P. 1
1555 Teste

1555 Teste

|Views: 20|Likes:
Published by Geanina Burlacu

More info:

Published by: Geanina Burlacu on Jul 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane. 1.

Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea CR şi concentraţia O2 în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. VN ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea R 8. Dispneea este: a) oprirea R; c) 23-25 r/min. c) R modificată.

b) R normală; c) R dificilă.

b) R normală;

9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu:

a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii.

10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic. 11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) R de tip superficial; b) R modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei;

b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului.

16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; e) cianoza; d) tusea; c) hiperventilaţia; f) paliditatea tegumentelor.

19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii. 21. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase; b) contracţiile inimii; c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor, sincronă cu sistola ventriculară. 22. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 b/min; b) 70-90 b/min; c) 60-80 b/min. 23. Celeritatea este o caracteristică a pulsului, însemnând: a) rapiditate, viteza unei pulsaţii b) ritmicitate c) tărie.

24. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă; b) pe orice arteră accesibilă palpării, care poate fi comprimată pe un plan osos; c) numai pe o venă vizibilă. 25. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla: a) în DD; b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 min; c) în cadrul intim, alături de familie. 26. Pulsul tahicardic înseamnă: a) puls rar; b) puls rapid; b) valoarea TA c) puls superficial. c) starea emoţională.

27. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta

28. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale, pulsul se defineşte a fi: a) filiform; b) neregulat; c) slab. 29. Valoarea maximă şi minimă a TA se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol; b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei, respectiv diastolei cardiace;
2

c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. 30. TA este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali; b) alimentaţie şi factorii de risc; c) vârstă şi sex. 31. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei; b) rezistenţa vasculară periferică; c) valoarea temperaturii corporale.

32. TA diferenţială este:

a) diferenţa dintre valorile TA sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală; c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian.

33. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale, aceasta va determinată: a) înainte de mese; b) dimineaţa după somn, la sculare; c) în repaus. 34. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive, apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării; b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară; d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. 35. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie; b) anorexie; 36. Polifagia reprezintă: c) inapetenţă.

a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate; b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente; c) lipsa senzaţiei de foame.

37. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea, are caracter ritmic, periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numeşte: a) meteorism; c) eructaţie; b) regurgitaţie; d) pirozis. 38. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul; b) anxietatea; c) religia. 39. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului; b) vârstă, în exclusivitate; c) perioadele de activitate sau repaus. 40. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian, determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului; b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului; c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. 41. În alimentaţia neadecvată în deficit, ca problemă de dependenţă, care din următoarele formulări sunt MD: a) disfagia, anorexia; b) consum redus de lichide şi săruri minerale; c) polifagia. 42. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus, asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută; b) pacientul să fie echilibrat psihic;
3

50. 49. se poate întâlni în: 4 . b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. c) procesul de homeostazie. 45. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză.c) pacientul să aibă o stare de bine. anurie. genital feminin. e) ap. culoare deschisă. culoare închisă.ca problemă de dependenţă . c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. culoare deschisă. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. 43. culoare deschisă. d) disfagie. d) alimentele alterate. e) culorii. b) surplus. c-v. poliurie. Care din următoarele formulări sunt corecte. c) 25 cal/kg corp/24 h. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie b) oligurie. consistenţei. c) ap. d) densitate scăzută 1001-1002. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. vărsături. c) greţuri. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. b) hematemeză. 51. 48. c) disurie d) poliurie. fără vărsături şi greţuri.se poate manifesta prin: a) deficit. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a subst. d) măsuri de prevenire a deshidratării. b) spasmele vezicale. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează prin: a) piele. d) ap. d) perioadei de zi sau noapte. cu referire la caracterele urinei. c) uşurinţei defecării. oligurie. c) poluarea apei. c) densitate normală 1015-1020. d) melenă. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. b) programul de eliminare intestinală. inutile provenite din metabolism. b) regularităţii scaunelor. e) anurie. Alimentaţia neadecvată . b) măsurarea densităţii urinare. 52. 55. b) densitate scăzută 1001-1002. mirosului. 44. c) asigurarea unui climat cald. renal. poliurie. c) educaţia şi cultura. pot fi: a) lipsa de control a sfincterelor. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. 53. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. b) ap. 46. resp. 47. c) folosirea de soluţii intravenoase. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. 54. confortabil. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic.

se numeşte mişcare de: a) pronaţie. 66. 65. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. b) administrând laxative. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. 59. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. b) hematemeza şi melenă. 69. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. 60. d) ap. b) sistemului nervos. c) scăderea forţei musculare. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. la indicaţia medicului. c) de zeamă de pepene. b) unor bile conglomerate. 58. În ortostatism. d) circumducţie. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. b) rolurile sociale. b) constipaţie. 62. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. c) oligomenoree. b) ulceraţie a pielii. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 h.a) gastrita cronică. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 56. c) organizarea socială. 63. c) supinaţie. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) SN. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. c) aparatului vestibular. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. 5 . 64. 61. b) intoxicaţii. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. 68. b) amenoree. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: c) ulcerul gastrointestinal. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. dig. 67. c) maron-verzui. c-v. b) negru ca păcura. de relaxare. vestibular. b) ap. d) apendicită acută. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. 70. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. scaun la interval de 6-7 zile. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. braţele vor fi: a) sprijinite. 57. b) rotaţie. c) în balans continuu. Pentru menţinerea independenţei mişcării. b) pe lângă corp. c) hematurie şi melenă. a) unor bile dure de mărimea măslinelor. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. c) ap.

b) astenie. 75. involuntare ale ochilor. dureri menstruale. c) oboseală marcată. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. 81. a contractibilităţii sale. 78. d) diminuarea puterii de concentraţie. c) diaforeză. b) absenţa stării de veghe. stare de disconfort. 76. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. se manifestă prin: a) tegumente palide. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. b) activitate şi deprinderi legate de somn. gurii. b) patru = somnul lent. c) trei = somnul paradoxal. mai frecventă la copii. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. 74.b) scăderea forţei musculare. a unui braţ. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. d) sex. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. b) micţiuni de urină necontrolată. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. 72. paradoxal. Starea de letargie. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. c) puls rar lent. cu boală Parkinson. slab bătut. b) mişcări convulsive. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. cu funcţii vitale diminuate. 73. deficitul senzorial este SD de ordin: a) fizic. 77. în timpul somnului. c) starea de anxietate. greoi. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. 82. c) sociologic. c) diminuarea volumului unui muşchi. e) capacitatea de a se destinde. b) hipersomnie continuă. 71. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. la pacientul cu oboseală. d) diminuarea metabolismului bazai. 79. b) faţă rigidă. c) sociologici. 6 . ortodox. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. d) tulburări de coordonare. mai profundă. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. transpiraţii reci. clasic. b) psihologici. Pavorul nocturn. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. b) psihologic. 80. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. clasic.

Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. 90. Asistenta medicală intervine în acest scop. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. b) psihologică. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. c) evaluarea gradului de confuzie. 89. b) insuficienţa cunoştinţelor. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. b) tonusul muscular. c) T° mediului. sunt următorii: a) credinţa b) emoţiile. c) credinţa şi cultura. într-un termen dat. b) munca. d) narcolepsie. statutul social şi munca. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. b) dezinteres fată de ţinută. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. aparatul gipsat. talia. 93. c) maturitatea psiho-motorie. 85. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. b) aţipiri în timpul zilei. Clima. slăbirea. 87. 88. f) toate manifestările sunt adevărate. 92. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. b) vârstei. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. 84. c) comunicare. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. d) toate enunţurile sunt false. 83. c) funcţia religioasă. stresul. 91. c) hipertonia musculară.de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. unul din obiectivele de îngrijire propuse. d) activităţii. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. statura. f) exigenţei în intimitate. d) stări de iritabilitate. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) socio-culturală. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) expresia corporală. absenţa membrului superior. 7 . 86. e) calităţii materialelor. c) perioade de somn perturbant. b) însemnătatea personală. c) vârsta. d) activitatea. sărăcia. hipotonia musculară.

În evoluţia unei febre. 99. c) uşor călduţe. se manifestă cu: a) febră ridicată. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. La un pacient cu hipertermie. vasodilataţie. 105. 101. b) perioada de stare. În vederea obţinerii unei stări de bine. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. 98. Termoliza. rezultat al proceselor oxidative. d) pacientul să nu fie apatic. b) termoliza. d) starea psihică. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) T◦ corpului. d) perioada mixtă. b) îmbrăcămintea bizară. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. când temperatura mediului ambiant este crescută. se realizează: a) prin vasoconstricţie. c) vârsta şi sexul. ingestia în special de proteine. b) prin piele. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. în cantităţi mici. plămâni. Hipertermia. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. c) sindrom febril. 104. b) alimentaţia. vezicule. b) poarte încălţăminte călduroasă. c) erupţie cu macule. c) numai prin rinichi. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. Asistenta medicală învaţă pacientul. emoţiile puternice. continuă.94. b) piele roşie caldă. adică pierderea de căldură din organism. 8 . b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. b) talie şi statură. La pacientul care prezintă hipotermie. la intervale regulate de timp. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. ca problemă de dependenţă. papule. b) hidratării insuficiente. vestimentaţia este un semn de sănătate. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. Ca urmare a producerii de căldură în organism. se administrează lichide: a) numai foarte calde. are loc: a) termogeneza. 100. 97. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. c) a şi b. b) alcoolice. rinichi. c) activitate. 102. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. combinativă. umedă. c) perioada de declin. 96. c) greutăţii necorespunzătoare. Nou-născutul şi copilul mic. 103. 95. stridentă poate exprima o boală psihică. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. d) temperaturii mediului ambiant.

9 . Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. b) uşor deshidratată. 115. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. 110. b) aspectul scaunului. 114. 117. 108. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. c) hipotrofie musculară. d) efectuează toaleta pe regiuni. c) cu prurit. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. b) neadaptării organismului. c)alterarea tegumentelor şi fanerelor. b) carenţele de igienă. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. c) dilatarea unor vene superficiale. b) halena fetidă. c) climatului. la nevoie. 112. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. c) inapetenţă. În caz de hipertermie. pielea va fi: a) curată. d) anchiloze. netedă. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia b) alimentaţia c) temperatura corpului. 118. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. d) elastică. c) îngrijită. b) hematoame. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. 109. La persoanele vârstnice. b) poliurie. 116. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. b) deprinderile igienice satisfăcute. 113. pigmentată normal. 111.106. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. b) sănătoasă. pielea trebuie să fie: a) curată. c) vasodilataţie periferică. d) lipsa de cunoaştere. Ca manifestare de independenţă. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. catifelată. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. c) culoarea galbenă a dinţilor. c) aspectul tegumentelor. apar probleme. d) dezinteres pentru modul cum arată. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. 107.

b) efectuând imunizările obligatorii. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. b) ineficace la nivel senzorial. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. c) roşeaţă locală. b) o securitate psihologică. 127. b) biologic. c) sociologic. b) dezechilibru metabolic. c) frica. c) dezechilibru electrolitic. 128. b) nonverbal. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. de relaxare. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt factori: a) biologici.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. e) toate enunţurile sunt adevărate. d) măsuri de protecţie socială. c) metode de destindere. b) psihologici. d) poluare. e) surmenaj. b) tumefacţie. 125. SD de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. 129. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. pune în mişcare un proces: a) verbal. d) numai a şi b. 130. 124.Pacientul să fie echilibrat psihic. 120. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu.119. c) emoţiile şi educaţia. c) o securitate sociologică.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. 10 . asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. 126. b) curentul şi organizarea socială. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. 121.Comunicarea. 123. c) sociologici. 122. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. Când este modificată/alterată nevoia. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. c) dinamic. b) agresivitatea.

b) învaţă pacientul să menţină integritatea. b) limbajul corpului. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. 139. b) factor psihologic. Pentru menţinerea independenţei nevoii. 134.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. b) integritatea organelor de simţ. dar şi benefic individului. 137. b) halucinaţii. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. e) apartenenţa 141. b) ansamblu de ceremonii religioase. f) tulburări de gândire.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. c) emoţii.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. 133. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. anxietate.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. b) atitudini corporale.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. precis. 135. 132.131. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate b) hipoacuzie c) cecitate. eşec. c) forme ale conştiinţei sociale. b) droguri. e) tulburări circulatorii cerebrale.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. c) factor biologic. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. b) limbaj clar. 136. d) anxietate.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. 143. b) percepţia şi emoţiile. c) ambele enunţuri nu sunt reale. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. dizartrie. singurătate. d) cultura. 142. c) integritatea organelor de simţ. c) alcoolism. c) asigură un mediu de securitate. 11 . 140. d) afazie. 138. c) izolare.

b) diminuarea unei funcţii. e) autoacuzare. 148. b) plâns. c) vârsta. asistenta medicală: 12 . 146. c) furie împotriva lui Dumnezeu. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. e) lezarea integrităţii fizice. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. b) preadolescenta. 152. c) descurajare. b) durerea. poziţie curbă.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. 153. 144. pasivitate. d) cultura. b) apartenenţa la o grupare socială. d) somnolenţă.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. de plăcere. b) jocul.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. d) autopedepsire. 154. hiperventilaţie. insomnie. autocritică. d) tahicardie. c) o manifestare de dependenţă. c) constituţia şi capacităţile fizice. 151.Pentru menţinerea independenţei nevoii. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. b) integritate fizică şi psihică. b) un sentiment de mulţumire.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. c) eşecul profesional.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. b) comună unui grup profesional. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. 155.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. c) specifică pe grupe de vârstă. c) învăţătura. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. 147. 149.Care din următorii factori. c) sentiment dureros. 145. 150.b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. b) cultura. c) copilăria.

160.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. b) atitudini. c) starea de relaxare. b) psihologici. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. c) tulburări de gândire. de tristeţe. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. zilnice. 158. 163. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. 162. c) capacitatea fizică. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor. sociologiei. se manifestă prin: a) apatie.a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile. e) sentiment de inferioritate. priceperi. c) sociologici. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut. 156. 164. b) lipsă de ambiţie.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. de încetare a unei tensiuni nervoase. 13 . b) îl învaţă tehnici de relaxare. d) agresivitate. c) eşec profesional.„Neputinţa" problemă de dependenţă. în vederea realizări b) stare de deznădejde. 165. care au prioritate faţă de activitatea depusă. 161. c) deprinderi. b) tulburări de memorie. împreună cu bolnavul. 159. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. b) motivarea. 157. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. psihologiei. eticii.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. c) stare de dependenţă fizică. c) pacientul să fie echilibrat fizic. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate.

c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. 2. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. comunicarea rezultatelor. 4. 5. b) condiţia de apariţie a simptomului. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. programarea acţiunilor. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. 1. 10. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. b) Florence Nightingale. 6. 9. c) o stare de dependenţă potenţială. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. 14 . Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. . evaluarea. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. comunicarea rezultatelor. d) toate trei. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. planificarea îngrijirilor. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. c) dependenţa persoanei. b) lipsa bolii. b) analiza datelor. 7. analiza şi interpretarea datelor. b) independentă. c) interdependentă. interpretarea datelor. b) o lipsă de cunoaştere. 3. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. c) un semn sau simptom. evaluarea rezultatelor. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. c) aprecierea stării pacientului. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. implementarea îngrijirilor. b) îngrijire acordată în echipă. implementarea. psihic şi social. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. verificarea intervenţiilor. 8. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. c) Abraham Maslow. proiectarea intervenţiilor.

19. flexibil. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. d) toate. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. b) o etichetă a bolii. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. c) programele de educaţie sunt identice. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. cauza ei. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. c) permite schimbul de idei. formulat în termeni proprii. 21. b) include simpatie şi căldură. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. c) este individual. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. b) membrii echipei de îngrijiri. c) cu caracter închis sau deschis.11. 20. b) serviciul telefonic. formulat în termeni medicali consacraţi. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. sentimente. c) internetul şi email-ul. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. gânduri. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. semnele şi simptomele prin care se manifestă. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. 12. b) este nemodificabil. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. deliberat şi profesionist. înscris în listele unor clasificări adoptate. 13. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. 18. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. b) concise şi clare. 15 . c) o intervenţie planificată. 17. 14. c) o problemă uşoară. c) o problemă de dependenţă.

22. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date; b) diagnosticul de nursing; c) planificarea; d) intervenţiile. 23. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat; b) o tehnică de comunicare terapeutică; c) o excepţie pentru examenul fizic; d) o implicaţie sexuală. 24. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor; b) examenul fizic al pielii; c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei; d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului; e) monitorizarea semnelor vitale. 25. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate; - neglijare; - eliminare; bucurie; - igienă deficitară; - exces; iritabilitate; - dragoste; - somn; securitate; - acceptare; - exerciţii; tristeţe. - îndeplinire. - nutriţie. 26. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare, trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală, pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale; b) zgomotul contravine regulilor sanitare; c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. 27. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing; asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC); b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie; c) insomnie; d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. 28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt; b) termen mediu; c) termen lung. 29. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de:
16

1. exerciţii de mişcare, plimbări în aer liber; 2. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi; 3. hrănirea pacientului cu alimente semilichide, neiritabile; 4. spălarea perineului de mai multe ori pe zi.

a) b) c) d)

evaluarea stării bolnavului; planificarea îngrijirilor; implementarea - aplicarea îngrijirilor; aprecierea rezultatelor.

30. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul, care poate fi: a) funcţională şi pedagogică; b) pedagogică; c) funcţională, pedagogică şi terapeutică. 31. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing, asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului; b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia; c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. 32. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede; b) să îndeplineşti obiectivele pe rând, apreciind rezultatele fiecăruia; c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. 33. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse; b) măsurarea unor parametrii vitali; c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală.

CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. 1. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism; b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism; c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.
17

2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor; b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect; c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. 3. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni; b) a fost bine spălat; c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. 4. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C - 60 min.; b) 180° C - 60 min.; c) 240° C - 60 min.

5. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere; b) cu ajutorul razelor Gama; c) prin flambare. 6. Când sterilizarea se face la autoclav, la o presiune de 2 atm. Se obţine o temperatură de: a) 190° C; b) 180° C; c) 133° C. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere; b) autoclavare; c) ştergere cu soluţie de formol. 8. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile; b) sterile; c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. 9. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit, vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată; b) se sterilizează prin fierbere; c) se sterilizează la autoclav. 10. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit; b) este prins cu mănuşi sterile; c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. 11. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor; b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor; c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele, material moale, obiecte din încăperi. 12. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril; b) sterilizarea instrumentelor, materialelor moi şi de sutură; c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. 13. Ce este dezinfecţia :
18

b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. d) alcoolul de 70°. obiecte din încăperi. c) sporicidă. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. b) tratarea faringitelor. c) tratarea cistitelor. 16. b) tinctura de iod. c) 130° C şi 2 atm. prin fierbere. b) sterilizarea la pupinel. de cloramină 8%. 15. plăgi. b) fierbere sub presiune. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. b) sol.a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. 19 . 21. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. 10%. c) sol. c) sterilizează sălile de operaţie. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. c) sterilizarea prin flambare. la autoclav. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. 23. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. cloramina 3%. var cloros 10%. 1-3%. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 17. b) apă caldă şi detergent. b) 133° C şi 2. c) aer uscat. 20. 19. c) sterilizarea cu oxid de etilena. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. d)sterilizarea prin ultrasunete. la pupinel. 18. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. c) sol. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. 14.5 atm. 5%. ploşti urinare. etc. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. d) sterilizarea cu ultrasunete. c) sol. 22.

pericardic. 29. d) ştergerea uscată. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. b) consideră că sângele. 33. folosind şi peria. 28. b) lichid amniotic. 20 . d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. pleural. d) numai b şi c. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. 25. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. sinovial. c) mixt.b) raderea pilozităţii din regiune. peritoneal. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. secreţii vaginale. b) curent. ţesuturi. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. HBV. LCR. complect. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. 32. 30. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. b) spălare + aspirare umedă. spermă. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. c) oxidul de etilen. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. c) vaporizarea. c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. 27. c) la locul de muncă al personalului. corect. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. 31. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. 34. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. b) razele ultraviolete. 26.

4.300 ml.5 g/kg corp/zi. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. c) de a reţine apa. un adult pierde zilnic: a) 200. un adult pierde zilnic: a) 200. un adult pierde zilnic: a) 200. c) structural. b) în imunitatea organismului. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1.e) numai a şi b. b) glicogen.. 9. Prin . Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) 1000-1500 ml. c) 1000-1500 ml. 12. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. b) energetic. 1. 5.600 ml.300 ml. c) 4-6 g/kg corp/zi. CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. b) 1 g/kg corp/zi. 8. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. b) 300.300 ml. 11. c) ambele răspunsuri sunt false. Apa are rol: a) energetic.600 ml. 2.5 g/kg corp/zi. b) 300. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. 3.5 g/kg corp/zi. 7. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) 1000-1500 ml. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal.5 g/kg corp/zi. b) de stimulare a tranzitului intestinal. Glucidele au rol: a) structural. c) amidon.perspiratio insensibile". c) 2-3. b) 300. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. 6. c) 4-6 g/kg corp/zi. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. b) structural. 21 . b) 2-3 g/kg corp/zi. b) 2-3 g/kg corp/zi. 10.600 ml. c) ambele variante sunt false.

Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. Vitamina A: 23. 22. c) în prevenirea arterosclerozei. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. 25. c) antiinflamator. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. c) calciului. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. c) transformarea glucozei în glucogen. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. Cuprul are rol: 19. b) de a inhiba acţiunea insulinei. 13. 21.b) de reglator termic. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. b) în eliberarea fierului de către ficat. b) potasiului. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. a) influenţează procesul de reproducere. c) creşte colesterolemia. d) tinde să crească glicemia. b) modificarea ritmului cardiac. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. Fosforul are rol: 20. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. 15. c) ajută respiraţia celulară. b) stimulează hematogeneza. 18. 24. b) inhibarea secreţiei gastrice. a) în procesul de creştere. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) au rol în stocarea energiei. 22 . b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. 17. Potasiul are rol în: a) sinteza insulinei. 14. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. 16. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. b) în procesul de coagulare a sângelui.

23 . b) vitamina A. c) previne acumularea de lipide în ficat. Apa de orez are efect: a) laxativ. 34.b) este necesară formării de protrombină. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. 37. b) antiinflamator. c) stimulează longevitatea activă. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. b) participă la producerea de energie. 26. b) vitamină C. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. timp de 10 zile. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. 36. c) vitamina C. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. b)colică renală.: a) are efecte antinevritice. b) fosfolipide. 30. Vitamina B. Creierul este bogat în: a) proteine. b) la sportivi în efort fizic considerabil. c) vitamină D. 28. c)insuficienţă cardiacă avansată. esenţială procesului de coagulare. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. d) după intervenţii chirurgicale. e) boli infecţioase febrile. 29. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. 35. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. b) intervine în hematopoieză. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. c) inhibă producerea de energie. c) antidiareic. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. c) în cure de slăbire. 31. c) participă la degradarea grăsimilor. Carnea este o sursă importantă de: 32. 33. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. c) scade rezistenţa la stres. a) vitamine B. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. c) grăsimi. 27.

litiază biliară. 48. e) hipertiroidie. 47. d) alcaloză. c) insuficienţă cardiacă. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic.38. c) ambele afirmaţii sunt false. 43. b) în perioada de lactaţie. este indicată în: a) gastroenterita acută. 24 . c) denutriţie. d) în tratamentul cu aspirină. c) hipotiroidie. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. 39. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. 45. b) obezitate. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. 40. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. 42. d) tratamentul cu cortizon. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. b) boala Addison. b) boala Addison. b) acidoză. d) ateroscleroză. b) arsuri întinse. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. Scăderea aportului alimentar de potasiu. c) are efect benefic în gută. diabetul insipid. 49. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. c) la persoanele de peste 60 de ani. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. 41. 46. c) insuficienţa renală acută. c) insuficienţa renală acută. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. pancreatită cronică (cu steatoree). b) ciroză hepatică decompensată. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. b) ciroză hepatică cu ascită. c) hipertensiunea arterială. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. 44. c) obezitate. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. c) diaree.

c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. c) cinci mese/zi. b) 4. c) bomboanele cu alune. b) pastele făinoase. c) 9. c) biscuiţii.1 calorii.3 calorii. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. c) carnea. 61. tăiţei. c) bananele.3 calorii. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. 52. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. c) 9. completă. care fragmentează dieta. b) două mese/zi. b) fructele şi legumele crude. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. c) pentru legumele fierte.3 calorii. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) bulionul de carne. caisele. 55. 53.1 calorii. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. 59. mezelurile. b) carnea de vita fiarta. 63. 25 . d) conservele de peşte. d) aluaturile cu unt. 57. 54. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. c) 9. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. după tratamentul termic. înainte de coacere. b) 4. egale cantitativ. după prăjire. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. b) pentru fructe coapte. portocalele. 62.1 calorii. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. b) merele dulci. strugurii. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. 56. b) 4. d) uleiurile vegetale. b) maioneza şi rântaşurile. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. mămăliga. stafidele. brânza topită. orez). La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. d) caşcavalul. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. peştele. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. 60.50. b) ouăle tari. b) unele dermatoze. c) fructele coapte la cuptor. 58. 51. b) carnea de vită. c) jeleurile.

b) băuturi alcoolice.c) sosurile pe bază de rântaş. b) carnea slabă. c) preparatele cu brânză de vaci. d) lapte cu fainos. condimentele iritante. brânză de vaci. d) carnea grasă. 68. b) lapte bătut. 65. ouă fierte tari. 67. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. 74. În colita de putrefacţie sunt recomandate: 73. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. b) lacto-vegetarian. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. c) came slabă de pasăre sau vită. c) smântână. îngheţata şi alcoolul. frişca. se consumă: a) ceai fierbinte. c) pâinea albă. 66. c) lacto-fructo-vegetarian. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. c) orezul. b) varza. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. în prima zi. b) icre. 71. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. 26 . In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. smântână. brânză proaspătă. 75. c) apă zaharată caldă. 70. d) alcoolul. c) miere de albine. c) brânzeturile fermentate. c) laptele dulce. b) brânza de vaci. 64. 72. b) ceai rece. foarte proaspete. b) caş. b) brânza de vaci dulce. d) afumăturile. grisul. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. b) conservele. urdă. a) orezul. In hemoragia gastrică.

b) fricţionarea. 5. c) numai local. cu: a) ceai. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. pasăre. c) subcutanată. b) intravenoasă. 77. viţel. b) frigiderul din salon. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. 27 . cu evoluţie benignă. 3. c) dulapul cu medicamente. 4. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. apă. 76. intraarterială. b) lapte. 2. b) carnea slabă de vită.c) pâine neagră. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. c) iaurt şi pâine prăjită. subcutanată. b) formele necomplicate. c) formele cu hemoptizie. 78. d) noptiera bolnavului. c) frişca şi smântână. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. Medicamentele solide se pot administra. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. c) ambele metode. după caz. se utilizează: a) inoforeza. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. c) limonada. intradermică. d) varză şi leguminoase uscate. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. În care din formele tuberculozei. b) general.

c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. c) amândouă enunţurile sunt corecte. Putem administra pe cale respiratorie. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. în special. 16. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. 9. 10. 15. b) când se urmăreşte o acţiune locală. totală. dar şi un mare dezavantaj. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. 14. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. b) grăsimi şi pudre. c) nu. b) dozare precisă. b) complet. orice soluţie uleioasă. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. 8.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. se pot efectua: a) parţial.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. 13. 11. c) săpunuri medicinale. b) se asigură asepsia materialelor. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. b) se poate folosi când bolnavul varsă. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. 7. grăsimi animale sau vegetale. b) da. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. c) se asigură timpii de efectuare corectă. c) nu administrăm conţinutul. în cazuri speciale.6. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. Calea naturală. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. b) mască. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. Pe cale respiratorie se administrează: 28 .Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. 12. care este acesta: a) absorbţie rapidă.

asistenta medicală va urmări efectele acestora. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. c) greţuri. frisoane. c) pe orice cale. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. TA. c) administrare subcutanată. 20. d) medic. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. 29 . 26. c) aerosoli. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. 23. culoare. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. b) subcutanată. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. c) în venele de la plică cotului. b) intravenos. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. d) modificări ale valorilor P. După administrarea medicamentelor. transpiraţii. miros. c) intramuscular. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă.a) anestezicele volatile. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. 27. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. c) epitelizantă. b) antiinflamatoare. b) calea intramusculară. 22. 21. 24. b) sublingual. b) lichide volatile sau gaze. b) erupţii cutanate. a stării psihice şi constipaţiei. 18. 25. c) embolia gazoasă. b) aerosolii. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. edeme palpebrale. c) intradermică. b) administrare intraarterială. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. c) O2. d) antialgică. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. 19. c) calea orală.

b) tinctură de iod. Medicul prescrie unei bolnave digitală. Dintre următoarele medicamente. c) desensibilizare în reacţii alergice. b) tonic cardiac. b) nici un medicament antiacid.R. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. c) nu există indicaţii speciale. c) laxative. 29. 31. b) se alege alt loc de injectat. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. 33. 39. c) imediat după injectare. (excepţie la tuberculină).D. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. b) faţa supero-externă a coapsei. La atingerea nervului sciatic. b) izotone. c) nu se face dezinfecţie. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. c) va măsura tensiunea arterială. 36. c) izotone. 35. c) Furantril. 32. b) alternând locurile de elecţie. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. c) regiunea deltoidiană. b) I.D. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. a) Nifedipin. 37. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. 34. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. In cazul I.R. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. hipertone. al cărui efect este definit ca: 30 a) depresiv. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. uleioase. coloidale. 30.28. b) hematom. b) Lanatozid. 38. . 40. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. b) instantaneu. c) paralizie. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. b) va măsura frecvenţa respiratorie. c) se continuă injectarea.

Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. d) stimulator respirator. 31 .: a) Miofilin. ortostatismul prelungit..P. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. d) infarct miocardic necomplicat. fumatul.T.A. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. 42. c) cardiopatie ischemică. 43. c) Morfină.A. b) H.. 41. 44. cafeaua. ingestia de alcool. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.A. complicată cu E. b) Diuretic. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut.T. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. b) cresc vâscozitatea sputei. d) să ia medicamentele înainte de mese.c) coagulant. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice.

c) crize convulsive. d) uscăciunea gurii. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. oligurie. b) tahicardia. 7.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. c) vărsăturile. a) edem.A. 11. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. c) să administreze soluţia repede. d) Mg++. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. violenţă. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. 32 . c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. edeme. 4.. 3. 9. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. halucinaţii. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. a) H. b) diabetul. b) K+. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur.T. c) h. vărsături. ţipăt.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici.A. febră. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea.. 8. piele uscată. c) Ca++. c) deshidratare. scădere ponderală. 6. b) scăderea sodiului seric. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. peste 60% din suprafaţa corpului. 10. 5. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă.T. 2. b) confuzie. d) dispneea. în scop adaptativ.

9 %o. 16. 12. c) devierea reacţiei acido-bazice. c) soluţii hipotone . c) pH în limite de 7. Intr-o deshidratare mare. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. . . c) 60%-70%. Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. c) 3000-3200 ml.Dextroză 5% în apă. b) 1000-1200 ml. 17. la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. cardiaci.45. 33 .NaCl 0.Aminoacizi. 21. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. Ringer lactat. confuzii. b) apa conţinută în alimente. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. d) 90%. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) tineri şi copii. 18.Glucoza 33%. b) agitaţie.Bicarbonat de Na. 14. Dextroză 5% în soluţie salină. Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. d) 4000-4500 ml. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. .c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.prin acumulare în sânge a bazelor tampon.45%.Normosol R. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . 15. Pentru a se evita hiperhidratarea. 13. raportată la greutatea corporală: a) 20%. 20. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. b) 30%. c) hipertensivi. pacientul prezintă: a) edem cerebral. halucinaţii. . 19. b) soluţii izotone: . Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. d) acumularea în sânge a bazelor tampon.Hidrocarbonaţi. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. c) apa de oxidare. c) scăderea în sânge a acidului carbonic.NaCl 0. .35-7.

c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei. 27. tamponat cu insulina/1 u. 29. b) soluţia ClK 10-20%. şi venoasă. d) stări sincopale la trecerea din elino . c) exagerarea reflexelor osteotendinoase. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de NaCl 9%o. c) lichidele pierdute.T. convulsii. iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%. 25. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice. 24. c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml. 26. insulina la 2 g glucoza. crampe musculare. apatie. b) valorile ionogramei serice şi urinare. 30. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice. c) soluţie Ringer. bradicardie. hTA.A.22. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: 34 . b) prin administrarea de tonicardiace. flebotomie în supraîncărcarea vasculară. 28. c) ser glucozat 5-10%. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric. b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac. 23. b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice. e) resuscitare cardio-respiratorie. c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K. limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. d) menţinerea K+ celular. 31. b) oboseală. b) deficit de K+ celular. c) scăderea de K+ seric şi celular. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice. tulburări vizuale. d) prin aspiraţie gastrică. diuretice. n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM.în ortostatism. eventuală cântărire a bolnavului. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H. e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic. d) soluţie NaCl 10-20%. b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit. b) ser glucozat. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului. c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice.

c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. c) 30 cal/Kgc/zi. c) refacerea volumului plasmatic.a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături. d) 50 cal/Kgc/zi. b) favorizarea absorbţiei antibioticelor. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritivenergetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi. 32. 35 . 33. b) 15 cal/Kgc/zi. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei. b) administrarea de ser glucozat 100 ml.

Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda. 10. c) pneumotorax. c) la nivelul canalelor aeriene. 6. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. va tuşi şi expectora într-un recipient steril. b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală. 7. 5. b) melenă.CAPITOLUL VII Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge. 1. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc. oferit. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare. c) voletul costal. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori. c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. b) paralizia muşchilor respiratori. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală. 8. c) hemoptizie. b) aerată. perlată. numulară. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă. braţele pe coapse. Tuşea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni: a) pleurite. 2. b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus. c) laringite. 4. 3. b) la nivelul membranei alveolo-capilare. b) creşterea consumului de O2 în efort. b) pleurezie. c) striată. In care din următoarele boli. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică . se roteşte la 180° în timp ce se avansează. rozacee. d) nevroză. dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut. d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2. b) bronşiectazie.

b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. 16. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. febrei. b) pneumotorax. 17. 14. 18. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. c) este o tuberculoză activă. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. după un efort fizic. cianozei. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. c) un abces subfrenic. b) o atelectazie pulmonară. c) pleurezie. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat.puncţia. c) şezând cu braţele pe lângă corp. c) criză de astm bronşic. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. d) trebuie izolat imediat. Un tânăr. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. dispnee. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. necesitând teste de investigaţi suplimentare. 13. IDR la tuberculină pozitivă. la pat. . Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. 11. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. prezintă brusc o durere toracică violentă. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. Un pacient cu TBC diagnosticat. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. d) atelectazie pulmonară. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. b) stop cardio-respirator reflex. fără alte semne în acest moment. 12. junghiului toracic. d) anurie. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. tahicardiei. în special copii. sub terapia indicată de medic. 15. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. d) un pneumotorax. hipersonoritatea la percuţie. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei.

100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. 22 Cianoza apărută la un bolnav. b) subfebrilitate constantă. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. 24. d) pneumotoraxului în tensiune. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. b) bronşită cronică. b) creşterea numărului de hematii. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. b) o pleurezie. c) hipovolemiei. c) administrarea de penicilină. 25. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. d) scăderea frecvenţei respiratorii. c) transpiraţia abundentă. 21. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. . 23. d) un emfizem subcutanat. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. b) pleurei. b) la fumători. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. b) culoarea sputei. c) o fractură costală. expir prelungit greoi. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. d) inspir scurt. b) colapsului pulmonar masiv. c) la femei. d) bronhiilor şi alveolelor. c) inspir prelungit. c) respiraţie şuerătoare. c) parenhimului pulmonar. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. a) sinuzită. 28. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative.19. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. 20. ca urmare a întreruperii administrării de O 2. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. d) creşterea agregabilităţii plachetare. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. b) inspir prelungit.

c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. fumător. d) laringoscopie. b) radiografie toraco-pulmonară. d) poziţiei corpului. b) bronhoscopie. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. d) tacâmurile contaminate. 37. Când au revenit la salon după . Înainte de bronhoscopie. c) cistoscopie. Un bolnav de 65 ani. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. c) pleura. se efectuează o anestezie locală. TC. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. d) citologia sputei. d) înainte de Rx. pulmonară. Primul examen la care va fi supus este Rx. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. 30. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. După ce aţi obiectivat hemoptizia. b) alveolele pulmonare. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. c) determinarea grupei sanguine. Dl. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. 33. 35. cu scleroemfizem pulmonar. cristalin în plămâni. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. torace în butoi. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. c) produsele lactate. b) creşterea frecvenţei respiratorii. 32. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. d) traheea.29. 31. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. b) igienei şi confortului. c) aportului alimentar. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. V. 34. TS. pentru a fi examinat de un medic specialist. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. 36.

examinare, cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile; b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei; c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. 38. Ce va trebui să raporteze, prompt, asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare, striaţii sanghinolente a orofaringelui; b) edemul feţei şi gâtului; c) disfonie; d) uşor disconfort la înghiţit. 39. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. poate fi redusă. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A - poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne; B - mese dese în cantităţi mici; C - prevenirea constipaţiei; D - restricţii de lichide. a) toate cu excepţia lui D; b) A şi C; c) A şi D; d) toate în afară de D. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar; b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2; c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei; d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. 41. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni; b) întărească musculatura respiratorie; c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală; d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. 42. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise; b) poziţia şezând, aplecat uşor înainte; c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă; d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. 43. Dl. V. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. Asistenta poate elimina anorexia dândui: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi; b) alimente preferate; c) lichide în cantitate mai mare; d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. 44. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A - suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi; B - evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică; C- utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea; D - evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii; E - să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. a) A, B, C; D b) B, D; c) toate fără E; d) toate fără C.

45. Dl. B, cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie; se plânge de greutate în respiraţie, insomnie, anxietate şi epuizare fizică. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira; c) a comunica; b) a evita pericolele; d) a dormi, a se odihni. 46. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară, datorată deficienţelor de a înghiţi; b) comportament potenţial destructiv, secundar depresiei; c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice; d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. 47. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând, sprijinit în pat; b) se va aşeza bolnavul pe un scaun; c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie; d) administrarea de O2 la cerere. 48. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei; b) deshidratarea; c) oboseala; d) delirul. 49. Dl. S.R., de 64 ani, este fumător de la vârsta de 11 ani. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. Nu necesită terapie medicamentoasă. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG; b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui; c) respiraţie dureroasă, sacadată; d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. 50. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării; b) fortificarea; c) conservarea energiei; d) testul limitelor toleranţei. 51. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificarc; b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg; c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. 52. I.L. de 18 ani, văzută de medicul de circă, prezintă febră mare şi tuse persistentă. în urmă cu o săptămână, a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I.A.C.R.S. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. Simptomele precoce ale I.A.C.R.S. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase; b) strănut, congestie nazală, durere moderată în gât; c) febră şi dureri articulare; d) dureri articulare, cefalee, tulburări de vedere. 53. Tânăra fiind bolnavă, cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h; b) să i se administreze antibiotice; c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide;

d) să iasă la aer curat, să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. 54. Bolnava se plânge că are nasul înfundat, mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. Această zonă inflamată este: a) sinusul; b) orofaringele; c) teritoriu bronşic; d) teritoriu bronşiolitic. 55. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator; b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii; c) scăderea temperaturii; d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. 56. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament, punând diagnosticul de bronşită acută. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2; b) fluidificarea secreţiilor bronşice; c) furnizarea de aer cald şi umed; d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. 57. Tuşea la început este uscată şi seacă. Este denumită: a) iritativă; b) productivă; c) persistentă; d) benefică. 58. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută; b) este iritantă, pentru mucoasa bronşică; c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi; d) permite bolnavului somnul, fiind un depresiv al s.n.c. 59. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce; b) cacao cu lapte şi miere; c) ceai cu pâine prăjită; d) cafea. 60. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă, asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei; b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen; c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului; d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. 61. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni; b) utilizeze o sondă foarte fină; c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului; d) clătească cateterul cu ser fiziologic. 62. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se:

a) umecteze aerul respirat de bolnav; b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub; c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic; d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului.

Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 1 Care centru, din ţesutul de conducere al inimii, deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular; b) fasciculul lui Hiss; c) nodului sino-atrial; d) reţeaua lui Parkinje. 2. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială; b) aritmie extrasistolică; c) flutter atrial. 3. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac; b) glicemie; c) diureză. 4. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic; b) pericardită; c) angină pectorală. 5. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană; b) o spondilartroză; c) un pneumotorax; d) o radiculită; e) o pancreatită acută. 6. Durerea din este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară; b) efortul fizic; c) lipsa aportului vitaminei C. 7. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite; b) infarctul de miocard; c) pneumotoraxul spontan.

8. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA, sunt: a) fumatul şi alcoolul; b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi; c) bolile digestive. 9. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată; b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale; c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. 10. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg; b) 100 mmHg; c) 110 mmHg.

11. În tratamentul nefarmacologic al HTA, sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi; b) 5 gr/zi; c) 2 gr/zi. 12. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină; b) nifedipinul; 13. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat; b) betablocantele (Propranolol); 14. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută; b) tromboflebitelor; c) boli varicoase. 15. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare; b) comunicarea interventriculară; c) hipertrofia ventriculară dreaptă. c) digoxinul. c) diureticele.

16. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă; b) persistenţa de canal arterial; c) trilogia Fallot. 17. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%; b) 75%; c) 90%. 18. Edemele cardiace, ascita, hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută; b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică; c) insuficienţă cardiacă globală. a) dispar la presiune; b) nu dispar la presiune. 20. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază; b) dispnee cu ortopnee, tuse, hemoptizie, cardiomegalie; c) hepatomegalie, dilataţia jugularelor; d) oligurie, anxietate, ascită, edeme ale membrelor inferioare. 21. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare; b) venei temporale; c) venei poplitee; d) şanţului radial. 19. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care:

22. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min; b) la ambele braţe stând în decubit dorsal; c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism; d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. 23. In cadrul tratamentului antihipertensiv, pacientului i se administrează rezerpină. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid, depresor al SNC.

a) hiperkaliemie, tahicardie, insomnie; b) somnolenţă, apatie, bradicardie; c) hipotensiune ortostatică, hipoaciditate gastrică; d) diaree, agitaţie. 24. Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii, reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice; b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică; c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. 25. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6- 8 Vmin.; b) 3- 6 1/min.; c) 6-10 1/min. 26. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă; b) emisie de sânge; c) diuretice. 27. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului; b) pregătirea materialului; c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile; d) poziţionarea bolnavului; e) după prelevare, reorganizarea locului. 28. După efectuarea puncţiei, supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant; b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei; c) hrănirea imediată a bolnavului. 29. Abordul venos periferic, se realizează de către: a) medic; b) asistenta medicală; c) studenţi; d) elevi. 30. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei; b) tromboflebitei; c) fistulei arterio-venoase; d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. 31. În cazul efectuării unui EKG, electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă; b) mâna stângă; c) piciorul drept. 32. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă; b) piciorul drept; c) mâna stânga.

33. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale; b) nu are pregătire specială; c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. 34. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin:

Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . d) medicaţie tonicardiacă.Dl. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. care o întreabă pe asistentă. c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului.Dl. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. 38.P. 41. b) repaus la pat. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. . asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. îi este teamă de moarte. Este în colaps cu midriază şi apnee. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare.. d) hipercolesterolemia. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. c) oxigenoterapie. În care din următoarele afecţiuni.n. c) o dilatare a peretelui unei artere. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. 40. G. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii.tromboflebită. 36.a) regim alimentar cu multe lichide.D-na N. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. b) obezitate şi orostatismul prelungit. să schimbe zilnic ciorapii. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. d) arterita localizată la membrele inferioare. imobilizată la pat de câteva săptămâni. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. 39. Z.c. b) trombangeita obliterantă Burger. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. de ce soţul ei are acest sentiment. va beneficia de următoarele îngrijiri. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. arteroscleroza. internat pentru o afecţiune cardiacă. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. să poarte pantofi confortabili. 35. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. este foarte îngrijorat. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.

în infarctul de miocard nu radiază deloc.bolus. cu sclere uşor gălbui. 45. d) administrarea de antiaritmice. b) culoarea scaunului. d) durerea radiază în braţul stâng.I. c) gradul de paloare. nu are respiraţie. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere.G. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. cere externarea acesteia.. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . deoarece este fără respiraţie. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. riscul fiind aproximativ. are fii. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. valoarea pulsului. b) ea nu va fi total imobilizată la pat.4 g%. A doua zi după internare soţul d-nei J. . se repetă după 5 minute administrarea. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. c) oferirea de informaţii corecte. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. 49. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. D-na J. înainte de aplicarea unei manevre. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. palidă. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. atât de necesar pacientei în acest moment. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. obiceiurile alimentare. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală.42. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. = 5. starea limbii. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. d) nimeni nu va atinge pacientul. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. Asistenta răspunde. mişcarea membrelor.. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. valoarea TA.. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. este internată la serviciul de T. 47. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor.Fiind necesară o defibrilare. d) cantitatea de urină eliminată. valoarea TA şi a greutăţii corpului. D-na M. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. d) crearea mediului de siguranţă.D. 44. 43. 46. este adusă în secţia medicală. c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. 64 ani. deci riscul este redus.

d) medicamente hipotensoare. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii.b) oxigen pe sondă nazală. c) menţinerea pacientului în clinostatism. 56. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi.. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală. Anterior intervenţiei. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. 55. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. 50. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. b) HTA maligne. d) antibioterapie. interval. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. . înaintea intervenţiei. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. Fetiţa J. Ana . c) medicamente sedative. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. 51. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. b) decupaje de hârtie desenată. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. D-na A. c) hTA ortostatice. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator.71 de ani. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. colorată înainte. b) favorizarea unei atmosfere relaxante.F. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. 54. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. 52. În perioada postoperatorie. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. la 30 min. 53. d) insuficienţe circulatorii. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat.

In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial.Dl. . greţuri şi vărsături postprandiale. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie.57 ani. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A.D-na Ana primeşte 0. c) sosul picant. prin compresiunea: a) arterei radiale. b) dureri în epigastru. c) evoluează frecvent spre perforaţie. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. 58. B. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. 59. friabile. 62. 2. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. modificări vizuale. Pacienta se plânge că este mereu obosită. este tratat în spital pentru HTA. 60. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. b) venei cubitale. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. c) păr şi unghii fragile. acuză stare de oboseală şi ameţeală. Nelu . c) arterei temporale. b) mucoase uscate şi diaree. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. condimentat. TA arată 170/92 mmHg.. b) morcovul.57. d) bradicardie. 1.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. 3. b) să nu se gândească la oboseală. de a aduce valorile TA la un nivel normal. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. 61. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza.A. d) să doarmă cât mai mult posibil. d) zahărul. b) ştie ce este pulsul bradicardie.25 mg Lanoxin/zi.N. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic.

c) pacientului B. 5. 12. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. 9. b) ouă moi. c) permanentă. perişoare dietetice din carne. . c) constipaţia. d) paracetamolului. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. c) aspirinei. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. b) hemoragia. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. b) prin administrare de antispastice. b) inhibă centrul respirator bulbar. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. b) borborismele. 13. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. 14. d) carne slabă fiartă sau la grătar. c) brânzeturi proaspete. 11. c) produc spasm al sfincterului Oddi. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. În plină criză dureroasă de ulcer. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. 10. ceai şi frişca. 6. b) anunţă de urgenţă medicul. 4. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. c) nu intervine. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală.b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. b) anaclorhidrie. se rezolvă de la sine. c) mobilizarea precoce a pacientului. b) 2 1 lapte/zi. c) deshidratarea. b) substanţelor caustice. b) pacientului A. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. c) supe cu cereale.

23. b) terapeutic. 26. b) radioscopie gastro-intestinală. 25. b) colică hepatică. d) doar forma şi cantitatea. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. d) colecistografia. 22. c) 10-12 u. 17. mirosul. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. c) un regim alimentar lacto-fainos. 21. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. paraziţi.i. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge.. . Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. 19. c) tranzitul baritat. c) inflamaţii cronice. c) irigoscopie. c) prezenţa produselor patologice — puroi. 20. b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. 16. culoarea.i. c) nici o pregătire. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. forma.i. b) o evacuare completă a tubului digestiv. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. b) 2-5 u. c) profilactic. sânge. c) psihică a anturajului bolnavului. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. b) urografia.15. 18. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. În care din următoarele investigaţii radiologice. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. b) psihică a nursei. va fi: a) irigoscopia.. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate.

27. a) bila A. c) numele executantului. c) delegat. b) încălzită. 35.de unică folosinţă. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. b) înnoadă. b) în decubit lateral stâng. 36. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. b) suc pancreatic. 38. 29. i se cere bolnavului: a) să respire profund. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. c) sonda Faucher. c) umectată. c) să înghită. 31. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. c) bila. 28. aceasta se: a) pensează. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. b) bila B. 32. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. . apoi în decubit lateral drept. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. 34.b) delegat şi autonom. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. c) pensa hemostatică. In momentul extragerii sondei gastrice. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. 30. 33. b) scurgerea bilei A. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal.. b) sonda Einhorn. c) şezând. c) bila C. c) novocaină 1% = 5-10 ml. c) nu există indicaţie expresă în acest sens..

limpede. b) şezând. 41. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. 47. D-l. 40. c) decubit ventral sau dorsal. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. . d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. b) până la venirea medicului. c) doar două ore. 49. b) un scaun cu spătar. c) un cărucior rulant. c) celiotomie. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. c) de golire a colonului. este internat pentru examninarea tractului digestiv. K. esofagului şi intestinului subţire. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. b) intoxicaţiile involuntare. b) seringă de 20 ml. 45. după pusee repetate de indigestie. 48. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. denumit: a) gastroscopie. b) irigografie. 46. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. b) laparotomie. 50.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. c) pâlnie. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. va introduce încet circa 300 ml lichid. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. c) soluţie Haycn. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. d) laparoscopie. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. greţuri. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. 44.39. 43. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. senzaţie de arsură în epigastru. vărsături. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml.

hipopotasemie.I. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. Planul de îngrijire al acestuia. d) să informeze medicul. d) menţinerea pH gastric. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii.S. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. 57.I. D-l V. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. 55.. c) HTA.c) tranzit baritat. ar trebui să includă. d)tubaj esogastroduodenal. 54. vărsături postprandial precoce. Prezintă ascită şi varice esofagiene. b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. T. pacientul are dificultăţi în respiraţie. Soţia îl aduce la camera de gardă. După aplicarea acesteia. b) utilizarea medicaţiei antiacide. constipaţie. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. c) decolorare albăstruie a ombilicului. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. b) distensie abdominală. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. 56. c) restricţie de sodiu.D. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. 51. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. D-l V. 53. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. vedere neclară. Pacientul sângerează. Sandu . b) abdomen mărit de volum. d) evaluează funcţiile vitale. a fost tratat cu un anticolingeric.56 ani. în vârstă de 40 ani. melenă). 52. asistenta oferă medicului informaţii utile. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. 58. zaţ de cafea.. c) greţuri.I. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. b) potasiu în cantitate crescută. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. c) urmarea unei cure balneare. c) monitorizarea semnelor vitale. diaree. agent de asigurări. D-l A. b) să-1 încurajeze să respire adânc. După un scurt interviu — culegere de date. c) să monitorizeze semnele vitale. Bazându-se pe această manifestare. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. La externarea din spital. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. de urgenţă. fumător. . legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. Evaluarea D-lui T.

d) supravegherea sistemului circulator. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg.18 ani. privind îngrijirea postoperatorie. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile.I. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. e) planificarea la examen endoscopic. aspiraţia în arborele traheobronşic. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. plus antibioterapie. c) aprecierea progreselor în evoluţie. cuprinde următoarele.59. 65. 61. d) toate. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. Pentru care din următoarele motive. d) dietă hidrică 3 zile. b) intubaţie. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. d) ritmul de cooperare şi de revenire. 62. clisme repetate. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. Care sunt deciziile urgente. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. sânge roşu. . 64. la intervale de 30 de minute. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. c) este sigură că este o situaţie normală. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). concomitent. regim hidric 1-3 zile. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. crescute. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. Înainte de gastrectomie. b) anunţă imediat medicul. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. 66. 60. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. După instalarea în pat. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. c) măsuri generale de TI. b) prin regim sărac în reziduri. . c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. c) dietă fără regim 3-4 zile. Cazul se complică spre şoc hemoragie. c) sondă nazo-gastrică. A. 63. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. transfuzie.

2. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. e) la 48-78 ore. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. 57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. c) o hemoragie internă exteriorizată. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. b) o hemoragie externă. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 69. b) sub 1000 ml/24 h.d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. 5. după rahianestezie. 68. c) emisiune nocturnă de urină. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. b) 1200-2500 ml/24 h. b) la 4-5 zile. b) administrăm vitamina K şi C. b) dureri la micţiune. D-l D. în mod obijnuit: a) la 7 zile. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. neomicină). Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. . Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. d) după felul anesteziei. B. 4. b) măsurarea densităţii urinare. b) o afecţiune a aparatului renal. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. 1. 3. 6. c) 3500-4000 ml/24 h. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. c) în dimineaţa următoare. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h.

c) sondaj vezical sau puncţie vezicală.35 şi 7. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. c) Razebilul. b) infarctul miocardic acut. b) radiografierea căilor biliare. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. c) mixedem. 17. 13. 14. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. c) acidoză metabolică. b) mai frecventă la bărbaţi. c) deshidratarea. 12.7. b) administrare de antispatice. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. b) Pobilanul. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. 10. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. c) caracterizată prin frison şi febră mare. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. 11. 18.45. b) incontinenţă urinară. 15. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: . b) pH între 7. c) oprirea diurezei. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. b) laparoscopia şi sumarul de urină. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. b) anemiile hemolitice. b) prezenţa calculilor. inclusiv a colecistului. c) insuficienţă renală acută. 8. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă.

b) hematologică. b) 0.5-2 1 de lichide. în recipient special. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. c) calculi vezicali radioopaci. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. b) 0. c) 20 . Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. 30.40 mg%. 25.6 . c) ape gazoase. c) tavegyl.6 .1.3 mg%. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. b) repetarea sondajelor vezicale. c) 20 . c) după ingestia a 1. d) pregătirea materialelor necesare sondajului.' 24.3 mg%. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj. c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. b) 2-3 1 de lichide acidulate. 20.40 mg%. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 .1. c) toaleta organelor genitale externe. 27.5 mg%. 21. b) fructe bogate în celuloză. 29.1. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin.5 mg%. 26. . originea este renală. c) radiografică. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. e) introducerea sondei. 23. b) 0. 22.6 .3 mg%.5 mg%. c) 20 . lăsată timp îndelungat în vezica urinară. 19. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 . Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică.a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. 28.40 mg%.

b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. b) schimbarea pansamentului. 39. d) o bucată de tifon. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. 31. b) cu soluţii izotone. c) în toate trei paharele. 37. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. 38. originea este vezicală. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. b) o foaie de plastic. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. c) determinarea rezervei alcaline. 34. originea este uretrală sau prostatică. ataxie şi disurie. c) asigurarea unei diete hiperproteice. HTA. A. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. La externare se recomandă tratament cu 20 mg.b) în ultimul pahar.. Ce deficienţe urmează a fi corectate. 35. b) va lua prednisonul seara la culcare. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. 32. Prednison/zi. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. c) se corectează numai după examenul de laborator. 33. de 9 ani.C. preoperator. b) asigurarea repausului la pat. 36. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. 40. . Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. scădere ponderală şi apatie. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. c) o bucată de pânză albă subţire. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. c) hipoproteinemia. este internat cu sindrom nefrotic. edemele. orar. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. d) tulburările digestive.

49. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. 42. In pielonefrite acute.C. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. 44. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului. ouă. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine.. reducerea lichidelor ingerate. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. c) peste 100. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă.c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. Pacienta B. Se efectuează urocultura. citit).. b) klepsiella. d) piocianic. c) colibacil. nedureroase.000 germeni/ml. 46. cu excepţia: febră. apoi lunar. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. d) edeme albe. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. 43. M. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. este internat cu pielonefrită. disurie. b) autourmărirea în timpul dializei. orar. c) să fixeze bine tuburile de dren. în vârstă de 6 ani.000 germeni/ml. 41. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. este adusă la spital cu febră. brânză). prezintă anurie.000-100.B. c) diferite activităţi (scris. cu o singură excepţie: asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. transpiraţie. c) eliminarea urinei cu dificultate. .F. 25 ani. 47. Ce este important să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. timp de 6 luni. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. 45. Pentru a considera urocultura pozitivă.000 germeni/ml. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. c) polakiurie. 48. moi.. dureri lombare surde. b) între 10. Pacientul B.. frisoane.

51. în ultima vreme. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci . c) cheamă preotul. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. In acest caz.Fowler. b) 3-7 zile. are de 15 ani. D-na E. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . de 50 de ani. La internarea actuală. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. apare uremia prin insuficienţă renală. d) va administra calciu intravenos. nu răspunde bine la tratament.. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. Ea solicită un preot. de la o amigdalită tratată acasă. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. b) hipokalemie. fără medic. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. Sanda B. 53. Având secuse musculare D-na E. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. 56. Contracţiile musculare apărute la D-na E. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână.50. relatează că. cu 2 copii. b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. Periodic a constatat. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. 52. Maladia D-nei E. d) 3-4 săptămâni. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. d) hiponatremie. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. cu excepţia: a) administrarea de O2. b) va creşte aportul de lichide. să se pună două perne lateral. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. ea devine foarte sujennda. va alerta asistenta medicală. b) aplicarea loţiunilor calmante. c) hipernatremie. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. Boala D-nei E. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. va trebui: a) să fie legată la pat. edemele au crescut. 55. c) 1-2 săptămâni. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. la capătul patului. D-na E. se agravează. ulterior. Sanda -17 ani. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. 54 B. după spălare cu săpun activ. să nu cadă. 57. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. este internată cu diagnosticul de IRA .este oligurică şi are proteinurie. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. reapariţia simptomelor de nefrită. d) refacerea lichidelor pierdute. glomerulonefrită cronică.

6. b) nevralgia trigeminală. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. b) nu înţelege ceea ce este scris. 7. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. b) tulburări de formare a bolului alimentar. b) refularea lichidelor pe nas. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. b) electroencefalografică. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. b) venă lărgită. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. c) un reflex cutanat. 1. b) parasimpaticul. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. c) roşeaţă. c) idiopaticul. c) neuropatia diabetică. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. b) independenţă în manevrarea şuntului. c) automonitorizarea în timpul dializei. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. 10. c) tulburări de fonaţie. c) electromiografică. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez.când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. eficienţă. b) un reflex vegetativ. c) nu înţelege cuvântul vorbit. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. . 58. 4. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. 3. 2. 5. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. 8.scop.

c) fasciculaţii involuntare. c) paralizia unei jumătăţi de corp. 14. b) mişcarea involuntară. 20. b) paralizia părţii inferioare a corpului. b) paralizie generalizată. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. c) anosmia = absenţa mirosului. c) aude dar nu înţelege. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. b) incapacitatea de a efectua calcule. c) incapacitatea de a scrie selectiv. 16. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. b) diminuarea forţei musculare. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. b) înţelege cuvântul vorbit. c) rigiditate vasculară. 13. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. 18.b) utilizează corect obiectele. 17. b) mers ca de beţiv . Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei.„mers ebrios". 12. c) contracţii musculare urmate de relaxare. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. 21. târşiţi. c) nu reproduce corect cuvintele. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. c) mers cu paşi mici. b) incapacitatea de a citi. 23. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. 19. . 15. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. c) pierderea vocii. c) relaxarea musculară. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. 22. 11. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. c) paralizia celor patru membre.

c) după consumul de droguri. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. c) traumatisme. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). b) mişcarea de numărare a banilor. c) paralizie masticatorie. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. c) mişcarea de balansare. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. 27. b) tulburări de formare a bolului alimentar. 30. 29. c) spasm facial. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. 32. 24. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: a) mişcarea de pendulare. voce nazonată. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. b) antecedente heredocolaterale. c) căderea maxilarului. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. b) în timpul somnului.b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. b) cefalee nevrotică. c) halucinaţii vizuale. 28. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. 34. 35. b) halucinaţii olfactive. b) neperceperea culorilor. ştearsă. b) tulburări de echilibru. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. 31. 25. b) paralizie masticatorie. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. 33. c) prodrom şi aură. c) durere de cap (cefalee). c) tulburări gustative. b) tulburări de scris. . b) după consumul de alcool. c) mişcarea de întors ceasul. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. 26. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră.

38. b) somn superficial cu treziri dese. c) renal. b) acumulare în exces de LCR. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. c) aşteptăm să se termine criza. c) deficit motor. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. c) accidente coronariene. c) edem cerebral generalizat. Tulburările de mers. 40. c) somn cu durată peste limitele normale. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. b) tulburări oculare.36. b) criza convulsivă generalizată. 39. 44. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. c) izolare. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. 37. b) dureri auriculare. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. 48. b) endocrin. c) mers încet cu paşi mici. b) tulburări vestibulare. b) accidente vasculare cerebrale. c) redoare de ceafa. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. b) poziţionăm postural pacientul. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. 41. 47. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. c) tulburări motorii. 45. c) consum de narcotice. isterice. . au caracter: a) psihogen. 42. b) luminozitate scăzută. b) este tremurătura de repaus. 43. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. c) tulburări de vorbire. 46. b) abuz de medicamente. b) rigiditate. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată.

60. fără recidivă. c) alternantă cu remisie completă. 61. b) obezitatea. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. 56. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. 57. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. c) predispoziţia ereditară. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. c) la naştere. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. b) incontinenţă de fecale. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. 54. b) acută. b) risc de accidente. b) cefalee occipitală. b) mers fără supleţe cu paşi mici. 55. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. ciclică în puseuri. c) transport pe distanţe mari. 51. 59. 50. 52. c) hemostatice. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală.49. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. 53. b) transplancentar. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. c) muşcarea limbii. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. 62. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. . b) prezintă repaus obligatoriu la pat. c) criza de pierdere a conştientei. c) valori tensionale crescute. 58. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. c) evacuarea în exces de LCR. b) anticoagulante. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului.

65. c) pacientul va fi pregătit psihic. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. b) îndepărtăm obiectele radioopace.b) privirea saşie. 69. b) tulburări psihice. c) o compresă nesterilă. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. b) tinctură de iod. b) contractura musculară. 66. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. 64. b) şezând. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. b) 5/5 cm indiferent de sens. c) 10/10 cm din centru în afară. 63. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. 68. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. 71. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. 70. b) proces infecţios la nivel respirator. 73. 74.C. c) proces infecţios asupra S. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. 67. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. c) alcool sanitar. c) tulburări digestive. 72. b) un tampon de vată. . c) dezbrăcăm regiunea de examinat. c) tulburări senzitivo-senzoriale. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. c) vederea dublă. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). c) radem zona de examinat. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast.N.. la nevoie. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral.

85. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. b) o soluţie de clorură de Na normală. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. c) da. b) 40 picături/min. b) sala de operaţii. b) mănuşi sterile. nesterile. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. 83. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. c) îl depune în sacul colector. c) prevenirea complicaţiilor generale. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. 82. b) supravegherea funcţiilor vitale. b) nu. recomandată. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală..i/ml. ce reduc greaţa. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. c) când LCR-ul este sanguinolent. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. numai în cazul HTA. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. b) nesteril.. e) repaus absolut la pat. 84. pe care asistenta îl curăţă zilnic. Biopsia musculară se execută în: a) salon.75. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. c) apă distilată. 76. c) medic. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. d) numai dacă pacientul acceptă. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. d) apă bicarbonatată. 81. 77. aproximativ o săptămână. c) 70-80 picături/min. c) domiciliul pacienţilor.. b) asistenta medicală de laborator. c) mănuşile nu sunt necesare. 80. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. . 79. d) mobilizarea precoce activă. 78. b) poziţionarea laterală.

b) Trendeleburg. D-lui M. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. b) în perioada acută. d) reduce intensitatea durerii. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. c) îmbrăcat-dezbrăcat. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. c) de decubit lateral. b) activităţi manuale diverse. 92. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. b) începând cu membrul plegic. 90. mai bine. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. i se interzic următoarele profesiuni. c) creşte valoarea TA. 87. 94. 89. cu excepţia: a) conducător auto. i s-a pus dg. c) nu contează. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. Unui bolnav cu epilepsie. c) conducător metrou. 91. c) evitarea mişcării. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. 95. b) promovează drenajul venos. 93. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. 88. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.e) clătirea gurii după vărsături. b) macaragiu. b) poziţia şezând. c) mers. d) economist. 86. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. c) nu contează momentul ales. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. 96. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. acest tip de respiraţie este explicat astfel: . b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. E.

99. c) să-i permitem să se ridice. care este anxioasă şi dominatoare. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. 97. însoţită de mama ei. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv.a) respiraţie completă neregulată. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. clonic. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. 102. clonic. 12 ani. are de 10 ani Parkinson. comă.O. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. 103. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. instruită. să se mişte. d) respiraţii rapide. somn. timp de 24 h. b) aură. 101. este: a) confuzia. c) o aşezăm în decubit dorsal. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. 104. cu amplitudine superficială şi adâncă. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. este: a) poziţionarea. clătinarea. d) aplicarea de aţele la membrele afectate. automatism. c) clonic. b) intenţia de tremurătură. clonic. tonic. c) paloarea tegumentelor. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. somn. . Ioana. ce durează 10-20 sec. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. Este internată la spital. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. d) tremurătură. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. D-l R. c) tulburări trofice cutanate. inteligentă. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. automatism. tonic. somn. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. 100. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. 98. sub observaţie. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. conştientă. dar să fim asiguraţi unde se află. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. 72 ani. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. tonic. d) aură. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea.

indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. 22 ani. b) scăderea apetitului. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. . speriat. 5. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. 1. c) curând. c) după 65 ani. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 106. de lămâie. 4. b) după 50 ani. Marin. d) realizarea diurezei. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. 2. I. b) teama de murături. 109. include: a) monitorizarea orelor de somn.b) să fie adus în starea de independenţă. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. D-l. pentru a alina suferinţa pacientului. 3. fără ajutor. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. b) să nu accepte incontinenţa. c) rinichiul. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. asistenta medicală ar trebui să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. 105. 107. c) spasmele musculare severe. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. b) evitarea alimentelor carbohidrante. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. b) scopul meu este să mă deplasez independent. c) o circulaţie sanguină bună. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. voi merge.o lezare incompletă a vertebrei T4. d) să efectueze cât mai variate activităţi. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. b) activitatea sistemului nervos. pentru: a) formarea protrombinei. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. b) ficatul. b) nu văd nici un gândac. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. 108. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . dând cu spray. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. M. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. Cea mai potrivită îngrijire nursing.

b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)- . b) sterilet. c) are halucinaţii. c) vasectomie. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. cu evenimente imaginare. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. 12. 14. 6.c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. c) balbism. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. 15. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. c) tulburări psihosomatice. 13. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. contradictorii. 17. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. b) minte. c) boala Alzheimer. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. b) depresii endogene. d) clodelazin. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. 9. se numeşte: a) autism. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. 7. 11. 8. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. b) ecolalie. 16. c) meprobamat. b) demenţă senilă. de tip nevrotic. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene.). b) diazepam. 10.

b) schizofrenie. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. 20. c) în stare de comă de gradul IV. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. este: a) parţială sau focală. c) demenţă. d) ambivalenţă afectivă. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. 18. tremurături. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. ■ 28. cu tendinţă la transfer către psihoze. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. jovial. 27. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. b) halucinaţiile vestibulare. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. 19. c) nu poate avea o existenţă independentă. . inert. 22. 24. c) dezinhibiţie sexuală. 23. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. b) limbajul însuşit este minim. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. c) halucinaţiile vizuale. cântă. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. integrată socio-pro-fesional. cu tulburări confuzionale la vârstnici. b) trenant. pot fi: a) halucinaţiile auditive. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. c) gândire forţată. fatigabilitate. b) anxietate. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. b) alcoolism. b) stări depresive. 29. c) demenţă. pot surveni: a) deces. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. b) acte de agresivitate. b) imobil. b) depresie majoră. 26. dansează. cu flexibilitate ceroasă.c) nu se ia nici o măsură. 21. b) denumită şi „petit mal". c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. c) pierderea stării de conştientă. ' tonico-clonice.

38. tahicardie. 34. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. c) prevenirea debutului psihozei. b) adolescenţei. depersonalizare.30. 40. 42. In coma alcoolică. b) pot fi cantitative.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. c) median. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. c) tulburări de gândire. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. c) adultului. b) se evită asocierea. 39. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. c) afecţiuni neurologice. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. b) reducerea efectelor secundare. c) da. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. c) supravegherea diurezei. 35. 31. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: . c) thanatofobie. b) halucinaţii vizuale. c) pot fi calitative. 33. c) majeptil. 36. d) halucinaţie. c) haloperidol. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. b) măsurarea TA şi pulsului. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. e) acvafobie. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. b) nitrazepam. transpiraţii. 37. dacă se asociază şi cu furosemid. ce constituie o urgenţă. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. b) anxietate. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. b) cubital. b) fenobarbital. 32. b) dizarmonii în structura personalităţii.

Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. 46. c) nu cere supraveghere deosebită. b) administrarea de diazepam . d) supraveghează continuu pacientul. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. b) malformaţii congenitale. 50. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante.cu scop sedativ. 47. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. b) prevenirea complicaţiilor medicale. d) ergoterapia. c) uscăciunea mucoasei bucale. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei.a) prematuritate. d) complicaţii banale. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. . b) pe ce cale se administrează diazepamul. e) terapia familiei. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. 45. 44. fără importanţă pentru nou-născut. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. 49. d) realizarea unei diete echilibrate. b) promovarea contactului cu realitatea. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. 48. Asistenta medicală. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. c) distrofii. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. c) psihoterapia în grup sau individuală. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. e) previne agitaţia în salon. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). b) insulinoterapia. convulsii. îşi va propune următoarele obiective: a) promovarea dezvoltării optime. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down.

52. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. c) în perioada de reinserţie socială. c) epilepsie. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. b) epilepsie. capabilă „profesional are sentimentul că. 51. 59. b) depresiei. b) antideprin. c) prevenirii tulburărilor de decubit. o persoană fără prieteni. 53. de 31 de ani. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. b) schimbării lenjeriei. c) diazepam. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. 60. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. 55 Doamna R. d) numai în perioada de convalescenţă. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. b) infarct de miocard acut. c) isteriei. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. 56. Doamna A. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. . b) în convalescenţă. d) nitrazepam. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. 58. c) oligofrenie. d) hidroxizin. profesoară. c) amitriptilină. 54. b) ergoterapie. insomnie şi a scăzut în greutate. d) apatiei. familială.d) constipaţie. d) odihnă. c) relaxare. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. are anorexie. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. b) fenobarbital. 57.

c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. tensiunii arteriale. . b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. c) să se odihnească cât mai mult. 6. e) limitarea mişcărilor. b) obstructivă. b) măsurarea pulsului. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). b) tenosinovita. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. b) vărsături. Unei paciente cu osteoporoză. c) degete scurte. după activitatea desfăşurată. 5. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. c) ameţeli. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. 1. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. c) a membrelor inferioare. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. 2. respiraţiei. d) degete mari. d) lordoza. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. c) genu valgum. c) luxaţia de şold. b) toleranţa la efort. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. b) scolioza. 4. d) a membrelor superioare. respiraţiei. ca: a) ruptura de menise. d) febră. b) degete supra numeroase.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. 3. 9. tensiunii arteriale. b) să doarmă pe un plan dur. înainte de activitate. c) independenţa în comunicare. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. 8.

Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. c) panariţii şi furunculi. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. d) schimbării locului de muncă. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. 14. b) femeia la menopauză. b) aparat gipsat pelvi-podal. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. 15. c) atelă gipsată femuro-podală. d) masaj al regiunii. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. 11. d) infecţii bacilare (bacii Koch). Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. ca problemă. c) captarea vărsăturilor pe 24 h. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. b) uşoară abducţie elastică a braţului. 19. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. 17. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. c) deformarea regiunii la distanţă. d) atelă gipsată gambiero-podală. Deficitul de autoîngrijire. d) băieţi. b) diabetul. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale.10. b) impotenţă funcţională. b) deformării şi rigidităţii articulare. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. b) anxietate. c) perturbarea imaginii corporale. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. d) echimoză. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. 16. 18. 13. . 12. c) fetiţe. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă".

În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. 24. b) cefalee. internat în secţia de ortopedie. b) aparat gipsat brahio-palmală. 22. În cazul unei bolnave de 70 de ani. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. d) interzicerea vizitatorilor. 23. 28. amorţeli. b) electromiograma. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. c) scintigrafie osoasă. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. cu fractură de col femural operată. 20. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. 29. b) se recuperează imediat segmentele. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. b) terapeutic. b) biopsie osoasă. dorsal sau ventral. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. 26. . c) ambele. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. în cazul unui pacient cu extensie. 21. 27. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. piciorului şi a degetelor. d) previne eventualele mişcări ale gambei. c) presiune la nivelul membrului afectat. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. ameţeli. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. e) program de mobilizare la 8 ore. c) încurajarea pacientului. c) radiografia simplă. b) unei articulaţii.c) umăr globular. 25. tracţiune. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente.

d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. transpiraţii abundente. b) mănâncă bine. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. răceală şi albirea degetelor. d) examene bacteriologice. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. 34.. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. Asistenta întocmeşte. inapetenţă. b) este ajutat. subfebril. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur.30. c) 3 1/2 ore. Domnul B. 39. în vârstă de 17 ani. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor.M. c) disconfort. b) evitarea ortostatismului prelungit. 38. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. de 38 ani. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. b) escare. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. c) dureri.. Imobilizarea la pat. 33. d) evitarea sedentarismului. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. cu insomnie. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. b) explorări serologice.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. A. predispune pacientul la următoarele complicaţii. C. 31. d) durere. b) 8 ore. e) IDR. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. este palid. dimineaţa. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. senzaţii de furnicături. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. 35 Bolnavul D. D-na R. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. d) 2 ore. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. împreună cu pacientul imobilizat la pat. c) anchiloze. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. c) examene imunologice. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. b) deficit de autoîngrijire. 37. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: . În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. 32. c) măsurarea pulsului şi TA.

c) terţiară. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. c) coxartroza. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. b) secundară. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. 2.a) ultimele vertebre toracice. b) gonartroza.. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. c) proteină C reactivă. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. b) episod inflamator. intervenţiile. 3. b) fibrinogen.In cazul pacientului M. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V.C. c) spondilita anchilozantă. c) repaus. d) uneori fizioterapie. b) frig.H. d) uree. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. c) primele 2 vertebre lombare. 8. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. b) poliartrita reumatoidă.S. . d) căldură. b) tratament cu tuberculostatice. Durerea articulară se accentuează la: a) mişcare. b) examenul lichidului sinovial. 40. 6. 1. b) vertebrele cervicale. 9. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 7. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie.. c) un examen radioscopic pulmonar. d) guta. în ordinea priorităţilor. 5. c) imobilizare pe un plan tare. b) un examen radiologie osteoarticular. 4. d) nu există o lombozare predilectă.

asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. . d) modificarea schemei corporale. Caracterele acestor exerciţii vor fi: a) durata scurtă. c) complicaţiile gastrice. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. b) impotenţa funcţională musculară. b) risc de complicaţii oculare. c) cefalee. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. 14.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. 13. T°. c) hipertrofia extremităţilor osoase. 20. c) repetarea lor la 3 ore.10. b) numai pasivă. b) supravegherea pulsului. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. 19. c) mişcări articulare limitate. b) execuţia uşoară. 12. 15. cea mai frecventă boală reumatică. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. Artroza. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară.în întocmirea unui plan de îngrijire. b) uzura cartilajului articular. încălţare. ameţeli. b) anxietatea. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate..Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. 17. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. c) anchiloza articulară. 16. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii.A. b) un regim alimentar hiposodat. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. dezbrăcare. 11.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. T. b) un semn subiectiv. 18.

Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. b) hormon de creştere. 23. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. c) va relua activitatea în mod gradat. c) corticosuprarenală. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. 5. b) sistemul nervos parasimpatic. 1. c) boala Addison. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH).factori reumatoizi. c) insulina.D-na N. b) boala Cushing. c) exoftalmie. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. c) tomografie computerizată. 4. b) gigantism. 3. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. c) boală Cushing. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. 2. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . stare generală modificată. c) raze ultraviolete. b) boală Addison. . 7. b) nanism. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. 22. 8. mai prezintă febră. b) parafină. b) stimularea secreţiei de adrenalină. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. In artroze şi spondiloze. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. 9. c) hormon corticostimulant. b) ADH-ul hipofizar.21. b) examene serologice . c) mixedem. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. cu tumefiere.V. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. 6.

b) încetarea drenajului. b) atonia musculară a sfinterului vezical. va face o operaţie pentru adenom de prostată. inapetenţă. pigmentarea tegumentelor. b) tulburări gastro-intestinale. b) administrarea unui preparat de calciu. 13. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. b) 48 ore. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. 16. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. scăderea ponderală. 17. b) testului THORN. PS. c) reflexogramei achiliene. paloare. 19. oboseală. 12. c) 2 ore.10. tulburări ale somnului. tulburări cardio-respiratorii. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. b) iodului legat proteic. 14. c) ambele.76 ani. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. 20. c) regim alimentar. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. 15. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. c) durerea abdominală. c) tulburări ale aparatului genital. transpiraţie. Culegerea de date prin interviu. D-l. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. 18. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. . c) senzaţia de vomă. 11. b) hipotensiune arterială. d) infecţia ascendentă. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. b) administrare de hormoni deficitari. c) hiperfuncţia adenohipofizei. c) nu. . b) uneori. hipotensiune arterială. c) hiperglicemiei provocate. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei.

. să crească motivaţia pentru unele activităţi. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. dacă vor fi fierte în apă cu sare. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. 24. are guşă simplă. b) lungi şi înguste. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. c) datorată somnolenţei. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează).sau hipertiroidie. 25. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. 23. e) tulburări de memorie. d) pudrarea tegumentelor. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. 27. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. c) pac.21. b) observarea aspectului tegumentelor. d) nu este necesară o astfel de instruire. D-na M. c) subţiri şi fisurate longitudinal. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. c) modul de preparare a alimentelor.Alterarea confortului". e) folosirea de colaci. c) folosirea de creme. Ioana. subţiri. In formularea următoarei probleme a pacientului . răspunde la întrebări. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. friabile. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. b) lentoarc în gândire. c) dificultate în vorbire. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. 28. 29. urmărind: a) scopul dietei. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. 26. cu aspect „de linguriţă". Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. . d) agitaţie marcată.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. printre care: a) labilitate afectivă. a lentoarei psihice. d) cu aspect „pătrat". 22. 45 ani. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ".

32.I. T°. b) Echo. d) explorări specifice. scintigrafie tiroidiană. c) substituire volemică cu glucoza sol. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. g) sedare. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. c) dozare a T3T4. Intervenţiile aplicate D-nei IM. în ciuda apetitului păstrat.b) cu lipsă de iod. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. nervozitate. e) administrarea de tireostatice. R. f) administrarea de blocanţi. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). c) o determine să se mobilizeze ziua. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. de tiroidă. TA. D-na I. tulburări ale somnului. 33. 30. . Acuză o scădere a greutăţii corporale. M. d) cu lipsă de fier. 31. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. c) cu lipsă de sodiu. b) intoxicaţie acută exogenă. TSH bazai. 5%. c) stare psihotică acută.. d) determinarea probelor de disproteinemie. sunt în ordine: a) monitorizarea P. b) abord venos. guşă şi TA crescută. prezintă cădere a părului.

c) glicozuria din urina spontană. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). 9. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. c) diabet major şi diabet minor. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. 11. d) hormonali. c) numai a şi b. polidipsie.50%. 8. poliurie. din populaţie următorul procent. obezitate. b) LCR. tahicardie. b) cronică. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). c) angiopatia diabetică. 12. poliurie.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. 1. c) creşterea lipidelor în sânge. c) polifagie. hiperlipidemie. greu de stabilit. b) 4 stadii. c) 3 stadii. 4. b) 4%. c) 8. Diabetul zaharat afectează. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. 6. 10. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). 5. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. Etiologia. 3. b) hiperglicemie şi glicozurie. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. c) plasmă. a diabetului include factori: a) ereditari. . d) 5 stadii. c) mixtă. d) glicozuria din 48 h. 2. b) deshidratarea. b) glicozuria din 8 h. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. b) polipnee. 7. b) de mediu.

14. 15. 18. de cele mai multe ori. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. b) să insiste pe un regim echilibrat. b) lentă. . d) să bea ceaiuri bine îndulcite. d) renunţarea la orice activitate fizică. 17. umiditate. e) să reducă consumul de sare. b) abuz alimentar. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. 22. Insulinele lente. d) stresul psihic. au o durată a efectului de: a) 10 h. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. ou fiert. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. d) hiperuricemie. 21. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. c) aport crescut de fructoză.b) lente. c) intermediare. c) secundară. b) 24 h. legume. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. c) 5 h. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. tară grăsimi. d) particulară. Regimul alimentar reprezintă. cereale cu lapte. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. sucuri concentrate de fructe. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. una din măsurile terapeutice. 16. c) manifestări respiratorii grave. b) numai ereditară. de alcool.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. 20. c) de comportament. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. b) leziuni viscerale (mai ales renale). cartofi. 13. c) 12. f) să insiste pe lapte. 19. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. c) rapidă. d) premixte. b) mixtă. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic.

c) artrita. Realimentarea . In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. b) supa de zarzavat. d) danturii individului. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) hipocalorică. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. d) carnat. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. 32. b) flebita. 24. 28. c) sucurile de fructe. b) scăderea în greutate. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. 29. c) hiperproteică.23. e) toate enunţurile sunt corecte. b) tratament dietetic. b) duratei de subalimentaţie.. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. 26. 25. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. 31. c) hidrozaharat. b) lacto-fructo-vegetarian. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. c) modificarea valorilor TA. vorbire monotonă. 30. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. 27. b) voce lentă. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. . Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia.V. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. d) realimentare numai prin P. d) căldură umedă locală. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat.E.

d) uscăciunea tegumentelor. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. lipidic. tenis. b) pierderea imaginii de sine. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. c) să depună efort fizic deosebit. 36. c) să aibă poziţie adecvată. b) depunerea de efort fizic crescut. ciclism). b) să comunice verbal corespunzător. 41. c) prevenirea complicaţiilor. b) HTA. să recupereze deficitul ponderal. c) asigurarea igienei corporale. b) să prezinte mobilitate normală. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. 37. d) mers pe jos 60-90 min/zi. c) tulburările de deglutiţie. d) tulburări psihice. 34. de masticaţie. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. c) practicarea unor sporturi (înot. b) manifestările de dependenţă. b) risc crescut faţă de tbc. b) asigurarea realimentării progresive. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. 39. 40. 38. c) anorexiei pasagere. . b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. 35. c) intoleranţă la efort fizic.33. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. e) plăgi nevindecabile. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. c) risc de modificare a metabolismului glucidic.

cu tratament oral . reci. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic.C. 47 S. d) halenă acetonică.C. şi nu are voie să o folosească. a fost adus la camera de gardă de către soţie. 48. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. b) greţuri. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. tremor. 44. d) risc de invalidităţi. d) hipertensiune. S. 45. b) menţinerea căilor respiratorii libere. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. e) toate sunt enunţuri corecte. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii.. In accesul gutos. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. 43.d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. polifagie. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. 46. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. nelinişte. vărsături. este internat cu comă hiperglicemică în spital. D-l. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială.I. Domnul S. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. 49. mioclonii. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. elev în vârstă de 16 ani. 42. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. I. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare.sulfamide şi dietă. bradicardic. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. tremurături. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. b) este inconştient şi prezintă acidoză. dureri abdominale. Care . Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. b) comprese calde. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . b) semne de deshidratare. 50. poliurie. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. c) mobilitate redusă. c) convulsii. transpiraţii.

glicozuriei. b) congestia. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. b) integritatea ei. . c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. In cazul pacientului. Pentru a-şi îndeplini rolul ei. c) hidratarea corespunzătoare. c) contactul cu alergeni. d) numai în prezenţa umidităţii. c) glandele sebacee. c) cianoza. 4. b) glandele sudoripare. b) infecţii fungice. 51. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. 5. pielea are nevoie de o condiţie principală. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. b) galbenă. d) toate formulările sunt false. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. e) oricând. c) pete vasculare congenitale. 2. 1. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. b) reducerea ingestei de alimente. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. c) sensibilitatea termică. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. b) modificări ale hipodermului. 3. b) zgârietură. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. c) ragadă.I. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. 40%. b) igiena anexelor pielii. c) violacee (sistem venos afectat).sunt posibilele greşeli pe care D-l S. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). 6. 7. 8.

14. 17. 11.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. b) onicoza. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. 16. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. b) examinarea histopatologică. c) recolta produsele patologice. b) problemă a pacientului. c) testare prin scarificare. b) prezintă prurit localizat. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. b) alterarea integrităţii pielii. b) examenul citologic. d) reintegrarea socio-profesională.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. 15. c) disconfort. 13. b) aplicaţii locale de alcool 70°. . c) prevenirea extinderii leziunilor. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. c) endoscopia gastrică. 10. mucoaselor şi anexelor. 18. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. b) pitiriazis versicolor.Veziculele pe fond eritematos.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. c) manifestări de dependenţă. 19. d) imunofluorescenţa. b) nu pot lua orice localizare. c) presterilizare corectă. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. 12. c) urticarie. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune.9. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. d) impetigo. c) tricofiţia. sunt caracteristice în: a) scabie.

22. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. c) hidratarea cutanată. 24. leziuni cutanate. b) turgor. 28. stare de hidratare. b) antipruriginoase. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. secreţie sudorală. 23. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii.În afecţiunile dermatologice. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. c) alterarea imaginii corporale. c) igiena personală. d) cicatrizarea rapidă. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. c) pungă cu apă foarte rece. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii.20.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. b) prevenirea complicaţiilor. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. d) modalităţi de alimentaţie. 21. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. c) reintegrarea socio-profesională. b) tinctură de iod. b) observarea apariţiei unor complicaţii. 27. 25. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor.Aprecierea aspectului tegumentelor. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. . b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. b) fricţionarea cutanată. 26. c) antiinflamatoare. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. d) absorbante.

b) modificări ale respiraţiei. c) măsuri de prevenire terţiară. splenomegalie. 5. 4. 6. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. numai c. b) măduva osoasă. b) plasmatici. 8. trombocitari. 2. d) tahicardie. c) ambele. numărarea hematiilor. oligurie. stabilirea rezistenţei globulare. determinarea glucozei şi a ureei. c) risc de şoc hemoragie. c) de elaborare a anticorpilor. b) transportă CO2 la plămâni. b) măsuri de prevenire secundară. peteşii şi echimoze. b) plasmă. 7. termici. 9. b) de cimitir al eritrocitelor. stabilirea valorilor hemoglobinei. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. c) 45 %. numai a şi b. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. c) rol de termoreglare.1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. 3. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. b) 35 %. d) formaţiuni limfoide. scaune diareice. d) de distrugere a hematiilor. . elemente purpurice. 10. d) rol în apărarea organismului. c) ganglioni limfatici.

dureri articulare. 14. scădere ponderală. zilnic. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. c) splenomcgalie.. hematurie. slăbiciune. faringelui. junghi toracic. cefalee. 18. 12. dureri articulare. extenuare fizică. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. scădere ponderală. 16. pacientul să fie ferit de traumatisme. epistaxis. determinarea bilanţului hidric. slăbiciune. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: pacientul să nu prezinte escare de decubit. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. d) poliadenopatii. b) administrarea de aspirină şi analgezic. oboseală. b) perna electrică. c) pacientul să fie susţinut de familie.T. melena. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului.hematoame. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. 15. dureri abdominale. 20. paloare.A. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. inapetenţă. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. 17. epuizare. c) pot fi şi cu evoluţie acută. b) un sindrom hemoragie ereditar. peteşii. b) apariţia edemelor. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. b) transfuzia de masă eritrocitară. b) oboseală. 19. b) blocarea maturării liniei leucocitare. cefalee. . pulmonare. de anturaj mai ales în perioadele terminale. a durerilor în membrele inferioare. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. d) au întotdeauna simptome evidente. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. paloare. H. semne neurologice de focar. infecţii ale cavităţii bucale. c) întâlnită la bărbaţi.11. d) dispnee. hemoragii. 13. d) imobilizarea membrului inferior drept. echimoze.

Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. în urină. b) leucemia cronică granulocitară. c) scintigramă hepatică şi splenică. 26. 21. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. 24. 22. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) icter. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. c) splenomegalia. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. b) perforaţia inimii. 28. 31. c) reorientarea profesională. b) cancer. rece. b) acordarea de sfaturi genetice. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. b) vasculopatii şi trombocitopenii. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. b) puncţie splenică. b) femural sau tibie. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. 23. plămânului. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. b) pacientul să se autoîngrijcască. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. c) dureri articulare şi musculare. 27. în abundenţă. c) colul numeral. c) alergii medicamentoase. . 25. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă.c) proliferarea excesivă de elemente imature. b) modificarea coloraţiei pielii. c) leucemia cronică limfatică. 30. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. d) alergii alimentare. d) prezenţa de albumină.

c) a şi b. b) eritrocite standard. 34.b) eritrocite standard. 32. b) 1/100. c) ambele afirmaţii sunt reale. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. c) 2/100. 33. b) bradipneea expiratorie. c) inapetenţa. . Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent.

Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. b) difuză şi focalizată. d) respiraţia profundă. b) în sus şi înapoi. antipiretice. b) alcool 70°. Durerea otică. b) o dermită a conductului auditiv extern.L. b) corticoizi. c) tracţiunea pavilionului urechii. catarală şi supurată. în prezenţa unui furuncul. 6. b) diapazonul.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. b) proces supuraţiv. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. 5. d) 10 m. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. c) audiometrul. c) supuraţie otică.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. La un pacient cu otită medie congestiva. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. b) aplicarea de comprese reci. b) 3 m. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. este exacerbată de către: a) tuse. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. hipnotice. c) aplicarea de căldură uscată local. 10. 7. c) 5 m. d) DNF. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. b) hipoacuzie posttraumatică. 11. 1. 9. 4.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. c) dureroasă şi nedureroasă. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. 12. c) sindrom vertiginos. b) masticaţie. anticoagulante. . 3. 2. Otita medie acută poate fi: a) congestiva.R. vasodilatatoare. 8. c) în jos şi înapoi. b) o compresă sterilă şi o pensă. locale. c) o durere la nivelul urechii medii.

c) unele infecţii cutanate. c) sinusurilor. c) expistaxis repetat. pierderea echilibrului. tuse lătrătoare. 19. betablocante. b) H. f) cefalee. d) secreţii mucopurulente abundente. c) cianoză. c) nistagmus. d) cavităţii bucale. c) 72 h. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. c) lipsa de paralelism a globilor oculari.T. 13. 22. . greaţă. b) 48 h. c) tahicardie. scăderea auzului. 14. 20. 15. d) stare de şoc. vărsături. 16. 21. paloare. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. b) epiteliomul şi sarcomul. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat).A. hipotensoare. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. apatie. tahicardie. somn liniştit. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. b) dispnee cu polipnee. b) pulberi vegetale inhalate. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. agitaţie. d) 24 h. b) nelinişte. c) papilomatoza şi papilomul cornos. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare. b) erupţii tegumentare. voce voalată. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. c) surditate maximă. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. b) cofoză. b) nasului. 18. 17. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. e) voce nazanată.c) antimicotice. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. d) streptococul hemolitic..

24. Bolnavului amigdalectomizat recent. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. Pacientului V. 25. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. c) să vorbească. . NA . c) pacientul să facă frecvent gargară. b) gargară cu ceai fierbinte.9 ani. d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. c) nu are importanţă ce şi cum. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde.R. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. La întoarcerea în salon. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală.23.

1. c) o inflamaţie. 12. b) presbiţia. b) miopia. b) intoleranţa la lumină. a) o tumoară benignă. c) astigmatismul. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. c) paralizia nervului oculomotor.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. b) o tumoară malignă. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive.convergente. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. 7. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. b) viciu de refracţie. 3. afecţiune a ploapei. 5. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. Orfeletul. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. d) presbiţia. 6. b) opacifierea cristalinului. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. b) lentile biconcave. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. b) secreţie conjunctivală. este: 8. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. 11. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. 9. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. 10. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. Keratita este: a) inflamafia corneei. c) lentile cilindrice . c) astigmatismul. 2. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. b) un ulcer cornean. . 4.

14. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. c) strabismul. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. c) hipertensiune intraoculară. b) cefalee localizată frontal după citit. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. în spatele cristalului. iridociclita dacriocistita. Spasmele de acomodare în hipermitropie. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. se pot însoţi de: a) paloare. b) pierderea bruscă a vederii. 18. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. 15. h. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. hipermetropia. . c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. V. b) oftalmoscopul. 22. b) creşterea tensiunii intraoculare. Dl. 20. c) scăderea tensiunii intraoculare. b) hipermetropia..A. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. 13. 23. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. c) oscilometrul. 17. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. c) dispariţia vederii. recent. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. la copilul şcolar. d) cataracta. se efectuează cu: a) optotipul. d) pierderea vederii nocturne. astigmatism.b) combaterea aterosclerozei. astigmatismul. conjunctivita. tahicardie. c) pierderea vederii centrale. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. 19. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. b) viciu de acomodare. orjeletul. c) miopia. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee.T. b) modificările chimice ale proteinelor. A fost internat pentru tratament. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. b) blefarita. 16. 21.A. a fost diagnosticat cu glaucom cronic.

. c) scăderea acuităţii vizuale. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. b) fotofobia. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. c) şi se determină câmpul vizual. b) capacitatea de a distinge culorile. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere.c) stare de nelinişte. tulburări psihice. 25. c) aplicarea unui unguent oftalmic. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. 26. 24. d) diplopia. 28. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. 27. durerea. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului.

2. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. b) prin vectori. c) indirectă. ca factori epidemiologici secundari. c) sporiciditatea. b) mixtă. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. b) sistemul imun. Factorii naturali. b) enantem. 4. 8. tahicardie. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. c) de laborator. pot fi: a) casnici. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. 3. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. 6. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. 5. c) complement. d) dinamica erupţiei. c) artificială. b) gazda receptivă. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. b) tulburările de tranzit intestinal. b) cefalee. inapetenţă. 9. . c) deshidratare. 1. c) temperatura adecvată. c) hTA şi hipotermia. 11. herpes labial. b) piele. c) fagocitele. d) epidemia. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. b) chimice. c) condiţiile de muncă. b) geografici. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. d) rozătoarele. 10. d) sursa de infecţie. b) naturală.

20. b) identificarea agentului patogen. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. 19. b) alcoolul iodat. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. c) datele epidemiologice. c) alcoolul mentolat. b) Zona zoster. b) prin picăturile lui Pflugge.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. ca problemă a pacientului cu scarlatină. nazal şi traheobronşic . 14. 18.IDR Mantaux. 23. c) materii fecale. b) consumul redus de lichide. c) scaunele diareice. care utilizează tuberculina purificată PPD. multiple. Pentru ameliorarea pruritului. c) scarlatinei. d) reducerea anxietăţii. este în legătură cu: a) hipertermia. c) supravegherea funcţiilor vitale.12.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. c) prin mâinile murdare. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. c) rujeola. b) reacţii de fixare a complementului. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. 15. b) receptivitatea organismului. 22. c) rujeolă. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. în cazul îmbolnăvirii de varicela.Widal. b) examen hematologic. În afecţiunile respiratorii. 16. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. d) parotidită epidemică. 13. c) examen bacteriologic. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. Triplul cater — ocular. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. c) testul Elisa. 17. Culegerea de date. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . . Riscul de deshidratare. d) pudra de talc cu mentol. b) scarlatină. b) difteriei. b) urină. 21.

Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. c) bacilul coli. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. Când îngrijim un pacient cu meningită. C. Metionina. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. c) izolarea bolnavului. . Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. b) se administrează medicaţia antitermică. 34. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. câte 15 minute. examenele de laborator. b) analgezic. torace şi la nivelul membrelor. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. 26. cu lumină puţină. c) salivă. 25. b) electro. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. polipneea. TGO. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). b) combaterea febrei. endocorditei bacteriene. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. după dorinţă. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. b) durere la înghiţit alimentele solide. Agentul etiologic al scarlatinei. care se efectuează sunt deosebit de importante. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii.24.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. c) nerespectarea regimului alimentar impus. tuşea. d) de la mamă la fat. moale. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. 33. b) bacteriile saprofite din organism. a) prin tatuaje. b) sângele contaminat. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. diareei. 30. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. pe frunte. c) uree şi acid uric. 28. de mai jos. D . 27.se pot transmite: 32. d) educarea bolnavului. b) previne infecţia tegumentelor. 31.şi inumoelectroforeza. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. d) pâine proaspătă. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) prin contact sexual. Hepatitele virale: B. în afară de: a) TGP. b) înghiţituri mici-fracţionate. 29.

b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. 36. pentru perioada de covalescenţă. b) pe durata a 3 săptămâni. c) când toate elementele de pe piele au cruste.6°C. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. 3 luni. b) bronşită acută. . 42.11 ani. b) rubeolă. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. . are febră de 39. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. b) vaccinarea contacţilor. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. 6 luni. 38. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. c) recoltarea de sânge sau urină. d) prin examen clinic de laborator. d) dezinfecţia WC-urilor. Se administrează. a dispensarizării. etc). c) hepatită acută. b) evitarea consumului alimentelor interzise. ceaiurile. c) după forma bolii (A. B. asistenta oferă informaţii utile.5°C şi transpiră din abundenţă.T. d) 1 lună şi 9 luni. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii.c) diuretic. în planul de îngrijire. 40. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. d) parotidită epidemică. 39. 35. 12 luni şi 18 luni. 41. este internat pentru rujeolă. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. e) varicelă. c) o dispensarizare corectă. Anca -10 ani. dacă medicul consideră necesar. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. A. b) 1 lună şi 6 luni. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. intactă şi au căzut toate crustele. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. 37. c) hepatită acută. d) când pielea este curată. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. c) 1 lună. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. b) ritmul controlului. 43.

culoarea lor. f) parotidită epidemică. b) vaccin DiTe toată viaţa. băut sau fumat. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. a) tetanos. 45. C) AP.c) asigurarea tegumentelor curate. c) scarlatină. . Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. 46. 44. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. b) fără să se fi spălat pe dinţi. d) controlul sclerelor. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. d) tuse convulsivă. F) v. c) controlul tegumentelor. 47. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. d) asigurarea lenjeriei curate. b) difterie. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. c) nu are importanţă.HB. uscate. D) AR. E) BCG. c) nu se cer îngrijiri speciale. e) rujeolă. B) DiTePer.

A. d) mişcările fetale. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene.S.C.I.C. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală. în travaliu..N. d) îi dă o pătură să se încălzească.D. prezintă B. f) evaluare. c) micţiunile frecvente. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. prezintă sarcină de 32 săptămâni. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului.D.. D-na G. 8. trebuie să i se asculte B. 7. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. b) prezenţa B. când sunt bradicardice. modificate. e) stabilirea priorităţilor problemelor. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. d) 25 decembrie 2000. b) 25 martie 2001. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat.. Pacienta Z. Care din următoarele semne constatate la gravida D. 6.. dur lemnos. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit... b) în jurul ombilicului. de 26 de am.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor..D. când sunt tahicardice. c) B. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină. de 25 de ani. prezentaţia este O. b) analiza. b) mişcările fetale. c) obiective d) culegerea datelor. înălţimea fundului uterin. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000... Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. măsurată. este în travaliu.C. 5. . d) 18 cm deasupra simfizei pubiene.. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G.Z. 3. 4. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene. cu sarcină la termen.F. Gravida L. de 28 de ani. 9.T. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă.F. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul. D-na G.C. ameninţare de avort. c) 15 aprilie 2000.F.F. d) însoţirea la sala de naştere.D. cu sarcină luna a patra. 2. d) creşterea în volum a uterului. pe linia mediană.

12. va fi bogată în: a) lipide. 10. c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină. d) hidramnios. c) prezentaţie pelvină. c) căderea limbii în orofaringe. glucide. apă. d) urocultura cu peste 1. AII .. c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei. sarcină luna a Vil-a. pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat. c) creşterea titrului de anticorpi materni. Gravida T. 18. OI 13. 16. aflată în ultimul trimestru de sarcină. b) sângerare prin vagin. se face cu stetoscopul biauricular. cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat. protide. b) avorturile anterioare.000. 15. de 32 de ani. b) repaus la pat.P. operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.fat. d) nu se recomandă decât restricţie de sare. OI . Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial. c) scăderea filtrării glomerulare. c) regim alimentar hipersodat. d) mamă. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N. . În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh. b) prezenţa corpilor cetonici în urină.Z. b) boala hemolitică a nou-născutului. c) multiparitatea. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat.mamă Rh negativ.000 g germeni. c) săruri minerale. proteine. AII. d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv . sare de bucătărie. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă. d) hidramniosul. b) uter cicatricial.F. d) reducerea efortului fizic.. cu sarcină luna a VIIIa: a) temperatura de 37°C seara. 17. 14.făt. c) mamă. de 28 de ani.făt Rh negativ. b) vitamine. 11. d) vergeturile dispar după sarcină.M.C. b) fat Rh pozitiv . Alimentaţia gravidei G.N. b) reducerea volemiei. d) agitaţie din cauza durerii.b) ascultarea B.

a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor. c) să nu se instaleze insuficienţa renală. În cursul sarcinii. e) ascensiunea fundului uterin. d) proba Romberg. c) stare de şoc.P. asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor.D. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C. b) să poată naşte pe căi naturale. cu sarcină în luna a VIII-a. b) alcoolismul. 22. c) travaliu prelungit pe uter cicatricial. 19. Gravida Z.izoRh. poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă. de 20 de ani. dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral.N. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N. d) tonus uterin crescut. d) sângerare vaginală cu sânge roşu. d) moartea maternă. alimentaţia hipersodată. Ruptura de uter pe o sarcină la termen. b) apoplexia utero-placentară. b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri. de 32 de ani. 25. ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă. Pentru precizarea diagnosticului clinic. c) acumetria fonică. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată. c) icterul mecanic. b) prezentaţie facială.. b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă. căreia i se prescriu analize de laborator. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii. multiparitatea. 21. d) prezentaţie pelvină. 26.d) modificarea stării de conştientă.. b) examinarea fundului de ochi. 20. au apărut valori de hipertensiune arterială. . la pacienta Z. care sunt riscurile materne ce pot surveni. d) să reducă consumul de lichide. c) administrarea transfuziei de sânge izogrup . b) tonus uterin normal. d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. cu sânge negru. 23. asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual. de 30 de ani. prezintă retinopatie hipertensivă. c) sângerare în repaus.C. 24. d) să se spele parţial. c) să facă duş. cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială.

o gravidă poate prezenta epistaxis. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. cu sarcină luna a VII-a: a) în gură. 29. b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine. b) în stomac. c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii. c) în intestinul subţire. c) să doarmă doar pe o singură pernă. c) sarcină extrauterină ruptă. de 32 de ani. să nu sufle puternic nasul. cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive. d) să stea în repaus la pat. d) naşterea fătului înainte de termen. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T. cu sarcină în luna a VIII-a. 31.B. d) ameninţarea de sarcină prematură.27. curat pe căi genitale. 2.. 28. Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. Pacienta C. când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu. d) să evite plimbarea înainte de culcare. b) să reducă lichidele ingerate seara. în poziţie Trendelenburg. a) folosirea anticoncepţionalelor. d) în intestinul gros. Unde se metabolizează. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente. 30.R. să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui. b) să pună punga de gheaţă pe nas. d) gravida trebuie să mănânce cât doi. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. Sterilitatea fiziologică se produce prin: . Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei. în proporţie mai mare. 1. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. b) placenta praevia. În cursul sarcinii. Gravida acuză somn neodihnitor. c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă. medicamentele administrate pe cale bucală.. la gravida T.

d) supozitoare. c) menoragie. 4. c) utilizarea prezervativelor. 11. b) ovule vaginale. prurit. de 32 de ani. 10. b) condiloma late. alergică. 9. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. c) gastroscopie. ar putea fi vorba de. edem. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. i se prescrie clisma. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. d) metroragie. în caz de afecţiune ginecologică.. b) multimenoree. cu sângerare abundentă. b) hipermenoree. periodic. sânge în cantitate moderată. are ciclul menstrual la 18 zile. de 32 de ani. durata 3-4 zile. poate fi vorba de: a) dismenoree. b) sarcină extrauterină. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. c) menstră.D. usturime. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. durata de 6 zile. benignă. cancerigenă. 7. pierde. d) puncţia fundului de sac Douglas. stare de disconfort. Pacienta T. 6. c) herpes genital. Pacienta M.D-na C. b) clorura de calciu. Tratamentul local. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. . de 23 de ani.. în caz de: a) avort spontan. c) glicerina. prin organele genitale. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. c) injecţia.b) alăptare sau menopauza. d) aplicarea de ovule. d) schimbarea partenerului. a) condiloma acuminatum. 5. d) metroragie. b) colposcopie. 8. poate fi: a) irigaţia vaginală. b) aplicarea de tampoane. d) trichomonas vaginalis. 3.Ginecopatei C. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. c) placenta praevia. c) tablete pe cale bucală. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. poate fi vorba de: a) menoragie. d) fibrom uterin.

cum ar fi: a) hemoleucograma. c) K. d) mărirea de volum a uterului. pentru a nu apare incompatibilitatea. pentru a diminua durerea. c) Simonin. 17. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. 19. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. c) cu novocaină. Pacienta C. penicilină la 6 ore. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. trebuie să i se administreze sânge. de 27 de ani. Semnele clinice caracteristice. d) traumatismelor abdominale repetate. b) Jeanbrau. . Pacientei Z. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. d) Oehlecker. c) pielografia. să ia tetraciclină. Pacienta Z. medicamentul ce-l are de efectuat. Pacienta M. conform vârstei sarcinii. d) plimbare fără însoţitor. c) diabetului zaharat. 14. b) prăbuşirea TA.000 u. d) colposcopia. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. 16. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. b) grupul sanguin. e) bilirubina. dintre care unele sunt biochimice. b) histerosalpingografia. 13.i. d) A. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. în urma unei hemoragii metroragice. modificarea pulsului.12. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. 15. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. d) creatinina. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. efectuează tratamentul cu tetraciclină.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. d) nu are importanţă. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră.v. b) intoxicaţiilor endogene. are de efectuat 800. sunt următoarele. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. 18. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. 20. c) ureea sanguină. c) sângerarea vaginală abundentă. b) hidratare cu ceai îndulcit.

Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. Prin observare. leucoree. b) infecţie cu gonococ. 25. datorită diagnosticului de carcinom la sân. 26. c) parazitare cu trichomonas. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. ocitocină. constipaţie. în general. d) instalarea menopauzei. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. 28. d) ocitocină. Soţul d-nei H.. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. de 42 de ani. ocitocină.21. c) extrogeni. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea.W. c) alimentaţie bogată în vitamine. b) avorturile anterioare. este internată şi pregătită pentru mastectomie. c) folosirea anticoncepţionalelor.B.. c) tulburări de micţiue. 27. b) leucograma. Doamna T. Pacienta G. progesteron. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. 29. 24.. prurit. tegumente iritate. b) prolactină. d) nimic deosebit. progesteron. micţiuni dureroase. b) respectarea măsurilor de igienă locală. b) sângerarea uterului. de 20 de ani. prezintă fibrom uterin. c) R. prezintă leucoree galben-verzuie. Cum trece cancerul de sân în metastază: . ai constatat că pacienta T. d) tumorile benigne de ovar. c) îngrijorarea este nefondată. d) problemele se vor rezolva de la sine. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. la orice vârstă. 22. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. d) parazitare cu candida albicans.. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. În vulvovaginitele fetiţelor. 23. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului.

. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic.a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. . c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. d) să facă vizite. plimbări şi excursii. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. c) să-şi păstreze imaginea de sine. 30. din spital. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză.

d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. 6 Lăuza T.. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului.. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. 5. . b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare.G. d) stoarcerea sânului. temperatura. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. 2. este în a IH-a zi după naştere. e) alăptarea la sân. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. c) pulsul. d) spălarea mâinilor şi a sânilor.O. c) măsurarea lungimii copilului. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. g) supravegherea alăptării. c) cantitate mică. este în a treia zi de lăuzie. are impresia că nu se alimentează suficient. aflată în a 4-a zi de lăuzie. Pacienta Z. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. ca asistentă pe sector. 4. f) reorganizarea locului de muncă.P. respiraţia.C. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. 8. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului.00: a) asigurarea eliminărilor. moderate. d) nou-născutul plânge după alăptare. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. prezintă perineorafie. c) apă oxigenată. d) supravegherea diurezei. de aspect maroniu. b) roşii. 9. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. diureza).P.. d) alcool iodat. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor.Îngrijiri ale lăuzelor. b) administrarea tratamentului medicamentos.A. 3. b) proba fiecărui supt. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. merge să-şi alăpteze copilul. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. d) diluate şi albe. D-na Z. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete.F. la ora 12. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. 1. aspectul lohiilor.: a) creşterea în greutate a noului născut.. d) eliminările (scaun. b) greutatea femeii. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării.

d) malformaţia nou-născutului. e) reorganizarea locului de muncă. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. 11. .G. prin incizie pe linia mediană. b) 0. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire.G. pregătirea psihică.. d) involuţia uterină. Lăuza R.2 cm/zi. b) involuţia rapidă a uterului.. D-na B.M.G. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. respiraţiei şi reflexelor. c) greutatea corporală. c) starea perineului. c) nepalpabil. c) furia laptelui.L. este în a 3-a zi după naştere. b) starea pansamentului. b) pregătirea materialului. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. la palpare. 15. 17. c) sanghinolente. c) dorinţa de a urina. d) scăderea în greutate. d) aspectul tegumentelor. c) mama se teme să nu lezeze copilul. d) modul de executare. este după operaţie cezariană. c) montarea deschizătorului de gură. c) 1 cm/zi. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. Involuţia uterină se face cu: a) 0. Lăuza D. b) încurajarea parturicntei.b) eliminările. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. 16. 13. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. 10. 18. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. 12. are o severă preeclampsie. b) globulos şi flasc. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. ea a născut în urmă cu 3 ore. 14. b) valorile funcţiilor vitale. D-na B.5 cm/zi. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. D-na F. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". d) mama consideră copilul urât. b) serosanghinolente. După naştere. c) scop.

b) anticorpi. c) ambele răspunsuri sunt bune. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. 4. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. 21. c) sanghinolente. b) talie sub 47 cm.L. D-na S. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. 2. 23. merge să alăpteze nou-născutul. cât stă copilul la maternitate. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. d) plânset viguros. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. 1. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. Îngrijiri ale nou-născutului. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. cu excepţia: a) greutate sub 2. . 20. c) respiraţii = 35/minut. c) sanghinolente. c) malformaţii vizibile. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. e) sebum la nivelul plicelor. b) 7 zile. b) serosanghinolente. b) serosanghinolente. d) tegumente cianotice. b) se aplică local un unguent bactericid.19.. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. c) 30 de zile de la naştere. 22. b) puls = 70/minut. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. 5.500 grame. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase.

b) frecvenţa respiratorie de 70/minut.500 grame. d) sângerarea ombilicului. 12. c) aspect de păpuşă de ceară. d) 10. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. c) prematuri.900-2. d) cianoza extremităţilor. c) 9. b) subponderali. 10. d) depinde de starea generală a nou-născutului. Nou-născutul G. c) culoarea galbenă a pielii. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. 11. c) hematomului.120/minut. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. Copiii cu greutatea de 2. 13. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. 8. b) naşterea prematură a nou-născutului. 9. d) onfalitei. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). scorul APGAR este notat: a) 7. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. . b) granulomului.6. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. b) bătăile cordului în limite normale. d) scăderea în greutate a nou-născutului. 15. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. c) imediat după naştere. el prezintă pulsul . d) macrosomi. 14. cu excepţia: a) gangrenei umede. plânge viguros. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. Născut cu asfixie albă. mişcă extremităţile.00. b) mameloanele ombilicale. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. b) 8. s-a născut la ora 12.

In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. b) asfixie albastră. Prima manevră de îngrijire. c) rivanol. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. nitrat de Hg 1%. c) salmonella. c) asfixie albă. 21. 23. b) coloraţia icterică a tegumentelor. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. d) scaun galben auriu. cu tegumente icterice. Nou-născutului de 4 zile.b) se prepară în apă nefiartă. b) să se poată fierbe. d) protargol. d) înfăşarea nou-născutului. c) sol. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale.5°C. b) bacilul bifidus. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. c) alimentaţia la sân. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. c) urini ce pătează scutecele. d) descuamaţia fiziologică. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. b) tumefierea mameloanelor.500 grame. d) baia generală. d) e preferabil laptelui de vacă. b) fototerapia. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. 24. cianoza generalizată. b) tinctură de iod. 22. c) stropirea cu apă rece. 19. imediat după naştere. . b) dezobstruarea căilor respiratorii. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. 16. în greutate de 2. 17. 20. 18. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. c) să aibă cusătură pe mijloc. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon.

4) lapte praf 8%. c) la dismaturi. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. 28. b) multiparitatea. oxigen 20 vol%. c) a naşterii premature. c) temperatura 36°C. 1) lapte praf 12. b) temperatura de 40°C.%. c) scaunul. 31. d) după 14 zile. Pentru supravegherea nou-născutului. b) la prematuri. b) se instalează după 2-3 ore de la naştere. reflexul suptului. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă.25. umiditate 50%. c) între 5. 30. greutatea. c) sugar 6 luni. b) a nerespectării regulilor de igienă. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. oxigen 40 vol%. d) funcţiile vitale. reflexul suptului. d) vârsta mamei. e) starea generală este bună. oxigen 40 vol. urina sunt normal colorate. 26. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. 32. d) apare în a 3-a zi după naştere. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată. sistem de alarmă. scaunul. d) gavaj. d) a hidratării suficiente. urina. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. 33. respiraţia. c) funcţiile vitale. umiditate constantă. 27. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună.5%. b) somnul. a) masarea blândă a toracelui. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. temperatura. d) la macrosomi. . c) dezobstruarea căilor respiratorii. umiditate 70-80%. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. 29. b) sugar 3 luni. b) între 10-12 zile.7 zile. 2) stă în şezut. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. sistem de alarmă. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt.

5) degete flectate în palmă. 6) brânză de vacă. . 7) pronunţă silabe.

b) planificare. în intervenţiile medicale. 1. de 15 ani.. V.000 germeni/ml. V.. b) după 2-4-6 ore. c) peste 100.000 germeni/ml. b) să stea în şezut fără sprijin. Copilul M. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore. câte prize sunt în 24 ore şi câte picături.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste... este adus la spital cu febră şi disurie. d) nu va fi vaccinat deloc. i se efectuează urocultura care este pozitivă. are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. prezintă stare de disconfort şi prurit anal. c) să stea în picioare. 7. de 8 luni. are febră şi diaree. probabil. b) 80-100/min. c) i se face vaccinare conform programării.80/min. c) 60. pe priză. La 7 luni. pe priză. de 7 luni. 9. c) 2 prize x 40 pic. 2. b) între 10. 3. baia pe porţiuni. 6. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L.000 grame: a) 7. asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore.. B. L. . prioritar. folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. de 12 ani.. b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic.000-100. ultima realizare. d) diagnostic de nursing. d) să apuce obiecte cu mâinile. în vârstă de 6 ani. născut cu o greutate de 3. b) 6 prize x 10 pic.500 kg. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V. susţinut. d) scoaterea la aer a copilului. nu are poftă de mâncare. 8. este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta.F.. d) 90-100/min. d) nu are rost să fie chemat la control. b) i se face reprogramare pentru anul viitor. c) implementare. este: a) baia generală. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. c) urmăreşte reacţia imediat.. c) alimentarea la timp a copilului. Copilul L.000 germeni/ml. 5. este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min. pe priză. d) nu se administrează medicamente cu pipeta. are o dezvoltare normală psihomotorie. 4.

c) administrare de purgativ. d) sub 1 an. La copiii 0-3 ani. 19. c) 10. b) 38°C. b) crescută. c) sub 6 ani. c) din anus. 14. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv. d) glicozuria. d) 36. d) 500 ml. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni. greutatea normală. este spitalizat cu angină difterică. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. c) mixtă. d) artificială. de 12 luni. b) pierderea de urină în cursul nopţii. c) 150-180 ml.5°C. d) din scaunul spontan. b) 130-160 ml. care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale. d) injecţia subcutanată de O2.700 grame.b) 6. 12. c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani.000 grame. CRI. i se administrează O2. cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia. c) temperamentul agitat. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea. c) mică. greutatea normală.500 kg. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală. c) utilizarea cortului de O2. b) diversificată. consideră înălţimea: a) normală. b) umedifierea O2. 18.5-37°C. 17. d) 5. d) nu se efectuează decât clismă baritată. 10. 11. b) pauză alimentară de 12 ore. asistenta. în cadrul evaluării. 13. greutatea normală. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml. b) febra. c) 39^K)°C. b) sub 2 ani. 16. 15. b) de sub unghii. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare..R. C.. .

în comă hiperglicemică. c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. greutatea adecvată. cu semne de deshidratare moderată. c) recoltarea analizelor de laborator. cu meningită. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. b) decubit dorsal cu pernă. 21.. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. de 7 luni. este intoxicat cu ciuperci. d) identificarea problemelor de nursing. b) în primele 4 ore de la ingestie. c) nu se practică provocarea vărsăturii. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. Copilul A. după puncţie. este internată la secţia de pediatrie. CI. c) migdale.. este suspectat de giardia şi lamblia. Pacientul C. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. d) septicemia. de 14 ani. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. după o gastroenterită acută. 23. 25. de 2 ani. L. de 16 ani. b) menţinerea căilor respiratorii libere. d) mere coapte. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. 27. d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a VIII-a de sarcină. c) retardarea mintală.. 22. Copilul D. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. b) examenul coproparazitologic. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. d) decubit ventral. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. c) decubit lateral. c) examenul sucului gastric. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. V. 24. este internată cu otită medie acută bilaterală. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. 26. b) hidrocefalia.d) normală. . poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii. b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă. este internat în secţia de pediatrie. b) acetonă. 20.

de 3 ani. cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D. b) pliu cutanat persistent. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare. în secţia pediatrie. b) pregătirea materialelor. d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 32. c) cel puţin trei găleţi. 34. fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale.28. b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv. c) vitamina A. b) persoanele care fac tratament cu cortizon. d) coprocultor steril cu apă distilată. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice. c) apare prăbuşirea TA.. d) spălarea mâinilor. d) toţi indivizii. b) mucoasa nazală. i se recomandă examenul coproparăzitologic. 33. c) coprocultor direct. Pentru dezinfecţia pavimentului. 35. îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv. f) crearea microclimatului. c) copiii mici. c) scaune frecvente modificate. Pacientului G. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP. 31. de 10 ani. c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. c) pregătirea bolnavului. 29. . b) de asistentele medicale. 30. b) o cutie de chibrituri. pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată. b) vitamina C. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre. 36. e) îndepărtarea materialelor utilizate. d) vitamina B6. b) două găleţi. de 5 ani. pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat. Pacientul V. d) nu apare febra. are nevoie de toaleta cavităţii bucale... d) buna dispoziţie. c) de infirmiere. d) nu are nevoie de nici un vas. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor. b) poate apare colapsul periferic.

c) până la vârsta de 3 ani. b) prezenţa antigenului Australia. 41. 38. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an. c) prezenţa trichinelei spiralis. c) căpătarea îndemânării. la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39.c) valul palatin. e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă. d) prezenţa bacilului Tific. d) memorarea a cât mai multe poezii. d) comprese călduţe pe frunte. 40. se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile. d) după vârsta de 3 ani. d) amigdalele. de 14 ani. În caz de convulsii. b) până la vârsta de 2 ani. 39. care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C. Pacientul Z. se recoltează sânge.9°C. este suspect de hepatită serică (TIP B). b) administrarea de analeptice cardiovasculare. . b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului. c) administrarea de antibiotice.

..... In abordarea unui pacient vârstnic... legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite. 5.. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice... include: a) tulburări cantitative. 9... e) fenoastenia.. b) sistemul cardio-vascular...... Unele modificări. includ şi: a) vârsta peste 75 ani... 4. .. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor........ la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari... ca aparţinând unei îmbătrâniri normale.. d) gradul tulburărilor de integrare... b) opt. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante. b) presbiopia. c) memoria. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie.. b) drepturile persoanelor vârstnice.. 10.Îngrijiri ale persoanei vârstnice.. f) toate enunţurile sunt adevărate.. d) sistemul locomotor. d) presbiacuzia... d) măsuri protective specifice.... b) starea afectivă... c) factori socio-culturali.. 8.. . c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate.. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor. c) sistemul respirator. de regulă hiposomnia...... 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .... c) .. b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor. c) zece. 3. c) starea biologică...... 1... c) scăderea secreţiei lacrimale. se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal. b) factori ecologici. b) . c) legislaţia generală.... 7. b) incapacitatea de autoîngrijire. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru. uzura sistemului vieţii psihice... Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal. Dissomnia reală a vârstnicului.... 2.......

Incontinenţa anală. individualizat. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. c) măsurile de prim ajutor calificat. c) să bea o cană cu ceai de tei. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. c) posibilitatea de a bea şi mânca. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. 15. b) vârsta înaintată. 11. de regulă hipersomnia. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. c) dependenţă. insuficient cantitativ. c) bolile cronice. 16. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. 21. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. b) căderile alternative. în sensul inversării. b) terapie recuperativă. b) întocmind un plan de îngrijire. c) somnul diurn. b) să facă un duş rece. b) complexitatea consecinţelor. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. 14. 17. b) accidente banale. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. 18. b) autonomia. b) pierderea controlului. c) tulburări cantitative. d) greu de suportat. . c) căderile repetate. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. 13. 12.b) tulburări ale ritmului normal. întâmplătoare. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. b) o infirmitate umilitoare. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. 20. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. d) relaţiile sociale şi familiale. c) o infirmitate demoralizantă. 19.

Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. 24.22. d) folosirea de laxative. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. tranzitorie şi reversibilă. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. b) ingerarea suficientă de lichide. e) efectuarea de clisme evacuatoare. 29. c) mesele rare şi bogat-cantitative. b) în ce moment al zilei. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. În cazul incontinenţei urinare reversibile. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale .actuală şi potenţială". Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. c) tipul de dispnee. b) absenţa diareei. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. d) respectarea regimului alimentar. alcool). c) respiraţia cu buzele strânse. ceai. b) consumarea de alimente semisolide. 25. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. 30. b) creşterea capacităţii vezicale. 23. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . fructe şi legume moi. 27. b) incontinenţa urinară indusă. d) factorii de risc şi bolile cronice. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. . 28. 26. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. b) factorii de risc. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. d) semnele unui deficit nutriţional. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. c) se modifică în raport cu poziţia.

P. 33. R. depresie. b) HTA. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. 39. 37. d) condiţiile de mediu.31. b) respectarea tratamentului cu somnifere. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. b) valorile TA. mai ales după ora 18. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. c) aerisirea camerei de dormit. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. 38. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. d) afecţiuni cardiace. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. orarul lor. etc. c) menţinerea rezistenţei musculare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. b) felul eliminărilor. c) menţinerea mobilităţii articulare. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. diureză. e) afecţiuni neuro-psihice. c) hipertrofia de prostată. e) poliartroza. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. c) diabetul. 40. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia . Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. 36. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. d) osteoporoza. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. b) tulburări de deglutiţie. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. eventual un pahar cu lapte. d) cină uşoară. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. b) probleme respiratorii. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. 34. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. In cadrul procesului de nursing. 32. de a se conforma unui regim de viaţă. durere. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. d) menţinerea valorilor TA. c) semne de nedormit. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. Intervenţiile preventive.

b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. 44. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. 46. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. 48. în afară de: unui orar zilnic. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. b) maladia Parkinson. b) echilibrul. b) 37. Odată cu vârsta. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. c) mobilitatea articulară.între problemele medicale şi modificările fiziologice. c) 35. c) lipsa anturajului favorabil. c) coordonarea. fac parte. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare.1°C. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. Pentru prevenirea uscării pielii. Care sunt acestea: a) dexteritatea. în general. veselă. d) forţa musculară. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua.4°C. 47. a) instituirea 41. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. pot fi următoarele. 43. d) tulburările de auz. asistenta medicală recomandă următoarele. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. d) gută. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. 42. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: . intacte. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. e) depunerile de grăsime. c) alterare a integrităţii tegumentelor. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. d) a nu se face abuz de pudră de talc. c) ascultarea de muzică ritmată. b) deficit de autoîngrijire. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcămintei: a) deformările osoase. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. f) toate enunţurile sunt adevărate. 45. c) a se folosi săpunuri grase. cu corectarea ritmului veghe-somn. b) deformările coloanei vertebrale. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. c) hemiplegiile.

. b) asigurarea unei poziţii confortabile. c) surplusului ponderal. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. Este cel mai adesea: a) atipică. c) oboseala. 50. c) pedagogică. 55. b) o reducere a grăsimilor. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. d) consumarea de lichide reci. brusc. b) acuităţii vizuale scăzute. în nevoia de a comunica. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. Pentru prevenirea hipertermiei. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. b) în coexistenţă cu boala somatică. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. Pentru a fi independent. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. d) prezentă la femei. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) uşor de determinat. 49. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. 53. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. b) să aibă o viaţă socială. 51. c) persoanele cu boli cardio-vasculare.a) hipotensiunea ortostatică. b) deshidratarea. e) manifestată prin ipohondrie. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. 54. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. După ce durerea a fost evaluată. 56. b) terapeutică. 52. decizie. 57. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. c) consumarea de lichide cât mai calde.

c) va vorbi lent. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. înlăturarea fricii de spital. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. c) trecutul patologic. Culegerea de date. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. e) toate enunţurile sunt adevărate. clar. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. 60. 1. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. ca primă etapă a procesului de îngrijire. 4. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. 3. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. c) să aducă rezultatele de la laborator. cu faţa la partenerul de dialog.d) tulburărilor tactile. 58. b) evaluarea funcţiilor cognitive. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. b) înlesnirea vizitei familiei. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. . b) să ducă probele la laborator. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. 5. d) combaterea durerii.şi postoperatorie. d) să interpreteze rezultatele. c) grija pentru odihnă. somn liniştit. b) va da dovadă de empatie. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. 2. 59. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie.

Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. b) mialgin.b) prin injecţie intramusculară. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. d) romergan. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. b) analgezia. înainte de începerea anesteziei. Pentru evitarea confuziilor. 15. fortralul. c) căderea limbii. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. b) mialgin. c) albastră. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul.5-1%. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. . b) regim hidric. d) diazepam. c) prin injecţie intravenoasă. 11. algocalminul. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. şi. seara dinaintea operaţiei. 10. buteliile de gaz sunt colorate standard. morfina. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. c) fortral. c) uşor inflamabil. fentanilul. 6. d) insolubil în grăsimi. d) portocalie. Pentru a avea un somn liniştit. b) mialginul. 9. b) neagră. 12 Care din analgezicele de mai jos. Ce medicamente se administrează cu 30 min. c) paracetamol. b) hTA. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. deci. volatil. beralginul. 14. b) lichid incolor. administrăm: a) fenobarbital. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. 8. b) în seara premergătoare. c) relaxarea musculară. 7. 13. c) cu 1-2 h. seara hidric. d) protecţia antiinfecţioasă. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. c) piafenul. d) pe masa de operaţie.

16. d) complicaţiile care apar. 20. Care din următoarele. c) cefalee persistentă. 17. d) în decubit dorsal. 23. 21. dispnee. 18. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. vărsături. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. b) încurajează mobilizarea. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. c) decubit ventral. 19. c) implementare. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare.b) 2-A%. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. e) monitorizarea funcţiei renale. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. b) decubit lateral. d) urmărirea evoluţiei febrei. nu va ridica capul. b) în poziţie Trendclenburg. b) felul anesteziei. c) 8%. Pentru îngrijirea unui bolnav. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. b) planificare. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. cu o tăviţă renală alături. putând lua orice poziţie doreşte. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. . fără pernă. d) combaterea atelectazei pulmonare. b) mobilizarea bolnavului. 22. c) starea generală a bolnavului. cu capul flectat spre dreapta. d) intoleranţă la medicamente. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. ţinem seama de: a) natura operaţiei. d) diagnostic de nursing. c) monitorizarea cardio-vasculară. în perioada postoperatorie. c) stimulează peristaltismul. b) tahicardie.

b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. 32. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. d) efectuarea de baie parţială zilnică. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. c) la fumători. 29. c) cu afecţiuni esofagiene operate. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. 26. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. 28. c) în poziţie Trendelenburg. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. 25. b) irigare cerebrală deficitară. c) coloana vertebrală. c) cu rahianestezie. după dorinţă.24. d) în poziţie Fowler. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. b) la copii. d) administrarea unor medicamente specifice. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. insuficient tratate. 31. b) escară de decubit. c) tulburări circulatorii periferice. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. c) protejarea zonelor de presiune. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. b) cu peritonite operate. 30. d) epistaxis şi lipotimie. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. b) membre inferioare. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. . b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi.

d) mobilizarea la marginea patului. cu o operaţie medie.000 cal/zi. în funcţie de evoluţie. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele.33.000-4.000-1. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. d) lipide. cel puţin în primele zile postoperator. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. 34. scoasă. b) 800-1. c) provocăm tuse artificială. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. În prima oră după anestezia generală.000 cal/zi. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. b) pentru a nu aluneca.500 cal/zi. d) modificarea conduitei. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. 37.000-3. 38. de un bolnav agitat. c) apă şi electroliţi. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. 41. 36. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. b) vitamine. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. Pentru un bolnav. 35. 42. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. 39. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) de urgenţă. b) supravegherea aspectului pansamentului. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. b) calea intravenoasă. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide.000 cal/zi. c) 1. 40. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. . b) cicatrizarea plăgilor. b) simptomatic. d) 3. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. d) pentru a nu putea fi mobilizată.

b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. c) febra mare şi mucoasele uscate.43. b) să controleze respiraţia. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. 3. 7. c) să-i controlăm respiraţia. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. 2. cu un motor de maşină funcţionând. . b) transport de urgenţă la spital. c) să scoată persoana afară din garaj. c) hemostază locală. La administrarea oxigenului din bombă. b) tahicardia. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). b) evaluarea rapidă a situaţiei. b) 100-200 mg. c) barbotor. c) 150-250 mg. b) reductor. şocul anafilatic. CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. b) de ieşire. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. b) toxic pentru organism. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 6. d) 300-400 mg. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. 1. 5. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. d) dilataţia pupilară. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. 8. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. 4. 44. c) imobilizarea fracturilor osoase.

c) gangrena. c) de gradul IV. b) tamponament local. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. c) compresiune la distanţă. 19. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. 14. b) frigul uscat. . b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. b) de gradul III. 16. d) încălţămintea lejeră. 17. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. 15. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. 10. b) să câştigi încrederea pacientului. a) eritem. c) se transportă victima la spital. d) aplicarea garoului. 18. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. 13. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. b) administrarea de antialergice. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) fără complicaţii. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. b) flictene. 11. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată.c) sunt egale. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. c) cu stare de şoc toxicoseptic. b) pansament compresiv. 9. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. e) administrarea medicaţiei hemostatice. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. 12. c) imobilitatea prelungită.

c) calmarea durerii. 27. c) sete accentuată. d) indiferenţă. 21. 23. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. c) schimbarea tamponului din oră în oră. 28. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. 26. deformarea regiunii. impotenţă funcţională. b) marginea inferioară a mandibulei. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. b) stare de agitaţie. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. crepitaţie osoasă. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. c) imobilizarea provizorie. c) foloseşte o atelă Kramer. la locul accidentului. În accidentele maxilofaciale. c) mobilitate anormală. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. . b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea.paralizii. 24. crepitaţie osoasă. d) hemostază provizorie. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. b) prevenirea complicaţiilor . Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. c) elasticitatea cutiei toracice. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. hemoragii. 25. 22. b) sediul fracturilor. 29. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. b) nu este nevoie de imobilizare. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. întreruperea continuităţii osului. cu resturi alimentare (eventual).20. corectă a fracturii.

. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie.60/min. 36. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. b) 8-10 minute. c) decubit dorsal. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. puls absent. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. puls filiform. hipotensiune arterială conştientă pierdută. cu capul în hiperextensie. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. In stopul cordiorespirator. cu capul mai ridicat decât restul corpului. 38.. 37. b) respiraţie profundă. relaxare sfincteriană. 40. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. paloare midriază. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. b) clinostatism. stare de inconştienţă. c) recolorarea tegumentelor. c) respiraţie oprită. 35. b) 40. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. stare de inconştienţă. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism.80/min. b) 2 la 15. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. 31. c) 20 minute. c) 1 la 2. c) 100-120/min. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. 34. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas.. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. c) poziţie şezând. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. b) dispariţia midriazei. c) insuflaţia aerului gură la gură. 33. cu picioarele atârnând la marginea parului. puls tahicardie. cu capul mai jos decât restul corpului. b) până la apariţia bătăilor inimii. 30. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. pe un plan dur. 32. b) în orice poziţie.b) accentuarea durerilor.4 minute. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3.

c) trusa pentru traheostomie. transpirat. 47. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. hipertensiv. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. frig. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. c) intoxicaţii cu cianuri. comatos. b) 15 min. c) comă propriu-zisă grad II. cu tegumente palide şi reci. puls filiform. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit.. hipotensiune. 48. 49. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. redoare de ceafa. emoţii. 50. . c) Trendelenburg. b) comă vigilă grad I. d) uremie. tahicardie. 44. b) infarct miocardic acut. somnolent. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. afazie. 45. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. c) poziţia semişezândă. d) comă ireversibilă grad IV. c) pacient somnolent. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). b) durere toracică surdă. b) pacient agitat. c) 30 min. are o durată între 3-15 min. debutul se instalează lent: a) diabet. 42. Durerea coronariană ce survine la efort. 51. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. b) decubit lateral sau semi-ventral. 41. Pacientul inconştient.b) medicaţie tonică cardiacă. c) stenoză mitrală. c) administrarea de atropină. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. 43. fotofobie. c) tulburări respiratorii. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. b) poziţia decubit ventral. b) hemoragii cerebrale. b) hemiplegie. b) tulburări renale. 46. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. In care dintre come..

Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană.c) agitaţie psiho-motorie. b) hemiplegia. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. 53. c) o leziune medulară.apă distilată. CAPITOLUL X . 52. b) o leziune cerebrală. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. sete de aer. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. b) extracţia corpului cu pensa. 54. c) hipertensiunea arterială. 55. c) spălătură cu seringa Guyon .

b) responsabilitate şi corectitudine. a controalelor periodice ale gravidei. c) câştigul sau pierderea în greutate. 2. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. c) respect al regulamentului de funcţionare. c) în ultimele 4 luni de sarcină. pe parcursul vizitelor. b) vaccinările efectuate. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. c) sarcinile trecute. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. d) în trimestrul I de sarcină. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. a controlului periodic. La terminarea stagiului practic în comunitate. b) continuu. 4. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. b) la sfârşitul scm. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. 1. Ritmul vizitelor. b) tehnica puncţiei venoase. evoluţia lor. II de sarcină. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. . se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. d) determinarea valorilor TA. I de sarcină. 3. R. 8. 9. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic.Îngrijiri comunitare. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. c) modalităţi de administrare a O2. 5. 7. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. 6. 10. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. c) doar în trimestrul II de sarcină. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. c) la sfârşitul sem. P. T°. La primul interviu. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce.

d) atitudinea permanentă de anxietate.c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. urmează evaluarea. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. 13. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. curat. cu asistenta medicală. 18. 17. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei.speciali. Pentru evitarea cefaleei. d) purtarea de ciorapi elastici . La vizitele din trimestrul II de sarcină. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. nepoluat. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. cu toc jos. 14. b) cum să discute direct. 11. d) depistarea factorilor de risc. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. 16. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. 12. . 15. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. 19. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. sincer. b) evitarea obezităţii. a migrenei. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei.

Care din următoarele acuze. 26. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. d) hemoragiile vaginale. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. c) răul de dimineaţă. să se prezinte la medic. comune celor 3 trimestre de sarcină. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. . pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. c) evita mesele abundente. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. inelele nu se mai potrivesc. b) constipaţia şi somnul dificil. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). 25. d) de natură infecţioasă. gravida va: a) bea lapte cald seara. c) tulburări de vedere. b) monitoriza câştigul în greutate. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. usturimi. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. 27. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. b) dacă apare şi durere. c) măsura fundul sacului uterin. condimentele şi prăjelile. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. Cum se manifestă aceste edeme. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. 22. Oboseala ce este acuzată de gravidă. b) numai în trimestrul I de sarcină.asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. b) numai c şi d. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. d) sângerarea gingiilor. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. 24. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. Un anumit grad de edem este normal. b) sunt foarte dureroase. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. 20. 23. 21.

d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. 30. 32. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. c) vârsta şi starea generală. c) aspectul testiculilor. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. b) condiţiile de supraveghere. c) în caietul sugarului aflat la mamă. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. b) eliminarea de urină şi materii fecale. orificiilor auditive şi nazale. b) scăderea fiziologică în greutate. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. 29.b) aspectul şi culoarea tegumentelor. c) sensibilitatea dureroasă. c) perimetrele cranian şi toracic. c) îngrijirea ochilor. tonusul muscular. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. . d) criza hormonală. e) icterul fiziologic. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. c) diversificată. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. c) artificială. ascendentă. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. d) doar b şi c. 34. 28. 31. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. mobilitatea. 35. 33. b) un program zilnic conceput de mamă. b) artificială. c) toleranţă alimentară bună. 36. b) în fişa de sănătate a copilului. după dorinţă. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. b) diversificată. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. b) reflexele tonice.

c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. c) când sugarul a stat în şezut. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. d) numai b şi c. poate prezenta: a) regurgitări. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. b) administrarea incorectă a O2.37. d) mobilitatea redusă. b) plicile şi cutele pielii. d) persoanele bolnave. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. la sugar. 40. b) numai a. 39. de sinceritate. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. e) câte ori a schimbat scutecele. f) câte ore a dormit în cursul zilei. b) talc (în strat subţire). 38. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. b) o relaţie specială de încredere cu familia. c) crampe abdominale. c) regiunea interdigitală. c) nu este nevoie de o activitate specială. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. b) colici abdominale. b) când sugarul a ţinut capul. 41. observaţii despre acesta. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. 45. ştergerea. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. . c) alimentaţia necorespunzătoare. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. va nota în caietul sugarului. După ce sugarul este alăptat. d) când a apărut primul dinte. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. 42. 43. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. c) ulei (fiert). După baia generală. c) refuzul de a vaccina copilul. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. 44. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. Mama sau bunica.

c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. În timpul băii. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. d) 18° şi 22°. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. . 48. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. b) 20° şi 22°. d) toate cele de mai sus. alergatul. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. c) din 6 în 6 ani. 53. c) aprecierea stării de nutriţie. în vârstă de 1-3 ani. b) sex. c) scrisul cu creionul. 49. 54. c) nevoile sociale. d) securitate. 47. săritul. b) nevoile emoţionale. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. ţinând cont de: a) vârstă. c) colicele. 46. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. b) mersul singur. d) determinarea taliei. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. b) o dată la 12 luni. c) 18° şi 20°. b) aplicarea de comprese-împachetări. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) aprecierea dezvoltării fizice. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. b) determinarea greutăţii. 50. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. 51. b) prezenţa eritemului fesier. . temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23.5°. 52. Nevoile de îngrijire ale copilului mic.

conform planului stabilit. internarea acestora într-o instituţie de protecţie.comunitate. la jocul cu: a) obiecte mici. d) verbal. c) cântând. b) părţi din jucării descompuse. 59. 63. b) cu nisip. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. apă. e) comportamentul personal-social. se va evalua referindu-ne la următoarele. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. e) comportamentul pcrsonal-social. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. e) social afectiv. 60. b) asistenta socială. 61. b) motor. c) medicamente (tablete. în afară de: a) mânuirea cănii. Asistenta medicală instruieşte părinţii. în mod individual. d) comportamentul adaptiv. 55. 62. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). b) semnele bolilor respiratorii. pentru rezolvare. a lingurei. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. . asistenta medicală va colabora. 57. c) semnele bolilor transmisibile. Pentru cazurile de copii care necesită. Dezvoltarea comportamentală şi socială. c) mixt. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. comportamentul: a) cognitiv. drageuri). c) aruncarea mingii.d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. oferind informaţiile necesare. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. Familia este informată corespunzător. 56. 58. b) asistenta de igienă din teritoriu . d) doar la vârsta de 5 ani. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. cu: a) asistenta de gardă.

d) alimentaţia necorespunzătoare. c) MICRO. b) aprobarea colegilor. 69. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. In realizarea unei comunicări eficace. 67. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. c) tulburările de poziţie. 68. c) tonul. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. 65. d) dezvoltarea mentală . Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. a) IDR la PPD. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. b) limbajul. AA. a unui dialog cu copilul. b) antecedentele vaccinate. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi.limbajul. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. e) capacitatea de gândire. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. dragoste. c) insuficienta somnului. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator: . 71. . Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. d) activitatea fizică prezentă. e) indicatorii de dezvoltare fizică. c) încurajarea participării la activităţi de grup. atitudinea şi limbajul necesar. 64. b) examen coproparazitologic. c) acuitatea auditivă. d) capacitatea de comunicare. c) lupta cu instinctul sexual. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. Pentru înscrierea la grădiniţă. b) oferirea de afecţiune. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. 66. b) starea neurovegetativă şi endocrină. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică.b) capacitatea de cunoaştere. 70. încredere. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea.

Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. b) este bine pregătită profesional. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. c) metode obiective . c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. 75. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. c) medic. d activităţii infirmierelor din subordine. 72. are spirit de echipă. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . programul de activitate şi odihnă. b) numai prin discuţii cu familia. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. c) starea de igienă a localului. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. e) activitatea din blocul alimentar. 77. individualizat de vârstă. d) psiholog. sunt desfăşurate . Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. b) condiţiile de mediu. colaborând cu educatoarea. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. 79. e) inspiră încredere şi siguranţă. În activitatea zilnică în creşe. 73. 76. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. d) colaborează bine cu mama. c) este organizată.chestionare. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. 78. d) starea de sănătate a personalului. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. 80. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. c) odihnă după masă şi somn.e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. b) asistenta medicală. 74. Asistenta medicală întocmeşte.sondarea directă.

e) toate enunţurile sunt adevărate. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: I şi IV. b) cântar de persoane şi taliometru. d) optotip cu cifre. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung.folosindu-se: a) jocul. b) pe 2 luni. 84. 89. d) determinarea perimetrului toracic. 85. b) determinarea greutăţii corporale. 83. c) T° corpului. b) XII. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. d) VIII. 86. b) TA şi P. e) VIII şi IX. 82. c) termen scurt. 87. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. c) diapozitivul. e) termen mediu. c) aprecierea TA şi P. Prin activitatea sa zilnică. f) frigider pentru probe alimentare. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. b) filmul. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". a) 88. d) problemele specifice ale preşcolarului. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: . Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. e) frigider pentru vaccin. 81. c) I şi II. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. d) pe 4 luni. c) aparat pentru măsurarea TA.

97. b) în colaborare cu conducerea şcolii. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic.F. e) educaţie pentru sănătate. . „Relaţia dintre sexe. 93. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. d) filme. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. c) soluţii dezinfectante.S. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge.. Pregătirea unei campanii de vaccinare. b) MRF şi RBW. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. 92. Controalele medicale periodice. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. b) IX-XII. 96. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. c) igiena personală. în conformitate cu ordinele M. c) casete video. pliante. b) diapozitive. 91. b) locul de elecţie şi doza. broşuri. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului.a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). 90. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. c) vaccinare a tuturor contacţilor. 95.F. c) numai din clasele IX. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. b) fumatul şi alcoolul. d) RBW şi vaccinare DiTe. cuprinsă în planul anual al M. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie.S. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. 94. e) examen neuro-psihic. e) numai contraindicaţiile definitive. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. c) examen clinic.

d) materiale pentru pansat plăgi, hemostază; e) materiale pentru diferite imobilizări; f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical; g) medicamente de urgenţă conform baremului; h) anatoxină tetanică (la frigider). 98. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină, se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională; b) respectarea normelor de igienă în cantină; c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe; d) modul de prelucrare a alimentelor. 99. Probele alimentare din ziua respectivă, vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore; b) în recipiente corespunzătoare; c) închise şi etichetate; d) timp de 48 h; e) numai 6 ore. 100.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare, sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial, aproximativ 65% din totalul lor, în instituţii de ocrotire, de educaţie şi sanitare. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital; b) grădiniţă specială; c) şcoală postliceală; d) licee teoretice; e) secţii de SIDA; f) centre de educaţie specială şi recuperare. 101.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire; b) cunoaştem problemele de îmbătrânire; c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului; d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate - îngrijire; b) conştientizarea nutriţiei; c) starea fizică; d) afecţiunea cronică; e) comportarea la stress; f) handicapul; g) stabilitatea la mediu. 103. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia; b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului; c) comunice cu persoana vârstnică şi familia; d) desfăşoare un interviu corect, complet. 104. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic, ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate, va fi: a) dinamic; b) unic şi ferm; c) interpersonal.

105. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm, în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale; b) prevenirea crizelor, dacă este cazul; c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor; d) toate enunţurile sunt adevărate. 106. In întocmirea planului de îngrijire, ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării; b) prevenirea complicităţilor; c) întârzierea apariţiei invalidităţii; d) menţinerea unei stări stabile. 107. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului; b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative; c) înlăturarea disconfortului. 108. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative, zilnic; b) respectarea orarului; c) hidratare corespunzătoare; d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene; e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. 109. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor; b) individualizată; c) efectuată doar 2 h pe zi; d) stimulată; e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. 110. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor; b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător; c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20; d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. 111. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă, produse mai ales prin cădere. De aceea vârstnicul va folosi, la nevoie: a) sprijinul altei persoane; b) bastonul; c) cadrul; d) cârja; e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. 112. Întocmirea anchetei medico-sociale, metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului; b) aprecierea capacităţii de autoservire, dependenţa; c) raportul cu activitatea, pensionarea; d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid; e) condiţiile materiale ale familiei.

113. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului, pregătind astfel vârstnicul, familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. Evaluările vor fi: a) finale; b) succesive; c) cu reaşezarea unor intervenţii. 114. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează; b) ţin seama de toleranţa fizică; c) sunt în raport cu sexul şi greutatea; d) ţin seama de toleranţa psihică; e) se evaluează periodic. 115. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale; b) controlul durerii; c) apărarea demnităţii; d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. 116. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului, în afară de: a) hrană şi eliminare; b) prezenţa umană; c) comunicarea; d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. 117. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi; b) menţinerea ambianţei obişnuite; c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire; d) crearea unui sentiment de linişte, securitate, solidaritate; e) respingerea şi abandonul persoanei. 118. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe; b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor; c) prezenţa unor modificări de eliminare; d) activitate fizică, mobilizare; e) starea dentiţiei. 119. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere, asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei; b) evitarea pasivităţii; c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic; d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate, aproximativ 800 ml; e) ergoterapie de funcţie; f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. 120. În incontinenţa de urină, pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii, obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare; b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni;

121. Pentru menţinerea greutăţii ideale. c) nu va mânca carne deloc. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. zahărul şi alcoolul. Pentru prevenirea constipaţiei. 122. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. b) mării consumul de produse cerealiere. .c) creşterea capacităţii vezicale. de pâine integrală. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. b) va face mai multă mişcare fizică.

b 32 b 33. 17.c. a 10.c b a b a a.b 98. c 74. b 6. 47. f 90.b a.c a.4d 28. 60. c 127.c 89. a. 162. a.d 82.b. 38. 145. b. 147. b 23. a. 156. b 30. c 14. 64. 54.c 107.e b a. a. b 24. a. c 5.c.b 136. a 84.c. a 5. b 27.b.c 111. 55. 18. b 20. c 4.c a. 65.c.b. 146. a. e 128.c. a 24.d 75. 157.d 117. 151. b. a 8. 13. a 91. c 31. a 10.b b.b 77.c 88. 144.d 113. 161. 49. c 6.b.b a. 14.b.d 116.e 19. b 25. b. 56. b 103. a. d 3. 42. 68.c. 163. 143.b. b 32.c 115.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1. a.b c a c a a. a. c 87.d.c.b. 53. c 12.b. c 17. c.e c a. a 76.b. 61.c b a. a 33. a 8. b 104. =2a. a d c c b c b b b. 63.c. 1. c 9.b. a 31. b 114. b.b.b. 155. 44. 158. a.b.b 4.d a b d b.c. 1c.d 86.b. 164.d 93.e c a. 39. c 7. a. c 11. 16.c 99. a 7.b.d 137. a. b 2. 2a.5d. a.c 85. e 95.Grila cu răspunsuri corecte.c 96.b 69. c 134. b 2.c a. 142. 62. a. 50.c 129.d a.b a a b b c a. 141. b 123. 149.b.c 28.b b a.d c 21.b 94. c 71.b a. a. 19.d a. 138.b a. 41. 12. a. a 13. 152. 20. 15.b.b a. a 27.c 131. 3c. 153.b 124.b. b.c 100.c a.c b a.b. c 109.d a. C 30. exces 26. c 120. b 119.b. 148. 36.c 126.3b. a 97. 58. a. 48. 165. 150. b 135.c 83.b.b. 52.c 29. b 122.b 3. 46. a 110. 140. 57. a. a 106. c 23. b. securitate dragoste. a 118. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE.4e 25.c 35. 59.c. b 16. c a d b a a. 37. a . c 21. 160. a 73. c 22. b 29. a. a. a. a. a.c. c 11.c 102. c 78. a. a.c 101. 67. c 79.b.d 130.c. b 72.b. b 18. c 92. 51. a. 66.c 112.c 133.1b.b.b c a. a. 159.b. c 34.b. b 132. c 105. c. b 26.c 108.c a b a. 40.b. 154. a 80. a. 43. b.c 121.b a. a. a 125.c b a b a.c. 45. a. a. c 9. 139. a 70. a.b a.b.c 22.c. a 15. b 81.

d a. b 18. 30. 24. b 12.b. b a. 40.c a.b c b b a. 27.d 19. 41. 51. a. 44. b. 21.c a. 24.b. 60. 52. b a. 48. 1.b. 31.b b. 18.b.d b. 17. 19. b 6. 28. 4.d a. 64. 59.d a.d 15.c. a. 5. 26. a 16. 70. 6.c. 76. 67. 30. a. 20.d. 31. 35.b. 61. 68.c 13.c.b c c a. a. 53. c a. 26. a 23. 44. a.b. 39.d c c a.b b b. 13. 30. 25.c c 10. 20. 38.c CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1.b.c b b 22. 77.e b.b.b a.c 8. 74.b.b a.c 26.b 8. 66. b. 43. 29. 56.b a a a.c a.b.b. c 9. 47. 45.c a. 41. a 14. a 21.b c a. 27. b 19. 33. 55.c 27.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI.e c.b. a. a 10. 14.d 16.c. 78. a. 163 .b a.b.c a. 35.b a b 37. 54. a 24.c.b d 28. 62.c.b. a.c 2.c.b. a.b c a. 23. 75. 34. 57. 71. b 25. 8. 7.c 14.c 28. 3. 22. 39. 73. b 17.c b 65. a 3.b 7.c a. b 5.c.c. 23.b. a 10. 42.c b. 22. a b.c b a b a b. 32.d 17.c a a b 33. 37. 34. a b c b b c a. c 11.b 4. 33.b.c 15.d a.b c a. 34. a. 18. 1.f CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 69. 7. 38. 42. 31.d a.d a.b. c 12. 40.b.b a a. b. 43.c a. b a a.c a. 63. 5. 50.c c c a.b.c 13.b a.b a. 6. b.c b b.c a c a. 32. 11. b 11. 12. b b. a. b a b b. 32. 46. 3.b. a. 9.c b b c b. 29.c a. 15. d 29.e a 49. 36.c c b CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE.b.d a. a.c b. a 20.c a. a. 16. 21.b.c a. 4. 72.c c a a.c b.d.c a. 58.b a. 2. 2.b. 25.b a.b a. 36.b a b. a 9.

b. c 8.c b 52.c a b c b b d a b b a a. 17. 7. c 12. 48.b a.d 35. b 33. 17. 56. 50. 18. a 32. 30. 2. 25. 1a. 6.c b.c.d a. 18. 26. 51.b c a.b c. a. 28. a. b 10. a 13. 23. 12.b. 20. b b a. 33.b a. a 6. 5. 5e 28. b 11.d a.c 27. 44.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. 54. b b c c a b a.c a. a 4. 3.b 30. 61. 5.d a.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 23.c b. a c c d c b a.c. 24. 51.c 29. 57.b.c a. b 10. 38.c b a d a b c b a 40.d a. 12. 16. 24. c a a c a 164 16. 48. 41. 18.d c a a a a 15. 14. c 37. b 7.c 22. 54. 59. 39. c 14. 60. 45. 32. c 36. b 11. 10. 52. 25. 45. b 2. 4d. 15. 60. 46. 62. 24.1. 47. 11. 28. b d b b a. 3b. 19. 23. 25. 47. 27. b 5. b 13. b d c c c 6. 19. 26. 58. 31. a 14. 22. a. 13. b 12. 19. 22.b 29. 21. 2. d 38. 62.d 3. 31. c 8. d 7. a. b 11.b. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. a 6. 2c. 61. c 5. 30. 22. 16. c 7. 59. 23. 36. 40. b 10. a 9. 58. 20. 17. b 9. 34.b. 35. b 8. a d d b b d a. a a.b a . 1.d b c c c c c 27. a.b. 46. 24. a 9. 21. 1. 37. 15. 43. 9.c a b c a 21. 3. 25. 15. 55. 41. b. 14. c 2.d b. 42. c d c b c a c a c b c c b 53. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. d a c c a a d a a. a c a a a b c 8. 55.b. 49.e b. 20. 18. 13. 4.c. 57. 20. b 3. 56. 43. a. 44. a 4. 32. 29. 53. 26. b a. d 39. 17. a 34. 50.c.d a. 21. 19. 42. 1. 16.c 31. 4. b. 49.

a 98. 61.c. 58.c b b c a a b c b b a a. b 94.b. 49.b. a 13.c a. b 3. a.c 2. c 26. 73. 42.b. 50.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.b. 47. 51. 56. 46. 62. 52.b. 74. 31. a a b. 25. 58. 37. 70.c b a.c b a. 54. b 14.c a. a 95. 51. 65. 20. 4a. 38.c b c a. 57. 82. 39. c 97. 3c. c 11. a c c c a a. 38. 55.c a b a a c a.d a. 27. 42.b. 39.a. 46. 28.c. 69. 32. b 16. b 10.c 103. 55. 41.b b b c 44. 34. 45.c 106.c 91.c a.b. a 96. 49. c 12. 71. 87. b 28. 36. 52. 1. c 9. 28. c 8. 33.c a.c a. 67. 59. c 90.b. 29.b.c c a b d c b c a. 43. a 92.b a. b 18. a 165 7. c 6. 19. 41. a 12. 40. 17.b 107. 49. 33.b. 37.b 102.b. 39. 79. 69.c a.c a b c a c a. a 13. b 8. b 93.b 109.c 23.c a b.b 4.b. b 2.b a 48. 14.e a.c a b a.b.c 45. 56.c 8.b. 5e 29. c 5.d a. 43. 35. c 6. 78. 22.b. 18. a 30.26.b. 23.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice.c 67. 57. 51.b. 77. a 5. a. 50. 86. 30. c 15.c a a. c 34. 52.b b a b. 59. a.b.c a. c d c d b. 63. 21.d c a a 53.c a. 1.d e b. 46. c 21.b. c 17. 64. 15.c a. a. a. b 9.c a. 58. 81. 44. 48. 47. c 10.b. b 20.b a a a b.b. 55. 40. 64.c 33.b. a 19. 38.e d b 62. a 99. 43. 31.c. a. 68.b. 75.b. 66. a 2.c c b.b. b 11. 60. 72. 76. 65. b 32. a.c d a. 16.c a. 83. 42. a 35. 27.c a c b a 25.b 3.b a. c 22.d 104. 32. 56. 40. 66.b 108.c a c c a b c b 35.b.b. 29. a. 60. 24. 57.d 7. 1.b 101. 63.b.b.b. a b a a c a. 53. c a b a a.c 7. b 10. 26. 47. a. a. b 5. b 9. b 4. 41. 30. 80. 61. 34. 68.c b b a.c.b. 24. 37.b.c. 85. a 4.b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.b. b . a. a.c a.d 89. b b. a. 53.c a.b. 50.c a.d.b.b 105.b. d 100.d a c a. b 31. 88. d 36.c a. 2b.b. 36. 44. a. 1d. 48. 45. a 27. b 6. 54.b. c 3. 54. 84.c.c a.

d a. 20. 15. 1. 27.b. a b.c b b a.b. 39.c a. 35. 14.b a. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.c. 18.b c a.c.d a.b. 27. a 11. a a. 5.d a.d 37.11.d a.c. a. 2. 33. 26. 14. 15.b.b.c b a a a. 12.b.e a.b a.b a. 32. 26. 23. a. a. 8.c a. 2. 30. 8. 35. 4.b. 25. 22. 40.c b. 56. 19. c 10. 33.c. b 12. 29.c a a. 30. b. 15. 24.c 3a.d a. 3. 32. c c b b c b a 8. 27.c a.c e b. a 11. 21. b a.c 22. 48.b. 22. 1.b a a.c a. b.d 166 28.b. 44.b. 30. a.b.c.b.c. a. 50. 4. 19. 38.b a. a.c c 29.c b b a a.b. 60.c. 12.b. a.d a.c. 17.b. 16. 6. a 31. 4c. 16. 57. 5f. 45. 6e. 2. a 13.b. 11. b 30. 5. 39.b. 23. 55. 26. 28. 61. 23.b. c b b a d a b b a. 21.b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii.d c b a.b.c.b. 1a.b.b 10. 16. 15. 29. 2. 43.c.d d c b 28. 58. 43.d a. 36.c a.e 22.b a. 20. a. 7.b. 4.b c a a.b. a. 25. b a. 26. 20. 24. 14.b. 52. a 10. d a a. b b b a b a c a.b.d. 9.e 10. 3d. 5.d.b.c b.b. 17. 46.b. c 9.d c b b a a. 7g Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. 27. b.b. 35.c.d e b a d . a 32.d b b a. 44. 7.b. 20. 13. 1c. a a.b. 12. 9. 18.b c 19. 7. 1.b a a.c 33. 19. 17. 31.e a. a. 23. 54.b. 18.b a 21. 21. 5.c c 31. 38.e a. 24. 47. 17.b. 24. a. 14.d.d a. 31.b a.c a.b. a b. 18.b 23. 17. 36.d c b b b b c a.b. 25. 29.c a.c a.b. 25.b. a a.c a. a 8.c.c a. 2b.d a.c. 53. 40.b a c. 13.d 37.c a. 12. 13. 34.c a. 59.c c a 6. 4.c a.c a. 20.d 19. 6. 16.c d a.b.d a.c a. 18.d 51. 33.c.c.c 41. 3.b. 13. 3.b.d a.b.c a a. 2b. 41. 42.c b. 45. 40.c 21. 22. 34.b. c c d a. 28.c a. 39. 37.b b a.b a.b 9.c.d a. 6. 3.b. 49.b. 34.c a. c a. 38.b. b 7.d 16. 1.c b a.c b c b c a. c 15.c a. 42.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. 11. 32.c a.b a. 36.c 14.

5.c 10.b. 24. 18. a. 23. a.d 5. C-. 3d. 17. 28. a 9.b 11. 5. 13.c a a. 32.b b a 21.c 9. a. c 50.b. 14. c 9. a. a.b. 19. 18.c c a 19. 1. 29. 27. 30. 37. 26.c a. c c b. 24. 5. 19.d a. 12.b. 38. b 8. 33. 17. d a. 18. 26.b. a.b.d a. 27. 36. 25. 4. a 15. 16. 26. F-. 1a.c c b a.b. a. 39. 14.c. 24. a. c b b.d 42.c.b a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase.c a. 13. 20. 20.b a. b. 1.b.b.c a a.c 6. 16. a.e 10.c 29. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice.c c a a. 26.c c a. 27.c.b. c 10.b. E-. 3. 6.b.d a. 18.c a.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.c 8. b 13. 16.b. 24.b. 22.e 16.b 25. c 47. b 48. 19. 2. 1. b.d 13. 34. 31. 28.b.c 2. b 14.c b a. 7. 4. 25. 35. 18. a.c a b 22. 4. B-a.c a. b 11. a.b.b. a. 21. 3.b. 17. 4c.c. 3. 34. 15.b.d a.b. 3.b. 33. a.b.d a 6.b c a b a.d c 41.d 9. a 10.c 12.c. a a. 6. a. b. b. a. b a a b a a.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. d 43.b 46. a 7. 23. 32.c.d c a a. a.d 13.d c a.b a. 2.b. c 49. b.c a.c.c 51.c 8. 14. d 12.c a.d 9. c 8. 17. 4. a.d c.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.b. c. a.d a b a b. c.c 11.c. 12.b. 30.b.b.c a. 20. D-e.c 45. 23. b c c c c a b a a a. a. 6. 25. 2. 1. 21.c 8.b.d c d.c c a a. 22. a.b b a. c a.c 3.46.c a. 21. 1. b b c b a a. a.c 7. 17. 16. 28.b 21. c c a.b .d 44.b. 2.b 167 31. a. 20.c 11. b 11. a.c. 23.c. a.b a. c 7. 15.b b.b.d a.b. 22. a b c a a c 19. 24. 23. 28. 27.b a. 15.b.b. A -a. 5. 14. 2b. 15. 47.b 4.b 25. c 12. 40.b.d a. c 10.c. 20. 22. a. a.c b 7.

26. 24. 1c. 3.c b a a.d b b. d b.d b. 29. 20.d a.d a. a. b. moale. 5. 16. b 30. a. b 26.b a c 7. a 24.4. 4. b. 16. 5e 13. 7. 1.c b 28. c.b.d b. 13. a 16. 5a. c. 1b. b 6.c 12. c 9. b. 21. c 9. b 3. 1f 35. 19.b 14. b 2. 6f 9. a.c. b.d 10. 32.d c b c c.c 13. 6e. 24.5.d .e a.d 25. 2b. 25.b. d 40. c 29.7.c. 26. c 31.c b 27. 4b. c 11. a. 17.d a. 20. albă.b b c b a. 23. 6. c. 28. 1.d c.c a. a. fără cusături pe mijloc.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. 5. b 12. 15. 31. a 27. 2. 1.c b.c b. 1c. 11.b a. 12. a 15. b 4. 19. să se poată fierbe 3. 1. c 10. 18. 6.b 10. 1. a.e 21. 2a. 4d 24.d 32. b.c. b 12. a 20. a. 4d.c 9.d c.d a.c a. 17.c b a d a. 6g 8.d a.e Îngrijiri ale nou-născutului. 3d. 25. 3e. 29.d 38. 18.c. a 30. a. 2c. f 168 4.d 29.b. Îngrijiri ale copilului de diferite vârste. 17. d b a c c. b 10. a c c b a b.d 6.b.e a . b.b. b 8.c.d a. 22. 1a.c Îngrijiri ale lăuzelor. 30. 14. a. 14.c. 12.b.b. 13. 17. b . b 28. b 11.d 20. b. b.d 22. b 23. a a b b a c a b b 10. 19.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 4. 14. a. 3b.d c. 3.c. 3.d 3. 4c. 27. 3a. c 2. 30.d 14. a 22. 9.1. 3b.d. c 8. c 34. 22.2. c . 18.c b.b 19. c 22. 2c. 15. a. b. 4d 5. b 39. 33. 28.c. 19. 2.d 7. c 11. 7f.c b b b. b 23. c b a. b 1. a.c 2.c b. c 13.c 33. b 26.c 21. 15.b. 16.c 5.b.b. 5a.c c d b. b. 4.c 41. 21. din bumbac.c a. 2.c 4. d 36. e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.d 11. 5.b. 1d.c 27. 15. 6. 17. 2b. a. 5e. b. 18. 16. a. 2a. a.3. a. 23. 7. b 37. 3c.c b 8. 31. c 21. c 25. c 5. 4d. b.c a. a 20. b 7.6. 8.d. c. 18.c 23.

c. a.c b a a a.b. 57. 19.b a.e a.c. a.e a.c b a.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.c 3.b. a. 41. c.b. 26. c 9.f 2. 32.c. a c c b. 54. 14.d b.b a.d. a. 37.e 47. 13. b 11. 22. a b c c a. 20.d a. 31. 29. b 8. 53. 28.b.c a b a 45.d b. 33. 1.b.b. 34.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE. 54. 39. 21.b. 40. 16.b. 33. 20. a 12. 18. b 16. 21.c.c a 37. b.d a.c. 18.d 4.b.c b. 52.d c a.b.d 39.d 10. 42.d a. 31. a. 29. 29.b. a.c a c b a a. f 42.c 24. 20. b. 21.c a. a. a-caracterul diferenţial.b b. b.b. 30. a.d e a. 40. c 2. 26. a 18. 7. 42.c a.d a b b. 36. 19.c 27.d b.c b 23. 52.d 10.d a.b. c-caracterul relativ al deficienţelor.d 40. 13.c 4. 5e 38.c. 41.c 44. a. 15.b.e.c CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. a.b.c. 33. 17. b 46.d 5. 38. 22. 53.b 11.d b.d d d c. 28. 23.c.b.d.c 11.d 36. c 17.c a. 28.b. 55.c a. 25. 19.e 43. 49.b. 15. a.c a. b 8.c 12.c. 35. 16. 43. 43. c 15. 27. 39.c a. a. 169 .d b. 50. 22. 24.c a.c c a.b a.c a.c b.c b. bpolideterminarea.b.d a. 51. 44.d a.d a.c a.d a. 31. c b b b.c a. b a.c c c b a c 34.6. 4c. 25. 23. a 6. 32. 55.d c b a. 1. a. c 14. 51. 44. 35. 58. 1d.c. 50. d. a. 35. 30.c. 30. a. b 13.b.d 41.b. c 3. b 10.b b. 34. a. a 49.b. 26. 24. b. 48.c a. a. a. 14.d a c b c a. 25. 3a.b.b.c d a. 47.e 45. a 9. 32.c 9.d a.b. 38. 60.c. 56. 59. 27. a 48.c.b 5.c. b 7. 37.d a a a.b. c 7.b. d 6.b. 2b. 17.d 8. d a.c a. 12.c.c. a. b.b. 36. 46.

d 121.b.b. 93.d b.e 113.c.c.c 102. a. 70.b.d b.c.c. a.c. a.d a.e 112.c e a. d. 43.b. a.b. a. 47.b.c. a. 28.b a.c. a.c a.b.c 24. 92.b.b.c a.c.c a. 34.c.d 107.g. 37. 73.c 26. b 13.b. d.c. 63. a. 56.c a. 62. 67.c a.f a. a. b.c a. a. b 108.f 103.c b a.b.d 116. b.d 11. b. 80.d. 82.b.d.b.c. a.b.c 3.1.b.d 78. 84.c.c.d 99.d a.c.c a. 49. 87.c a a. d 6. 33.b b.c 12. a. 91. 90. b. 31.e 76.b. 71.c a. a.d. b.c b e.c 105.c 15. a.c.c 25.b 23.c a. 55. 95.c.c.d a. a.c.c a.b.c.e a.b.c. 42. a.c b a. 32.c. 29.d.c b.d c 53.c b.b.d a.d b.e a.b.b a.b.d 27.c.c a. d.b.b.b 122. 72. 85. 65. b.c. a. 52. 35.c 8.c 114.b. a 117.c 5. a. d 119. a.b.b.c.b.c. 36. 58.b.b.d 118.c.d 110. e. 75.d a.f a. 54.b. 61. a.b.c 16.d b c a.c b.d.b. a.b. a.b.b. b 9. b 77.d a. 60.b.b.b.c. 51.b b.d b. a.b.c b a. 96.e b.c a.d 21. a.e a. c. 50. 38.d c a. 40.d b. a. 74.h 98.d a. 79. a. a. 39.e a.b.f 120.d a. 86.c a. 68. a. 57. a.b. 41. 69. 88. 48.d 2.e d a.d a.b. a.d 111.c.e 115. a.b. a. 30. b.d 22. d. 59.c 100.b 17. a. 97. 45. 94. 83.c 19. 64.c a.c b a.d 4. a 10. a.c 7.b.c a. b.e.d 109. 46. 89.c 14.d 20. b.b. d 106.d 104.c 18.b 170 . a. 44. a. 81.d 101. 66.c.d.d a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->