P. 1
Curs VI Migratiile

Curs VI Migratiile

|Views: 11|Likes:
Published by Goru Geo
Curs VI Migratiile
Curs VI Migratiile

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Goru Geo on Jul 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2014

pdf

text

original

Curs VI, 18 noiembrie 2011 Bizantuțul se confrunta cu probleme care au consecinte grave: - Migratiile - Luptele cristologice Migratiile Relatiile cu barbarii

sunt doua etape 1. Constantin cel Mare sau din timpul imparatului Valens pana in 489. Se confurnta cu trei valuri succesive de migratori: vizigoți, huni, ostrogoți. consecinte mai putin grave 2. A doua etapă în 500- in perioada lui Anastasius in 517 pana in 682, trei valuri succesive: slavii, avari, bulgarii. Bizantul incepe sa piarda din partea de Nord. Primii barbari din perioada 1. in prima jumatate a sec al III- primele mare expeditii la N Dunarii, Aurelian reuseste sa-i opresaca la N Dunarii si intarirea liniei Dunarii dupa abandonare Daciei. In aceasta perioada la sfarsitul secolului al III are loc sciziunea gotilor: vizigotii- instalati in Basarabia si Campia Munteana si ostrogotii aflati in zona Ucrainei. Constantin cel Mare, in 332, la N Dunarii la impune prin actiuni energice un foedus prin care acestia incearca sa asigure apararea limesului dunarean si furnizarea trupelor auxiliare catre imperiu. Tratatul va dura 3 decenii. Este o perioada in care influentele romane patrund la N de Dunare. Vizigotii preiau elemente ale civilizatiei romane. Se creștinează la mijlocul anilor 40 ai secolul al IV, dar in rit arian prin actiunea episcopului Ulfila, după perioada de sedere Constantinopolitana. Imparatul Valens reia atacurile, acesta reuseste sa le impuna un alt foedus. In cadrul vizigotilor apar tensiuni intre cei creștini și cei păgâni. Cei din umra sunt conduși de regele Atanaric, care incearca sa elimine influentele romane care amenintau unitatea si idenitatea neamului sau. Ruptura dintre ramurile pagana si crestina se produce in anul 376, când datorită tensiunilor dar si presiunii hunilor o parte a vizigoților trece in Imperiul Roman, pen Balcanică. Sunt vizgotii creștini, fiind intalați in peninsula Balcanică însă presiunea fiscală ii determina sa se revolte. In 377 infrunta aramta imperială. Infrangerea decisiva avea sa fie la Adrinopol in 378, Imperiul Roman fiind infrant- confruntare in legiuni romane si cavalerie barbara. Chiar si imparatul Valens va muri. Consecinta: cavaleria isi va impune suprematia militara. Victoria de la Adrianopol va crea o stare de anarhie in zona balcanilor. Teodosius I in anul 382 incheie cu vizigotii un foedus, imperiu acceptând instalarea vizigoților in Tracia și Dacia(S- Dunareană), in calitate de coloni, fara plata impozitelor. Vizigotii avea obligatii militare fata de statul roman, insa isi indeplineau comanda militara sub proprii comandanti. Pentru mai mult de un deceniu foedusul a asigurat linistea in zona Dunarii, obiectivul lui Teodosius era acela de incuraja absorctia vizigotilor de catre populatia romanizata. Incurajeaza casatoriile aristocratiei vizigote cu femei roman. Vizogotii aristocrati obtin functii militare din partea imparatului. După moarte Teodosius, 385, Alaric incepe campanii de prada in teritoriile balcanice. Diplomatia bizantina intra activitate si incearca sa tempereze activitatea lui Alaric, oferindu-i calitatea de comandant in Iliricum. Lucruile se agrveaza in secolul al IV-lea in contextul in care la Constantinopol vizigotii au influenta mai mare. Un vizigot ajunge chiar comandantul garzii imperiale: Gainas. |Garda imperială era formata mai ales din elemente germanice. In anul 399 Gainas este trimis de Arcadius in Asia Mica pentru a infrange o rascoala a vizigotilor colonizati de Teodosius. Gainas fraternizeaza cu vizigotii rebeli, intra la Constantinopol insa populatia rezista, Gainas

Teodosius al II(fiu Arcadius) acceptă să platesca subisidii anuale hunilor.este o buna perioada sclav al hunilor. Incepe seria de atacuri in Balacani in anul 439. ceea ce explica vicotriile sale impotriva hunilor. din secolul V. cedare regiunii S.000 livre de au pentru neplat anilor romani. Priscus relateaza ca Atila trateaza cu superiortate relatia cu . dar este prins de regele huns si decapitat. apo sa cucereasca Constantinopolul. Resedinta lui Atila este descrisa de Priscus ca un sat foarte mare. La inceput in 450 suna era de 350 livre de aur pe an. In 448 pretinde cedarea Malului Drept al Dunării. HuniiOriginari din zona Orientului îndepărtat. baie cosntruita de un prizonier roman. Teodosius al II-lea se obliga sa mai plateasca/despagubeasca 4. in special pentru Constantinopol. Aceasta situatie se va schimba cateva decenii mai tarziu. O societate huna cu puternice infleunte romane din Apus si Constantinopol. Imparatul se obliga sa-i predea lui Atila pe toti refugiatii huni din Imperiul sau. Spre anul 420: hunii reusesc sa puna bazele unui conglomerat politic cu centrul in Panonia. la care se adauga actiunile diplomatiei imperiale il determina pe Alaric sa se indrepte catre Italia in anul 401. Teodosius al IIlea accepta in 443 incheierea unui trata nefavorabil Bizantului. Datorita conflictelor permamente din zona centrală si extrem orientală a Asiei. potentialul de a pune in pericol securitate provinciilor balcanice. Apr in Europa in anul 376. In timpul lui Atila este atins apogeul. Priscus din Panion. Se refugiaza la N de Dunare. deoarece cei cei ce raman la sciti(termen arhaic referitor la huni) sunt mai putin auspriți. deoarece Atila reia campaniile de pradă. 410. hunii isi schimba atitudinea cerand dreptul de a se instala in Moesia si Tracia. iuti. Orasele din Balcani erau principala tinata a hunilor. insa nu aveau. inca.jefuind Tesalia si Macedonia. Se constantata construirea de bai romane. nu consuma carne gatita. Vizigotii parasesc peninsula Balacanica. nu sunt tinuti in frau de autoritate regala severa sub conducerea sefilor gloate galagioase. Principiul bulgarelui de zapada. Ataca si prada Moesia si ameninta Constantinopolul.relateaza ca sunt salabatici. Hunii sunt importanti impotriva migratorilor germanici. Principalul sfetnic Onegesius al lui Atila isi construise o baie din marmura. in 445 este eliminat Bleda. care determin crestere presiunii barbare asupra liniei Dunarii. obligand o parte din vizigoti sa treaca la S-Dunarii. usori la manie. Atila dubleaza suma venit la puteri. Priscu relateaza ca a intalnit un grec un prizonier care isi platise rascumparare.Atila voia sa cucereasca imperiul Persan. Acest tratat este efemer. cucerire pana la Oceanul Indian. Priscus ofera o alta imagine a societatii hune la mijlocul sec al V societatii hune. Moment in care de la Constantinopol este trimisa o solie din care face parte si Priscus din Panion. patrund in Italia. Cealalta parte a corpului militat hun se indreapta spre S. regat vizigot in Pen Iberica. Amiammus Marcellinus.100 livre aur/an. In a doua jumatate a secolui al IV-lea se indreapta spre V. necredinsciosi si nesiguri. în care se afla cel mai străluci palat al lui Atila. In 434 care impreuna cu fratele sau Bleda. Influentele romane patrund prin intermediul prizonierilor romani sau greci. apoi reconciliere. Loviturile hunilor cresc presiunea asupra frontierei dunarene. subsidiile anule/tributul anual fiind stabilit la 2. nu au legi. Dupa plecarea vizigotilor catre Italia.Dunărene. Admiratia fata de modul de lupta: usori. dar raman alături de huni. Secatuirea resurselor pen Balcanice. Amiammus vorbeste de reactia in lant produsa de aparitia hunilor. In 447 apare cea mai grava primejdie cand hunii si satelitii lor ataca pe 2 directiii provincile S-Dunarene o pate a hunilor. adus de la Syrmium.este invins si reuseste sa fuga. Aparitia lor a fost o miscare pe directia: regatului Ostrogot in Ucraina(acestia devin sateliti ai regelui hun). Baza pentru control era reprezenta de cavalerie. lupta cu sulite. Generalul Aetius.

Cu el se incheie prima etapa a migratiilor. precum relateaza Procopius. Renunta treptat la pretentiile balcanice. acodandu-i lui Teodoric tilul de magister militum si il trimite in Italia. fondant regatul Ostrogot.. Are loc o intrevedere intre Atila si papa Leon cel Mare. Sunt importante pierderi materiale in perinsula blacanica. cerand drept zestre o treime dinteritoriile Imperiului de de Apus. Nu se cunosc imprejurarile in care slavii se pun in miscare sau de ce se stabilesc la N de Dunare. Atuka ataca mai multe orase dar in cele din urma este obligat sa bata in retragere. aria initiala probabil este din zona Campiei E Europene. datorata refuzului lui Velentinian al III-lea de a-i da zestre si de a-i da drept sotie pe sora sa. Erau incurajate de catre regele hun casatoriile cu femeile romane: cale de patrundere in Impr Roman. In Italia il va infrange pe Odoacru. O parte intra in serviciul Constantinopolul. catre vest spre zona Odel. Se dezvolta o insecuritate generala a Balcanilor si slabirea zonei Dunarene. o grupare se refugiaza in imperi si intra in serviciul imparatului de la Constantinopol. In 451 Atila organizeaza o campanie. Cealalta prte ramane in Panonia condusa de regele Valamir. In 452 organizeaza o noua campanie in care prada si amemntina Roma. sclavinii. acolo unde Odoacru dadea semne de insubordare fata de Constantinopol. dar Atila se retrage. Cealalat parte continua raidurilor conntinua fara pericol pentru imperiu. Izvoarele bizantine vorbesc despre doua grupuri de slavi: anții care ocupa tertorii in sudul stepelor rusesti. Atila moare in 453.(481-518). retragnadu-si trupele din provinciile S-Dunarene. Atila ii solicita lui Valetninia al III-lea sa accepte casatoria cu Honoria. Acesta era condus de Teodoric Strabo. Intr-o prima etapa care se intinde pana in 550 slavii de multumes cu expeditii de prada la S de Dunara. Apar in zona in timpul lui Anastasius. prin care Atila renunta la pretentiile teritoriale. Slavi Cautarea vehcii patrii a slavilor provoaca numeroase discutii. Ramane 10 ani la Constantinopol. conditia fiind indeplinirea conditiilor de la tratul din 443. Acestia incep atacurile in pern Balcanica. Incarcati cu prada luata din Balcani se intorc la N Duanarii. Acesta va deveni tiran(uzurpator al puterii imperiale). Dupa moarte Atila unitate ostrogotilor se rupe. Ostrogotii Intra in ranul populatiei supuse de huni. ca trimis al Constantinopolului. . Urmasul lui Leon I. Imparatul Leon I. avari si bulgari. Al doilea val : slavi. Solia lui Priscus determina un nou acord. Zenon decide se intervina iar in 488 reuseste sa indeparteze pericolul ostrogot.in Nord in apropiere marii Baltice iar in S pana spre carpatii Padurosi. dar va lua masuri in nume propriu. dupa 457 refuza sa mai plateasca subsidii ostrogotilor. In 454 hunii sunt invinsi de fostii sateliti in batali de la Ledao si in bazin se instaureaza dominatia gepizilor. iar in nor pana catre Nistru. Isi conduce regatul pana in 586. o etapa care nu avut consecinte foarte grava pentru statul bizantin. Primele raiduri incep in 517-518 la finalul domniei lui Anastasius.. Consecinta perioada 1. iar imperiul se destrama. imperiul parea capabil la final de secol V sa depaseasca criza cauzat de prima etapa a migratiilor.stationatide-a lungul Dunarii. NU se stie ce s-a discutat. Marcian va inceta plata subsidiilor din partea Constantinopolui.Constantinopolul. Imperiul de Rasarit nu a pierdut nici un teritoriu in favoarea barbarilor. Se incheie un foedus prin care imparatul accepta sa plateasca subsidii. Este trimis fiul regelui ostrogot: Teodoric la Constantinopol. Dupa moartea tatlui sau se intoarce la conducerea ostrogotilor dupa uciderea lui Teodori Strabo.

Priscus trece Dunarea. Toate culminand cu asediul slavo.in alianta cu slavii ataca Tesalonicul.avaro-persan. izvorului hagiografic: Minunile Sf. In acel an armate formate din avari. In fruntea armatei trimise de Mauricius se afla generalul Priscus. Epirul. Procopius sustine ca erau luati catre 200. Succesle culmineaza in 601 cu o campanie indreptate imppotriva bazelor avarilor din Panonia. Egee. slavi. Isi continua drumul prin Panonia. zona Dobrogei de azi. Timp de cateva decenii avarii au fost considereati un pericol constant pentru securitatea imperiul bizantin. provocand avarilor cea ma grea infrnagere de pana acum. Succesul din 581 si tratatul cu persii ii permit lui Mauricius sa se indrepte catre zona Dunareana. Dimitrie. ajungand pana-n S Greciei. se adediza Tesalonicul. Sunt cocucerite metropole din Balcani: Serbica. dar accepta un tratat cua avarii prin care acestia primiteau sa lupte impotriva adversarilor statului bizantin.apoi se instaleaza in Dacia si Panonia E. bulgari isi face aparitia in fata Constantinopolului in 626.Efectele acestor exepeditii de prada sunt descrise de Procopius din Cezareea si Agathias de Myrina. Mauricius vine la tron Constantinopol : isi mobilizeaza fortele cu regatul persan. Isi continua atacurile in 584-586. In 582 cuceresc Syrimium. 7 august flota imperială reuseste sa intrerupa legatura dintre slavo-avari si persani si-n aceiasi noapte avarii se retrag.. Perioada in care incep sa se instaleze in teritoriul imperial . motiv pentru care populatia a fost mobilizata de catre patriarhul Sergiu de Constantinopol si patricu Bonus. Ideea care domina este interventia sf. In 587 ataca din nou Tesalia. Tesalonicul reuseste sa reziste. Astfel se abandoneaza avampostul Dunărean ceea ce permite barbarilor sa-si initieze miscarile militare pe 3 directii: SV.000 Avari Intre 550 si 602 incepe a doua etapa in care slavii in raiduri alaturi de avari ataca. Obtine o serie de succese. Intr-o prima etama ei trimit o solie la Constantinopol cerand plata anuala a unei sume de bani si a unui teritoriu in care se se aseze.Avarii isi facusera aparitia in 558.Spre Bosfor.are lor revolta armatei romane de la Dunare sub conducerea lui Phocas. recucereste Belgradul. Pelopones. Insa evenimentele din anul 602. Deoarece imparatul Heraklius era in ofensiva bizantina. Bizantinii au fost incredintati ca vicotir lor se datora sfintei Fecioare(protectoare Constantinopol). . determinand ritmul invaziilor slave in Balcani. Dimitrie. ajungand pana la Nisa. Greul luptei este dusa de slavo-avari. Armatele romane parasesc linia Dunarii si se indreapta spre Constantinopol. Simultan Persanii ocupa partea opusa a Bosforului.625 marele asediu indreptat impotriva Constantinopol. ajungand pana in S. S spre M.Pen Balcanice.spre M. S-E. unde sunt infranti gepizii si longobarzii. iar Phocas il va ucide pe Mauricius si toti plozii lui. Phocas intra in Constantinopol. Expeditiile erau anuale. Iustinian ignora ultima ceree. Adriatica. Vicotoria din 626 este imporatna pentru bizantini doearece factorul moral este mai imporant. insa fara a fi cucerit de barbari. Imperiul parea sa aiba forta de a-i stavili pe avari.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->