You are on page 1of 9

ÎNCRENG. SPERMATOPHYTA SUBÂNCRENG. GYMNOSPERMAE Cele aproximativ 10.000 de specii de gimnosperme, din care 9.

200 fosile si 800 specii actuale se clasifica în 5 clase: 1. CYCADATAE 2. BENNETTITATAE 3. GINKGOATAE 4. PINATAE 5. GNETATAE CLS. PINATAE ORD. PINALES Fam. Pinaceae  Arbori cu tulpina ramificată monopodial.  Frunze aciculare, pungente/înţepătoare (Picea abies), cu vârf emarginat (Abies alba) sau moi (Larix sp.), scurt peţiolate, sempervirescente, rar caduce (Larix sp.). Frunzele solitare sau grupate în fascicule pe microblaste (Larix sp., Pinus sp.), sunt dispuse spiralat (Picea abies), spiralat şi orientate pectinat (Abies alba) sau altern (Larix sp.).  Plante unisexuate, monoice cu flori grupate în conuri.  Conurile masculine sunt mici, solitare sau grupate în inflorescenţe racemoase.   Conurile feminine sunt mari. Seminţe aripate. Plantele prezintă în organele vegetative şi reproducătoare canale rezinifere. Picea abies – Molidul  Este un arbore cu port conic, cu frunze aciculare pungente, dispuse spiralat pe ridicaturi brune, care dupa caderea frunzelor lasa urme, cicatrici, proeminente.  Conurile femele sunt mari, pendente si la maturitate cad întregi. Solzii carpelari au vârful retuz.  Conurile mascule sunt mici, de obicei se formeaza unul singur în vârful ramurilor si cad de timpuriu.  Formeaza molidisuri pure, în etajul montan superior si alpin sau de amestec cu fagul si bradul.  Este utilizat pentru cherestea, celuloza si lemn de rezonanta, pentru instrumente muzicale cu coarde.  Din coaja si conurile de molid se extrage 50% din productia de tanin folosit în tabacarie, industria vopselelor si fotografica. In farmacie se foloseste cetina de molid, cu actiune si compozitie asemanatoare cu cea de brad. Abies alba - Bradul alb

Pini silvestris turiones care contin uleiuri volatile. Dupa fecundare devin seminte aripate.  Sunt dispuse pectinat (în plan orizontal) iar dupa cadere lasa o cicatrice neteda. antinevralgice.  Pinul formeaza paduri pure. Abieti turiones. diuretice.  Din muguri se prepara medicamente expectorante. cu trunchiul acoperit de un ritidom rosietic ce se exfoliaza în placi. pinul de padure  Este un arbore de 20-30 m înaltime. pendente. In farmacie se folosesc mugurii. Pinus sylvestris . antireumatice precum si siropuri cu vitamine si reconfortante.  Conurile femele sunt mari.  Conurile masculine sunt formate dintr-un ax pe care sunt dispuse stamine solziforme. cu mâna. cu care cad împreuna. Frunzele sunt aciculare. iar polenul are 2 saci aeriferi.  Din rasina de brad se extrage camforul sintetic si unele uleiuri eterice folosite în parfumerie si în produsele cosmetice. pinete sau creste sporadic printre alte esente. astfel ca la maturitate axa conului ramâne golasa. Uneori este cultivat ca decorativ si folosit ca pom de iarna. 1-acetat de bornil. . precum si 360-800 mg% acid ascorbic. ce au 2 saci polinici pe fata inferioara.  Frunzele contin uleiuri volatile precum 1-α -pinen.  Bradul formeaza paduri pure numite bradete sau în amestec cu molidul si fagul. au solzii carpelari rotunjiti si caduci. formate din solzi carpelari sclerificati. cu 2 ovule pe fata superioara.  Are frunze aciculare. rupându-se ramurele ce nu depasesc 3 mm.  Conurile femele sunt erecte pe ram. se recolteaza în tot cursul anului si se foloseste pentru extractia unui ulei volatil si a vitaminei C.Pinul rosu. au vârful emarginat (stirbit) si doua dungi ceroase pe epiderma inferioara. Conurile mascule sunt mici si dispuse câte 2-3 în vârful ramurilor. Este un arbore cu trunchiul drept. formata din ramurele de maxim 20 cm lungime cu frunze aciculare.  Este cultivat pentru fixarea versantilor stâncosi sau ca arbore decorativ. înalt de pâna la 50 m si coroana cilindrica. aldehida laurica.  Mugurii de brad. cu o teaca vaginanta la baza si inserate câte 2 într-un microblast. se recolteaza primavara din exploatari forestiere.  Cetina.

 Are scoarta cenusie cu ritidom gros. antiseptice.  Conurile femele sunt mici si rosietice. mughus .60%. sunt sesile sau scurt pedunculate. vitamina C. Frunzele sunt aciculare. tuse. emoliente. caduce. TBC.Jepi de munte. insomnii. Larix decidua .Larita. cautat pentru constructii si mobila. bogat în α si β-pinen. Intra în alcatuirea ceaiului bronsic. solzii în stare uscata au margine rasfrânta în afara. Uleiul de terebentina extras din rasina este de calitate superioara si se numeste „ulei de Venetia”. Formeaza paduri de jepi în etajul inferior sau subalpin. tulburari ale circulatiei periferice. afectiuni reumatismale. nu se exfoliaza. cu rezultate favorabile în distonii vegetative. ce creste sporadic în paduri de conifere. traheite. tanin.  Contin ulei volatil în proportie de 0. antiinflamatoare si în infectii ale aparatului urinar datorita actiunii diuretice.  Are un lemn foarte pretios. . moi.  Se recomanda în bronsite.roscat. scorbut. Scoarta cenusiu bruna. rezine. cu numeroase tulpini culcate la baza iar spre vârf oblic ascendente sau erecte. dispuse câte 20-40 într-un microblast.  La noi creste spontan sub forma de pâlcuri la limita superioara a padurilor sau în amestec cu molidul. antireumatice. infectii urinare. jneapan  Este un arbust de circa 3 m. litiaza biliara. Frunzele aciculare.  Are si actiuni antinevralgice. Aripa semintelor este mai mare de 2-3 ori decât samânta. laringite. Pini montanae turiones se recolteaza înainte de a se desface (martie. se rup cu ramurica de sustinere pâna la 3 cm si se usuca la umbra cât mai rapid pentru a nu se desface. cicatrizante. zada  Arbore ocrotit de lege. aprilie). de culoare verde deschis.  Conurile sunt solitare sau grupate câte 2-3 în verticile. sunt de culoare verde ca iarba si asezate des si îngramadite spre vârful lujerului.30-0. trainic.  Mugurii. nevroze. Acele sunt bogate în vitamina C. Acestea se folosesc în bai cu scop terapeutic. Pinus montana ssp. brun . grupate câte doua într-o teaca membranoasa.  Uleiul volatil este folosit în afectiuni ale aparatului respirator datorita actiunii expectorante.

 Se cultiva ca ornamental si pentru asanarea mlastinilor. cazatoare.  Are înaltime de 40-45 m si diametru de pâna la 4m. înguste. brun roscate.  Taxodiaceele cuprind plante printre care se numara cei mai mari colosi ai lumii vegetale atât ca dimensiuni. dispuse în spirala de-a lungul ramurilor lungi (macroblaste). în plantatii forestiere. CUPRESSACEAE .  Conurile sunt ovoide de 5-8 cm.  Creste astazi spontan pe versantul vestic al muntilor Sierra – Nevada din America de Nord.Chiparosul de balta  Arbore ce creste astazi spontan doar în America de Nord.  Partea superioara a ramurilor scurte poarta frunze liniare. Sequoia gigantea . Scoarta contine 10% tanin. dispuse distich. Taxodium distichum .  Se cultiva ca ornamental. de forma globulos sferica.  Are trunchi drept. Are radacini cu pneumatofori (de pâna la 2 m). cât si ca vârsta la care pot ajunge. frunze mici solziforme alipite de axe si persistente. Familia Taxodiaceae  Cuprinde arbori si arbusti rasinosi cu frunze solzoase sau aciculare. formând un singur solz pe care sunt asezate 2-8 ovule drepte. coroana deasa.  Semintele sunt îngust aripate.  Conurile femele sunt mici. si se folosea în bronsite cronice si pentru oprirea hemoragiilor interne. Se cultiva si ca arbore ornamental. În trecut. din scoarta se extragea o tinctura cu proprietati expectorante si astringente. FAM.  Conurile ovoide sau globuloase au solzi în forma de scut.  Frunzele contin uleiuri eterice. la care carpela concreste cu bracteea înca din timpul înfloririi.Arborele mamut  Arbore exotic gigant ce poate atinge 150 m înaltime si 50 m în diametru si cu o longevitate de 3000-4000 de ani.

plane. dispuse pe ramuri opus si decusat sau verticilat. monoice sau dioice. de talie foarte mare (arbori înalti) sau cu aspect de tufa. pe dos verde palid. proeminenta. raspândite mai ales în emisfera nordica. rar aciculare.  Frunzele sunt liniare. moi. cu scoarta rosie . acoperit de bractei ce prezinta în vârf un singur ovul. Au frunze sempervirescente solzoase. . protejate de un fel de periant format din bractei albe sau rosii. Familia Taxaceae  Cuprinde arbori sau arbusti dioici cu tulpina dreapta. În urma dezvoltarii ovulelor si carpelelor iau nastere una sau mai multe seminte înconjurate de solzi pielosi sau carnosi si baciformi. de culoare verde închis pe fata superioara. Florile mascule au stamine cu filamente scurte si conectiv dilatat sub forma unui scut peltat la marginea caruia. apar pe fata inferioara.  Conurile mascule au 6-14 stamine peltate. care provine din niste scvame situate la baza ovulului. verde palid.  Floarea femela este alcatuita dintr-un ax scurt. moi.  Samânta ovoida este acoperita incomplet de un învelis carnos numit aril. cele fertile purtând la baza 1-20 ovule ortotrope. Taxus baccata – Tisa  Se prezinta sub forma de arbore sau arbust de 10-15 m.  Arilul are culoare rosie si este singura parte netoxica a plantei. ascendenta sau culcata.Cuprinde peste 100 de specii lemnoase rasinoase. persistente.  Frunzele sunt liniare. 3-6 saci polinici.  Florile femele sunt solitare. Conurile femele sunt formate dintr-un numar mic de carpele solzoase. pe fata verzi întunecate. dispuse în spirala. liberi sau concrescuti. Embrionul are 2-6 cotiledoane.bruna.  Samânta este acoperita de un aril carnos. ce formeaza un ritidom brun cenusiu ce se exfoliaza în placi si coroana ovoid conica. scurt acuminate cu nervura mediana. cu cetina bogata. pe fata inferioara. fertile si sterile asezate opus sau verticilat.  Florile mascule au 6-14 stamine iar anterele au 6-8 saci polinici.

fiecare alcatuita dintr-un filament în vârful caruia se gasesc 2 saci polinici ce crapa longitudinal si elibereaza polenul.Arborele templier jsau arborele celor 40 de steme.  Ginkgo biloba este o adevarata fosila vie fiind cultivat de om din timpuri stravechi ca planta sfânta în jurul pagodelor sau templelor budiste sau prin cimitirele chinezesti sau japoneze.  ORD. cu frunze lobate cu nervatiune dicotomica. pieloase. În Jurasic ocupau toata emisfera nordica.  Are crestere foarte înceata dar este longeviv (2000-3000 de ani). CLASA GINKGOTAE  Însumeaza 20 de specii fosile si o singura specie actuala. dar pot fi si întregi sau tri si tetralobate. Atinge înaltimi de pâna la 40 m.  Floarea femela este formata din 2 ovule ortotrope situate în vârful unui peduncul ramificat dicotomic. Creste în paduri de munte. izolat sau în pâlcuri si se cultiva ca ornamental. deoarece cuprinde o singura fam.  Inflorescenta masculina spiciforma este formata din numeroase stamine. cu nervatiune dicotomica.  Tulpina ramificata simpo dial este formata din numeroase macro si microblaste (ramuri lungi si ramurele).  Sunt groase.  Lemnul este foarte pretios fiind cautat pentru sculptura si tâmplarie fina. Toamna devin galben-aurii si cad (fenomen rar la gimnosperme). . GINKGOALES  Este un ordin monotipic. Ginkgoaceae. cu baza triunghiulara si marginea superioara semicirculara. Sunt arbori monopodiali. cel mai adesea bilobate. cu un singur gen si o singura specie dioica. dioici.  Frunzele sunt petiolate.  Nu are rasina. cu aspect de evantai. mari.  Se cultiva prin parcuri si pe alei ca arbore ornamental.  Samânta are aspectul unui fruct carnos galben-verzui asemanator cu o drupa (cireasa) sustinuta de un peduncul lung.  Ginkgo biloba .

 Farmaceutic se folosesc frunzele. Ginkgo bilobae folium bogate în substante flavonice. traumatisme craniene. . circulatiei periferice si venoase.este indicata în tratamentul complexului varicos si a sindromului post traumatic. . În anumite zone din China alcatuieste adevarate paduri ce trebuiesc considerate ca ultimele refugii ale acestei plante care odinioara era foarte raspândita în toata emisfera nordica (pâna în Groenlanda). .  Frunzele sunt opuse iar florile dispuse în ameti sau conuri la axila frunzelor sau în vârful unor microblaste. În Europa a fost introdusa ca planta ornamentala în 1730 în Olanda. tulburari vasculare periferice. nerasinoase. în insuficiente circulatorii cerebrale. unisexuate dioice cu înfatisare foarte variata. bilobalide ce actioneaza ca angioactivatori asupra microcirculatiei. . EPHEDRALES  Cuprinde subarbusti sau liane cu tulpini articulate. ORD.excelent vasoprotector. foarte ramificate. CLASA GNETATAE (CHLAMYDOSPERMAE)  Cuprinde un numar restrâns de plante cu organizare superioara celorlalte gimnosperme.  Sunt plante arbustoide (rar liane).  În lemnul secundar contin alaturi de traheide cu punctuatiuni areolate si trahee (vase perfecte). 5.stimuleaza oxigenarea tisulara.  Sunt indicate în tratamentul sclerozei cerebrale (a angiopatiei diabetice. . dioic.  Actiuni: . schele dupa accidente vasculare cerebrale. biflavonoide.stimuleaza circulatia cerebrala prin actiunea vasodilatatoare la nivelul arterelor mici si medii din zonele mai profunde (indicata în scleroza cerebrala).  Florile unisexuate dioice au un perigon foarte redus. varicelor). ginkgolide. . Ephedra distachya – Cârcelul  Este un subarbust (30-100 cm). reduse. repente sau erecte. virgate. cu tulpinile articulate. afectiuni neuro-senzoriale de origine circulatorie.mareste capacitatea de retinere si rezistenta la oboseala a persoanelor în vârsta. foarte ramificate.este un bun remediu în angiopatia diabetica. solziforme. dioice si frunze opuse.

 Vasele liberiene au celule anexe ca la angiosperme.  Floarea masculina este reprezentata de o stamina. ce apartin la 10 genuri. CYCADALES  Speciile acestui ordin sunt în majoritate fosile. de unde denumirea populara. se prind opus la noduri si concresc între ele. în mijlocul carora se gaseste un con mare de sporofile (la unele specii conul femel are 1 m lungime si 45 kg greutate). Familia Cycadaceae .  Florile apar pe ramuri la noduri.  Sunt arbori si arbusti cu tulpina monopodiala. ORD. (dezvoltare maxima în Mezozoic). ovulele se grupeaza în inflorescente femele.  Staminele se grupeaza formând inflorescente elipsoidale.  Este o planta dioica. CLASA CYCADATAE  Cuprinde aproximativ 100 de specii fosile si 100 de specii actuale dioice. neramificata si terminata cu un buchet de frunze mari penate (asemenea palmierilor). un filament gros numit anterofor ce poarta 2-8 antere fiecare cu 2 saci polinici.  Graunciorul de polen este oval si are structura caracteristica coniferelor.  Fiecare stamina prezinta un perigon format din 2 bractei opuse si concrescute.  Florile femele au ovule ortotrope cu camera polinica. cele actuale sunt arbori tropicali cu tulpina un stip terminat cu un buchet de frunze mari penate.  Lemnul are traheide cu punctuatiuni areolate.  Polenul este lipsit de saci aeriferi iar anterozoizii sunt pluriciliati. pedunculate.  Cycadatele actuale traiesc numai în zonele calde. La unele exemplare vârfurile ramurilor se rasucesc ca un cârcel.  Frunzele mici au aspectul unor solzi.  Floarea femela este reprezentata de un singur ovul.

adunate într-un buchet terminal. Cycas revoluta .  Conul mascul este format din stamine solziforme.  Frunzele sunt mari. cu stipul înalt de câtiva metri si gros. nord-estul Australiei etc. purtând ovule mari. penat sectate. . (cu pâna la 100 foliole liniare).  Conul femel este format din carpele cu vârful penat. ce poarta lateral spre baza 2-8 ovule mari.  Florile mascule sunt conuri cu numeroase stamine.  Importanta farmaceutica prezinta tulpina din care se obtine un amidon numit „sago”. cu numeroase antere concrescute câte 2-3.  Este raspândit în sudul Japoniei si în China. asemanator unui fruct. acoperit de resturile tecilor foliare.  Florile femele sunt reprezentate prin carpele foliacei brune. cu tegument carnos.  Genul Cycas cuprinde 15 specii raspândite din Republica Malgasa pâna în sudul Japoniei.  Ovulele dupa fecundare devin seminte cu tegumentul extern carnos. în China. întrebuintat în alimentatie. Este singura familie actuala a carei reprezentanti sunt raspânditi în padurile tropicale si subtropicale. brune. portocaliu.Palmier de Cycas  Este un arbore dioic.