Pe scurt despre cartofii dulci

http://www.reteteleluiradu.ro/2010/05/10/pe- scurt- despre- cartofii- dulci/ April 24, 2013

Radu Popovici

Nu sunt vreun specialist în cart of ii dulci, t ot uşi i-am găt it de cât eva ori. Cum în blog, dar şi în viaţ a personală, mi s-au pus adesea înt rebări de genul: „Ce sunt ăia cart of i dulci? Pui zahăr pest e ei?”, „Unde se găsesc cart of i dulci? Nu am văzut niciodat ă!” şi alt ele asemenea, mi-am zis că oricât de puţ in şt iu eu despre ei, t ot est e mai mult decât şt iu mulţ i alţ ii, aşa că ajut ându-mă de document aţ ia exist ent ă şi de coment ariile lui Marius Delaepicent ru (chimist şi bucăt ar român t răit or şi t rudit or la Hiroshima, pat ron de rest aurant , const ant vizit at or şi sporadic coment at or pe blogul meu) vă of er acest mic art icolaş, în speranţ a că voi t rezi curiozit at ea şi int eresul unora dint re cit it ori. Cart of ii dulci se găsesc aproape const ant în supermarket . I-am cumpărat de mult e ori de la Mega Image şi Cora, ca să dau doar două exemple. Seamănă doar vag cu cart of ii noşt ri şi sunt de cât eva ori mai scumpi. Nu şt iu mot ivele, dar le pot bănui: vamă, T VA, chelt uieli de t ransport şi depozit are, int eres scăzut al publicului, ceea ce înseamnă că se st rică în magazin şi se aruncă o grămadă din el, grămadă al cărui cost t rebuie recuperat cumva, poat e şi lăcomia dist ribuit orilor. Cart of ul dulce est e înrudit doar pe depart e cu cart of ul obişnuit . Un semn al înrudiri vagi est e acela că f runzele şi t ulpinile sale t inere se pot consuma ca vărzoase, ceea ce nu se înt âmplă cu cart of ul nost ru.. Cart of ul dulce (Ipomoea bat at as) est e o plant ă ce f ormează t uberculi mari, dulci la gust , cu conţ inut mare de amidon. Variet at ea port ocalie est e cunoscut ă în unele părţ i ale Americii de nord şi sub numele de “yam”. Cart of ul dulce est e originar din regiunile t ropicale ale Americii de Sud, unde est e cult ivat de pest e 5.000 de ani, dar acum est e cult ivat în t oat e regiunile t ropicale şi t emperat -calde, unde exist ă suf icient ă apă. China est e cel mai mare producăt or, acoperind circa 80% din producţ ia mondială şi of erind pest e 100 de variet ăţ i. Genul Ipopomea mai include şi unele f lori de grădină, numit e “morning glory”, f olosit e în bucăt ăriile sud-est asiat ice ca ingredient în salat e, supe şi curry-uri. Pot să vă spun că am mâncat în T hailanda şi Cambodgia morning glory, nu sunt sigur că le-aş deosebi print re alt e plant e asemănăt oare, dar le-am gust at . Cart of ii dulci nu sunt dulci de cruzi. Dulceaţ a se dezvolt ă enzimat ic, ceea ce limit ează t emperat ura de îndulcire la int ervalul 40 – 60 °C. Dincolo de 60 °C enzimele “mor”. De aceea, pent ru a-i f ace cât mai dulci, est e bine să f ie încălziţ i cât se poat e de lent . Se poat e cont rola vit eza de păt rundere a căldurii f oart e simplu: imediat ce au f ost adăugaţ i în f iert ură, se st inge f ocul pent ru vreo 15 minut e. Cei mai grăbiţ i pot coace cart of ii 15-20 de minut e, în paralel, la microunde, la cea mai mică put ere (140-170W). Coacerea la microunde îmbunăt ăţ eşt e şi rezist enţ a mecanică a cart of ului, alt mint eri, sf ărîmicios (deşi în st are crudă are o t ext ură f oart e crocant ă), dacă est e f iert un pic mai mult , aşa cum se înt âmplă în unele curry-uri. Cart of ii dulci au o st ruct ură f ibroasă organizat ă în lung. De aceea, est e bine ca t ăierea lor să se f acă preponderent pe lat (t ransversal), pent ru a scurt a f ibrele. În caz cont rar, acest ea se f ac f uior, mai ales dacă se supraf ierb cart of ii.

suc de port ocale. precum cast anele în Europa. alăt uri de sos de arahide şi de o cană cu ceai. dar nu am cu adevărat experienţ ă. alăt uri de nelipsit ul deja sos de arahide. În Malaezia cart of ii dulci sunt t ăiaţ i cubuleţ e şi găt iţ i cu lapt e de cocos (sant an). am găt it de cât eva ori cart of i dulci (am chiar pe blog unele reţ et e. Copţ i sunt f oart e populari în Hait i şi Republica Dominicană. Unele bucăt ării et nice îi găt esc însă f oart e des. Cart of ii dulci conf iaţ i. At enţ ie. pent ru a prepara un desert numit „bubur caca”. creveţ i uscaţ i şi sambal belacan. Dacă ţ ineţ i cont că put eţ i să le dezvolt aţ i dulceaţ a la t emperat ură mică (dacă reţ et a se pret ează). acelaşi Marius Delaepicent ru v-ar put ea of eri mai mult e det alii. şi servit e cu bacon. T ulpinile t inere ale plant ei se f olosesc în preparat e ca „namul”. Acest a se consumă cu peşt e af umat şi găt it în sos de arahide. ca şi f asolea. din păcat e. în rest îi put eţ i t rat a ca pe un cart of obişnuit . pent ru moment . ca şi plăcint a cu cart of i dulci. pent ru a f orma un aliment numit “at apa”. Spre deosebire de cart of ii obişnuiţ i. sau îi sot ează. Nu vă speriaţ i de ei. Deşi sunt înrudiţ i pe depart e cu cart of ii noşt ri. uscat e la soare) şi “inginyo” (cart of zdrobit şi uscat la soare) sunt aliment e import ant e în Uganda. Inginyo est e amest ecat cu f ăină de manioc şi t amarin. în unele zone t ropicale. aliment ul de bază şi principala sursă de amidon şi carbohidraţ i. sau îi prăjesc în t empura: „yaki-imo” (cart of i dulci copţ i) est e o delicat esă de iarnă. “Amukeke” (f elii subţ iri de cart of . Au un plus de culoare. Coreenii îi f olosesc pent ru a produce „dangmyeon” (t ăiţ ei de celof an). sau ca f eliile de cart of i dulci prăjit e. de la desert uri la curry-uri. sau cu f runze de coprah uscat e. Când sunt eţ i în bani (cost ă vreo 15 lei/kg) şi vă simţ iţ i avent uroşi. Oricum. sau îi f ierb ori prăjesc. f ie mai curând luând reţ et a din alt ă part e căci. maron glacé şi alt e ingredient e dulci. şi îi servesc cu un amest ec de ust uroi şi sos de soia. Japonezii îi f ierb. iat ă una şi iat -o şi pe cealalt ă). „daigaku-imo” est e un desert preparat din cart of i dulci. ori caf ea. Cart of ul dulce est e. . că t rebuie t ăiaţ i perpendicular pe f ibră şi că pot balona. Frunzele plant ei sunt prăjit e st ir-f ry cu ust uroi. est e mai prudent să evit ăm a mânca un preparat conţ inând cart of i dulci înaint e de adunările simandicoase prelungit e. Cam at ât despre cart of ii dulci.Cum spuneam. În India sunt dest ul de populari şi se f olosesc ca ingredient înt r-o gamă f oart e largă de preparat e. propriet ăţ i f lat ulent e ce pot cauza discomf ort . De aceea. Din cauza dulceţ ii şi a conţ inut ului mare de amidon. cart of ii dulci sunt f olosiţ i la prepararea de desert uri „wagashi”. Cart of ul dulce are. Amukeke se serveşt e mai ales la micul dejun. în unele reţ et e est e chiar decorat iv să f ie t ăiaţ i cu coajă cu t ot . sirop de arţ ar. în ce priveşt e modul japonezilor de a-i găt i. f oart e plăcut ă – asemănăt oare cu cea a miezului de dovleac – cu care vă put eţ i impresiona musaf iri şi încânt a copiii. la găt it se comport ă oarecum asemănăt or. sunt f oart e populare în SUA. f ie de pe blogul meu. iar în China sunt preparaţ i şi vânduţ i pe st radă. cei dulci nu au coaja t oxică. iar „imo-gohan” est e o combinaţ ie de orez şi f elii de cart of dulce. mirin şi dashi. căci coaja vineţ ie cont rast ează f rumos cu galbenul miezului. O modalit at e int eresant ă de a-i găt i est e f rigerea pe cărbuni şi servirea lor cu un sos pe bază de iaurt . nu vă pot of eri pe moment o variet at e de reţ et e dint re care să alegeţ i una pe gust ul dvs. Bucăt arii din T aiwan îi f ierb. în t imp ce „nimono” îi of eră f ierţ i şi aromaţ i cu sos de soia. preparaţ i cu zahăr brun. cumpăraţ i măcar 500 g şi încercaţ i o „găt eală”. pe pâine prăjit ă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful