P. 1
Ingrijirea-Bolnavului-Cu-Boala-Parkinson.doc

Ingrijirea-Bolnavului-Cu-Boala-Parkinson.doc

|Views: 2|Likes:
Published by Mariana Ganea
0
0

More info:

Published by: Mariana Ganea on Jul 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2015

pdf

text

original

Centru de Studii , Scoala Post Liceala “Vasile Alecsandri – IASI” Focsani

PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale Calificarea profesională: asistent medicina generala

Profesor indrumator: Absolvent: Mocanu Georgiana

- 2010 -

Tema:

Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson

2

MOTTO:“

Organismul uman este un

sistem cibernetic.”-(Norbet Wiener)

3

5.2.2.TABLOU CLINIC 1.STRUCTURA NEURONULUI 1.ETIOPATOGENIE 1.4.1.2.CUPRINSUL LUCRARII CAPITOLUL I  ISTORIC SI DEFINITIE CAPITOLUL II  1.CAZURI 4  .2.METODE DE INVESTIGARE     CAPITOLUL III  SIMPTOMATOLOGIE CAPITOLUL IV  TRATAMENT CAPITOLUL V  FIŞE TEHNICE 1.NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL 1.2.3.1.5.2.

2. 1.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALA     BIBLIOGRAFIE 5 .EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE 1.6.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE 1.INJECŢIA INTRAVENOASĂ 1.6.5.3.1.4.6.6.CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE CAPITOLUL VI  ANEXE 1.2.

Definitie: Este o afecţiune extrapiramidală de cauză necunoscută. tremurătura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni. având o evolutie lentă. caracterizată prin tremurături rigiditate bradikinezie (mişcări lente). ceea ce face o dramă socială a existenţei acestor bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă. atât de familie cât şi de prieteni. progresivă. 6 . Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povară ci trebuie ajutaţi şi înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar. în special in stadiile avansate ale bolii. INCIDENTA Boala Parkinson debutează dupa varsta de 40 ani şi are o incidentă maximă in jurul vârstei de 60 de ani. Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor pacienţi de cei din jur. faţa îşi pierde mobilitatea şi expresivitatea devine rigidă.CAPITOLUL I ISTORIC JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de “Paralizie agitata” boala ce-i poartă numele si care este mai frecventă la bărbati. după vârsta de 40-50 de ani. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leagă chiar de aceste simptome care determină pacientul de a-si pierde fineţea miscărilor si de a deveni “mari neîndemanatici”. mersul are mişcări încete şi paşi mici (mers stepat).

mangan. Anatomia patologică Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante şi caracteristice. fie extracelular. Pigmentul melanic eliberat se găseşte răspândit în ţesutul învecinat. Examenul histologic arată dispariţia unui mare număr de neuroni pigmentaţi cu atrofia neuronilor rămaşi. fie fagocitat de celulele gliale.După multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri între bolile care produc invaliditate permanentă. sulfuri de carbon. 7 . -afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebrală. dar există o predispozitie familială. Tumorile cerebrale. -nu se consideră a avea caracter ereditar. Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale nucleelor si căilor extrapiramidale. Degenerescenţa este vizibilă adesea macroscopic. -traumatism cranian. CAPITOLUL II Etiopatogenie Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de: -intoxicaţii cu oxid de carbon.

2. simptomatologia parkinsoniană este frecvent atipică şi asimetrică. 8 . debutul situându-se în general în jurul vârstei de 40 ani. putându-se asocia cu semne neobişnuite. La bolnavii ateromatosi şi hipertensivi. Sindroame parkinsoniene post-encefalice Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularităţi. Sindroame parkinsoniene tumorale Etiologia tumorală este rară. tumorile frontale.TABLOU CLINIC Sindroame parkinsoniene de altă etiologie 1. Meningeoamele parasagitale. Sindroame parkinsoniene vasculare Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian este discutabilă. cum ar fi un semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar. Apariţia sa la o vârsta tânară nu este rară. septale şi de ventricol III pot produce un asemenea sindrom. 3.

În majoritatea cazurilor. 5. NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Sistemul nervos. având la baza. împreună cu cel endocrin. Examenul histopatologic evidenţiază leziuni necronice bilaterale ale palidului. funcţia reflexă. asigura legătura organismului cu mediul .realizând unitatea organism-mediu.hiperkinetic. Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos.4. Sindroame parkinsoniene toxice Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urma unei intoxicaţii cu oxid de carbon îmbracă un aspect hipertonico . reglează majoritatea funcţiilor din organism. Iar pe de alta parte 9 . traumatismul joacă doar un rol revelator. Sindroame parkinsoniene traumatice Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudenţă.

1. Dureroşi. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi elaborează comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi. de poziţia segmentelor corpului etc. asigurând unitatea funcţională a organismului. ce culeg stimuli: 1.termice etc. până la centrii superiori de integrare şi în ultima instanta la scoarţa cerebrală.proprioceptorii. Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere ale sensibilităţii (tactile. în care intră şi organele de simţ. 5. Termici. 3. culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor. Vizuali. olfactivi.) 10 . care culeg informaţii de la nivelul organelor interne. 2. (creier + măduva spinării) 3. gustative. 6.N.coordoneaza activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului. S. Tactili. Auditivi. din mediul extern . legat de starea de tensiune a muşchilor. care culeg stimuli din mediul intern si extern: -exteroceptorii . -interoceptorii. Creier 2.organe interne. Măduva spinarii Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare.glande etc.C. 4.).

Structura neuronului 11 . Sub raport histologic. sistemul nervos poate fi împărţit în: • sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC). sistemul nervos este alcătuit in principal din neuroni. • sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii neuronali).Pe considerente morfologice si funcţionale. cuprinzând encefalul si măduva spinării.

Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format din: corpul celular si prelungirile sale. 2. . Encefalul este format din: două emisfere cerebrale. care conduce impusul de la centru spre periferie (calea motoare). iar prelungirile acestora substanta albă. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie către centru (calea senzitivă).Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni. Corpii neuronali formează substanta cenusie a sistemului nervos. numit cilindrax. cerebelul. învelite în cele trei foite meningiene. prelungiri scurte. 12 . • Dendritele.frontal.Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile. învelit sau nu de o teacă de mielină. prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos pleacă de la celula. Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi: . . trunchiul cerebral. Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos. .După sensul impusului nervos se deosebesc: 1. Acestea sunt: • Axonul. prin care influxul vine la celulă. neuron eferent. formaţiunile de la baza creierului. .Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos. legătura care se numeste sinapsă.

occipital. gândirea (rationamentul). de elaborare a ideilor. cu alte cuvinte adaptarea organismului la schimbările mediului extern. Spre deosebire de reflexele necondiţionate. apar pe parcursul existentei individului. care sunt înnăscute. Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare si selectionare. denumită de Pavlov activitate nervoasă superioară. înregistrate cu precizie precum şi legătura dintre diferitele părti ale organismului. La nivelul scoartei se realizează integritatea superioară. reflexele condiţionate sunt dobândite. 13 . Coordonând functionarea sistemului nervos. determinate de diferite condiţii ale mediului extern.temporal. scoarţa cerebrală controlează întreaga activitate a organismului. . .parietal..

examenul fizic şi examene paraclinice. *Interogatoriu trebuie să cerceteze sistematic simptomele funcţionale de care se plânge bolnavul: • • tulburări de mers. *Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis. se face de obicei într-o anumită ordine: 14 . tulburări de sfinctere de limbaj şi psihice: afectivitate. atentie. rationament.Metode de investigare -Notiuni de semiologie Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologică cuprinde interogatoriul.

abductie. furnicături. observâdu-se daca acesta le execută cu usurinta sau nu. Se examinează observând bolnavul in ortostatism. pe varful picioarelor sau pe calcaie. Examenul sensibilitătii se completează cu cercetarea simţului stereognostic care constă în recunoaşterea unui obiect prin atingere cu ochii închişi. pendularea membrelor în mers sunt diminuate sau abolite în sindromul Parkinson. Se realizează prin colaborare cu pacientul si i se cere să execute mişcări de flexie. Se incepe cercetând tulburările subiective putând să existe: senzatii de înţepături. extensie. în timp ce examinatorul mobilizează pasiv fiecare membru cercetând rezistenţa musculara si amplitudinile miscării. • Examenul stationării si al mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor dar şi echilibrarea acestora. dureri spontane.• Examenul sensibilităţii este legat de colaborarea bolnavului. -de postura. • Examenul contracţiilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul. precum si caracterul mersului. -patologice -osteotendinoase. • Examenul tonusului muscular se realizează spunându-i bolnavului să-si relaxeze complet membrul examinat. • Examenul reflexelor comportă cercetarea: -reflexelor cutanate. 15 . rotatie. • Examenul mobilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor prin studiul mişcărilor spontane si al forţei musculare segmentare. • Examenul echilibrului se face în ortostatism cerând bolnavului să îşi lipească picioarele.

trunchiul cerebral şi scoarţa cerebrală. Tulburările de vorbire pot interesa întelegerea limbajului: -afazie (imposibilitatea exprimării şi înţelegerii cuvintelor). • Examenul limbajului constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de vorbire. -dislalia (imposibilitatea de a pronunţa anumite sunete). CAPITOLUL III Simptomatologie 16 . -disfazia (bâlbâiala).• Examenul troficităţii permite de asemenea informaţii importante. Coordonarea miscărilor este facultatea de a pune în actiune cât mai mulţi muşchi pentru a efectua o mişcare si este tot o metodă de investigare. Ea se realizează prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul. Atrofiile musculare sunt in general de origine periferică. -disartrie (articularea cuvintelor). aparatul vestibular.

17 . caracterizată prin sărăcia şi lentoarea mişcărilor. Chiar înaintea apariţiei acestui semn. Adesea. Hipochinezia. există un ansamblu de semne ce permit recunoaşterea sindromului parkinsonian. apariţia tremurăturii este aceea care atrage atenţia bolnavului şi anturajului său conducând la diagnostic. stare depresivă). care poate fi tardiv sau chiar să lipsească. este un semn fundamental şi precoce al tabloului clinic.Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar când dopamina din creier scade cu circa 20%. Primele semne sunt adesea puţin evocatoare: • • • dureri nesistematizate oboseală rapidă reducerea activităţii nivelul de Nu rareori aceste manifestări iniţiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism.

raritatea clipitului fixitatea privirii şi sărăcia mimicii conferă faciesului un aspect de mască rigidă. lente. Bolnavul observă o greutate în efectuarea miscarilor. impasibilă. La nivelul extremităţii cefalice. mai puţin îndemânatice. În această boală există o tulburare importantă a iniţiativei motorii. bolnavul pare că îşi economiseşte mişcările care sunt rare. Parkinsonianul este un bolnav puţin mobil. a cărui expresie gestuală este remarcabil redusă. pe care nu se reflectă emoţiile. 18 . inexpresivă. o întepenire a membrelor mişcările devin mai încete. uneori doar schiţate.Simptomele se manifestă numai pe o jumătate a corpului extinzându-se apoi si la cealaltă jumătate. alimentaţiei durează foarte mult. Aceasta este foarte evidentă la nivelul extremităţilor membrelor. Tremurătura parkinsoniană este o tremuratură de repaus care dispare in timpul mişcărilor voluntare şi în somn. Timpul necesar îmbrăcării.

Tremuraturile cuprind si muschii mimicii. limbii. masticatiei – bolnavul are fata imobilă. Vorbirea devine monotonă. Această tendinţă la flexie apare precoce la nivelul cotului. din ce în ce mai greu de inteles.Tremurătura mâinilor seamănă cu mişcarea de numărare a banilor. astfel încât în stadiile avansate ale bolii. Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei atitudini generale în flexie. Alteori miscarile de flexie – extensie se fac sacadat. ce uneori se accelerează până la fugă şi nu se poate opri decât atunci când se loveşte de o rezistenţă. fixat în această atitudine anormală pe care o păstrează în toate activităţile. dispărând în timpul mişcărilor voluntare şi adeseori la menţinerea unei atitudini. seamană cu o mască tristă sau indiferentă. În ortostatism. cu paşi mici. cu trunchiul aplecat inainte. corpul bolnavului are o atitudine tipică. Ca si tremuraturile. rigidă. înghetată. rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura mimicii. ai masticaţiei – sincron. tremurătura imită mişcarea de pedalare. ai limbii. Rigiditatea musculara – este un alt semn caracteristic acestei afecţiuni. 19 . al musculaturii si poate fi pusă în evidenţă în timpul mişcărilor pasive (flexia sau extensia antebratului pe brat). fără a fi constantă. este datorată unei hipertonii cu caracter particular. iar odată cu trecerea anilor devin mai ample. bolnavul este complet mut. dând impresia că mişcăm o roată dinţata. La nivelul picioarelor. se observă într-o bună parte din cazuri. avem impresia ca îndoim –dezdoim un baston de ceara sau plumb. oboseală şi dispare în somn. dizartritică. Este exagerată de emoţii. sunt exagerate la emoţii sau oboseală si dispar în timpul somnului. semnul “roţii dinţate”. mai ales în mers care se face fără supleţe. Bolnavul este înţepenit. Este o tremurătură de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare musculară. lentă. Tremurătura.

Evolutie Boala are o evolutie lent – progesivă care se poate desfăşura pe durata a 10-20 de ani si chiar peste. dând loc la forme în care predomină fie tremurătura. bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind un invalid permanent. Rigiditatea se accentuează şi în final bolnavul zace la pat. mersul devine din ce in ce mai dificil.tremurătura. Prognostic Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. 20 . nu poate vorbi. În aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii. imobil ca “o statuie” nu se mai poate misca.Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt lente. nu se mai poate hrani. În cele din urma.sunt reunite în mod obişnuit. cu pasi mici taraiti. urinare sau ale pielii (ecarele de decubit). astfel încât dupa trecera anilor. este posibil însă şi disocierea lor. tulburarile extrapiramidale descrise progresează. fara balansul membrelor superioare. Forme clinice Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian . bolnavul nu mai poate merge. fie sindromul hiperton . hipochinezia. rigiditatea .hipochinetic. mai lent. acestea din urmă sunt cele mai grave sub raport funcţional. Din păcate însă.

Alte medicamente ce se pot administra sunt VIREGIT sau SELEGIN. scopolamina). SINEMET) având în vedere că în cursul acestei boli. 21 . Tratamentul chirurgical : • constă în producerea printr-o intervenţie stereotoxică a unei leziuni. fie în partea internă a palidului. Tratamentul medicamentos: • s-a bazat pâna în ultimii ani pe antiparkinsonienele de sinteză. Rezultatul constă în suprimarea tremurăturii şi diminuarea rigidităţii. METIXEN la care se adauga L-DOPA (NAXON.CAPITOLUL IV TRATAMENTUL Nu exista nici un tratament care sa oprească distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. fie în nucleul latero-ventral al talamusului. care au înlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina. hioscina. dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul celebral) scade în nuclei de la baza creierului. hipokinezia. nefiind influenţată uneori chiar agravată. Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN. MADOPAR. AKINETON.

bolnavul imobilizat la pat trebuie să primească aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi. Se va căuta ca bolnavii să-şi conserve cît mai mult timp posibil. Dieta echilibrată este foarte importantă în cadrul tratamentului. aceste metode au dat rezultate remarcabile. trebuie să li se opună metode de reeducare activă şi gimnastică funcţională. Aplicate chiar într-un stadiu foarte avansat al bolii.Interventia neuro-chirurgicală asupra talamusului duce la ameliorarea rigiditatii si/sau a tremuraturii în special când acestea sunt unilateral (hemiparkinson). Tratamentul fizic : • are o importantă considerabilă. hipokineziei şi tendinţei de distonie în flexie. Tulburătorilor de mers. 22 . toate activităţile profesionale şi extraprofesionale. şi pentru aceasta o psihoterapie de susţinere este adesea utilă. În perioadele terminale. permiţând bolnavului o anumită autonomie.

inginer mecanic. constipaţie cronică. dizartrie. actualmente pensionar Data internării : 6 .2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internării: hipertonie musculara cu alterarea gravă a mişcării posturii.12. risc crescut de accidente.romana Profesie .I Varsta -69 ani Nationalitate . 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externării: 18.12. nu poate vorbi. oboseală marcată.CAPITOLUL V Prezentarea cazurilor CAZ I PREZENTAREA PACIENTULUI H.I Date identificare : Nume -H Prenume . depresie. tulburări echilibru. nu se hrăni. inapetenţă. Antecedente personale: nesemnificative Antecedente heredo-colaterale: – fără importantă 23 poate .

= AB IV. manifestă comunicare deficitară (verbal si in scris). tremuratură de repaus accentuate. fostă profesoară. încremenită. Tegumentele sunt palide. dar simptomele se agravează progresiv: rigiditatea se accentuează tot mai mult.Situatie familială şi socială: pacientul este căsatorit. duce o viata echilibrata si in bună armonie. nu se poate întoarce în pat.sangv. incapacitate totală de autoîngrijire si accentuarea stării depresive. T= 170 cm . prezintă o salivaţie excesivă ca urmare a tulburarilor de deglutiţie. nu se poate hrăni. locuieste cu sotia la bloc. întepeneste în ortostatism. este pensionar. locuieste cu soţia. 24 . se blochează în mers şi se dezechilibrează. pensionară. dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate. unsuroase (hipersecretie sebacee). temp. unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si i se face evaluarea stării de sănătate. nu consuma alcool. capul si trunchiul sunt aplecate înainte. târâiţi. fără alergii. este depresiv. cu pasi mici rigizi. Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20 ani. Conditii de viata: bune. îngheţată. puls=80-90p/min. gr.5°C resp.= 15-25r/min. Simptome obiective: TA = 150/90mmHg. pacientul este imobil. spăla. conform prescriptiei. nu fumează. Face tratament continuu. vorbire neinteligibilă.=36. Simptome subiective: fata este rigidă. nu se poate odihni. imobilă. merge sustinut bilateral. tremuraturile devin violente (scutura patul). a lucrat ca inginer mecanic la o mare uzină.

G=74 kg Explorări paraclinice: VSH= 16mm/h Hb=11.8.8000 mmc) (VN=0.10mm/h) (VN=13.2 g L= 6500 mmc Glicemie= 1g/100 ml Trigliceride=800mg% Uree= 50 mg% Colesterol= 400 mg% TGO= 30 UI/L TGP= 26 UI/L (VN=2.40 UI/L) 25 .280 mg%) (VN= 15-20 UI/L) (VN=10.40 mg%) (VN=150.1G/100 ml) (VN= 250.500mg%) (VN= 20.1.15g) (VN=3500.

psihologice.NURSING . culturale si spirituale ale individului.Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale. sociale. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este defapt ţelul profesiei de asistentă medicală. 26 . cu componente biologice.

fără ajutorul unei alte persoane. pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. fara ajutorul unei persoane. Independenţa în satisfacerea nevoilor reprezintă atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însusi. în apararea fizică si mentală. Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale 1. Articol I. actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încât să fie independent. îndeplinite de persoana însăşi. Dependenţa în satisfacţia nevoilor reprezintă în capacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur. esentială fiintei umane pentru a-şi asigura starea de bine.O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. Ca să-si mentină un echilibru fiziologic si psihologic. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii Manifestări de dependenţă: 27 .

carii. etc. alterarea peretilor arteriali.). Nevoia de a te alimenta si hidrata Apar doua probleme de dependentă în cadrul nesatisfaceri acestei nevoi: • Alimentaţie si hidratare inadecvată prin deficit Manifestări de dependenţă: Anorexie alimentară/ Disfagie/ Conditia cavitătii bucale (ulceraţii. stres. Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii Manifestări de dependenţă: Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/ Deformări ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta prin circulatie inadecvata. alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale). puls filiform. psihologic (anxietate. cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii aritmic. si arteriala/Hipotensiunea arteriala/Hipoxia 2.Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee Manifestări de dependenţă: Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucozităţi Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes. sedentarismul. Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci.). etc. asimetric. situatii de criza. / 28 . glosite . palide. dicrot/Hipertensiunea hipoxemia cardiace. care are sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului cardiac. gingivite. alimentatia.

aerofagie/ Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficienţă – cantitati mici/ Dezechilibru fizic (slăbiciune. Manifestări de dependenţă : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie 3.Diareea Manifestări de dependenţă: 29 Enurezis Incontinenţă urinară şi materii fecale . Eliminare urinara inadecvată: 2. Alte manifestări: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/ Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenţia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/ . varsaturi/ Bulimie/ Polifagie/ Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma dieta/. tegumente si mucoase uscate)/ Gustul şi valoarea alimentelor (obiceiuri greşite) • Alimentatie inadecvată prin surplus Manifestari de dependenta: Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi. vărsături. Manifestări de dependenţă : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria 4. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata 3. Nevoia de a elimina Probleme de dependenţă : 1. Probleme de dependentă :   .Dificultăti în digestie si malabsorbtie/ Greaţa.Incontinenţă urinară si de materii fecale.

cantitate.Vărsăturile Se urmăreşte: frecvenţa. flatulenţă. cantitate.  . mirosul. fecalom. frecvenţa. forţa de proiectie si simptomele ce o însotesc (dureri. . Aspect.Expectoratia Manifestari de dependenta. anorexie. colica. meteorism. Cantitate 30 . în functie de:     Culoare Miros Consistenta Forma sputei. greaţă. orar cantitate. consistenţă.Diaforeza (transpiratii abundente) Se manifesta în funcţie de orar. formă. consistenţa. orarul. cantitatea. culoarea. conţinutul. cefalee. transpiraţii) Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile . dupa localizare poate fi:   Generalizată Localizată . cefalee. miros. semne de deshidratare Manifestări de dependenţă : frecvenţa. culoare. miros. aspect. culoare.Constipaţia crampe. durere locală. iritabilitate. crampe. tenesme.Menstra .

hipertrofie musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Râs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare. ticuri.Nevoia de a se misca şi a avea o postura bună Probleme de dependenţă :  Imobilitate Manifestări de dependenţă : Absenţa sau diminuarea miscărilor/ Atonie.  Necoordonarea miscarilor Tulburări prin lipsa sau diminuarea miscărilor normale (ataxie. atrofie. convulsii. tremuraturi.)  Postura inadecvată Manifestari de dependenta : Oboseala musculara/ deformări ale coloanei vertebrale/ deformări ale soldului/ poziţii inadecvate date de boală/ dificultate în schimbarea poziţiei/ torticolis/ bătături  Circulaţie inadecvată 31 .4 .  Hiperactivitate : Manifestari de dependenţă : Vorbire caracteristică/ Reactie la toti stimuli/ Spasme. manie. etc. euforie/ Miscări caracteristice. musculară. tulburari de mers.

stare de disconfort . .Aţipiri în timpul zilei/ Coşmaruri/ Somnambulism/ Apatie/ Pavor nocturn/ Nelinişte/ Confuzia/ Iritabilitate/ . -diaforeza . Nevoia de a dormi si a se odihni Probleme de dependenţă :  Insomnia Vorbim de somn perturbat: .Insomnie predormiţională .Insomnie postdormiţională . . .insomnie terminala Tipuri de insomnie : .Insomnie dormiţională . Manifestări de dependenţă : .  Disconfort Manifestări de dependenţă : Manifestari de dependenţă : . . .oboseală .dureri musculare .somnolenţă . . 32 .Sentiment de tristeţe. .narcolopsie .letargie .somn modificat .5. .iritabilitate .initial/. oboseală  Hipersomnia . depresie/ Concentrare scăzută.

Nevoia de a se îmbrăca. excoriaţii fisuri .pustule.acne . hemoroizi . furunculul .papule .părului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucală/ piele/ deprinderi igienice • Alterarea tegumentelor si a fanerelor .eritem .inpetigo . .vezicule . de a proteja tegumentele Probleme de dependenţă : Carenţă de igienă la nivelul: .descuamaţii . Dezinteres de a urma prescriptiile de igienă Alterarea mucoaselor 33 .varice • • • Dezinteres faţă de igienă cruste .escare .alopecia .Dezinteres fată de tinuta.ulcere varicoase .stare de apatie .edeme .Alegere neadecvată de îmbrăcăminte/Dezbracare continua . Nevoia de a fi curat.Dificultate sau incapacitate de a dormi 6. 7. ulceraţii . .vitiligo . de a se dezbraca Manifestări: Dificultate sau incapacitatea de a se îmbraca si a se dezbrăca . .Dezinteres sau refuz faţă de a se îmbraca/ dezbraca .

Febra ondulată  Hipotermia Manifestari de dependenta : -hipotensiune arterială/ cianoză /eritem/ edeme/oboseală/tulburări de vorbire/somnolenţă/ degerături/ 9. Febra recurentă. căderi . o Risc de infecţii . Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale Probleme de dependenţă :  Hipertermia Manifestari de dependenţă : frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie. răniri. umedă. fatigabilitate. o Comportament agresiv sau depresiv .Febra remitentă . Manifestari de dependenţă : 34 . Febra continuă . o Risc de imbolnăvire.Nevoia de a evita pericolele Probleme de dependenta:  Vulnerabilitate în faţa pericolelor o Risc de accidente.8. surmenaj . caldă Tipuri de curbe febrile : Febra intermitentă .

Comunicare ineficientă la nivel intelectual Manifestari de dependenţă : o Dificultate de a-şi aminti evenimente (amnezie) o Dificultate de a face o judecata. apatie. vorbire incoerentă o Comportament neadecvat o Confuzie. etc.Confuzie/Singurătate/Atingerea integritatii funcţiei si rolului sexual -Izolare socială/Perturbarea comunicării familiale 11. agorafobie. idei de suicid. hipoestezie.Nevoia de a comunica Probleme de dependenta: Comunicare ineficienţă la nivel senzorial si motor Manifestari de dependenţă : • • • • Tulburări surditate) Tulburări motorii (pareze. mutism) Reacţii afective . de a practica religia 35 .bâlbâială.hiperestezie. obnubilare  -(agresivitate. egocentrism. fobie. ) Tulburări de limbaj (afazie. anxietate. inactivitate. claustrofobie. dislalia. halucinatii. Comunicare ineficienta la nivel afectiv devalorizare. euforie.insuficienţă sau exces senzorial (neliniste. paralizi. nozofobie.) . halucinatii. delir. izolare) senzoriale (cecitate.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori. anosmie.11. dizartrie.

Probleme de dependenţă: Culpabilitate Manifestări de dependenţă: .Nevoia de a fi ocupat si util Probleme de dependenta:  Devalorizarea Manifestări de dependenţă : Sentiment de inferioritate. diminuarea motivatiei  Neputinţa Manifestari de dependenta : Conflict personal.Sentiment de vinovăţie/Depresie. descurajarea. Manifestări de dependenţă: Sentiment de pierdere. -Frustrare. Neliniste fata de semnificatia propriei existente 12. agresivitate. -Anxietate/Tegumente reci si umede. somnolenţa. incapacitate de a trece unele dificultăţi. de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a exercita practica religioasa/ Tulburări de gândire/ Ignoranta fata de sensul propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/ Dificultate de a participa la activitati religioase. eşec professional 36 . respiraţie accelerate.

Ignoranţa 37 . Manifestari de dependenţă : o Inactivitate o Plictiseala o Tristete 14. lipsa de ambitie. Refuz de a îndeplini activitati recreative .Nevoia de a te recrea Probleme de dependenta: Neplăcerea de a efectua activităţi recreative .Nevoia de a invaţa cum să-ti păstrezi sănătatea Probleme de dependenţă: . resumarea Fatigabilitate Agasare. Dificultatea de a îndeplini activitaţi recreative .Dificultate in luarea deciziilor Retragere. oboseala Dificultate de a se realiza Dificultate de a-si asuma roluri sociale 13.

.Cunoştiinţe insuficiente NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I Nr curent Nevoia fundamentala Manifestari dependenta 1 Nevoia de a respira si Sialoree de a avea o buna circulatie 2 Nevoia de a bea si de Alimentatie a manca si Tremuraturi membrelor superioare 3 4 Nevoia de a elimina Incotinenta urinara Relaxare sfincteriana ale Hipersalivatie de Sursa de dificultate hidratare prin deficit Nevoia de a se misca Restrictie in miscare Rigiditate musculara si de a avea o buna postura 5 Nevoia de a dormi si Insomnie a se odihni In decubit dorsal capul ramane ridicat de pe perna/”perna psihica” 6 Nevoia imbraca dezbraca de si a a se Dificultate de a se Diminuarea se imbraca dezbraca mobilitatii necoordonarea miscarilor voluntare 38 active .Dificultate de a invaţa .

ingrijit .interesu- 13 Nevoia recreea de a se Dificultate de a se Vorbire angaja intr o monotona.necoordonarea miscarilor pericolele casnice 10 Nevoia comunica de a Comunicare ineficienta afectiv la nivel Anxietate 11 Nevoia de a actiona Frustare conform convingeri religia propiilor si Neacceptarea bolii valori.de a practica 12 Nevoia realizarii de a fi Diminuarea lui Depresie preocupat in vederea motivitatii.dizartrie activitate recreativa 39 .7 Nevoia de a mentine Racirea temperatura corpului extremitatilor in limite normale Vasoconstrictie periferica 8 Nevoia de a fi Dificultate autoingrijire in Imposilitatea unei curat. 9 Nevoia de a bune igiene corporale evita Risc de accidente Tremuraturi .

autoîngrijire să exprime sentimente pozitive să-şi păstreze capacitatea de vorbire să nu rănească să nu prezinte depresie. bicicleta ergonomică 40 . înotul. pe cât posibil. atenuează rigitatea musculară şi menţin funcţionalitatea articulaţiilor mersul. grădinăritul. să-şi exprime interesul pentru activităţi zilnice autonomia în Intervenţiile asistentei Planifică : • • program zilnic de exerciţii fizice. care cresc forţa musculară.14 Nevoia de a invata Cunostinte cum sa –ti pastrezi insuficiente sanatatea boala despre Lipsa de interes Plan de ingrijire Obiective pentru pacient • • • • • • • • să se străduiască să-şi amelioreze mobilitatea fizică să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor să ştie să preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate să-şi câştige şi să-şi păstreze.

de rotaţie a trunchiului. lingură mai adâncă pentru supă. încălţăminte fără şireturi. linoleum antiderapant. Pentru a evita căderile • • în locuinţă se recomandă parchet nelustruit.C. cana cu cioc. fără carpete. asociate cu mişcarea braţelor (exerciţii active şi pasive) exerciţii de relaxare generală. W.-uri mai înalte.• • • exerciţii de extensie şi flexie a membrelor. să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu degetele să-şi ţină mâinile la spate. să stea aşezat câteva momente pe marginea patului . putânduşi. Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire : • să folosească îmbrăcăminte fără nasturi. asociate cu exerciţii de respiraţie exerciţii posturale. controla tremurul mâinilor şi al braţelor. • în perioadele de odihnă. fără pernă. să se culce pe un pat tare. astfel. să-şi sprijine braţele pe fotoliu. să facă exerciţii de vorbire. Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective. asigurându-şi o bază de susţinere mai mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm) să facă exerciţii de mers în ritm de muzică să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele în timpul mersului să facă paşi mari. Asistenta sfătuieşte pacientul: • • • • • să meargă ţinându-se drept. Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi. sau în • poziţie de decubit ventral (aceste poziţii pot ajuta la preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă) când este aşezat în fotoliu. balustrade de sprijin înainte de a se ridica din pat. când se plimbă (îl ajută să-şi menţină poziţia verticală a coloanei şi previne căderea rigidă a braţelor lateral). carne tăiată mărunt. se planifică: 41 .

Plan de îngrijire –pacient H.I.• • • program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil) obiective realiste discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic. Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare Realizarea unei bune mobilitatii Recomand si ajut pacientul sa mearga cu cadrul de sustinere largita pentru a preveni eventualele traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic Ajut pacientul sa se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc cu alimente usor digerabile cu un grad crescut de vitamine Institui perfuzii cu glucoza si solutii 42 Obiective Interventii Evaluare Obiectiv realizat Obiectiv realizat .

nu acuza efecte secundare -mobilitate si postura ameliorate -manifesta confort fizic si psihic 43 .electrolitice (la indicatia medicului) Comunicare ineficienta datorita anxietatii Pacietul trebuie sa fie linistit sa colaboreze Asigur un mediu linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau Administrez medicamente sedative anxiolitice la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur Evaluare la sfârsit: -pacientul respecta tratamentul .

2010 – SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externării: 26.V Date de identificare: Nume: C Prenume: V Vârsta: 73 ani Sex: masculin Naţionalitate: română Domiciliu: Focsani Profesie: lucrător commercial Data internării: 15.-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii -comunicare eficienta la nivel afectiv -a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator CAZ II Prezentarea pacientului C.2010 Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON 44 .03.03.

monotonă. motiv pentru care boala a evoluat. 45 . tremurătura intensă la nivelul membrelor superioare şi inferioare. scădere marcată în greutate. scădere în greutate. încremenită. Simptome subiective: pacient cu privire fixă. locuiesc la casă. oboseală marcată. Face tratament permanent cu antiparkinsoniene. miorelaxante şi tranchilizante. mers dificil.TA= 160/90 mmHg. târâiti. tremurătura de repaus. sunt ajutaţi de cele doua fiice. evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament. În ultimii ani a neglijat miscarea. dificultăţi majore de autoîngrijire. Pacientul este aproape “blocat”. vorbire lentă. Simptome obiective: . bine îngrijit de familie Istoricul bolii: suferă de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. nearticulată. cu paşi mici. prezinta depresie. fara acompaniamentul membrelor superioare. exercitiile de postură. depresie. incapacitate de autoîngrijire. spastic. deteriorare psihicâ. inapetenţă. imobilă. toate utilităţile. anticolinergice.Motivele internării: rigiditate musculara cu alterarea mişcării posturii. personale: meningoecenfalită la varsta de 22 ani Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi. activităţile recreative. Antecedente (anamnestic) Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative Situaţie familială si socială: casatorit. ambii pensionari. Internarea prezentă este datorată de accentuarea simptomatologiei. trunchiul si capul cu uşoară aplecare înainte (fuge dupa centrul de greutate). anorexie. idei pesimiste. faţă rigidă.

gr.Glicemie = 120 mg/l .03.sang. .8 – 1.V.puls= 68p/min.TGP = 62 UI/L (VN= 3500 – 8000/mmc) (VN = 13 – 15 gr %) (VN = 32 – 40 gr%) (VN = 150 – 280 mg) (VN = 0. nu prezintă alergii.TGO = 26 UI/l .L= 3800/mmc .= 0 I.resp.temp= 36.Colesterol = 600 mg .1g / 000) (VN = 20 -40 mg) (VN = 15 -20 UI/L) (VN = 10 -40 UI/L) Plan de ingrijire –pacient C. Explorări paraclinice: .Hb = 11 gr % . .2 ° C.= 18r/min. .2010 Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare Obiective Interventii Evaluare Realizarea unei bune mobilitatii Recomand si ajut pacientul sa meraga cu cadrul de sustinere largita pentru a preveni eventualele Obiectiv realizatt 46 .Uree = 40 mg% ..Ht = 38 gr% . 24.

traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole recomand un program de miscari si exercitii postural. active in vederea prevenirii contracturilor si deformarilor articulare si pastrarii unui grad minim de independenta in miscare si postura Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic Ajut pacientul sa Obiectiv realizat se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc alimente cu usor digerabile cu un grad crescut de vitamine-ajut sasi faca baia zilnica si ii ofer 47 . combinand miscari pasive.

spele sa-si taie unghiile. sa se imbrace. lenjerie de pat si corp curate -ajut pacientul sasi picioarele. sa-si igienizeze cavitatea bucala -il stimulez sa manifeste interes pentru fizic schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice aspectul sis a-si Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului) Comunicare ineficienta datorita anxietatii Pacietul trebuie sa fie linistit sa colaboreze Asigur un mediu linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze sis a Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si 48 .materiile necesare.

/zi la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Risc autolezare de Pacientul la sa fie Asigur cu cei din jur siguranta Obiectiv realizat insotirea protejat si insotit si medicale examinarile pacientului Evaluare la sfârşit: -mobilitatea şi postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur nesustinut 49 . NAKOM 3 cp/zi.DIAZEPAM 10 mg -1 cp.comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau Administrez medicamente sedative anxiolitice VIREGYT 3 cp/zi. 3 ROMPARKIN cp/zi.

-isi coordonează parţial coordonarea miscărilor -pacientul şi-a ameliorat starea afectivă -nu a suferit accidentări.V Date de identificare: Nume: D 50 . răniri -nu a facut complicaţii -pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile pentru pastrarea sanatatii CAZ III PREZENTAREA PACIENTULUI D.

Istoricul bolii: În urmă cu doi ani. o inţepenire a membrelor care devin mai puţin îndemânatice. mişcări lente. Locuieste cu sotia într-un apartament cu două camere. 51 .01. nejustificative. Conditii de viaţa: bune. nu fumează.2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internării: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si postura. constată instalarea unei oboseli musculare. vorbire lentă.Prenume : V Varsta: 61 ani Sex: masculin Nationalitate: română Domiciliu : Focsani Profesia: mecanic auto Data internării: 22. nu consumă alcool.01. tremurătura la degetele mâinilor. Sotia pensionară. Are un regim de viata echilibrat.colaterale: nesemnificativ Situaţie familială şi socială: pensionat pe caz de boală.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externării: 31. încetinirea miscărilor si tulburări de coordonare a mişcărilor. moderată sub tratament. Antecedente personale : neogastric operat in 1985 Antecedente heredo .

resp= 20r/min. . vorbire lenta. .G= 86 kg. astenie marcata.gr. tremuratura de repaus. la nivelul extremitatilor membrelor.350 000/mmc) 52 (VN= 13. unde in urma investigaţiilor este diagnosticat cu boala Parkinson si se stabileşte un tratament cu REQUIP 3 mg/zi.puls= 72p/min. cu fata rigida. .nu prezinta alergii. . putin ample.= AB IV. nemultumit. .TA= 130/70 mmHg. Explorări paraclinice: Hb= 10gr % HT= 28 mg % Trombocite= 210 000/mmc (VN= 15 000.T= 180 cm. care îl trimite în clinică pentru investigaţii şi conduită terapeutică.sang. . Simptome subiective: . greoaie. fara balansul membrelor superioare.Se prezintă la neurolog.temp= 36.15 gr % ) . evidenta paliditate. Internarea actuală este motivată de o evoluţie rapidă a simptomatologiei parkinsoniene sub tratament. MADOPAR de 250 mg x 3 /zi si ROMPARKIN 3 cp/zi.5°C.pacient iritat. . fara miscari ale mimicii. În ianuarie 2007 se internează în clinica de neurologie din Focşani. miscari lente.

2010 Diagnostic nursing Tulburari ale circulatiei datorita rigiditatii musculare Igiena deficitara Obiective Interventii Evaluare Realizarea unei bune mobilitatii Recomand si ajut Obiectiv realizatt pacientul de sa mearga cu cadrul sustinere O buna igiena largita pentru a preveni eventualele traumatisme coordoneze miscarile trecerea obstacole efectuez masaj al membrelor si 53 ii explic cum sa si la peste .22 UI/L) Rx.40 UI/L) (VN= 12.01.10 mm/h) (VN= 80.VSH= 16 mm/h Glicemie= 100 mg% Colesterol= 500 mg% Uree= 40 UI/L TGO= 20 UI/L TGP= 18 UI/L (VN= 2.20 UI/L) (VN= 14.pulmonar: hiluri ingroşate (raceli repetate) EKG: morfologie normală Plan de îngrijire –pacient D.100 mg/%) (VN=150-250mg/%) (VN= 20. V 24.

saraca in lipide. -efectuarea toaletei: covor antiderapant. de la mainile la pentru Alimentatie ineficienta prin deficit datorita imposibilitatii alimentelor pe cale bucala Pacientul sa fie alimentat si echilibrat hidroelectrolitic Ajut pacientul sa se hraneasca sau in imposibilitate il hranesc cu alimente usor digerabile cu un grad crescut de vitamine dieta bogata in fibre. inaltarea scaunului toaleta. baie si in cada. minerale. Obiectiv realizat 54 . proteine. statul pe scaun la dus.toracelui asigur confortul fizic si psihic sa mearga cu spate corectarea posturii. la chiuveta. glucoza. vitamine. tinutei. celuloza.

pentru prevenirea imbolnavirilor. hidratare corespunzatoare Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului) Comunicare ineficienta datorita anxietatii Pacietul trebuie sa fie linistit sa colaboreze Asigur un mediu linistit placut ii explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul sau-constientizez pacientul asupra importantei mentinerii curate a tegumentelor si fanerelor. pentru respectarea de sine si pastrarea Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur 55 . lente.Servirea mesei la ore regulate. in liniste cu inghitituri mici.

relatiilor interumane. anxiolitice la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Risc autolezare de Pacientul protejat sa fie Asigur si siguranta Obiectiv realizat insotirea -la pacientului examinarile medicale Evaluare -mobilitate si postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei -isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor -depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun -pacientul prezinta tegumente si mucoase curate 56 . Administrez medicamente sedative Diazepam 1tb.

Cazul II 57 . optimista -manifesta interes pentru adaptarea la situatia data -pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii Concluzii desprinse din caracteristicile de ingrijire a celor trei bolnavi Cazul I H. cu alterarea gravă a miscării si posturii. cu tremuratura accentuate. Atât pacientul cât şi familia au primit cunoştinte noi privind îngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson. dar in final fenomenele s-au ameliorat. laborioase si au necesitat multă rabdare si timp.-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica.nu prezinta sursa de infectie nosocomiala -pacientul manifesta o ameliorare psihica. dureri musculare si articulare. deshidratat cu piele unsuroasă. adevarate crize de “zgaltaire”. aproape blocat.. 69 ani. faţa incremenită. hipersalivatie.I. tratamentul s-a reconsiderat. s-a internat intro stare avansată de decompensare parkinsoniană. pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic. alterarea respectului de sine şi o accentuată stare depresivă. Interventiile au fost complexe. rigid. inginer de profesie. actualmente pensionar.

C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata posturii, vorbirii, nutriţiei si psihicului, pierderea devalorizarea si scăderea interesului pentru păstrarea sanatatii.

a mobilitatii, de sine,

respectului

L-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent si am insistat în ameliorarea starii afective. L-am încurajat, am asupra responsabilităţii privind sănătatea. reliefat aptitudinile si realizarile pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat pacientul

Cazul III

D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestivă, s-a internat pentru fenomene parkinsoniene accentuate sub tratament, în vederea reconsiderarii tratamentului. Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadată, pacientul prezinta o stare afectată, reprezentată prin iritabilitate, nemultumire, discomfort. L-am ajutat în satisfacerea nevoilor de care era dependent, recuperator. Pacientul a recepţionat mai greu, dar a colaborat. Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme reactivitate fizica si psihica diferite. Am aplicat îngrijiri individualizate pe persoana şi rezultatele au fost cele asteptate. si l-am

încurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul

58

CAPITOLUL VI
ANEXE
EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă. Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase. Locuri de elecţie - regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trochanter; faţa supero-externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid. Materiale necesare:
59

- Tăviţă renală - Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool - Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de administrat - 2 – 3 ace de unică folosinţă - fiole cu solutia medicamentoasa Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung

Tehnica: • • • • • • • • • • asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun pregătirea psihică si fizica a bolnavului se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare se dezinfectează locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea linistit se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă se verifică poziţia acului prin aspirare se injectează lent soluţia medicamentoasa se retrage brusc acul cu seringa şi se maseaza locul injectat cu un tampon de vata cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 510 minute.

Incidente şi accidente:

• •

durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale paralizie prin lezarea nervului sciatic
60

prin detaşarea seringii de la ac.ruperea acului. prin injectarea accidentală într-un vas de sânge a unei substante uleioase sau în suspensie DE ŞTIUT !!! • poziţia acului se controlează. − venele antebratului − venele de pe fata dorsala a mainii − venele epicraniene Materiale necesare: • • fiole. INJECŢIA INTRAVENOASĂ Injecţiea intravenoasă – introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia venoasă. Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului intravenos. după introducerea acului în masa musculară • infiltraţia dureroasă a muşchilor se previne prin alterarea locurilor injecţiilor.extragerea acului pe cale chirurgicala. Pe această cale se introduc soluţii izotonice sau hipertonice (care nu sunt caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat).• • hematom prin lezarea unui vas : . flacoane cu substanţe de administrat 1-2 seringi de unică folosinţă (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa 61 . Locul de elecţie – venele de la plica cotului. Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii gazoase şi consecutiv moartea. în cazul soluţiilor colorate. supuraţia septică embolie.

compresiv pentru hemostaza • • se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute de catre bolnav se supraveghează în continuare starea generală . dacă acul este în venă. durere flebagita produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante valuri de caldură. colaps. când injecţia s-a terminat. lipotomie. senzaţia de uscăciune în faringe hematom prin străpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul ameţeli. Incidente şi accidente: • • • • • injectarea soluţiei în ţesutul perivenos. cu braţul în extensie. iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston • se verifică. Tehnica : • • • • • • • • asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun se aşează bolnavul în decubit dorsal.• • • tampon de vata cu alcool medicinal ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare garou. manifestată prin tumefierea ţesuturilor. ţinând seringa în mâna stângă. pe o mică pernă protejată de muşama. la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat in alcool. prin aspirare • se retrage brusc acul. 62 . periodic. aleză sau prosop aplicam garoul alegem locul pentru punctie dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena se controlează dacă acul este în venă se îndepărtează usor cu mana stanga garoul se injectează lent.

prin volumul său. deplasează traiectul obişnuit al venei RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE IONOGRAMA –apreciază funcţia renală de menţinere constantă a concentraţiei de ioni Metode de recoltare: • • Bolnavul nu mănâncă înainte. Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml de sânge simplu. GLICEMIE 63 .Intervenţii: • • • injectarea lentă se întrerupe injecţia se anunţă medicul DE ŞTIUT!!! • • • în timpul injectării se va supraveghea locul puncţiei si starea generală(respiraţia. pentru ca aceasta. punctiile se vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare DE EVITAT!!! • încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului. culoarea feţei) vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puţin 24 de ore. de aceea nu se vor repeta injecţiile in acea venă în intervale scurte dacă pacientul are o singură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete.

BILURUBINA Metode de recoltare : prin puncţie venoasă sânge simplu 2ml VN: BILT-0.25mg% CREATININA Metoda de recoltare : dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2-3 ml sânge VN-0.0.5-1.7-1mg% BILD-0-0.5 ml.5 ml 0.5 oxalat de Na VN 60 –120 minute 64 sânge venos 4.2mg% TESTE DE COAGULARE TIMP QUITICK Metoda de recoltare VN 12-16 sec. În acest scop se recoltează TGP(transominaza gutamico-prinvica) se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă.5 oxalat dee Na . TIMP HOWEL Metoda de recoltare – sânge venos 4.Metoda de recoltare: • Prin puncţie venoasă pe clorura de natriu cu 2-3ml de sânge EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA • • • urmăreşte alterarea integrităţii hepato-celulare.

secreţia gastică în cazul lipsei acestora dezinfectează tubul digestiv . pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit. Scop :Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: efecte locale: . asupra 65 .favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive protejează mucoasa gastrointestinală înlocuieşte fermenţii digestivi.aparate (antibiotice.efecte generale: . granulele se măsoară cu linguriţa pulberile divizate în casete amilacee.Administrarea medicamentelor solide pe cale orală Definiţie – calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aşează sub limbă. acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros. drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.pătrund în sânge şi apoi acţionează unor organe sisteme. vasodilatatoare si sedative) .medicamentele administrate pe cale orală se resorb la nivelul mucoasei digestive. Administrarea medicamentelor solide: tabletele. se înmoaie înainte caseta în apă şi se aşează pe limbă pentu a fi înghiţită.

Tomograf 66 .

Tomografie (evoluţie boală) 67 .

11.Ed.Chiru F.Bucuresti 1996 . Anghelescu A.Ed. 5.Medicala –ed. -Compendiu de neurologie..Viata medicala romaneasca Bucuresti 1997 6.Titirca L.BIBLIOGRAFIE 1. endocrinologie. -Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de Asistenti medicali.Henderson V.521/2010 –Neurologie si psihiatrie –Manual.Medicala 1997 -Neurologie.O. Ghid practice.Tehnici de evaluare si ingrijire a nevoilor fundamentale 10. –Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului.Medicala Bucuresti 1971 –Semiologie neurologie. 1991 8.Cisou 1998 -Ghid nursing. -Nursing.Societatea Stiinta si Tehnica.Contact international Bucuresti 1992 3.Medicala romaneasca Bucuresti 1998 7.Titirca L. –Anatomia si fiziologia omului Ed.Pendefunda Ghe. –Neurologie.F. Ed.Vuzitas Ghe. Ec. Petricu I.Serbanescu T.C.Ed.SPITALUL NEUROLOGIE Focsani 68 . psihiatrie.a 2-a Bucuresti 1997 9. Ed.Cezar I.Voiculescu I.Titirca L.C. 4. 2.

O.O.29/2010 .F.F.12.16/2010 13.SPITALUL NEUROLOGIE Focsani -SPITALUL NEUROLOGIE Focsani 69 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->