mai înaltă după cum se arată în figura următoare : Figura 3.2 54.

5. profilul străzilor se determină până în punctele în care axele acestora intersectează insula centrală după care se stabileşte profilul insulei centrale trecând prin aceste puncte.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 3. În continuare se ajustează profilul străzilor astfel încât să se potrivească cu profilul insulei centrale. Figurile următoare prezintă un exemplude profilul al unei intersecţii în sens giratoriu : Figura 3. supraînălţarea. profilul insulei centrale are formă sinusoidală. În general. panta străzilor care se intersectează şi drenajul.29 :Exemplu de plan al unei intersecţii în sens giratoriu 69 .10 Elemente geometrice în plan transversal Principalele elemente geometrice în plan transversal sunt profilul. De obicei.

30: Exemplu de profil al străzilor care se intersectează 70 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3.32 : Secţiune prin carosabilul circular 71 .31 Eexemplu de profil al insulei centrale Carosabilul circular are de obicei o supraînălţare negativă de – 2 % necesară din următoarele motive :  Măreşte siguranţa prin înălţarea insulei centrale  Determină viteze de circulaţie mai reduse  Micşorează diferenţele de pante la intrarea şi ieşirea de pe carosabil  Ajută la scurgerea apei din intersecţia în sens giratoriu În figurile următoare sunt prezentate secţiuni tipice prin carosabilul circular pentru insule centrale fără centură interioră şi cu centură interioară: Figura 3.

11 Trotuarul Acolo unde este posibil.5. gurile de canalizare trebuie prevăzute pe curba exterioră a acestuia. Distanţa între trotuar şi carosabil trebuie să fie de cel puţin 0. 3. trotuarul va fi poziţionat în exteriorul carosabilului circular în scopul descurajării pietonilor de a traversa intersecţia prin insula centrală.33 : Secţiune prin carosabilul circular pentru o insulă centrală prevăzută cu centură interioară În general se evită amplasarea unor intersecţii în sens giratoriu în zone unde panta depăşeşte 3 %.5 metri.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 3. zona dintre trotuar şi carosabil va fi acoperită cu vegetaţie de mică înălţime sau cu iarbă iar locaţia trecerilor de pietoni trebuie să fie uşor de identificat de către pietoni. Figura 3. În plus.34 :amplasarea trotuarului 72 . Dacă o arteră de apropiere are o pantă de peste 4%.6 metri. valoarea recomandată fiind de 1. Se va evita amplasarea gurilor de canalizare în dreptul trecerilor de pietoni. Având în vedere că în jurul insulei centrale carosabilul circular are o înclinare de câteva grade spre exterior. reducerea vitezei înainte de intrarea în sensul giratoriu este mai dificil de obţinut iar vizibilitatea şoferilor este parţial obturată.

Intrarea pe aceste benzi şi ieşirea din ele crează puncte suplimentare de conflict cu bicicliştii iar viteza mai mare cu care se face accesul pe aceste benzi pune în pericol pietonii. benzile ocolitoare pentru virajul la dreapta trebuie evitate în cazul intersecţiilor în sens giratoriu amplasate în zone cu trafic pietonal şi de biciclişti intens. Avantajul benzilor ocolitoare este mărirea capacităţii de circulaţie prin intersecţie mai ales atunci când valorile de fluxului de trafic pe direcţia respectivă sunt mari.35 :Exemplu deintersecţie în sens giratoriu cu bandă ocolitoare pentru virajul la dreapta Exită două opţiuni pentru proiectarea benzilor ocolitoare.36 : Bandă ocolitoare pentru virajul la dreapta cu lungime de acelerare 73 .12 Benzile ocolitoare pentru virajul la deapta În general.5. De asemenea vehiculele de mari dimensiuni pot efectua virajul la dreapta cu mai mare uşurinţă decât în situaţia în care ar trece prin carosabilul circular. Figura 3.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 3. Prima constă în poziţionarea benzii ocolitoare paralel cu banda de ieşire din sensul giratoriu pe o lungime suficientă pentru a permite accelerarea la o viteză comparabilă cu cea a vehiculelor care părăsesc carosabilul circular : Figura 3.

O rază mai mică măreşte de asemenea siguranţa pietonilor care traversează banda ocolitoare.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ A doua opţiune este asigurarea intrării în traficul de ieşire din sensul giratoriu prin intermediul unei linii de cedare a priorităţii : Figura 3 . 74 .37 :Banda ocolitoare cu cedarea priorităţii traficului de ieşire Raza benzii ocolitoare nu trebuie sădepăşescă cu mult raza celei mai rapide traiectorii permise de intersecţia în sens girator astfel încât la unirea benzilor vehiculele să aibă aproximativ aceeaşi viteză.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 4. Cărămidăriei intersecţia str. Tabelul 4.1 Denumire Gară Casa Armatei Saturn Făget Onix Bartolomeu Hornbach1 Hornbach2 Castelului Poarta Schei Magnolia Real Nicopole Locaţie în faţa gării intersecţia Mureşenilor cu Eroilor intersecţia Saturn cu Calea Bucureşti intersecţia Gării cu 13 Decembrie intersecţia Griviţei cu 13 Decembrie intersecţia str.1. str. Prundului şi str. Poarta Schei la intrarea în centrul comercial Magnolia lângă hipermarketul Real. Bisericii Române. Lista acestor intersecţii este prezentată în tabelul 4. la intersecţia şos. Lungă cu Stadionului Cale Fagarasului la iesirea din oras pe calea de legatura dintre DN1 si DN73 langa Hornbach1 pe str.1 Intersecţiile în sens girator din municipiul Braşov În ultimii ani primăria municipiului Braşov a decis construirea unor intersecţii giratoare care să înlocuiască unele intersecţii semaforizate sau a căror prioritate de trecere era reglementată cu ajutorul indicatoarelor rutiere. Nicopole. Mihai Anul amenajării 2007 2007 2007 2009 2009 2007 2009 2009 2005 2006 2007 2006 2004 75 Număr de benzi 3 2 3 2 3 3 3 2 1 1 2 2 1 Intensitate trafic intens intens intens intens normal intens normal normal redus redus redus normal normal Primul sens giratoriu Faciliteaza accesul la magazinul cu acelasi nume Au fost probleme de circulatie in timpul amenajarii Observaţii . Analiza intersecţiilor în sens giratoriu din municipiul Braşov 4. Castelului intersecţia Şirul Beethoven cu str. str. Cristianului cu str.

Lungă. Gheorghe Doja. Lacurilor intersecţia str. Lista acestora este prezentată în tabelul 4. Plugarilor.2 76 . str. lângă universitate Bartolomeu Nord Carrefour Selgros Noua Poienelor intersecţia ocolitoarei cu calea Feldioarei intersecţia ocolitoarei cu str.2. Pictor Luchian (lângă Club Fashion) intersecţia str. str. intrare Carrefour şi Praktiker Calea Bucureşti. Poienelor 2009 2009 2007 2 2 1 intens intens redus braşovean din „epoca” recentă 2009 2009 2009 2009 2009 3 3 3 3 2 normal intens intens intens normal În municipiul Braşov există şi intersecţii asemănătoare cu cele giratorii în care se circulă pe un carosabil circular dar acestea nu sunt intersecţii giratorii. Griviţei cu str. calea Feldioarei Calea Bucureşti. Tabelul 4. Zizinului intersecţia str.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Viteazul OcolitoareFeldioarei OcolitoareZizinului Griviţei. intrare Selgros şi Macro Mall intersecţia Calea Bucureşti cu str.

1 77 . Diferă de un sens giratoriu prin modul de funcţionare.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Denumire Locaţie Anul amenajării Număr Intensitate de trafic benzi De ce nu este sens giratoriu Este de fapt un ansamblu de sensuri unice ce creează în final o giraţie uriaşă. Kogalniceanu. Fiecare intersecţie are alte reguli de prioritate şi există străpungeri ale zonei din centrul giraţiei. Toamnei 2008 6 intens Tineretului lângă stadionul Tineretului 2008 2 normal Locaţia acestor intersecţii este prezentată şi în figura 4.7 km şi un diametru de 600 m. cu toate că se circulă în giraţie. Centru Civic pe M. 15 Noiembrie. Ansamblul are o lungime de 1.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4.2. 78 .1:Sensurile giratorii din Braşov Imaginea sensurilor giratorii din Braşov ( vedere din satelit ) este prezentată în figura 4.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4.4 sunt prezentate două fotografii ale unor intersecţii giratorii din Braşov : cea de la Casa Armatei ( figura 4.3 ) şi cea de la Saturn ( figura 4.3 şi 4.4 ). 79 .2: Sensurile giratorii din Braşov ( vedere din satelit ) În figurile 4.

2. Volumele de trafic şi ponderea înregistrate au fost : 80 . punctul 3 accesul în intersecţe dinspre str.1 Volume de trafic Pentru determinarea volumelor de trafic au fost efectuate observaţii în 4 puncte : punctul 1 accesul în intersecţie dinspre str. 4. în perioada amenajării. 13 Decembrie ( cartier Tractorul ). Odată cu finalizarea şoselei ocolitoare ce face legătura între strada Griviţei şi Hărmanului traficul greu de tranzit a fost scos din oraş şi valorile de trafic au mai scăzut. la orele de vârf de trafic inregistrându-se timpi de aşteptare la coada de la semafor foarte mari. Aurel Vlaicu.2 Analiza intersecţiei bulevardului Gării cu strada 13 Decembrie ( Făget ) Intersecţia giratorie de la Făget este situată la intersecţia străzilor 13 Decembrie.3 Figura 4. toate acestea conducând la valori de trafic ridicate. Intersecţia semaforizată înlocuită de ea a fost una din cele mai aglomerate intersecţii din Braşov. 13 Decembrie ( cartier Mihai Viteazul ) şi punctul 4 accesul în intersecţie dinspre bd.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4.4 4. s-au înregistrat blocaje şi timpi de aşteptare ce au depăşit chiar şi 30 de minute. Piteşti şi Sibiu spre Bucureşti şi Sfântu Gheorghe iar strada 13 Decembrie face legătura cu cartierul Tractorul. Aurel Vlaicu şi bulevardului Gării şi a fost amenajată în 2009. Gării. punctul 2 accesul în intersecţie dinspre str. Cu puţin timp în urmă pe străzile Aurel Vlaicu şi Gării se desfăşura traficul greu ce tranzita municipiul Braşov dinspre Sighişoara. Cu toate acestea.

17 autob artic 0 0 0 0 2 2 8 3.79 total veh etal 54 47 46 62 43 241 252 100 Ponderea traficului în punctul 1 autocamioane autobuze articulate autobuze simple 3% 1% 3% autoturisme 93% Figura 4.85 autob simple 2 1 0 0 1 4 8 3.17 camioane 0 0 0 1 0 1 2 0.5 :Ponderea traficului în punctul 1 Tabelul 4.4 Volumul de trafic punctul 2 81 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Tabelul 4.3 Volumul de trafic punctul 1 Interval orar 12:45 – 12:47 12:47 – 12:49 12:49 – 12:51 12:51 – 12:53 12:53 – 12:55 total veh tot veh et pondere % autoturisme 50 45 46 60 33 234 234 92.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Interval orar 12:55 – 12:57 12:57 – 12:59 12:59 – 13:01 13:01 – 13:03 13:03 – 13:05 total veh tot veh et pondere % autoturisme 59 46 48 33 31 217 217 98.5 Volumul de trafic punctul 3 Interval orar autoturisme autob simple autob artic camioane total veh etal 82 .81 total veh etal 59 48 50 33 31 219 221 100 Ponderea traficului în punctul 2 autocamioane autobuze simple autobuze articulate 2% 0% 0% autoturisme 98% Figura 4.19 autob simple 0 0 0 0 0 0 0 0 autob artic 0 0 0 0 0 0 0 0 camioane 0 1 1 0 0 2 4 1.6 : Ponderea traficului în punctul 2 Tabelul 4.

96 0 0 0 0 0 0 0 0 24 26 19 20 46 131 135 100 Ponderea traficului în punctul 3 autobuze articulate 3% autobuze simple 3% 0% autocamioane autoturisme 94% Figura 4.6 Volumul de trafic punctul 4 Interval orar 13:15 – 13:17 13:17 – 13:19 autoturisme 39 63 autob simple 0 1 autob artic 1 0 camioane 0 0 total veh etal 43 65 83 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 13:05 – 13:07 13:07 – 13:09 13:09 – 13:11 13:11 – 13:13 13:13 – 13:15 total veh tot veh et pondere % 19 24 19 20 46 128 128 98.81 1 1 0 0 0 2 4 2.7 :Ponderea traficului în punctul 3 Tabelul 4.96 1 0 0 0 0 1 4 2.

microbuze. după care au fost transformate în vehicule etalon sau unitar. astfel: Tabelul 4.45 0 0 2 3 12 4.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 13:19 – 13:21 13:21 – 13:23 13:23 – 13:25 total veh tot veh et pondere % 56 49 51 258 258 94. autoturisme de tip Combi. care este autoturismul. Motiv pentru care datele au fost culese pe fişe speciale pe categorii de vehicule.8 : ponderea traficului în punctul 4 Fluxurile de trafic sunt compuse din vehicule de diferite categorii. autocamioane autofurgonete. 84 COEFICIENTUL DE ECHIVALARE .37 0 0 0 0 0 0 58 49 59 263 274 100 Ponderea traficului în punctul 4 autobuze articulate autobuze simple 1% 4% 0% autocamioane autoturisme 95% Figura 4.7 TIPUL VEHICULULUI Autoturisme fără sau cu remorci. autobuze de mică capacitate.16 1 0 0 2 4 1.0 .Ce 1. Valoarea coeficienţilor de echivalare este prevăzută în STAS 7348-86. ceea ce conduce la aspectul eterogen al acestora.

5-4. Dimensiunile acesteia oferă o bună protecţie pietonilor care traversează în două etape.8 intersecţia este tranzitată în marea majoritate de către autoturisme. După cum arată figurile 4. În cazul în care autocamioanele. autobuze cu o remorcă. autobuzele sau autocamioanele fiind prezente sporadic. pentru fiecare remorcă se adaugă: Autobuz articulat 4. Lăţimea carosabilului circular permite accesul fără probleme a autobuzelor şi troleibuzelor articulate de pe liniile 2. protecţie oferită şi de insula de separare de pe strada Aurel Vlaicu. autobuze fără remorcă.2 Caracteristici 2.9 : Insula centrală şi insula de separare de pe strada Aurel Vlaicu 85 .7.23B.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Autocamioane cu sarcină utilă sub 3 tone cu sau fără remorcă. Intersecţia este prevăzută cu bandă ocolitoare pentru realizarea accesului din bulevardul Gării în strada 13 Decembrie fără să se treacă prin carosabilul circular ceea ce măreşte capacitatea de circulaţie. Autocamioane cu sarcina utilă peste 3 tone cu remorcă. autocare. tractoare fără remorcă. Alinierea artelor este cea recomandată obligând şoferii să reducă viteza indiferent de direcţia din care se apropie. În figurile următoare sunt prezentate câteva imagini ale intersecţiei : Figura 4.8.0 Intersecţia poate fi încadrată la categoria intersecţiilor în sens giratoriu urbane cu două benzi. autotractoarele sau tractoarele au două sau mai multe remorci. autotractoare cu o remorcă sau semiremorcă. autocamioane cu sarcina utilă peste 3 tone fără remorcă.0 3. insulele de pe bulevardul Gării şi strada 13 Decembrie sunt scurte şi nu oferă niciun fel de protecţie pietonilor.5 4. 30 şi 40 ce tranzitează intersecţia existând spaţiu suplimentar pe lângă cele două benzi ale carosabilului.2.23. Insulelele de separare au lungimi diferite cea de pe strada 13 Decembrie dinspre cartierul Tractorul fiind chiar foarte lungă. În schimb.5 1.

3 Analiza intersecţiei străzii 13 Decembrie cu bulevardul Griviţei ( Onix) Intersecţia în sens girator de la Onix este situată la intersecţia străzii 13 Decembrie cu bulevardul Griviţei şi a fost amenajată în 2009.10 :Insula centrală şi carosabilul circular vedere dinspre bulevardul Gării Figura 4.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4. vehiculele ce veneau dinspre centrul oraşului şi doreau să vireze la stânga trebuind să aştepte câteodată mai multe semnale de culoare verde pentru trecerea prin intersecţie. mai ales la ore cu vârf de trafic.3. centrul civic al oraşului şi centrul vechi al oraşului. 4.1 Volume de trafic Pentru determinarea volumui de trafic au fost efectuate observaţii în patru puncte : punctul 1 accesul în intersecţie dinspre strada 13 Decembrie din direcţia centrului oraşului.11 : Insula centrală şi carosabilul circular vedere dinspre strada Aurel Vlaicu 4. Intersecţia face legătura între cartierul Tractorul . 86 . Intersecţia semaforizată ce a fost înlocuită era destul de aglomerată. Carosabilul circular este prevăzut cu trei benzi de circulaţie. cartierul Braşovul Vechi.

05 autob simple 0 0 0 0 0 0 0 0 autob artic 1 0 2 1 1 5 20 11.7 Volumul de trafic punctul 1 Interval orar 12:45 – 12:47 12:47 – 12:49 12:49 – 12:51 12:51 – 12:53 12:53 – 12:55 total veh tot veh et pondere % autoturisme 25 31 29 30 33 148 148 87. Volumele de trafic şi ponderea înregistrate au fost : Tabelul 4. punctul 3 accesul în intersecţie dinspre strada 13 Decembrie din direcţia cartierului Tractorul şi punctul 4 accesul în intersecţie dinspre bulevardul Griviţei din direcţia cartierului Bartolomeu.8 Volumul de trafic punctul 2 Interval orar 12:55 – 12:57 12:57 – 12:59 12:59 – 13:01 13:01 – 13:03 13:03 – 13:05 total veh tot veh et autoturisme 32 32 48 33 31 176 176 autob simple 0 0 0 0 0 0 0 autob artic 0 0 0 0 0 0 0 camioane 0 0 0 0 0 0 0 total veh etal 32 32 48 33 31 176 176 87 .12 : Ponderea traficului în punctul 1 Tabelul 4.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ punctul 2 accesul în intersecţie dinspre bulevardul Griviţei din direcţia centrului civic.17 total veh etal 29 31 37 36 37 154 170 100 Ponderea traficului în punctul 1 autobuze articulate 12% autobuze simple 0% 1% autocamioane 87% autoturisme Figuta 4.76 camioane 0 0 0 1 0 1 2 1.

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

pondere %

100

0

0

0

100

Ponderea traficului în punctul 2
0% 0% 0% autocamioane autobuze articulate autobuze simple

100% autoturisme

Figura 4.13 :Ponderea traficului în punctul 2 Tabelul 4.9 Volumul de trafic punctul 3
Interval orar 13:05 – 13:07 13:07 – 13:09 13:09 – 13:11 13:11 – 13:13 13:13 – 13:15 total veh tot veh et pondere % autoturisme 35 30 36 29 32 162 162 96,42 autob simple 1 0 0 0 0 1 2 1,19 autob artic 1 0 0 0 0 1 4 2,38 camioane 0 0 0 0 0 0 0 0 total veh etal 41 30 36 29 32 164 168 100

88

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

Ponderea traficului în punctul 3
autobuze articulate 2% autobuze simple 1% 0% autocamioane

97% autoturisme

Figura 4.14 :Ponderea traficului în punctul 3 Tabelul 4.10 Volumul de trafic punctul 4
Interval orar 13:15 – 13:17 13:17 – 13:19 13:19 – 13:21 13:21 – 13:23 13:23 – 13:25 total veh tot veh et pondere % autoturisme 34 48 46 32 39 199 199 93,42 autob simple 0 0 0 0 0 0 0 0 autob artic 1 1 0 1 0 3 12 5,63 camioane 0 0 0 1 0 1 2 0,93 total veh etal 38 52 46 38 39 203 213 100

89

UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ

Ponderea traficului în punctul 4
autocamioane 1% autobuze articulate 6% autobuze simple 0%

93% autoturisme

Figura 4.15 : Ponderea traficului în punctul 4 Pentru echivalare au fost utilizaţi coeficienţii prezentaţi în tabelul 4.7. 4.3.2 Caracteristici Intersecţia poate fi încadrată la categoria intersecţiilor în sens giratoriu urbane cu două benzi. Alinierea faţă de străzile care se intersectează este bună, conducătorii auto fiind obligaţi să reducă viteza indiferent de direcţia din care se apropie. Intersecţia este prevăzută cu bandă ocolitoare ce permite accesul din bulevardul Griviţei venind din direcţia cartierului Bartolomeu în strada 13 Decembrie spre centrul vechi fără a mai tranzita carosabilul circular. Lăţimea carosabilului circular este suficient de mare pentru a permite accesul autobuzelor articulate şi troleibuzelor în condiţii foarte bune, intersecţia fiind tranzitată de multe linii ale regiei de transport în comun : 1, 2, 3, 4, 6, 7, 16, 30, 36 şi 51. Intersecţia este prevăzută cu insule de separare ridicate de la nivelul carosabilului ce oferă o bună protecţie pietonilor ce traversează strada în două etape. Insula centrală este suficient de înălţată pentru a nu permite vizibilitatea peste ea astfel încât contribuie la reducerea vitezei. Intersecţia este tranzitată de autoturisme în special şi în mică măsură de autobuze simple sau articulate după cum se arată în figurile 4.12- 4.15. Figurile următoare prezintă câteva imagini ale intersecţiei :

90

18 :Insula centrală.17 : Insula centrală şi carosabilul circular la intrarea în intersecţie din strada 13 Decembrie din direcţia cartierului Bartolomeu Figura 4. carosabilul circular şi o porţiune din insula de separare de la intrarea în intersecţie din strada 13 Decembrie din direcţia cartierului Tractorul 91 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4.16: Vedere de la intrarea în intersecţie din strada 13 Decembrie din direcţia centrului vechi Figura 4.

4. Intersecţia a fost amenajată în anul 2006 .11 Volumul de trafic punctul 1 Interval orar 12:45 – 12:47 12:47 – 12:49 12:49 – 12:51 12:51 – 12:53 12:53 – 12:55 total veh tot veh et pondere % autoturisme 12 9 11 11 11 54 54 100 autob simple 0 0 0 0 0 0 0 0 autob artic 0 0 0 0 0 0 0 0 camioane 0 0 0 0 0 0 0 0 total veh etal 12 9 11 11 11 54 54 100 Ponderea traficului în punctul 1 0% autocamioane 0% autobuze articulate 0% autobuze simple 100% autoturisme 92 .UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ 4. 4. Intersecţia face legătura între cartierul Schei şi centrul vechi al oraşului iar pe străzile Prundului şi Poarta Schei se circulă în sens unic spre şi dinspre intersecţie. carosabilul circular fiind prevăzut cu o singură bandă de circulaţie. Prundului şi Poarta Schei înlocuind o intersecţie reglementată prin indicatoare rutiere.4 Analiza intersecţiei strada Şirul Beethoven cu strada Prundului şi strada Poarta Schei ( Poarta Schei) Intersecţia în sens girator Poarta Schei este situată la intersecţia străzilor Şirul Beethoven.1 Volume de trafic Pentru determinarea volumelor de trafic au fost efectuate observaţii în două puncte : punctul 1 la accesul în intersecţie dinspre strada Şirul Beethoven şi punctul 2 la accesul în intersecţie din strada Prundului. Volumele de trafic şi ponderea înregistrate au fost : Tabelul 4.

4. 51 şi 52. Singura stradă cu circulaţia în ambele sensuri este strada Şirul Beethoven care nu este prevăzută cu insulă de separare. Carosabilul circular nu este prea lat însă intersecţia nu este tranzitată de autocamioane sau autobuze articulate singurele vehicule mai mari fiind autobuzele de mică capacitate de pe liniile de transport în comun 50.19 : Ponderea traficului în punctul 1 Tabelul 4. Insula centrală este poziţionată astfel încât şoferii ce conduc autovehicule venind din strada Şirul Beethoven sunt obligaţi să reducă viteza însă cei care se apropie din strada Prundului şi intenţionează să continue deplasarea pe strada Poarta Schei pot tranzita intersecţia cu viteză relativ mare.20 :Ponderea traficului în punctul 2 4.55 autob simple 1 0 1 0 0 2 4 6. 50 B.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4.45 autob artic 0 0 0 0 0 0 0 0 camioane 0 0 0 0 0 0 0 0 total veh etal 15 11 16 12 8 60 62 100 Ponderea traficului în punctul 2 0% autobuze articulate autobuze simple 6% 0% autocamioane 94% autoturisme Figura 4.2 Caracteristici Intersecţia poate fi încadrată în categoria intersecţiilor în sens giratoriu urbane compacte.12 Volumul de trafic punctul 2 Interval orar 12:55 – 12:57 12:57 – 12:59 12:59 – 13:01 13:01 – 13:03 13:03 – 13:05 total veh tot veh et pondere % autoturisme 13 11 14 12 8 58 58 93. Figura următoare prezintă o imagine a intersecţiei : 93 . Insule de separare nu sunt prevăzute având în vedere că atât strada Prundului cât şi Poarta Schei au reglementată circulaţia în sens unic. motiv pentru care cu puţin înainte de accesul în carosabilul circular venind de pe această stradă a fost montată o denivelare ce obligă soferii să reducă viteza.

o porţiune din carosabilul circular şi ieşirea spre strada Poarta Schei 4.21 : Insula centrală. accidente în număr tot mai mare şi ambuteiaje. Aşa cum am arătat în conţinutul acestui proiect.4. mai ales pe cele din interiorul marilor oraşe. în special cele din vestul acesteia. au apărut o serie de fenomene negative : aglomeraţie. intersecţiile în sens giratoriu prezintă următoarele avantaje :  Fluidizarea traficului concretizată în reducerea timpilor de aşteptare pentru tranzitarea intersecţiei 94 .3 Concluzii În ultimii 20 de ani parcul auto din ţara noastră a crescut considerabil recuperând din decalajul faţă de ţările din restul Europei.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Figura 4. intersecţiile în sens giratoriu au devenit o soluţie la îndemâna autorităţilor centrale şi locale pentru descongestionarea traficului şi pentru diminuarea numărului de accidente precum şi a urmărilor acestora. infrastructura nu a înregistrat o creştere asemănătoare astfel încât pe drumurile din România. Din păcate. În acest context. Este adevărat că intersecţiile în sens giratoriu nu reprezintă o soluţie „minune” pentru rezolvarea tuturor problemelor de trafic însă micşorarea timpilor de aşteptare pentru tranzitarea unei intersecţii şi creşterea siguranţei circulaţiei sunt avantaje vizibile pentru toţi participanţii la trafic.

NCHRP Report 400: Determination of Stopping Sight Distances. amenajarea celor 22 de intersecţii în sens giratoriu pe raza municipiului Braşov constituie o iniţiativă pozitivă a administraţiei locale. Transportation Research 95 . ei trebuind să se asigure pentru a traversa  Întreţinerea în bune condiţii a zonei verzi implică costuri destul de ridicate  Intersecţia în sens giratoriu necesită un spaţiu mai mare decât alte tipuri de intersecţii Comparând avantajele cu dezavantajele.wikipedia. „Managementul traficului rutier”. 1994..C. National Cooperative Highway Research Program. et al. D. COFARU. Editura Universităţii „Transilvania” din Braşov. Daniela. D.ro [] American Association of State Highway and Transportation Officials (AASHTO). C. A Policy on Geometric Design of Highways and Streets. BIBLIOGRAFIE [] FLOREA. 2004 [] www. Ediţia a II-a. prin unghiurile din care se pot produce coliziunile şi prin egalarea vitezelor vehiculelor care au prioritate cu cele ale vehiculelor care cedează prioritatea  Micşorarea costurilor de întreţinere prin eliminarea consumului de energie electrică şi a necesităţii înlocuirii corpurilor de iluminat necesare funcţionării unei intersecţii semaforizate  Zonele verzi amenajate pe insula centrală pe insulele de separare şi în perimetrul intersecţiei pot înbunătăţi aspectul general al zonei în care se amplasează o intersecţie în sens giratoriu  Se reduc staţionările cu motoarele vehiculelor pornite sau în unele situaţii chiar se elimină ceea ce are o influenţă pozitivă asupra mediului prin reducerea nivelului noxelor emise şi prin reducerea poluării fonice datorată eliminării demarajelor de pe loc  Amenajarea unei noi intersecţii implică costuri relativ mici iar durata de viaţă este aproape dublă faţă de intersecţiile semaforizate Există şi unele dezavantaje ale intersecţiilor în sens giratoriu între care se pot aminti :  Transformarea unei intersecţii existente într-o intersecţie în sens giratoriu implică costuri destul de mari şi un disconfort major conducătorilor auto care tranzitează intersecţia în perioada transformării  Pietonii sunt nevoiţi să ocolească pentru a ajunge la trecerile destinate lor. [] Fambro.B. ŞOICA. A. De asemenea pietonii nu mai beneficiază de protecţia oferită de culoarea verde a semaforului... acestea nemaifiind amplasate la colţul intersecţiei ca în cazul altor intersecţii.: AASHTO..UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ  Creşterea siguranţei în circulaţie prin obligarea conducătorilor auto de a reduce viteza  Reducerea urmărilor accidentelor de circulaţie prin reducerea vitezelor. Washington.

: National Academy Press.C. Brown. D.B.: National Academy Press. National Research Council. Washington. et al. National Research Council.UNIVERSITATEA ” TRANSILVANIA” BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ AUTOVEHICULE RUTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Board. D. Transportation Research Board. D. Washington.. 1997. 1997.C. NCHRP Report 400: Determination of Stopping Sight Distances. London: HMSO. M. Fambro. TRL State of the Art Review—The Design of Roundabouts. 96 . National Cooperative Highway Research Program.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful