ROLUL TERAPEUTIC AL DUHOVNICULUI

1

Bucureşti. Prin aceasta se restabileşte legătura creştinului cu Dumnezeu întreruptă datorită păcatului. Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii. fără nici o îndoială. Terapia creştină a bolilor spirituale se întemeiază. 289. p. Cuvântul întrupat îl împărtăşeşte din nou în chip deplin firii omeneşti asumate în Persoana Sa. În metoda terapeutică ortodoxă nu este eficient pentru toţi acelaşi medicament. pp. 2 . . pe harul dunezeiesc. De asemenea şi vârsta spirituală a păstoriţilor este diferită1. În toate aceste cazuri preotul trebuie să ştie să-l facă pe om să-şi deschidă sufletul şi să ofere o . Spovedania şi vindecarea sufletului. medicamentaţie” potrivită fiecărui penitent în parte. Nu poate fi negat pregnantul accent terapeutic al spovedaniei astfel că iertarea păcatelor reprezintă acţiunea terapeutică de a ne elibera de patimi şi luminarea noastră de harul lui Dumnezeu. În cadrul acestei Taine. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu. unei anumite categorii de oameni îi este de folos un medicament în timp ce altei categorii de oameni îi este benefic altul. Duhovnicul.”2 1 Mitropolit Hierotheos Vlachos.. duhovnicul poate să intervină cu sfaturi sau cu remediul potrivit pentru vindecarea rănilor survenite în urma păcatelor. ca terapeut şi nu numai trebuie să prezinte o serie de calităţi astfel încât si-i conducă pe oameni la tămăduire. iar rugăciunea de iertare dată de episcop respectiv preot reprezintă oficializarea terapiei şi reintrarea creştinului în viaţa Bisericii. pe care prin întreaga Lui lucrare mântuitoare. 2 Jean –Claude Larchet. editura Măiastra.. 2004. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. 2005.Preliminarii Taina Sfintei Spovedanii joacă un rol central în viaţa şi spiritualitatea ortodoxă. 42-43. Editura Sophia. Bucureşti. respectiv la mântuire.

. căci aici se face începutul hotărârii omului de a-şi aduce la numitor comun viaţa interioară şi a înlătura eul cel vechiu şi rău.. 26. Psihologia Spovedaniei. cit. întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele” (Iezechiel 33. 5 Pr Nicodim Belea.1. 2003. în locul celui rău”3. 11). tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. . Taina Spovedaniei este absolut necesară astfel că putem constata că în toate religiile se regăseşte necesitatea expierii păcatelor.. . Este arta preotului de a şti să deschidă sufletele pentru Dumnezeu şi este arta omului de a se şti împodobi cu haina cerută de divinitate pentru masa Fiului lui Dumnezeu. 13) 3 4 Pr. 3 . 5. Nicodim Belea.. într-o formă sau alta.Psihologia spovedaniei are ca preambul psihologia convertirii.. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei . 1947. . vor fi ţinute” (Mt. 9-10. În acest sens modelul fiului risipitor este emblematic . ci ea este şi o artă. leac uitat”. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică. Poate fi oare vindecată această boală!Leacul există!Şi este unul minunat!Dacă îl primeşti te însănătoşeşti!Însă noi nu întindem mâinile spre el ca să ne vindecăm şi să ne împăcăm conştiinţa. p. Este arta Preotului de a şti să izbăvească sufletul. Sibiu. Necesitatea Tainei Spovedaniei Moto: . nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău” (Luca 18. le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine. Aici începe să-şi dea omul seama că mai presus de orice. De ce oare? Pentru că l-am uitat şi l-am nesocotit”4.. Luaţi Duh Sfânt. este arta care printr-o fericită psihosinteză ştie să zugrăvească şi să imprime în tot sufletul chipul lui Hristos. episcopul Alexandriei şi Teleormanului. Spovedania nu este numai o Taină. şi-i voi spune:tată am greşit la cer şi înaintea ta. 20. p. pp. Fiecare dintre noi s-a molipsit de ucigătoarea boala numită păcat.. Arhimandritul Serafim Alexiev numeşte Taina Spovedaniei . cărora veţi ierta păcatele.. Editura Sophia. Bucureşti. Totuşi în creştinism l-a avut ca întemeietor pe Mântuitorul care le –a dat puterea slujitorilor Săi de a intra în sufletul celor ce se căiesc şi de a ierta sau ţine păcatele . este sufletul său”5. Arhimandrit Serafim Alexiev. Editura .. în viaţa sa. op.Revistei Teologice”. Eu nu voiesc moartea păcătosului ci să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. Întoarceţi-vă. Lumea întreagă zace cufundată în rău. 2223). Sculându-mă mă voi duce la tatăl meu.

de a ne spune bucuriile. În momentul săvârşirii răului. 2006. Este relevantă istorioara cu monahul care se plângea Avvei Sisoie: . nici nu te mântuieşte. păcatul destăinuit cuiva te uşurează. pp.. astfel răul. Preotul ascultă mărturisirea. atâta doar să nu lăsăm ca mândria să ne împietrească acest sentiment. 41. el fiind de faţă după cum spune rugăciunea . tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist. şi sfânta lui icoană este înaintea noastră. să nu îi cunoască nimeni fapta. 16-17. lângă care se află în chip nevăzut Dumnezeu chemăm tot trecutul de care ne lepădăm . Iată. cuprinzând slujbe. cit. Este simplu dacă ne gândim că de cele mai multe ori simţim nevoia de a ne exterioriza în faţa cuiva. p. de la Domnul nostru Iisus Hristos. Hristos. să ştii că toate păcatele îndoite le vei avea. dar şi de a ne destăinui. Iată.B. Ibidem. 8 Molitfelnic. Răul comis de noi ne stârneşte căinţa. rânduieli şi rugăciuni săvărşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. ia seamă. 65. totuşi este important să ştii să te ridici. p. op. dar nu poate să-şi acorde iertarea singur. să nu te întorci nevindecat”8 6 7 Arhimandrit Serafim Alexiev. dar de vree ce ai venit la doctor. stă nevăzut.M. nici nu te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat. i-a răspuns Avva Sisoie 6. fiule. omul încearcă să se izoleze. 4 . iar de vei ascunde de mine ceva.O. să ne împietrească conştiinţa ca glas a Lui Dumnezeu din om ci de fiecare dată când cădem trebuie să ne îndreptăm. Bucureşti. primind mărturisirea ta cea cu umilinţa. ca să iei iertare. al B. Editura I. dar Dumnezeu este cel care o primeşte. ci fără sfială spune toate câte ai făcut. El săvârşeşte răul singur. ‹‹Avva ce să fac?Am căzut!››Bătrânul îi răspunse: ‹‹Ridică-te!››Monahul zice: ‹‹M-am ridicat şi iar am căzut››Stareţul îi răspunse iarăşi: ‹‹Ridică-te din nou›› Atunci tânărul monah îl întrebă: ‹‹Şi până când mă voi ridica de fiecare dată când cad?›› ‹‹Până la sfârşitul vieţii tale››. A ţi cere iertare ţie însuţi nici nu te uşurează de povara păcatului. Deci nu te ruşina.Noi suntem supuşi înşelăciunii diavoleşti şi se întâmplă nu o dată ci de nenumărate ori să cădem. Iar eu sunt numai un martor. ca de o haină care nu ne mai este de folos7. Prin spovedania în faţa semenului nostru.R. ca să mărturisesc înaintea Lui toate câte – mi vei spune mie..

dar şi acestea trebuie integrate în terapie. . Rolul terapeutic al duhovnicului Hristos este terapeutul omului. op. situaţiei lui particulare. stării şi dispoziţiei lui sufleteşti[…] La fiecare boală i se potriveşte un tratament. dar care cunosc în acelaşi timp şi metoda terapeutică ortodoxă ştiind să-l 9 Mitropolit Hierotheos Vlachos. ediţia a II-a. Î. Preoţii săvârşesc Sfintele Taine. Aceste lucruri sunt valabile şi pentru medicul duhovnicesc. Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei. pp.2. Păcatul este o boală complicată şi grea care necesită un tratament pe măsură. Un medic pentru ca să fie considerat specialist trebuie să cunoască trei lucruri: primul să poată da un diagnostic corect al bolii.S. cit. Una dintre sfintele Taine care are un determinant caracter terapeutic este şi Taina Spovedaniei.Tratamentul prescris de părintele duhovnicesc trebuie să fie adaptat personalităţii celui bolnav sufleteşte. Duhovnicul se va opri la remediul adecvat bolii.P. Iar acest remediu nu corespunde întotdeauna cu ceea la ce s-ar aştepta pacientul”10. El este cel mai puternic medicament care vindecă bolile spirituale ale oamenilor. 10 5 . Acesta trebuie să fie încredinţat că părintele pe care şi l-a ales luptă cu seriozitate deplină pentru a-l tămădui. apoi să ştie unde îl conduce pe om. Preoţii sunt cei care continuă opera terapeutică a lui Hristos şi devin împreună lucrători cu Dumnezeu la mântuirea oamenilor. de dragoste şi de răbdare căci acesta nu are doar o misiune liturgică ci şi una terapeutică. Spovedania şi vindecarea sufletului. 2001. Mitropolitul Hierotheos afirmă că există două tipuri de terapeuţi: primii sunt acei duhovnici care spovedesc. căci omul nu poate fi condus forţat spre vindecare fiindcă astfel nu preţuim libertatea omului. dar este nevoie şi de colaborarea pacientului. şi cel din urmă să cunoască modurile de terapie care îl vor conduce pe om de la boală la sănătate. La fel cum doctorul prescrie un medicament puternic în cazul unei boli mai grave aşa şi doctorul sufletesc trebuie să prescrie un tratament mai puternic când patima este gravă. Alba Iulia. Spovedanie şi comuniune. . Acelaşi lucru se petrece şi când e vorba de bolile sufleteşti.. 33-34. Reîntregirea. pp. care sunt foarte diferite. Doctorul reprezentat de către preot trebuie să dea dovadă de pricepere. 195-196. deoarece acestea împreună cu viaţa ascetică a Bisericii ţintesc spre vindecarea omului9.

blândeţe sau severitate. respectiv lipsa de experienţă duhovnicească este condamnabilă. trebuie să aibă şi cunoştinţe de psihanaliză. într-un mod moralist încât aceştia rămân nevindecaţi11. 14). Precum doctorii care tratează trupul deţin cunoştinţe. dragostea – nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu decât prin dragoste. ci trebuie mai întâi ca acesta să fie sfinţit de ele. 6 . Preotul trebuie să ştie să comunice diferenţiat căci într-un mod vorbeşte cu oamenii de rând sau într-un mod vorbeşte cu copiii şi în altă manieră cu intelectualii căci . Unele calităţi le pot suplini pe celelalte ca de exemplu lipsa de experienţă poate fi suplinită de o temeinică pregătire teologică şi laică. Spovedania şi vindecarea sufletului. pedagogie. astfel că duhovnicia se confundă cu dragostea. bilogie. amândoi vor cădea în groapă” (Mt.pentru a putea pătrunde în inima ucenicilor săi.vindece şi s-l conducă pe om spre îndumnezeire. pp. iar fără acestea nu ar putea să stabilească diagnostice sau să dea un tratament potrivit cu boala suferită tot aşa şi un doctor sufletesc trebuie să deţină o serie de cunoştinţe teologice şi laice căci ucenicii provin din diferite medii sociale. 15. şi de o viaţă curată. dar viaţa curată nu poate fi suplinită de pregătirea intelectuală şi de experienţă. dar într-o atmosferă juridică. cit. ceilalţi spovedesc. Ibidem. 131-162. O calitate importantă pe care părintele duhovnicesc ar trebui să o posede este discernământul căci fără dreapta judecată un preot nu poate fi duhovnic. necunoaşterea terapiei. Pentru a fi cu adevărat călăuză şi tămăduitor duhovnicesc preotul trebuie să aibă o viaţă duhovnicească veridică căci nu este suficient a administra Sfintele Taine. 39. Duhovnicul trebuie să fie un bun teolog. O lată calitate individuală pe care acesta trebuie să o posede este experienţa. dar şi pe altul. învăţătura de credinţă şi normele canonice privitoare la viaţa creştină dar trebuie să fie şi un cunoscător al misticii creştine. dragostea fiind manifestată prin răbdare. op. Este binecunoscut în acest sens faptul că în Grecia nu sunt hirotesiţi duhovnici imediat după hirotonia întru preoţi. Nu trebuie uitate şi calităţile intelectuale pe care un părinte duhovnicesc respectiv un doctor sufletesc ar trebui să le aibă. paragraf realizat pe baza capitolului . să cunoască Sfintele Scripturi. 12 Totuşi terapeutul nu trebuie să fie neexperimentat. smerenie – duhovnicul trebuie să fie un sfânt. Preotul trebuie să aibă în vedere pe 11 12 Mitropolit Hierotheos Vlachos. De asemenea acesta trebuie să deţină şi calităţi morale precum viaţa curată . dar trebuie să se dea drept păcătos.dacă orb pe orb va călăuzi. La noi în schimb toţi preoţii sunt şi duhovnici. p.Calităţile necesare părintelui duhovnicesc”. credinţa dreaptă şi nestrămutată – fără o credinţă dreaptă duhovnicul se va rătăci şi pe sine...

493. apud Spovedanie şi comuniune. Lipsa de înţelegere a unora mai rigorişti poate să-l mâhnească pe om. Acţiunea terapeutică are ca ţintă tămăduirea neputinţelor sufleteşti ale omului. Prof.15 Duhovnicul a primit puterea de a-i tămădui sufleteşte pe fii săi spirituali de a-i călăuzi spre mântuire şi trebuie să ştie să vindece omul. 13 Pr. a treptelor lui. căci şi îngăduinţa fără măsură îl poate pierde pe penitent. Preotul poate să-l îndepărteze pe om de la Dumnezeu. Cea mai dificilă dintre patimi este mândria. În acest scop este necesară a analiză în sine a păcatului. Astfel după părerea multor duhovnici această acţiune trebuie începută prin înfrângerea lăcomiei pântecelui pentru că înfrângerea ei va duce la biruinţa şi a altor patimi. Spovedanie şi comuniune. dar nu trebuie să abuzeze nici de îngăduinţă. pp. Acesta vede prezenţa Creatorului în toate şi în toţi şi trebuie să-l convingă şi pe ucenicul său de acest lucru. te mănâncă limba să pui o întrebare?N-o pune!Ţi-e foarte poftă să bei două ceşti de cafea? Nu bea decât una!Ai chef să te uiţi pe fereastră?Nu te uita!Ai dori să mergi într-o vizită?Rămâi acasă”14. putând fi de început. duhovnicul trebuie să cunoască cauzele. De la lăcomia pântecelui trebuie să trecem la desfrânare care este în mare condiţionată de cea de dinainte. op. p. nr.. Anul XXXI. Constantin Galeriu. Tămăduirea acestei patimi este dificilă. dacă nu îşi îndrumă penitenţii corect nu se pot elibera de patimi. Duhovnicul trebuie să aibă şi tact pastoral astfel ca prin blândeţea lui să-l ajute pe ucenic să îşi deschidă sufletul. mai ales în societatea în care trăim în care toate mijloacele mass media o stimulează. devenit o a doua natură. 7 . întristarea. neluate uneori în seamă13. Bucureşti. Pentru a-l tămădui pe fiul duhovnicesc de această boală. p. iuliedecembrie. Bucureşti. Ortodoxia. Calea asceţilor. akedia.S Andrei.fiecare credincios în unicitatea lui şi să cerceteze păcatul în stadiul în care se află. cel care vrea tămăduirea de această boală trebuie să ai medicamentul smereniei. Taina Mărturisirii. 15 Î. Se continuă mai apoi cu toate patimile precum iubirea de arginţi şi lăcomia de avere. op. astfel acesta trebuie să fie cu mare băgare de seamă pentru nu a distruge nici râvna unora care se mărturisesc sincer ci trebuie încurajaţi să se lupte cu păcatul. 190. cit. 1979. Lăcomia se tămăduieşte prin cumpătare. Împotriva desfrânării se luptă cu castitatea. şi să-l îndepărteze. 14 Tito Colliander. în revista . 196-202. 1997.P. sau deja înrădăcinat puternic.. a evoluţiei. începând de la primele forme. 3-4. Trebuie să ne înfrânăm nu numai de la mâncare ci şi de al acele plăceri care ni se par nevinovate după cum spunea Tito Colliander: . cit.

Spovedania şi duhovnicia.. Preotul îl poate sfătui pe penitent să evite pricinile păcatului. Tot astfel şi în medicina spirituală putem deosebi sfaturile – ca măsuri pentru înlăturarea izvorului păcatelor şi vindecarea bolii în curs – şi epitimiile sau canoanele de pocăinţă pentru vindecarea rănilor sau rădăcinilor rămase în suflet de pe urma păcatului. Este important ca respectivele sfaturi să nu fie vagi şi generale ci să îl vizeze pe penitent individual în context cu starea lui. Episcopul Alba Iuliei. Este relevantă povestioara cu căruţaşul Ioan care obişnuia să bea. medicii sufleteşti luptă pentru mântuirea sufletului care va primi răsplată sau pedeapsă veşnică16. pp. În acest sens părintele duhovnicesc prin sfaturile date trebuie să-i indice o metodă de îndepărtare de păcat. Pentru prescrierea unui regim terapeutic este nevoie ca mai întâi să se determine cauza păcatului. Sfaturile vin în sprijinului penitentului ca o armă împotriva atacului păcatelor având astfel şi un caracter preventiv. În medicină pot fi distinse două părţi: dieta – constând în regulile de viaţă prescrise bolnavului în vederea înlăturării cauzelor care provoacă şi întreţin boala . 1995. de aceea preotul trebuie să stabilească dacă păcatul provine fie din necunoaşterea datoriilor religioase fie este înlesnit de condiţiile de trai şi de viaţă.3. 8 . Alba Iulia. să nu mai faci de aici înainte” ci trebuie să-l îndrume pe acesta.şi remediul – constând în medicamentul sau tratamentul pentru întărirea organismului şi distrugerea efectelor maladive. pentru leacul care îl aşteaptă din partea doctorului sufletesc. Petre Vintilescu. Penitentul vine nu numai pentru iertare ci şi pentru îndrumare. De multe ori viaţa ne pune în faţa unor situaţii care cuprind ocazii pentru o uşoară cădere în păcat. Aşadar în timp ce medicii trupului luptă pentru prelungirea vieţii pământeşti. Sfaturile – mijloace ale terapeuticii spirituale Penitentul îşi mărturiseşte păcatele şi este conştient că nu mai trebuie să-şi continue viaţa în păcat astfel că preotul nu trebuie să se oprească doar la afirmaţii de genul . În cele din urmă ajuns la duhovnic acesta l-a sfătuit să ocolească strada 16 Pr. Medicina duhovnicească are o însemnătate deosebită care decurge din scopul ei aparte. 142-143. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei.

cit. 4. Petre Vintilescu. Duhovnicul este dator să examineze natura ocaziilor. dar după un timp când s-a socotit vindecat de această patimă fiind târziu nu a mai ocolit pentru a ajunge mai repede acasă ci a luat-o prin faţa cârciumii.cu cârciuma. p. Canoanele de pocăinţă – mijloace ale terapeuticii spirituale 17 Pr. Trecând pe acolo s-a întâlnit cu un prieten care l-a atras pe motiv sa mai stea de vorbă. op. 153. Trebuie evitate ocaziile şi lucrurile pricinuitoare de păcat respectiv trebuie puse la adăpost simţurile de tentaţiile externe17. . Căruţaşul nostru a considerat inofensiv un pahar. O perioadă această indicaţie a avut un efect benefic. iar mai apoi l-a ispitit cu un pahar care conţinea băutură. 9 . Şi noi în ziua de astăzi este mai bine sa nu frecventăm locurile care ne-au favorizat căderea în păcat sau să evităm întâlnirea cu persoanele care au înlesnit căderea în păcat. dar când acolo a căzut în această patimă mai rău decât înainte de spovedanie. iar la spovedania următoare să controleze în ce măsură a putut îndeplini cel în cauza.

10 . să facă milostenie. 216-217. Ceea ce a urmărit duhovnicul de fapt prin acest canon a fost conştientizarea faptului că şi vorbele o dată spuse nu le mai poţi retrage18. În acest caz canoanele sunt de prisos fiind suficiente sfaturile şi îndemnurile de a se feri de atacurile păcatului. pentru a-i îndrepta tot aşa şi duhovnicul dă aceste canoane ca de la un părinte la un fiu. un fiu duhovnicesc. citirea unor paraclise sau acatiste şi altele. după cum învaţă Biserica catolică apuseană. nu de răzbunare a dreptăţii divine. Pentru acelaşi păcat sunt prescrise canoane diferite la fel cum în medicină pentru aceeaşi boală doctorii dau diferite medicamente în funcţie de cele pe care le suportă corpul sau şi ei dau prescripţii care ţin de efortul fizic ca de exemplu practicarea diferitelor sporturi. Petre Vintilescu. iar nu ca pedepse19. dar evident femeia a conştientizat imposibilitatea îndeplinirii acestui lucru. De exemplu cunoaştem povestioara unui părinte care ia impus drept canon unei femei clevetitoare să meargă în clopotniţa bisericii cu o pernă de fulgi pe care să o rupă astfel încât să elibereze fulgii în voia vântului. Canonul are ca scop esenţial realizarea gravităţii păcatului şi îndreptarea. cit. Acestea variază în funcţie de cei care se spovedesc şi trebuie luată în considerare posibilitatea omului de a le îndeplini. îndepărtarea de la Sfânta Împărtăşanie pentru o anumită perioadă. tot din iubire pentru a-l îndrepta. I-a cerut mai apoi să adune fulgii la loc. op. Fixarea canonului reprezintă un moment dificil pentru preot căci trebuie fixat repede imediat după dialogul duhovnic-penitent şi de unul singur fără o consultare cu cineva. Toate prescripţiile din canoanele sinoadelor şi ale părinţilor Bisericii vorbesc de epitimii ca de medicamente sau remedii. 231. La fel cum părinţii îşi pedepsesc copiii din iubire. pp. toate acestea având un efect terapeutic. p. Epitimiile au un caracter medicinal. excepţie făcând cazurile deosebite. Nu este obligatoriu ca preotul duhovnic să dea aceste canoane căci unii penitenţi şi-au impus îndreptarea prin căinţă chiar înainte de a veni la spovedanie. Pr. Tot aşa şi canoanele pot ţine de trup sau de partea spirituală. Ibidem.Duhovnicii pentru îndreptarea penitenţilor fac uz de canoane sau epitimii ca de exemplu să facă un anumit număr de metanii. În judecăţile civile un caz se poate amâna de 18 19 .

. Toate acestea pot fi considerate şi sfaturi în acest sens având caracter general şi permanent.. Nicolae D. Ca de exemplu recomandarea participării la înmormântare a celui copleşit de preocupări materialiste pentru a trezi în acesta sentimentul vremelniciei. Petre Vintilescu. 2002. op. La aceste remedii mai putem adăuga şi lecturile anumite precum şi examenul de conştiinţă. dar ca epitimii speciale au caracter excepţional. mijloc de pastoraţie individuală . 11 . pp. Palade. Rugăciunea poate fi prescrisă de asemenea şi în regim de remediu special atunci când conţinutul şi forma se pot adapta unui scop terapeutic anumit. Editura Sfântul Mina. Dr. Iaşi. Ca de exemplu omul clevetitor poate fi pus să adauge zilnic la rugăciunea sa şi versetul 3 din ps 140: . Necula. p. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie. Sânică T. prefaţa de Pr. cit. 5. Unele canoane de pocăinţă au caracter general şi pot fi recomandate într-o mai mare sau maică măsură oricărei categorii de penitenţi pe când altele sunt pentru cazuri speciale pentru vindecarea anumitor păcate. deci vremelnic sau provizoriu21.mai multe ori şi este gândit de mai multe persoane şi după unele consultări pe larg. Episcop al Romanului. ca datorie permanentă în calitate de creştin. Prof. dar nu trebuie uitată rugăciunea zilnică. 21 Pr. 162. Un alt remediu înrudit cu cel menţionat mai sus este recomandarea de a participa cu regularitate la slujbele bisericii şi poate avea caracter special prin obligarea penitentului de a participa la slujbe anume indicate. Pune Doamne Strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele”. Rolul spovedaniei pentru persoanele aflate în suferinţă fizică 20 Pr. dr. Cu duhovnicul lucrurile nu stau aşa ci acesta trebuie să decidă singur şi în grabă20. Dintre cele cu caracter general putem aminti rugăciunea având caracterul unui act de supunere faţă de Dumnezeu. 224-228. Taina Sfintei Spovedanii.

Dacă te molipseşti de vreo boală. la fel cum dacă acesta ascunde boala de duhovnic acesta nu va putea sa tămăduiască. acolo 22 Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor. înlăuntrul căruia oamenii se tămăduiesc. 12 . La fel cum şi păstorii oilor necuvântătoare le duc să pască pe cale sănătoase. chinurilor. Nu e mai bine oare să ne eliberăm de atâtea rele. Sibiu. Suferinţa trebuie să fie văzută ca un leac pentru îndreptare. să ne ducem în patria noastră. iar această viaţă este un exil în care suntem supuşi durerilor.. sau pur şi simplu suferinţa fizică poate fi o încercare de la Dumnezeu. Spovedania are un rol deosebit mai ales în cazul celor aflaţi în primejdie de moarte putând să le îndulcească paharul amar al morţii. cât şi când sunt bolnave. iar pe acelea bolnave le îngrijesc şi veghează la vindecarea lor. În toate aceste cazuri Spovedania are un rol deosebit mai ales atunci când culminează cu Împărtăşania. şi nenorocirilor . sau poate fi văzută ca o relaţie cauză-efect. dar de multe ori bolile trupeşti sunt o prelungire a celor sufleteşti. Medicul îl va ajuta cu tratamentele trupeşti. Preotul îi poate îmbărbăta spunându-le că adevărata noastră patrie este cerul. că El se îngrijeşte ca prin această boală să-ţi facă un bine” (Avva Isaia Pustinicul) Biserica este un spital duhovnicesc ce-l vindecă pe om. 2006.. iar duhovnicul cu cele duhovniceşti. Ică jr. Ea primeşte oameni bolnavi şi vindecă rănile lor duhovniceşti. editura Deisis. în româneşte de diac. să vină cu râvnă şi iubire la acesta şi se cade ca aceasta să-i spună bolnavului cuvine puţine şi chibzuite aşa încât să-l aducă la evlavie şi pe bolnav şi pe cei care stau în jurul lui. iar dacă păcătosul îşi ascunde boala de medic acesta nu va putea să vindece. pp. De aceea rudele celui bolnav au datoria de a chema împreună cu medicul şi pe preot.Moto: . 9-14. este Trupul lui Hristos. nu te deznădăjdui şi nu te împuţina cu duhul. Ioan I. să-i întărească în nădejdea vieţii viitoare. ci mulţumeşte-i lui Dumnezeu. dar şi să le spele păcatele pentru a se putea înfăţişa curaţi înaintea lui Dumnezeu. Preoţii au datoria de a păstori oile cuvântătoare ale lui Hristos atât atunci când sunt sănătoase. Preotul trebuie să răspundă la chemare.. Duhovnicul trebuie să-l îndemne pe bolnav să caute ajutorul lui Dumnezeu. Duhovnicul este şi el un medic. preotul trebuie să-l conştientizeze pe bolnav că mărturisirea este un mare medicament pentru omul neputincios şi păcătos şi totul atârnă de voia lui Dumnezeu22. Prin Taina Spovedaniei omului i se iartă păcatele.

unde sunt atâtea lucruri bune[…[ Să ne bucurăm să schimbăm o viaţă trecătoare şi ostenitoare cu una nemuritoare. fără frică. Noi dacă murim murim în Hristos. Unii oameni considera că boala lor. ne apropie de El. Moartea nu ne aduce nefericire. fără să se teamă că pierde vreodată harul lui Dumnezeu[…]. nici un necaz lumesc nu poate fi un rău atât de mare pentru noi precum este păcatul căci aceste necazuri lumeşti nu ne despart de Dumnezeu. în care creştinul e întotdeauna fericit. ci dimpotrivă. fără să aştepte bătrâneţe sau moarte. pp. În schimb păcatul ucide şi trupul şi sufletul şi ne desparte de Dumnezeu. fără boală. Nu bolile sunt cel mai mare rău întrucât bolile trupeşti suferite cu răbdare şi smerenie ca o cruce pe care trebuie să o purtăm. Fericiţi cei care mor în harul lui Dumnezeu”23 Oamenii au aceste neputinţe fizice spre mângâierea lor şi sunt unii mai înduhovniciţi care chiar cer înmulţirea necazurilor pentru a pătimi aici pe pământ şi a fi fericiţi în Împărăţia Cerurilor. Concluzii 23 Mic Manual de spovedanie. cit. Care e Viaţa şi Învierea noastră. alţii sărăcia. alţii moartea este cel mai mare rău. Cât de dorită e acea patrie. op. pot vindeca sufletul bolnav de păcat şi-l pot aduce mai aproape de Dumnezeu. ci fericire şi toate cele bune. 74-75. 13 . Totuşi nici una dintre acestea.

Anul XIV. iar pentru păcat există leacuri cereşti oferite de Domnul Iisus Hristos. iar mai apoi urmaşilor acestora episcopilor şi preoţilor. trebuie să fim conştienţi de boala noastră. 89. iar Dumnezeu va săvârşi renaşterea sufletească. p. editura Sophia. curăţarea rănii. ca o eliberare.P.Pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti. la fel se întâmplă şi cu boala duhovnicească”25. dacă vom fi capabili să rememorăm şi să le redăm păcatele săvârşite. preotul prescrie medicamentul. Taina Sfintei Mărturisiri. 2001. în româneşte de Constantin Făgeţan. p. Mărturisirea e ca mana cu care a hrănit Dumnezeu pe evrei în pustie. Ea luminează conştinţa. A. Pr. Indiferent dacă nu suferim de boli fizice nu trebuie să ne considerăm sănătoşi.. Bibliografie 24 Pr.. 3-4. Dezlegarea de păcate prin Sfânta Taină a Spovedaniei înseamnă eliberare. iar Dumnezeu îl va tămădui.. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. nr. iar mai apoi turnarea de balsam prin Euharistie. ci. Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Preotul consultă sufletul nostru. în special a celor aflaţi pe patul de moarte constituindu-se ca un imperativ. Hierotheos Vlachos mitropolit de Nafpaktos. Episcopul Alexandriei şi Teleormanului. 25 Î. 201. Bucureşti.Aprilie.S. vindecare duhovnicească şi este necesară pentru mântuire. 1962. La fel cum bolnavul îşi dă seama de boala sa şi se duce la doctor spre a fi tămăduit. […]Duhovnicul trebuie să fie un bun cunoscător al sufletului omenesc. Mărturisirea e ca al doilea Botez pentru credincioşi. Trebuie specificat rolul pe care îl care Spovedania şi în viaţa celor bolnavi. . Cosma a precizat în chip deosebit importanţa Tainei Spovedaniei prin analogie cu mana primită de evrei şi cu Botezul . Cosma. ca să cumpănească şi greutatea păcatelor şi greutatea canonului”24. 14 . Aceste leacuri respectiv puterea de a ierta păcatele au fost încredinţate apostolilor. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. Martie. Ea curăţă trupul de întinăciunea păcatelor şi spală sufletul cum se spală lâna în apă şi nu mai rămâne nisipul în ea. Totuşi nu trebuie amânată mărturisirea în virtutea spovedaniei de pe patul de moarte căci nu se ştie ce coerenţă vom avea atunci. C.

Tito. Taina Mărturisirii. Martie. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Spovedanie şi comuniune. Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei.Aprilie. 2006. Cosma. Taina Sfintei Spovedanii. Ioan I. Sibiu. Pr.1. Editura I. tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist. 11. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului.P. Molitfelnic. Arhimandrit Alexiev. 10. op. 2. 1997. 1947.Revistei Teologice”. A. Jean –Claude. nr.. 9. Serafim. Iaşi. rânduieli şi rugăciuni săvârşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. 3-4. Ortodoxia. prefaţa de Pr. Bucureşti. 2001. Constantin. Mărturisiri. Sânică. Editura Sfântul Mina. Calea asceţilor. Anul 15 . 3. dr. Palade. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. cu aprobarea Sfântului Sinod.. Dr.B. episcopul Alexandriei şi Teleormanului. 2002. Pr. iulie-decembrie. cit.. Belea. Pr. în româneşte de diac. Larchet. Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii. 2006 4.S.. . cuprinzând slujbe.M. Reîntregirea. Anul XXXI. T. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie. tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist. Nicolae D. Episcop al Romanului. nr. al B. ediţia a II-a. Editura . Î. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Prof. Pr. Biblia sau Sfânta Scriptură. mijloc de pastoraţie individuală. 2004. Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor . 5. 1962.. Prof. Ică jr. Sibiu. 7. în revista .R. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică. 3-4. Galeriu. Psihologia Spovedaniei. Necula. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. apud Spovedanie şi comuniune. Taina Sfintei XIV. C. Colliander.O. Andreicuţ. 6. 2002. editura Deisis. Bucureşti. Editura Sophia. Alba Iulia. 1979.. Editura Sophia. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei . 8. Bucureşti . Nicodim.

Pr. Petre. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei. Episcopul Alexandriei şi 16 . 2005. în româneşte de Constantin Făgeţan. Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction.S.12. Teleormanului. Spovedania şi vindecarea sufletului. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu. Vintilescu. Vlachos. editura Măiastra. Î. 1995. Episcopul Alba Iuliei. Hierotheos mitropolit de Nafpaktos. 2001 13.Hierotheos. Alba Iulia. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. Spovedania şi duhovnicia. editura Sophia. Bucureşti.P. Bucureşti. 14. Mitropolit Vlachos..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful