P. 1
vaszi benedek 04

vaszi benedek 04

|Views: 2|Likes:
Published by Vaszi Benedek

More info:

Published by: Vaszi Benedek on Jul 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/25/2014

pdf

text

original

DELIMITAREA ÎN ARHITECTURĂ 1. INTRODUCERE ȘI ARGUMENT 2. CONCEPTUL DE LIMITĂ ȘI SENSURILE SALE CONOTATIVE 2.2.ROLUL LIMITEI ÎN ARHITECTURĂ 2.3.

LIMITA ÎN CULTURĂ ȘI ÎN SFERA INTIMĂ 2.5.URMĂRIREA EVOLUȚIEI LIMITELOR ÎN ARHITECTURĂ ȘI ÎN AMENAJAREA TERITORIULUI 2.6.BIOLOGIE-ARHITECTURĂ 3.0.DEFINIREA DIRECȚIILOR DE EVOLUȚIE A LIMITELOR 3.1.FENOMENUL DE DEZ-LIMITIARE 4.0.CONCLUZIE 5.0.STUDIU DE CAZ – MIERCUREA CIUC 5.1.EVOLUTIA ISTORICĂ A ORAȘULUI 5.2.SITUATIA ACTUALA 5.3.ANALIZA LIMITELOR 5.5.ATRIBUTELE LIMITELOR ÎN CAZUL INTERVENTIEI

1

Însă cuvântul haos în cadrul actului de crea ție a omului pare că nu este cel mai potrivit. Al doilea lucru discutat va fi felul în care crează fiin ța . și refl. I. Omul are impresia de haos despre lume. București. el nu însu șe ște spa țiul natural și simte necesar să o transforme. adică să transforme haosul în cosmos. Conceptul de crea ție în acest studiu va fi definit ca act de limitare a unui lucru. 11 2 . fiindcă creația omului se desfă șoară într-un context deja limitat. a (se) limita. Primul lucru care va fi discutat este conceptul de ființă umană. INTRODUCERE ȘI ARGUMENT Scopul lucrării din față este de a defini și în țelege partea cea mai importantă din actul de creație a omului și anume actul delimitării. Astfel sintagma de ordine naturală pare a fi cel mai corespunzător pentru denumirea contextului în care se desfă șoară actul de delimitare. și ființa poate să creeze limite. În prezentul studiu. Deci nu putem utiliza sensul denotativ al noțiunii de haos. datorită con știin ței sale. a (se) fixa limitele unui lucru. unde ființa are libertate gravitațională datorită limitării lui 2. De ce? Pentru că ființa umană este cea care. 1 Sursa:http://dexonline. A (se)stabili. Editura Humanitas. Despre limită. când cineva se află în mijlocul junglei. putem denumi ca altă ordine.1. ca să putem înțelege în profunzime acest proces. vb. delimitez. În mod asemănător. percepe spa țiul ca un fel de haos. pentru că complexitatea regulilor prezente în natură nu poate fi cuprins în mintea lui. a șa cum și fiin ța umană care a ajuns să-și înceapă existența tocmai prin faptul că a primit limitele sale de la "cineva". Delimitarea este un proces complex de stabilire a limitelor unui lucru 1. conceptul de fiin ță umană va fi privit din perspectiva filosofului Gabriel Liiceanu. ♦ A (se) contura. cu mii de specii de insecte și animale. este necesar să abordăm mai întîi mai multe concepte care stau la baza lui.1994. Tranz. dar lumea nu este haos tocmai pentru că ea există și are limitele sale. Contextul în care se desfășoară actul de crea ție a omului.care este deja limitată limitele pentru altceva: adică despre actul de crea ție. să rearanjeze într-o nouă ordine pe care o stăpânește și controlează. cu vegeta ție densă. a (se) mărgini. De exemplu. " 2 Gabriel Liiceanu.ro/definitie/delimita"DELIMITÁ. este capabilă să exercite actul creator. pentru că este incomensurabilă și de necuprins. p. Deoarece cunoașterea totală a naturii nu este accesibilă omului.

Va fi analizată evoluția istorică a orașului. Prin urmărirea și identificarea relațiilor între mai multe domenii care au efect direct asupra arhitecturii și invers. ca și în toate ora șele de altfel. Această transformare a limitelor voi denumi dezlimitare și voi identifica efectele sale negative din punct de vedere social și arhitectural-urbanistic. Delimitarea și . pe un teren aflat în centrul ora șului Miercurea Ciuc. voi prezenta ca studiu de caz amplasamentul pentru lucrarea mea de diplomă. unde tratarea limitelor a jucat și joacă în continuare un rol foarte important. Volumul cel mai mare va fi destinată conceptului de delimitare care este element esențial în actul creator al fiintei umane. În final. în special prin felul în care a evoluat caracterul limitelor și felul în care ele a fost transformat după anul 1970 datorită interven țiilor brutale ale regimului comunist. ci și în existen ța fiin ței umane. Limita în lucrarea de fa ță va fi analizat ca element esen țial nu doar în procesul de creație.cea ce constă în esența sa – limita sunt termene care vor fi studiate împreună.Constituirea limitelor nu este altceva decât aranjarea acestei ordine naturale într-o ordine care este perceptibilă pentru om (ordine artificială). Scopul studiului este de a sublinia faptul că arhitectura este în rela ție de interdependență cu multiple domenii și va dovedi de ce diferitele conota ții ale conceptului de limită din diferite discipline au efect asupra arhitecturii. voi încerca să ajung să definesc care este tendin ța de tratare a limitelor aztăzi. 3 .

iar limita dinspre pământ spre cer limita ascensională. nu poate exista pentru că nu-l putem percepe. din momentul când a devenit constient de limitele sale. CONCEPTUL DE LIMITĂ ȘI SENSURILE SALE CONOTATIVE Limita este elementul care transformă spa țiul indefinit și inexistent (haosul) și îl ordonează în cosmos. Suprafața globului. iar recordurile de înăl țime sunt depă șite în intervale de timp din ce în ce mai scurte. un fundament care se așează pe pământ și urmărește regulile date de context. evolu ția arhitecturii dovede ște această tendin ță de eliberare în mod evident. Vrem să arătăm că suntem curajoși3 și capabili să ieșim din limitele noastre. idem. În mod firesc. Motivele nu țin de necesitatea de a mări coeficientul de utilizare a terenului. in ciuda faptului că are o topografie foarte variată. este indescifrabil pentru că nu are limită. Astfel. Aici trebuie men ționat că. a avut aspira ții să se elibereze de ele. 30-31-32. 4 . ci de natură psihologică. Astfel putem afirma că orice limită depinde de 3 Gabriel Liiceanu. putem denumi limita de acest tip limită de gravitație. delimitat. pp. limitele verticale. acestea au la rândul lor caracter bidirecțional: limitare spre pământ și limitare spre cer. Fiecare construc ție are o bază. Lucrarea din față țintește să analizeze limitele din privin ța celor 2 categorii: limitele horizontale. ci mai degrabă pe cel de adăpostire. Limitele ordonează spațiul și sunt elementul de bază al proiectării de arhitectură. pentru că nu mai e destul teren pentru a construi. în cazul în care un spațiu este delimitat de “bolta cerească”c.2. arhitectura trebuie să se subordoneze acestui tip de logică de delimitare. Asemănător. Dar este bine ca balanța hotărârii asupra limitelor noastre între curaj și frică să fie înclinată spre curaj? Oare nu ar trebui să respectăm și să tratăm cu grijă aceste limite primite. Zgârie-norii au devenit simbolul efortului omenirii de a se înălța deasupra limitelor. delimitează “jos”-ul de “sus”. care condiționează existen ța noastră? Limitele pot fi clasificate după direcția lor in spa țiu spre care delimitează. Avem aceste reguli fizice care conduc către anumite tipuri de limite datorită contextului nostru terestru. nu este potrivit să utilizăm termenul de limitare. Ceea ce nu este definit. Pământul este limita cea mai puternică și cea mai prezentă in spa țiul fizic al lumii noastre. În cea ce priveste limitele verticale. Omul.

pornind de la premisa faptului că arhitectura se definește ca știința și arta de a proiecta și construi. dar nu întotdeauna este indicată și necesară. Pe planeta noastră există medii cu diversitate ridicată. răspunzând la exigențele multilaterale a omului. ca o lume în care oameni aspiră să iasă dintre limitele lor. Dacă nu evaluăm consecin țele fenomenului zilnic de dezlimitare s-ar putea să conducă la mai mult dezavantaj decât avantaj. Societatea de consum. ordinea naturală. Ieșirea din limite este un lucru firesc. este necesar ca această ordine umană să se muleze pe o altăordine. 4 5 Gabriel Liiceanu. 2008 5 . că oriunde în lume în funcție de caracteristicile mediului înconjurător s-au format diverse culturi și forme de ordonare a spațiului. Exigen ță înseamnă o sarcină care trebuie îndeplinită neapărat. Editura Comunicare..ro. Evolutia actului de delimitare în arhitectură poate fi în țeles cu u șurin ță dacă urmărim evoluția exigențelor și aspirațiilor omului. și indifirentă față de contextul dat. p. (geografie și climat foarte variat) nu e de mirare deci. . când transportul și circula ția informa ției s-a accelerat în ritm alert.. Astfel a început ca ordonarea spa țiului să fie identică. Expansiunea de resurse intelectuale și de resurse materiale a dat naștere fenomenului de globalizare rezultând uniformizarea mai multor tipuri de atitudine la anumite probleme. Separa ția de interior – exterior ar putea să fie la fel în orice direcție. Contextul dictează atitudinea gesturilor de delimitare care putem să introducem în natură.context. idem. ca o lume a consumului în exces 5. altfel spus. Primele semne în istoria arhitecturii de evadare sau mai bine spus încercarea de a evada din limitele date de mediu în mod nefiresc și ira țional putem considera că se poate amplasa în perioada industrializării. 44 Jean Baudrillard. Dacă de exemplu am trăi în spațiul interplanetar unde nu există gravita ție am avea cu totul altfel de limite spațiale. Dar cum putem identifica care sunt acele lucruri care sunt întroadevăr “neapărate”? Lumea noastră de azi este caracterizat ca o lume veleitară4.

După această schimbare de context nu urmează decât o fază de dezcorporare. Na șterea este primul eveniment prin care ființa umană își schimă de la contextul corpului mamei la cosmosul lumii. fără dimensiuni și fără limite. Corpul nostru este deci element esen țial în definirea existenței noastre. gol. a șadar via ța noastră se desfășoară integral în cosmos. Totuși. pipăitul.LIMITELE CARE CONDIȚIONEAZĂ FIINȚA UMANĂ • • • • • • • • Spațiul intim (natural) Corpul (natural dar artificializabil) Îmbrăcămintea (artificial) Casa (artificial) Orașul (artificial) Județul Stat Continent Condiționate de contextul natural OMUL ȘI LIMITELE SALE Condiția existenței omului este să primească limite. Pentru expozi ția de la 6 . de acea se și spune: venire pe lume sau naștere. Cantitatea necesară de somn depinde de vârstă și scade treptat cu trecerea timpului. auzul. se încorporează și treptat devine conștient de existența sa. într-o anumită măsură în această stare de dinaintea înfiin țării prin somn. ( 2)care stă în esența actului de creație) Geneza omului se întâmplă în microcosmosul mamei. care o percepem ca un spațiu lipsit de obiecte. mirosul). fapt care face justificat ca lucrarea să acoperă par țial domeniul biologiei și antropologiei. primul „context“ în care omul primește pachetul de simțuri (văzul. permite reîntoarcerea în lumea elementară care există în noi. deoarece geneza omului este 1) experien ța din care se hrănește actul de creație. Un copil nou-născut practic doarme toată ziua. Somnul. în întunericul trupului sau altfel spus în spa țiul intim care ne însufle țe ște și de care suntem dependenți de-a lungul vieții noastre. această stare de repaus. în mod paradoxal este posibilă reîntoarcerea. Procesul de luare în posesie a limitelor înseamnă încorporare. evenimentul mor ții. Sculptorul Antony Gormley demontrează prin lucrările sale aspiră să conducă privitorul în acest spațiu subiectiv al obscurită ții interioare.

Pentru identificarea evoluției limitelor. 7 . A DOUA PIELE A OMULUI – HAINA Adeseori auzim că îmbrăcămintea este a doua piele a omului. În concluzie. O dată cu industrializarea și globalizarea se poate observa că a început o tendință de dezrădăcinare a rolului îmbrăcămintei de a reprezentarea apartenen ța la un anumit loc și a fost înlocuit de uniformizare. pentru că acest tip de limită. Iată că se poate observa cum înfățișarea omului tinde către o imagine care reprezintă individul și își întoarce spatele comunită ții. merită să analizăm cum s-a transformat obiceiul de îmbrăcare. fa ță de limita corpului este mult mai flexibil și poate reflecta atitudinea omului în timp real. artistul amenajează într-o cutie de sticlă aflat sub o presiune de o atmosferă și jumătate. De asemenea. Purtatul se transformă în modă numai atunci când își pierde funcționalitatea și valoarea acceptată de către comunitate. iar casa a treia. la port se poate observa că accentul este pus la semnalarea solidarită ții. ci de a reproduce prin alte surse și instrumente sentimentul de comunitate. pe măsură ce vizitatorul intră dispare pentru sine însu și și pentru cei afla ți în afara cutiei. deoarece purtatul este reglat și este capabil să transmită sisteme de reprezentare bogate despre o comunitate. un spa țiu în care. În trecutul recent (aproximativ acum 100 de ani) lumea purta haine care reprezentau vârsta. folosind lumina și abur ca materiale. De exemplu. purtatul nu se confundă cu moda. Vizitatorul nu mai vede corpul său și ajunge la o stare de con știin ță imaterială. eliberată de dimensiuni și limite prin care via ța îi ține captiv în contextul obligatoriu. Pentru Antony Gormley arta nu echivalează cu obiecte ci vizează experiența noastră în prezent. În vreme ce moda susține reprezentarea diversitată ții. ci normele dictate de comunitate. materialul și metoda de fabricare a hainelor reprezentau contextul sociocultural. nu alegerea individuală sau componentele subiective sunt determinatoare. cu apari ția unor elemente noi în portul tradițional. inten ția nu este de a marca o diferen ță.Hayward Gallery din Londra. statutul și apartenen ța lor la un anumit grup social. Se răspândesc mărcile globale și obiceiurile de îmbrăcare generat de modă și progresiv absoarbe portul.

sînt puternic. în independenţa absolută ca experienţă a izolării printre lucrurile care depind de mine. Limbajul limitelor spa țiale în cadrul ora șului pot fi din două categorii: limbajul comun – cu reguli și norme acceptate de către o comunitateși limbajul singular. care are reguli diferite fa ță de limbajul comun și nu este legitimat de către comunitate. Deabia când îmi pierd dependenţa ca temei al puterii mele. Asta înseamnă că în definirea structurii a sistemului de reguli. Raportul cu lucrul facut de mine. pentru că în esenţa mea nu pot fi singur şi nu pot fi puternic în sine. Aztăzi în lumea. Acest fenomen se poate observa în oricare dintre domeniile de activitate pe pământ. unde schimbul de informa ție este posibilă în timp real. Citatul de mai sus este extras din scurta capitolă din cartea filosofului Gabriel Liiceanu pe care am ales pentru că o consider de o importan ță deosebită în 8 . Sînt puternic şi singur. In raportul cu lucrul făcut de mine puterea şi singurătatea mea se potenţează reciproc şi sfîrşesc in nimicirea mea. PERICOLUL DEZ–LIMITĂRII “Pentru că mi-am mutat temeiul în mine.A TREIA PIELE A OMULUI: CASA Familiarizarea omului cu un anumit spa țiu este posibilă prin capacitatea sa de a decodifica limbajul limitelor. Dea lungul evoluției. eu fac experienţa morţii mele. Limbajul comun este catalizatorul sentimentului de comunitate. și la rândul ei și societatea se subordonează omenirii. Dar pentru că in esenţa mea sînt dependent. și reprezintă o valoare care se schimbă în continuu. mobilitatea este sporită și tehnologiile de transport sunt avansate generează o tendință de uniformizare a limbajuluil. asemănător purtatului. se poate observa cum acest limbaj comun a suferit o transformare de la scară mică la scară globală. Fabrica ție și creație.” Gabriel Liiceanu – Despre Limită. puterea independenţei ca temei al slăbiciunii mele devine vizibilă. comunitatea – grup de oameni cu număr de membri relativ mic – pierde terenul față de societă ți. pentru că sînt înconjurat doar de lucruri pe care eu leam făcut.

istorician socotea că denumirea de Csík înseamnă munte de hotar. în care scuteşte locuitorii oraşului de biruri în afara birurilor cuvenite Porţii otomane. care vizează aproape exclusiv exigen țe individuale .conduc către destructuralizarea spa țiului. adică limită naturală care coincide cu granița de stat.deta șate de contextul socio-spațial . dacă traducem cu cuvânt. Negarea contextului în arhitectură și interven țiile de tip apucuntură în cadrul orașului. a doua parte (Ciuc. geograf. înseamnă dungă și provine de la denumirea fostei comitat Csík. Transilvania.0. (în maghiară Csíkszereda. 5. Denumirea oraşului în această formă s-a folosit prima dată în 1558. prima parte a denumirii provine din târgurile săptămânale în zilele de miercuri. Czirbusz Géza. 5. la care aparținea orașul. magh.PREMIZELE PENTRU CARACTERUL LIMITELOR (EVOLUTIA ISTORICĂ A ORAȘULUI) Primul document autentic cunoscut care atestă existenţa oraşului ca "oraş de câmpie" este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella.1. uneori scris Miercurea-Ciuc.formularea concluziei.STUDIU DE CAZ – MIERCUREA CIUC Miercurea Ciuc. germană Szeklerburg) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Harghita. mama lui János Zsigmond. 9 . Csík). România. datată la 5 august 1558. deoarece transmite un mesaj amenin țător despre consecin țele fenomenului de dez-limitare. Principele Transilvaniei.

spitalul ORL (care a fost construită original ca sediu al comandamentului trupelor de grăniceri) şi spitalul de boli contagioase. Teleki József.care este și aztăzi un element iconic în viața orașului .În anul 1623 începe construirea cetăţii Mikó .701 persoane. iar în 1930 Jigodin. În anul 1888 se reconstruieşte spitalul. de industrie uşoară şi de construcţii de maşini. amândouă construite pe la sfârşitul anilor 1700. De la această dată s-a intensificat industrializarea forţată a oraşului. iar în anul 1930 Miercurea-Ciuc avea 4. Majoritatea clădirilor din str. Zona istorică este constituită din primul nucleu al oraşului. Csütörtökfalva (1891).029 persoane. adică strada Petőfi. În anul 1910 au trăit în oraş 3. în 1968 devenind reşedinţa judeţului Harghita. Clădirea Primăriei a fost construită în 1888 şi aici a funcţionat sediul comitatui Ciuc. în 1898 se termină construcţia clădirii Primăriei. În anul 1878 Miercurea-Ciuc a devenit reşedinţa comitatului Ciuc. iar în 1911 clădirea actualului Liceul Márton Áron în care se mută şcoala medie înfiinţată în Şumuleu în 1630. Dintre cele mai importante clădiri civile ale oraşului amintim cetatea Mikó. ducând la modificări semnificative în structura populaţiei oraşului. cronicar. paşă de Timişoara devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea la expediţia militară împotriva Poloniei condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea fără acordul Porţii. căpitan al scaunului Ciuc. Se înfiinţează unităţi industriale de prelucrarea lemnului. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992 populaţia oraşului este de 46. cu reşedinţa în cetatea Mikó. Începând din mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate oraşului: Martonfalva. la care se adaugă arii structurate în etape succesive ale evoluţiei istorice şi arii care concentrează valori 10 . În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali.din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635). consilier al principelui Gabriel Bethlen. Petőfi au fost construite la sfârşitul secolului XIX. în 1959 Şumuleu Ciuc şi Topliţa Ciuc. Miercurea-Ciuc şi după cel de al II-lea război mondial a rămas centrul regiunii. Jozef Bem. sau la începutul secolului XX. în jurnalul său de călătorie menţionează că în Miercurea-Ciuc în anul 1799 erau 83 de case. Din planul oraşului amintind de litera T pe vremea lui Orbán Balázs în zilele noastre a rămas doar partea orizontală.807 locuitori. Acesta trimite în tabăra revoluţionară mai multe batalioane formate aici. Calea ferată dată în folosinţă la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea oraşului. Clădirile vechi din strada Florilor au fost demolate în anii 1980-1989. generalul revoluţiei paşoptiste numeşte în fruntea trupelor din Secuime pe Gál Sándor. diplomat.

În prezent. este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc zona situată între Munții Ciucului și Munții Harghita. CLIMAT Climatul în Depresiunea Ciucului este rece (zona fiind numită și "Mica Siberie").arhitecturale deosebite.spre sud-vest față de punctul de intersec ție cu Strada Kossúth Lajos. cu temperaturi între 10°. Această stradă care a scăpat de intervențiile brutale din anii 80’ a rămas și astăzi strada caracteristică a orașului Miercurea Ciuc. În cazul Ciucului. rezultând suprapunerea unor straturi de aer rece. Asupra zonelor istorice se instituie regimul legal de protecţie ce le conferă statutul de “Zonă de rezervaţie de arhitectură”. CONTEXTUL NATURAL GEOGRAFIE Coordonatele pe glob sunt: 46°21′N 25°48′E. Aceea și cauză este și cea care duce la persistența ceții pe perioade lungi (uneori chiar 7-10 zile). Acelaşi statut legal îl au zonele de protecţie a monumetelor.32 °C în timpul zilei și 2°. în Depresiunea Ciucului. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI STUDIATE Terenul ales pentru lucrarea mea de diplomă se află . Iarna în acestă zonă aerul rece nu poate să fie dizlocat. majoritatea celor mai vechi și mai valoroase construcții păstrate se află pe strada Pet őfi Sándor ( în trecut numit Apaffi Mihály).15 °C pe timpul nopții. Orașul este situat la altitudinea de 662 m. iar iernile lungi (5-6 luni pe an) și geroase. În următoarele pagini voi ilustra care sunt elementele care delimitează și definesc spațiul urban în zona de studiu. cu temperaturi frecvent sub -35 °C. Acest fenomen este cauzat de microclima specifică zonelor dintre munți înalți. 11 . pe malul râului Olt.în prelungirea străzii Petőfi . verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an). strada care se figura deja pe planurile din 1750 și leagă cetatea Mikó cu centrul.

12 .

31 Ole Bouman. Gabriel Liiceanu. București.hu/04800/04804/html/index. Bucuresti. 1994 Pierre von Meiss. New York. Atr line. Natura interfeței.htm 13 . WEBOGRAFIE: http://dexonline. ediția a 2-a rev.6/2005 Iunie. The Invisible in Architecture -Border. Roemer van Toorn. Despre interfață în arhitectură. pag. Academy group ltd. Editura Universitară "Ion Mincu".ro Orbán Balázs.. 11 Magda Radu. 32-33 Mălina Conțu.srl.6/2005 Iunie. pp. Elements of Architecture: from form to space . 1990 Studiu de fundamentare Puz Miercurea Ciuc. 2011. ARHITEXT Suprafață-Interfață. Editura VanNostrand Reinhold(International). 1994.oszk. Nr. pag.BIBLIOGRAFIE: Daniel Comșa. Editura Humanitas.sc. Székelyföld leírása http://mek. proprietatea primariei orasului Miercurea Ciuc ARHITEXT Suprafață-Interfață. Nr. Despre limită. Interfața interior-exterior. London.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->