APLICAŢIA 1 Analiza statică a elementelor constructive componente ale unei structuri mecanice A1.1 Introducere A1.

2 Scopul aplicaţiei Modulele de programe Generative Structural Analysis ale mediului CAD/CAE/CAM CATIA permite simularea comportării mecanice a structurilor mecanice atât ca o singură entitate cît şi ca ansamble de parţi. În fig. A1.1 se prezintă schema unui sistem mecanic de susţinere compus din două piese de rezemare numite Suport şi dintr-o grindă de care se atârnă o greutate P. Muchiile interioare ale pieselor componente sunt cu racordări. Elementele Suport sunt fixate de cei doi pereţi prin cîte un set de două şuruburi Md. De asemenea, elementul Grindă se fixează de ce doi suporţi prin alte seturi de şuruburi Md În această aplicaţie se prezintă studiul elementelor constructive ale unui sistem mecanic considerate ca entităţi independente. Pentru început se prezintă algoritmul de analiză pentru elementului numit Suport (a=10 mm, d=8 mm, P=24000N, raza de racordare r=0,2a ) în vederea determinării câmpurilor de deplasări şi de tensiuni.

Fig. A1.1 A1.3 Întocmirea modelului de analiză În vederea întocmirii modelului de analiză cu elemente se urmăreşte identificarea formei şi dimensiunilor geometrice, a restricţiilor induse de legăturile cu elementele adiacente, a încărcărilor interioare şi exterioare precum şi a caracteristicilor materialului. În fig. A1.2 se prezintă modelul de analiză al

Fig. A1.2

.1. încărcarea externă se realizează prin intermediul unor forţe distribuite pe suprafeţele de aşezare a capetelor şuruburilor de fixare Suport-Grindă. .1. Tabelul A1.1 Modelarea geometrică În tabelul A1. A1.3. ◙ Mirrored extent.2a).. În acest model se evidenţiază forma geometrică la nivel de detaliu şi dimensiunile asociate (muchiile drepte interioare sunt racordate cu r=0..4 Preprocesarea modelului de analiză A1. succesiv cotele prin selectarea linie urmată de cea a icon-lui] → În tabelul A1. A1.1.2 elementului Suport din fig. Elementul analizat este realizat din oţel OL37 cu următoarele caracteristici mecanice: modulul de elasticitate longitudinală.1 se prezintă succesiunea acţiunilor de obţinere a schiţei de referinţă a corpului elementului de analizat prin intermediul modulului Sketcher. simbol.106 N/mm2.2 se prezintă etapele de obţinere a solidului asociat corpului de analizat prin extrudare pornind de la schiţa (Sketch... simularea fixării de perete a elementului Suport se realizează prin încastrare (anularea celor şase grade posibile. şi coeficientul contracţiei transversale (Poisson).2 Obţinerea corpului prin extrudare (Pad) → Pad Definition Length: 25. E = 2.4.1 Obţinerea schiţei de referinţă a corpului Start → Mechanical Design → Part Design → (Sketcher) → xy plane → (Profile) → [se desenează conturul inchis al secţiunii frontale] → (Constraint) [se introduc (Exit Workbench).. OK. ν = 0.1) obţinută anterior. Tabelul A1..) a punctelor de pe suprafaţa de aşezarea a capului şurubului şi de pe muchia de rezemare de la partea inferioară. Selection: Sketch.

OK. Thickness: 4mm. Tabelul A1. A1.6 se prezintă Generarea nervurii succesiunea de comenzi de obţinere a racordărilor zonelor interioare având la (Stiffener) → Stiffener Definition bază comanda Edge Fillet.4. [selectare muchii interioare utilzând comanda Ctrl] → (Edge Fillet) → Edge Fillet Definition Radius: 2mm.3 Tabelul A1.5 care constă în selectarea feţei pe care se aplică gaura.3 Obţinerea nervurii associate modelului Obţinerea schiţei de referinţă a nervurii solid obţinut se realizează în doi paşi: obţinerea unei schiţe reprezentând linia (Sketcher) → xy plane → (Line) → [se asociată conturului nervurii (tab. OK.4 În tabelul A1. A1. A1. Def. Modelarea caracteristicilor materialului Introducerea valorilor caracteristicilor materialului necesare pentru analiza cu elemente finite se face utilizându-se biblioteca de materiale a mediului CATIA din care se alege material metalic din grupa oţelurilor (Steel) pentru care se modifică valorile Tabelul A1.2. .3) şi desenează linia de referinţă a nervurii în afara generarea nervurii propiu-zise utilizând zonei Sketch. A1.7). Sketch.2 obţinută la pasul anterior puncte commune. A1. A1.5. Object(s) to fillet: 6 Edges.1] → [se selectează perechi de schiţa.2. workbench). selectarea tipului găurii şi introducerea dimensiunilor. Selection: Sketch. Obţinerea unei găuri cu lamaj (Constr. ◙ Mirrored extent.4). OK → (Exit obţin parcurgând prima succesiune din tab. Având în vedere simetria solidului faţă de planul xy se generează pentru început cele două găuri de aceaşi parte a nervurii urmată apoi de generarea prin simetrie a celorlalte două urmând cea de-a doua succeiune din tab.6 modulului de elasticitate şi coeficientului Generarea racordări Poisson ţinând cont de valorile indicate ca date de intrare (tab. poziţionarea acesteia faţă de muchiile adiacente. folosind tasta Ctrl] → (tab. in Dialog Box) → Constrant practicată în solidul generat anterior se Definition ◙ Coincidence.

. Feature Name: Steel. Young Modulus 2.7 Introducerea proprietăţilor materialului [selectare corp (Pad. apare fereastra OCTREE Tet. (Exit Workbanch). ◙ Normal to Surface. Cancel. A1. Properties. Prin activarea butonului Local din această fereastră se poate genera noi modele cu elemente finite care permit adoptarea atât a dimensiunilor elemntului finit (Local size) cât şi a abaterii maxime (Local sag) pentru entităţi distincte (muchie.5mm OK [ se repeată această succesiune şi pentru gaura de aceaşi parte a nervurii). CATProduct). utilzând comanda (Constraint)] . suprafaţă.1 şi Static Case. Analysis. volum) ale modelului [selectare găuri (Hole.1)] → (Apply Material) →Libray (ReadOnly) Metal. . A1. prin dublă apăsare a butonului stâng al mouse-ului.1e+011N_m2. Steel (dublă selecţie) → Properties Feature Properties.1: Part1 sau a simbolului de culoare verde asociat tipului de element finit. Diameter: 8 mm . Tabelul A1. specificaţiei OCTREE Thetraedron Mesh. Poisson Ratio 0.Links pentru a se identifica calea de salvare a fişierelor cu rezultate finale.8 se observă următorele structuri de specificaţii subarborescente: . Prin activarea. → [ poziţionare Positioning Sketch centru gaură faţă de muchiile adiacente..Finite Element Model cu specificaţiile: Nodes and Elements. Depth: 0..5 Obţinerea găurilor cu lamaj (Hole) → [selectare cu mouse-ul a feţei (Face/Pad1-PartBody)] → Hole Definition Extension ↓ Up to Next.3 Modelarea cu elemente finite Pentru generarea modelului cu elemente finite se lansează pachetul CATIA Analysis & Simulation din care. în continuare. În structura arborescentă a specificaţiilor din tab. Type: ↓ Counterbored. şi respectiv pentru a se reveni la specificaţiile corespunzătoare modelului solid de analizat (Product1. OK. A1.1 şi Hole. pentru a se identifica calea de salvare a fişierelor cu rezultate intermediare.8) în care se poate selecta ordinul elementului finit (linear sau parabolic) şi se pot modifica dimensiunile elementului finit al modelului global (size) şi abaterea maximă faţă de modelul real (sag). setat automat de tip tetraedral.2) utilzând (Mirror) → Mirror comanda Ctrl] → Definition Mirroring element: xy plane.4 Tabelul A1. (tab. se selectează modulul Generative Structural Analysis şi apoi opţiunea Static Analysis din fereastra New Analysis Case (A1.4.3. OK.8) care presupune analiza statică a structurii în condiţiile unor constrângeri impuse şi a unor încărcări independente de timp. Diameter: 15mm.

Static Case Solution.. . Local Mash Sag. . M.. Loads. Aceleaşi operaţii se pot realiza prin activarea comenzilor Local Mesh Size. Element Type prin icon-urile .4.1.5 geometric.9 se prezintă succesiunea comenzilor de introducere a constrângerilor de tip anulare a mobilităţilor punctelor suprafeţelor asociate suprafeţelor de aşezare a capetelor şuruburilor de fixare a suportului de analizat precum şi a punctelor muchiei de rezemare a suportului pe perete. prin activarea comenzii Adaptivity Box prin icon-ul acelaşi grup de comenzi se poate indica nivelul de eroare admis care implică operaţii de rediscretizare.1. În plus. Tabelul A1. încărcări. şi respectiv grupul comenzilor de din discretizare.1 şi Sensor. cazul soluţiei şi sinteza rezultatelor analizei şi care vor prezentate mai jos. OK A1.1 care indică seturile de constrângeri. .4 Modelarea constrângerilor geometrice În tabelul A1.8 Activarea modulului de Analiză cu Elemente Finite Start → Analysis & Simulation → Generative Structural Analysis → New Analysis Case Static Analysis.Static Case cu specificaţiile Restraints.

10 se prezintă succesiunea comenzilor de introducere a forţelor distribuite pe suprafeţele de aşezare a capetelor şuruburilor de asamblare a suportului analizat cu grinda. În casetele X. Tabelul A1. în acest tabel se prezintă şi legenda culorilor asociată. În plus. Z se introduc valorile rezultante.5 Postprocesarea rezultatelor Vizualizarea stării deformate şi animarea procesului de deformarea se face actvând comenenzile menţionate în tabelul A1. OK A1. utilizând tasta Ctrl] Tabelul A1.11 se prezintă succesiunea de lansare a solver-lui. În tab.12 Vizualizarea stării deformate/animaţie (Deformation).6 A1. Z 0N. Y – 6000N. Computation Status Tabelul A1. Supports 2 Faces [selectarea feţelor de rezemare a capului şurubului. Force vector X 0N.5 Modelarea încărcărilor În tab.5 Rezolvarea modelului În tabelul A1.11 Lansarea modulului de calcul (Compute) → Compute ↓ All.4. (Animate) → Animate Close . utilizând tasta Ctrl].13 se prezintă comanda de vizualizare a câmpului de deplasări suprapus peste structura deformată.10 Introducerea forţei distribuite pe suprafaţă (Distributed Force) → Distributed Force Supports 2 Faces [selectarea feţelor de acţionare a capetelor şuruburilor. Modificarea factorului de scară asociat se realizează prin activarea icon. A1. A1.14 se prezintă comanda de vizualizare a câmpului de ului Tabelul A1.9 Introducerea restricţiilor de deplasare (Clamp) → Clamp Name Clamp. A1.12. Z. OK → Computation Resources Estimation Yes.1. În tabelul A1.

Se observă ca această valoare.1.14 Vizualizarea câmpului de tensiuni (Stress Von Mises) A1.7 tensiuni echivalente (Von Mises) suprapus peste structura nedeformată. Tabelul A1.82 MPa) în zona nervurii.7 Exerciţiu Să se determine câmpurile de deplasări şi tensiuni pentru elementul numit Grindă în fig. A1. pentru materialul OL37 (limita de curgere aprox.13 Vizualizarea câmpului de deplasări (Displacement) Tabelul A1. A1. .6 Concluzii Din analiza câmpurilor de deplasări şi tensiuni se evidenţiază faptul că elementul analizat este o structură rigidă (deplasările maxime reduse) cu tensiunile maxime (96. În cazul în care tensiunea maximă este mai mare sau mai mică decât cea admisibilă structura este supradimensionată şi se impun modificări dimensionale. 330 MPa) este acceptabilă fiind comparabilă cu cea admisibilă.