Seminar 2 - ECONOMETRIE

I) Exemple de Modele de Regresie M1. Cheltuielile pentru VacanŃă = f (Venitul Familiei) Cheltuielile alocate de o familie pentru petrecerea VacanŃei într-un an depind de Venitul Familiei, realizat în acel an. Teoria economică postulează o dependenŃă liniară directă între cele două variabile. Astfel, la un nivel dat al venitului familiei se defineşte, în medie, o relaŃie liniară. Avem valoarea medie condiŃionată: E (CV | VF ) = α + β ⋅ VF Cheltuielile pentru VacanŃă depind şi de alŃi factori neînregistraŃi. InfluenŃa lor este cuantificată în cadrul modelului de regresie prin variabila de perturbaŃie ε (eroarea aleatoare): ε = CV − E (CV | VF ) ⇒ CV = α + β ⋅ VF + ε M2. Venitul ObŃinut = f (Nivelul de Pregătire Profesională) Venitul ObŃinut (VO) de o persoană într-o anumită perioadă de timp depinde de Nivelul de Pregătire Profesională (NPP) al acelei persoane. Definim modelul econometric liniar ce poate explica variaŃia Venitului ObŃinut de angajaŃii unei firme în funcŃie de Nivelul de Pregătire Profesională al acestora. La o creştere a NPP are loc şi o creştere a VO. În condiŃii normale ar trebui ca β > 0 . Două persoane care au acelaşi NPP pot avea venituri diferite, deoarece VO depinde şi de alŃi factori, cum ar fi: vechimea în cadrul firmei, funcŃia ocupată, producŃia realizată. InfluenŃa acestor factori asupra Venitului ObŃinut este sintetizată în variabila de perturbaŃie ε. VO = α + β ⋅ NPP + ε M3. Nivelul CorupŃiei într-o Ńară, nivel măsurat prin Indicele CorupŃiei (IC), depinde de gradul de dezvoltare al acelei Ńări, măsurat prin Indicele Dezvoltării Umane (IDH). IC = f (IDH) ⇒ IC = α + β ⋅ IDH + ε IC este un indicator ce măsoară corupŃia dintr-o Ńară, în percepŃia investitorilor străini. IC variază între 0 şi 10. 0 – nivelul cel mai ridicat al corupŃiei 10 – nivelul cel mai scăzut al corupŃiei IDH ∈ [1,1 ] - caracterizează nivelul de trai al populaŃiei unei Ńări. Se calculează prin agregarea a 3 indicatori ce caracterizează: i) speranŃa de viaŃă la naştere ii) nivelul de educaŃie şi de pregătire al populaŃiei unei Ńări iii) nivelul activităŃii economice desfăşurate pe parcursul unui an (se foloseşte PIB/locuitor)

X – Venitul Disponibil al familiei. la întâmplare. Y 70 65 90 95 110 115 120 140 155 150 X 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 Fiecare familie a fost selectată. EvoluŃia unui asemenea indicator global constituie un barometru al pieŃei.m. şi consumă 70000 u. Valorile celor două variabile sunt exprimate în 1000 unităŃi monetare (u. Un model econometric al pieŃei de capital În modelarea pieŃei de capital se folosesc informaŃii privind evoluŃia preŃurilor activelor financiare care se tranzacŃionează la bursă. . După estimarea parametrilor modelului. pe care dorim să-l introducem în portofoliul nostru. Dacă ne interesează un anumit activ financiar. rezultate din deŃinerea activului respectiv. seria preŃurilor activelor financiare se transformă în seria rentabilităŃilor (randamentelor) activelor financiare: p − p t −1 p − p t −1 sau Rt = t ⋅ 100% Rt = t pt −1 pt −1 pt este preŃul activului financiar la momentul t pt −1 este preŃul activului financiar la momentul t − 1 Dacă randamentele sunt calculate în timp continuu. b) Pe baza datelor de la nivelul eşantionului. în timp. astfel încât prima familie câştigă 80000 u. aceste date sunt de tip serii de timp (serii cronologice). să se interpreteze rezultatele obŃinute. Din variate raŃionamente financiare şi statistice. pentru 10 familii. între două momente de timp consecutive. să se determine ecuaŃia de regresie liniară care modelează legătura dintre cele două variabile.). Ex1.m. câştigul sau pierderea. vom avea seria: rt = ln pt − ln p t −1 sau rt = 100% (ln pt − ln p t −1 ) Rentabilitatea exprimă (procentual). Estimarea parametrilor. au fost înregistrate.M4. în funcŃie de modificările unui astfel de indicator global (I). Fiind zilnice. La nivelul oricărei pieŃe de capital se calculează indicatori globali. dorim să-l evaluăm.m. anual. dintr-un grup de familii cu un venit net disponibil fixat. Consumul unei familii în funcŃie de venitul disponibil În scopul evaluării influenŃei pe care variaŃia venitului disponibil îl are asupra cheltuielilor de consum ale unei familii. valorile următoarelor variabile: Y – cheltuielile de Consum ale familiei. Modelul econometric poate fi descris printr-o ecuaŃie de forma: Rt = α + β ⋅ I t + ε t II) Modelul de regresie liniară unifactorială. a) Să se reprezinte grafic datele de observaŃie şi să se comenteze legătura dintre cele două variabile.

y i ) . h) Să se previzioneze cheltuielile de consum ale unei familii. variaŃia cheltuielilor de consum este influenŃată de venitul disponibil al familiei. construim diagrama împrăştierii datelor. în ipoteza că venitul disponibil este 100. În Excel. Valorile observate pentru variabilele Y şi X sunt introduse în coloanele B şi C.32 pentru un nivel de semnificaŃie de 0. pe baza modelului de regresie determinat? g) Să se previzioneze cheltuielile medii de consum ale unei familii.c) Să se verifice dacă modelul de regresie identificat este valid statistic (valoare tabelară: 5. variabila explicativă apare totdeauna pe axa orizontală iar variabila explicată pe axa verticală. . f) În ce măsură.05). d) Să se testeze semnificaŃia statistică a parametrilor modelului şi să se determine intervalele de încredere pentru parametrii modelului (valoare tabelară: 2. Reprezentăm grafic perechile de puncte observate ( xi . e) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre cele două variabile cu ajutorul coeficientului de corelaŃie şi al raportului de corelaŃie. Pentru a crea o diagramă a datelor trebuie să stabilim care variabilă ar trebui să apară pe axa orizontală. să se testeze semnificaŃia indicatorilor utilizaŃi.05). În analiza de regresie. în ipoteza că venitul disponibil este 100. selectăm: Insert/Chart/XY(Scatter)… Se observă că între variabilele X şi Y există o legătură directă şi liniară. Folosim Excel pentru a efectua calculele pentru estimarea unui model de regresie. ca şi forma şi sensul relaŃiei de dependenŃă.306 pentru un nivel de semnificaŃie de 0. a) Pentru a identifica existenŃa unei relaŃii de dependenŃă între variabilele analizate.

în medie. cheltuielile de consum vor creşte. cu 0. Valoarea a ≈ 24. Interpretăm pe a ≈ 24. ˆ i este o estimaŃie pentru E (Y | X i ) . rezolvăm ˆ şi β Pentru a determina estimatorii a şi b (sau α sistemul de ecuaŃii normale ale lui Gauss.). care măsoară panta dreptei de regresie.4545 ca fiind efectul mediu asupra lui Y.5091 2 2 ∆ (10)(322 000) − (1 700) 2 n∑ x i − (∑ xi ) ∑ yi ∑ xi2 − ∑ xi ∑ xi yi n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⇒ a= (1 110)(322 000) − (1700)(205 500) (10)(322 000) − (1 700) 2 ≈ 24. în cazul unor venituri cuprinse între 80 mii şi 260 mii u.1 u.. .m.m. Microsoft Excel conŃine un instrument pentru a efectua regresii folosind MCMMP.5091⋅ xi Dreapta de regresie estimată este y Fiecare punct de pe dreapta de regresie este o estimaŃie a valorii medii a lui Y.5091 ˆ i = 24.4545 ∑ ( xi − x )( y i − y ) ∑ ( xi − x ) 2 ⇒ b= (16800) ≈ 0.4545 (33000)(8890) a = y − bx ⇒ a = 111 − (0. al tuturor factorilor care nu sunt luaŃi în considerare în modelul de regresie.5091)(170) ≈ 24.5091x1000=509. Este interesant să obŃinem prin MCMMP estimaŃiile cheltuielilor de consum ale familiilor în raport cu venitul şi apoi să le comparăm cu cele obŃinute dintr-un pachet de regresie.b)Rezultă că putem considera că între cele două variabile există o relaŃie de forma: yi = α + β xi + ε i .  an + b∑ xi = ∑ yi  2  a ∑ x i + b ∑ x i = ∑ xi y i ∆ a= a = ∆ 10a + 1700b = 1110   1700a + 322000b = 205500 SoluŃiile sistemului se pot obŃine folosind metoda determinanŃilor: b= sau b= ∆ b n∑ xi y i − ∑ x i ∑ y i (10)(205 500) − (1700)(1110) = ⇒ b= ≈ 0. atunci când X creşte cu o unitate (1000u. atunci când venitul este 0. n . Deci y Interpretarea parametrilor obŃinuŃi: Valoarea b ≈ 0. ˆ ) ai parametrilor α şi β .4545 arată nivelul cheltuielilor de consum.5091 . corespunzător valorii alese pentru X.. i = 1..m.4545 + 0..2. arată că.. Selectăm: Data Analysis şi apoi Regression din lista de instrumente de analiză afişate.