SISTEMUL CARDIOVASCULAR

CIRCULAŢIA SANGUINĂ

CIRCULATIA SANGUINA
INIMA – rol de pompă  VASELE MARI- rol de retea de transport

Vene –vase capacitive  Artere – vase rezistive

CAPILARE- locul unde se desfăşoară schimbul permanent cu mediul vecin celulelor  SÂNGE – rol de cărăuş

Mecanisme biofizice implicate
Manifestari mecanice- rolul de pompă al inimii  Manifestări electrice  Mecanică circulatorie

ELEMENTE DE ANATOMIE
Pericard  Miocard  Endocard

ventriculele Bicuspide Tricuspide Corzile tendinoase.rol de sustinere şi consolidare  Sistem valvular     Septul. tetracameral   2 camere superioare – atriile 2 camere inferioare.ANATOMIE  Organ cavitar.separă partea dreapta a inimii de cea stangă .

.

Vascularizaţia inimii  Inima dispune de o reţea proprie de vase sanguinesistemul coronarian  Acesta asigura aportul de oxigen  Funcţionarea inimii depinde de permeabilitatea acestuia .

care alcătuiesc “scheletul cardiac” şi servesc drept punct de ataşare pentru valvulele cardice şi miocard Dispunerea fibrelor pe mai multe straturi şi cu orientări diferite creşterea forţei de ejecţie .Scheletul cardiac   Format din patru inele fibroase.

Valvule si valve Valvulele realizează controlul trecerii sângelui intre diverse compartiment  Valvulele pulmonare.  . aortice şi tricuspida au trei valve  Valvula mitrală are două valve.

În teritoriul pulmonar are loc schimbul de gaze.Rolul de pompă dublă al inimii Partea dreaptă  Venele cave superioara şi inferioară colectează sângele din venele sistemice în atriul drept. De aici el trece in ventriculul drept şi mai departe in arterele pulmonare. De aici el trece în ventriculul stâng şi este pompat mai departe în aortă si din ea în arterele sistemice .  Partea stângă   Venele pulmonare transportă sângele oxigenat în atriul stâng.

Ciclul cardiac Constă din succesiunea unor perioade de contracţie – sistolă cu perioade de relaxare – diastolă  Succesiunea acestor evenimente este identică atât pentru inima stângă. cât şi pentru cea dreaptă  .

pe parcursul primei faze a ciclului. iar sângele este propulsat în aortă şi artera pulmonară  .  Sistola atrială – are loc contracţia atrială şi sângele este impins in ventricule  Sistola ventriculară – valvulele aortice şi pulmonare se deschid. sângele sarac în oxigen intră în atriul drept şi cel oxigenat în atriul stâng.Ciclul cardiac Diastola .

ventriculul devine o cavitate inchisă – contracţie izovolumetrică Când presiunea intraventriculară o depaşeşte pe cea din aortă.09 sec şi lentă 0. Ciclul cardiac   Sistola atrială provoacă împingerea sângelui în ventricul.13 sec . Timp de 0. valvulele sigmoide se deschid şi sângele este expulzat in aortă Ejecţia – are două faze-rapida 0. provocând închiderea valvulelor mitrale. Sistola ventriculară    Musculatura ventriculelor se contractă puternic şi total.05 sec.

53 sec  Ventriculul se relaxează şi presiunea intraventriculară scade. Diastola ventriculară – 0. ceea ce permite scurgerea sângelui în atriu. urmat de unul mai lent. determinând un prim interval de umplere rapidă a atriului. datorită scăderii gradientului de presiune. Pe masură ce miocardul se relaxează. Atunci când devine mai mică decât cea atrială. . se deschide mitrala. presiunea scade.

şi de pulsul arterial. este mai lung. Este produs. El este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare şi de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare. Zgomotul II.  Manifestările mecanice sunt redate de şocul apexian.  Manifestările acustice sunt reprezentate de zgomotele cardiace. diastolic. este mai scurt. de tonalitate joasă şi mai intens. metodă foarte larg folosită în clinică pentru explorarea activităţii inimii.  Zgomotele cardiace pot fi înregistrate grafic. de închiderea valvelor semilunare.Manifestări ce însoţesc ciclul cardiac Manifestările electrice reprezintă însumarea vectorială a bio-curenţilor de depolarizare şi repolarizare miocardică. care reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterei datorită creşterii bruşte a presiunii sângelui. la începutul diastolei ventriculare. mai acut şi mai puţin intens.    Zgomotul I. înregistrarea grafică a acestora reprezintă electrocardiograma. rezultând o fonocardiogramă. . care reprezintă o expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii (spaţiul cinci intercostal stâng). sistolic.

Controlul activităţii cardiace  Controlul sistemului nervos vegetativ (simpatic şi parasimpatic )  Ritmul spontan al inimii este de 80-100 batai/min. (70 în repaos)  Acţiunea vagului (parasimpatic) provoacă scaderea frecvenţei  Acţiunea simpaticului (în caz de efort sau stres) duce la cresterea frecventei cardiace .

MANIFESTARI ELECTRICE .

Căile de conducere  Sistemul excitoconductor –   generează potenţial de acţiune în mod autonom şi ritmic Elementele lui sunt:     Nodul sino-atrial Nodul atrio-ventricular Fasciculul His Sistemul Purkinje .

2 sec se propaga de-a lungul căior conducătoare pâna la nivelul musculaturii ventriculare.Potenţialul de acţiune     Bătăile regulate ale cordului sunt obţinute prin intermediul unor impulsuri electrice provenite din nodul sinusal Ele se propaga prin atrii. determinând contracţia lor după care ajung la nivelul nodului atrio-ventricular După o pauză de 0. determinând contractia acesteia .

Electrocardiografia Activitatea electrică a inimii se traduce prin semnale electrice care pot fi colectate cu ajutrul unor electozi  Fiecare etapa a activităţii cardiace are manifestări electrice specifice  .

Relaţia dintre activitatea electrică a inimii şi manifestările EKG .

motiv pentru care rezultanta este un dipol Acesta este caracterizat prin elementele unui vector: marime.Vectorul electric al inimii   Activitatea electrică generează sarcini electrice pozitive şi negative. Centrul lor nu coincide. direcţie şi sens .

a definit triunghiul care îi poartă numele  Derivaţiile standard    DI D II D III .Electrocardiograma  Einthoven (1903).

Electrocardiograma normală     Unda P – depolarizarea atrială Complexul QRS depolarizarea musculaturii ventriculare Segmentul S-T cvasitotalitatea musculaturii inimii este depolarizată. deci activitatea electrică este minimă Unda T – corespunde repolarizării .

Derivaţiile unipolare periferice  Inregiatrarea EKG se face cu ajutorul a doi electrozi: explorator şi de referinţă (indiferent) format din unirea electrozilor celor trei derivaţii standard printr-o rezistenţă de 5 000 ohmi .

Hexaxa  Prin suprapunerea celor două tipuri de inregistrări şi intersectarea axelor in centru. rezultă un sistem de axe pe care se poate face o proiecţie mai exactă a momentului dipol .

Derivaţii precordiale  Electrozii exploratori sunt plasaţi în regiunea precordială .

.

TRANSPORTUL SÂNGELUI .

Vase sanguine Artere  Vene  Capilare  Arteriale  Venoase   Vase limfatice .

Arterele    Structură  Adventicea  Limitanta elastică externă  Media  Limitanta elastică internă  Intima Transportă sângele oxigenat Reprezintă elemente rezistive. datorită mediei bine reprezentate .

facilitează circulaţia sanguină împotriva gravitaţiei .Venele  Vase capacitive  Musculara mai slab reprezentată  Transportă sângele sarac în oxigen  Valvule – împiedică reântoarcerea venoasă . fragmentează coloana de lichid.

Reţeaua de capilare  La nivelul patului capilar. permiţând schimburi de substanţe intre ţesuturi şi sânge  . circulaţia sângelui se face mai lent.

ELEMENTE DE PATOLOGIE .

Afecţiuni coronariene  Ateroscleroza   Provocată de depunerea unei placi de aterom Poate avea loc la nivelui oricări artere coronare sau al bifurcaţiilor acestora .

Angiografie  Obstrucţie la nivelul coronarei drepte .

Chirurgie coronariană  Angioplastie transcutanată .

Angioplastie transcutanată  Se realizează cu ajutorul unei sonde cu balon .

By-pass coronarian  Se prelevează o porţiune din vena safenă .

By pass .

o parte din sţngele pompat este rgurgitat  .Afecţiuni valvulare Stenoza – valvula lasa să treacă mai puţin sânge iar efortul inimii este mai mare  Insuficienţă – daca valvulele nu se inchid complet.

Proteze valvulare Proteza cu bilă  Proteza cu disc  Bioproteze     Porc Cadavru uman Autogrefa .

Modificări ale ritmului şi frecvenţei cardiace  Tulburari de ritm      Bradicardie – scăderea frecvenţei cardiace Tahicardie – cresterea frecvenţei cardiace Extrasistole Flutter F Fibrilaţie f Bloc A-V Blocuri de ramură  Modificari de conducere   .

Stimulatoare cardiace .

PATOLOGIA CIRCULAŢIEI .

Tromboza  Formarea unui tromb    Normala atunci cân are ca scop hemostaza Trombul se poate detaşa. trecând in circulaţia sanguină Mobilizarea luitrombembol .

Embolismul  Un aglomerat de natura    solida lichida Gazoasă   Antrenat de torentul sanguin Circulă liber. având posibilitatea de a se localiza la nivel distal. producând incetatea aportului sanguin intr-o anumita regiune .

Anevrism  Dilatare sacciforma. anormala. a pereţilor unei artere  Localizate in special la nivelul aortei  Apare atunci când fibrele musculare ale mediei sunt slăbite  Ruperea lui provoacă hemoragii greu de controlat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful