P. 1
Sinteze de Bac

Sinteze de Bac

|Views: 2|Likes:
Published by Ionela Veronica
scsdcsdc
scsdcsdc

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ionela Veronica on Jul 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2014

pdf

text

original

SINTEZE DE BACALAUREAT - ELECTRICITATE

1. NR. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 2. NR. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE, ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) Lungimea (l) metrul (m) Masa (m) kilogramul (kg) Timpul (t) secunda (s) Temperatura (T) Kelvinul (K) Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A) Intensitatea luminoasă (I) candela (cd) Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol)

ELECTRICITATEA
MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE, ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE MĂSURĂ FORMULA DE (SIMBOLUL) (SIMBOLUL) DEFINIȚIE MĂRIMI ELECTRICE Tensiunea electrică, Voltul (V) căderea de tensiune (U, u) tensiunea electromotoare ( E) Rezistența electrică (R) Ohm (Ω) Rezistivitatea (ρ) Coeficientul de temperatură al rezistivității (α) Energia electrică (W) Puterea electrică (P) Sarcina electrică (Q, q) LEGEA Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit Legea lui Ohm pentru întreg circuitul Legea I a lui Kirchhoff Legea a II-a a lui Kirchhoff Ohm∙metru (Ω∙m) grad
-1

VALOAREA ECHIVALENTĂ ÎN UNITĂȚI S.I. 1V = 1kg∙A-1∙m2∙s-3 1Ω = 1kg∙A-2∙m2∙s-3 1Ω∙m = 1kg∙A ∙m ∙s
-2 3 -3

1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. NR. 1. 2. 3. 4.

ρ = ρ0(1+α∙t) W = U∙q = U∙I∙t Q=I∙t DEFINIŢIA 1J = 1kg∙m2∙s-2 = 1W∙s 1W = 1kg∙m2∙s-3 1C=1A∙s

Joule (J) Watt (W) Coulomb (C)

LEGI ȘI FORMULE ÎN ELECTRICITATE EXPRESIA MATEMATICĂ

∑ ∑ ∑ ∑

Intensitatea curentului este direct proporţională cu U şi invers proporţională cu R Intensitatea curentului printr-un circuit este direct proporţională cu E şi invers proporţională cu (R+r) Suma algebrică a curenților într-un nod de rețea este egală cu zero Suma algebrică a tensiunilor electromotoare dintrun ochi de rețea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune pe laturile ochiului.

5. 6. 7. 8. 9.

Gruparea serie a n rezistori Gruparea serie a n surse identice Gruparea paralel a n rezistori Gruparea paralel a n surse identice Energia electrică (W)

(1) sau

(
10. 11. Legea lui Joule Puterea curentului electric

)

(2)

OBSERVAȚIE: (1) Pentru o porțiune de circuit (2) Pentru întreg circuitul Căldura degajată la trecerea curentului printr -un 2 consumator este direct proporțională cu I , R și t OBSERVAȚIE: (1) Pentru o porțiune de circuit (2) Pentru întreg circuitul OBS. În cazul transferului max. de putere η=0,5.

(1) sau

(
12. 13. Randamentul unui circuit electric simplu *Transferul maxim de putere dintre o sursă și consumator

)

(2)

și are loc pentru R=r

Atenție! Puterea debitată de sursă este:

constanta universală a gazelor. ΔU=Q-L Variația energiei interne depinde doar de starea inițială și finală. Legea Boyle . Energia cinetică medie de translație în funcție de gradele de libertate. În conformitate cu spațiul real.. m=const. 4. aflat la presiune constantă.. 7. √ √ 1. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE.. aflat la volum constantă. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL. NR.Mariotte sau legea transformării izoterme (t=const.) Legea Gay . Ecuația Clapeyron Mendeleev Principiul I al termodinamicii LEGI.Lussac sau legea transformării izobare (p=const. 3.TERMODINAMICĂ SI TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ 1. 4. Vμ – volumul molar Presiunea unui gaz. 2.concentrația moleculelor cinetico-moleculare m0 – masa unei molecule – viteza pătratică medie Energia cinetică medie de translație a unei molecule ( ) Grad de libertate i Posibilitatea unui sistem de a se deplasa pe o anumită direcție. p – presiunea gazului Formula fundamentală a teoriei . 2.) Legea Charles sau legea transformării izocore (V=const. FORMULE UTILZATE DENUMIREA MĂRIMII FIZICE FORMULA OBSERVAȚII MĂRIMI TERMODINAMICE ŞI CINETICO-MOLECULARE Numărul de kmoli (ν) m – masa de substanță. total de molecule NA – nr. NR. 6. m=const. coeficientul de dilatare izobară Presiunea unui gaz. de molecule dintrun kmol V – volumul gazului. 8. creste liniar cu temperatura. lui Avogadro – nr. 5. m=const. 7. 1. Teorema echipartiției energiei în funcție de gradele de libertate: fiecărui grad de libertate al unei molecule îi corespunde o energie cinetică egală cu . MĂRIMI FIZICE ȘI FORMULE ÎN TERMODINAMICĂ Presiunea unui gaz aflat la temperatură constanta variază invers proporțional cu volumul gazului. 3. 5.SINTEZE DE BACALAUREAT .) Ecuația generala a gazelor. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) Lungimea (l) metrul (m) Masa (m) kilogramul (kg) Timpul (t) secunda (s) Temperatura (T) Kelvinul (K) Intensitatea curentului electric (I) Amperul (A) Intensitatea luminoasă (I) candela (cd) Cantitatea de substanţă(μ) kmolul (kmol) TERMODINAMICĂ SI TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE. Q – cantitatea de căldură L=p∙ΔV – lucrul mecanic . Volumul unui gaz. i = 3 gaz ideal monoatomic i = 5 gaz ideal biatomic i = 6 gaz ideal poliatomic Ecuația termică de stare a gazului ideal Ecuația calorica de stare a gazului ideal Viteza termică 6. 1. k – constanta lui Boltzman T – temperatura gazului . 4. 3. 2. există 3 grade de libertate pentru translație și 3 grade de libertate pentru rotație. μ – masa molară N – nr. fiind independentă de proces. U=ν∙NA – energia internă gazului 2. creste liniar cu temperatura β=α sau: V=V0αT sau: p = p0βT sau: 5.

μc=C pentru a-și modifica temperatura cu Q=mcΔT un grad. (2) reprezintă randamentul unui motor Carnot. m= const. cV coeficienţii calorici la presiune. pT și VT. m = const. ΔU=0. OBSERVAȚIE: 1.6. C=νC sau pentru a-și modifica temperatura cu Q=νCΔT un grad. 2. 7. respectiv volum CP-CV=R Mayer constant. cp. m = const. Pentru gaze. Indicele adiabatic *Randamentul unui motor termic sau (2) OBSERVAȚIE.. 4. T1. respectiv CV. Rel. Căldura specifică Reprezintă cantitatea de căldură [c]si=1J∙kg-1∙K-1 sau necesară unui kilogram dintr-un corp OBS. OBSERVAȚIE. Într-un proces adiabatic sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior. Q1 – căldura primită. Capacitatea calorică sau Q=CΔT Reprezintă cantitatea de căldură necesară unui corp pentru a-și modifica temperatura cu un grad. 2. Transformare izocoră: V = const. (1) L – lucrul mecanic efectuat. Transformare izotermă: T = const. Căldura molară 10. Transformare izobară: p = const.temperatura sursei calde. 8. 9. Ecuația transformării adiabatice este dată de relația: . Transformare adiabatică: Q = 0. [C]si=1J∙K-1 Reprezintă cantitatea de căldură [C]si=1J∙kmol-1∙K-1 necesară unui kmol dintr-un corp OBS. Q2 – căldura pierdută. T2 – temperatura sursei reci.. m = const. valoarea coeficienților calorici este diferită după cum gazul este încălzit la volum constant sau la presiune constantă.. Învelișul adiabatic este un înveliș care permite variația energiei interne a sistemului decât prin schimb de lucru mecanic cu mediul exterior. Reprezentări grafice ale proceselor termodin amice simple în coordonate pV. 3. 11. Relația lui Robert Cp. cedată mediului exterior. OBSERVAȚIE. *Motoare termice Transformări simple ale gazului perfect 1.

13. -1 1 m∙s 1 m∙s-2 1N = 1kg∙m∙s-2 1N = 1kg∙m∙s-2 1N = 1kg∙m∙s-2 1. 15. impulsul total ( ⃗ ) Constanta de elasticitate (k) Alungirea absolută (Δl) Alungirea relativă (ε) Efortul unitar (σ) Randamentul planului înclinat metru∙secundă-2 (m∙s-2) Newton (N) Newton (N) Newton (N) Newton (N) Joule (J) Joule (J) Joule (J) Joule (J) Watt (W) Joule (J) Joule (J) Joule (J) Newton∙secundă (N∙s) Newton∙secundă (N∙s) VALOAREA ECHIVALENTĂ ÎN UNITĂȚI S. 3. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE FORMULA DE DEFINIȚIE (SIMBOLUL) MĂSURĂ (SIMBOLUL) -1 -1) Viteza (⃗ ) metru∙secundă (m∙s ⃗ Accelerația ( ) Forța ( ) Forța de greutate ( ) Forța elastică ( ) Forța de frecare ( ) Lucrul mecanic (L) Lucrul mecanic al forței de greutate Lucrul mecanic al forței elastice Lucrul mecanic al forței de frecare Puterea mecanică (P) Energia cinetică (Ec) Energia potențială gravitațională Energia potențială elastică Impulsul mecanic al punctului material ( ) Impulsul mecanic al unui sistem de n puncte materiale. 19. 5. 2. 9. 11. sau se află în repaus. 16. 7. 1.I. 7. . 20. Newton∙metru metru Nu are -1 1N∙m = 1kg∙s 1m -1 -2 Newton∙metru-2 Nu are PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICĂ 1N∙m-2 = 1kg∙m-1∙s-2 1. 4. 14. Forța este mărimea fizică vectorială egală cu produsul dintre masă și vectorul accelerație: . MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE. Principiul I al dinamicii. 12. 2. sau Principiul fundamental. 3. 6. sau pentru L = const. 6. NR. 21. 4. 1W= 1kg∙m2∙s-3 1J = 1kg∙m2∙s-2 1J = 1kg∙m2∙s-2 1J = 1kg∙m ∙s 2 -2 ⃗ ⃗ ∑ ⃗ 1N∙s=1kg∙m∙s -1 1N∙s=1kg∙m∙s-1 17. care să-i schimbe starea de mișcare. sau Principiul inerției. 2. Principiul al II-lea al dinamicii. ⃗ ⃗ ⃗ 1N = 1kg∙m∙s-2 1J = 1kg∙m2∙s-2 1J = 1kg∙m2∙s-2 1J = 1kg∙m2∙s-2 1J = 1kg∙m2∙s-2 . 8. atâta timp cât asupra lui nu acționează alte corpuri din exterior. Un corp se mișcă rectiliniu și uniform. 5. 18. ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) Lngimea (l) Masa (m) Timpul (t) Temperatura (T) Intensitatea curentului electric (I) Intensitatea luminoasă (I) Cantitatea de substanţă(μ) metrul (m) kilogramul (kg) secunda (s) Kelvinul (K) Amperul (A) candela (cd) kmolul (kmol) MECANICA NR. 10. 2.SINTEZE DE BACALAUREAT . MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE.MECANICA 1.

unde μ este coeficientul de frecare. ACCELERAȚIA PE PLANUL ORIZONTAL CU FRECARE SCRIPETELE 1. în timpul acestei variații: Variația energiei potențiale a unui sistem este egală și de semn opus cu lucrul mecanic al forțelor conservative care acționează asupra sistemului: Energia mecanică a unui sistem izolat în care acționează forțe conservative este constantă în timp. Principiul al III-lea al dinamicii. Legea I a frecării de alunecare Dacă un corp acționează asupra altui corp cu o forță. 6. adică se conservă. sau Principiul acțiunilor reciproce. sau modulul lui Young F – forța deformatoare S0. numită acțiune. impulsul total se conservă. Teorema de variație a energiei cinetice a punctului material Variația energiei potențiale Legea conservării energiei mecanice *Teorema de variație a impulsului *Legea conservării impulsului 2. Deci. 4. pentru a deduce sensul mișcării este suficient să sesizăm sensul forței de frecare. 5. forța de frecare acționează în sens invers mișcării. 5. Legea a II-a a frecării de Forța de frecare de alunecare dintre două corpuri este direct proporțională cu forța de ⃗ . este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forțelor externe ce acționează asupra punctului material. numită reacțiune: Forța de frecare de alunecare dintre două corpuri nu depinde de aria suprafețelor în contact.3. Impulsul forțelor externe ce acționează asupra unui sistem este egal cu impulsul total al ⃗ sistemului: Dacă rezultanta forțelor externe care acționează asupra sistemului este egală cu z ero. răspunde cu o forță egală și de sens contrar. care se deplasează în raport cu un sistem de referință inerțial. l0 – secțiunea. ACCELERAȚIA PE PLANUL ÎNCLINAT CU FRECARE Urcare pe plan: ( )   De regulă. 3. cel de -al doilea ⃗⃗⃗ . 4. Coborâre pe plan: ( ) . respectiv lungimea inițială materialului solicitat TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ Variația energiei cinetice a unui punct material. alunecare apăsare normală pe suprafața de contact: Legea lui Hooke E – modulul de elasticitate longitudinal.

)( ). ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DENUMIREA MĂRIMII FIZICE (SIMBOLUL) UNITATEA DE MĂSURĂ (SIMBOLUL) Lungimea (l) Masa (m) Timpul (t) Temperatura (T) Intensitatea curentului electric (I) Intensitatea luminoasă (I) Cantitatea de substanţă(μ) metrul (m) kilogramul (kg) secunda (s) Kelvinul (K) Amperul (A) candela (cd) kmolul (kmol) Legile reflexiei: 1.  Refracția luminii – este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii. 3. 1D = 1 m 3. (AOP). NR. Dreapta BOB’ este axa optică principală a lentilei. Imagine virtuală 3. unde n1. A și A’. normala și raza refractată se află în același plan. Imagine într-o lentilă divergentă SISTEME DE LENTILE SUBȚIRI. 3. O lentilă are o infinitate de AOS . 3. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE. refracție ai celor două medii. ̂ ̂ . ̂ ̂ Legile reflexiei: 1. . distanța focală este dată de relația: ∙∙∙ 2. 6.SINTEZE DE BACALAUREAT – OPTICA 1. . F1 și F2 sunt focarele lentilei. atunci când străbate suprafața de separare dintre două medii. Se observă că orice lentilă are o singură AOP. O este centrul optic al lentilei. 2. Mărirea liniară β = β1+β2+∙∙∙ I PHYSICS OBSEVAȚIE: 1. 4. 5. 5. OPTICA GEOMETRICĂ  Reflexia luminii – este fenomenul de întoarcere parțială a luminii în mediul din care a venit. Imagine reală 2.este mărirea liniară 1. Pentru un sistem de lentile subțiri. Raza incidentă. 2. atunci când întâlnește suprafața de separare dintre două medii. –f și f sunt distanțele focale. 2. n2 sunt indicii de 2. (AOS). L1 ȘI L2 FORMULELE LENTILELOR SUBȚIRI: ( sau: 2. 4. 7. 1. respectiv B și B’ se numesc puncte conjugate. 6. Unghiul de incidență este egal cu unchiul de reflexie. IMAGINI ÎN LENTILE SUBȚIRI 1. C se numește convergență și se -1 măsoară în dioptrii (D). normala și raza reflectată se află în același plan. Raza incidentă. Orice altă dreaptă care trece prin O se numește axă optică secundară.

valorile lor se reprezintă ca puteri ale lui 10. .5k) = 0. d. numită frecvenţă de prag. Orice mărime fizică se reprezintă printr-un simbol. la rândul lor un curent anodic mare. Legile efectului fotoelectric extern: 1. De exemplu P = 0. sau pragul roșu. Energia unei particule este constituită din pachete de energie. Legea a II-a. litere mari sau mici. De fapt efectul fotoelectric nu este instantaneu. Aceste prefixe trebuie memorate și convertite. când frecvenţa este constantă. Legea a III-a. c. dintre care cel mai cunoscut este dispozitivul YOUNG. unde este constanta lui Planck. de exemplu – lumina. Explicarea legilor efectului fotoelectric extern.*OPTICA ONDULATORIE Interferența luminii – este fenomenul de întâlnire și compunere a două unde coerente. Există o frecvenţă minimă.  Lungimea de undă reprezintă drumul parcurs de undă în timp de o perioadă: =  Obținerea undelor coerente se face prin divizarea frontului de undă. Ipoteza lui Planck. sau lungime de undă de Broglie. Legea a IV-a. sau prag roşu. De regulă. relația exprimă legea conservării energiei în procesul de ciocnire plastică dintre un foton și un electron legat.5∙103 *) Se referă la filiera TEORETICĂ . În acest caz este frecvența de prag. deoarece lucrul mecanic de extracţie este o constantă de material. Mărimile fizice sunt proprietăți măsurabile ale corpurilor. 1. iar valorile mai mici SUBMULTIPLI. Fotonul are masă. Valorile mai mari se numesc MULTIPLI. o literă mare sau mică. numită lungime de undă atașată. dar numai de mişcare. Legea I. Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu . a. Viteza fotonului este viteza luminii: . Energia cinetică a fotoelectronilor emişi este direct proporţională cu frecvenţa radiaţiilor electromagnetice şi nu depinde de fluxul acestora. Flux luminos mare înseamnă număr mare de fotoni.5∙103W. Ipoteza lui Einstein. Adică. Lumina este alcătuită din niște particule numite fotoni. specifică fiecărei substanţe. 4. Intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este direct proporţional cu fluxul radiaţiilor electromagnetice incidente. ÎN MOD OBLIGATORIU. în puterea corespunzătoare a lui 10 atunci când facem calcule matematice. multipli și submultipli se reprezintă cu ajutorul unor prefixe.  Două unde se numesc coerente dacă au aceeași frecvență în punctul în care se compun. Interfranja Drumul optic este (r) = n∙r Diferența de drum este În punctul P vom avea un maxim de interferență dacă În punctul P vom avea un minim de interferență dacă ( ) ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ  Efectul fotoelectric extern – este fenomenul de scoatere a electronilor dintr-un material cu ajutorul radiației electromagnetice. Deoarece mărimile fizice pot avea valori numerice foarte mari sau foarte mici și pentru a se putea opera matematic ușor cu ele. o valoare numerică și o unitate de măsură. mult ipli cu litere mari. numite cuante de e nergie. valoar ea acestei cuante este proporțională cu frecvența undei. Din ecuația lui Einstein se vede că există o frecvență . Impulsul fotonului este Ecuația lui Einstein. b. dar având în vedere viteza foarte mare de propagare a luminii. 3. 2. iar diferența de fază este independentă de timp. conform teoriei relativităţii restrânse masa de repaus a fotonului este . OP = . Divizarea frontului de undă se obține cu ajutorul unor dispozitive. pentru care efectul nu se mai produce. Energia fotonului este .5 kW = 0. putem considera că efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu! . Deoarece fiecărei particule i se poate atașa o lungime de undă. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE…SAU S Ă REFLECTĂM PUȚIN. Din ecuația lui Einstein se vede că este proporţională cu frecvenţa. pentru care și . iar submultipli cu litere mici. 2. Numărul mare de fotoni va genera un număr mare de electroni. Ipotezele teoriei cuantice. care vor genera. de fapt valoarea numerică a puterii este (0. În exprimarea curentă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->