You are on page 1of 16

Anul III, nr.

28
apare
mai 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins Izvorul Tãmãduitor


Hristos e prezent
chiar ºi în discotecã
În multitudinea de locuri pe
de la Sâmbãta
unde ne petrecem timpul ca tineri,
existã locuri unde prezenþa lui
Dumnezeu nu ne convine, aºa cã
mai bine Îl lãsãm acasã. (pag. 8)
Dumnezeul
din buzunar
Pãcatele nu stau doar în fap-
tele omului, ci mai ales în sufle-
tul lui. Despre ce înseamnã sã
fim supuºi patimii iubirii de bani
ºi bunuri ºi ce consecinþe decurg
din aceasta aflaþi din pag. 11.
Absenþa lui Dumnezeu
De multe ori ni se pare cã Dum-
nezeu e absent. De ce nu ne rãs-
punde Dumnezeu la întrebãri ºi
de ce nu Îi simþim prezenþa? (pag. 3)
(pag. 13)

Editorial de Pr. Cãtãlin Teulea trece prin Golgota despãtimirii, prin lacri- Dumnezeu dupã moarte, dacã nu intrãm
ma rugãciunii, osteneala postului, bucuria încã din viaþa aceasta. ªi unde este in-
În genunchi faptelor bune. Cine a rãzbãtut, îngenun- trarea în aceastã Împãrãþie a lui Dum-
Îl cunoºti cheatã, pânã la poalele Crucii de pe Gol- nezeu pe pãmânt, dacã nu în Bisericã -
pe Dumnezeu gota, dacã nu Iubirea prezentã acolo prin tinda raiului, dar ºi în inima noastrã, unde
"Un tânãr studios s-a Maica Domnului ºi Sf. Apostol Ioan, stã ascuns Hristos în mod tainic încã de la
dus la pãrintele sãu duhov- numit Apostolul iubirii? Mulþi dintre noi Botez? Fiecare dintre noi fuge de rana sa,
nic sã se spovedeascã ºi a ne-am spovedit în Postul Sfintelor Paºti - de nimicnicia din el, pânã ce-L întâlneºte
început sã se laude cu cele unii din obiºnuinþã, alþii din conºtiinþã - pe Cel ce vindecã toatã rana, toatã dure-
acumulate de el din lectura dar câþi dintre noi am simþit cã, într-ade- rea: Hristos, Domnul Iubirii. În Bisericã
cãrþilor, uitând cã pãrintele duhovnic aº- vãr, Hristos a înviat în viaþa noastrã? "afli cã exiºti", ne spune Petre Þuþea.
tepta de la el mãrturisirea pãcatelor. La E nevoie deci de perseverenþa, jertfa, Hristos a intrat prin uºile încuiate,
finalul spovedaniei tânãrul, fiind un creº- consecvenþa vieþii noastre în dragostea, arãtându-Se ucenicilor Sãi dupã Înviere.
tin dornic de îndreptare, a cerut canon. dorul dupã Dumnezeu, pe care le expe- Sã intrãm ºi noi în cãmara sufletelor
Pãrintele duhovnic i-a spus: <<Nu-þi dau riem în rugãciunea adâncã a inimii noas- noastre, fãcându-I loc în ea ºi Musafirului
niciun canon, dar vreau ºi eu sã adaug tre. Sã-L simþim pe Hristos cã ne-a atins care bate la uºã. Trecând prin efortul ºi
ceva la cele descoperite de tine: Ia ochii cu lacrima Sa ºi prin aceasta vom durerea curãþirii ºi iertãrii, vom simþi ºi
aminte, doar în genunchi Îl cunoºti pe "vedea lumina cea adevãratã". Bucuria Învierii, Îl vom putea pipãi pe
Dumnezeu>>. Atunci tânãrul îndatã s-a Pãrintele Arsenie Boca spune atât de Hristos, cu simþirea rugãciunii noastre,
ruºinat, s-a trezit din reveria mândriei ºi profund: "Nu putem intra în Împãrãþia în strigând, îngenuncheaþi de minunea
i-a cerut iertare cu lacrimi pãrintelui." care nu am trãit încã de pe pãmânt". Nu Învierii, asemenea lui Toma: "Domnul
Vrem Taborul, Lumina Învierii, fãrã a vom putea deci intra în Împãrãþia lui Meu ºi Dumnezeul Meu!"
CMYK
2 Viaþa în Hristos
fãºurat în Tesalonic. Du-
Împreunã, de Înviere pã slujba Prohodului,
preoþi slujitori ºi credin-
Anul acesta, fãgãrãºenii au avut cioºi de la Catedrala "Sf.
ocazia sã participe la un eveniment Dumitru", purtând Sfân-
deosebit. La sugestia Înalt Preasfinþitu- tul Epitaf, frumos împo-
lui Mitropolit Laurenþiu al Ardealului, dobit cu flori multico-
dupã slujba Vecerniei din ziua de Paºti, lore, dar având ºi o Sfân-
preoþii ºi credincioºii de la bisericile din tã Cruce de dimensiuni
Fãgãraº au mers în pelerinaj pânã la mari însoþitã de icoanele
catedrala din centrul oraºului. Maicii Domnului ºi Sf.
Ioan Evanghelistul, au
REÎNVIEREA UNEI TRADIÞII VECHI. A pornit în pelerinaj prin
devenit o tradiþie în Biserica noastrã ca la oraº (foto). Oaspeþii ro-
unele mari praznice sã se facã astfel de mâni au remarcat pre-
procesiuni care întãresc comuniunea ºi zenþa multor tineri în
solidaritatea între oameni. Bunãoarã în Pelerinajul este o tradiþie veche, convoi, ordinea desã-
Fãgãraº, de Boboteazã, preoþii ºi credin- practicatã ºi în alte þãri ortodoxe vârºitã în coloanã, in-
cioºii de la toate bisericile din oraº merg tonarea unor cântãri po-
în pelerinaj - cu prapori, preoþii îmbrãcaþi secolele III-IV, prezentã la Ierusalim, trivite momentului ºi prezenþa poliþiºtilor,
în veºminte ºi cântând troparul Botezului - Constantinopol ºi în alte oraºe. care supravegheau trecerea creºtinilor în
la lacul Cetãþii, unde se desfãºoarã sfin- FÃGÃRúENI LA TESALONIC. Aseme- condiþii de trafic intens. La un moment
þirea cea mare a apei. Foarte cunoscut a nea pelerinaje se fac ºi în alte þãri orto- dat coloana s-a întâlnit cu o altã coloanã,
început sã devinã ºi pelerinajul de Florii, doxe. În Vinerea Patimilor de anul acesta, pornitã în aceleaºi condiþii, de la altã bi-
care se desfãºoarã mai ales în oraºele- un grup de profesori din oraºul nostru, sericã. Cele douã mase de oameni s-au
reºedinþã de episcopii. Aceste procesiuni aflaþi într-o excursie în Grecia, au fost oprit, preoþii s-au îmbrãþiºat, s-a citit o
constituie o reînviere a unei tradiþii din martorii unui astfel de eveniment des- Sfântã Evanghelie ºi apoi fiecare coloanã
ºi-a urmat drumul sãu.
Zile de sãrbãtoare grup de tineri talentaþi
din oraºul Victoria, co-
ordonat de pãrintele Oc-
COMUNIUNE DE CREDINÞÃ. La Bise-
rica "Sf. Nicolae" (Brâncoveanu) din Fã-
pentru Comuna Pãrãu tavian Smãdu, care a
realizat un spectacol de
gãraº, Vecernia din ziua de Paºti s-a sã-
vârºit afarã, la altarul nou construit în
Pentru întreaga comunitate bãtut toaca. curtea bisericii. La sfârºitul slujbei, preoþii
a localitãþii Pãrãu, sãrbãtoarea Spre desãvârºirea aces- slujitori ºi credincioºii prezenþi s-au
Sfântului Mucenic Gheorghe, tor sãrbãtori, în Sâmbãta din îndreptat în coloanã spre catedrala din
precum ºi Sâmbãta din Sãp- Sãptãmâna Luminatã locui- centru. Din zeci de piepturi rãsuna cu
tãmâna Luminatã au avut o torii Comunei Pãrãu, în frun- bucurie "Hristos a înviat din morþi…". În
semnificaþie aparte, fiind mar- te cu primarul comunitãþii, faþa catedralei, s-au întâlnit cu preoþii ºi
cate de o serie de evenimente domnul Mihai Popeneciu, credincioºii de la celelalte biserici. Preoþii,
religioase ºi socio-culturale. au îmbrãcat din nou straiele în sobor, au sãvârºit o slujbã de mulþu-
În ziua de 23 aprilie, biseri- de sãrbãtoare, pentru a-l mire, iar pãrintele protopop Ioan Ciocan a
ca din Pãrãu ºi-a sãrbãtorit hramul: întâmpina, cu mult entuziasm, pe Prea- þinut o cuvântare la acest ceas de praznic.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Slujba sfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, aflat pentru S-a intonat de mai multe ori imnul pascal,
a debutat cu Sfânta Liturghie, urmatã de prima datã în aceastã localitate. în acordurile cãruia cei prezenþi au încon-
un Te-Deum, oficiate de pãrintele paroh Alãturi de un sobor de preoþi din Þara jurat catedrala, însufleþiþi de bucuria
Laurenþiu Urian, împreunã cu un sobor de Fãgãraºului, în frunte cu pãrintele pro- Învierii ºi a comuniunii întru credinþã.
preoþi ºi diaconi din localitãþile învecinate. topop Ioan Ciocan, PS Andrei a sãvârºit "Pelerinajul, spunea cu o anumitã
În continuare, cei prezenþi au putut Taina Sfintei Liturghii, în cadrul cãreia ocazie Prea Fericitul Pãrinte Patriarh
admira în naosul bisericii o expoziþie de i-a acordat pãrintelui paroh Laurenþiu Daniel, ne elibereazã de monotonie ºi de
icoane pe sticlã cu tematicã pascalã, Urian, pentru activitatea ºi eforturile sale izolare, întrucât dã naºtere unui eveni-
evocând scene din Duminica Floriilor deosebite în slujba Bisericii, distincþia de ment nou în cetate, un eveniment de
pânã la Izvorul Tãmãduirii. La acest sachelar. bucurie ºi sãrbãtoare. El constituie o
eveniment a participat ºi domnul Adrian Dupã finalizarea slujbei, înaltul ierarh comuniune în procesiune, o adunare în
Valusescu, directorul Centrului Judeþean a vizitat sediul primãriei ºi casa parohialã, miºcare, simbol al Bisericii în misiune,
pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii fiind plãcut impresionat de frumuseþea care prin rugãciune ºi prin cântare
Tradiþionale Braºov, dar ºi alþi oameni de locurilor ºi a portului popular, pe care cheamã binecuvântarea lui Dumnezeu
culturã din cadrul acestei instituþii. sãtenii din Pãrãu îl îmbracã cu mândrie în asupra oraºului întreg."
Ceremoniile s-au încheiat cu un im- zilele de sãrbãtoare. Pr. Marcel Dobrea -
presionant moment artistic, oferit de un Biserica Sf. Nicolae, Fãgãraº
Diac. Claudiu Pãun
Eveniment 3
Izvorul Tãmãduitor de la Sâmbãta risipã de energie sexualã;
abuzurile pot dãrâma.
5. Sã ai concepþie de viaþã
Bucuria Învierii s-a prelungit ºi anul acesta în Þara Fãgãraºului K
creºtinã - adicã sã nu umbli dupã alte
prin sãrbãtorirea celui de-al doilea hram al Mãnãstirii Brâncoveanu concepþii de viaþã: yoga, zen etc.
de la Sâmbãta de Sus. Vineri, 24 aprilie, în ziua prãznuirii Izvorului Pãrintele Teofil a încheiat spunând
Tãmãduirii, preoþi ºi credincioºi din întreaga þarã, într-o atmosferã cã, dacã vom împlini aceste lucruri, se
de mare sãrbãtoare, s-au adunat pentru a se bucura de darurile pe va bucura de noi ºi Maica Domnului,
care le revarsã Maica Domnului asupra celor care o cinstesc. care este Izvorul tãmãduirii, ºi Domnul
SFINÞIREA APEI. Aceastã zi frumoa- Deci credinþa autenticã nu Hristos, Care îi binecuvânteazã pe cei
sã de primãvarã a început în curtea mãnãs- se bazeazã pe împlinirea ma- care Îl binecuvânteazã.
tirii în care s-au adunat mii de credincioºi gicã a unei dorinþe prin ros- IZVOARELE MAICII DOM-
prin oficierea slujbei de sfinþire a apei de cã- tirea unei rugãciuni, ci prin NULUI. Dupã terminarea Sfintei Litur-
tre Înalt Preasfinþitul Pãrinte Laurenþiu încredinþarea întregii noas- ghii ÎPS Laurenþiu a rostit un scurt cu-
Streza, Mitropolitul Ardealului, alãturi de tre vieþi lui Dumnezeu. vânt, amintindu-ne originea sãrbãtorii
Preasfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºeanul, PROGRAM DUHOVNICESC. Pã- Izvorul Tãmãduirii la Constantinopol, unde,
Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu- rintele ne-a pus din nou în atenþie progra- prin intermediul apei, Maica Domnului a
lui, înconjuraþi de un numeros sobor de mul duhovnicesc pe care îl recomandã fãcut ºi face în continuare minuni în viaþa
diaconi ºi preoþi din întreaga þarã. Dupã bi- creºtinilor: celor credincioºi, fapt pentru care este
necuvântarea credincioºilor revãrsatã prin J 1. Sã mergi la bisericã în zilele de
stropirea cu apã sfinþitã, ierarhii, slujitorii duminicã ºi sãrbãtoare.
numitã Izvor al Tãmãduirilor. Prin marea
sa bunãtate ºi iubire de oameni, Maica
ºi credincioºii s-au îndreptat spre altarul de J 2. Sã te rogi dimineaþa, seara ºi la masã. Domnului prelungeºte în zilele noastre
varã al mãnãstirii construit la umbra fagi-
lor, unde s-a sãvârºit Sfânta Liturghie.
J 3. Sã citeºti în fiecare zi douã capitole
din Noul Testament.
izvorul ei de la Constantinopol în toate
mãnãstirile care au un izvor, preschimbân-
HIROTONII. La bucuria participãrii la J 4. Sã îþi pãzeºti mintea de gândurile
Sfânta Liturghie s-a adãugat anul acesta ºi rele prin rostirea cât mai deasã a rugãciu-
du-le în izvoare tãmãduitoare.
O ZI DEPLINÃ ÎN BUCURIE.
bucuria de a participa la douã hirotonii. nii: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum- Ziua de rugãciune s-a sfârºit cu sãvârºirea
Înalt Preasfinþitul Laurenþiu l-a hirotonit nezeu, miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul". Tainei Sfântului Maslu, credincioºii pri-
pe ierodiaconul Mihail în treapta de preot,
devenind astfel ieromonah, iar monahul care de post.
J 5. În zilele de post sã mãnânci mân- mind binecuvântarea dumnezeiascã ºi prin
intermediul untdelemnului sfinþit.
Epifanie a fost hirotonit diacon de cãtre La acest program, care constituie baza Astfel, toþi cei prezenþi s-au întors la ca-
Preasfinþitul Andrei, devenind ierodiacon, vieþii unui creºtin, Pãrintele Teofil a adãu- sele lor cu binecuvântarea datã prin apa
îmbogãþind astfel soborul slujitorilor gat alte cinci recomandãri, ale Pãrintelui sfinþitã ºi prin ungerea cu untdelemn sfin-
Mãnãstirii Brâncoveanu. Arsenie Boca: þit, cu bucuria primirii Trupului ºi Sânge-
PREDICÃ CU VALOARE TESTA- K 1. Oxigen - sã trãieºti în aer cât mai curat. lui Mântuitorului dat la Sfânta Liturghie,
MENTARÃ. În mijlocul acestui sobor de K 2. Glicogen - sã ai o hranã echili- cu dorinþa de a fi mai buni creºtini, împli-
preoþi slujitori a fost prezent ºi duhovnicul bratã, nici prea multã, nici prea puþinã. nind poveþele mai-marilor noºtri duhovni-
mãnãstirii, Pãrintele Teofil Pãrãian, cel K 3. Somn - Pãrintele Arsenie recoman- ceºti, cu convingerea cã Maica Domnului
care a þinut o frumoasã ºi miºcãtoare da cel puþin 6 ore de somn continuu într-o zi. este tãmãduitoarea sufletelor ºi a trupurilor
predicã. Pãrintele Teofil ºi-a construit K 4. Sã-þi pãstrezi hormonii - sã nu faci noastre. Pr. Ovidiu Bostan
cuvântul de învãþãturã rãspunzând la între-
barea: Ce aþi spune oamenilor dacã aceas- Preasfinþitul Andrei la Perºani
ta ar fi ultima predicã? Duminica Mironosiþelor a reprezentat
Astfel, pãrintele a dat cuvintelor sale o o sãrbãtoare aparte pentru credincioºii
valoare testamentarã, dorind sã ne punã la Parohiei Perºani, fiind marcatã de vizita
inimã câteva idei de bazã: Preasfinþitului Andrei Fãgãrãºeanul.
= "credinþa noastrã este despovãrã-
toare ºi mântuitoare"
În biserica satului, cu hramul "Sfinþii
Arhangheli Mihail ºi Gavriil", PS Andrei
= "oamenilor, sunteþi fraþi, sã nu vã certaþi!" a sãvârºit Sfânta Liturghie arhiereascã,
= "Hristos în mijlocul nostru!" - salut la alãturi de pãrintele arhimandrit Ilarion
care se rãspunde cu: "Este ºi va fi!" Urs, stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu -
Pãrintele Teofil a atras atenþia asupra Sâmbãta de Sus, pãrintele protopop Ioan
faptului cã în general oamenii, când merg Ciocan ºi un sobor de preoþi ºi diaconi. cioºilor din satele Þãrii Fãgãraºului, PS
sã cearã o povaþã, întreabã: „Ce rugãciune Al doilea moment important al zilei a Andrei Fãgãrãºeanul a fost întâmpinat ºi
trebuie sã fac ca sã mi se împlineascã cutare fost prilejuit de Taina Sfântului Botez, la Perºani cu multã dragoste ºi entuziasm,
lucru?“ În acest fel noi uitãm cã în fiecare sãvârºit pruncului Teodor, cel de-al doilea rãsfrângând asupra tuturor celor prezenþi,
slujbã, la îndemnul preotului: Pe noi înºine fiu al pãrintelui Dorin Cristea, parohul preoþi ºi mireni, bucurii duhovniceºti ºi
ºi toatã viaþa noastrã lui Hristos Dumne- localitãþii Perºani. arhiereºti binecuvântãri.
zeu sã o dãm! noi rãspundem: Þie, Doamne! Poposind adesea în mijlocul credin- Diac. Claudiu Pãun
4 Actualitatea religioasã
Lumina de la Ierusalim a luminat anul acesta ºi Þara Fãgãraºului
Veniþi de luaþi luminã! vântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe
Române. Pentru a se împlini acest lucru, o
delegaþie a Bisericii noastre, în frunte cu
Acestea sunt cuvintele cu care începe slujba celui mai mare Praznic al ortodoc- Preasfinþitul Varsanufie Prahoveanul,
ºilor de pretutindeni - Învierea Domnului. Puþini credincioºi ºtiu însã care este sem- Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucu-
nificaþia acestor cuvinte. Dorind sã descoperim originea lor, ajungem la o adevãratã reºtilor, s-a deplasat la Ierusalim, de unde,
ºi unicã minune dumnezeiascã ce se petrece an de an la Mormântul cu ajutorul unei aeronave speciale, a adus
Sfânt al Mântuitorului Iisus Hristos din Ierusalim, ºi anume minunea Sfânta Luminã la Bucureºti în seara zilei
pogorârii Sfintei Lumini. Ceremonia Focului Sacru sau a Sfintei de 18 aprilie 2009.
Lumini are loc în fiecare an în Sâmbãta "Darul ceresc"
Mare la amiazã ºi se desfãºoarã dupã un în Þara Fãgãraºului
ritual bine stabilit.
Prin grija ºi cu binecuvântarea Înalt
Coboarã din cer, Preasfinþitului Laurenþiu, ,,darul pascal al
ca un fulger puternic cerului" a fost împãrtãºit ºi credincioºilor
În Sãptãmâna Patimilor, vineri seara, din Arhiepiscopia Sibiului ºi deci ºi cre-
dupã slujba Prohodului Domnului, Patriar- dincioºilor din Protopopiatul Fãgãraº. Un
hul ortodox al Ierusalimului intrã ºi presarã elicopter s-a deplasat de la Braºov la Aero-
vatã pe lespedea Sfântului Mormânt. Apoi portul Internaþional ,,Henri Coandã " îm-
vine câte un delegat din partea fiecãrei Bise- preunã cu doi preoþi, de unde au luat Lu-
rici oficiale: ortodoxã, armeanã, romano- mina în seara zilei de 18 aprilie. Ulterior,
catolicã ºi coptã, care alãturi de poliþia loca- cu ajutorul acelui elicopter, Sfânta Luminã
a ajuns la Braºov ºi apoi la Sibiu.
lã controleazã cripta, sting toate candelele
Pe aeroportul din Sibiu, în aºteptarea
ºi sigileazã intrarea în Sfântul Mormânt.
În ziua de sâmbãtã, în jurul amiezii, Sfintei Lumini s-au strâns mai mulþi preoþi
Patriarhul este condus de doi diaconi în focul ceresc este imaterialã ºi ca atare nu din Sibiu ºi din împrejurimi ºi pãrinþii pro-
faþa Sfântului Mormânt, unde sub supra- arde, iar credincioºii îºi ating faþa, mâinile topopi din Arhiepiscopia Sibiului, în frun-
vegherea delegaþilor armeni, catolici ºi copþi, ºi hainele spre binecuvântare. te cu Înalt Preasfinþitul Pãrinte Mitropolit
este controlat de poliþia localã necreºtinã, Un lucru demn de precizat este cã Lu- Laurenþiu ºi cu Preasfinþitul Pãrinte Andrei
pentru a nu avea vreo sursã de foc. Urmea- mina Sfântã nu se pogoarã decât de Paº- Fãgãrãºeanul. Protopopiatul Fãgãraº ºi
zã ruperea peceþilor, iar Patriarhul dupã ce tele Ortodox ºi numai la ortodocºi. Ori de Þara Fãgãraºului au fost reprezentate de
spune: "Sã ne rugãm sã vinã Sfânta câte ori ceilalþi au încercat sã fie ei benefi- pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi de dom-
Luminã!", însoþit de un arab musulman, ciarii pogorârii Sfintei Lumini, tentativele nul primar Sorin Mãnduc, care s-au de-
intrã în Sfântul Mormânt. În bisericã lor au eºuat lamentabil. Astfel cã aceastã plasat la Sibiu alãturi de trei pãrinþi ºi doi
începe în acel moment slujba Vecerniei minune este un argument în plus care do- credincioºi.
Mari, iar miile de pelerini, veniþi din toate vedeºte cât se poate de clar cã existã o sin- Cu toate cã aºteptarea a durat câteva
colþurile lumii, se roagã înfioraþi de emoþia gurã credinþã capabilã sã ofere oamenilor ore, primirea Sfintei Lumini a fost una
aºteptãrii focului sacru. Patriarhul, înge- garanþia vieþii veºnice. emoþionantã, preoþii participanþi cântând
nunchiat ºi el în faþa Mormântului, se Lumina a ajuns ºi în România stihira: "Învierea Ta, Hristoase Mântuito-
roagã fierbinte sã se coboare Sfânta Lu- rule, îngerii o laudã în ceruri ºi pe noi pe
minã. La un moment dat, prin cupola cea Învierea Mântuitorului creeazã în pãmânt ne învredniceºte cu inimã curatã
mare a Bisericii, coboarã ca un fulger pu- noi, creºtinii, an de an, o stare sufleteascã sã Te mãrim". Înalt Preasfinþitul a oferit
ternic Sfânta Luminã, aprinzând vata de deosebitã, o bucurie duhovniceascã pe apoi Sfânta Luminã tuturor protopopilor ºi
pe Mormântul Domnului, candelele din care n-o poate produce în om niciun alt preoþilor prezenþi, care au plecat ulterior
altarul Bisericii Mari ºi multe din fapt, niciun alt sentiment, nicio emoþie spre parohiile lor.
lumânãrile credincioºilor. din cele ce pot încerca sufletul nostru. La Fãgãraº, Lumina Sfântã a ajuns în
Aceastã bucurie ce izvorãºte din Mor- jurul orei 23.20, pãrintele protopop Ioan
Foc care nu arde mântul lui Hristos a fost sporitã anul Ciocan oferind-o preoþilor din Protopopia-
Cu mâinile goale, Patriarhul adunã acesta de aducerea în þara noastrã a tul nostru, care aºteptau ,,darul ceresc" în
vata aprinsã ºi o aºeazã în douã cupe, apoi, Sfintei Lumini de la Ierusalim, oferindu- Catedrala Sfântul Ioan Botezãtorul din
ieºind în faþa Sfântului Mormânt cu douã ni-se astfel posibilitatea sã ne împãrtãºim centrul oraºului. Astfel, credincioºii din
mãnunchiuri a câte 33 de lumânãri, ros- ºi noi din acest dar minunat fãcut de Þara Fãgãraºului au putut petrece acest
teºte cu glas înalt de trei ori: ,,Veniþi de Dumnezeu Bisericii Ortodoxe, ºi prin ea praznic luminat al Învierii Domnului cu ºi
luaþi luminã!" Întreaga Bisericã se pre- întregii lumi. mai mare bucurie duhovniceascã.
schimbã rapid într-o mare de flãcãri, cãci Iniþiativa acestei acþiuni a avut-o Prea Fie ca Lumina Sfântã izvorâtã din Mor-
fiecare pelerin aprinde câte un mãnunchi Fericitul Pãrinte Patriarh Daniel, fiind de mântul lui Hristos sã ne fie tuturor izvor de
de 33 de lumânãri subþiri. Timp de 2-3 fapt prima datã când Sfânta Luminã a credinþã ºi speranþã. Hristos a înviat!
minute, flacãra lumânãrilor aprinse din fost adusã în þara noastrã cu binecu- Arhid. Nicolae Lie
CMYK
Dialoguri 5
„Chiar dacã postul trupesc a trecut, trebuie
sã ducem mai departe postul duhovnicesc“
Perioada dintre Paºti ºi Rusalii, numitã ºi a Penticostarului (dupã cartea de Nume: Pr. Marcel Greavu
slujbã care se foloseºte în timpul ei) sau a Cincizecimii (dupã cele 50 de zile care Data ºi locul naºterii: 5 aprilie 1962,
despart cele douã mari praznice), este una deosebitã faþã de celelalte ale anului Fãgãraº
bisericesc. Mai multe despre ce înseamnã acest rãstimp în viaþa creºtinului l-am Studii: 10 clase generale (1969-1979)
întrebat pe pãrintele Marcel Greavu, paroh la biserica "Sf. Treime" din Fãgãraº. la actualul Colegiu Naþional "Radu Ne-
Pãrinte, de ce este diferitã fleteºti pe care o dobândim în de veghe sau paza gru" din Fãgãraº, apoi Seminarul Teolo-
aceastã perioadã faþã de cele- timpul postului? gândurilor ºi a simþi- gic Ortodox din Cluj-Napoca (1979-
lalte? Întrebarea dumneavoastrã rilor, imediat vrãjma- 1984) ºi Facultatea de Teologie din Sibiu
Aceastã perioadã e cu totul îmi aduce aminte de o întâm- ºul ne atacã ºi ne face (1985-1989)
diferitã faþã de celelalte ale a- plare din Pateric, în care un sã cãdem. Familia: cãsãtorit cu
nului bisericesc, deoarece - aºa cãlugãr e întrebat: "Ce faceþi Cum ar trebui doamna preoteasã Nico-
dupã cum Duminica e diferitã acolo, în mãnãstire?" Acesta a sã se comporte creº- leta, au 4 copii: Cristina
faþã de celelalte zile ale sãp- rãspuns: "Cãdem ºi ne ridicãm, tinul în perioada (17 ani), Maria (14 ani),
tãmânii (cel puþin pentru noi, cãdem ºi ne ridicãm, cãdem ºi de dupã Înviere, la Magdalena (9 ani),
creºtinii), amintindu-ne de Învie- iarãºi ne ridicãm". ce sã fim atenþi Teodor-Emanuel (7 ani)
rea Domnului - tot aºa am pu- De ce cãdem aºa de uºor? pentru ca postul sã Parohia în care
tea socoti perioada pascalã ca Eu cred cã, în primul rând, da- fie într-adevãr o slujeºte: Fãgãraº, bi-
pe o adevãratã Duminicã a anu- toritã slãbiciunii firii noastre o- treaptã spre scara serica "Sf. Treime" - I.C.
lui bisericesc. Ea e plinã de bucu- meneºti, slãbiciune care e una Raiului, ºi nu doar o Drãguºanu, din 2007
rie, plinã de pace, plinã de lu- din urmãrile pãcatului strã- treaptã pe care o urcãm pentru tot efortul duhov-
minã, exprimate ºi în cântãrile moºesc. În al doilea rând, cred ºi o coborâm iar, dupã ce se nicesc depus în viaþa aceasta.
ºi rânduielile de slujbã ale Bi- cã voinþa noastrã nu e destul de terminã postul? Pentru cã aceastã perioa-
sericii, ºi reprezintã pentru creº- întãritã pentru a sta neînfricatã Aºa cum spuneam la înce- dã se caracterizeazã cel mai
tini o "primãvarã duhovniceas- în faþa ispitelor ºi a amãgirilor put, cred cã fiecare dintre noi ar bine prin cuvântul "bucurie"
cã", aºa dupã cum anotimpul vrãjmaºului. trebui sã trãim aceastã perioadã ºi parcã cei care ºtiu cel mai
acesta pe care îl parcurgem e cel Postul alimentar reprezintã ca o adevãratã zi de Duminicã: bine sã se bucure sunt copiii,
mai frumos din cursul anului. doar o faþetã a postului deplin, sã primeze eforturile noastre spuneþi-ne ce înseamnã co-
Perioada pascalã este dife- desãvârºit, pe care ar trebui sã-l duhovniceºti de a fi mai buni, piii într-o familie, pornind de
ritã ºi prin faptul cã urmeazã urmãm fiecare dintre noi. Ce e mai iertãtori, de a ne bucura de- la experienþa dumneavoastrã
dupã o perioadã cu totul opusã: postul desãvârºit? A posti nu plin de darurile Învierii aduse de familie cu 4 copii.
cea a Triodului sau a Postului numai de la anumite alimente de Hristos: bucuria, pacea ºi E adevãrat, copiii - mai ales
Mare, perioadã de penitenþã, de ºi bãuturi ameþitoare, ci a posti lumina credinþei, care sã ne cei mici - ºtiu cel mai bine sã
plângere a pãcatelor, de pregã- ºi cu cuvântul, a posti ºi cu cãlãuzeascã pe calea mântuirii. trãiascã bucuriile marilor praz-
tire pentru întâlnirea cu Hristos privirea, a posti ºi cu auzul ºi Pentru ca postul sã fie într-a- nice. Chiar dacã nu înþeleg încã
Mântuitorul mai întâi în Taina aºa mai departe... Apoi, o altã devãr o treaptã pe scara Raiu- sensurile profund teologice ale
Spovedaniei ºi apoi în Taina faþetã a postului deplin este lui, ar fi bine sã urmãm îndem- acestor sãrbãtori, prin joviali-
Sfintei Împãrtãºanii. Perioada strãduinþa de a dezrãdãcina din nul Sfântului Ioan Gurã de Aur, tatea ºi puritatea sentimentelor
aceasta pe care o parcurgem firea noastrã obiºnuinþele rele care ne spune cã, deºi Postul pe care le trãiesc ne "contami-
acum reprezintã încununarea sau patimile, ura, invidia, trufia Mare a trecut, trebuie sã rãmânã neazã" ºi pe noi, cei mari, fã-
tuturor eforturilor duhovni- ºi toate celelalte "buruieni" evlavia. Chiar dacã postul tru- cându-ne sã ne aducem aminte
ceºti, pe care fiecare dintre noi care ne otrãvesc sufletul. Pos- pesc a trecut, trebuie sã ducem de propria copilãrie, de felul în
ne-am strãduit sã le împlinim tul trebuie neapãrat împletit cu mai departe postul duhovnicesc. care petreceam aceste zile
pe parcursul Postului Mare. rugãciunea ºi cu milostenia ºi, Sã ne strãduim sã redevenim sfinte. ªi, pentru a le rãsplãti a-
Cum sã facem sã pãstrãm în sfârºit, toate aceste eforturi nevinovaþi la suflet ca ºi prun- ceste momente de bucurie, noi,
rodul acestor eforturi? Pen- duhovniceºti ar trebui îmbrã- cii ("Cãci a unora ca aceºtia pãrinþii, cãutãm sã le facem la
tru cã adesea, chiar dacã am cate în haina smereniei. este Împãrãþia lui Dumnezeu") rândul nostru mici daruri cu
progresat puþin duhovniceº- A posti înseamnã a veghea ºi sã nu uitãm cã numai "Cei prilejul acestor sãrbãtori. Astfel
te, dupã Paºti recãdem la ni- asemenea unui soldat pus în curaþi cu inima vor vedea pe se realizeazã sau se comple-
velul de dinainte, intrãm din postul de gardã, aºa cum ne Dumnezeu"; Îl vor vedea atât teazã un cerc al bucuriei în fie-
nou în grijile zilnice faþã de spunea atât de frumos un eme- aici pe pãmânt, prin pãzirea po- care familie, indiferent de nu-
"cele lumeºti". De ce cãdem rit preot profesor de la Faculta- runcilor Sale ("Dumnezeu stã mãrul copiilor ce-i aparþin.
aºa de uºor din starea de ru- tea de Teologie din Sibiu. ascuns în porunci"), cât mai ales Interviu realizat de
gãciune ºi atenþie la cele su- Atunci când abandonãm starea în viaþa veºnicã, ca o rãsplatã Natalia Corlean

CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
Simbolul de credinþã (V) Hristos înviind din morþi nu numai cã dis-
truge mitul morþii, ci deschide un nou
drum: acela spre nestricãciune. Moartea
Dacã, în general, moartea aºterne tãcere peste trupurile îngropate, rãmânând þine de stricãciune, în înþelesul cã materia
sã vorbeascã doar faptele, cu trupul mort al lui Hristos s-a întâmplat altceva: nu este veºnicã, ci are legile ei, printre care
dupã trei zile de ºedere în mormânt, timp în care S-a pogorât în adâncul întune- ºi aceea de a se degrada, de a se descom-
ricului, la iad, Hristos a înviat biruitor, învãluind lumea în luminã. pune cu trecerea timpului. Învierea þine de
Articolul al V-lea Hristos a murit nestricãciune, în sensul cã trupul înviat al
Domnului se spiritualizeazã ºi, cu toate cã
"ªi a înviat a treia zi, dupã Scripturi" ªtim cã Mântuitorul Hristos a fost îºi pãstreazã forma de mai înainte, are alte
omorât prin rãstignire pe cruce. Acest lu- legi ºi altã consistenþã. De aceea Hristos
Una din fricile existenþiale cru a fost verificat de cãtre un soldat ro- înviat intrã cu trupul prin uºile încuiate,
Vreme de mii de ani, omul a trãit man (Longinus), care I-a strãpuns coasta nemaifiind oprit de legile firii de dinainte
bucurându-se de viaþã, dar ºi înfruntân- cu suliþa; din ea au þâºnit "sânge ºi apã", de moarte.
du-ºi fricile, ca de exemplu frica de semn al morþii, dupã cum atestã ºi
întuneric, frica de singurãtate, frica de cercetãrile medicale care spun cã, dacã la Pogorârea la iad
moarte, frica de cutremur, frica de câini puþin timp dupã o moarte violentã se face Intervalul de timp dintre moarte ºi în-
sau de ºerpi, frica de a nu dezamãgi, frica o puncþie în inimã, þâºneºte sânge ºi apã. viere nu a fost un "timp mort", ci momen-
de bãtrâneþe etc. Dintre toate acestea, frica
de moarte este una din cele mai grave ºi Învierea spiritualizeazã materia tul întâlnirii Lui cu cei morþi, începând de
la Adam pânã în contemporaneitate. Co-
mai rãspândite ºi a preocupat dintotdeauna Mormântul sãpat de oameni nu a putut borârea în împãrãþia morþilor este un act de
ºtiinþa ºi religia. þine trupul lui Dumnezeu, iar Domnul putere dumnezeiascã ºi de iubire pentru

Ce trebuie sã ºtim despre mai întâi pãcatele, acestea cei care erau þinuþi în întuneric ºi care
din urmã fiind de cele mai aºteptau mântuirea, care nu era posibilã.
multe ori cauza celor din- Iconografia ortodoxã surprinde foarte
Taina Sfântului Maslu tâi. Din acest motiv, frumos acest lucru, zugrãvindu-L pe
înainte de Sf. Maslu este Hristos Care îi prinde pe Adam ºi pe Eva
recomandat ca cel ce doreºte sã se de mâini ºi îi smulge din adâncul întune-
bucure deplin de efectele acestei ricului, sfãrâmând legãturile (lanþurile)
Taine sã se spovedeascã. pãcatului ce-i fãceau neputincioºi.
În prima parte a Maslului auzim
de mai multe ori rugãciunea "Stã- "Dupã Scripturi"
pâne Hristoase, Milostive, miluieºte
Cuvintele "dupã Scripturi" (= dupã
ºi tãmãduieºte pe robii Tãi". Este
strigãtul omului cãzut în pãcat, care cum a fost scris) ne aduc aminte cã isto-
doreºte cu ardoare harul lui Dum- ria mântuirii a fost prezisã dinainte de
nezeu, aºteptând de la El milã, ajutor cãtre Dumnezeu prin prooroci, care sub
ºi tãmãduire sufleteascã ºi trupeascã. inspiraþia Duhului Sfânt au vestit dinainte
Partea a doua a Maslului - ºi cea cele ce urmau sã se petreacã (a se citi
mai importantã - este alcãtuitã din: capitolul 53 de la Isaia).
5 rugãciunea pentru sfinþirea unt- Bucuria, care þine de Înviere,
Din Duminica Tomii ºi pânã dupã delemnului, care se rosteºte de ºapte ori;
deschide ºi încheie Evanghelia
Rusalii, în unele zone din Þara Fãgãraºului 57 texte din Epistolele Noului Atunci când Arhanghelul Gavriil îi
existã obiceiul sã se facã aºa numitul Testament
"maslu de hotar". Prin aceastã denumire se 57 texte din Evanghelii vesteºte Fecioarei Maria naºterea lui
înþeleg rugãciunile pe care le fac preoþii 57 rugãciuni prin care se cere mila Mesia, îi spune "bucurã-te cea plinã de
har" (Luca 1, 28), urmând ca la vremea
dintr-un cerc misionar la bisericã, în ogrãzi lui Dumnezeu ºi harul Sãu iertãtor, pe
sau la troiþele din marginea satului pentru care le dobândim în special prin ungerea potrivitã lumea sã audã cântarea îngerilor
hotar, însoþite de sãvârºirea Tainei Sfân- cu untdelemn sfinþit. deasupra staulului unde S-a nãscut
tului Maslu. Ziua în care se face "maslu de Evanghelia care se deschide la sfâr- Domnul: "Slavã întru cei de sus lui
hotar" a devenit astãzi o adevãratã sãrbã- ºitul Maslului nu trebuie privitã ca un Dumnezeu ºi pe pãmânt pace, între
toare a satului, cãci vin acasã toþi fiii satu- obiect magic. Ea se þine deschisã dea- oameni bunãvoire" (Luca 2, 14). Dupã
lui stabiliþi în împrejurimi. supra capetelor, simbolizând "mâna cea Înviere, Iisus Însuºi le spune femeilor ca-
Despre Taina Sfântului Maslu trebuie puternicã ºi tare a lui Dumnezeu", ce se re cãutau trupul lui mort: "Bucuraþi-vã!"
sã ºtim cã este una din cele 7 Sfinte Taine pogoarã cu dragoste peste cei care s-au (Matei 28, 9). Bucuria þine de sensul prim
ale Bisericii, destinatã dobândirii sãnãtãþii rugat. Nu se fac interpretãri cu privire la ºi profund al vieþii, iar Învierea lui
trupeºti ºi sufleteºti. Are un pronunþat ca- locul unde a fost deschisã, acest lucru Hristos ne aratã cã bucuria þine ºi de ceea
racter de pocãinþã: ne rugãm lui Dumnezeu fiind ghicitorie. ce urmeazã dupã moarte.
sã tãmãduiascã bolile trupeºti, iertându-ne Pr. Ion Tãrcuþã Pr. Adrian Magda
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 7
Sfântul Serafim din Viriþa (1866-1949) - mului ºi a slujirii aproapelui.
Dupã ce a luat blagoslovenie de
la duhovnic ºi dupã ce s-a sfãtuit cu
ocrotitorul comercianþilor ortodocºi soþia lui, Vasile a fost tuns în mona-
hism cu numele de Varnava la Lavra
Dacã în România cuvântul stareþ îl desemneazã pe cel care conduce administrativ sau Sfântului Alexandru Nevski, în anul
economic o mãnãstire, în Grecia sau în Rusia stareþul este un pãrinte duhovnic 1920. Soþia lui a intrat ºi ea în mona-
îmbunãtãþit, iluminat de Duhul Sfânt, care organizeazã viaþa duhovniceascã a unei hism, primind numele de Cristina-
mãnãstiri. Spiritualitatea ortodoxã rusã este caracterizatã prin tradiþia stareþilor sau a Serafima la Mãnãstirea Novodevicie.
pãrinþilor duhovniceºti. Aceºtia aveau un rol decisiv în viaþa Bisericii, prin povãþuirea ie- Lucrarea lui Dumnezeu cu plã-
rarhilor, a monahilor din obºte, a clericilor ºi a mirenilor. Principalele centre ale cutul Lui, Varnava, în acele vremuri
stareþilor ruºi sunt Lavra Pecerskaia din Kiev, Lavrele Varlaam ºi Solovãþ din nordul de mare teroare, a fost aceea de mar-
Rusiei, Lavrele Sarov - Diveevo ºi Optina, Lavra Sfântului Alexandru Nevski din Sankt tiriu prin ajutorarea credincioºilor,
Petersburg ºi Lavra Sfântului Serghie din Radonej. Stareþii erau oameni harismatici, nu de mucenicie prin sânge. În jurul
mari nevoitori, practicau rugãciunea neîncetatã, erau vãzãtori de Dumnezeu, rugãtori lui au fost omorâþi sau închiºi pentru
împreunã cu sfinþii ºi cãlãuzitori pentru credincioºi. Unul dintre aceºti Bãtrâni duhovnici, mãrturisirea credinþei ortodoxe 8100
care a ajutat poporul rus în timpul prigoanei comuniste, a fost stareþul Serafim din Viriþa. de ierarhi, preoþi, mo-
ANII COPILÃRIEI ºI AI TINEREÞII. la slujbele Bisericii, familia nahi, fãrã a-i socoti pe
Sfântul Serafim s-a nãscut în 1866 în satul Muraviev organiza de praz- mireni. Dacã, înainte de
Ceremovski din regiunea Iaroslav. La nicele împãrãteºti ale Maicii 1918, în Sankt Peters-
Botez a primit numele Vasile. Pãrinþii sãi, Domnului ºi ale Sfinþilor burg existau 790 de bi-
Nicolae ºi Hionia Muraviev erau þãrani mese cu mâncãruri, la care îi serici, 1700 de preoþi,
evlavioºi ºi au reprezentat pentru fiul lor invita pe sãracii înfometaþi. 16 mãnãstiri ºi 1629 de
modele de creºtini ortodocºi practicanþi. Profesional, tânãrul Va- monahi, în iunie 1941
De la ei, tânãrul Vasile a învãþat sã se sile a reuºit sã avanseze pânã mai existau doar 8 bise-
roage, sã posteascã, sã citeascã din scrie- la funcþia de responsabil ºef rici, iar mãnãstirile fu-
rile sfinte ºi sã participe la Sfânta Liturghie la magazinul la care lucra. seserã închise toate.
prin Împãrtãºirea cu Trupul lui Hristos. Aceasta s-a datorat memo- Dupã ce a parcurs
Când avea numai 10 ani, tatãl sãu a riei sale uimitoare, inteligen- toate treptele ascultãrii,
adormit întru Domnul. Astfel, el a devenit þei ºi spiritului practic în pãrintele Varnava a
cel care trebuia sã câºtige bani ºi sã aibã administrarea afacerilor. Du- primit, în anul 1926,
grijã de mama lui. Un vecin l-a luat pe pã ce s-a cãsãtorit, a reuºit sã marea schimã îngereas-
Vasile cu el la Sankt Petersburg ºi i-a gãsit îºi deschidã propriul maga- cã. A luat un nou nume
o slujbã ca vânzãtor într-o prãvãlie. Banii zin, care se ocupa cu livrarea ºi vânzarea - Serafim - în cinstea Sfântului Serafim din
pe care îi primea ca salariu îi împãrþea în blãnurilor. Datoritã experienþei ºi a legã- Sarov, la care avea mare evlavie. În mo-
trei: cea mai mare parte o trimitea mamei turilor negustoreºti acumulate, tânãrul mentul în care a fost numit stareþ, a început
lui, o altã parte o dãdea ajutor pentru comerciant a reuºit sã-ºi extindã afacerea sã izvorascã roadele Duhului Sfânt -
oamenii nevoiaºi ºi pentru construirea bi- în exterior, în þãri precum Germania, dragoste, discernãmânt, tãmãduire de boli,
sericilor ºi partea cea mai micã o pãstra Anglia, Austro-Ungaria. Astfel, Sfântul înainte-vedere, profeþii - ºi astfel i-a ajutat
pentru nevoile lui. A avut un moment în Serafim poate reprezenta un ocrotitor ºi un pe creºtinii care aveau nevoie de întãrire în
care a dorit din toatã inima sã devinã mo- model de urmat pentru comercianþii credinþã.
nah ºi a mers la Lavra Sfântului Alexan- ortodocºi din vremurile noastre. El îºi SFÂNTUL DIN VIRIÞA. În Biserica Rusã
dru Nevski sã discute cu stareþul de acolo. alegea cu atenþie colaboratorii ºi, întot- duhovnicul ºi cel care se spovedeºte stau
Acesta l-a sfãtuit sã nu facã voia lui, ci sã deauna, voia ca aceºtia sã fie ortodocºi în picioare în faþa analogului cu icoanã ºi
rãmânã în lume, sã facã fapte bune, sã se credincioºi. Din aceastã cauzã, legãtura cruce. Sfântul Serafim stãtea la spoveda-
cãsãtoreascã, sã-ºi întemeieze o familie, dintre patron ºi angajaþi era caracterizatã nie pe podeaua de piatrã, chiar ºi douã zile
sã-ºi creascã copiii ºi, apoi, cu îngãduinþa de duhul iubirii creºtine. De asemenea, ºi douã nopþi fãrã întrerupere. Acest fapt a
soþiei sale, sã meargã la mãnãstire. ziua de lucru începea ºi se încheia cu rugã- fãcut sã se îmbolnãveascã la picioare. Me-
VIAÞA DE MIREAN. Familial, a fãcut as- ciune. În zilele de sãrbãtoare, magazinul dicii i-au recomandat sã meargã la Viriþa,
cultare de sfatul pe care l-a primit de la sta- era deschis doar patru ore, dupã Sfânta unde clima era mai blândã. Aici a constru-
reþ ºi în anul 1890 s-a cãsãtorit cu Olga Iva- Liturghie, ºi existau trei zile în care nu se it biserici vii în inimile oamenilor ºi a
novna. Au avut 2 copii, pe Nicolae ºi pe lucra deloc, la trei sãrbãtori mari. Astfel, în adormit întru Domnul în 21 martie 1949.
Olga. Dupã ce fetiþa a murit, cu blagoslo- zilele de sãrbãtoare, afacerile familiei A fost înmormântat în cimitirul Bisericii
venie din partea pãrintelui lor duhovnic Muraviev încetau definitiv. "Icoana din Kazan" din Viriþa ºi de atunci
Varnava, au urmat drumul înfrânãrii în VIAÞA DE MONAH ºI STAREÞ. În ultima localitatea a devenit loc de pelerinaj. Sfân-
viaþa de familie. De asemenea, pe lângã pos- cãlãtorie pe care a fãcut-o datoritã schim- tul Serafim a fost canonizat de cãtre Bise-
tul din zilele de miercuri ºi vineri, au adãu- burilor comerciale în Grecia, dupã ce a rica Ortodoxã Rusã în august 2000, cu
gat ºi postul din ziua de luni. Alãturi de vizitat Sfântul Munte Athos, Vasile a hotã- ziua de prãznuire pe 21 martie.
participarea la diferite acte de filantropie, rât cã a venit vremea sã ia calea monahis- Eufemia Toma
8 Fii tânãr cu Hristos

Hristos e prezent chiar ºi în discotecã


- scrisoare cãtre un tânãr drag -
Mã gândeam astãzi la tine ºi la prie- te stânjeneºte. Nu-L poþi lua cu tine în
tenii tãi. Eu chiar cred cã poþi cunoaºte un lume, pentru cã lumea e prea trufaºã
om dupã prietenii pe care îi are, iar în pentru smerenia Lui, prea violentã
zilele noastre, tehnologia ne permite sã pentru blândeþea Lui, prea murdarã
avem liste imense de prieteni pe internet, pentru curãþia Lui ºi prea superficialã
în special pe Messenger. E de-ajuns sã dai pentru desãvârºirea Lui. El nu e de aici,
un “add” ºi grupul de prieteni se lãrgeºte. iar noi… suntem din lume.
Mã întrebam însã, câþi dintre aceºtia îþi De Hristos ai timp numai atunci
sunt cu adevãrat prieteni? Pe mulþi dintre când îþi bate la uºã vreun examen, când
ei poate nici nu i-ai vãzut vreodatã, cu alþii te cerþi cu pãrinþii sau cu prietenii.
poate nici n-ai schimbat o vorbã. Ei doar Uneori trec ºi sãptãmâni pânã sã-I spui o "Eu sunt viþa, voi sunteþi mlãdiþele.
figureazã acolo, în lista de prieteni de pe vorbã. Da, ai timp pentru El numai atunci Cel ce rãmâne întru Mine ºi Eu în el,
mess…, prieteni care la nevoie nu se când eºti singur ºi apãsat de probleme. acela aduce roadã multã, cãci fãrã Mine
cunosc. Ai observat cã atunci când pleci la dis- nu puteþi face nimic." (Ioan 15, 5)
Am observat cã adolescenþii obiºnu- cotecã, aproape cã uiþi de El încã din sunt unice, doar pentru voi. Ar fi absurd sã
iesc sã facã schimb de liste pe Messenger momentul în care îþi alegi hainele sau îþi meargã ºi Hristos. E ca ºi cum l-ai lua pe
pentru a cunoaºte cât mai multe persoane. aplici machiajul? Hristos e prea liniºtit, iar tata cu tine la întâlnire, iar tu trebuie sã-i
Astãzi, când doreºti sã te împrieteneºti cu la discotecã e mult zgomot ºi multã agi- spui ei lucruri nemaiauzite.
cineva, îi ceri ID-ul de mess ºi profilul de taþie. Ce sã caute El acolo? Mai bine Îl laºi Dar El, cum ar putea sã vã lase sin-
Hi 5 ca sã înlesniþi comunicarea ºi sã vã acasã. guri? ªi-aºa vã cunoaºte orice cuvânt ºi
cunoaºteþi mai bine. Pe drum înspre disco, deja nu te mai orice miºcare. Pãºeºte uºor ºi tãcut în urma
Deseori mã gândesc cã poate cei mai gândeºti decât la cum te vei distra o noapte voastrã. Priveºte în jos pentru ca voi doi sã
buni prieteni pe care i-ai putea avea nu fi- întreagã. Tocmai de aceea nu ai observat nu vã simþiþi stingheriþi în prea multa voas-
gureazã în lista ta de mess. De ce? Pentru niciodatã cã Hristos e în urma ta. Te urmea- trã apropiere.
cã ei vor sã te priveascã în ochi atunci zã chiar ºi în zgomotul discotecii, în ciuda Un singur lucru, tinere drag, tu nu-l cu-
când îþi vorbesc, sã te ia de mânã atunci blândeþii Sale. Mereu are grijã sã nu-L noºti, ori poate nu vrei sã te gândeºti la el:
când îþi este greu ºi sã te cuprindã în vezi. ªtie cã dacã L-ai vedea, te-ai simþi Hristos nu vrea sã-þi îngrãdeascã liber-
braþele lor atunci când eºti necãjit. stingherit ºi nu ai mai dansa aºa cum vrei tatea. În marea Lui iubire pentru oameni,
Cu adevãrat existã, tinere, cineva care tu. Astfel, Hristos se ascunde printr-un colþ El te lasã sã faci ce vrei tu, sã mergi unde
ºi-ar dori sã-þi fie prieten, dar care nu-þi va de discotecã ºi te priveºte cu drag de acolo. vrei ºi cu cine vrei tu, chiar dacã poate
da niciodatã add pe mess. El nu are nevoie Dac-ai ºti cu câtã atenþie îºi înãbuºã lumi- uneori nu este de acord cu ceea ce faci.
de ID-ul tãu de mess pentru a-þi vorbi ºi na Lui sub veºminte! Dacã I-ar scãpa vreo Hristos ºi-ar dori numai sã-L iei cu tine
nici de profilul tãu de Hi 5, pentru cã te razã, ar lumina întreaga discotecã ºi… oriunde, chiar ºi la discotecã ºi la întâlni-
cunoaºte mai bine decât te cunoºti chiar tu. of!…n-ar vrea sã te simþi jenat în dansul rile cu gaºca ori cu prietena/prietenul. El
Acesta este Hristos. Dacã þi se pare ca El tãu! ªi-atunci, de ce e la disco dacã nu se oricum este lângã tine, nevãzut. Dar ce
n-are nicio legãturã cu discuþia noastrã distreazã? Pentru cã tu eºti acolo ºi tu eºti mare bucurie I-ai face dacã tu ai fi cel care
despre prieteni, nu te supãra pe mine. Ai copilul ºi prietenul Lui. L-ai chema sã vinã cu tine. Sã nu-L uiþi
rãbdare ºi citeºte scrisoarea pânã la capãt Cât despre orele petrecute cu gaºca de acasã, ci sã-L porþi în inima ta, în orice loc!
ºi vei vedea cum Hristos poate fi cel mai amici prin jurul blocului…, niciodatã nu El ar ºti sã te înveþe sã dãnþuieºti în cer cu
bun prieten al adolescenþilor. L-ai luat ºi pe Hristos cu tine. Voi spuneþi îngerii. Tot El þi-ar dãrui pe Sfinþii Sãi ca
De obicei, tinerii privesc mai rar înspre cuvinte pe care El n-ar trebui sã le audã prieteni gata sã-ºi punã sufletul pentru tine
Dumnezeu. Deseori îi aud spunând cã ei pentru cã e prea curat. ªi, cu toate acestea, ºi, mai ales, El te-ar învãþa sã iubeºti curat.
cred în existenþa lui Dumnezeu, dar nu au Hristos este acolo. Iar se ascunde Prietenul Aºadar, tinere, priveºte înãuntrul tãu ºi
o relaþie personalã cu El. Îl primesc în tãu credincios, ca nu cumva tu, vãzându-L, cautã-L! Hristos este aºa aproape! Îl vei
viaþa lor ºi-I acceptã prietenia numai a- sã te jenezi a le mai spune amicilor o glu- vedea apoi în icoanele sfinte din biserici,
tunci când le este greu. În rest… Îl uitã. mã tare fãrã de care þi-ai pierde statutul de dar ºi pe chipul oamenilor care te încon-
Gândeºte-te, tinere drag! Tu de câte bãiat/fatã cool. ªi-atunci, de ce este El to- joarã. Îl vei auzi în glasul Sfintei Liturghii,
ori nu L-ai uitat pe Dumnezeu? Îl laºi tuºi cu voi? Pentru cã tare mult ºi-ar dori dar ºi în binecuvântarea pe care þi-o strigã
acasã când pleci la discotecã, Îl alungi de sã vinã o vreme când sã-L primiþi în viaþa vreun sãrman în urma ta, dupã ce l-ai miluit.
lângã tine când te întâlneºti cu grupul de voastrã ºi sã vã bucuraþi de prezenþa Lui. Tinere, nu aºtepta sã vinã greutãþile ºi
amici ºi-L uiþi în camera ta când pleci sã te Pânã atunci, vã vegheazã cu mult drag... bãtrâneþea ca sã mergi la El, pentru cã
întâlneºti cu prietenul/prietena. În ceea ce priveºte întâlnirea cu iubi- Hristos e bucuria ºi tinereþea noastrã!
El, Hristos, e cumva… într-un fel care tul/iubita…, clipele petrecute împreunã Diana Câºlaru
CMYK
Pas în doi 9
Armonia care nu dispare niciodatã
Rugãciunea în doi, unica posibilitate de a fructifica harul primit prin Taina Cununiei
Multe cãrþi contemporane ne vorbesc despre unitatea lor nu e situatã pe plan
o psihologie a cuplului. Într-adevãr, uman ºi nu se bazeazã pe o simplã
cunoaºterea aspectelor psihologice este de mare înþelegere lumeascã, ci e aºezatã în
folos în susþinerea unei cãsnicii. Pãrintele însãºi unitatea Aceluia Care, în
Michel Laroche ne atrage însã atenþia, în cartea chip nevãzut prezent în mijlocul
sa "Un singur trup - aventura misticã a cuplu- lor, e UNUL prin chiar firea Sa.
lui", cã armonia intelectualã sau armonia tru- Astfel, rugãciunea în doi de-
peascã, cu care se laudã de obicei un cuplu, nu vine un act esenþial de comuniune,
sunt suficiente; pentru cã se bazeazã pe pentru cã adânceºte unitatea cu-
"modã", pe tendinþele epocii în care trãim, aces- plului în misterul unitãþii divine. ªi
te armonii sunt trecãtoare. Singura armonie nu e uºor sã te rogi astfel! Nu pen-
care nu dispare niciodatã este cea sufleteascã, din aceeaºi slujbã: "Uneºte-i pe tru cã harul divin ar fi absent, ci
duhovniceascã, care se cultivã prin rugãciune. dânºii într-un gând, încununeazã-i datoritã uzurii survenite ca rezultat al gri-
într-un trup". Destul de frecvent, cu- jilor zilnice. Viaþa cotidianã cu grijile ei,
Cununia poate fi cultivatã cu neînþelegerile specifice, propune cel
plul are tendinþa de a-ºi lãuda armonia in-
sau îngropatã telectualã sau armonia trupeascã, uitând-o mai adesea soluþii de aplanare care nu þin
Cãsãtoria e experienþa unei lupte du- pe cea care e esenþialã, a sufletelor. Înþe- de înþelepciunea lui Dumnezeu, ci de
hovniceºti în doi. Ai bunãoarã ºansa de a legerea intelectualã, psihologicã, nu e sufi- înþelepciunea lumii. Cu toate acestea,
nu fi singur atunci când, lovit, cazi: cel de cientã pentru a se putea vorbi de o uniune rugãciunea în doi, ca ºi cum cei doi n-ar fi
lângã tine e aproape ºi te ajutã sã te ridici. sau mãcar de un acord al sufletelor. Sã nu decât o singurã fiinþã, e unica posibilitate
Prin cel de lângã tine îþi cunoºti semenul, uitãm cã acordul intelectual ºi psihic este, pentru cuplu de a fructifica harul dãruit de
în el înveþi sã distingi icoana lui Hristos ºi totuºi, supus înþelepciunii veacului, care Dumnezeu prin Tainã.
sã lucrezi astfel încât iubirea de aproapele cel mai adesea stã împotriva celei divine. Iertarea ºi rugãciunea,
sã fie asemenea iubirii de tine însuþi. Acest acord trebuie sã fie transfigurat de
Avem nevoie, astãzi, sã aprofundãm natu- înþelepciunea lui Dumnezeu. Altfel, nefi- indispensabile
ra acestei Sfinte Taine, îndeosebi pentru a ind bazat pe Hristos, ci pe cele ale lumii, Cuvintele rostite în cadrul Sfintei
redobândi conºtiinþa faptului cã familia, mai devreme sau mai târziu va îmbãtrâni, Liturghii de cãtre preoþii ce îºi dau sãrutul
cãsnicia, constituie o cale specialã ºi deo- se va scleroza ºi va muri odatã cu modele pãcii sunt perfect aplicabile bãrbatului ºi
sebit de importantã în cadrul experienþei ºi cu frãmântãrile lumeºti. femeii care trãiesc aceastã relaþie: "Hristos
spirituale creºtine. Nu fãrã amãrãciune, în mijlocul nostru" - spune cel mai în
trebuie sã constatãm cã prea puþini dintre Armonia clãditã pe Hristos nu vârstã, iar cel mai tânãr îi rãspunde: ,,Este
cei cãsãtoriþi în Bisericã mai au conºtiinþa dispare niciodatã ºi va fi". Sunt cuvinte pe care bãrbatul ºi
realã a harului divin care lucreazã împre- Armonia clãditã pe Hristos e inaltera- femeia trebuie sã ºi le spunã ºi sã-ºi dea,
unã cu ei, tocmai prin aceastã Sfântã Tai- bilã, nu trece, nu dispare niciodatã, ci dim- apoi, sãrutarea pãcii, prin rugãciune,
nã. Cununia e asemenea talantului din pa- potrivã, devine din ce în ce mai profundã. ºtergând greºelile comise de unul sau de
rabolã: poate fi cultivatã ºi înmulþitã sau Iar mijlocul prin care se ajunge la aceastã altul.
poate fi îngropatã! Viaþa duhovniceascã comuniune e chiar rugãciunea. Cu rugã- În fapt, iertarea greºelilor e deosebit de
nu e staticã: dacã nu progresezi, mergi ciunea, bãrbatul ºi femeia pot iradia toate importantã: ,,ªi ne iartã nouã greºelile
înapoi. Tocmai de aceea, chiar primul sfat celelalte fapte ale cãsniciei, le pot sacra- noastre, precum ºi noi iertãm greºiþilor
care ar trebui dat unui cuplu e acela de a se liza, transfigurându-le prin însãºi sfinþenia noºtri" - spune cea mai importantã rugã-
ruga cât mai mult împreunã ºi nu oricum, acestei Taine. Doar rugându-se împreunã, ciune, lãsatã nouã de Hristos Însuºi. Cum
ci având conºtiinþa darului unitãþii pe care bãrbatul ºi femeia vor putea descoperi ºi se poþi avea pretenþia cã te rogi, deci cã
îl aduce cu sine Cãsnicia. vor putea aºeza în chiar inima harismaticã iubeºti, dacã refuzi sã ierþi? Un moment
a Tainei Cununiei. "Unde sunt doi sau trei privilegiat rãmâne întotdeauna seara, chiar
Armonia intelectualã ºi cea înainte de culcare, pentru a te împãca sau
adunaþi în numele Meu, acolo sunt ºi Eu în
trupeascã nu sunt suficiente mijlocul lor" - acest cuvânt al lui Hristos se pentru a cultiva pacea, pentru a o face mai
Rugãciunea e un act de credinþã aplicã atât Tainei Bisericii, cât ºi celei care profundã. Prin rugãciune, bãrbatul ºi
esenþial. Biserica Ortodoxã nu propovã- îi este icoanã: Cununia. Dupã Tradiþia femeia îºi pot regãsi unitatea de atâtea ori
duieºte doar o unitate trupeascã, ci ºi una Bisericii, aceºti doi sau trei adunaþi în tulburatã de pãcat, de certuri, de egoism…
duhovniceascã: cei doi devin una, trup ºi numele lui Hristos ºi în mijlocul cãrora se Prea puþin se poate învãþa cu adevãrat
suflet. Dar aceastã unitate nu se cultivã pogoarã Domnul sunt, mai întâi, bãrbatul iubirea de aproapele din discuþii, în absenþa
decât prin rugãciune. ,,Dã-le lor, se roagã ºi femeia, uniþi de Însuºi Dumnezeu. Prin rugãciunii. Din rugãciune se deschide
Biserica Ortodoxã, bunã-înþelegere sufle- aceastã ascezã de zi cu zi care este rugã- izvorul unui dialog iluminat de har.
teascã ºi trupeascã". Sau, în altã rugãciune ciunea, bãrbatul ºi femeia realizeazã cã A consemnat Natalia Corlean
CMYK
10 Educaþie creºtinã
Pãrinþi inteligenþi (5) solidaritate, îmbogãþesc e-
moþia ºi dau sens vieþii.
Pãrinþii buni vorbesc, pãrinþii Mulþi tineri se sinucid în
þãrile dezvoltate, pentru cã
inteligenþi dialogheazã ca niºte prieteni rareori cineva pãtrunde în
Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi psihoterapeut, pledeazã pentru trecerea lumea lor ºi poate sã îi as-
de la "pãrinþi buni" la "pãrinþi inteligenþi"; în acest sens vorbeºte despre culte fãrã idei preconcepu-
ºapte deprinderi ale celor dintâi, care trebuie transformate. Dupã ce am te. Cel care comite un act
vãzut cã prima deprindere a pãrinþilor inteligenþi este aceea de a-ºi lãsa de sinucidere nu vrea sã îºi
copiii sã-i cunoascã, a doua - a le alimenta personalitatea, a treia - a-i ucidã viaþa, ci durerea sa.
învãþa sã gândeascã, iar a patra - a-i pregãti pentru greutãþile vieþii, trebuie Toþi cei care se gândesc la
sã înþelegem cã cel mai bun mod de a dezvolta toate aceste deprinderi este moarte sunt în fond înfo-
de a cãpãta o a cincea deprindere, aceea de a dialoga. metaþi ºi însetaþi de viaþã.
Acordaþi-le libertatea de a vorbi voºtri, încercaþi sã comutaþi dia- Ceea ce vor sã distrugã este
suferinþa cauzatã de conflictele lor, singurã-
Între a sta de vorbã ºi a dialoga este o logul de la canalul general, de genul: "Ce tatea care îi descurajeazã, sau frica ce îi
mare diferenþã. A sta de vorbã înseamnã a faci?", "Cum a fost la ºcoalã?", la canale doboarã. Într-o societate în care pãrinþii ºi
vorbi despre lumea care ne înconjoarã, a tematice. Relaþia voastrã se va transforma, copiii nu sunt prieteni, depresia ºi alte tul-
dialoga înseamnã a vorbi despre lumea pe copiii vor deveni mai afectuoºi ºi vor dialo- burãri emoþionale întâlnesc un mediu ideal
care o constituim fiecare dintre noi, a rela- ga mai mult. Excludeþi cât mai mult televi- pentru a se dezvolta.
ta experienþe, a împãrtãºi ceea ce este as- zorul din viaþa de zi cu zi ºi încercaþi, cel
cuns în inimã. Din pãcate mai mult de jumã- puþin din când în când, sã petreceþi timp cu Perla inimii
tate din pãrinþi n-au avut niciodatã curajul copiii, discutând sau fãcând împreunã lu- Autoritatea pãrinþilor ºi respectul din
de a dialoga cu copiii lor despre temerile cruri interesante: mergeþi împreunã la bu- partea copiilor lor nu sunt incompatibile
lor, despre pierderi ºi frustrãri personale. cãtãrie, inventaþi noi feluri de mâncare, spu- cu prietenia. Pe de o parte, nu trebuie sã
Pãrinþi ºi copii trãiesc sub acelaºi acoperiº neþi glume, jucaþi fotbal, plantaþi flori etc. fiþi indulgenþi, nici sã fiþi o jucãrie în mâna
ani de-a rândul ºi totuºi rãmân izolaþi unii Tulburãri psihice ºi copiilor voºtri; pe de altã parte, trebuie sã
de alþii, spun cã se iubesc, dar cheltuiesc emoþionale cãutaþi sã le fiþi un foarte bun prieten.
prea puþinã energie pentru a cultiva iubi- Îmbrãþiºãrile ºi conversaþiile permanen- Adevãrata autoritate ºi respectul solid
rea. Pãrinþii au grijã sã se ocupe de maºinã te cu copiii cultivã afectivitatea ºi risipesc se nasc din dialog. Dialogul este ca o perlã
sau de robinetul stricat, dar nu îºi fac timp singurãtatea. Mulþi europeni ºi americani su- ascunsã în inimã. Ea este, în acelaºi timp,
sã se îngrijeascã de deteriorãrile emoþio- ferã de o singurãtate profundã ºi, la rândul atât de scumpã ºi atât de accesibilã. Scum-
nale din cadrul relaþiei cu copiii lor. lor, nu ºtiu sã ajungã la copii ºi sã dialogheze pã - pentru cã aurul ºi argintul nu o pot
Trebuie sã cãpãtãm deprinderea de a deschis cu ei. Locuiesc în aceeaºi casã, dar trã- cumpãra, ºi accesibilã - pentru cã ºi cel mai
ne reuni cu copiii noºtri, de a dialoga cu ei, iesc în lumi diferite, fiind lipsiþi de contact amãrât dintre oameni o poate gãsi.
de a le da libertatea de a vorbi despre ei sufletesc ºi dialog, care creeazã o sferã de A consemnat Natalia Corlean
înºiºi, despre neliniºtile ºi dificultãþile pe
care le au. Dacã pãrinþii nu le-au vorbit
niciodatã copiilor despre visele lor cele
Maica Siluana ne rãspunde nu se vor simþi altfel, rãi, nedemni!
Vor învãþa cã suntem iubiþi de Dom-
mai importante ºi nici nu i-au ascultat Copiii care sunt duºi de mici la bise- nul aºa cum suntem, cã suntem demni de
vorbind despre bucuriile ºi decepþiile lor, ricã ºi împãrtãºiþi sunt mai pregãtiþi sã iubirea Lui prin simplul fapt cã suntem
ei nu sunt o familie, ci niºte strãini. Nu înfrunte necazurile vieþii, sã refuze pãca- oameni ºi cã avem datoria sã ne bucurãm
tul când îl întâlnesc? Ce poate sã facã o de iubirea Lui! ªi sã-i învãþãm sã fie
existã o reþetã standard pentru formarea mamã pentru a-ºi proteja copilul de
unei familii sãnãtoase, însã existã un duhul lumii acesteia ºi ce putem face responsabili în libertatea lor!
ingredient care nu poate lipsi: dialogul. Copila mea, sã înveþi tu sã strigi mereu
pentru copiii pe care încã nu-i avem? Vã la Domnul, sã-L întrebi ce ºi cum sã faci ºi
Strigãte dupã ajutor mulþumim cã ne ascultaþi nedumeririle ºi sã ai încredere în El ºi rugãciunea te va
În fiecare tânãr existã o lume care ne rãspundeþi. Fiþi binecuvântatã! învãþa în fiecare moment cum e mai bine!
aºteaptã sã fie descoperitã. Mulþi tineri Cu mult drag ºi respect, Liliana ªtii, avem noi în bisericã acum un
sunt agresivi ºi rebeli, iar pãrinþii lor nu Draga mea Liliana, prunc de nici doi ani, care vine la Sfântul
înþeleg cã, prin agresivitatea lor, ei strigã Tot ce avem de fãcut este sã-i creºtem Potir singurel, pe picioarele lui, se aºeazã
dupã ajutor, iar comportamentele lor sunt în Duhul lui Hristos ºi sã-i acoperim cu în faþa pãrintelui ºi trage de patrafir cât
de fapt strigãte care implorã prezenþa, dra- rugãciunea noastrã! timp spune pãrintele rugãciunile dinaintea
gostea ºi atenþia pãrinþilor. Sã nu le ascundem cât de greu e rãz- Sfintei Împãrtãºanii!
Multe simptome, precum durerile de boiul duhovnicesc, dar nici sã nu-i spe- Mã uit la el ºi ºtiu, vãd cã acest prunc,
cap sau durerile abdominale, sunt ºi ele riem! Sã vadã cum biruim noi ispitele! Sã orice ar trãi în viaþã, are aici un Temei care
strigãte tãcute ale copiilor, pe care nu le aude vadã cã ºi noi spunem minciuni, de exem- îl va salva!
nimeni, pentru cã pãrinþii, în loc sã le des- plu, tot de fricã sau ruºine, dar cã numim Cu drag ºi încredere cã vei fi o bunã
chidã inima lor, îºi duc copiii la psihologi. asta pãcat ºi ne spovedim, ºi cerem iertare, studentã la ªcoala Duhului Sfânt,
Pentru a îmbunãtãþi relaþia cu copiii ºi luptãm sã nu mai facem! În felul acesta M. Siluana
Psihoterapie ortodoxã 11
te, spune Sfân-
Dumnezeul din buzunar tul Ioan Gurã de
Aur, cu atât îl lip-
În numãrul trecut subliniam faptul cã socie- pãstreze. Banii, bogãþia ºi seºte mai mult pe se-
tatea de consum în care trãim favorizeazã ºi încu- averea devin idoli, care ajung menul sãu. Normal
rajeazã dezvoltarea anumitor patimi, precum cea a sã îl stãpâneascã: "lacomul de ar fi ca cei care au
lãcomiei. Am prezentat lãcomia pântecelui, una avere este închinãtor la idoli" mai mult sã se ºi
dintre formele pe care le îmbracã lãcomia: dorinþa (Efes. 5, 5). Comportamentul îngrijeascã mai mult
de a mânca mult ºi/sau rafinat. Alãturi de acest tip iubitorului de bani ºi de cele de cei care nu au.
de lãcomie mai pot fi întâlnite ºi alte douã forme, materiale este, într-adevãr, a- Însã, în boala sa,
despre care vom vorbi în acest numãr: semenea celui al închinãtoru- zgârcitul ºi lacomul
- iubirea faþã de bani, adicã plãcerea de a avea lui la idoli: acordã averii ºi uitã de aproapele, în-
bani, grija de a-i pãstra, greutatea de a te despãr- banilor o importanþã deosebitã, li cetând sã-l mai socoteascã seamãn ºi frate.
þi de ei ºi neplãcerea resimþitã atunci când îi dai ºi se dedicã întru totul, îºi risipeºte Ba mai mult, adesea ceilalþi sunt priviþi
- voinþa de a dobândi mereu bunuri materiale pentru ele întreaga energie, tim- fie ca piedici în calea îmbogãþirii, fie sim-
noi ºi de a avea cât mai multe. pul, într-un cuvânt: sufletul. ple mijloace de dobândire a averilor. La-
În acest demers, vom folosi în continuare sin- Iatã ce rezultã: "Întemein- comul devine nepãsãtor de aproapele,
teza bazatã pe învãþãturile Sfinþilor Pãrinþi, pusã la du-se pe una ºi aceeaºi putere simte silã faþã de acesta, este nemilos ºi
dispoziþie de teologul Jean-Claude Larchet. poftitoare a sufletului, iubirea de crud. Lãcomia pricinuieºte: urã, invidii,
Dumnezeu ºi de bunurile spiri- duºmãnii, certuri, þinerea de minte a rãu-
Nu existã lucruri rele în sine, ci lui etc.
tuale, pe de o parte, ºi iubirea de bani ºi de
rãu întrebuinþate avere, pe de alta, se exclud reciproc ºi sunt
Chiar dacã vorbim de douã stãri pãti- cu totul incompatibile, dupã cum spune Temelia vindecãrii
maºe diferite, iubirea de bani ºi lãcomia Iisus Însuºi: "Nimeni nu poate sã slujeascã Patima trebuie identificatã ºi tãiatã din
dupã bunuri materiale, ele pot fi puse la doi domni, cãci sau pe unul îl va urî ºi rãdãcinã. Altfel, ea nu se va sfârºi nicio-
împreunã, pentru cã sunt zãmislite de una pe celãlalt îl va iubi, sau de unul se va lipi datã. Va creºte ºi îl va înrobi pe om putând
ºi aceeaºi poftã. Însã trebuie fãcutã ºi aici, ºi pe celãlalt îl va dispreþui; nu puteþi sã sã-l stãpâneascã pânã la sfârºitul vieþii.
ca ºi în cazul lãcomiei pântecelui, obser- slujiþi lui Dumnezeu ºi lui mamona" (Mt. Întâi de toate, pentru a se vindeca de
vaþia urmãtoare: nu banii, bunurile mate- 6, 24; Lc. 16, 13). lãcomia de bani ºi avuþie omul trebuie sã
riale sau hrana sunt de blamat, ci atitu- cunoascã patima, sã ºtie consecinþele ei ºi
dinea greºitã a omului faþã de ele. Rostul Lanþul slãbiciunilor… urmãrile negative pe care le produce în
banilor ºi al bunurilor materiale este de a fi Principala consecinþã a alergãturii du- viaþa sa. În al doilea pas spre vindecare,
folosiþi pentru traiul echilibrat de zi cu zi. pã cele materiale ºi dupã satisfacþiile ob- este necesarã înþelegerea deºertãciunii
Lacomul ºi zgârcitul au însã o cu totul þinute din posesia lor este depãrtarea de lucrurilor dupã care aleargã cel stãpânit,
altã atitudine faþã de acestea, atitudine care Dumnezeu, întrucât puterea acestei dorin- pentru cã plãcerea pe care o dau acestea
þine de domeniul patologiei spirituale: ba- þe copleºeºte sau sufocã orice altã dorinþã este trecãtoare ºi limitatã. De aceea, urmã-
nii ºi bunurile reprezintã un scop, valori în în om. Omul ajunge astfel sã nu mai aibã torul pas ar fi ca omul sã încerce sã se
sine. Sunt dorite nu pentru a fi de ajutor ºi timp sã guste ºi bunurile spirituale, nu mai mulþumeascã cu ce are, împotrivindu-se
folosite, ci pentru diverse motive: pentru trãieºte ºi nu mai înþelege viaþa spiritualã, acestor douã patimi care îl împing sã-ºi
cã aduc plãcere, statut, recunoaºtere socia- credinþa sa se stinge ºi el se depãrteazã cu doreascã tot mai mult.
lã etc. Atitudinea greºitã faþã de acestea se totul de Dumnezeu. Toatã aceastã lucrare trebuie însã
formeazã din gândirea deformatã despre Mai departe, în planul consecinþelor fãcutã pe temelia unei nemãrginite ºi
lucruri. Sfântul Maxim Mãrturisitorul afir- vor apãrea: lipsa de credinþã ºi de nãdejde depline credinþe în Dumnezeu. Fãrã a
mã: "Nimic nu e rãu din cele ce sunt, decât în Dumnezeu, credinþa doar în propriile crede cã Dumnezeu este Stãpânul deplin
reaua întrebuinþare, care vine din negrija puteri pentru a-ºi asigura viitorul (un viitor al vieþii noastre, dar ºi Tatãl nostru care ne
minþii de a cultiva cele fireºti". care în realitate nu ne aparþine), dispariþia poartã necontenit de grijã, omul poate sã
lui Dumnezeu din preocupãrile zilnice, cadã pradã deznãdejdii. De aceea, un pas
Dumnezeul nostru = banul lipsa rugãciunii - fie din cauza oboselii important este o atenþie mai mare acordatã
Omul, prin creaþie, are înscrisã în el prea mari acumulate dupã alergãtura zil- bunurilor spirituale, înþelegând cã dincolo
dorinþa de a tinde spre Dumnezeu, cu toatã nicã, fie din cauza lipsei timpului, fie omul de cele vãzute, existã alte bogãþii, nevã-
fiinþa sa. Întreaga sa dorinþã era îndreptatã gândeºte cã îºi poate purta singur de grijã. zute, pe care le pune Dumnezeu la înde-
spre Dumnezeu ºi spre dobândirea ºi pãs- Din depãrtarea de Dumnezeu decurg mâna sufletului care le doreºte. Dintr-o
trarea bogãþiilor spirituale primite de la El, apoi o serie de alte consecinþe. În primul relaþie vie ºi permanentã cu Dumnezeu
ca ºi spre dobândirea altora noi, urmând rând, omul se aratã lipsit de iubire faþã de omul dobândeºte o bucurie duhovniceascã
astfel rânduiala fireascã a dorinþei. În pati- sufletul sãu, punând mai presus cele mate- ce nu poate fi descrisã. Numai "gustarea
ma lãcomiei, dorinþa îºi abate cursul de la riale. Urmeazã apoi un lucru dureros: "o- de Dumnezeu" spune Sfântul Ioan Scãra-
normalitatea înscrisã de Dumnezeu în ea ºi trãvirea" relaþiei cu aproapele. Pentru cã rul îl va face pe om în stare sã vadã nimic-
se orienteazã spre bunurile materiale, fo- dobândirea bogãþiilor se face întotdeauna nicia celor materiale ºi trecãtoare.
losindu-le greºit, dorind sã le adune ºi sã le pe seama aproapelui. Cu cât are mai mul- Pr. Marius Corlean
Pogorârea Duhului Sfânt
(7 iunie - Faptele Apostolilor 2, 1-11)
La 50 de zile de la Paºti, ucenicii erau tot
împreunã, aºa cum le-a spus Hristos, într-o casã
din Ierusalim. Deodatã s-a auzit un vuiet, ca
suflarea unui vânt puternic, ºi flãcãri ca de foc
s-au arãtat ºi au stat asupra fiecãruia dintre ei.
Era Duhul Sfânt care s-a pogorât asupra lor, aºa
cum le-a promis Iisus.
Aºa s-au umplut toþi de Duhul Sfânt ºi au
început sã vorbeascã în mai multe limbi, pe care
nu le cunoºteau pânã atunci. Din cauza zgomo-
tului fãcut de acel vuiet, la casa unde stãteau
Apostolii s-au adunat mulþi oameni, care erau
nãscuþi în þãri diferite. Aceºtia au rãmas foarte
uimiþi de minune, pentru cã Apostolii vorbeau
pentru fiecare în limba lui, chiar dacã nu învã-
þaserã niciodatã acea limbã.
Atunci Sfântul Petru le-a vorbit oamenilor
despre Învierea lui Iisus Hristos, Mântuitorul
nostru, îndemnându-i sã se întoarcã la Dumne-
zeu. Impresionaþi de ceea ce s-a întâmplat, în
acea zi trei mii de oameni au hotãrât sã îºi
schimbe viaþa ºi s-au botezat.
Aceastã zi este ziua de naºtere a Bisericii,
deci este ziua noastrã, a tuturor!
La mulþi ani, dragii mei!
vieþii. De aceea se împodobesc bisericile despre acest lucru. Cântaþi cu toþii "La
Colþul pãrinþilor ºi casele cu foarte multã verdeaþã. La îm- mulþi ani!"
Dragi pãrinþi, pe 7 iunie sãrbãtorim podobirea casei puteþi folosi ºi porumbei Ca la orice aniversare, nu pot lipsi
Rusaliile - Pogorârea Duhului Sfânt. (tot un simbol al Duhului Sfânt). Puteþi cadourile. Pregãtiþi pentru copii mici
Este ziua Bisericii, deci a noastrã, a tutu- crea împreunã cu copiii porumbei de daruri legate de roadele Duhului Sfânt:
ror, care trebuie sãrbãtoritã aºa cum se hârtie ºi sã scrieþi pe fiecare câte o roadã "dragostea, bucuria, pacea, îndelungã-rãb-
cuvine. Iatã câteva idei pentru a face din a Duhului Sfânt sau, de exemplu, sã agã- darea, bunãtatea, facerea de bine, cre-
aceastã sãrbãtoare un nou prilej de a le þaþi un porumbel de lemn sau tot de hâr- dinþa, blândeþea, înfrânarea, curãþia".
vorbi copiilor despre Dumnezeu într-un tie de lustra de deasupra mesei unde veþi Alegând, de exemplu, "facerea de bine"
mod atractiv ºi creativ: lua prânzul. (generozitatea), puteþi dãrui copilului un
În seara de ajun, sâmbãtã, pregãtiþi În ziua praznicului, dupã ce partici- cadou pe care la rândul lui sã îl dãruiascã
un moment de lecturã în familie, citind paþi la Sf. Liturghie, luaþi masa cu unui copil mai necãjit. Pentru copii mai
pentru copii fragmentul de mai sus despre familia ºi, eventual, ºi cu alþi prieteni mãriºori puteþi alege de exemplu "în-
Pogorârea Duhului Sfânt. Dacã copiii sunt care au copii, într-o atmosferã de sãrbã- frânarea" ºi sã îi dãruiþi un tip de cioco-
mai mari, puteþi apela direct la Sf. Scrip- toare. latã care îi place foarte mult, cu promisi-
turã, lecturând fragmentul Fapte 2, 1-11 Gândiþi-vã cã e ziua voastrã, a tutu- unea cã, dacã va reuºi sã nu se atingã de
ºi, suplimentar, Ioan 7, 37-52. Explica- ror, ºi nu uitaþi sã pregãtiþi un tort aniver- ea o sãptãmânã, va mai primi una.
þi-le ce urmeazã sã sãrbãtorim a doua zi. sar! Încercaþi o variantã ornatã cu fructe Faceþi din aceste zile un prilej de a
Culoarea liturgicã a Bisericii Orto- roºii, pentru a realiza asemãnarea cu sãdi în sufletele copiilor voºtri virtuþi
doxe în aceste zile este verdele, cu- limbile ca de foc care s-au coborât - roade ale Duhului Sfânt pe care Îl pri-
loare simbolicã a Duhului Sfânt ºi a asupra Apostolilor ºi povestiþi copiilor mim în ziua de Rusalii!
CMYK
ªcoala rugãciunii 13
Rugãciune din interes
Absenþa lui Dumnezeu Existã numeroase cazuri în care ar trebui sã ne dãm seama
cã Dumnezeu nu poate veni la noi pentru cã noi nu suntem
De multe ori ne punem între- acasã sã-L primim. Noi aºteptãm
barea: Cum sã mã rog? sau De ce nu ceva de la El, nu Îl aºteptãm pe El! E
îmi rãspunde Dumnezeu la rugãciu- oare aceasta o relaþie? Oare la fel ne
ni? sau De ce nu simt prezenþa lui purtãm ºi cu prietenii noºtri? Cãu-
Dumnezeu? Cele mai clare ºi pro- tãm la ceea ce putem obþine dintr-o
funde rãspunsuri la aceste întrebãri relaþie de prietenie, sau la prietenul
eu le-am gãsit în cartea Mitropolitului pe care-l iubim? ªi gândim aceasta
Antonie de Suroj - ªcoala rugãciunii. ºi în legãturã cu Domnul?
Pentru cã pagina noastrã de internet Sã ne gândim la rugãciunile noas-
a înregistrat foarte multe cãutãri cu tre, ale tale ºi ale mele; gândeºte-te la
întrebarea: Cum sã ne rugãm?, iar cãldura, adâncimea ºi intensitatea
rugãciunea este baza vieþii creºtinu- rugãciunii tale când este fãcutã pen-
lui, am selectat pentru dumneavoastrã tru cineva pe care-l iubeºti sau pen-
câteva fragmente, care sper sã rãspundã într-o micã parte tru ceva care este important în viaþa ta. În asemenea mo-
cãutãrilor, urmând sã tratãm ºi în numerele viitoare acest subiect. mente, inima ta este deschisã ºi tot sufletul tãu este strâns în
rugãciune. Înseamnã aceasta cã Dumnezeu conteazã pentru
tine? Nicidecum. Nu înseamnã decât cã obiectul rugãciunii tale
Rugãciunea este o întâlnire conteazã pentru tine. Pentru cã atunci când þi-ai isprãvit rugã-
ciunea ta cea fierbinte, adâncã ºi intensã pentru persoana pe
care nu poate fi forþatã care o iubeºti, sau în legãturã cu situaþia care te preocupa, ºi te
Întâi de toate, este foarte important sã ne amintim cã rugãciu- rogi pentru urmãtoarea persoanã sau situaþie, care nu sunt la fel
nea este o întâlnire ºi o relaþie; este vorba de o relaþie tainicã, una de importante, dacã se întâmplã ca dintr-odatã sã te rãceºti în
care nu poate fi impusã nici de noi, nici de Dumnezeu. Faptul cã rugãciunea ta, ce s-a schimbat? S-a rãcit oare Dumnezeu? A
Dumnezeu se poate face prezent sau cã ne poate lãsa cu senti- dispãrut El? Nu, desigur; ci înseamnã cã toatã intensitatea rugã-
mentul absenþei Sale face parte din aceastã relaþie vie ºi adevãratã. ciunii tale ºi tot ceea ce era înãlþãtor în ea nu venea din simþirea
Dacã L-am putea aduce în mod automat la o întâlnire cu noi, dacã prezenþei lui Dumnezeu, din credinþa ta în El, din nevoia ta de
L-am putea forþa sã se întâlneascã cu noi, atunci n-ar mai fi nicio El, ori din conºtiinþa existenþei Lui.
relaþie ºi nicio întâlnire. Acesta este un lucru pe care, prin imagi- Rugãciunea ta nu era altceva decât rezultatul grijii tale pen-
naþie, îl putem face cu o plãsmuire sau cu diverºii idoli pe care îi tru o persoanã sau un lucru anume, nicidecum pentru Dum-
aºezãm înaintea noastrã în locul lui Dumnezeu; însã cu Dum- nezeu. Cum de mai suntem surprinºi atunci de aceastã absenþã
nezeul cel Viu nu putem face astfel, precum nu o putem face nici a lui Dumnezeu? Noi suntem cei care ne facem pe noi înºine
cu o persoanã vie. O relaþie trebuie sã înceapã ºi sã se dezvolte absenþi, noi suntem cei care ne rãcim din clipa în care nu ne mai
într-o libertate reciprocã. Dacã înþelegeþi relaþia în termenii unei pasã cu adevãrat de Dumnezeu. De ce? Fiindcã El nu este des-
relaþii reciproce, veþi vedea cã Dumnezeu s-ar putea plânge de noi tul de important pentru noi.
cu mult mai mult decât ne plân-
Dar vrem cu adevãrat sã-l dobândim?
gem noi de El.
Ne plângem de pildã cã
Dumnezeu nu primeºte sã fie Oare nu se întâmplã la fel ºi în relaþi-
ile dintre oameni, atunci când, dato-
Dumnezeu nu ni se face prezent
în cele câteva minute pe care I le
doar o parte a vieþii noastre ritã iubirii pe care ºi-o poartã bãrba-
Pentru a fi capabili sã ne rugãm, trebuie sã tul ºi femeia, niciun alt om nu mai poate avea
rezervãm, dar cum rãmâne oare fim în situaþia care e definitã ca Împãrãþie a lui
cu cele douãzeci ºi trei de ceasuri Dumnezeu. Trebuie sã recunoaºtem cã Dum- aceeaºi importanþã pe care o are cel iubit? Lu-
ºi jumãtate în timpul cãrora poate nezeu este Dumnezeu, cã este Împãrat, trebuie mea anticã exprima acest lucru astfel: "Când un
cã Dumnezeu bate la uºa noastrã, sã ne supunem, sã ne predãm Lui. Trebuie cel bãrbat are soþie, el nu mai este înconjurat de
iar noi rãspundem cu "sunt ocu- puþin sã ne preocupãm de voia Sa, dacã încã nu bãrbaþi ºi de femei, ci de oameni".
pat, îmi pare rãu", sau când nu putem sã o împlinim. Cãci, dacã nu ne îngrijim Nu aºa ar putea, ar trebui sã se întâmple cu
rãspundem defel pentru cã nici nici mãcar de acest lucru, dacã ne purtãm cu toate avuþiile noastre atunci când ne întoarcem
mãcar nu mai auzim bãtaia în uºa Dumnezeu precum acel tânãr bogat care nu-L cãtre Dumnezeu? Negreºit, toate ar trebui sã pã-
inimii noastre, a minþii noastre, a putea urma pe Hristos fiindcã era prea bogat, leascã ºi sã se ofileascã, precum un fundal în
conºtiinþei noastre, a vieþii noas- cum L-am mai putea întâlni? Adeseori, ceea ce cadrul cãruia singurul chip de preþ pentru noi se
tre? Aºadar, suntem într-o situa- am dori sã dobândim prin rugãciune, prin acea detaºeazã de tot ce-l înconjoarã. Dumnezeu
þie în care nu avem niciun drept relaþie adâncã cu Dumnezeu dupã care tânjim, primeºte sã fie þinut cu totul în afara vieþii
sã ne plângem de absenþa lui nu reprezintã decât o altã perioadã de fericire; noastre, este gata sã îndure aceasta ca pe o
Dumnezeu, pentru cã noi suntem de fapt, nu suntem pregãtiþi sã vindem tot ce cruce, dar nu primeºte sã fie doar o parte a
absenþi într-o mãsurã mai mare avem pentru a cumpãra mãrgãritarul cel de vieþii noastre.
decât este El vreodatã. mult preþ. Dar cum altfel l-am putea dobândi? A consemnat Natalia Corlean

CMYK
14 Viaþa în Hristos
torci acasã proaspãt ºi cu
chef de muncã? De ce sã rãmâi, în
principiu, acasã, fierbând în suc pro-
priu? De ce sã nu ai dreptul sã fugi
de plictisealã? Într-un cuvânt, de ce
gânduri din liniºtea vieþii la þarã sã stai într-un loc, nefericit, când
poþi umbla peste tot, fericit?
Într-un fragment din Pateric, Avva tant, am revenit, nedumeritã. Sfântul su- Rãspunsul care mi-a venit nu a
Antonie rãspunde unui tânãr aflat în cãutarea bliniazã cã statul într-un loc fãrã a te fãcut decât sã mã punã ºi mai
mântuirii: Oriunde vei merge, pe Dumnezeu miºca degrabã este una din con- mult pe gânduri. Avva Moise dã
sã-L ai înaintea ta întotdeauna. ªi orice vei diþiile mântuirii. un sfat similar unui alt ucenic aflat
face, sã ai mãrturia din Sfintele Scripturi ºi Întâi am înþeles fraza spaþial. M-am în cãutarea mântuirii: Du-te, ºezi
ori în ce loc vei ºedea, sã nu te miºti degrabã. vãzut stând acasã o vreme, apoi ple- în chilia ta ºi chilia te va învãþa
Acestea trei pãzeºte-le ºi te vei mântui. când în vacanþe, la munte, la mare. pe tine toate.
Dialogul dintre Avva ºi ucenic ne duce Cea de-a doua înþelegere, aproape in- Cu adevãrat, diferiþi suntem faþã de oa-
cu gândul la întrebarea pusã lui Hristos de stantanee, a fost temporalã. Mi-am dat sea- menii aceia, dacã nici mãcar nu mai pro-
tânãrul bogat (Matei 19, 16-21), la care Hris- ma cât de diferiþi erau oamenii de atunci blematizãm etic plecatul de-acasã. Pentru
tos rãspunde: De vrei sã intri în viaþã, pãzeº- faþã de noi. Ei nu plecau niciodatã în noi, vacanþa sau, mai rãu, fuga la Mall, sunt
te poruncile: sã nu ucizi, sã nu sãvârºeºti vacanþe. Oare nu exista nevoia asta? Dar atât de pozitiv valorizate, încât a le pune sub
adulter, sã nu furi, sã nu mãrturiseºti strâmb; este o nevoie realã? Sau tot o vânzare de semnul întrebãrii e ca ºi cum ne-am mira cã
cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta ºi sã fericire ambalatã frumos de cei care ziua e soare. E atât de necesar sã nu te plic-
iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi. încearcã sã vândã totul pe lume? tiseºti, încât nevoia de nou ajunge vitalã. ªi
Sfatul Avvei Antonie include sfatul lui Dupã acest prim recul, m-am împotri- atunci, de ce considerau sfinþii chilia o
Hristos, pentru cã Avva trimite la Scripturã. vit. Dar, stai aºa, ce e rãu cu mersul de co- ºcoalã ºi plictiseala o experienþã esenþialã?
Ceea ce aduce în plus este însã un detaliu lo-colo? De ce e o condiþie atât de impor- Fuga de-acasã e o fugã de singurãtate,
ciudat, peste care iniþial am trecut cu vede- tantã pentru mântuire? De ce sã nu mai de confruntare cu tine însuþi. Atunci când
rea, din neatenþie, neînþelegere ºi grabã. pleci într-o plimbare din când în când, sã vrei sã vezi ceva, orice, este pentru cã nu
Apoi, simþind cã am pierdut ceva impor- vezi locuri noi, oameni noi ºi sã nu te în- suporþi sã te vezi pe tine. În luptã cu plic-
tiseala, eºti obligat s-o învingi fãrã
„Sã compãtimeºti cu fratele tãu neputincios ºi rãnit“ mijloace externe, cãutând ceva
Fraþilor, chiar de va cãdea un om în vreo schimbãtor ºi supus aceleiaºi interesant în tine însuþi. Nu în alþi
greºealã, voi cei duhovniceºti îndreptaþi-l pe neputinþe a firii; de aceea, sã oameni, nici în alte obiecte. Nici în
unul ca acesta cu duhul blândeþii, luând compãtimeºti cu fratele tãu alte senzaþii, nici în alte expe-
rienþe. Tu, în tine. Eºti obligat sã
seama la tine însuþi, ca sã nu cazi ºi tu în neputincios ºi rãnit.
vreme ce omului îi stai faþã în faþã cu Dumnezeu.
ispitã. Purtaþi-vã sarcinile unii altora ºi aºa esteDe cu neputinþã sã nu pãcã- Când stai într-un loc fãrã a ple-
veþi împlini legea lui Hristos. (Galateni 6, 1-2) tuiascã, Apostolul sfãtuieºte ca degrabã, cum spune Avva An-
Între galateni se aflau mulþi aici a nu iscodi ºi a nu cerceta creºtinii cu de-a- tonie, când rãmâi în chilia ta, cum
care, arãtându-se cã-i ceartã ºi-i mãnuntul greºelile fraþilor lor, ci a le suferi, ca spune Avva Moise, ai o ºansã rarã,
canonisesc pe cei ce cãdeau în pãcate, îºi rãzbu- ºi alþii sã sufere greºelile lor. pe care o pierzi ori de câte ori acþio-
nau patimile lor ºi þinerea de minte ce o aveau Zice: Toþi sã pliniþi legea ºi Evanghelia lui nezi ca în reclamele pentru deter-
asupra acelora, îndemnaþi fiind la aceasta de Hristos, suferindu-vã unul pe altul ºi purtând genþi. Ai ºansa de a nu te risipi, ba,
iubirea de stãpânire. De aceea, Sf. Pavel spune: greºelile celuilalt. Adicã: Fratele care e iute por- mai mult, ai ºansa de a te aduna.
"voi, cei duhovniceºti, îndreptaþi-l - adicã nu-l pe- nit ºi grabnic la orice lucru sã-l sufere pe cel Ai ºansa de a te plictisi de tot ce te
depsiþi ºi nu-l certaþi - cu Duhul blândeþii". ªi nu leneº ºi zãbavnic; la fel, ºi fratele cel zãbavnic înconjoarã ºi ai ºansa de a pãrãsi
a zis "cu blândeþe", ci: "cu Duhul blândeþii", ca sã rabde multa grãbire a celui iute; ºi aºa nici exteriorul, atunci când plictiseala
sã arate cã a îndrepta cei duhovniceºti pe pãcã- unul dintre ei nu va pãcãtui. Deci dându-vã devine de nesuportat. Ai ºansa de
toºi cu blândeþe este o faptã plãcutã Duhului mânã de ajutor unul altuia în acest chip, împli- a sfâºia pânza de pãianjen în care
Sfânt ºi, pe lângã aceasta, ca sã arate cã a în- niþi legea lui Hristos unul prin celãlalt, cãci ast- eºti prins, ai ºansa de a rupe legã-
drepta pe pãcãtoºi cu blândeþe este o însuºire a fel împliniþi ºi isprãviþi acea faptã bunã ce turile cu lumea care îþi þin atenþia
darului duhovnicesc. Iar Teodorit tâlcuieºte lipseºte fratelui vostru, purtând ºi suferind încordatã ca un lanþ de bicicletã.
aºa: "Îndreptaþi, întãriþi ºi pliniþi ce lipseºte!" meteahna aceluia. Încã într-un alt fel se înþelege Oameni buni, cine ne-a luat aceas-
Pentru a nu se mândri cel ce îndrepteazã pe aceasta: cãci a purta greutatea unul altuia este o tã mare bucurie? Cine ne-a minþit
altul, Apostolul mai înainte îl pãzeºte pe acela însuºire a dragostei, iar dragostea este împlinire cã fericirea e în afarã noastrã?
cu aceste cuvinte: Bagã de seamã ºi pãzeºte-te, a tuturor poruncilor lui Hristos, Care zice: Apoi totul devine o obiºnuinþã
nu cumva sã cazi ºi tu în pãcatele ºi patimile "Dacã Mã iubiþi, pãziþi poruncile Mele!" (Ioan ºi nici nu ne mai putem imagina
celui pe care îl îndreptezi, pãtimind ispitã ºi rãz- 14, 15); ºi iarãºi: "Aceasta este porunca Mea: sã viaþa altfel, decât în fugã, perma-
boi de la diavolul. Cu cutezare a zis "tu", ca astfel vã iubiþi unii pe alþii precum v-am iubit Eu pe nentã fugã de noi înºine.
sã arate neputinþa omeneascã, adicã: Nu cumva voi" (Ioan 15, 12). Anca Delaþarã
sã te ispiteºti de diavolul ºi tu, om neputincios, Sf. Teofilact al Bulgariei www.viatalatara.wordpress.com
Cu Dumnezeu în casã 15
Micã terasã de apartament Principiile unei
De multe ori avem motive de alimentaþii sãnãtoase (1)
nemulþumire în ceea ce priveºte Am început, de numãrul trecut, sã vorbim despre
locuinþa noastrã. Fie cã este prea stilul de viaþã ca cea mai importantã metodã de tratare
micã, fie prea întunecoasã, fie prea ºi prevenire a bolilor. În cadrul stilului de viaþã un loc
monotonã ºi aºa mai departe. Multe foarte important îl ocupã alimentaþia, de aceea conti-
aspecte pot fi însã schimbate, cu nuãm cu sfaturile domnului prof. dr. Pavel Chirilã refe-
câteva idei, puþin efort ºi costuri ritoare la principiile unei alimentaþii sãnãtoase:
minime. Un exemplu
este amenajarea unei te- turând dintr-o car- & Alimentul integral - este un principiu fundamental.
Pentru mii de ani, din cele mai vechi timpuri, omul a
rase cu flori. Pentru cã te de suflet în mo-
mentele libere. mâncat doar alimente integrale, nu "parþiale". Fãina
mulþi dintre noi locuim integralã conþine în mod echilibrat toate principiile
la bloc, în spaþii strâmte, Sunt doar câ-
teva idei, din care nutritive; sarea integralã este mult mai bogatã în mag-
ne plângem mereu cã
puteþi selecta sau neziu ºi alte sãruri decât sarea extrafinã; laptele integral
nu avem loc destul sau
nu trebuie supus extracþiei.
&
cã nu avem o grãdinã. la care puteþi adãu-
Amenajarea unei astfel de terase ga în funcþie de imaginaþie. Sã nu Alimentele complexe, bogate în principii nutritive,
este o soluþie care schimbã mult uitãm cã stã în puterile noastre sã cu valoare energeticã mare, considerate ideale pentru
lucrurile. Iatã câþiva paºi: facem din locuinþa în care trãim un sãnãtate: cereale, fructe, ciuperci, peºte, lactate, ouã,
zarzavaturi, legume, miere, fructe de mare.
&
- eliberaþi balconul de tot ce aþi cãmin primitor. Nu þine atât de
depozitat acolo. Sortaþi lucrurile, resursele materiale, cât de prezenþa Cele mai importante surse de proteine: peºte, ciu-
lui Dumnezeu pe care o putem perci, ouã, brânzeturi, linte, nãut.
&
aruncaþi ce nu folosiþi sau daþi-le
cuiva care le foloseºte, iar pentru ce invoca în fiecare clipã ºi în orice Cele mai importante surse de glucide: miere ºi fructe.
mai rãmâne gãsiþi un alt loc. activitate, iar El ne va pune în inimã & Cele mai importante surse de lipide: uleiul presat
la rece, fructele oleaginoase.
- amenajaþi totul ca o micã dragoste ºi pentru cele mai mãrunte
terasã, cu florile care vã plac ºi care ºi banale treburi casnice, iar rezul- & Cele mai importante surse de minerale: fructele,
cerealele integrale, brânzeturile. (va urma)
sunt potrivite; iatã câteva posibili- tatul va fi pe mãsurã.
tãþi: muºcate (sunt rezistente, au o Irina Constantinescu A consemnat Natalia Corlean
perioadã lungã de înflorire ºi sunt introduce la con-
uºor de îngrijit), iederã, begonii,
trandafiri, petunii etc. Tot aici
Spumã/îngheþatã de ciocolatã gelator, ca sã se
întãreascã. Cu
puteþi creºte plante aromatice, pe Ingrediente:
puþin timp înainte de servire
care sã le folosiþi la mâncare: cim- z 200 g ciocolatã cu se decoreazã dupã fantezie.
bru, mentã, busuioc etc. lapte (sau 100 g cu
Un mic pont:
- puteþi orna colþul de relaxare lapte, 100 g amãruie)
dacã o þineþi mai
cu diferite obiecte, ca de exemplu o z 4 ouã mult la congela-
micã fântânã decorativã. z 1-2 linguri zahãr tor, veþi obþine o
- instalaþi ºi o mãsuþã cu scaune, z 3 linguri rom de ciocolatã/ fructe/
îngheþatã de cio-
unde puteþi petrece momente de z 150 g friºcã frunze de mentã/
colatã minunatã!
relaxare bându-vã cafeaua sau lec- z pentru decor: friºcã, fulgi viºine din viºina- Reþetã oferitã
tã, dupã
de doamna
Ciuperci umplute cu ouã de prepeliþã preferinþe
Ingrediente: Laura Sava -
Este o reþetã deli- sunt mici ºi fragile; Se rupe ciocolata Ghiroda, jud. Timiº
cioasã, pentru care nu puteþi folosi un bucãþi ºi se topeºte la
aveþi nevoie decât de: cuþit). bain-marie, dupã care se BINE DE ºTIUT:
Usturoiul nu va mai avea
zcâte ciuperci Se lasã la cup- lasã sã se rãcoreascã.
miros atât de puternic ºi
atâtea ouã de prepeliþã tor pânã se coagu- Se separã ouãle, gãl-
zunt ºi caºcaval leazã ouãle, se benuºurile se freacã spu- peristent dacã, înainte de
Mod de preparare: scoate tava, se pre- mã cu zahãrul ºi se ada- folosire, cãþeii se þin câteva
Se curãþã ciupercile de sarã cu caºcaval ras ugã romul ºi ciocolata. minute în apã sãratã.
codiþe, se spalã foarte (sau se pune câte o Albuºurile ºi friºca Cãþeii de usturoi cojiþi nu
bine, se sãreazã se felie pe fiecare ciu- se bat fiecare separat, se usucã dacã sunt pãstraþi
aºazã în fiecare ciupercã bucãþele de percã) ºi se mai lasã puþin la cuptor. apoi ambele se omoge- în untdelemn.
unt. Se dã 2-3 minute la cuptor pen- Aratã foarte bine, iar la gust sunt nizeazã în compoziþia Busuiocul verde, to-
tru a se topi untul. Se pune în fiecare formidabile! de ciocolatã ºi gãlbenuº. cat, faciliteazã diges-
ciupercuþã câte un ou de prepeliþã Reþetã oferitã de doamna Spuma de ciocolatã tia alimentelor grele.
(atenþie cum le spargeþi, pentru cã Nicoleta Cintar - Craiova se pune în pahare ºi se Mihaela Bîlbã
16 Trecut ºi prezent

Bisericile din Dridif


Pe drumul ce duce la Sibiu, la 7 kilometri de Fãgãraº, se aflã
satul Dridif, exact la jumãtatea distanþei dintre Sibiu ºi Braºov.
Localitatea, aflatã pe malul Oltului, este traversatã doar prin
extremitatea nordicã de DN1, aºa cã dacã nu vrei sã te abaþi din
drum nu vezi decât câteva gospodãrii. Dacã o iei însã la stânga, Pr. Ioan Cioacã
intri pe strada principalã, pe care se aflã ºi cele douã biserici ale
satului, despre care ne vorbeºte pãrintele Ioan Cioacã, paroh al
localitãþii încã din 1972:
Prima atestare documentarã despre
existenþa satului Dridif o avem din
1509, fiind menþionat de Iosif Puºcariu
în primul volum al lucrãrii "Date
istorice privind la familiile nobile
române". Localitatea însã a fost foarte
probabil întemeiatã înainte de aceastã
datã. În decursul istoriei Dridiful apa-
re sub mai multe denumiri: Drich,
Dridiff, Dryd ºi, de la 1638, Dridif.
Satul este format dintr-o stradã
principalã ºi alte strãduþe laterale în
jumãtatea nordicã a vetrei satului. Pe strada pul preotului Nicolae Grama, pe
principalã a parohiei, la o intersecþie cu acelaºi loc s-a început zidirea actua-
altã strãduþã, sunt situate cele douã bise- lei biserici. Construirea ei s-a termi-
rici: "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", nat în anul 1868, pe timpul preotu-
situatã spre apus, ºi "Sfânta Cuvioasã lui Ioan Grama. Maiºtri zidari au fost niºte Biserica "Sfânta Cuvioasã
Parascheva", situatã spre rãsãrit. saºi din satul Merghindeal. Biserica are Parascheva"
forma unei corãbii, iar din punct de vedere
Biserica "Sfântul arhitectural este de arhitecturã romanicã. În anul 1873, cu sprijinul autoritãþilor
Mare Mucenic Gheorghe" A fost sfinþitã în anul terminãrii de cãtre din acele timpuri, s-a mai construit un
locaº de cult, având-o ca ocrotitoare pe
Pe locul unde se aflã actualã bisericã a Mitropolitul Andrei ªaguna. Sfânta Cuvioasã Parascheva. Acesta este
existat, în trecutul îndepãrtat, prima biseri- În ultimele decenii locaºul de cult a tre-
de dimensiuni mai mici, are plafonul plat,
cã din Dridif, de dimensiuni mai mici. A cut prin mai multe lucrãri de reparaþii: a fost iar la geamuri s-au folosit vitralii.
fost construitã din lemn în anul 1590, consolidat, a fost schimbatã pardoseala, a ªi la aceastã bisericã în decursul anilor
preot fiind Ioan Comºa. Aceastã bisericã fost reparat turnul. Cea mai importantã s-au efectuat diferite lucrãri de reparaþie ºi
de lemn a fost lãcaºul de cult al sãtenilor transformare prin care a trecut biserica a întreþinere care erau necesare, ultima din-
pânã în anul 1671, când pe acelaºi loc a fost însã pictarea ei, între anii 1983-1988. tre ele fiind schimbarea întregii instalaþii
fost clãditã o altã bisericã, tot din lemn, însã Dupã terminarea acestor lucrãri, în anulelectrice care, fiind foarte veche, reprezen-
mai încãpãtoare. În anul 1845, datoritã 1990, la 16 septembrie, prin binecuvântarea ta un pericol. Biserica "Sf. Cuv. Parasche-
unui incendiu, biserica a ars în totalitate, ÎPS Antonie Plãmãdeala, Mitropolitul Ar- va" este folositã în mod special iarna, fiind
nemairãmânând decât urme ºi ruine. dealului din acea vreme, s-a sfinþit biserica
mai micã ºi mai cãlduroasã.
A urmat o perioadã grea, de strângere "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", de Astfel, prin strãduinþa consiliului paro-
a fondurilor necesare construirii unei alte cãtre PS Serafim Joantã, Episcopul Vicar. hial ºi a tuturor credincioºilor din parohie,
biserici. La acea vreme, monahul Antonie Ultimii ani au adus alte schimbãri, cãrora le mulþumesc pe aceastã cale, Dri-
Hoarste, fiu al satului Dridif, a umblat prin pentru cã în 2006 a fost înlocuitã tabla dediful are douã biserici îngrijite, în care credin-
Transilvania ºi Þara Româneascã timp de pe turn, modificându-se ºi arhitectura lui, cioºii se pot întâlni pentru a aduce împre-
7-8 ani, pentru a strânge banii necesari re- printr-o streaºinã mai latã, iar în 2007 a unã slavã lui Dumnezeu ºi a mulþumi pen-
construirii bisericii din satul natal. fost schimbat ºi acoperiºul cu unul din tru toate binefacerile revãrsate asupra lor.
Abia în anul 1861, dupã 16 ani, pe tim- þiglã metalicã. Pr. paroh Ioan N. Cioacã
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Rãibuleþ
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bu-
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK