1.

TIPOLOGIA ANALIZEI Analiza este definită ca fiind o metodă de cercetare şi cunoaştere bazată pe decompunerea sau desfăşurarea unui obiect sau unui fenomen în părţile sale componente, precum şi stabilirea factorilor care-l determină. Analiza economică poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcţie de diferite criterii, astfel: 1.din punct de vedere al etapei în care se desfăşoară fenomenele economico-financiare cercetate, se disting trei tipuri de analiză economică:  analiza retrospectivă sau post-factum care se realizează la sfârşitul unei perioade de timp-zi, lună, an, proces de producţie;  analiza curentă;  analiza previzională sau prospectivă. Analiza retrospectivă vizează activitatea din trecut. Analiza curentă vizează activitatea curentă, adică presupune cercetarea unei activităţi economice în curs de desfăşurare. Analiza previzională , care constituie o etapă premergătoare în elaborarea unor prevederi sau a planului, vizează viitorul, adică presupune cercetarea unei activităţi economice posibil de realizat în perspectivă 2. din punct de vedere al însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor:  analiza cantitativă;  analiză calitativă. Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenelor economico-financiare prin determinări cantitative, urmăreşte cantitatea, volumul rezultatelor, efectele obţinute. Analiza calitativă, urmăreşte esenţa fenomenului, însuşirile sale esenţiale şi permite stabilirea factorilor care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul şi-l determină. 3. după nivelul la care se desfăşoară analiza:  analiză microeconomică;  analiză macroeconomică. Analiza microeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la scara unei unităţi economice şi a părţilor ei componente. Analiza macroeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la nivelul unei ramuri sau subramuri economice, precum şi la nivelul economiei naţionale în ansamblul său. 4. după modul de urmărire în timp a fenomenelor:  analiză statică;  analiză dinamică. Analiza statică cercetează fenomenele economico-financiare la un moment dat evidenţiind relaţiile dintre elementele şi factorii care determină o anumită poziţie a fenomenului cercetat. Noţiunea de static este legată de momentul de efectuare a analizei. Analiza dinamică cercetează fenomenele economico-financiare în mişcarea lor, evidenţiind poziţia acestora în timp, în anumite momente. 5. după orizontul de timp pe care se desfăşoară, distingem:  analiză pe termen scurt;  analiză pe termen lung. Analiza pe termen scurt se referă la fracţiune de timp şi poate ajunge până la un an (zile, decade, luni, trimestre, semestre). Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an şi utilizeză frecvent modele de tip static sau stocastic. 6. după criteriile de studiere a fenomenelor:  analize care urmăresc aspecte economice-analiză economică;  analize ce vizează aspecte legate de tehnologia aplicată-analiză tehnico-economică;  analize socio-economice;  analiză economico-financiară;  analiză financiară; Analiza economică se referă la fenomenele economice şi operează cu metode şi instrumente specifice acestui domeniu. 7. în funcţie de delimitarea obiectului analizat:  analiza pe ramuri;  analiza pe unităţi organizatorice-întreprinderi, sectoare, secţii, grupuri de întreprinderi, holdinguri;  analiza la nivelul structurilor organizatorice ale unităţii economice pe probleme-cifra de afaceri, productivitatea muncii, salariile, rentabilitatea, lichiditatea, solvabilitatea, etc. Primul tip de analiză vizează fenomenele şi procesele economico-financiare pe total unitate, indicatorii utilizaţi în acest cadru având prin calcul, un caracter global. Cel de-al doilea tip de analiză se efectuează la nivelul structurilor organizatorice ale unităţii economice.

CONTINUTUL ANALIZEI Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori, cuprinzând următoarele etape: 1.delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ utilizand diverse metode de evaluare şi calcul. 2.determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat . Descompunerea în elemente componente presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect. 3.stabilirea factorilor presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat , cât şi a corelaţiei dintre factorii care acţionează; Parcurgerea celor trei etape conduce la elaborarea de modele ale fenomenelor analizate. 4.măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori ,- se utilizează analiza cantitativă, pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, a aprecierii cât mai exacte a rezultatelor; 5.sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra activităţii din sfera cercetată. 6.elaborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor. Parcurgerea acestor etape, asigură caracterul complex şi în acelaşi timp ştiintiifc al analizei economice. 3. FUNCTIILE ANALIZEI: -funcţia informaţională privind situaţia economico-financiară, bugete, niveluri ale concurenţei pe diferite pieţe, etc.; -funcţia de evaluare privind potenţialul tehnico-economic al agentului economic; -funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienţă şi îmbunătăţire a potenţialului economico- financiar al agentului economic; -funcţia de realizare a cerinţelor gestiunii eficiente a patrimoniului; -funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar, care presupune analiza relaţiilor cu băncile de la care se fac împrumuturi, cu furnizorii, creditorii , cu sistemele de impozitare a veniturilor, bursa de valori, etc. 4. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Sunt expresii cifrice care exprima consumul de resurse, efecte si rezultate ale procesului de productie. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor. Indicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata. 5. INDICI- Reprezinta o metoda frecvent utilizata in diagnosticarea fenomenelor economice.Sunt exepresii cifrice care rezulta din raportarea sau compararea a doi indicatori care exeprima acelasi fenomen, dar care se refera la perioade diferite de timp, la nivelurile programate ale fenomenelor sau la realizarile altor unitati. Cu ajutorul lor se stabileşte dinamica faţă de o bază fixă sau în lanţ, se construiesc ritmuri, se fac aprecieri asupra evoluţiei performanţelor, a capacităţii sistemului de a evolua într-un context dat.

2.

6. COEFICIENT DE STRUCTURA ECHILIBRU SI EFICIENTA- Reprezinta o metoda frecvent utilizata in diagnosticarea feneomenelor la nivelul unitatii. Coeficientul de structura presupune rapoartarea unei componente la ansamblul fenomenului analizat (chelt. cazare, chelt. cu servirea mesei, chelt. agrement).

P% =

Vn x100 Vt

Coeficient de echilibru- se determina prin raportarea a 2 marimi economice, semnificatia termenilor fiind de echilibru economic sau financiar.
capital propriu Coef . financiar = x100 capital propriu + imprumuturi pe termen mediu si lung

capital permanent

Coeficient de eficienta- rezulta din raportarea sau compararea eforturilor depuse cu rezultatele obtinute sau invers a efectelor rezultatelor fata de eforturi.

Coef .deeficienta =
7. METODE

profit total x100 investitie totala

a) METODA SUBSTITURII IN LANT b) METODA BALANTIERA a) Aceasta metoda permite cuantificarea contributiei diferitelor elemente sau factori la formarea si modificarea rezultatelor analizei fata de un nivel de comparatie, se utilizeaza cand intre factori exista relatie de produs sau raport. Etapele metodei: stabilirea naturii factorilor cantitativi si calitativi; Substituirea incepe mereu cu factorul cantitativ urmat de factorul calitativ; Un factor odata substituit se mentine ca atare si in operatiile ulterioare; Substituirile se fac succesiv, NU simultan; Se verifica ca suma algebrica a influentii factorilor sa fie egala cu abaterea totala a fenomenului analizat. b) aceasta metoda se utilizeaza cand intre factori este relatie de suma sau diferenta, se descompune abaterea totala a fenemenelor analizate, pentru a se observa in ce cantitate si cu ce semn a influentat fiecare factor; se verifica ca suma algebrica a influentelor factorilor sa fie egala cu abaterea totala a fenomenului analizat. 8. ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI UNITATILOR AGROTURISTICE SI DE ALIMENTATIE PUBLICA Cost unitar de productie (Cup)

Cup =

chelt de prod Q

Chelt .la1000.lei.venituri =
CONSUM DE RESURSE

chelt de prod x1000 Venituri totale

Venituri din cazare= Tarif/cameraX nr. de cam ocupate

Venituri.la1000.leichelt. =
EFECTE Profit= venituri totale- chelt. totale Pierderi Profit/camera= tarfi/cam- cost/camera

Venituri totale x1000 Chelt totale

Rata. profitului =
REZULTATE 9. 10. 11. 12.

profit total x100 chelt totale

ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE ANALIZA FINANCIARA SI EXTRAORDINARA ANALIZA VENITURILOR DIN EXPLOATARE ANALIZA RENTABILITATII

SEMINAR: 1. DINAMICA 2. APLICATII PRIVIND EVALUAREA UNOR FENOME

1. TIPOLOGIA ANALIZEI Analiza este definită ca fiind o metodă de cercetare şi cunoaştere bazată pe decompunerea sau desfăşurarea unui obiect sau unui fenomen în părţile sale componente, precum şi stabilirea factorilor care-l determină. Analiza economică poate fi clasificată în mai multe tipuri în funcţie de diferite criterii, astfel: 1.din punct de vedere al etapei în care se desfăşoară fenomenele economico-financiare cercetate, se disting trei tipuri de analiză economică:  analiza retrospectivă sau post-factum care se realizează la sfârşitul unei perioade de timp-zi, lună, an, proces de producţie;  analiza curentă;  analiza previzională sau prospectivă. Analiza retrospectivă vizează activitatea din trecut. Analiza curentă vizează activitatea curentă, adică presupune cercetarea unei activităţi economice în curs de desfăşurare. Analiza previzională, care constituie o etapă premergătoare în elaborarea unor prevederi sau a planului, vizează viitorul, adică presupune cercetarea unei activităţi economice posibil de realizat în perspectivă 2. din punct de vedere al însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor:  analiza cantitativă;  analiză calitativă. Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenelor economicofinanciare prin determinări cantitative, urmăreşte cantitatea, volumul rezultatelor, efectele obţinute. Analiza calitativă, urmăreşte esenţa fenomenului, însuşirile sale esenţiale şi permite stabilirea factorilor care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul şi-l determină. 3. după nivelul la care se desfăşoară analiza:  analiză microeconomică;  analiză macroeconomică. Analiza microeconomică cercetează fenomenele economicofinanciare la scara unei unităţi economice şi a părţilor ei componente. Analiza macroeconomică cercetează fenomenele economicofinanciare la nivelul unei ramuri sau subramuri economice, precum şi la nivelul economiei naţionale în ansamblul său.

4. după modul de urmărire în timp a fenomenelor:  analiză statică;  analiză dinamică. Analiza statică cercetează fenomenele economico-financiare la un moment dat evidenţiind relaţiile dintre elementele şi factorii care determină o anumită poziţie a fenomenului cercetat. Noţiunea de static este legată de momentul de efectuare a analizei. Analiza dinamică cercetează fenomenele economico-financiare în mişcarea lor, evidenţiind poziţia acestora în timp, în anumite momente. 5. după orizontul de timp pe care se desfăşoară, distingem:  analiză pe termen scurt;  analiză pe termen lung. Analiza pe termen scurt se referă la fracţiune de timp şi poate ajunge până la un an (zile, decade, luni, trimestre, semestre). Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an şi utilizeză frecvent modele de tip static sau stocastic. 6. după criteriile de studiere a fenomenelor:  analize care urmăresc aspecte economice-analiză economică;  analize ce vizează aspecte legate de tehnologia aplicatăanaliză tehnico-economică;  analize socio-economice;  analiză economico-financiară;  analiză financiară; Analiza economică se referă la fenomenele economice şi operează cu metode şi instrumente specifice acestui domeniu. 7. în funcţie de delimitarea obiectului analizat:  analiza pe ramuri;  analiza pe unităţi organizatorice-întreprinderi, sectoare, secţii, grupuri de întreprinderi, holdinguri;  analiza la nivelul structurilor organizatorice ale unităţii economice pe probleme-cifra de afaceri, productivitatea muncii, salariile, rentabilitatea, lichiditatea, solvabilitatea, etc. Primul tip de analiză vizează fenomenele şi procesele economicofinanciare pe total unitate, indicatorii utilizaţi în acest cadru având prin calcul, un caracter global. Cel de-al doilea tip de analiză se efectuează la nivelul structurilor organizatorice ale unităţii economice.

CONTINUTUL ANALIZEI Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori, cuprinzând următoarele etape: 1.delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ utilizand diverse metode de evaluare şi calcul. 2.determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat . Descompunerea în elemente componente presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect. 3.stabilirea factorilor presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecare factor şi fenomenul analizat , cât şi a corelaţiei dintre factorii care acţionează; Parcurgerea celor trei etape conduce la elaborarea de modele ale fenomenelor analizate. 4.măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori,- se utilizează analiza cantitativă, pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, a aprecierii cât mai exacte a rezultatelor; 5.sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra activităţii din sfera cercetată. 6.elaborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor. Parcurgerea acestor etape, asigură caracterul complex şi în acelaşi timp ştiintiifc al analizei economice.

2.

6. FUNCTIILE ANALIZEI: -funcţia informaţională privind situaţia economico-financiară, bugete, niveluri ale concurenţei pe diferite pieţe, etc.; -funcţia de evaluare privind potenţialul tehnico-economic al agentului economic; -funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienţă şi îmbunătăţire a potenţialului economicofinanciar al agentului economic; -funcţia de realizare a cerinţelor gestiunii eficiente a patrimoniului; -funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar, care presupune analiza relaţiilor cu băncile de la care se fac împrumuturi, cu furnizorii, creditorii , cu sistemele de impozitare a veniturilor, bursa de valori, etc.

5.

INDICI- Reprezinta o metoda frecvent utilizata in diagnosticarea fenomenelor economice.Sunt exepresii cifrice care rezulta din raportarea sau compararea a doi indicatori care exeprima acelasi fenomen, dar care se refera la perioade diferite de timp, la nivelurile programate ale fenomenelor sau la realizarile altor unitati. Cu ajutorul lor se stabileşte dinamica faţă de o bază fixă sau în lanţ, se construiesc ritmuri, se fac aprecieri asupra evoluţiei performanţelor, a capacităţii sistemului de a evolua într-un context dat.

3. COEFICIENT STRUCTURA ECHILIBRU

DE SI

EFICIENTA- Reprezinta o metoda frecvent utilizata in diagnosticarea feneomenelor la nivelul unitatii. Coeficientul presupune componente de rapoartarea la structura unei ansamblul

fenomenului analizat (chelt. cazare, chelt. cu servirea mesei, chelt. agrement).

P% =

Vn x100 Vt
de echilibruse

Coeficient

determina prin raportarea a 2 marimi economice, semnificatia termenilor fiind de echilibru economic sau financiar. capital permanent Coeficient de eficienta- rezulta din

4.

METODE a) METODA SUBSTITURII IN LANT b) METODA BALANTIERA a) Aceasta metoda permite cuantificarea contributiei diferitelor elemente sau factori la formarea si modificarea rezultatelor analizei fata de un nivel de comparatie, se utilizeaza cand intre factori exista relatie de produs sau raport. Etapele metodei: stabilirea naturii factorilor cantitativi si calitativi; Substituirea incepe mereu cu factorul cantitativ urmat de factorul calitativ; Un factor odata substituit se mentine ca atare si in operatiile ulterioare; Substituirile se fac succesiv, NU simultan; Se verifica ca suma algebrica a influentii factorilor sa fie egala cu abaterea analizat. b) aceasta metoda se utilizeaza cand intre factori este relatie de suma sau diferenta, se descompune abaterea totala a fenemenelor analizate, pentru a se observa in ce cantitate si cu ce semn a influentat fiecare factor; se verifica ca suma algebrica a influentelor factorilor sa fie egala cu abaterea totala a fenomenului analizat. totala a fenomenului

raportarea sau compararea eforturilor depuse cu rezultatele obtinute sau invers a efectelor rezultatelor fata de eforturi.

7.

INDICATORI ECONOMICOFINANCIARI Sunt expresii cifrice care exprima

Coef .deeficienta =

profit total x10 investitie totala

consumul de resurse, efecte si rezultate ale procesului de productie. Cea mai mare parte a acestor indicatori economicofinanciari situatiile se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor. Indicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizata.

8.

ANALIZA UNITATILOR

INDICATORILOR AGROTURISTICE

SPECIFICI SI DE

ALIMENTATIE PUBLICA Cost unitar de productie (Cup)

Cup =

chelt de prod Q

Chelt .la1000.lei.venituri =
CONSUM DE RESURSE

chelt de prod x1000 Venituri totale

Venituri din cazare= Tarif/cameraX nr. de cam ocupate

Venituri.la1000.leichelt . =
EFECTE Profit= venituri totale- chelt. totale Pierderi Profit/camera= tarfi/cam- cost/camera

Venituri totale x1000 Chelt totale

Rata. profitului =
REZULTATE

profit total x100 chelt totale

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful