P. 1
Curs 7 Cladiri Inalte

Curs 7 Cladiri Inalte

|Views: 46|Likes:
Published by Sarbu Alexandru

More info:

Published by: Sarbu Alexandru on Jul 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2014

pdf

text

original

1

CLĂDIRI ÎNALTE

Chicago

New York
Bibliografie: Dan Mateescu – Clădiri înalte cu schelet din oţel, Ed. Academiei Române, 1997

2

CLĂDIRI ÎNALTE

Taipei

Kuala Lumpar Burj Dubai
3

CLĂDIRI ÎNALTE

Hong Kong

4

CLĂDIRI ÎNALTE

FORMA ÎN PLAN

Forma în plan şi în elevaţie depind de forma, poziţia şi dimensiunile terenului de construcţie, precum şi de valoarea prescrisă a factorului C de folosire a terenului.
C = suprafaţa totală a planşeelor/suprafaţă teren construcţie Europa: C = 1,5 … 2 America: C = 10 … 15

Compactă, regulată, pe cât posibil simetrică faţă de două axe ortogonale Forme: pătrate, dreptunghiulare sau circulare

În cazul unor forme neregulate în plan, trebuie împărţite în forme regulate compacte, separate de rosturi antiseismice

5

CLĂDIRI ÎNALTE zăpadă ACŢIUNI ACCIDENTALE impact VERTICALE vânt permanente utile ORIZONTALE explozii seism 6 .

CLĂDIRI ÎNALTE permanente cazuri de încărcare utilă ACŢIUNI acţiune vânt acţiune seismică 7 .

pentru structuri susceptibile de a avea sub acţiunea vântului excitaţii dinamice – datorită fenomenelor de rezonanţă care pot să apară între oscilaţiile structurii.CLĂDIRI ÎNALTE ACŢIUNI Acţiune vânt: Metodă simplă. în special la structurile flexibile. mixtă). Metodă complexă. pentru structuri care nu sunt susceptibile unei excitaţii dinamice: efectul dinamic este prins printr-un factor dinamic a cărui valoare depinde de tipul structurii (oţel.anexa . beton. 8 . şi la rafalele din vânt.

) Fi F2 Fi  Fb mi zi m z i 1 n i i zi F1 9 .CLĂDIRI ÎNALTE Conform P100 sau EC8 ACŢIUNI SEISM Fb = γ Mi × Sd (T1 ) × m × λ Spectru de răspuns (g) Răspuns funcţie de creşterea amortizării vibraţiilor Fb Fn m Fn-1 Forţa seismică care acţionează la nivelul “i”: 2 4 6 Perioada 8 T1 (sec.

Clădirile înalte sunt proiectate pe principiul ca acţiunile laterale (vânt/seism) ce acţionează pe învelitoarea clădirii să fie transmise prin intermediul planşeelor (care formează diafragme orizontale rigide) la elemente verticale rigide la fundaţii.CLĂDIRI ÎNALTE SISTEME REZISTENTE LA ACŢIUNI LATERALE Acţionează ca “grinzi în consolă” sub acţiunea încărcărilor transversale (destabilizatoare) ce acţionează lateral pe structură (vânt şi seism).  diafragme  cadre contravântuite  cadre rigide 10 .

Planşeu (diafragmă orizontală) 11 . Aceste sisteme rigide verticale rezistente sunt constituite din cadre. contravântuiri şi/sau panouri de forfecare.CLĂDIRI ÎNALTE SISTEME REZISTENTE LA ACŢIUNI LATERALE Preluarea acestor forţe impune crearea unor sisteme de rezistente la acţiuni laterale.

semi-rigide.CLĂDIRI ÎNALTE SISTEME STRUCTURALE Structuri cu sisteme interioare de rezistenţă la acţiuni laterale: Cadre – rigide sau semirigide după ambele direcţii Cadre (rigide. articulate)+ CV/diafragme de forfecare cadre cu nucleu nucleu panouri contravântuite diafragme cadre contravântuite Cadre rigide panouri de forfecare 12 .

cu nuclee 13 . cu panouri de forfecare.CLĂDIRI ÎNALTE SISTEME STRUCTURALE Clasificare funcţie de: Rigiditatea nodurilor Prezenţa contravântuirilor Conexiunea între cadre: cu cadre contravântuite.

perimetrale cu n. 1980 pe 2 din laturile pe 2 din laturile clădirii paralele şi central cu noduri semirigide cu noduri rigide cu noduri articulate şi CV grinzi verticale cu noduri articulate şi CV grinzi verticale şi orizontale GRINZI PERETE.CLĂDIRI ÎNALTE TIPURI DE STRUCTURI CLASIFICARE: CTBUH. perimetrale cu rigide rigide zăbrele SISTEME TUBULARE 14 . CU GOLURI grup de tuburi tub din cadre tub din grinzi din cadre cu n.

cadrul longitudinal contravântuit • 2. 2 cu tiranţi (grinzi suspendate) 15 .5 tub din cadre rigide tub din cadre contravântuite sisteme diagrid tub în tub grup de tuburi 4. CADRE RIGIDE DUPĂ AMBELE DIRECŢII SISTEME STRUCTURALE 2.4 3. SISTEME TUBULARE • • • • • 3.5 cadre transversale cu stâlpi pendulari ş contravântuiri verticale transversale și longitudinale 3.1 cu stâlpi solicitaţi la întindere şi grinzi Belt • 4.3 cadre transversale cu noduri rigide şi contravântuiri verticale transversaleşi cadre longitudinale contravântuite • 2. CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI • 2. 4 cadre transversale cu noduri rigide şi contravântuiri verticale transversale extinse (sistem Belt) • 2.1 3.3 3.1. STRUCTURI CU NUCLEU • 4.2 suprapunere de cadre transversale cu noduri rigide sau semirigide legate articulat şi cadre longitudinale articulate contravântuite • 2.2 3.CLĂDIRI ÎNALTE 1.

CLĂDIRI ÎNALTE Sisteme în cadre SISTEME ÎN CADRE 1. cadre contravântuite  cadre rigide transversale și cadre longitudinale  cadre rigide /semirigide transversale și longitudinale contravântuite  cadre rigide + contravântuiri transversale și longitudinale  cadre transversale cu articulații și cadre longitudinale contravântuite 16 . cadre rigide /semirigide 2.

grinzilor și îmbinărilor. Avantajul principal o constituie lipsa contravântuirilor. CADRE – RIGIDE SAU SEMIRIGIDE 1. structura fiind dificil de controlat. ce nu împiedică compartimentarea interioară. Rigiditatea structurii depinde de rigiditatea la încovoiere a stâlpilor. O creştere mai mare a numărului de etaje conduce la o creştere a deplăsărilor laterale.CLĂDIRI ÎNALTE 1. Forța tăietoare de nivel este preluată de stâlpii cadrului. 17 . Acțiunile laterale din vânt și seism sunt preluate de cadrul rigid prin forfecarea cadrului și încovoieri ale barelor și îmbinărilor. CADRUL TRANSVERSAL CU NODURI RIGIDE/SEMIRIGIDE = Deformații prin forfecarea structurii (întindere și compresiune în stâlpi) + Deformatie din încovoiere Sistemul este economic pentru clădiri de maxim 25 de etaje.

CLĂDIRI ÎNALTE CONTRAVÂNTUIRI VERTICALE O soluție economică pentru a conferi o rigiditate necesară structurii la deplasări laterale este de a dispune contravântuiri. CV CENTRICE -> -> -> -> -> diagonale simple în X în V în V inversat în K CV EXCENTRICE Contravântuiri centrice contravântuiri excentrice 18 . Sunt folosite pentru clădiri ce depăşesc 25 – 30 de nivele.

O soluţie pentru descărcarea stâlpului de momente încovoietoare după această direcţie. 1 CADRE TRANSVERSALE RIGIDE SAU SEMIRIGIDE ŞI CADRE LONGITUDINALE CU ARTICULAŢII 2. face dificilă preluarea momentelor încovoietoare dezvoltate după axa de inerţie minimă. articulat stâlp cadru transversal cadru transv. este prinderea articulată a grinzilor longitudinale de stâlpi. Cadru long. CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI Rigiditatea relativ redusă a stâlpilor în afara planului cadrului transversal. rigid Cadru longitudinal cu grinzi articulate contravântuire verticală Cadru transversal grindă cadru transversal planșeu din beton Plan 19 .CLĂDIRI ÎNALTE 2.

nu şi momente.2 SUPRAPUNENERE DE CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIDE LEGATE ARTICULAT ŞI CADRE LONGITUDINALE ARTICULATE ŞI CONTRAVÂNTUITE  suprapunere de cadre rigide cu un nivel prin legarea articulată a stâlpilor cadru rigid etajului superior în nodul rigid al cadrului inferior.  se transmit numai forţe verticale şi orizontale. ca în cazul anterior. CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI 2. Cadru transversal cu 1 deschidere Cadru transversal cu 2 deschideri Cadru transversal cu 3 deschideri 20 .CLĂDIRI ÎNALTE 2.  implică cadru longitudinal contravântuit.

CV verticale 1. II I  Contravîntuirile verticale transversale pot fi într-o singură deschidere (secțiunea I-I) sau amplasate pe 2 deschideri (secțiunea II . 1. 21 . CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI long.3 CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIDE ŞI CONTRAVÂNTUIRI VERTICALE TRANSVERSALE cadru CV verticale articulat I 2.T 1.CLĂDIRI ÎNALTE 2.  Sistemul de rigidizări se dispune simetric față de axele de simetrie. respectiv transversale. Dacă nu.CV verticale transv transv.II) CV verticale long. CV verticale transv. II cadru rigid CV V . intervin şi rotiri atunci când centrul rigidităților nu coincide cu linia rezultantei forţelor longitudinale.

4 CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIDE ŞI 2.CLĂDIRI ÎNALTE 2. sistemul de contravântuiri se extinde şi pe deschiderile alăturate (grinzi BELT). secțiunea I-I secțiunea II . CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI CONTRAVÂNTUIRI VERTICALE TRANSVERSALE EXTINSE (SISTEM BELT) cadru cadru  Eficiența contravântuirilor verticale transversale poate fi mărită dacă la un nivel superior și articulat rigid eventual și la un nivel inferior.II contravântuiri verticale transversale 22 .

iar stâlpii acționează ca și tălpile unei grinzii cu zăbrele.CLĂDIRI ÎNALTE 2. iar momentul încovoietor este transmis prin eforturi de întindere și compresiune în stâlpi.4 CADRE TRANSVERSALE CU NODURI RIGIDE ŞI articulat 2.    rigid contravântuiri verticale transversale 23 . Forța tăietoare (laterală) este preluată prin întinderea și compresiunea barelor contravânturii verticale. CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI CONTRAVÂNTUIRI VERTICALE SISTEM BELT (continuare) cadru cadru Prin analogia cadrului transversal contravântuit cu comportarea grinzilor. barele contravântuirilor verticale și grinzile cadrului transversal acționează ca inima unei grinzi.

Vezi slide Clasificare (1980). este un sistem spațial instabil. CADRE CU CONTRAVÂNTUIRI 2. GRINZI PERETE.  Pentru asigurarea stabilităţii. se prevăd contravântuiri verticale metalice sau diafragme din beton prin care se transmit la fundații efectul acțiunilor din vânt și seism. CU GOLURI 24 .CLĂDIRI ÎNALTE 2.5 CADRE TRANSVERSALE CU STÂLPI PENDULARI ŞI CV TRANSVERSALE ŞI LONGITUDINALE (CADRE CONTRAVÂNTUITE ŞI DIAFRAGME) cadru cadru articulat cu stâlpi pendulari la care grinzile cadrului transversal și longitudinal rigid  Sistemul sunt prinse ariculat de stâlpi.

d.  tub realizat din cadre rigide  tub realizat din cadre contravântuite  sisteme diagrid  tub în tub 25 . SISTEME TUB Sub acţiunea forţelor laterale (vânt şi seism) :  d.v static este grindă în consolă.  soluţia optimă pentru grinzi solicitate la încovoiere: materialul cât mai îndepărtat de axa neutră o soluţie de proiectare este amplasarea structurii rezistente la acţiuni laterale cât mai depărtat de centrul de greutate în plan al clădirii.p. Structuri eficiente pentru clădiri cu 40 … 100 de etaje. încastrată în fundaţie.CLĂDIRI ÎNALTE 3.

SISTEME TUB cadru cadru  Structura rezistenţă perimetrală (tub) alcătuită din stâlpi foarte apropiaţi.CLĂDIRI ÎNALTE 3. la 2-4m articulat rigid interax. legaţi de acesta prin grinzile planşeelor. formând un sistem multiplu de grinzi Vierendeel. stâlpi apropiaţi 26 . şi grinzi cu înălţime mare.  Încărcările gravitaţionale sunt transmite structurii rezistente perimetrale şi stâlpilor interiori tubului.1 TUB ALCĂTUIT DIN CADRE RIGIDE 3.

27 .  Această soluţie a fost propusă pentru cădirea John Hancock Building. stâlpii pot fi dispuşi la distanţe mai mari interax. SISTEME TUB 3.  Prin urmare.2 TUB PERIMETRAL ALCĂTUIT DIN CADRE CONTRAVÂNTUITE cadru cadru articulat rigid  O îmbunătăţirea a comportării sistemului tubular format din cadre rigide prin introducerea contravântuirilor în X pe mai multe nivele. iar grinzile vor rezulta cu înălţimi mai reduse.CLĂDIRI ÎNALTE 3.  Contravântuirile permit transferul forţelor axiale de la stâlpii cei mai solicitaţi la cei mai puţin solicitaţi.  Structura rezistentă acţionează ca un cadru contravântuit. reducând momentele încovoietoare din elemente. în 1969. rezultând o ponderare a eforturilor axiale din stâlpi.

SISTEME TUB  sistemul Diagrid combina beneficiile sistemului tub cu cel ale unei grinzi cu zăbrele cadru cadru articulatunui unghi corespunzător al diagonalelor permite un transfer natural rigid al  alegerea fluxului forțelor gravitaţionale şi laterale la fundaţii. V M h   inimă  B  tălpi Hearst Tower New York 2006 Turnul Swiss Re Londra.3 SISTEME DIAGRID 3. 2004 din încărcări gravitaţionale din acţiuni laterale 28 .CLĂDIRI ÎNALTE 3.  structuri eficiente prin reducerea deformaţiilor din forfecare (din acţiuni laterale): diagonalele preiau forfecarea prin întindere şi compresiune.

4 TUB ÎN TUB 3.CLĂDIRI ÎNALTE 3. articulat rigid  Tubul perimetral are rol predominant în preluarea acţiunilor. datorită secţiunii în plan mai mari. tub exterior tub interior 29 . materialul fiind mai depărtat de centrul de greutate al structurii în plan. SISTEME TUB cadru cadru  Tubul interior poate fi constituit din cadre metalice contravântuite.

30 .CLĂDIRI ÎNALTE 3.5 GRUP DE TUBURI  Concepţia permite distanţe mai mari între stâlpi. 3. SISTEME TUB cadru rigid  Structurile tub componente pot avea orice formă regulată în plan (nu neapărat rectangulară).

STRUCTURI CU NUCLEU Nucelu din beton Nucleu din cadre rigide nucleu din cadre contravântuite 31 .CLĂDIRI ÎNALTE  stâlpi solicitaţi la întindere 4.

32 .1 STRUCTURI CU STÂLPI SOLICITAŢI LA ÎNTINDERE ŞI GRINZI BELT nucleu central întindere compresiune Nucleul central acţionează ca o grindă în consolă. Rotirea “grinzii” este preluată de grinda verticală transversală (grindă Belt) şi stâlpii cadrului prin de întindere şi compresiune. STRUCTURI CU NUCLEU 4.CLĂDIRI ÎNALTE grinzi cu zăbrele în consolă (structuri stabilizatoare) 4.

CLĂDIRI ÎNALTE 4.1 STRUCTURI CU NUCLEU ŞI GRINZI BELT 4. STRUCTURI CU NUCLEU grinzi în consolă grinzi Belt grinzi în consolă grinzi Belt Grindă în consolă Grindă Belt Nucleu din beton 33 .

2 Structuri cu nucleu şi tiranţi grindă cu rol de împiedicare deplasării şi rotirii produse de efectul de “consolă” tiranţi SISTEME TUBULARE nucleu central 34 .CLĂDIRI ÎNALTE 4.

tăietoare şi/sau momente încovoietoare de la riglă la stâlp.CLĂDIRI ÎNALTE Pentru cazul general al cadrelor metalice. elementele structurale liniare (grinzi şi stâlpi) sunt solidarizate în noduri prin îmbinări. 35 . ▐ Legăturile dintre rigle şi stâlpi sunt capabile să transmită în nod forţe verticale. 2006). DEFINIȚII NODURI ȘI ÎMBINĂRI 1 Nod grindăstâlp 2 Nod grindă-stâlp 3 Nod de continuitate la grindă 4 Nod de continuitate la stâlp 5 Nod la baza stâlpului Tipuri de noduri pentru o structură metalică în cadre (SR-EN 1993-1-8.

situată între elementele îmbinate.CLĂDIRI ÎNALTE DEFINIȚII NODURI ȘI ÎMBINĂRI Din punct de vedere formal se poate face distincţia între nod şi îmbinare: ► Îmbinarea este reprezentată de componentele fizice care leagă grinda şi stâlpul şi este concentrată în locaţia în care se efectuează prinderea propriu-zisă (spre exemplu în cazul unei îmbinări cu placă de capăt prinsă cu şuruburi. componentele sunt placa de capăt. cum ar fi panoul de inimă al stâlpului. ► Nodul este reprezentat de îmbinare + zona de interacţiune corespondentă.). şuruburile etc. Definiţia nodului şi a îmbinării Nod (scară nereală) Simplificarea modelării nodurilor 36 .

sau ductilitatea.ini în Eurocode 3) rezistenţa la momente încovoietoare (Mj.CLĂDIRI ÎNALTE PERFORMANŢELE NODURILOR Sunt recunoscute trei caracteristici principale ca fiind esenţiale pentru a atinge performanţele cerute în cazul nodurilor rezistente la moment.Rd) capacitatea de deformare plastică (Fu). şi anume: rigiditatea (notată cu Sj. 37 .

ini  8 EI b Lb S j.ini reprezintă o sumă ponderată a tuturor componentelor. altele mai 38 mică. . Clasificare nod Cadre contravântuite S j. ini  25 EI b Lb Rigid Articulație formală Rigiditatea îmbinării Sj. simirigidă sau rigidă.CLĂDIRI ÎNALTE CLASIFICARE DUPĂ RIGIDITATE Noduri de tip articulaţie Noduri rigide CLASIFICAREA NODURILOR ÎN CONFORMITATE CU SR EN 1993-1-8 moment Zona 1: Rigid Condiția 1 Zona 2: Semi-rigid Noduri semirigide Condiția 2 Zona 3: articulat Rotire  Curba de comportare M-Φ Îmbinarea grindă-stâlp poate fi clasificată ca articulată. funcție de curba de comportare M-Φ și de rigiditatea inițială a îmbinării Sj.5 EI b Lb Cadre necontravântuite S j.ini. unele având o influență mai mare (cum ar fi panoul de inimă al stâlpului la forfecare sau compresiune). ini  0.

39 . Noduri de rezistenţă parţială: Mj.Rd> Mpl. ţinând cont de toate componentele îmbinării.Rd.Rd.b capabile să transmită eforturi axiale fără să dezvolte momente semnificative.b cu un comportament intermediar.25 Mpl. cu rezistenţe mai mici decât ale elementelor prinse în el.Rd < 0.CLĂDIRI ÎNALTE CLASIFICARE DUPĂ REZISTENȚĂ CLASIFICAREA NODURILOR ÎN CONFORMITATE CU SR EN 1993-1-8 Rezistenţa nodului reprezintă momentul capabil de calcul (Mj. Noduri cu articulaţii formale: Mj.b cu rigiditate mare la rotire şi rezistenţă de calcul cel puţin egală cu cea a elementelor prinse în el.Rd.Rd < Mpl. permiţând rotiri relative ale elementelor. Noduri total rezistente: Mj.Rd) pe care acesta îl poate dezvolta.

40 .CLĂDIRI ÎNALTE CLASIFICARE DUPĂ DUCTILITATE PERFORMANŢELE NODURILOR Clasa 1 : Noduri ductile: un nod ductil este capabil sa dezvolte momentul plastic rezistent si sa prezinte o capacitate de rotire suficient de mare Clasa 2 : Noduri cu ductilitate medie: un nod cu ductilitate medie este capabil sa dezvolte momentul plastic rezistent dar prezinta o capacitate de rotire limitata dupa atingerea acestui moment Clasa 3 : Noduri fara ductilitate (fragile): cedarea prematura (datorita instabilitatii sau ruperii casante a unei componente a îmbinarii) apare in nod înainte de atingerea momentului plastic rezistent.

Rd> 1. prin încercari experimentale. ▐ În cazul unei analize plastice.Rd. folosirea unui concept de proiectare disipativ prin utilizarea unor noduri cu buna ductilitate în cazul structurilor in zone seismice Clasificarea unui nod în funcție de rigiditate se va face doar după determinarea exactă a rigidității acestuia:   pentru anumite configuratii standard si doar pentru actiuni statice. (6.2 × rezistenta plastica de calcul a elementului îmbinat (Mj. Capacitatea de rotire a nodurilor este o caracteristica importanta a structurilor in cadre metalice care sunt proiectate in domeniul plastic. capacitatea de rotire a nodurilor trebuie să permită formarea mecanismului plastic de cedare prin formarea de articulaţii plastice înainte de ruperea nodurilor. ▐ Daca rezistenta de calcul a nodului este cel putin egala cu 1.CLĂDIRI ÎNALTE PERFORMANŢELE NODURILOR Ultilizarea clasificării nodurilor funcție de ductilitate: 1.2 Mpl. 2.b) nu este necesara verificarea capacitatii de rotire a nodului. pentru alte situatii. conform SR EN 1993-1-8.4). 41 .

o noduri total rezistente şi semi-rigide. o noduri articulate. în practică acest lucru este foarte greu de realizat . o noduri parţial rezistente şi rigide. a doua a rigidităţii): o noduri total rezistente şi rigide. o noduri parţial rezistente şi semi-rigide. Tipologiile curente ale nodurilor pot conduce în mod uzual la următoarele tipuri de caracterizări (prima clasificare este a rezistenţei.CLĂDIRI ÎNALTE Tipologii curente ale nodurilor CLASIFICAREA NODURILOR ÎN CONFORMITATE CU SR EN 1993-1-8 Deşi teoretic pot exista noduri total rezistente şi articulate (după rigiditate) sau articulate (după rezistenţă) şi rigide. 42 . o noduri articulate şi semi-rigide.

îmbinare cu placă de capăt exactă 5.CLĂDIRI ÎNALTE TIPURI DE IMBINĂRI GRINDĂ-STÂLP rigide 1. îmbinare de tălpile grinzii cu corniere 7. îmbinare de inima grinzii cu corniere 43 . prindere cu placă de capăt extinsă moment 3. îmbinare de tălpile grinzii cu eclise și de inima grinzii cu corniere Semi-rigide 4. îmbinare sudată 2. îmbinare de tălpi și de inima grinzii cu corniere articulate Rotire  6.

CLĂDIRI ÎNALTE TIPURI DE IMBINĂRI GRINDĂ-STÂLP 1. 4. 7. 5. 44 . 2. 3. 6.

CLĂDIRI ÎNALTE SECȚIUNI STÂLPI STÂLPII CADRELOR CLĂDIRLOR MULTIETAJATE 45 .

funcție de capacitatea de transport și de ridicare a macaralei de montaj. 600 – 1000 mm deasupra grinzilor planșeului a) Îmbinări amplasate în toți stâlpii la acelați nivel b) Îmbinări decalate 46 .CLĂDIRI ÎNALTE ÎMBINĂRI STÂLPI Îmbinările stîlpilor se amplasează din 2 sau din 3 etaje.

CLĂDIRI ÎNALTE ÎMBINĂRI STÂLPI eclise de compensare pentru secțiuni diferite de stâlpi 47 .

CLĂDIRI ÎNALTE ÎMBINĂRI CU ECLISE ȘI ȘURUBURI eclise de compensare ÎMBINĂRI STÂLPI 48 .

CLĂDIRI ÎNALTE ÎMBINĂRI SUDATE ÎMBINĂRI STÂLPI 49 .

b. c .CLĂDIRI ÎNALTE vezi curs CADRUL TRANSVERSAL slide 14 BAZE STÂLPI a- bază articulată.baze încastrate 50 .

rotirile de noduri şi deplasările orizontale ale nodurilor intervin în analiza globală elastică sau plastică a structurii (prin efecte de ordin II  analiză globală de ordin II) Pentru analiza globală elastică.CLĂDIRI ÎNALTE Structuri simple  analiză globală de ordin I METODE DE ANALIZĂ Alegerea metodei de analiză globală depinde de tipul structurilor. care pot fi: Structuri rigide. sau suple. la calculul cărora efectul deformaţiilor poate fi neglijat  analiză globală de ordin I Structuri semi-rigide. îmbinările sunt clasificate funcție de rigiditate Pentru analiza globală rigid-plastică. la care efectul deformaţiilor. de tipul cadrelor cu noduri rigide. slide 40 . vezi curs CADRUL TRANSVERSAL. cît și de rezistență Pentru metode de analiză globală. îmbinările sunt clasificate funcție de rigiditate Pentru analiza globală elastor-plastică îmbinările sunt clasificate atât funcție de rigiditate.42 51 .

 Un cadru metalic poate fi considerat contravântuit dacă sistemul de contravântuiri reduce deplasările orizontale cu cel puțin 80%.  Daca structura nu contine contravantuiri sau daca sistemul de contravantuiri nu este suficient de rigid. atunci structura se numeste contravantuita. slide 20-21 CALCULUL STRUCTURILOR CONTRAVÂNTUITE ȘI NECONTRAVÂNTUITE vezi curs CONTRAVÂNTUIRI. vezi curs CONTRAVÂNTUIRI.CLĂDIRI ÎNALTE CLASIFICAREA STRUCTURILOR ÎN CADRE CV ȘI NE-CV CLASIFICAREA STRUCTURILOR ÎN CADRE CONTRAVÂNTUITE ȘI NECONTRAVÂNTUITE  Daca sistemul de contravântuiri este suficient de rigid.23 52 . slide 22 . atunci structura este necontravantuita.

atunci structura este clasificată cu noduri FIXE  Dacă: 𝜶𝒄𝒓 = 𝑽𝒄𝒓 𝑽𝑬𝒅 < 10. ȘI CU N. atunci structura este clasificată cu noduri FIXE < 15. atunci structura este clasificată cu noduri DEPLASABILE vezi curs CADRUL TRANSVERSAL.CLĂDIRI ÎNALTE CLASIFICAREA STRUCTURILOR ÎN CADRE CU N. F. atunci structura este clasificată cu noduri DEPLASABILE Pentru analiza plastică:  Dacă: 𝜶𝒄𝒓 =  Dacă: 𝜶𝒄𝒓 = 𝑽𝒄𝒓 𝑽𝑬𝒅 𝑽𝒄𝒓 𝑽𝑬𝒅 ≥ 15.D CLASIFICAREA STRUCTURILOR ÎN CADRE CU NODURI DEPLASABILE SAU FIXE Pentru un caz de încarcare dat. clasificarea se face astfel: Pentru analiza elastică:  Dacă: 𝜶𝒄𝒓 = 𝑽𝒄𝒓 𝑽𝑬𝒅 ≥ 10. In conformitate cu SR EN1993-1-1. slide 43 53 . un cadru poate fi considerat cu noduri fixe sau deplasabile în funcție de raportul dintre încărcarea verticală totala VEd aplicată structurii și încărcarea critică elastică Vcr care conduce la instabilitatea laterală.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->