Mentalităţi de zi cu zi la români în secolul XVIII: frica de moarte, testamentul, păcatele şi văduvia

,,Marele secol’’, ,,secolul fericirii”,cum a fost adesea vazut veacul XVIII in alte zone,nu s-a dovedit nici mare,,mare” si nici prea ,,fericit” in istoria romanilor.Dimpotriva,locuitorii spatiului carpato-danubian au trait atunci o epoca dintre cele mai apasatoae din existenta lor. Stapanirea straina,raboiale,jafurile si amputarile teritoriale,asuprirea sociala,instabilitatea politica interna,precaritatil economice si culturale etc. Au facut ca viata sa paa aproape un calvar in care traumatismele istorice lasau arareori clipe de liniste.1 Frica de moarte este, probabil, cel mai mare chin al vietii. Moartea este un moment de trecere cu un puternic impact asupra întregii comunităţi.Carl Gustav Jung sublinia ideea ca moartea este un tel pe care trebuie sa-l accepti si nicidecum sa i te impotrivesti,caci este anormal.El considera ca medic,ca toate religiile cu tel supraomenesc sunt extrem de rationale,privite din punct de vedere al igiene psihice.Moartea este doar o trecere,o faza a unui nebanuit de amplu si de indelungat proces al vietii.2 Intre scenele realizate de Ilie Teisanu pentru a impodobi peretii bisericii de la Fărtășești-Dozești,una o infatiseaza pe ,,Infricoșata Moarte”,gonind calarare si indreptand coasa ucigatoare spre cativa oameni.Este imaginea ce traduce binecunoscuta reprezentare a mortii la nivel popular-,,moartea netrebnica’’, sau ,,moartea cu coasa’’.3 O scena interesanta apare si pe peretii biserici de la Draganesti-Olt,infatisand batranul obosit de povara lemnelor care cheama Moartea:ea soseste de indata,cum se vede din scena urmatoare,dar ca in Espoia,de unde autorul fara indoiala s-a inspirat,batranul o invita sa-i puna lemnele in spinare.4 Biserica Ortodoxa invata ca moartea este "despartirea sufletului de trup"; odata aceasta despartire savarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant este moartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: "Si se va intoarce

1 2

Stefan Lemny,pagina 11 Iolanda Tighiliu,p.260 3 Stefan Lemny,pagina 116 4 Ibidem

Dar în acelaşi timp şi diavolii aduc de faţă toate păcatele din viaţa acelui suflet.Si imparatul acela iaste drept si nefatarnic si nu judeca pre mita.le înfăţişează cugetările cele mai bune. Mare groază şi mare spaimă are sufletul aşteptâd sa fie dus la judecata. la Cel ce l-a dat pe el"(Eccl. trebuie sa existe o judecata. adica in imparatia spirituala a ingerilor..rugăciunile şi milosteniile.împreună cu duhurile viclene . Moartea este perceputa ca o cale pe care .6 In sfarsit.sa petrece toata firea omeneasca”.12. viata pe pamant si viata de dincolo de mormant. Faptele bune ale omului şi o conştiinţă curată sunt în momentul acela de un mare ajutor şi o mare bucurie pentru dânsul.prin prevederea dumnezeiasca . Dupa faptele sale bune sau rele. sufletul se uneste cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. deci moartea este de folos omului. precum şi toate meritele sufletului.însoţiţi deîngerii cei buni. cuvintele cele evlavioase. Pentru ca rasplata lui Dumnezeu sa fie dreapta si cei buni sa primeasca pe drept bunatatea Lui. iar cei rai pedeapsa meritata. de unde s-a luat.4 7 Iolanda Tighiliu. care constituie viata sa vesnica: viata in pantecele mamei. 5Moartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru indeplinirea rostului ce-i este impus.tot ce este folositor omului.. care atunci plin de groază şi de spaimă aşteaptă îndreptăţirea şiscăparea tui.din viaţa sa. la iesirea sa din trup.p.ci judeca pe fiecare pe faptele sale. faptele cele bune.7 5 6 Iolanda Tighiliu.cugetând la drumul îndelungat ce are să-t facă la noul fel de viaţă ce are să înceapă dupădespărţirea sa din trup. Îngerii buni stând în faţa demonilor . trece in imparatia fiintelor asemenea lui. Sufletul.într -o mare bucurie. sau osânda şi chinurile iadului. Judecata particulara are loc imediat dupa moartea omului si are ca scop trecerea sufletului in locul asteptarii raiului sau asteptarii iadului.tarana in pamant.7). si duhul se va intoarce la Dumnezeu. Acest termen acordat omului contine . în acel timp este cuprins de spaimă la vederea grozavilor şi răilor diavoli. cărora le-a slujit în viaţa sa.. Dumnezeu a harazit sufletul sa treaca prin trei stari diferite.Ea este hotarul tuturor ideilor omenesti.261 . Faptele bune servesc desprijin sufletului care se urcă către Domnul. iar sufletul plin de păcate este condus de diavoli în iad.261 Vamile vazduhului. Sufletul.cel mai mare si mai infricosator lucru va fi cand sufletul se va afla in fata Judecatorului suprem. unde va suferi chinuri în veşnicie. El este turburat.

Ci o am acum.cumplita moarte”.o preiubita maica.atitudinile fata de moarte din secolul XVIII nu par a reprezenta un moment distinct in istoria romanilor. ca si inscriptia seplucrala in versuri a unei fecioare de 10 ani a cei moarte .ce se departeaza de simplicitatea obisnuita in vecurile perecdente. viatii aceea.imbracind vesmintele patetismului baroc.clasice’’’..scurta pentru mine.Judecata particulara este posibila datorita faptului ca sufletul nu moare odata cu trupul.si veacul romantismului.Textul sapat in lespedea de pe mormantul unui prun al domnitorului Nicolae Mvrocordat era menit sa eternizeze intreaga drama a familiei:<<Patruzeci de zile mi-a fost intreaga viata si zac lanag tine.pagina 117 Pag 119 .o.secolul XVIII pare a aduce si in spatiul romanesc unele elemente noi.”. (Eclz 12.Toma m-am numit.cel putin la nivelurile sociale preocupate sa-si eternizeze suferinta in limbajul pietrelor tombale.Oricine ai fi.aratand cum umbra mortii a continuat sa se intinda si peste epoca Luminilor.Desigur impodobirea acestora cu motive folorale nu era o noutate..potrivit careia gandirea ar fi depasit atunci intrucatva spaima mortii.9 In general.Epitaful mortuar inchinat unui prunc al domnului Grigore Callimachi atinge paroxismul:.scurta.Dar vai.8In eterna repetitie a artei de a muri.Vezi acest mort pentru care vars lacrimi!Pe acesta eu l-am nascut si l-am purtat in brate.Impotriva impresiei curente.al mortii .desigur nepieritoare”(27 iunie 1716).cum nu era nici gravarae textelor insotitoare.Noua se dovedeste in spatiul romanesc retorica acestor inscriptoo.varsa o lacrima.Ion al meu.7).Acelasi registru sentimental etern uman ii apartine si durerea pe care moartea o lasa in preajma celor secerati de ea.vai mie! Eu nu-ti mai sunt mama.contributii recente au identificat numeroase elemente de legatura in secolul mortii baroce. a lasat parintiloe ei mihniri si vaietet”.fatul 8 9 Stefan Lemny.ilustrata de Oratiile funebre ale lumii lui Bossuete.Cuvintele sapate in piatra de mormint a unui tinar de 22 de ani deplingeau.adesea economiastice. De fapt este nemuritor si se intoarce la Dumnezeu dupa iesirea din trup: “Si ca pulberea sa se intoarca in pamant cum a fost iar sufletul sa se intoarca la Dunbezeu. .domnul ungrovlahilor...in ziua mortii tale sint al lui Nicolae. Secolul XVIII a cunoscut in unele zone al continentului insusiri semnificative in aceasta problematica.pastrundu-si valabilitatea si in alte epoci.de asemenea.demne de interes.Dar expesia durerii pare a dobindi alta configuratie.

.Acestea constituie insa exceptii.el nu s-a schimbat in mod radical de la un secol la altul si descrierea lasata de S.la o varsta foarte inainra” si ca .meu cel frumos.poti intalni familii in care traiesc mosnegi de peste o suta de ani”.... la 70 ..voinic..varste cate are omul”: cocon(pana la 4 ani).El se infatisa ca una mestec de practici crestin-ortodoxe si de stravechi 10 Stefan Lemny. .i cade mintea”.iar la 100.136 .Oare voi mai trai?10 Oamenii din secolul XVIII ajungeau rareoi la varstele din urma. la 40.scria ca romanii ajung .fupa 80 rid nepotii de el.Exista mentiuni discutabil privind virstele matusalemice.Fl.de exemplu.Alta repreznetare a varstelor omului din aceeasi perioada ajungea pana la 100 ani..ne introduce intrucatva si in specatcolul popular al inmormantarilor ce aveau loc cu o suta de ani mai inainte.copil(4-15 ani).Dovezi mai sigure sunt aduse de unele pietre de mormant atestand decese la 85 sau 90 de ani.” In ceea ce priveste ceremonialul ca atare al inmormantarii...ne indreptatesc mai curand sa presupunem ca durata medie a vietii normale ar fi ajuns la 40-50 de ani. O insemnare manuscrisa de la sfrsitul veacului XVIII indica urmatoarele .].Mariana.punctand momentele importante ale vietii cu insusirile lor:.in secolul XIX....vai mie.mator”(70-80 ani).la 30 de ani .dupa care urma .Oricum unele cercetari demografice au dovedit ponderea considerabila a populatiei tinere.Locuitoriiscria el-nu ajung la o varsta prea inaintata[.la 60 lacomie...cataraga(15-20ani).fiul tatalui glorios[.Rareori gaseste pe cineva de 70 de ani si aproape deloc la 80 de ani”.Marea majoritate a cazurilor.mai multa neputinta si dureri si boala.deoarece m-am lipsit de tine.copilul meu dulce ! sunt strapunsa in inima.ii este drag a merge la oaste”..batran(569-69 ani).adeca june(23-42 ani).remarcata.cand este{omul} de 20 ii sint dragi femeile”.barbat(42-56 ani).Graselini.inca de la inceputul secolului si de Dimitrie Cantemir:.in desfatare si in vaiata usoara”.asa cum am putut veifica pe baza unui modest esantion de inscriptii lombale cu indicatii precise asupra varstei celor decedati.].precizand apoi ca taranii ajung la o varsta mai inaintata decit boierii sau decat cei care traiesc .tare ca un leu”.se sfadesc rudele pe avutia lui. la 50 vadeste experienta si ambitia de a se bucura de consideratie...

prelungindu-i călătoria către ceruri. după care încep să se retragă rând pe rând. De aceea. stropit cu agheasmă şi îmbrăcat în haine curate. deşi datina spune că acestea sunt obiecte necesare în viaţa de apoi. sicriul se înconjoară de trei ori cu un recipient în care ai pus tămâie pentru a alunga spiritele rele.  Deasupra uşii de la intrarea în casa răposatului se pune o pânză de culoare neagră pe care se scrie numele lui. o bucată de material de culoare neagră. Până când este gata sicriul. nu sunt de acord nici cu pieptenele.amintind obiceiuri romane(inchidrea ochilor la mort. . în calea mortului se pun drept "punţi" diverse obiecte. Ceremonialul popular practicat in lumea satelor reprezenta prototipul oricarei inmormantari pastrat si astazi. Fiecare persoană care intră în casa decedatului va spune .imbracarea in hainele cele mai frumoase. Ei spun că orice obiect pe care i-l pui în mână sau în buzunare va îngreuna sufletul mortului. Aceasta rămâne acolo timp de 40 de zile.. acestea fiind obiceiuri necreştineşti.   Rudele răposatului poartă pe haine timp de 40 de zile. aceste cuvinte fiind atât o scurtă rugăciune. care aleg să nu-l respecte. la fel ca şi becurile din casă. "Bună seara" etc. Înainte de a pune trupul înăuntru. Tot pentru 40 de zile bărbaţii nu au voie să folosească aparatul de ras. mâinile şi picioarele. care apoi sunt date "de pomană". iar în mâinile încrucişate pe piept i se pune o cruce.).traditii. oamenii se adună în jurul sicriului la priveghi. oglinda sau acul cu aţa puse în sicriu. mortul este aşezat pe pat sau pe un suport special adus de la Biserică. unii bătrâni cred că este greşit ca mortul să fie pieptănat. răposatul este spălat cu apă curată. Pe pieptul mortului se pune o icoană sfinţită.   De asemnea. fardat sau să i se taie unghiile. Cuprindea urmatoarele obiceiuri:   După ce şi-a dat ultima suflare. La miezul nopţii sunt serviţi cu mâncare şi băuturi.punerea de bani in sicriu. data naşterii şi data decesului. Acest obicei este considerat păgân de mulţi credincioşi. având grijă ca lumânările să rămână tot timpul aprinse. Apoi i se leagă maxilarul.spalarea corpului. În drumul către Biserică. cât şi o formă de salut care înlocuieşte "Bună ziua".sarutarea pe ochi etc. "doliul".  În mâna răposatului se pun câţiva bănuţi care îi vor folosi pentru a plăti "vămile". Însă membrii familiei trebuie să rămână mereu lângă mort. Seara.Dumnezeu să-l ierte!".

hartie alba.pe o masa acoperita de covoare si inconjurata de lumanari.262 14 Stefan Lemny 128 . rude.in sala de audiente).era dus la mitropolie.drumului” decat im.stafide.garu.Sfant odihnitii” domni sau sfant raposatiii” parinti.Fastul inmormantarii este deductibil cel mai adesea sin listele de cheltuieli pentru pomeni(smochine. Aici-cum s-a intamplat la inmormantarea lui Al.Din aceeasi 11 IOlanda Tighiliu 262 12 13 Iolanda Tighiliu.mormantul.dincolo’’ sufletul celui decedat este luat de ingeri sau de Iiisus Hristos.In final.moartea este o adevarata nunta.trupul insusi nu mai este un hoit..cafea.miere.horilcaetc.cofeturi. gradul de rudenie cu mortul. prietenele şi orice femeie care are de transms prin mortul plecat vreun mesaj propriilor morţi..spere vederea multimii.aginea locului de destinatie al sufletului. Ordinea în care se boceşte este prestabilită de tradiţia locală: rudele apropiate.moartea este vazuta ca un inceput de drum pentru a junge.trupul neinsufletit.covrigi.scoarte la racla lumanari s. În situaţii speciale bocesc. şi bărbaţii.262 Iolanda Tighiliu. Bocetul urmareste mai mult peripetiile . De aici si mentionarea frecventa in documente a expresiei .dechis in toate partile.de unde in ziua inmormantarii.pentru sufletul defunctului.13 Participarea sociala la inmormantarea unor boieri si domni se cracteriza printr-o grandoare deosebita..coliva.Şutu (20 ianuarie 1821)-cosciugul captusit cu atlas ros era asezat pe o msa acoperita cu un covor de catifea rosie intr-un cort cicular.se proceda si la eliberarea unui numar de prizonieri din inchisoari pentru a se ruga.cum consemna Del Chiaro. 11 Bocirea defunctului este un atribut al femeilor.memoria celor disparuti erau sfinte.a 14 La moartea domnului sau a membrilor familiei domnitoare. vecine sau prietene cu acesta.De aici si intangibilitatea cadavrului(interdictia de a efectua autopsii s-a mentinut pana in secolul XIX) si a locului de veci.stramosi ca unii ce trecusera intr-o lumne in care pacatul nu mai exista.Din ritualul de inmormantare facea parte si bocetul.Vestea mortii in aceste cazuri era anuntata mai intai de clopotele tuturor bisericilor. Bocitul se poate desfăşura şi după alte criterii: vârsta bocitoarei (femeia în vârstă are prioritate faţă de cea tânără). vecinele.) si alte articole precum:poleiala.12 De aceea.ci are toate insusirile umane.mormantul nu este decat o noua casa.portocale.Trupul sau era depus in sala tronului (dupa Del Chiaro.In cadrul lui. în taină. rudele îndepărtate.

pesemne.insemnele dupa failie.in cripte sa imprejurul bisericii sa nu se ingroape.descrierea aflaam ca in asmenea ocazii curtea mitropoliei era acoperita cu paie.indata decsoperit.15 Daca vreun domnitor se stingea din viata vara.ca de nicaieri drumul catre cer nu e asa de oblu si de sigur ca de la berica.ele nu mai reuseau sa raspunda nevoilor.] Si in spatiul romanesc masura a intimpinat rezistanta.atunci trupul era imbalsamat.adica in inetriorul bisericii.Spre sfarsitul secolului.lucru rezervat alminteri doar clerului.”17 Asemenea abateri de la traditie nu erau lipsite de consecinte la nivelul sensibilitatii.Ce vanitate desarta!’’.celor instariti le e rusine sa stea impreuna cu cei saraci chiar dupa ce mor.Pentru marea majoritate a populatiei..fiindca rar s-a intamplat ca domnii Principatelor sa moara in timpul mandatului.18 15 16 Stefan Lemny 128-129 Iolanda Tighiliu 262 17 Stefan Lemny.macar cine ar fi.[.Ca urmare a acestui fapt.Societatea traditionala a ignorat ca atare o distinctie...oranduiti ornamente.Ei se gandesc. iar la ceremonia de inmormantare muzica militara interpreta melodii funebre.in cazul familiilor domnitoare sau boieresti.locul resectiv era n cimitirele sin preajma bisericilor din sate si targuri.indicinad o distinctie la nivelul sensibilitatii.marii cu numeroase celui dregatoi.si nici un om.considerand cimitirul ca un fel de loc public unde oamenii se adunau dupa slujba.16 Pornita din locuinta celui decedat.intre ranguri..130 18 Ibidem .la adapostul bisericlor.Un act din 1792 facea constatarea ca .curioasi sa vada o procesiune mai putin obisnuita.procesiunea inmormantarii se termina in locul de vescnica odihna care.se afla.indeosebi dinn partea paturilor sociale instarite.indicand o distinctie tot mai neta intre cei vii si cei morti.ticsite de spectatori.Faptul n-a trecut neobservat si a devenit curind tinta criticilor moralizatoare:.Din cortegiu funerera ce-l insotea dupa care pe domnul defunct faceau oparte.Graselini sesizase ca .Cosciugul etalau.locul imprejurul bisericii era foarte stramt si plin de mormanturi si cruci.dar in special din motive de natura igienico-sanitara.in Transilvania s-a dispus din 1788 .impodobit stacojiii.ca tintirimurile afara de stae sau orase sa se puie.in schimbl unei sume de bani si mirenii pot fi inmormintati in pamantul sfintit..ca si periioada anterioara.pe perne era rosii autoritatii decedat.Cortegiul stabatea strazile orasului..

Stanca este crestinortodoxa. haine.263. timorata de gândul mortii si convinsa ca dania ei catre biserica o va absolvi de pacate. destul de numeroase. case si via sunt lasate Bisericii Sfântul Silvestru. Din datele existente în testament. Negustoreasa. Silvestru.Resemnati in fata inevitabilului. o casa si 20 de matci de albine sunt daruite Mitropoliei pentru a se îngriji de pomenirea lui Pârvan boiangiul. si a ridicat. împreuna cu sotul ei.pe masura posibilitatilor. este legata de epidemiile de ciuma care au bântuit Bucurestiul si care în perioada 1730-1740 s-au manifestat aproape continuu. cel putin în parte.20 Un astfel de testament este si cel al Stancai.daca situatia le-o permitea. din Bucuresti.p. În interiorul acesteia se afla chiar si portretele celor doi negustori. stupi de albine si alte acareturi. în schimbul unor servicii precise: astfel.oamenii prevazatori si doreau sa-si oranduiasca lucurile prin diate(testamente)mai inate de a parasi aceasta lume. Iolanda Tighiliu. precum si revenirile facute special ca sa-si întareasca dorintele. întotdeauna contrasemnate de martori de încredere. sperând în iertarea pacatelor personale. lasa 30 de matci si un cazan pentru Biserica Sf. este de presupus ca. cele mai multe pravalii. caci nu sunt îngropati la Biserica Sf. sase case. morti la data la care negustoreasa îsi face primul testament (1749) si chiar înainte de aceasta data. Toata aceasta meticuloasa împartire. cu 40 de ani înainte de a muri. Duce o viata îmbelsugata si vrea ca. Silvestru.ei se straduiesc sa atraga asupra lor mila divina facand danii la manastiri sau. Testamentul Stancai exprima în primul rând încrederea crestina în viata de dincolo si în puterea bisericii. margele. pe lgan faptele bune pe care ar fi trebuit sa le faca.sa-si aranjeze din aceasta viata un loc mai bun pentru cea viitoare. Desi nu exista date despre cauza mortii lor. Gheorghe Vechi. cazane si 19 Iolanda Tighiliu. pe care o ctitorise si pe care avea obligatia s-o înzestreze. pe care o ridicasera în anul 1743. se afla si un sentiment de vina. o negustoreasa care îsi lasa bunurile printr-un testament redactat în anul 1749. vie la marginea Bucurestiului. biserica primeste în dar pravalii si case. Stanca avea opt pravalii. stim ca Stanca si Pârvan au avut sapte copii. primesc daruri simbolice: inele. vaduva lui Pârvan boiangiul. iar pentru pomenirea fratelui ei. biserica sa aiba parte de toata averea. practicanta. ramasa vaduva prin 1747. dupa moartea ei. dovedesc o constiinta cel putin patrunsa de sensurile pacatului omenesc si ale absolvirii divine. Biserica Sf. daruieste casele pe care acesta le stapânise pe când era în viata etc. Moartea tuturor urmasilor trebuie sa fi constituit o drama uriasa. rudele. desi este putin probabil sa fie autentice.inaltand propriile locasuri de rugaciune19 De aceea. De asemenea.260 20 . Dar în afara de acestea.oamenii incearca. unde îi erau îngropati copiii. traieste înca 40 de ani.

ceea ce constituie o mica avere. iia). altii primesc haine si. stiut fiind ca preocuparea cea mai frecventa a bucurestenilor din mahalale era fabricarea lumânarilor din ceara de albine. ca rudele nu trebuie sa mai aiba nici o pretentie asupra averii ei. Însa darurile le-au nemultumit pe rude. i o rochie de bendarea. dar în special în cel din 1775. o pereache de cercei de aur. finul Pârvanel se alege cu 10 matci de stupi. orientale: "Las nepoate-mii. Las finului Pîrvan un cazanel i taleri 20. Stanca lasa nepoatelor ei. Sirurile de perle (margaritar). bluze de matase vegetala. în timp ce cumnatul Manea primeste un cazan si o teaca de argint. De exemplu. Catrinei. întrucât mentioneaza în mai multe testamente. i o mahrama cu fir. negustoreasa îi lasa un pled. si 4 siruri de margaritariu. i o mahrama cu fir. Las copilii cumnatului Vasilie o ie cu sîrma. Probabil ca ea anticipase acest lucru. dar nu foarte multi. la care se adauga piesele de costum autohton (marama. dar si o idee despre preocuparile negustoresei. i doao tingiri. i 4 siruri de margaritar marunt. care vor contesta juridic acest testament înca multi ani dupa moartea Stancai. hainele scumpe si bijuteriile se afla în mod traditional printre valorile tezaurizate. nepotului Gheorghe. rochii din matasuri grele. siruri de perle. i o ie cu fir. Privilegiat. Arghirii. De asemenea. adeseori pastrate mai multe generatii si date de zestre ca o marturie a continuitatii unor preocupari si unor gusturi artistice. cercei. bijuteriile de aur si hainele dau masura unei bunastari. o pereache cercei de aur. Las nepoate-mii. . Vasele de arama. mai rar sume mici de bai." Obiectele enumerate indica valorile pe care se întemeiaza lumea Stancai. si o pereache de ace. o perna de atlaz si un vas de arama. un covor.uneori bani. pentru gatit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful