You are on page 1of 68

Ghid de buzunar Culturi şi politici OMG

Cuprins
1. Introducere 2. Organismele modificate genetic Realităţi 3. Culturile, alimentele şi furajele transgenice în Europa 5 9 23

4. Cadrul european de reglementare a organismelor transgenice 31 5, Problematici la nivel mondial Cum pot ajuta culturile transgenice? 37 6. Întrebări frecvente Controverse legate de organismele transgenice 7. Principii 8. Index

49 59 65

4 Agricultura va trece prin încercări serioase în anii care vin – însă Europa poate ajuta lumea pentru a face faţă acestor încercări. .

Introducere .1.

.

Pretutindeni în lume. care ar trebui să aibă libertatea de a le alege. Culturile transgenice nu constituie singurul răspuns. care va exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra ofertei mondiale de alimente. mărind productivitatea solului pentru a combate nesiguranţa alimentară de la nivel mondial. Timpul şi tehnologia merg înainte – este Europa gata să ţină pasul cu ele? 7 . la fel ca şi omologii lor din celelalte ţări. un număr total de 15. exploatând mai puţine terenuri în alte ţări pentru nevoile alimentare şi ocupându-se de rezolvarea efectelor schimbărilor climatice. Europa poate ajuta lumea pentru a face faţă acestor încercări. De 15 ani. Europa nu adoptă rapid această tehnologie.4 milioane de agricultori cultivă plante transgenice. Cum? Utilizând mai puţină apă. plantele transgenice sunt din ce în ce mai mult cultivate şi consumate în toată lumea. însă avantajele faţă de mediu şi producţiile pe care le oferă acestea le fac să fie o opţiune valabilă pentru agricultori. până la schimbările climatice şi efectul acestora asupra disponibilului de apă şi suprafeţelor arabile şi îngrijorările legate de mediu şi biodiversitate. Însă acest lucru este posibil numai dacă organismele de reglementare le asigură agricultorilor instrumentele de care au nevoie pentru a fi competitivi şi a rezista într-o lume în schimbare.Agricultura se va confrunta cu încercări serioase în anii care vin: de la o populaţie mondială în creştere. Scopul ghidului de faţă este acela de a furniza informaţii bazate pe fapte reale. Cu toate acestea. Tehnologiile din domeniul ameliorării plantelor de cultură şi ingineriei genetice au un istoric îndelungat pe direcţia îmbunătăţirii agriculturii şi joacă un rol important în abordarea problemelor actuale şi viitoare. pe o suprafaţă totală de 148 milioane de hectare. ziarişti şi publicul larg şi de a arăta motivele pentru care agricultorii europeni ar trebui să aibă libertatea alegerii. Îngrijorările legate de posibilele efecte negative ale acestora asupra sănătăţii şi mediului s-au dovedit a fi neîntemeiate. pentru organismele de reglementare.

menţinerea rezervei de apă. a patra generaţie Ţara: Portugalia Problematică: eroziunea solului.8 “Ce părere au fermierii” Nume: Gabriela Profesie: agricultor. . agricultura durabilă „Culturile transgenice constituie un mod prin care agricultorii pot fi încurajaţi săşi păstreze şi să-şi lucreze în continuare exploataţiile.” T oată exploataţia familiei Gabrielei este inclusă într-o zonă protejată. Dacă nu vom avea mai multe culturi transgenice. timp de 12 ani. suprafaţa este inclusă şi în cadrul Programului integrat de combatere a dăunătorilor. vom folosi tehnologii de cultură mai puţin durabile. vom deveni mai puţin competitivi şi vom fi nevoiţi să importăm mai multe produse alimentare. de asemenea. în cadrul Programului pentru agricultura de conservare: aceasta implică practici fără arătură şi aratul pe zone. totodată.

2. Organismele modificate genetic (transgenice) Realităţi .

în cazul în care nu se va dori recurgerea la acestea.10 CE ESTE MODIFICAREA GENETICĂ?  Prin modificare genetică se înţelege modificarea unor gene existente sau includerea unor gene noi.” Sir John Beddington. tehnologia transgenică îi poate ajuta pe agricultori să facă faţă schimbărilor climatice. Datorită faptului că numai câteva gene. cu caracteristici cunoscute. sau fortificarea vitaminică. Spre exemplu. care le conferă soiurilor de plante anumite caracteristici. cum ar fi rezistenţa la anumiţi dăunători sau ierbicide. Ele sunt folosite în paralel cu ameliorarea vegetală convenţională. prin obţinerea unor culturi rezistente la inundaţii sau la secetă. metodele transgenice sunt mult mai bine ţintite şi mai rapide decât ameliorarea clasică. De asemenea. Marea Britanie. . un dăunător care poate afecta grav culturile de porumb (şi care provoacă din ce în ce mai multe pagube în culturile europene la ora actuală) şi care nu poate fi combătut cu mijloacele convenţionale. Ianuarie 2011 DE CE E NEVOIE SĂ „ÎMBUNĂTĂŢIM” PLANTELE? Modificarea genetică le permite oamenilor de ştiinţă să-i ajute pe agricultori. consultant ştiinţific principal. prin obţinerea unor plante adaptate la anumite condiţii şi cu producţii mai bune. „Tehnologiile transgenice nu vor oferi un răspuns la toate. fac obiectul transferului. însă va fi foarte greu de justificat nefolosirea unor astfel de metode. porumbul transgenic este mai bine înzestrat pentru a rezista sfredelitorului european al porumbului.

atunci suntem condamnaţi să rămânem în urmă. E o chestiune care ţine de inovaţie.” John Dalli. în scopul combaterii deficienţei de vitamină A. Dacă Europa va spune «nu» oricăror lucruri noi. din cauza căreia mor zilnic 3000 de bebeluşi şi 500. 20 septembrie 2010 De exemplu. prin producerea unor uleiuri pentru gătit mai bune.000 orbesc. orezul auriu este biofortificat cu beta-caroten. 11 . Reuters. de exemplu.Culturile transgenice pot ajuta la îmbunătăţirea stării de sănătate a consumatorilor. în ţările în curs de dezvoltare. de tip Omega-3. Sunt create culturi transgenice pentru a ajuta la combaterea subnutriţiei. “Transgenice sau netransgenice – aspectul acesta nu mă interesează atât de mult. care nu conţin grăsimi nesaturate şi/sau au niveluri mai mari de uleiuri benefice sănătăţii.

obţinându-se astfel un hibrid de roşii cu o durată de viaţă „pe raft” mai mare aşa-numitele roşii „Flavr Savr”. prin comparaţie cu plantele şi organismele convenţionale. la ora actuală nu există nici o dovadă ştiinţifică a faptului că organismele transgenice prezintă riscuri mai mari faţă de mediu sau siguranţa alimentelor şi furajelor. În 2000 şi 2010. Concluzia? „Conform rezultatelor acestor proiecte. însă comercializarea plantelor transgenice nu a început decât odată cu vânzarea unui hibrid de roşii în Statele Unite. Toate produsele transgenice trebuie să treacă printr-o evaluare riguroasă din punctul de vedere al siguranţei.12 ORGANISMELE TRANSGENICE SUNT SIGURE PENTRU SĂNĂTATE ŞI MEDIU? Da. ŞTIAŢI CĂ.” Prima plantă transgenică a fost o plantă de tutun? Ea a fost declarată ca atare în 1983. efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA)..? . Toate culturile transgenice care se află pe piaţă la ora actuală sunt dovedite a fi sigure. Pentru mai multe informaţii. consultaţi secţiunea „Cadrul > european de reglementare al organismelor transgenice”. Produsele obţinute din aceste roşii s-au vândut cu succes în Europa. în domeniul organismelor transgenice (2001-2010)” şi „Cercetări finanţate de Comunitatea Europeană referitoare la siguranţa organismelor transgenice (19852000)”. în 1994. Hibridul respectiv fusese modificat genetic pentru încetinirea unei enzime care determină coacerea fructului.. Comisia Europeană a publicat două rapoarte – rezultatul a 25 de ani de cercetare a potenţialelor efecte dăunătoare ale culturilor sau alimentelor transgenice asupra sănătăţii umane sau mediului: „Un deceniu de cercetări cu finanţare europeană.

în 2009. DG Research. în domeniul organismelor transgenice (20012010). luate împreună. 13 .Sursa La nivel mondial. în 1996. s-au cultivat cu plante transgenice 148 milioane de hectare.” – opinie susţinută şi de academiile de ştiinţă şi consiliile medicale din toată lumea. fără semnalarea nici unui incident. Plante transgenice (Raport ştiinţific şi tehnologic. în lume  CÂŢI AGRICULTORI CULTIVĂ PLANTE TRANSGENICE ÎN TOATĂ LUMEA? Un număr-record de 15. DG Research. 13) Paris. în ultimii 15 ani au fost consumate peste 2 trilioane de porţii de alimente cu conţinut transgenic.4 milioane de agricultori au cultivat plante transgenice în 2010. Această suprafaţă este echivalentul aproximativ al teritoriilor Spaniei. Comisia Europeană Cercetări finanţate de Comunitatea Europeană privitoare la siguranţa organismelor transgenice (1985-2000). Germaniei şi Franţei. Comisia Europeană Organismele transgenice. În toată lumea. no. de către sute de milioane de persoane. Franţa Un deceniu de cercetări finanţate de UE. în 29 de ţări – înregistrându-se o creştere de 87 de ori de la introducerea lor în cultură. Academia Franceză de Ştiinţe (decembrie 2002). farmacie şi ştiinţe au afirmat: „Nu există nici o dovadă a vreunor probleme de sănătate în ţările în care organismele transgenice sunt consumate la scară largă de mai mulţi ani. înregistrând o creştere de la 14 milioane. Academiile franceze de medicină.

ISAAA. 160 140 120 100 80 60 40 20 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2003 2006 2007 2009 2002 2004 2005 2008 2010 BUMBAC COTTON Sursa: PORUMB MAIZE RAPIŢĂ RAPESEED SOIA SOYA Global Status of Commercialised GM/GM Crops (Situaţia mondială a culturilor şi organismelor transgenice comercializate). 2010 .14 Organismele transgenice – Suprafeţele cultivate anual începând cu anul 1996 million ha.

23-25 International trade and the global pipeline of new GM crops 15 2014 2015 2011 .Cifre estimative referitoare la numărul de culturi transgenice viitoare. la nivel mondial Cifre actuale şi estimări ale numărului de culturi transgenice. la nivel mondial Number of GM crops 140 120 100 80 60 40 20 0 2012 2013 2008 2009 2010 COTTON BUMBAC SOYBEANS SOIA Sursa: MAIZE PORUMB RAPESEED RAPIŢĂ OTHER ALTELE POTATOES CARTOFI RICE OREZ Nature Biotechnology (2010) 28.

principalele culturi transgenice sunt: soia. plopul. papaya. bumbacul şi rapiţa de ulei (canola).16 Sursa: CULTIVATORII DE PLANTE TRANSGENICE SUNT NUMAI AGRICULTORI „MARI”? Nu. piperul dulce.9% RAPIŢĂ CANOLA: 2. roşia.4% BUMBAC: 7. bostanul.5%. ajungând la 10. orezul şi diverse soiuri de flori ornamentale. .4 milioane de persoane) sunt cultivatori mici din ţările în curs de dezvoltare. valoarea pieţei pentru produsele vegetale obţinute prin biotehnologie a crescut cu 15.5% total = 10.3% ALTELE: 0. 2010 CE CULTURI TRANSGENICE SUNT CULTIVATE ÎN TOATĂ LUMEA? Din punctul de vedere al suprafeţelor. Alte culturi transgenice care au fost autorizate în lume sunt: sfecla de zahăr.570 milioAnE $ Piaţa seminţelor biotehnologice.570 milioane $.9% PORUMB: 47. cartoful. SoIA: 41. lucerna. Phillips McDougall. pe culturi În 2009. Peste 90% din agricultorii care seamănă culturi transgenice (un total de 14. banana. porumbul.

69% în China) PORUMB: 29% (86% în S. cum este un hibrid de porumb care va fi comercializat pentru prima dată în Statele Unite.. SOIA: 81% (93% în S.A. 17 (88% în S. majoritatea recoltelor de soia şi circa jumătate din cele de bumbac sunt culturi transgenice. • obţinerea unor uleiuri vegetale mai sănătoase. 75% în Brazil) Mai sunt multe culturi transgenice pe cale de a fi lansate şi care au în vedere: • un conţinut mai bogat al bobului.A. incorporarea unor avantaje de ordin nutritiv.U. la nivel mondial Majoritatea plantelor transgenice cultivate în scop comercial astăzi prezintă caracteristici ameliorate pentru rezistenţa la ierbicide (peste 70%) şi la insecte. 56% în Brazil.U. un hibrid prin care se urmăreşte scăderea ratei de orbire la copii. Actualmente..A. cum ar fi cele care conţin mai puţine grăsimi nesaturate şi care ar aduce şi ele beneficii importante consumatorilor din lumea întreagă. cauzată de deficienţa de vitamină A. sau creşterea eficienţei utilizării industriale. 2010 . sau la ambele.. secetă. ca în cazul „orezului auriu”. 99% în Argentina. Alte caracteristici transgenice vizează rezistenţa la boli.U.A. 94% în Canada) Sursa: Global Status of Commercialised GM/GM Crops.U. 86% în Argentina) RAPIŢĂ: 23% CARE ESTE PONDEREA DE PIAŢĂ A CULTURILOR TRANSGENICE? Ponderile de piaţă diferă foarte mult de la o cultură la alta şi de la o ţară la alta. • rezistenţa la secetă. ISAAA.. prelungirea duratei de viaţă a produsului pe raft. CE URMEAZĂ? BUMBAC: 64% (93% în S. 86% în India. CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE ÎMBUNĂTĂŢIRI ALE ACESTOR PLANTE? Procentele de adoptare a culturilor transgenice.

exploataţia îi fusese distrusă de Helicoverpa armigera. obţinând în 2008 un venit de aproape 40. a înregistrat o creştere de 10% a producţiei medii (1800-1900 kg/ ha). Provocări: Cu 15 ani în urmă. Nu mai găseşti copii care nu-şi pot permite să meargă la şcoală”.000 $. .18 „Ce pa ˘ rere au fermierii” Nume: Maotang Profesie: cultivator de bumbac Ţară: China Avantajele: De când a început să cultive bumbac transgenic. în zona în care locuiesc agricultorii nu mai duc lipsă de hrană şi de îmbrăcăminte. „Pe măsură ce agricultorii folosesc din ce în ce mai multe produse tehnologice moderne iar venitul nostru a crescut destul de mult.

Dezvoltarea pieţei de seminţe biotehnologice $ Million 12.000 1.855 3.000 4.476 5. ajungând la un echivalent valoric de 37. ponderea globală a hibrizilor de porumb şi bumbac cu caracteristici cumulate a crescut într-un ritm mai rapid decât al pieţei.709 4.778 3.570 9.000 3.000 10.000 5. Cu toate acestea. reprezentând 51.000 8.140 1997 2008 2000 2004 2006 Hibrizii rezistenţi la ierbicide deţin cea mai mare pondere din sectorul culturilor biotehnologice.405 95 460 1.000 2.000 6. în ultimii câţiva ani.000 0 10.000 7.000 9.150 7.095 1.195 2.062 5. 2010 19 2009 1996 1998 1999 2001 2002 2003 2005 2007 .915 2.000 11.7% din piaţa totală a seminţelor biotehnologice. Sursa: Phillips McDougall.3% din valoarea totală a acestuia în 2009.

ŞTIAŢI CĂ. Brazilia (25. În anul agricol 2010-2011.4 milioane ha). Paraguay (2.20 CE ŢĂRI SE AFLĂ ÎN FRUNTEA EŞALONULUI CULTIVATOR DE PLANTE TRANSGENICE? Primele zece ţări cultivatoare de plante transgenice au însămânţat fiecare peste 1 milion de hectare în 2010. uleiurile provenite din plantele transgenice tot trebuie etichetate ca atare. de exemplu. Brazilia.? În Europa..8 milioane ha).4 milioane ha). Ele au fost: Statele Unite (66.9 milioane ha). şi-a extins în mod deosebit suprafaţa cultivată cu plante transgenice.5 milioane ha). India (9.8 milioane ha). Africa de Sud (2.2 milioane ha) şi Uruguay (1. Canada (8..6 milioane ha).4 milioane ha). deşi eticheta cu date transgenice nu indică nici un fel de material transgenic în uleiul respectiv. mai mult de trei sferturi din terenurile agricole braziliene destinate culturii de soia au fost însămânţate cu culturi transgenice. China (3.1 milioane ha). Argentina (22. . Pakistan (2.

„Aratul de conservare şi biotehnologia vegetală: cum se poate îmbunătăţi mediul cu ajutorul noilor tehnologii.org/resources/publications/ briefs/42/default. care economisesc timp şi reduc utilizarea maşinilor agricole. http://www.whybiotech.org/positions/GBE/PP_101209_ basicsbiotech. nivelul redus de micotoxine.şase întrebări”.europabio. ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ? Sursa: “Plain Facts about GMOs” (2011) Hungarian White Paper Baza de date privitoare la avantajele culturilor transgenice. posibilitatea reducerii duratei de recoltare) • Calitate mai bună (de exemplu. • O combatere mai eficientă a buruienilor • Mai puţine griji legate de pagubele cauzate de dăunători • Timp mai puţin petrecut pentru deplasările în câmp şi/sau aplicarea insecticidelor • Economii de energie – mai ales cele legate de aplicarea tratamentelor şi arat • Economii în utilizarea maşinilor (pentru aplicare tratamente. prin reducerea lucrărilor solului” Conservation Technology Information Center . DE CE CULTIVĂ AGRICULTORII DIN CE ÎN CE MAI MULTE PLANTE TRANSGENICE. ”Culturile transgenice: impactul mondial la nivel socio-economic şi de mediu. 2010. realizată de CropLife International: http://www.isaaa.asp Richard Fawcett şi Dan Towery. buletin EuropaBio Factsheet. în perioada 1996-2009” Aprilie 2011.com/resources/tps/ ConservationTillageandPlantBiotechnology. „Situaţia de pe glob a culturilor biotehnologice/transgenice comercializate – 2010” Material ISAAA . ISAAA: http://www.org/kc/ James.croplife. la porumbul transgenic rezistent la insectele dăunătoare) • Conservarea solului 21 . http:// www.pdf Graham Brookes and Peter Barfoot.42 http://www.pdf “Noţiuni fundamentale de biotehnologie .isaaa. • Producţii mai mari • Venituri mai mari ale exploataţiilor • O flexibilitate mai mare a gestionării culturilor • Culturile transgenice facilitează adoptarea practicilor fără arătură/ cu arătură redusă (no/low-till).org/public/benefits_of_plant_ biotechnology Centrul Internaţional de Informaţii legate de Biotehnologia Agricolă. C (2010).

.

în Europa . Culturile.3. i furajele transgenice. alimentele s .

.000 hectare PORUMB Bt 1. pe o suprafaţă totală de 91. albaştri.680 hectare PORUMB Bt 150 hectare cartof transgenic 80 hectare cartof transgenic 15 hectare cartof transgenic Modificările genetice sunt folosite şi pentru schimbarea culorii soiurilor de flori ornamentale? Societatea care a lansat garoafe transgenice pe piaţă a creat acum şi trandafiri transgenici. Spania Portugalia Polonia Slovacia România Cehia Suedia Germania 76.575 hectare PORUMB Bt 4.. opt ţări europene au cultivat plante transgenice.438 ha. care sunt disponibili pe piaţa japoneză. ŞTIAŢI CĂ.248 hectare PORUMB Bt 822 hectare PORUMB Bt 4.868 hectare PORUMB Bt 3.24 Date statistice despre însămânţări – ţările Uniunii Europene În 2010.? .

6 4.4 12.2 12. Dacă bumbacul transgenic rezistent la insectele dăunătoare ar fi disponibil pentru cultivare şi în Uniunea Europeană. agricultorii europeni ar putea adopta porumbul Bt rezistent la dăunători şi în alte ţări decât în Spania.7 milioane¤ .9 1.9 2.2 34.6 25.4 5. efectuat de Universitatea din Reading.7 1. potenţialul beneficiu de circa 80 de Euro la hectar pe care l-ar obţine agricultorii care cultivă în prezent circa 260.2 40.4 9. din cauză că nu li se permite să cultive plante transgenice.5 5.0 11.6 6. valoarea estimativă a beneficiului pe care aceştia l-ar obţine ar fi de 157-334 milioane de Euro/an.9 85. Creşterea estimativă a venitului anual.000 ha de bumbac în Grecia şi Spania ar duce la un total de 20. de exemplu.2 42.8 29.8 milioane de Euro/an.4 21.9 157 milioane¤ 345. Marea Britanie a relevat faptul că agricultorii europeni pierd între 443 şi 929 de milioane de Euro în fiecare an.1 3.6 La M¤ 5.2 12. Dacă.5 108.6 16.Beneficii economice pe care agricultorii europeni le ratează Un studiu recent. dacă porumbul transgenic ar putea fi cultivat în toată Europa Ţara Bulgaria Cehia Germania Grecia Franţa Italia Ungaria Austria Polonia Portugalia România Slovacia Total 25 De la M¤ 3.

venitul agricultorilor a crescut la peste 44 miliarde de Euro. “Impactul restricţiilor Uniunii Europene legate de cultivarea plantelor transgenice.” New Biotechnology. Introducerea rapiţei oleaginoase transgenice în Europa le-ar aduce agricultorilor din UE un beneficiu anual potenţial de 195-318 milioane de Euro. 57% din acest profit fiind rezultatul producţiilor medii ridicate. Graham Brookes and Peter Barfoot. ”Culturile transgenice: impactul socioeconomic şi ecologic global. denumit Amflora şi aprobat în 2010. . 2011) arată cât de multe beneficii le-au adus culturile transgenice agricultorilor din restul lumii. Conţinutul de amidon cerat al acestui hibrid îl face util pentru obţinerea unor produse precum hârtia. Sursa: Julian Park. datorită culturilor transgenice. February 2011. Din 1996. Cel mai cultivat dintre cei doi – porumbul MON810 – este un hibrid de porumb care protejează cultura de dăunători precum sfredelitorul european al porumbului. Mai multe ţări-membre ale Uniunii Europene au emis interdicţii (discutabile din punct de vedere juridic) asupra cultivării unuia sau ambilor hibrizi. et al. April 2011.26 Beneficiul estimativ al cultivării soiei tolerante la ierbicide în Europa se situează între 5 milioane şi 19 milioane de Euro. doar doi hibrizi transgenici au fost autorizaţi pentru cultivare în Europa. la nivel mondial. Celălalt este un hibrid de cartof pentru utilizare industrială. în perioada 1996-2009”. aprobaţi la nivel european. Un alt studiu recent (Brookes şi Barfoot. de exemplu. CE PLANTE TRANSGENICE POT FI CULTIVATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ? Începând din luna martie a anului 2011. asupra venitului fermelor.

sfecla de zahăr şi bumbacul. Ce spun. Peste jumătate din aceste culturi sunt hibrizi de porumb transgenic.reuters. Europa importă cea mai mare parte a soiei pe care o utilizează. rapiţa. 2 milioane t de rapiţă şi 0. anchetele. iar majoritatea acestor importuri constau din culturi transgenice din America de Nord şi America Latină. aceste grupuri îşi bazează afirmaţiile pe o lectură incorectă a sondajelor de opinie a publicului. 2. au fost aprobate în total 36 de culturi transgenice care pot fi importate şi procesate şi/sau pentru alimente şi furaje. CE CULTURI TRANSGENICE POT FI IMPORTATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ? Din luna mai 2011.fvm. 22 February 2011. în Europa. despre opinia publică actuală în acest sens? 27 . de fapt.„Studiu asupra implicaţiilor aprobărilor asincrone ale importurilor de produse furajere transgenice în Europa” http://ec.europa.5 milioane t de porumb. Însă cel mai adesea. Crescătorii europeni de animale depind de importurile de soia. Sursa: Raportul DG AGRI (2011) .aspx?ID=42573 “Specialiştii europeni aprobă urmele de organisme transgenice în importurile de furaje: ştiri oficiale” Reuters.eu/agriculture/analysis/ external/asynchronous-gmo-approvals/ full-text_en. format din 13 milioane t de soia boabe.1 milioane t de bumbac. Un total de circa 30 de milioane de tone sunt importate anual în Europa din ţări terţe. Alte culturi sunt: soia.Raportul „Organismele transgenice – ce avem de câştigat?” http://www. Agriculturii şi Pisiculturii (2009) . CE PĂRERE AU AGRICULTORII EUROPENI DESPRE ORGANISMELE TRANSGENICE? Grupurile de acţiune care se opun organismelor transgenice pretind că un număr covârşitor de europeni sunt împotriva alimentelor şi culturilor transgenice.dk/GMO. 22 milioane t de şrot de soia. http://www.comarticle/2011/02/22/ us-eu-gmo-importsidUSTRE71L3V420110222 DE CE IMPORTĂM ORGANISME TRANSGENICE? Europa importă o parte substanţială din furajele de care are nevoie. iar o mare parte din oferta mondială pentru aceste produse este transgenică.pdf Ministerul Danez al Alimentaţiei. pentru furaje.

ci le cer celor chestionaţi să-şi clasifice nivelul de îngrijorare fără să-i direcţioneze în vreun fel prin sugerarea vreunor tipuri de îngrijorare posibile.”. pur şi simplu. fiind întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu afirmaţii de genul: „Alimentele transgenice nu sunt naturale. Agenţiile profesioniste de sondare a opiniei publice nu recurg la asemenea metode. vă rugăm să ne spuneţi la ce vă gândiţi când se vorbeşte despre probleme sau riscuri posibile legate de alimente şi alimentaţie? Spuneţi. niveluri ridicate de îngrijorare. Lucrurile de care oamenii sunt îngrijoraţi cel mai mult sunt: 1) produsele chimice. 4) obezitatea. . li s-a cerut celor chestionaţi să-şi stabilească nivelul de îngrijorare. întrebând 16000 de europeni: „Cu cuvintele dumneavoastră. ceea ce vă vine în minte în acest sens. 3) bolile legate de regimul alimentar.” “Este important să aducem dezbaterile legate de organismele transgenice la un nivel raţional. Eurobarometrul a realizat acest lucru în 2010. De exemplu. 2) toxiinfecţiile alimentare şi otrăvirea cu substanţe provenite din alimente. evident. „Nu vă inspiră încredere.” John Dalli.28 Opinia publică europeană Unele rezultate şi întrebări ale sondajelor de opinie induc în eroare. coloranţii şi conservanţii alimentari. iar eu voi nota aceste lucruri. 5) lipsa prospeţimii produselor şi 6) aditivii. Întrebările prin care oamenilor li se cere să cuantifice „cât de îngrijoraţi sunt” înregistrează. în unele sondaje. Comisar European pentru sănătate şi politici referitoare la consumatori 17 martie 2011 Numai 8% din europeni afirmă în mod spontan că sunt îngrijoraţi despre conţinutul de organisme transgenice din produsele alimentare.”. sau „Alimentele transgenice nu sunt bune pentru consum”.

kcl. Proiectul a constatat că răspunsurile date de consumatori pe baza chestionarelor despre alimentele transgenice nu oferă un indiciu sigur în privinţa comportamentului acestora în momentul în care îşi fac cumpărăturile în magazinele de alimente.an_overview_european_ consumer_polls_attitudes_gmos.europa. un procent mare de oameni recunosc faptul că organismele transgenice prezintă avantaje. mulţi nu au încă o părere definitivă despre acest subiect. 2010 Food-related risks http://www. chiar şi în prezent.ac. Într-o anchetă recentă. aceştia declară că au un nivel scăzut de cunoştinţe despre alimentele transgenice.html Special Eurobarometer 354. Atunci când consumatorul nu are nici o experienţă directă sau o probă prin care să-şi poată dovedi îngrijorarea. 29 . 34% din europeni sesisează un deficit clar de informaţii referitoare la organismele transgenice. Totuşi.pdf Eurobarometer 336 (2010) Europeans. Conform rezultatelor unui alt GMO Compass http://www. drept urmare.europa. el adoptă o atitudine mult mai precaută.org/eng/news/ stories/415.gmo-compass.eu/public_opinion/ archives/ebs/ebs_336_en. studiul a ajuns la concluzia că europenii chiar cumpără alimente transgenice atunci când acestea sunt prezente pe raftul magazinelor şi etichetate în acest sens.uk/schools/biohealth/ research/nutritional/consumerchoice studiu Eurobarometer.eu/public_opinion/ archives/ebs/ebs_341_en.pdf Special Eurobarometer Biotechnology.Sursa: Comportamentul de cumpărare al consumatorilor Deşi există preocupări despre organismele transgenice şi biotehnologie în rândul consumatorilor. intitulat CONSUMER CHOICE a analizat comportamentul de cumpărare actual al consumatorilor atunci când acestora li se oferă ocazia de a alege între alimente transgenice şi netransgenice.europa. Mai mult.pdf ConsumerChoice: http://www. Agriculture and the Common Agricultural Policy http://ec. 2010 http://ec.eu/en/factsheet/ docs/reporten. 77% din europeni au afirmat că sunt de acord ca UE să-şi încurajeze fermierii să profite de biotehnologia agricolă.efsa. Proiectul de cercetare european.

Personal. însă dacă nu ne decidem să pornim la drum pe direcţia aceasta. rapiţă şi graminee pentru sămânţă Ţara: Marea Britanie. .30 „Ce pa ˘ rere au fermierii” Nume: David Profesie: cultivator de cereale. fermierii europeni riscă să nu poată avea acces la cel mai mare progres în domeniul protecţiei mediului pe care l-am avut în ultimii 20-30 de ani. dacă mi s-ar da această ocazie. nevoie de el. efectiv. întrun moment în care avem. Norfolk Problematica: nevoia de a produce mai mult. aş vrea să mai cultiv culturi transgenice”. în paralel cu protecţia mediului – însă în Marea Britanie nu s-au aprobat nici un fel de culturi transgenice potrivite pentru această ţară Ocazie: a participat la realizarea unui lot experimental cu o cultură transgenică şi consideră că acest tip de cultură este necesar în Marea Britanie “Consider că aceste culturi sunt de mare viitor.

Cadrul european de reglementare al organismelor transgenice .4.

Propunerea în faţa Comisiei Votul ţărilor-membre 3. ea va sta la baza unei hotărâri preliminare. Monitorizare după lansare . trebuie aprobate nişte programe de monitorizare. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) emite o recomandare. Autorizare 4. ÎN EUROPA? Organismele transgenice nu pot fi lansate pe piaţa europeană fără o aprobare prealabilă la nivelul Uniunii Europene. Trasabilitatea este asigurată prin etichetare şi prin înregistrări administrative realizate pe tot parcursul lanţului alimentar. După ce încheie evaluarea siguranţei pentru mediu şi sănătatea umană şi animală. Evaluarea riscurilor se face pentru fiecare caz în parte şi treptat. Monitorizarea.32 CARE ESTE CADRUL DE REGLEMENTARE AL ORGANISMELOR TRANSGENICE. Informarea publicului: pe tot parcursul procesului de autorizare. care va fi propusă spre aprobare Comisiei Europene. Sistemul de autorizare european este recunoscut peste tot ca fiind unul dintre cele mai stricte din lume. Dacă aceasta este pozitivă. efectuată de EFSA CARE ESTE PROCESUL DE AUTORIZARE A ORGANISMELOR TRANSGENICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ? 1. 2. publicului i se pun la dispoziţie informaţii. Depunerea cererii de autorizare Evaluarea riscului. trasabilitatea şi etichetarea ulterioare lansării pe piaţă: înainte de comercializarea produselor. sau destinat însămânţării. indiferent dacă este vorba de importul unui produs alimentar sau furajer obţinut din culturi transgenice.

din cadrul Protocolului O.G. perioadele de aşteptare pentru cererile de cultivare a plantelor transgenice tind să fie şi mai lungi. motivul fiind. “Oamenii încep să se gândească serios la modul în care vor reuşi să hrănească o populaţie de 9 miliarde.N. Cheltuielile unei societăţi care depune o cerere de autorizare ţin în principal de numărul mare de studii care i se cer acesteoa şi variază între 7 şi 15 milioane de Euro pe cultură. în parte. În Europa. de la Cartagena. ceea ce înseamnă o durată aproape dublă faţă de alte sisteme de jurisdicţie. şi diferendele politice dintre ţările-membre.M. Respectarea regulilor de comerţ internaţional: legislaţia Uniunii CÂT DUREAZĂ PROCESUL DE DEPUNERE A CERERILOR DE AUTORIZARE ŞI CÂT COSTĂ ACESTEA? În medie. precum şi regulilor referitoare la schimburile transfrontaliere. După părerea mea.. referitor la Biosecuritate. în 2050. dacă vom scoate organismele transgenice din ecuaţie. Marea Britanie 14 septembrie 2010 33 . Europene este aliniată cerinţelor privitoare la comerţul internaţional din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (este clară.” Fost ministru al ştiinţelor. din cauza afectării comerţului. convenţionale şi ecologice – poate fi lăsată la latitudinea ţărilor-membre. răspunderea pentru unele aspecte – cum ar fi coexistenţa dintre culturile transgenice. 6.U.. natura politică a procesului practic de aprobare din UE a dus la dispute în cadrul O. vom face o mare prostie. încheierea unei autorizări de import pentru un organism transgenic în Europa necesită aproape patru ani. Principiul subsidiarităţii: chiar dacă statele Uniunii Europene se află pe piaţa europeană unică. Cu toate acestea.5.. transparentă şi nediscriminatorie).

societăţile trebuie să-şi concentreze investiţiile în cadrul unor sisteme jurisdicţionale care dispun de sisteme de autorizare previzibile şi cu care se poate lucra uşor. iar acest lucru face parte din procedura de autorizare premergătoare lansării pe piaţă.34  SE POATE VORBI DESPRE UN IMPACT ASUPRA PROCESULUI INOVATOR. această sarcină este efectuată de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară). februarie 2011  CUM SE FACE EVALUAREA SIGURANŢEI PRODUSELOR TRANSGENICE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ? Toate plantele transgenice folosite pentru alimente sau ingrediente alimentare. Sursa: Julian Park et al: The Impact of the EU regulatory constraint of transgenic crops on farm income la („Impactul organismele constrângerilor legislative ale Uniunii Europene privitoare transgenice. Interzicerea cultivării majorităţii culturilor transgenice în Europa pune acest continent în dezavantaj competitiv faţă de agricultura din cele două Americi. furaje. fibre şi combustibili trebuie să facă obiectul unei analize riguroase din punctul de vedere al siguranţei lor. În Uniunea Europeană. a cărei comisie de experţi . dacă li s-ar permite să cultive plante transgenice. rapiţa şi sfecla. soia. ca porumbul. atât ca timp. cât şi ca resurse. de exemplu. ÎN GENERAL? Crearea unor culturi transgenice noi necesită investiţii semnificative. bumbacul. Logic. crescându-i dependenţa faţă de importuri. asupra venitului fermelor”) New Biotechnology. Se estimează că agricultorii europeni şi-ar putea creşte veniturile anuale cu până la 1 miliard de Euro.

conţin sau sunt obţinute din plante transgenice. rezultate în urma modificării genetice. Pragul de 0. Este important de reţinut că în multe cazuri. noi. Măsurile de coexistenţă au avut foarte mult succes peste tot în UE. nefiind bazat pe nici o constatare sau fapt determinat ştiinţific. transgenice şi convenţionale. Acest lucru le permite consumatorilor să aleagă în cunoştinţă de cauză. caracteristica introdusă în genomul plantei transgenice ajută pur şi simplu la îmbunătăţirea comportamentului culturii în câmp. alegerea este garantată prin măsuri de coexistenţă pentru culturile ecologice. etichetarea este obligatorie pentru toate produsele alimentare şi furajere care constau din. Siguranţa culturilor transgenice este analizată pe două niveluri: modul în care sunt produse şi caracteristicile lor specifice.9%. 35 . animală.  CUM LI SE GARANTEAZĂ CONSUMATORILOR ŞI AGRICULTORILOR LIBERTATEA ALEGERII? În Uniunea Europeană.9% a fost stabilit politic şi nu are nici un fundament ştiinţific. Pentru agricultori. atunci când ingredientul transgenic depăşeşte 0. sau mediul înconjurător. Numai produsele care sunt considerate sigure sunt lăsate să intre pe piaţă.ştiinţifici independenţi lucrează îndeaproape cu autorităţile naţionale în domeniul siguranţei alimentelor. Scopul este acela de a asigura faptul că produsul transgenic este sigur şi nu afectează sănătatea umană.

În februarie 2011. UE aplică o politică a toleranţei zero în privinţa produselor importate care conţin chiar şi cea mai uşoară urmă de organisme transgenice.. în furaje. în procent de sub 0. specialiştii din ţările-membre au căzut de acord să permită prezenţa. ŞTIAŢI CĂ.36 Situaţia politică actuală a organismelor transgenice în Europa • Importurile de material transgenic încă neaprobat în UE: La ora actuală.? Dacă agricultorilor din EU li s-ar da voie să cultive plante transgenice. economia europeană ar putea înregistra o creştere de 443-929 miliarde de Euro în fiecare an.. . a urmelor de material transgenic încă neaprobat în UE.1%.

Problematici la nivel mondial Cum pot ajuta organismele transgenice? .5.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că producţia de alimente trebuie să crească cu 70%.) Tabloul mondial general: Ne confruntăm cu o cerere din ce în ce mai mare pentru resursele finite ale globului.0 miliarde 2000 6.0 miliarde .38 Populaţie (miliarde loc. Creşterea populaţiei – nivel actual şi previzionat. pentru a hrăni populaţia globului. 1960 .2050 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050 ŢĂRI DEZVOLTATE ŢĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE TOTAL 1960 3. Estimările creşterii viitoare ridică această cifră la aproape 9 miliarde. Creşterea populaţiei Din 1960 şi până în 2007.5 miliarde.0 miliarde 2030 9. populaţia globului a crescut de la 3 miliarde până la 6. în 2050.

3 1. de exemplu. În Africa.4 miliarde 1980 6.0 miliarde 2000 7. raportul dintre suprafaţa arabilă şi populaţie a scăzut cu 55% în intervalul menţionat. Trebuie să producem mai multe alimente.0 4. însă în ţările în curs de dezvoltare. pentru a asigura suficiente alimente.2 3. Aceasta înseamnă că omenirea va avea nevoie să producă mai multe alimente. fără a afecta mediul înconjurător. declinul a înregistrat ritmul cel mai rapid. pe suprafeţe mai mici. În perioada 1960-2000.8 Suprafaţa arabilă/cap de locuitor (ha) 39 .Suprafaţa arabilă Peste tot în lume. acest raport a scăzut cu circa 40%.5 miliarde 2020 2.) 3. raportul dintre suprafaţa arabilă şi populaţie înregistrează un declin constant.0 miliarde 1960 4. pe suprafeţe mai mici (FAOSTAT) Populaţie (miliarde loc.

Pe viitor. . dormi liniştit”. după cultivarea bumbacului transgenic şi reducerea tratamentelor cu pesticide. am avut o problemă cu un parazit al culturilor. ceea ce implică foarte multă muncă fizică Constatări: o creştere a producţiei de bumbac cu 30%. Nici nu puteai dormi după semănatul bumbacului. Însă acum. ar dori să cultive cereale transgenice rezistente la secetă şi boli. sau nu. de fiecare dată când semeni bumbac. A fost un an în care cultivatorii şi-au tratat culturile cu pesticide şi de 18 ori. după ce semeni. îl pui în pământ şi stai cu grijă.40 “Ce părere au fermierii” Name: Karim Profesie: cultivator de bumbac Ţara: Burkina Faso Problematici: condiţii secetoase şi nevoia de a aplica tratamente cu pesticide de mai multe ori. „În 1987-1988. cu culturile transgenice. neştiind dacă o să te descurci cu paraziţii respectivi. De atunci.

jumătate din suprafaţa arabilă actuală va deveni inutilizabilă. În ultimii 30 de ani. afectând între 75 şi 200 milioane de persoane numai în Africa. Secetă şi eroziune Circa 1 miliard de persoane – sau 15% din populaţia globului – suferă din cauza deteriorării solului. până în 2020. Sursele de apă sunt estimate să devină şi mai sărace. 41 .000 şi 50. Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD) estimează că până în anul 2050. Numărul zonelor şi oamenilor afectaţi de secetă a crescut cu aproape 20% în intervalul 1976-2006. Producţiile de cereale sunt estimate să scadă în peste 40 de ţări în curs de dezvoltare. şi ca frecvenţă. şi ca intensitate. din 1981. în special din cauza eroziunii. se estimează că între 20.Modificările climatice Se estimează că modificările climatice vor determina creşterea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie. în Uniunea Europeană. în toată lumea.000 km2 de pământ arabil se pierd anual în urma degradării. La nivel mondial. cu pierderi medii de 15%. cu 40-170 milioane. incidenţa secetei a crescut deosebit de mult.

care totalizează 4-8. cu mult peste nivelul preindustrial.2007 IEA(2009) Miliarde tone metrice de CO2 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1971 1975 1980 1990 2000 2005 2007 S-a estimat că pierderile de producţii medii agricole. duc la pierderi economice pentru 23 de culturi arabile din Europa. AMERICA LATINĂ ASIA CHINA .S. de 280 ppm.S. AMERICA DE NORD OECD ZONA PACIFICULUI OECD OECD EUROPE AFRICA ORIENTUL MIJLOCIU EUROPA ÎN AFARA OECD FOSTA U. înregistrat în secolul al XVIII-lea. Emisii de CO2 în urma arderii combustibililor 1971 .R.42 Emisiile de carbon şi poluarea aerului Creşterea emisiilor de carbon a dus la un nivel actual de 390 ppm de CO2 la nivel mondial. cauzate de poluanţii atmosferici.4 miliarde de Euro pe an.

sunt necesare circa 3000 l de apă/persoană.. În medie. studiul Keystone Field to Market („Din câmp. un acru irigat de bumbac necesită cam cu 30% mai puţină apă decât acum 20 de ani . acest nivel va creşte la 4. 43 .. Fără realizarea unor sporuri de eficienţă. faţă de acum 20 de ani. ŞTIAŢI CĂ.500 miliarde de m3 până în 2030 (o uşoară scădere la 65% a utilizărilor de apă mondiale). respectiv 71% din utilizările mondiale de apă din prezent.? În Statele Unite. Astăzi.100 miliarde de m3. Agricultura consumă aproximativ 3. O creştere de 1% a productivităţii apei din sectorul alimentar poate disponibiliza zilnic un surplus de 24 l de apă/persoană. pentru a produce coşul zilnic de alimente. la piaţă”) a constatat că în ziua de astăzi e nevoie cu mai puţin de 56 l/mp de apă la cultura porumbului.Consumul de apă Consumul de apă s-a triplat în ultimele cinci decenii.

“GM crops: global socio-economic and environmental impacts 1996-2009” („Culturile transgenice: impacturi socio-economice şi de mediu. În 2009. Bernard Bachelier.pdf Graham Brookes and Peter Barfoot. • să permită utilizarea metodelor fără arătură sau cu arătură redusă (no-till şi low-till). . producţiile pot creşte cu 6%-30% pe aceeaşi suprafaţă de pământ. în paralel cu folosirea apei întrun mod mai durabil: astfel. multe culturi transgenice ajută la conservarea apei. Al II-lea raport interimar (iunie 2007) DG Environment. Consumul de combustibil şi emisiile de carbon pot fi reduse datorită aratului redus..eu/assets/files/ News/Final_Report_Humboldt_Opera. echivalentul retragerii din circulaţie a 7. în perioada 1996-2009”) April 2011. Sursa: UN World Water Report. prevenirea eroziunii. acest lucru a dus la reduceri de 17. “EU agricultural production and trade: Can more efficiency prevent increasing ‘landgrabbing’ outside of Europe ?” („Producţia şi comerţul agricol al Uniunii Europene: creşterea eficienţei poate preveni fenomenul «acaparării terenurilor» în afara Europei?”) http://www.eu/environment/water/ quantity/eu_action. care acum este un habitat ideal pentru biodiversitate.unesco.44  CUM POT SĂ AJUTE CULTURILE TRANSGENICE? Deşi iniţial nu au fost concepute pentru a face faţă efectelor modificărilor climatice. Comisia Europeană http://ec.8 milioane de automobile timp de un an.europa. http://www. Jean-Louis Prioul. păstrarea umidităţii solului etc. reducând semnificativ numărul de tratamente cu pesticide. prin reducerea aratului. ierbicide şi îngrăşăminte.org/water/ wwap/wwdr/wwdr2/ Water Scarcity and Droughts. What are the prospects for genetic improvement in drought-tolerant crop plants? („Care sunt perspectivele îmbunătăţirii genetice la plantele de cultură rezistente la secetă?”) Harald von Witzke and Steffen Noleppa. scăderea emisiilor de carbon şi au producţii mai mari.opera-indicators. • să protejeze solurile de fenomenul eroziunii.7 miliarde de kg ale emisiilor de CO2 de la nivel mondial. fără a mai fi nevoie de arat solul. • să protejeze culturile de atacurile insectelor dăunătoare.htm Laure Gaufichon. Culturile transgenice pot ajuta după cum urmează: • să îmbunătăţească producţiile. pe suprafeţe mai mici.

culturile transgenice au o serie de efecte care ajută la susţinerea biodiversităţii.” Caroline Spelman. din ce în ce mai probabil.Problematică: Păstrarea biodiversităţii Din cauza cultivării unor suprafeţe tot mai mari. „Organismele transgenice pot aduce beneficii pe tot lanţul: de la produsul alimentar. sistemele naturale care susţin economii. pe glob. Obiectivul de biodiversitate al anului 2010. Peste tot. vieţi şi moduri de trai riscă să se degradeze rapid şi să înregistreze. Această tehnologie poate fi benefică. diversitatea faunei şi florei riscă să fie afectată. la piaţă. Ministru adjunct pe probleme de mediu. dacă este folosit bine. stabilit de statele lumii în 2002. intitulată “Impacts of GM crops on biodiversity” („Impactul culturilor transgenice asupra biodiversităţii”). Principiul tehnologiei transgenice este bun.  CUM POT AJUTA CULTURILE TRANSGENICE BIODIVERSITATEA? Conform unei publicaţii de specialitate recenzate. şi mai multe pierderi considerabile ale biodiversităţii. Există beneficii pe care acestea le aduc ţărilor în curs de dezvoltare – cum ar fi rezistenţa la secetă sau la salinitatea ridicată a apei. care avea în vedere o reducere semnificativă a pierderii biodiversităţii. Marea Britanie 4 iunie 2010 45 . a creşterii populaţiei şi a altor factori de presiune legaţi de mediu. nu a fost atins la nivel mondial.

Culturile transgenice facilitează utilizarea practicilor de arat redus şi de conservare a solului.” („Impactul culturilor transgenice asupra biodiversităţii”) Nature Biotechnology. Culturile transgenice nu scad diversitatea culturilor. Janet (2011) “Impacts of GM crops on biodiversity. 3. 4. 2.46 1. Culturile Bt pot suprima un dăunător-ţintă la nivelul unei întregi suprafeţe. .64 milioane de hectare. contribuind astfel la păstrarea compoziţiei şi umidităţii acestuia. 5. reducând pierderile de recoltă şi nevoia aplicării unor măsuri de combatere a dăunătorilor. 6. ar fi aduse în cultura de cereale şi oleaginoase 2. Cercetătorii estimează că dacă nu s-ar mai cultiva culturi transgenice. Biotehnologia vegetală este un mijloc cu o mare capacitate de a hrăni în mod durabil populaţia tot mai numeroasă a globului. Prin creşterea producţiilor pe suprafeţele agricole existente. Dovezi din ce în ce mai clare indică faptul că plantele transgenice nu au nici un efect dăunător semnificativ asupra organismelor nevizate Sursa Carpenter. culturile transgenice ajută la păstrarea habitatelor naturale şi biodiversităţii lumii în care trăim.

În 2009. Recentele explozii de preţuri. FAO estima că foametea. ceea ce reprezintă o creştere de 178 milioane faţă de aproape 842 milioane în 1990-92.who.html 47 . făcând apel la statele membre G8 să pună în practică ceea ce susţin şi să creeze un fond de 22 miliarde $ pentru micii agricultori. 1. ajunsese la un punct care nu a mai fost înregistrat în istorie. specialişti ca Jeffrey Sachs. după cum se stabilise în 2008. la nivel mondial. din 2010 şi 2011. Conform estimărilor acestei organizaţii. chiar şi înainte de valul de scumpiri ale alimentelor din 2008 şi de criza economică din 2009. au accentuat şi mai mult foametea mondială. în fiecare zi.02 miliarde de oameni erau subnutriţi peste tot în lume.02 miliarde de oameni care suferă de foame. “Organismele transgenice oferă un potenţial de creştere a productivităţii agricole şi o valoare nutritivă mai bună. erau deja clare. int/foodsafety/biotech/who_ study/en/index.Problematică: Securitatea alimentară Creşterea incidenţei foametei şi subnutriţiei Estimările FAO indică faptul că tendinţele pe termen lung. de creştere a incidenţei foametei. în 2009. http://www. care pot contribui nemijlocit la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sănătăţii umane” Organizaţia Mondială a Sănătăţii. cu o rată de 1.

precum producţiile mai mari obţinute de pe suprafeţe mai mici. February 2011. http://www.economist.” The Economist.guardian. până la îmbunătăţirea venitului agricultorilor şi a sistemelor de irigaţii.48  CUM POT CONTRIBUI CULTURILE TRANSGENICE LA SECURITATEA ALIMENTARĂ? Asigurarea unui disponibil de alimente accesibil şi mai mult decât satisfăcător în toată lumea necesită utilizarea oricărui mijloc pe care omenirea îl are la dispoziţie: de la aplicarea unor politici eficiente. Sursa Raportul final al proiectului Foresight.” („Cercetătorii ugandezi au recurs la cultivarea bananelor transgenice.gov.bis. http://www.uk/world/2011/ mar/09/gm-banana-crop-disease-uganda “Special on Feeding the World. stabilizarea preţurilor alimentelor şi mulţi alţi factori. 9 martie 2011. reducerea cheltuielilor pesticidelor şi culturi care se dezvoltă mai bine în condiţiile locale specifice constituie numai o parte a răspunsului.com/node/18200678 . în urma unei boli care afectează produsul alimentar de bază din această ţară”) The Guardian.co. Beneficiile aduse de culturile transgenice. Global Food and Farming Futures: http://www.uk/foresight/our-work/ projects/current-projects/global-food-andfarming-futures/reports-and-publications “Ugandan scientists grow GM banana as disease threatens country’s staple food.

Întrebări frecvente Controverse legate de organismele transgenice .6.

protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) constituie baza inovaţiei şi progresului. CULTURILE TRANSGENICE? Inovaţia în agricultură joacă un rol esenţial în asigurarea productivităţii pe termen lung. este importantă pentru sprijinirea inovaţiei şi dezvoltării. • DPI încurajează investiţiile permanente în cercetare şi dezvoltare şi asigură faptul că sectorul ştiinţific al ameliorării vegetale are o bază inovatoare puternică. nu vom putea atinge acest obiectiv dacă nu vom face uz de toate mijloacele ştiinţifice care ne stau la dispoziţie. • Protecţia datelor legislative şi informaţiilor confidenţiale ale întreprinzătorilor. Sectorul ştiinţific al ameliorării plantelor este unul din sectoarele care se sprijină cel mai mult pe cercetare şi dezvoltare. a dezvoltării rurale şi durabilităţii calităţii mediului.50 DE CE AU PATENTE. În orice sector de activitate. Din această cauză. inovaţia trebuie susţinută şi protejată.” Bill Gates Gates Foundation . pentru invenţiile din domeniul biotehnologic. Pur şi simplu. din punctul de vedere al “Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie şi Agricultură estimează că ţările în curs de dezvoltare vor trebui să-şi crească producţiile medii cu 50% pentru a reuşi să facă faţă problematicii foametei mondiale. Acest sector se situează pe locul 4 la nivel mondial. • Patentele sunt piatra de temelie a protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală. prin încurajarea găsirii unor soluţii noi.

primele zece companii din domeniul industriei investesc 2. în perioada 2001-2010 şi Cercetări finanţate de Comunitatea Europeană referitoare la siguranţa organismelor transgenice – perioada 1985-2000). în al treilea an de cultivare comercială a acestor plante în această ţară. o ţară mică din vestul Africii.000 ha de bumbac rezistent la insecte dăunătoare în Burkina Faso. 51 În 2010.procentului de vânzări investite în cercetare şi dezvoltare.000 de agricultori au cultivat 260. peste 2 trilioane de porţii alimentare cu ingrediente transgenice au fost consumate de sute de milioane de oameni. Toate aceste produse au în vedere îmbunătăţirea producţiei agricole durabile.? . în domeniul organismelor transgenice. Două rapoarte realizate de Comisia Europeană..25 miliarde $ – respectiv 7. reprezentând rezultatul a 25 de ani de cercetări în privinţa efectelor culturilor transgenice asupra sănătăţii şi mediului arată faptul că nu există nici o dovadă ştiinţifică care să indice vreo legătură între organismele transgenice şi un risc mai ridicat.  CULTURILE TRANSGENICE SUNT SIGURE PENTRU SĂNĂTATEA UMANĂ ŞI MEDIU? Da..5% din vânzări – în cercetare şi dezvoltare. ŞTIAŢI CĂ. (Un deceniu de cercetări finanţate de UE. seminţelor şi biotehnologiei vegetale. fără semnalarea nici unui incident de sănătate. În ultimii 15 ani. controlului dăunătorilor non-agricoli. Burkina Faso. faţă de plantele şi organismele convenţionale. pentru crearea unor produse de ultimă oră în domeniul protecţiei culturilor. a cultivat singură aproape de trei ori mai multe culturi transgenice decât întreaga Uniune Europeană? 80. De exemplu.

4 milioane de agricultori din lumea întreagă să cultive aceste plante pe o suprafaţă de 148 de milioane ha? Pentru că această tehnologie le aduce beneficii. Tollens.52  COMPANIILE CU PROFIL BIOTEHNOLOGIC SUNT PRINCIPALELE BENEFICIARE ALE TEHNOLOGIILOR TRANSGENICE? Agricultorii obţin un profit direct (în medie. Un studiu recent (realizat de Brookes şi Barfoot. Din 1996. 57% din acest profit fiind rezultatul producţiilor crescute. De ce au decis 15. Sinteză. K. de 12-21%) de pe urma cultivării plantelor transgenice. Dillen. “GM crops in Europe: How much value and for whom?” („Culturile transgenice în Europa: ce valoare au – şi pentru cine?”) EuroChoices. prin producţiile ridicate şi reducerea tratamentelor cu pesticide. (2011). În Europa. iar o treime. agricultorii de pe tot globul au câştigat peste 44 miliarde de Euro ca venituri pe exploataţii datorită culturilor transgenice. The Impact of the EU regulatory constraint of transgenic crops on farm income. Un alt studiu recent realizat de Universitatea din Reading (din Marea Britanie) a evidenţiat faptul că agricultorii din UE ratează un câştig de 440930 milioane de Euro pe an din cauza faptului că nu au acces la cultivarea plantelor transgenice care ar putea fi adoptate pe acest continent. Sursa Demont. et al. către firmele producătoare şi furnizorii de seminţe. and E. M. Park. Graham Brookes and Peter Barfoot. în 2011) arată cât de multe beneficii au adus culturile transgenice agricultorilor din întreaga lume. ca şi în restul lumii. 2007.” April 2011.. Julian. New Biotechnology . două treimi din beneficiile rezultate în urma cultivării plantelor transgenice merg către agricultorii şi consumatorii europeni. 6(3):46-53. ”GM crops: global socio-economic and environmental impacts 1996-2009.

pentru că seminţele rezultate în urma recoltei nu au aceeasi productie. mai ales cei din ţările dezvoltate. preferă să cumpere seminţe noi în fiecare an. oponenţii organismelor transgenice susţin că societăţile producătoare intenţionează să recurgă la tehnologiile de restricţionare genetică a utilizării (aşa-zisele GURTS sau „tehnologia-terminator”). Cu toate acestea. 53 . Deja. pentru că produc randamente mai bune. Nu există astfel de culturi pe piaţă. pentru a-i împiedica pe agricultori să semene seminţe păstrate din recolta anterioară. PLANTELE TRANSGENICE SUNT FERTILE SAU AGRICULTORII TREBUIE SĂ CUMPERE SEMINŢE ÎN FIECARE AN? Toate plantele transgenice comercializate până acum sunt fertile. Tocmai pentru că sunt conştiente de sensibilitatea acestui aspect. chiar şi în ţări în curs de dezvoltare. Fapt care nu a împiedicat seminţele de hibrizi să ajungă să domine piaţa. la fel ca şi corespondentele lor convenţionale. În cazul unor culturi de hibrizi cum ar fi porumbul şi multe soiuri de legume. precum India. mulţi agricultori. este preferabil să cumperi seminţe noi. Să reţinem că tehnologia GURTS şi seminţele hibride nu trebuie confundate. principalele companii producătoare de organisme transgenice şi-au luat angajamentul să nu folosească această tehnologie. Aceste discuţii referitoare la faptul că în prezent pe piaţă se vând seminţe „terminator” au devenit un fel de legentă urbană.

54

 CULTURILE

TRANSGENICE AJUTĂ TRATAMENTELOR CU PESTICIDE?

LA

REDUCEREA

Plantele tolerante la ierbicide şi rezistente la insecte reprezintă peste 95% din totalul culturilor transgenice actuale; ambele tipuri îi ajută pe agricultorii să-şi reducă tratamentele cu substanţe de protecţie a culturilor. În cadrul unui proiect de proporţii, s-a realizat recent un inventar al modificărilor de utilizare a substanţelor agrochimice la hectarul de culturi transgenice, prin comparaţie cu culturile convenţionale, pe baza unor date colectate din surse publice – dar şi din literatura de specialitate şi rapoartele publicate de instituţii de profil. Mai multe studii importante din Statele Unite au raportat o utilizare mai mică a ierbicidelor (de până la 25-33%) la culturile rezistente la ierbicide (rapiţă, bumbac, porumb, soia) faţă de omologii convenţionali ai acestora. Rezultatele au fost publicate într-un articol cuprinzător, realizat de Kleter et al.

În 2010, numai 79 de loturi experimentale au fost realizate în UE, iar peste jumătate din acestea au fost în Spania? Numărul loturilor experimentale este în scădere de la an la an şi reflectă o deplasare a activităţii de cercetare în alte zone ale lumii.

ŞTIAŢI CĂ...?

De asemenea, în cazul culturilor Bt rezistente la insecte, multe studii ştiinţifice indică o scădere a tratamentelor cu insecticide. În Franţa, s-a estimat că cele 22.000 ha de porumb Bt cultivate în 2007 au determinat economisirea a 8800 l de insecticid. În Spania, agricultorii care cultivă porumb Bt au aplicat aproape de trei ori mai puţine tratamente agrochimice pe an, faţă de agricultorii cu culturi convenţionale.

Sursa Kleter GA, Bhula R, Bodnaruk K, Carazo E, Felsot AS, Harris CA et al, Altered pesticide use on transgenic crops and the associated general impact from an environmental perspective („Modificări în utilizarea pesticidelor la culturile transgenice şi impactul general aferent, din perspectiva protecţiei mediului”) Pest Management Science 53:1107–1115 (2007a) Raportul Orama (2007): GM Maize in the field: conclusive results („Porumbul transgenic, în câmp: rezultate concludente”) http://www.agpm.com/en/iso_album/ technical_results_btmaize_2006.pdf http://www.agpm.com/en/iso_album/ technical_results_btmaize_2006.pdf

 CULTURILE TRANSGENICE DAU, ÎNTR-ADEVĂR,
PRODUCŢII MAI MARI?
Culturile transgenice le permit agricultorilor să-şi protejeze şi să-şi menţină intact nivelul producţiilor, ferindu-le de pagubele produse de dăunători şi buruieni. Un studiu referitor la impactul a nouă ani de cultivare a porumbului Bt în Europa a arătat că această cultură a adus beneficii economice nete şi creşteri ale producţiei importante la nivelul exploataţiilor. În toate ţările europene care cultivă porumb Bt s-au înregistrat sporuri ale producţiilor, de la 5-15% până la 25% în zone cu grad mare de infestare. Un alt studiu, efectuat de către Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre) al Comisiei Europene, a arătat că porumbul transgenic a contribuit la creşterea veniturilor exploataţiilor cu până la 122 Euro/ ha, în paralel cu o creştere medie a randamentelor de 11,8%, într-o zonă puternic afectată de insecte dăunătoare, având ca rezultat o reducere a cheltuielilor cu pesticidele de până la 20,04 Euro/ha.
55

56

 CULTURILE TRANSGENICE, CONVENŢIONALE ŞI ECOLOGICE
POT COEXISTA?
Da. În Europa, de exemplu, cei peste 10 ani de experienţă în cultivarea porumbului Bt în Spania au arătat că agricultorii pot şi pun în practică noţiunea de coexistenţă. S-a stabilit un prag de toleranţă de 0,9% pentru conţinutul transgenic din culturile convenţionale şi ecologice, care este permis atât timp cât cultivatorii demonstrează că au luat toate măsurile de precauţie necesare pentru a împiedica amestecurile. În cea mai mare parte a cazurilor, măsurătorile stabilesc că nivelul conţinutului transgenic este cu mult sub pragul de 0,9%. În caz contrar, se impune etichetarea. Atâta timp cât este respectată această normă, coexistenţa este posibilă şi nu prezintă nici un fel de probleme.

„Avem nevoie de tehnologii ştiinţifice sofisticate, care să dea un impuls puternic producţiei.” Norman Borlaug, supranumit „părintele Revoluţiei verzi”

 EXISTĂ

MULTE CAZURI DE POLENIZARE ÎNCRUCIŞATĂ CU PLANTELE NETRANSGENICE? AFECTEAZĂ ACEST LUCRU VIAŢA SAU TERENURILE AGRICULTORILOR?

Este posibil să existe cazuri izolate de polenizare încrucişată, acestea fiind, aşadar, nişte excepţii. În Europa, de pildă, agricultorii spanioli cultivă porumb transgenic alături de loturi netransgenice de peste zece ani şi nu s-au semnalat nici un fel de probleme de coexistenţă, care să decurgă din nişte modele voluntare de cultură.

Sursa „Can we coexist?” („Putem coexista?”) Blogul Tomorrow’s Table, de Prof. Pamela Ronald University of California Davis http://scienceblogs.com/ tomorrowstable/2011/03/can_we_coexist. php

în general. Acestea includ: distanţele şi rândurile de izolare. hibridul Bt este folosit în agricultura ecologică ca alternativă la insecticidele clasice de aproape 60 de ani. Multe studii confirmă faptul că hibridul Bt are o specificitate aparte şi prezintă mai puţine efecte secundare decât pesticidele convenţionale. CA SPECIILE DE FLUTURI? Există din ce în ce mai multe dovezi că plantele transgenice nu au nici un fel de efecte negative semnificative asupra organismelor nevizate. bazate pe o cooperare strânsă. asigurarea trasabilităţii şi etichetarea. desincronizarea datelor de înflorire. Două studii metaanalitice. mai mari în câmpurile 57 . publicate în reputatele reviste ştiinţifice Science şi Nature Genetics au examinat efectele culturii Bt. efectuarea de teste etc. Concluziile au fost următoarele: • populaţiile de organisme nevizate sunt.Agricultorii spanioli folosesc metode practice. însămânţarea alături de alte culturi. De altfel.  CULTURILE REZISTENTE LA INSECTELE DĂUNĂTOARE SUNT NOCIVE PENTRU ORGANISMELE NEVIZATE. fiind considerat foarte selectiv şi neagresiv faţă de mediu. curăţarea maşinilor agricole.

• hibrizii Bt cultivaţi în prezent au o specificitate accentuată şi prezintă mai puţine efecte secundare asupra organismelor nevizate decât majoritatea insecticidelor utilizate la ora actuală. inclusiv pentru lucrările agricole. fără nevoia de pulverizare . beneficiul suplimentar pe care îl are porumbul Bt pentru mediu.58 de porumb Bt decât în cele netransgenice şi tratate cu insecticide. “Impacts of GM crops on biodiversity. de peste 40 de ani. Tehnologia Bt poate contribui la menţinerea inamicilor naturali ai dăunătorilor şi poate fi un instrument util în cadrul sistemelor de gestionare integrată a dăunătorilor. faţă de porumbul tratat cu insecticide organice şi sintetice este protecţia mult mai selectivă a insectelor. ianuarie/februarie/martie 2011. Culturile Bt au un istoric îndelungat de folosire. Totuşi. inclusiv de către cultivatorii ecologici: Se ştie de mult că o bacterie comună din sol. ” („Impactul culturilor transgenice asupra biodiversităţii”) GM Crops 2:1. 1-17. inofensivă pentru oameni şi alte specii de animale. Bacillus thuringiensis (denumită în mod curent „Bt”) produce proteine care distrug anumite larve de insecte. sunt folosite de peste 40 de ani pentru protecţia culturilor. fiind. Numeroase formule de substanţe pentru pulverizare. care conţin bacteria comună din sol. Janet E. Sursa Carpenter. pe de altă parte. Bt.

Principii .7.

60 .

dar elaborând totodată şi nişte linii directoare privitoare la coexistenţă. iar sistemul european al autorizării lor este unul dintre cele mai severe din lume. având în vedere că nu li se permite să cultive decât două culturi transgenice. agricultorii din UE au o paletă foarte restrânsă de opţiuni. cât şi consumatorii ar trebui să fie liberi să decidă dacă doresc să cultive sau să consume produse transgenice. Cultivarea şi importul lor sunt posibile doar după o aprobare prealabilă la nivelul Uniunii Europene. pentru diferite tipuri de agricultură (convenţională. Numai produsele sigure ar trebui să aibă acces pe piaţă. ştiinţifică a siguranţei produselor transgenice constituie. ecologică şi transgenică). În acest context. pe drept cuvânt. sectorul biotehnologic sprijină: LIBERTATEA DE A ALEGE Atât agricultorii. Deciziile bazate pe fapte constatate ştiinţific nu ar trebui folosite greşit. în scopuri politice.Principii Organismele transgenice fac obiectul unei reglementări stricte încă de la apariţia lor. pentru a ţine cont şi de libertatea alegerii consumatorilor. Totuşi. sau nu. În cele două Americi. baza autorizării în UE şi în alte zone ale lumii. agricultorii au la dispoziţie 25 de culturi transgenice dintre care pot să aleagă ce anume să cultive. Uniunea Europeană a creat un cadru de legislativ privitor la etichetare. DECIZIILE LUATE ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ O evaluare obiectivă. 61 .

62 .

societăţile solicitante respectă toate cerinţele. Chiar şi după ce produsul lor este considerat sigur. ANGAJAMENTUL PUBLIC ŞI RESPONSABILITATEA POLITICĂ Sectorul biotehnologic joacă un rol important în îmbunătăţirea nivelului de înţelegere al publicului în privinţa acestei tehnologii. La momentul actual. inclusiv politicienii şi reprezentanţii oficiali de la nivel naţional şi internaţional. firmele tot nu sunt sigure dacă şi când va fi autorizat. 63 . agricultorii. producătorii de alimente. însă nu au siguranţa numărului de ani după care se ajunge la o decizie. Există un potenţial clar de accelerare a acestui proces. oamenii de ştiinţă şi consumatorii. grupurile de dezvoltare şi de protecţie a mediului.Principii UN SISTEM DE AUTORIZARE CU CARE SĂ SE POATĂ LUCRA UŞOR Sistemul de autorizare european are un potenţial clar de a deveni mai eficient. Chiar şi cel mai strict sistem de autorizare ar trebui să le ofere solicitanţilor un nivel minim de previzibilitate. Cerinţele se schimbă frecvent la mijlocul procedurilor. Acest sector a fost şi este în continuare dedicat ideii de comunicare vizavi de toate aspectele legate de alimentele şi culturile transgenice. în paralel cu menţinerea aceloraşi standarde stricte. Şi ceilalţi actori trebuie să joace un rol în comunicarea responsabilă cu publicul. comercianţii şi agenţii de vânzare.

o reducere a cheltuielilor şi o gestionare mai bună a solului. de pe suprafaţa pe care o deţine actualmente şi capacitatea de a rămâne competitiv „Biotehnologia a făcut posibilă o productivitate mai mare. prin comparaţie cu hibrizii convenţionali”. Seminţele transgenice fac munca de îngrijire a solului mai uşoară.64 “Ce părere au fermierii” Nume: Carlos Profesie: agricultor Ţara: Brazilia Problematici: Nevoia unei producţii mai mari de soia. merg bine cu tehnica de însămânţare directă şi ajută la o combatere mai eficace a dăunătorilor. .

Index .8.

.

52 Culturi transgenice. 21. 30. 21. 29. 34-35. 32. 57 Polenizare încrucişată: vezi „coexistenţă” Populaţie 38 Producţie medie 10. definiţie 58 Coexistenţă 7. 21 Culturi transgenice. 40. 61 Mediu 7-8. 16. 45. 56. 51 Schimbări climatice Secetă şi eroziune 40. pondere 17 Culturi transgenice. 10. 52. motive pentru însămânţare 21 Culturi transgenice. 12. 44. 51 Culturi transgenice. 45 Securitate alimentară 47-48 Seminţe „terminator” 53 Sol 39. 17 67 Patente 50-51 Pesticide 40. 44. 52-53. 48. 39. definiţie 10 Transgenicitate/modificare genetică. 28. 64 Raportul Foresight privitor la alimentele şi agricultura mondială 48 Sănătate 7. 11. 35. 25-26. 50-51. 26. 47. cultivare 13-17. 32. 30. 36. 34 Biodiversitate 7. 48. 25-26. 47. 12-13. proces de autorizare 32 Profiluri de fermieri 8. 48. 46. suprafaţă mondială 13-16. 19-20 Drepturi de proprietate intelectuală/IPR: vezi „patente” Etichetare 32. 56-57 Comisia Europeană 12. 54-55. 57-58 Bt (Bacillus thuringiensis). 45-46. 44. 18. beneficii economice 21. 55 Produse transgenice. 57. 18. 32. 41 Transgenicitate/modificare genetică. 31-36 . 21. 57-58 Opinia europenilor despre organismele transgenice 28-29 Orezul auriu 11. 27. 41. 50. 44. 41-44. reglementări 26-27. 35.Agricultori 13. 32. 17. 51-54 Apă 43-44 Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) 12.

seedfeedfood. +40722 533 246 E-mail: office@agrobiotechrom.org Website: www. luaţi legătura cu: EuropaBio 6 Avenue de l’Armée T.Pentru informaţii suplimentare.agrobiotechrom.ro .ro Website: www. +32 2 735 0313 F. +32 2 735 4960 E-mail: gmoinfo@europabio.europabio.eu Twitter: @EuropaBio şi @SeedFeedFood AgroBiotechRom Bd.org Blog: www. Marasti nr 59 T.