Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerii Specializarea Administrație Publică

Studentă: Petroianu Diana Grupa: 2

CUPRINS

Introducere

Studiu bibliografic

Noul Management Public: I. II. III. De la management public la noul management public Prezentare generală a Noului Management Public Trăsături ale Noului Management Public

Studiu de caz
Noul Management Public și implicațiile sale în administrația publică din România

Concluzii

Bibliografie

2

îl forțează să părăsească peisajul pentru a lasă loc propriei creații: e-government. Într-o lume al cărui progres este dominat de obținerea informației în timp real. administrația publică trebuia să se muleze constant unor noi tipare decise de actori dintre cei mai diverși astfel încât să poată ține pasul cu nevoile crescânde ale populației. în prezent. Datorită transformărilor succinte din societate. Acest nou tip de administrare pornea de la ideea că pentru a supraviețui. Cu toate că a fost multă vreme un sistem imbatabil. aparatul administrativ a trebuit să își modifice aproape total structura și modul de funcționare. abordând modelul lui Max Weber – denumit emblematic – birocrație. același actor care a pledat pentru aparația noului management public – societatea. Noul Management Public a revoluționat administrația publică prin introducerea competiției în sectorul public. lansarea unui nou sistem de personal bugetar și împărțirea sarcinii de a furniza servicii publice. birocrația trebuia sa importe practici din sectorul privat care să aducă un plus de eficiență și eficacitate gamei largi de servicii publice.Introducere Principalul instrument prin care statul își pune în execuție planul de gestionare a maselor este administrația publică. Dacă la început de secol XIX. 3 . administrația publică încearcă în mod disperat să scape de această denumire și să încorporeze acele elemente ale mediului tehnologic utilizate atât de des de o parte tot mai numeroasă de cetățeni pentru a putea ajunge să funcționeze în mod eficient. cât și de cele care făceau primii pași într-un mediu demoracratic. ale cărui elemente au fost preluate atât de statele puternic dezvoltate. Astfel. conexiunea mondială instantă pe care o oferă internetul este calea pe care o vor alege majoritatea utilizatorilor de servicii publice. Noul Management Public a apărut ca răspuns la criticile aduse birocrației weberiene.

București. în anii 1980 s-a realizat 4 .studiu bibliografic -NOUL MANAGEMENT PUBLICI.7 Managementul public are o serie de caracteristici. care duc la îndeplinire și planifică. Caracteristici ale managementului public CARACTER INTEGRATOR CARACTER POLITIC CARACTER DE DIVERSITATE CARACTER COMPLEX CARACTER DE SINTEZĂ Figura 1 Caracteristici ale managementului public Sursa: Armenia Androniceanu. coordonează. organizează. Editura Economică. Managementul Public.Bențe. sintetizate în figura de mai jos. Crizele economice au ridicat întrebări cu privire la eficiența managementului public și au evidențiat faptul că unele cheltuieli bugetare trebuie să scadă. p. 2003. gestionează și controlează activitățile specifice serviciilor publice. Cristian Bențe a definit în lucrarea sa managementul public ca fiind un ansamblu de procese și relații de management. Astfel. 2010. De la management public la noul management public Apariția managementului public se datorează dezvoltării de noi abordări în administrarea organizațiilor publice.

şi în domeniile integrate în acesta. considerată mult timp ca modalitatea ideală de organizare a unui sistem administrativ şi a componentelor acestuia. Această schimbare fundamentală. o parte deja prezentate. s-a conturat un punct de vedere unanim acceptat în ţările dezvoltate. care după un deceniu a ajuns să fie cunoscută sub denumirea de Noul Management Public. 5 . totuşi. în special. a cunoscut după anii 1990 mai multe forme de exprimare.trecerea spre o nouă paradigmă admininstrativă. după alegerea lui Ronald Reagan ca Preşedinte în 1980 şi în Marea Britanie o dată cu preluarea mandatului de prim ministru de către d-na Margaret Thatcher. prin care valorile de bază ale Noului management public să poată fi dezvoltate şi implementate. Primele elemente ale noului curent în domeniul managementului public au fost identificate în SUA. Prezentare generala a Noului Management Public Modelul tradiţional de abordare a administraţiei publice nu numai că nu mai este unul potrivit pentru sectorul public. în timp. II. au demonstrat din plin necesitatea şi oportunitatea unor schimbări fundamentale în domeniul managementului public. în lucrarea “Public Management and Administration” dincolo de criticele şi numeroasele probleme apărute o dată cu declanşarea ei. dar în special cele cu caracter practic. Chiar dacă în ceea ce priveşte conţinutul valorilor de bază există încă mai multe accepţiuni. Cercetările teoretice. aşa cum afirma şi Owen Hughes. Aşa cum s-a arătat deja. care va marca o dată cu începutul noului secol şi o nouă perioadă de dezvoltare a ştiinţei managementului public şi de reformare a sistemelor de management public din toate ţările”. cel referitor la necesitatea renunţării la unele elemente ale gândirii birocratice. dar se simte tot mai mult nevoia unei schimbări majore în instituţiile publice. pare să fie una ireversibilă. abordarea conducerii în sectorul public în general.

în mod inevitabil.“un corpus al unei gandiri managerial sau asemeni unui sistem de gandire bazat pe idei luate din sectorul privat si transpus in sectorul public”. Activitatea lor va fi determinată de noile coordonate ale managementului public. în 1992 Lan şi Rosenbloom prezentau dintr-o perspectivă specifică „orientarea către piaţă a administraţiei publice”. prin rezultatele oferite. Un aspect este evident şi suficient de clar după această prezentare şi anume faptul că noul model al managementului public surclasează efectiv modelul tradiţional al administraţiei publice şi. o creşterea gradului de autonomie şi flexibilitate managerială. în 1990 a numit noul curent „managerialism”-“o teorie generala sau o doctrina de imbunatatire a sectorului public prin importul conceptelor. nevoile sociale sunt satisfăcute. Este. 6 . Barzelay a reunit punctul său de vedere sub titulatura: „paradigma postbirocratică”. viitorul în sectorul public va fi în totalitate dominat de noile valori manageriale promovate atât în teorie. în 1991 prezenta conţinutul unei noi abordări numită „noul management public”. eficienţă şi eficacitate. acordată fundamentării şi realizării obiectivelor. foarte clar faptul că noua abordare schimbă semnificativ modul de desfăşurarea a activităţii în instituţiile publice şi totodată rolul managerului public şi funcţionarilor publici de execuţie. o introducerea indicatorilor de performanţă pentru măsurarea gradului de realizare a obiectivelor fundamentale şi individuale. pentru ca imediat să apară reacţia din partea lui Osborn şi Gaebler exprimată ca „guvernarea antreprenorială”. pentru a oferi o imagine cât mai clară. de asemenea. la o analiză atentă a conţinutului noului management public se constată importante puncte de vedere comune pe care. cât şi în practică. le prezentăm în continuare: o atenţie deosebită obiectivelor. În acelaşi an. mai devreme sau mai târziu. Hood. o orientarea către piaţă şi deplasarea centrului atenţiei de la modul de desfăşurare a proceselor asupra gradului în care. o accentul pus pe responsabilitatea individuală a managerilor publici pentru realizarea obiectivelor. o integrarea în gândirea managerială a celor „3E”.Pollitt.”. însemnând economie. tehnicilor si valorilor din afaceri. Dincolo de această varietate de forme de exprimare.

Avantajul Noului Management Public este ca el se bazează pe rezultate. Managementul public strategic are ca obiectiv obţinerea de efecte pozitive. Actualul sistem administrativ romȃnesc se bazează pe un buget istoric. rezultate. obiectiv. responsabilitate pentru nivelul performanţelor. Noul management public presupune reformă conditiilor externe ale administraţiei publice şi a condiţiilor interne astfel: EXTERN A L E G E R E A Concurenţa Descentralizare Subcontractare Privatizare Client si cetaţean INTERN Schimbarea structurii procedurilor instrumentelor personalului M A N A G E M E N P U B L I C A Figura 2 De la birocratie la noul management public Orientare/ Reorientare Reorganizare/ reducerea serviciului public Contabilitate manageriala: Economie Eficienţa Eficacitate T P U B L I C 7 . respectiv utilitatea serviciilor oferite populaţiei. iar calitatea şi cantitatea serviciilor realizate şi furnizate depinde de anumite constrȃngeri specifice. creativitate şi inovare şi nu de rutina şi tradiţionalismul specifice activităţilor administrative.respectiv. respectiv calitatea şi cantitatea serviciilor necesare oferite.

alocarea resurselor. O altă caracteristică esențială a Noului Management Public este determinată de viziunea asupra indivizilor. în cele ce urmează vor fi prezentate cele mai importante. Dintre acestea. dar și restructurări de personal. Subcontractarea și parteneriatul public – privat sunt o modalitate de întărire a rolului administrației publice în tările în care aceasta nu poate furniza ea însăși anumite servicii. însă prin aceste procese. Prin privatizarea și concesionarea serviciilor publice.III. Aceasta include schimbări interne în structura departamentelor. situație în care autoritățile publice locale vor avea autonomie în procesul a luare a deciziilor în ceea ce privește planificarea bugetului. comasarea anumitor compartimente din cadrul aceleiași organizații publice. care dețin resursele necesare furnizării respectivelor servicii către cetățeni. Aceste procese pot supraviețui doar dacă există o piață non-monopolistă. cu alte cuvinte se aplică principiul subsidiarității. Privatizarea și/sau concesionarea unor servicii publice pe care statul nu le mai poate oferi în condiții optime către actori din sectorul privat. 8 . care trasează granițele acestei abordări inovatoare. care din simpli cetățeni devin clienți ai administrației publice. managementul resurselor umane. care constă în trasferul de capacitate administrativă de la nivel central la nivelurile locale. autoritățile publice își păstrează o parte din autoritate asupra serviciilor subcontractate ori furnizate printr-un parteneriat public – privat. transparență în procesul de selecție al companiilor și un puternic sistem de evaluare și monitorizare a serviciilor oferite. care desfășoară aceași activitate ori activități similare. Astfel. nevoile și solicitările acestora devin input pentru elaborarea politicilor publice. Trasaturi ale noului management public Noul Management Public are o serie de caracteristici reprezentative și complexe. administrația publică reușește să-și reducă rolul până la un nivel controlabil. o primă caracteristică este legată de descentralizarea serviciilor publice. o caracteristică importantă a Noului Management Public. Astfel. Reducerea aparatului birocratic este de asemenea.

din care 87. 2010.426 de posturi de funcționari publici. resursele vor fi folosite rațional în vederea atingerii obiectivelor și scopurilor propuse. La acea vreme. lipsei de experiență a autorităților publice în procesul de reformare a aparatului administrativ. gradul de profesionalizare a funcției publice se situează pe un nivel superior. Mititelu. Recompense și sancțiuni acordate în funcție de performanțele individuale ale angajaților și nu în funcție de apartenență politică. 68).Poate una dinte cele mai importante caracteristici ale acestei reforme este legată de creșterea eficienței administrației publice. mediul administrativ nu era tocmai atractiv și motivant datorită culturii organizaționale existente. p. Și nu în ultimul rând.97% erau ocupate (Cepiku. România avea o populație de circa 21 de milioane de locuitori. însă apare și competiția între o organizație publică și una privată în furnizarea unui anumit serviciu. În anul 2010. 2010. iar calitatea serviciilor furnizate este de asemenea în concordanță cu cerințele clienților. Hințea preciza că în anii ce au urmat căderii regimului comunist. După cum se poate observa. administrația publică a trecut prin perioade succesive în care s-a încercat reformarea aparatului administrativ. absența unei viziuni strategice precum și datorită faptului că România era un stat puternic centralizat (Cepiku. p. Astfel. Mititelu. organizațiile publice se află în competiție unele cu celelalte. aparatul 9 . în administrația publică erau disponibile 110. loialități etc. promovarea unui puternic spirit antreprenorial modelat pentru a se potrivi mediului public. 68). iar motivarea angajaților va deveni intrinsecă. fapt care determină o întărire a competiției între organizații. Astfel. STUDIU DE CAZ -Noul Management Public Si implicatiile sale în administratia publica din RomâniaDupă căderea regimului comunist din România. în rândul organizațiilor publice. Astfel.

p. Șandor. 10 . care înglobează patru etape: analiză și prognoză – informația se obține prin sistemele informatice. guvernământul a decis reorganizarea aparatului administrativ. inovații. Noul Management Public conturează avantajul unui proces decizional bazat pe principii economice. făcând referire la cerere. p. avantajele au fost identificate la trei niveluri distincte: o la nivel de sistem. implementare – se axează pe îmbunătățirea performanței prin modificarea comportamentului organizațional. Avantaje ale implementării Noului Management Public în România Androniceanu și Șandor au identificat în lucrarea lor Impactul Noului Management Public asupra administrației publice din România. s-au importat unele concepte clasice de management și marketing public. în detrimentul deciziilor adoptate din considerente politice. constă în înlocuirea motivării extrinseci cu cea intrinsecă. descentralizat și focalizat. 15): o stoparea ascensiunii aparatului administrativ – astfel. Șandor. planificare – oferă un cadru instituțional și legal. avantajul generat de Noul Management Public. dar și pe fondul crizei economice. reducându-se în același timp și consumul de resurse. o la nivelul resurselor umane. concurență. feedback-ului și adaptării. o la nivel organizațional.administrativ era suprapopulat. care promovează o restructurare și o destindere a administrației publice. din prisma Noului Management Public (adaptat după Androniceanu. Principalele schimbări din administrația publică din România În continuare. control – mod de apreciere a responsabilității. vor fi prezentate principalele schimbări care au avut loc la nivelul administrației publice din România. o înființarea de agenții guvernamentale în teritoriu (deconcentrare). Astfel. administrația publică își păstrează dimensiuni rezonabile. 2006. iar în concordanță cu principiile Noului Management Public. o serie de avantaje ale implementării principiilor acestui model în sistemul administrativ din România (Androniceanu. 2006. fiind mai ușor de coordonat. resurse. 14).

spitalele și școlile au trecut în subordinea primăriilor și consiliilor locale. Prin acest proces. se regăsește: aplicarea principiului responsabilitatii 1 În 2010 a început procesul de descentralizare a unităților sanitare și a celor de învățământ. în vederea atingerii maximului de eficiență organizațională. biblioteci și arhive on-line.  creșterea satisfacției cetățenilor față de serviciile publice și implicit îmbunătățirea relațiilor dintre administrația publică și societatea civilă. astfel încât administrația să obțină un număr semnificativ de performanțe.  utilizarea unor info – chioșcuri.  utilizarea semnăturii și ștampilei oficiale electronice. a managementului resurselor umane și a managementului tehnologiei informaționale și comunicațiilor (TIC). 11 . o descentralizarea unor servicii publice1. o creșterea importanței managementului performanței. Noul Management Public a adaptat o serie de valori și principii esențiale în sistemul privat. în vederea implementării unei schimbări. a cărei finalitate este un buget fundamentat pe programe și proiecte. ca de exemplu concurența. o planificarea strategică și bugetarea multianuală – presupune o planificare bugetară pe 5 – 7 ani în concordanță cu politica financiar – bugetară a Uniunii Europene. în funcție de competențele deținute. care trebuie să fie în concordanță cu activitatea de management practicată. trebuie să se țină cont și de competențele acestora. aceste obiective se pot raliza prin:  site-uri instituționale care comunică integral informațiile necesare și mijloacele prin care cetățeanul poate beneficia de servicii on-line.  încurajarea cetățenilor să utilizeze sistemul electronic de plată a taxelor. care până la acea dată se aflau în subordinea administrației centrale.  creșterea transparenței instituționale și manageriale. o adoptarea tehnicilor specifice pieței. iar în același timp se va renunța la unele atribuții. o limitarea politicului în activitățile de management public a determinat o creștere a autonomiei managerilor publici. Printre principiile din sistemul privat adoptate.o crearea unui corp de manageri publici responsabili – pe lângă responsabilizarea conducătorilor publici. o reorganizarea aparatului administrativ – angajațiilor le sunt oferite noi atribuții.

funcția de manager public. rezistenți la stres Coerență Curaj Considerare • focalizare pe resursa umană Claritate • misiune. concentrarea asupra culturii specifice administratiei publice. o briză proaspătă în mentalitatea corpului de funcționar publici din România. 2003. • declarații. curaj. Gabriela-Todora. p. reprezenta un nou model de funcționar public. fapte. Urziceanu. claritate. considerare.manageriale. Virginia. decizii. 2 Iftimoaie. care în concepția legiuitorului. guvernul României a introdus printr-o Ordonanță de Urgență3. Administratia publica din Romania in perspective integrarii europene. obiective organizaționale clare Figura 3 Regula „celor 4C” Managerul public din România În anul 2004. Carmen. Cristina. autonomie manageriale si finainciara si nu in ultimul rand preocuparea pentru respectarea regulii „celor 4C”: coerență. 112 3 Ordonanța de Urgență nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public 12 .2 Cea din urma regula este prezentată în figura de mai jos. fiind percepută ca un agent al schimbării. Sandu. Ed. Bucuresti. tenace. Economica. viziuni. Această funcție a apărut în contextul reformei administrative. obiective și mijloace reale • manageri perseverenți. Verdinas.

fondurile provenite de la Uniunea Europeană au făcut posibilă această tranziție de la o administrație clasică spre un sistem cu accente din Noul Management Public. Odată cu apropierea termenului de aderare la Uniunea Europeană. caracteristicile atribuite managerului public. rolul managerului public din România este acela de a coordona și conduce politicile publice în domeniul reformei și modernizării serviciilor publice. fonduri în valoare de 4 milioane de Euro (O. denumit „Crearea unui corp profesionist de manageri publici în administrația publică”. se poate observa faptul că acestea coincid cu cele ale unui manager din sectorul privat. Din perspectiva Noului Management Public. fiind în subordinea unui înalt funcționar public ori dacă acesta nu există în respectiva organizație. cum sunt: o adaptabilitate o creativitate o abilități de leadership o capacitate de evaluare a riscurilor o fire proactivă o orientare către rezultate prin planificare și prioritizare o etică și comportament moral o gândire strategic o capacitate de analiză și sinteză o rezistență la stres. 56/2004). Astfel că. în subordinea unui funcționar de conducere de cel mai înalt nivel.U. cu toate că sunt în concordanță cu cele ale unui manager din sectorul privat. pentru derularea proiectului PHARE RO. Însă. mediul administrativ politizat din România a fost constrâns să inducă o schimbare și să reducă astfel influența politicului asupra funcțiilor de conducere din administrația publică. profilul managerului public include o serie de caracteristici. Analizând aceste caracteristici pe care un manager public ideal ar trebui să le aibă. nu sunt maximizate în cadrul instituției 13 . România a primit din partea Uniunii Europene. Totuși.Pentru consolidarea acestei noi funcții de manager public.G. în opinia noastră.

relevante pentru postul de manager public. compartimente. angajări. atribuțiile acestuia sunt următoarele: Responsabilități generale:  coordonarea de activități. evaluarea și propunerea de recomandări în scopul simplificării. el se ocupă de buget.  elaborarea de metodologii de monitorizare continuă și control al calității activităților privind reforma administrației publice și integrarea europeană. precum și a altor domenii de activitate în legătura cu realizarea obiectivelor stabilite în cadrul instituției. 14 .  susținerea de prezentări publice privind reforma administrației publice și integrarea europeană. modernizării și îmbunătațirii modalităților de prestare a serviciilor publice în relație cu beneficiarii. programe.  orice alte atribuții cu un nivel de complexitate similar. 4 Un manager al unei firme private are atribuții diverse în cadrul organizației pe care o conduce. în timp ce managerul public are atribuții strict în cadrul activităților cuprinse în reforma administrativă.  analizarea și elaborarea de documente legate de problematica integrării europene. conform Statutului Managerului Public.  evaluarea impactului măsurilor ce se dispun de către conducerea autorității sau instituției publice respective. în funcție de obiectivele pe care le are de atins.  elaborarea și propunerea de strategii de comunicare și management la nivel intra și interinstituțional. Astfel.publice datorită faptului că managerul public are atribuții doar în acele activiăți care sunt întreprinse în contextul reformei administrative4. producție etc. alte structuri organizatorice sau servicii publice.  identificarea de domenii care ar putea beneficia de asistenţa externă privind reforma administrației publice.  elaborarea de rapoarte asupra activităților cheie din sectoarele publice privind reforma administrației publice și integrarea europeană. precum și de proiecte corespunzatoare. proiecte. Responsabilități specifice:  revizuirea.

Prin acest program. În prezent. cu toate că procesul de descentralizare trebuia să se realizeze la un moment dat. Odată cu finalizarea acestor studii. acesta a fost puternic influențat de criza economică mondială. la nivel de masterat sau doctorat. aceștia nu erau obligați ca la finalizarea studiilor să devină manageri publici în România. Al doilea program se intitulează Schema Tinerilor Profesioniști (Youg Professional Scheme – YPS) și este finanțat integral de către Uniunea Europeană pentru a grăbi ritmul modernizării administrației publice. în speranța că la finalizarea acestora. dar o parte dintre instituțiile publice în răspunderea cărora au fost descentralizate școli și spitale nu au capacitatea necesară asigurării bunei funcționari a acestor insituții. se vor întoarce în România și vor fi dornici să ocupe o funcție în aparatul administrativ. sunt pregătiți viitori leaderi apolitici și care se ghidează după valorile și principiile managementului public din Uniunea Europeană. Acest fapt pune sub semnul întrebării gradul în care acest proces a avut loc precum și scopul în sine pentru care a fost întreprins: oferirea de servicii publice moderne versus consecință a crizei economice. 15 . ca finanțator și Ministerul Educației și Cercetării. va fi analizat procesul de descentralizare. Pentru început.În România există două programe prin intermediul căruia se pot forma manageri publici. Primul program este Bursa Specială „Guvernul României”. 195/2006. Exemple de practici ale Noului Management Public în România În cele ce urmează vor fi prezentate o serie de exemple concrete ale implicațiiilor Noului management Public în administrația publică din România. ca beneficiar. Însă exista posibilitatea ca acești tineri să alegă o carieră în mediul privat. În opinia noastră acest program oferea cursuri de specialitate tinerilor ambițioși și performanți. fiind un parteneriat între guvernul României. Acesta există prin legea cadru a descentralizării nr. Cursurile acestor programe sunt oferite de Institutul Național de Administrație. Acesta s-a lansat în octombrie 2004. care datorită lipsei 5 Deși cei selectați în programul Bursa Specială „Guvernul României” beneficiau de instruire de calitate în străinătate. performanți și competenți și care să poată duce la îndeplinire reforma din administrația publică românească. În opinia nostră. Bursa oferea tinerilor români de elită posibilitatea de a urma cursuri de perfecționare la facultăți de prestigiu din lume. tinerii puteau alege să devină manageri publici în România5. au fost descentralizate unele servicii publice. care își propune să formeze o nouă generație de manageri publici. însă acest proces încă nu s-a definitivat. fără a exista o constrângere în acest sens. cum sunt educația și sănătatea.

administrația publică trebuie să respecte anumite rigori. ci sunt văzuți în continuare ca simplii cetățeni de către funcționarii publici. În prezent. Ca urmare a tratatului de la Maastricht. ci nu ca un proces integrat în reforma administrativă. chiar dacă aceasta nu era oportună la acea perioadă.A. cum sunt salubritate. În ceea ce privește privatizarea. Acest proces a început în România încă din anul 2009. fiind obligați la plata unor taxe pentru anumite servicii de care beneficiază din partea autorităților publice. administrarea drumurilor. precum eficiența. datorită dificultăților autorităților publice locale de a gestiona eficient aceste servicii. inovarea și managementul riscurilor. De exemplu Societatea Națională a Petrolului Petrom S. acest transfer de la cetățeni la clienți s-a realizat doar parțial. 16 . în sensul că reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței se realiza prin acordarea gestiunii unui serviciu partenerului privat capabil să-l gestioneze cel mai bine (Ministerul Finanțelor Public). Însă. 6 De exemplu. Și nu în ultimul rând. cetățenii nu sunt tratați ca niște clienți. în sensul că aceștia trebuie să plătească pentru serviciile de care beneficiază6 o anumită sumă de bani. cetățenii au devenit clienții administrației publ ice din România. cetățenii trebuie să plătească orice adeverință emisă de autoritățile publice. conform autoritățilo era neprofitabilă. Există totuși posibilitatea ca acest demers să se fi realizat din cauza fondurilor insuficiente. parteneriate publice – private se întâlnesc în diverse domenii. din sectorul privat s-au preluat un set de practici. un alt element al Noului Management Public este reducerea aparatului birocratic. însă. astfel. când multe întreprinderi și societăți de stat au fost vândute pe motiv de ineficiență. transport public local etc. deoarece. Parteneriatul public – privat este de asemenea. în ceea ce privește consolidarea infrastructurii și maximizarea raportului calitate – preț (value for money).resurselor i-a determinat pe guvernanți să grăbească descentralizarea. în procesul de furnizare de servicii publice. pe fundalul crizei economice mondiale. însă după ce aceasta a intrt sub patronaj privat a început să fie productivă și implicit profitabilă. Întrebarea care se ridică este dacă Petrom S. o consecință a reformei administrative din România. chiar a fost neprofitabilă sau a fost doar o afacere neprofitabilă a statului? Apoi. a fost ptivatizată în anul 2004.A. acest proces în România a apărut după căderea regimului comunist.

dar dornică de reformă. 17 . deși măsurile reformiste se multiplică teoretic. în practică asistăm la o Românie birocratică și neschimbată. Acesta a avut ca rampă de lansare aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. pe zi ce trece.Așadar. procesul de reformă din România. fapt care a necesitat adoptarea unui set de măsuri pentru a alinia România la standardele europene. se află în continuare în plină ascensiune. Totuși.

dar sigur. statul ar trebui să-și păstreze autoritatea asupra acestor companii și să încerce să inducă reforma prin 18 . gen Germania. teoreticienii Noului Management Public nu au identificat un model ideal al acestuia. Chiar dacă Weber a propus un model ideal al birocarației. În situațiile generale. Mai mult. informație. ca întreaga gamă de servicii furnizate să fie revoluționată. Chiar dacă inițial e-government a fost o componentă a Noului Management Public. considerăm oportună introducerea. În încercarea de a face mai ușor procesul de muncă al persoanelor care lucrau în administrația publică. existând astfel posibilitatea. aceasta încă se află în plin proces de dezvoltare și reformă. în ceea ce privește privatizarea companiilor de stat. dar și pentru a reuși să se apropie mai mult de cetățeni și să satisfacă nevoile acestora. vizavi de procesul de reformă. la fel ca restul statelor din fostul bloc comunist. unui sistem de vot electronic. astfel că sistemul public a fost nevoit să se adapteze după noile cerințe. Totuși. prin intermediul guvernanței electronice. în prezent. acesta tinde să se extindă. sectorul public a suferit o serie de schimbări din punct de vedere organizațional. Astfel de-a lungul timpului au fost formulate o serie de abordări. considerăm că a cest proces trebuie să se realizeze doar în condiții de strictă necesitate. Odată cu modernizarea societății și nevoile acesteia s-au schimbat. lărgindu-se de asemenea.Concluzii De-a lungul timpului. În ceea ce privește România. sectorul public a suferit numeroase modificări. tehnologie – e-government. Ca o recomandare pentru autorități. În acest fel. pentru a ajunge la un nivel optim de coeziune. pe scala valorilor vest – europene. sfera de interacțiune a autorităților cu cetățenii. de la birocrație la post – birocrație și mai apoi la Noul Management Public. care trebuie să desfășoare anumite etape parcurse cu mulți ani în urmă de state dezvoltate. care și-a dovedit eficiența și utilitatea în Statele Unite ale Americii. care au descris similar. aceste sisteme au trasat calea pentru o nouă formă de organizare bazată pe cunoștere. dar totuși distinct acest mod de organizare. trebuie apreciată perseverența și încrederea cu care România încearcă să avanseze încet.

19 .intermediul numirii unor manageri competenți. ca un pilon de bază. Noul Management Public va rămâne în istoria reformei administrative. Totuși. În concluzie. prin preluarea de bune practici din sectorul privat și adaptarea acestora la specificul fiecărei țări în parte. a fost nevoie de o dezvoltare a Noului Management Public. odată cu transformările impuse de contextul economic și tehnologic global. care a adus un plus de inovație managementului public tradițional. dezvoltare care s-a concretizat sub forma de e-governement. care să transforme aceste organizații în surse aducătoare de venit statului.

Administrație și Management Public. Buc. 2006.ro/_ http://ro. „Vasile Goldiș” University Press. “Management Public”-Lucica Matei. editia a doua. Nr. 2006 2. Armenia Androniceanu.. Economica. http://www. Cristian Bențe. Buc. Economica.scribd. Managementul Serviciilor Publice – Suport de curs. Anamaria Șandor. pp. 6.BIBLIOGRAFIE 1. 2002 3. “Noutati in Managementul Public”-Androniceanu A. 2010. Impactul Noului Management Public asupra administrației publice din România. ed.ramp. 13 – 19 4.com/doc/95159952/Noul-Management-Public 20 .ed.ase.