Universitatea „Lucian Blaga“ - Sibiu Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“

Pr.Vasile Græjdian

CÂNTAREA CA TEOLOGIE

Studii `i articole de teologie a câ ntærii biserice`ti

Editura Universit[\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu ________________
1998

Control `tiin\ific: Arhid.Conf.Dr.DORIN OANCEA

ISBN 973-92280-84-6

2

CUPRINS Cuprins...................................................................p.3 Cuvâ nt înainte............................................................7

Studii `i articole Caracterul doxologic al câ ntærii biserice`ti..................9 Câ ntarea Psalmilor în Biserica Ortodoxæ Româ næ: Tradi\ie, influen\e, actualitate..............................18 Preocupæri de muzicæ bisericeascæ la compozitorii româ ni (privire generalæ)..............27 Legisla\ia lui A.I.Cuza `i evolu\ia câ ntærii biserice`ti..45 Estetic `i liturgic în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ.....58 Permanen\æ `i schimbare în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ...............................73 Simbolul liturgic în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ.....88 Aspecte de spiritualitate a câ ntærii liturgice ortodoxe...103 „Teologia persoanei“ în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ........................117 Câ ntære\ii Bisericii..................................................125 Misiune `i câ ntare...................................................134 Câ ntarea bisericeascæ `i concep\ia „consumistæ“.......140 Duhul câ ntærii ortodoxe `i „calitatea sonoræ“............147 „Muzica mare“ `i câ ntarea bisericeascæ....................151 Câ ntarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea...................154 Traduceri The Chanting of Psalms in the Rumanian Orthodox Church: Tradition, Influences, Actuality..............226 Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr. 101 of January 18, 1865 and Its Influence over the Development of Chanting in the Rumanian Church.....................................235 „La Thé ologie de la personne“ et le chant ecclé siastique orthodoxe (ré sumé )......................243

3

Studii `i articole - cuprisul desfæ`urat Caracterul doxologic al câ ntærii biserice`ti................p.9

1. Preliminarii................................................................9 a) Latrie `i doxologie................................................9 b) Ortodoxie `i doxologie........................................11 2. Cuvâ nt `i câ ntare: teologie, apofatism, doxologie........12 3. Câ ntarea bisericeascæ, reflex al doxologiei cere`ti.......14 4. Câ ntarea, „jertfæ de laudæ“; participarea ei la Jertfa iubirii, Sfâ nta Euharistie..................................15 5. Concluzii................................................................17

Câ ntarea Psalmilor în Biserica Ortodoxæ Româ næ: Tradi\ie, influen\e, actualitate........................18

Preocupæri de muzicæ bisericeascæ la compozitorii româ ni (privire generalæ)................................27

I. Tradi\ia.....................................................................18 II. Influen\e..................................................................21 III. Actualitate..............................................................24 Bibliografie ..................................................................26

1. Cadrul istoric `i cultural al interferen\elor muzicii culte laice cu cea bisericeascæ............................27 2. Secolul al XIX-lea: tradi\ie, influen\e, op\iuni culturale `i biserice`ti.......................................29 3. Secolul XX: continuitate, adaptare, sintezæ..................36 4. Preocupæri teoretice privind muzica bisericeascæ la compozitorii româ ni......................................42 5. O concluzie generalæ..................................................43

Legisla\ia lui A.I.Cuza `i evolu\ia câ ntærii biserice`ti.........................45 Estetic `i liturgic în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ....58
Anexæ ..........................................................................55
1. Estetic `i lturgic........................................................58 2. O perspectivæ istoricæ................................................60 3. Putem vorbi despre o esteticæ liturgicæ a câ ntærii biserice`ti ?.......................................66

Permanen\æ `i schimbare în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ.........................73

1. Permanen\æ în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ...................74 a) „Permanen\a“ textului câ ntærilor liturgice.............77 b) „Permanen\æ“ în aspectul melodic al câ ntærilor liturgice..................................78 2. Schimbare în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ.....................80 4

............................94 Concluzii....125 Misiune `i câ ntare......... Câ ntarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea..........81 3............................... Spiritualitate `i comuniune în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ....................................................................140 Duhul câ ntærii ortodoxe `i „calitatea sonoræ“..... b) „Ethosul“ câ ntærii biserice`ti ..162 II.............103 Introducere.......... 5 ................. Concluzii........... Aspecte structurale „externe“..................101 Aspecte de spiritualitate a câ ntærii liturgice ortodoxe.......168 1.............. Caracteristicile câ ntærii ortodoxe............................88 I.......170 b) Aspectul modal.......... Via\a `i activitatea lui Ion Popescu Pasærea..............................................114 Concluzii..... Aspecte structurale „interne“........................81 b) Evolu\ii mai recente în planul aspectelor muzicale ale câ ntærii liturgice ortodoxe. Considera\ii introductive asupra simbolului liturgic.92 III............ „Ra\iunile“ biserice`ti ale câ ntærii liturgice ortodoxe... a) Cuvâ ntul `i analogia în câ ntarea bisericeascæ....a) Evolu\ii istorice ale câ ntærii liturgice...............................................154 Introducere.185 d) Câ ntære\ul bisericesc `i câ ntarea în comun........... Câ ntarea ortodoxæ ca simbol liturgic..................................................................117 Câ ntære\ii Bisericii...........................................108 III.................103 I.170 A...................................................................151 Câ ntarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea..........90 II............................154 I................179 c) Nota\ia `i aspectul intona\ional............ Câ ntarea liturgicæ: o necesaræ „epectazæ“ a câ ntære\ului...........................85 Simbolul liturgic în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ.............181 B......un simbolism afectiv ?............................134 Câ ntarea bisericeascæ `i concep\ia „consumistæ“.............................170 a) Caracterul vocal `i monodic.............147 „Muzica mare“ `i câ ntarea bisericeascæ....................88 II....104 II....116 „Teologia persoanei“ în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ........

..................................191 f) Compozi\ie..................... Activitatea componisticæ.. 101 of January 18..............226 II............. 101.236 III....... 1865 and Its Influence over the Development of Chanting in the Rumanian Church...............................235 II......... Tradition...............202 B......205 D..... The implications of Decree Nr....................................................................................243 6 I................................ over the rumanian church and the chanting within it...............................................................................................Traduceri The Chanting of Psalms in the Rumanian Orthodox Church:Tradition.........194 e) Alte aspecte ale câ ntærii biserice`ti: evolu\ia istoricæ `i rela\ia cu folclorul..............................209 E.................240 ..........................213 Concluzii generale...........................197 2.. Influences.........................228 III...............................185 e) Func\iile liturgice ale câ ntærii biserice`ti `i „concertul“.................... Actuality...............235 „La Thé ologie de la personne“ et le chant ecclé siastique orthodoxe (ré sumé ).......217 Anexe .................211 b) Calitæ\i profesional-morale (speciale).... Øcoala............................ Cadrele `i mijloacele de cultivare `i promovare a câ ntærii biserice`ti................................... tradi\ie `i libertate. Decree Nr........................................210 3................................................... 101 as well as other of Alexandru Ioan Cuza's reforms....211 a) Însu`iri religios-morale generale............239 Exhibit .........238 Bibliography .. The cultural and historical conditions of the Church at the time of Alexandru Ioan Cuza's Decrees In particular Decree Nr......................... Profilul câ ntære\ului bisericesc............ Biserica.. 1865...226 uniformizarea câ ntærii biserice`ti................ Tipæriturile muzicale `i scrierile teoretice............... Influences..........................231 Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr.203 C.............................. inspira\ie..................... 101 of January 18.. Asocia\ia de câ ntære\i `i publica\ia profesionalæ............... crea\ie.219 I.... Actuality..................201 A..........

în diferite reviste. majoritatea. ca `i prin faptul cæ oferæ adesea substratul concret pentru considera\iile altor studii.CUVÂ NT Î NAINTE Studiile `i articolele reunite în acest volum au fost scrise între anii 1988-1998 `i au fost publicate.Prof. Desigur însæ cæ cele expuse pot fi de folos oricui este interesat de aspectele teologice ale câ ntærii biserice`ti. teologicæ `i muzicologicæ. `i se înscriu. prin lucrarea sa „Func\iunile muzicii liturgice“ (1945). în general. se încearcæ `i o fundamentare teoreticæ. De asemenea. în primul râ nd. direc\ie ini\iatæ la Sibiu de cætre Pr. de fiecare datæ însæ în contextul unor perspective diferite. acela de a oferi studen\ilor teologi din ultimul an (anul III) al cursului de câ ntare bisericeascæ `i tipic un material de studiu pentru orele de seminar finale. a acestora.Gheorghe Øoima. sus\inutæ în luna noiembrie 1997. pe linia unei aprofundæri teologice a sensurilor câ ntærii biserice`ti. includerea `i a unor scrieri cu un caracter pronun\at istoric se justificæ prin ideile de o mai mare generalitate pe care acestea le cuprind. totodatæ. 7 . Ele au constituit. Scopul publicærii acestei culegeri a fost. Pe parcursul lecturii se va putea u`or observa reluarea repetatæ a unor idei `i teme (uneori chiar pâ næ la nivelul repetærii unor paragrafe întregi din text sau a unor trimiteri bibliografice). cu un caracter mai general. în care. o parte din materialul pregætitor pentru teza de doctorat „Teologia câ ntærii liturgice în Biserica Ortodoxæ“. dupæ asimilarea anterioaræ a unor cuno`tin\e `i deprinderi practice.

putâ nd fi procurat gratuit în format „.grajdian @ulbsibiu .ro).pdf“ (Adobe). prin e-mail (vasile. Pr.Vasile Græjdian 8 .Prezentul volum „Câ ntarea ca teologie“ este disponibil `i în varianta electronicæ. la cerere.

S. Episcopul Caransebe`ului.) cântæri(le) sau imne(le) liturgice exprimæ mai ales func\ia latreuticæ (s. Bucure`ti. adicæ adorarea lui Dumnezeu `i exprimarea sentimentelor noastre de evlavie. lauda `i preamærirea lui Dumnezeu ( doxologhisirea . * 9 .s. (iar) din admira\ie izvoræ`te preamærirea.. atunci scopul cel dintâ i al cultului este scopul latreutic. recuno`tin\æ. în cadrul cursurilor de doctorat `i a fost publicat în „Revista Teologicæ“.Sibiu.13-19.. 1994.a doua.Prof. Exteriorizarea acestui impuls poate îmbræca diferite forme de exprimare. IV (76).) dacæ avem în vedere subiectul cultului. adicæ cinstirea `i lauda lui Dumnezeu“ 2.73-74. 2 Idem.1. ca de ex.15.. Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea P.n. 1 Pr. adicæ pe om (sau Biserica din care el face parte).Lauren\iu (Liviu) Streza.Dr Ene Brani`te.) care constituie con\inutul doxologic (s. Liturgica specialæ (pentru institutele teologice). Bucure`ti. p. admira\ie `i dragoste fa\æ de El sau fa\æ de persoanele sau lucrurile sfinte pe care le cinstim în raport cu El (.n.n. În efortul de a surprinde `i de a cuprinde discursiv realitatea culticæ vie a Bisericii Ortodoxe. Liturgica generalæ (cu no\iuni de artæ bisericeascæ).univ.). la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ .) a cultului.) al diferitelor rugæciuni `i imne din râ nduiala sfintelor slujbe“ 1. de respect. 1985.... serie nouæ... admira\ia fa\æ de atotputernicia `i mære\ia lui Dumnezeu (. ed. Iar dintre „formele generale ale cultului (. Preliminarii a) Latrie `i doxologie Conform unui cunoscut liturgist româ n „(. 1985.STUDII ØI ARTICOLE CARACTERUL DOXOLOGIC AL CÂ NTÆRII BISERICEØTI * 1.Dr.Prof. p. p. nr.).

râ ndurile dinainte propun o anumitæ ordonare a unor elemente (aspecte) liturgice. foarte strâ nsæ: adorarea determinæ preamærirea. Dacæ în lucrarea indicatæ la început scopul `i func\ia latreuticæ î`i gæseau împlinirea prin forme ca: lauda.. Pr. rela\ia lor specificæ. Cerere.. adicæ cinstirea `i lauda lui Dumnezeu“ este foarte aproape de „preamærirea. deosebirea calitativæ dintre ei: adora\ia este `i altceva decâ t preamærirea. iar aceasta din urmæ o presupune 3 4 Idem. loc. lauda `i slævirea lui Dumnezeu (adicæ) doxologhisirea“. 1981. de laudæ.Dr. Bucure`ti. diferite atâ t ca nivel de generalitate (no\ionalæ). `i reciproc. de cerere (. 10 . ca rezultant sau ca `i caz particular. Departe de a fi vreo inconsecven\æ metodicæ. Dar deja partea a doua a textelor citate stabile`te `i o oarecare sinonimie a aspectelor latreutice cu cele doxologice: „func\ia latreuticæ a cultului..în câ ntare îndeosebi . cererea. mai corect. iar doxologicul ar avea între formele sale de manifestare `i câ ntarea bisericeascæ.n. mærturisirea 3. mul\umire sau mærturisire.Prof.presupune `i o stare doxologicæ permanentæ.)“ 4. p. ca stare de adorare . Latria. Uzul sinonimic indicæ. Dic\ionar de teologie ortodoxæ .Ion Bria. de asemenea cu o valoare referen\ialæ.. situa\ia prezentatæ indicæ o realitate mai profundæ `i inevitabil mai complexæ în expresiile ei teoretice. Totu`i. câ t `i dupæ natura lor: latreuticului i-ar fi subordonat doxologicul.133.cit.) „ doxologie (s. mul\umirea.): de mul\umire.. ni se aratæ cæ „existæ diferite forme de (. din prima parte a citatelor.. Øi în alte locuri întâ lnim aceastæ nuan\æ de ambiguitate sinonimicæ între latrie `i doxologie. chiar dacæ implicitæ sau latentæ. Liturgica generalæ . Celui Cæruia I se adreseazæ acestea trebuie sæ I se recunoascæ totodatæ slava `i atotputernicia Sa. folosirea uneori la modul sinonimic a celor doi termeni nu trebuie sæ `teargæ diferen\a. în altæ lucrare.. de mærturisire.

este scopul latreutico-euharistic“ 7.“ 6. o caracteristicæ a cultului ortodox (s. p.. Spiritul Teologiei Ortodoxe . adicæ nuan\a de adorare a divinitæ\ii. Iar în ceea ce prive`te câ ntarea bisericeascæ. Încâ t. p.Prof.cit .cit .. Mai mult chiar. op.. Pr. dreaptæ mærire) întærind aceastæ idee. ca `i eventualul termen echivalent de „pravoslavie“ (cult adeværat) 8. loc.Conf.Dr.Prof. „Încerc sæ Pr.Dr. se poate spune cæ aceasta (doxologia-latria) este o caracteristicæ a cre`tinismului în general. între mul\umire `i laudæ (I Tes.n..273. 7 Pr.doxologia se constituie ca o dimensiune esen\ialæ „ferindu-le (.Ion Bria.. mai înainte men\ionate.Ene Brani`te..Ion Bria. 9 Pr. 5 6 11 .. sæ re\inem cæ. op.Ene Brani`te. p..74.Dr.) spre deosebire de cel catolic..ca `i învæ\æturæ `i teologie .cit. unele din traducerile posibile ale „ortodoxiei“ (închinare adeværatæ..) de conceptualism“ 9. în\eleasæ în termenii relativei (`i specificei) sinonimii a latriei `i a doxologiei. existen\a „doxei“ atâ t în „ortodoxie“ câ t `i în „doxologie“ sugereazæ o înrudire de substan\æ (chiar o co-substan\ialitate no\ionalæ).5. o caracteristicæ cu note specifice a Ortodoxiei.. V.Prof.Ion Bria. în raport cu aceste realitæ\i suflete`ti (duhovnice`ti) ale adorærii `i preamæririi. 278.Dr.. nr. de dreaptæ credin\æ ..2. Liturgica specialæ .. în „Ortodoxia“. `i nota precedentæ. ea este cel mai potrivit mod (sau formæ) de exprimare a lor 5. iar în sensul unei distinc\ii mai subtil nuan\ate înspre „doxologic-euharistic“.cit. Liturgica generalæ .... (Deci) scopul cultului ortodox. care accentueazæ latria. de altfel. XXIV (1972). 8 Pr. `i pentru celelalte sensuri ale „ortodoxiei“. Oricum.178.17).. b) Ortodoxie `i doxologie Încæ „Sfâ ntul Apostol Pavel fæcea o apropiere între Euharistie `i doxologie. Øi „aceasta este. loc.Prof.pe cea dintâ i.

.cæci cuvâ ntul implicæ neapærat caracterul vocal al câ ntærii. 10 12 . Dar câ ntarea bisericeascæ nu este doar vorbire.laud pe Domnul. câ ntarea bisericeascæ se articuleazæ la resorturile cele mai intime `i mai importante ale Ortodoxiei. între altele.Chiril al Ierusalimului 10. p..Dr. printr-o îndelungatæ `i verificatæ Tradi\ie.154. Dic\ionar al Noului Testament .) (. Iar în cazul câ ntærii. într-o primæ fazæ. doxologie Câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ.iar pe de altæ parte îi asociazæ acestuia (omului) cuvâ ntul. Bucure`ti. ea vrea sæ ducæ cuvâ ntul omenesc mai departe.ca „muzicæ puræ“ sau cea a unor religii primitive.185.I. 1984. p. în care omul `i-ar pierde con`tiin\a de sine.120 .Fecioru). oricine a câ ntat câ t de pu\in în Bisericæ a putut experia la modul concret. 1943. Øi fæcâ nd un salt spre însæ`i realitatea câ ntærii biserice`ti... de cerere `i de mul\umire aduse lui Dumnezeu cel în Treime. Ra\iunile acestui fapt sunt multiple `i..spunea Sf. nu sæ vorbesc despre El“ .D. sæ ne amintim `i de Ibidem . ^n toate în\elesurile ei. Bucure`ti. o fere`te pe aceasta de a cædea în zone necontrolate (`i chiar periculoase) de extaz inefabil . cuvâ ntul cu în\eles este pus ca punct de plecare în urcu`ul spre Dumnezeire. vol. ca principalæ `i specializatæ (!) purtætoare a încærcæturii doxologice (latreutice) 11. p. fie `i teologhisire vorbitæ..)“. În acest fel.articolul „Doxologie: text cuprinzâ nd cuvinte de laudæ sau de slævire. se referæ (poate în special) pe de o parte la persoana umanæ . Cateheza a VI-a (traducere de Pr.. ca `i principal mijloc al Revela\iei. acest cuvâ nt „luminat“. magice. 11 Pr.. îndeosebi prin cântæri (s. am putea vorbi aici `i de Cuvâ nt.. vocea omeneascæ (!) . 2. este legatæ de cuvâ nt. apofatism.Ioan Mircea. Mai întâ i.n. sufletesc (sæ spunem chiar duhovnicesc).Chiril al Ierusalimului. dupæ Sf. Cuvâ nt `i câ ntare: teologie. cele enun\ate pâ næ acum.

p. starea apofaticæ autenticæ .„fondul apofatic al oricærei teologii adeværate“ 15 ...cit.. (.cit .). ca „dispozi\ie a spiritului ce-`i refuzæ formarea de concepte asupra lui Dumnezeu. deoarece „fiin\a divinæ nu poate fi exprimatæ prin concepte (.) al lui Dumnezeu. `i o stare de „doxologhisire“. nr. dar `i general sufleteascæ a) cuvâ ntului.Prof. Dar deja..31.) (`i) orice concept relativ la Dumnezeu este un simulacru. Pentru cæ orice câ ntare bisericeascæ prive`te „adâ ncuri de tainæ. fie `i „gnoseologicæ“ (teologicæ. p.. taina inefabilului câ ntærii (de fapt.) ce refuzæ hotærâ t orice teologie abstractæ `i pur intelectualæ care ar vrea sæ adapteze gâ ndirii umane tainele în\elepciunii lui Dumnezeu“ 13.) exprimæm inexprimabilul. o icoanæ a negræitei.Dumitru Stæniloae..1. depæ`irea neputin\elor cuvâ ntului (omenesc). în acela`i timp. Øi ajun`i astfel la necesitatea unei atitudini apofatice. mijloc de întærire a unitæ\ii în dreapta credin\æ . apofaticul“ 14. XXXII (1981). op. 12 13 13 ..36. valori cu neputin\æ de mæsurat ale realitæ\ilor. de „muzicæ puræ“ a câ ntærii) ne apare ca o închipuire.. `i pe de altæ parte. Ibidem .). un idol (. 1944. Thé ologie mystique de l’Eglise d’Orient . Prin câ ntare træim taina lui Dumnezeu.taina influen\ei unei melodii (în sine) asupra sufletului omenesc. mai bine spus).. în „Ortodoxia“..Dr. ne unim cu existen\a sa negræitæ (.. apofaticei Taine a Dumnezeirii. în fa\a incognoscibilitæ\ii Vladimir Lossky. câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ ni se oferæ ca un anumit fel de solu\ie: relativizâ ndu-se într-o oarecare mæsuræ pozi\ia (mentalæ.. p. o imagine falsæ. Totu`i. în loc sæ ne reveleze pe Dumnezeu însu`i“ 12.. persoanelor `i darurilor cæutate (. loc. Cântarea liturgicæ comunæ.58-59. a pær\ii de melodie. Prin câ ntare spunem mai mult decâ t putem exprima prin indiferent care cuvinte (...este. 15 Vladimir Lossky. 14 Pr. în teologhisirea câ ntatæ se încearcæ mai ales.

p. nr. 19 Sfâ ntul Vasile cel Mare. În felul acesta. care uneori î`i puteau considera legitime preten\iile de „creatori“ .Dr.Ion Bria. în „Scrieri“. care pururea stau în jurul tronului Dumnezeirii. deoarece „ cântarea e modul cel mai propriu de a vorbi despre Dumnezeu.. p.). depæ`e`te condi\ia comunæ a cuvâ ntului.) `i de a I ne ruga“ 18.Fecioru... nu mai putem decâ t sæ-l læudæm pe Domnul. „uimirea ce cuprinde sufletul câ nd gâ nde`te la Dumnezeu“ 16 `i câ nd. op.n. de a-L læuda (s. înæl\imile teologice `i duhovnice`ti ale apofaticului se întâ lnesc `i se unesc cu voca\ia doxologicæ cuprinsæ în fiin\a intimæ a câ ntærii biserice`ti.u. I .D.17. Øi iaræ`i. 16 17 14 .185. spre o adâ ncire apofaticæ.184.. Dar ea e `i modul cel mai propriu de a mul\umi din toatæ inima lui Dumnezeu. câ ntære\ii biserice`ti au avut întotdeauna con`tiin\a smeritæ cæ toate câ ntærile lor sunt daruri ale Duhului Sfâ nt.. sau lui Dumnezeu . reflex al doxologiei cere`ti Câ ntarea mai este `i „lucrul îngerilor“ 19. trad. limitate. Omilie la Ps. 3.5. 1986...9 `.cit . Câ ntarea bisericeascæ. înæl\â ndu-I câ ntæri de slavæ (Apoc. spre exemplu. ca despre `i Celui cu neputin\æ de cuprins în no\iuni precise .32.Dumitru Stæniloae. de Pr.Conf. arætâ nd rela\ia Ibidem . loc.Chiril al Ierusalimului. Spre deosebire de muzicienii (compozitorii) laici. 18 Pr.cit. „Pærin\i `i Scriitori biserice`ti“. p. Bucure`ti.Prof. I. prin repetare `i dezvoltare melodicæ. de asemenea dupæ cuvintele Sf. `i exprimat în cuvinte corespunzætoare acestor no\iuni..divine. atâ t de simplul „Aliluia“. Pr. în câ ntare. Vol. Spiritul teologiei . Sfâ ntul Dionisie Pseudo-Areopagitul detaliazæ actul inspira\iei câ ntærilor biserice`ti. iar nu sæ vorbim despre El 17.

. Cuvintele „Heruvicului“ aduc în desfæ`urarea Sfintei Liturghii tocmai aceastæ eviden\æ..Nicolae Lungu. p.. astfel ca ele sæ devinæ perceptibile urechilor omene`ti“ 20. revela\ia atinge nivelele celor care posedæ inspira\ia dumnezeiascæ. Sfâ nta Euharistie „Cultul Bisericii Ortodoxe are un caracter sacrificial (. cf. create de Dumnezeu: „imnele `i câ ntærile biserice`ti nu sunt decâ t reflexul muzicii cere`ti (s. adicæ celor ce scriu imne.) coborâ nd treptele scærii mistice. Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt glasuri . al lui Egon Wellesz în studiul sæu din „Encyclopedie de la Pleiade“ (Histoire de la Musique. „jertfæ de laudæ“. Bucure`ti...). fæcut auzibil urechilor omene`ti. 1969. Encyclopedie des musiques sacré es . 20 15 . Pr. 4.) acolo unde serafimii dæn\uiesc împrejurul Dumnezeirii `i câ ntæ imnele slavei Sale cu buzele lor niciodatæ tæcute (.Dr.II. adicæ. væzutæ `i nevæzutæ..Grigore Costea.Dionisie Pseudo-Areopagitul. Prof. (.Ene Brani`te.) (`i care) le pot apoi transmite muzicienilor inspira\i. Despre ierarhia cereascæ .) de la cele mai înalte „ranguri“ (..)“ 21.Prof.. 21 Pr..iconomicæ între lumea nevæzutæ `i cea væzutæ. p. profe\ii `i sfin\ii.) El se întemeiazæ.. I)..135 (articolul lui Vladimir Feorov.. Doxologia câ ntærilor biserice`ti ar fi a`adar doar un reflex `i o parte a nesfâ r`itei câ ntæri de slavæ pe care întreaga Crea\ie. o înal\æ Dumnezeirii. exprimatæ în stilul grav `i solemn al ritmului papadic `i cu mijloacele inefabilului teologic. vol. Câ ntarea.. En guise d’introduction ). care percep un slab ecou al imnelor cere`ti (. Paris. al câ ntærii biserice`ti: „(Noi) care pe heruvimi cu tainæ închipuim `i fæcætoarei de via\æ Treimi întreit Sfâ ntæ câ ntare aducem (. apofatic. Muzicianul prime`te deci imnele câ ntate în cer `i le transmite pe pæmâ nt. pe jertfa ræscumpærætoare a Mâ ntuitorului. `i participarea ei la Jertfa iubirii.n. actualizatæ în Bisericæ Dupæ rezumatul la Sf.38 `.u..

p.5) este capabilæ.Gheorghe Øoima. în mod firesc. 22 23 16 . de care numai dragostea ce „nu cautæ ale sale“ (I Cor..1-2.. seria II.)“ (Ps. Sibiu. p.68. În cadrul acestui cult.. caracterul sacrificial al câ ntærii de laudæ (doxologice). De fapt.dupæ învæ\ætura Bisericii . Liturgica generalæ . ianuariefebruarie..34). 26 Idem.94-95. 1945. de tot egocentrismul sæu.. `i-i va plæcea lui Dumnezeu mai mult decâ t vi\elul tâ nær (.Prof.Dr.) o rela\ie totalæ (s.49..este insuficientæ pentru mâ ntuire (scopul final al oricærei jertfe. Øi prin integralitatea sa..) a fiin\ei care câ ntæ“ 25.)“ 22.) o rela\ie afectuoasæ cu obiectul câ ntærii (.Ene Brani`te. în „Studii Teologice“.Prof.51. Pr. a fost remarcat încæ în Vechiul Testament: „ Læuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare (s. „jertfa de laudæ“ (`i cea a câ ntærii biserice`ti) poate fi asemænatæ cu o ardere de tot : „câ ntarea presupune (.13.. în favoarea celuilalt 24.6. din cauza limitærii creaturale `i a necuræ\iei omului pæmâ ntesc (cæzut).8.cit.Dumitru Stæniloae.. de caracterul sacrificial general 23. Persoana care aduce laudæ se jertfe`te pe sine..8.. Legætura între Euharistie `i Iubirea cre`tinæ . 25 Idem.. Legætura între Euharistie . Nr. loc.. Dar chiar totalæ. Pr. prin sine însæ`i .Dr. Preînchipuire a viitoarei jertfe nesâ ngeroase ? Orice laudæ adusæ de o persoanæ altei persoane (aceasta poate fi `i Persoana dumnezeiascæ) ascunde în ea o poten\ialitate de jertfæ absolutæ. 24 Pr. jerfa persoanei umane..Prof. deci `i al celei de laudæ). se „leapædæ de sine“ (Mc.sub forma nesâ ngeroasæ a sacrificiului euharistic din Sfâ nta Liturghie (. p..n. XVII (1965).34-36) `i „Jertfa de laudæ Mæ va slævi `i acolo este calea în care voi aræta lui mâ ntuirea Mea“ (Ps.. adresate lui Dumnezeu. Func\iunile muzicii liturgice .. Cântarea liturgicæ .24). ce se aduce jertfæ 26.) `i-L voi preamæri pe El cu laudæ. câ ntarea bisericeascæ se împærtæ`e`te. p.n.

în practica cultului dumnezeiesc al Bisericii Ortodoxe. pre Tine bine Te cuvâ ntæm.a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos. |ie î\i mul\umim (s.9-12. 17 . p.. Doamne. Concluzii Abordarea celor câ teva aspecte privind caracterul doxologic al câ ntærii biserice`ti a încercat sæ descopere doar par\ial complexitatea domeniului `i numeroasele sale conexiuni cu alte zone ale teologiei.. Dumnezeului nostru“ 29.`i actualizatæ în Sfâ nta Euharistie .58 `.12. Ibidem .unite cu binecuvâ ntarea `i rugæciunea noastræ .n.Doar prin unirea cu Jertfa cea desævâ r`itæ. p. mai ales atunci câ nd devine `i un îndemn spre experierea doxologicæ. se poate considera cæ orice demers teologic (teoretic) de acest fel `i-a atins scopul. cu totul curatæ . într-o rela\ie nu atâ t sincreticæ. „ o persoanæ umanæ infinitæ ca valoare.u..pentru Jertfa cea dumnezeiascæ: „Pre Tine Te læudæm . Iar mai mult decâ t atâ t.Prof.Grigore Costea. într-o oarecare mæsuræ mæcar. 27 28 Pr. 29 Pr. Prof. supremæ. în realitatea concretæ a câ ntærii biserice`ti vii..Dr.Nicolae Lungu. `i ne rugæm |ie.). fiind totodatæ `i persoanæ divinæ“ 27 `i prin împærtæ`irea din puterea ei de via\æ dætætoare 28. p. Ibidem . Iar câ ntarea din vremea Epiclezei Sfintei Liturghii ne aratæ `i ne face sæ træim mai mult decâ t doar prin cuvâ nt tocmai aceastæ legæturæ nedespær\itæ a laudei ( doxologia ) `i a mul\umirii ( Euharistia ) . Cântærile Sfintei Liturghii .Ene Brani`te. 5.. câ t organicæ. „jertfa de laudæ“ `i doxologia care este câ ntarea bisericeascæ î`i atinge condi\ia sa ultimæ.

definitorii.. În partea de Traduceri a acestei culegeri (p. în primul râ nd. deosebit de importantæ este consideratæ citirea (`i citarea) textelor scripturistice în Bisericæ .Creative Use of Tradition). lecturi. liturgic. Iar acest lucru este valabil `i în privin\a locului central ocupat de Sfâ nta Scripturæ (Biblia) în via\a `i în cultul sæu.prin persoana preotului investit sacramental (în succesiune apostolicæ) `i pregætit teologic special . * 18 . în „IAH (Internationalem Arbeitsgemeinschaft fü r Hymnologie) Bulletin“. INFLUEN|E. înso\it de un scurt rezumat în limba germanæ. o Bisericæ cre`tin-ortodoxæ na\ionalæ. Tradi\ia Biserica Ortodoxæ Româ næ este.. ierurgii.CÂ NTAREA PSALMILOR Î N BISERICA ORTODOX{ ROMÂ N{: TRADI|IE. ale Ortodoxiei. iun. sau este folositæ la modul catehetic.creativitate `i traditie“ (PSALMEN . Numærul acesta al „Buletinului IAH“ cuprinde prezentæri `i referate la Simpozionul IAH cu tema „PSALMII . nr. p. Mai ales prin aceasta se asiguræ atâ t exegeza autenticæ a textului . august 1991. în prezen\a întregii adunæri a cre`tinilor.226-234) este redatæ `i versiunea în limba englezæ (cu rezumatul în limba germanæ). Însæ. fragmente din Sfâ nta Scripturæ sunt prezente în toate slujbele Bisericii Ortodoxe: în Sfâ nta Liturghie.1992. în Sfintele Taine.. Rijksuniversiteit Groningen. ACTUALITATE * I. Laude. Sfâ nta Scripturæ mai poate fi gæsitæ `i în casele tuturor credincio`ilor ortodoc`i (în pofida greutæ\ilor de politicæ tipograficæ a ultimelor decenii).câ t `i în\elegerea Aceastæ prezentare generalæ a „câ ntærii Psalmilor în Biserica Ortodoxæ Româ næ“ a fost publicatæ într-o versiune în limba englezæ. Instituut voor Liturgiewetenschap. PSALMS . în cadrul cultului public. Texte. Leuven (Belgia).20.schö pfericher Umgang mit Tradition..155161. pentru lecturæ `i studiu particular. De aceea ea prezintæ toate caracteristicile esen\iale.

De asemenea. Astfel încâ t. în contextul bisericesc general pâ næ acum prezentat. sau ca prochimene `i stihuri (citæri fragmentare). la modul generic. Considera\i modele de rugæciune.. de vorbire directæ cu Dumnezeu. sunt destina\i (în special) câ ntærii.Duhul Sfâ nt.1-2) . Dar Psalmii. de fapt. se câ ntæ foarte mult. ce trimite la Tradi\ie. prin natura lor. ace`tia se bucuræ de o întrebuin\are specialæ.cu unele note specifice. Psalmii se numæræ printre cele mai folosite texte cultice de provenien\æ scripturisticæ. în cadrul câ ntærii biserice`ti. fiind.. precum `i în cultul divin public al Bisericii. a`a cum se poate u`or constata urmærindu-i slujbele. sau. unui anumit mod de câ ntare. Cel care asistæ `i ajutæ toatæ aceastæ activitate. casnicæ.. 19 . cel pu\in. vechime `i origini. de sine stætætori.. fie sub forma unor psalmi integrali. iar practican\ii acestei câ ntæri „psal\i“ (protopsal\i).. în iubire `i în „unitatea Duhului“ (Ef. „câ ntare psalticæ “. fie sub forma de catisme (grupe de psalmi).4. Øi în Biserica Ortodoxæ. un loc cu valoare „paradigmaticæ“ (cu rol de model. prin Harul Sæu. Acestui regim general de folosire a Sfintei Scripturi este supusæ `i Cartea Psalmilor . sub forma „Psaltirii“ (cartea tipæritæ separat a Psalmilor). Øi poate cæ nici un alt argument în privin\a importan\ei acordate câ ntærilor Psalmilor în Biserica Ortodoxæ Româ næ nu este mai limpede decâ t faptul cæ însu`i ansamblul câ ntærii biserice`ti ortodoxe este numit. atâ t în lectura `i rugæciunea particularæ. se poate spune cæ Psalmii ocupæ.comunitaræ a Cuvâ ntului revelat. De fapt este vorba despre punerea în eviden\æ a unui anumit spirit psaltic în câ ntarea bisericeascæ. ca o garan\ie a pæstrærii unitæ\ii comunitæ\ii biserice`ti. Ei apar chiar în aproape toate slujbele.. de exemplu tipic).

Muzical (tehnic) vorbind. în func\ie de indica\iile Mineielor (cær\ile „lunare“ de slujbæ). 20 . cu stiluri „practice“ (improvizatorice) specifice. improvizatoric.sau prin existen\a unor variante melodice regionale („bænæ\eanæ“. Aceste variante. care se câ ntæ în Banat. ci în stil (manieræ) „practic(æ)“. cel al influen\elor la care aceastæ câ ntare a fost supusæ în decursul istoriei. în particular. opt „ehuri“... sau „cun\anæ“. cel care a notat-o primul spre sfâ r`itul secolului trecut. de`i prezintæ vædite `i fundamentale înrudiri cu câ ntarea „psalticæ“ propriu-zisæ. pe glasul respectiv . consideratæ ca `i câ ntarea caracteristicæ a Bisericii Ortodoxe (Româ ne). a psalmilor) abordæm un alt capitol important. `i care se câ ntæ în Ardeal-Transilvania). Øi s-ar putea discuta `i despre sensurile sau scopurile câ ntærii unui aceluia`i text pe melodii ale unor „ehuri“ diferite. Nu vom insista asupra acestui aspect. bazatæ pe sistemul celor opt glasuri (Octoihul.. totu`i uneori se deosebesc suficient de aceasta pentru a stâ rni unele întrebæri legitime. opt moduri). este o câ ntare de tradi\ie bizantinæ directæ. notate muzical. câ ntarea „psalticæ“ (incluzâ nd deci. monodicæ. `i anume. mai existæ `i unele subvariante. în fiecare sæptæmâ næ pe alt glas.. cu un „ethos“ uneori foarte deosebit. sau schimbâ nd glasul uneori în fiecare zi. men\ionâ nd doar cæ situa\ia poate fi chiar mult mai complicatæ prin posibilitatea eventualæ de a câ nta psalmul nu pe melodiile „stabilite“. de asemenea. dupæ numele lui Dimitrie Cun\an. ce se câ ntæ la Vecernie (slujba de searæ). vocalæ. Însæ prin men\ionarea acestei diversitæ\i în câ ntarea Bisericii Ortodoxe Româ ne (în particular. Iar ca un prim exemplu de câ ntare „psalticæ“ a Psalmilor ar putea fi luat Psalmul 140/141. `i câ ntarea însæ`i a psalmilor).

A`a încâ t. adicæ din 21 . Ardealul `i Banatul. cultic `i muzical („psaltic) . o identitate bisericeascæ `i liturgicæ precisæ. în jurul textului `i a tradi\iei biblice. totodatæ. De aceea. evolu\ia `i variantele câ ntærii ortodoxe româ ne`ti (incluzâ nd.cum este cazul câ ntærii din Ardeal . care pot fi considerate oarecum împreunæ. deci.textelor `i citærilor scripturistice (biblice) recunoscâ ndu-li-se. sunt aplicabile `i câ ntærii psalmilor în Biserica Ortodoxæ.fie printr-o acceptare selectivæ a influen\elor. se acceptæ în general ideea unor influen\e datorate condi\iilor istorice diferite de dezvoltare a celor trei regiuni istorice româ ne`ti. pe de o parte.o aceea`i încadrare culticæ. revenind la influen\ele. referitor la cele trei stiluri tradi\ionale de câ ntare în Biserica Ortodoxæ Româ næ. dinspre pær\ile mai ortodoxe ale Imperiului. Psalmii au suferit . mai ales.II. pe de altæ parte cântarea Psalmilor se ^ncadreazæ færæ fisuræ între celelalte câ ntæri liturgice ortodoxe. înainte de a progresa în aceastæ scurtæ expunere: dacæ. toate lucrurile spuse referitor la câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ.`i reciproc. men\ionate mai înainte. ceea ce a dat nota specificæ a unui stil bisericesc. în particular . Pentru cæ `i într-un caz `i în celælalt este vorba despre o „cre`tere“ fireascæ `i organicæ a cultului. în raport. `i-au pæstrat identitatea muzicalæ ortodoxæ (`i etnic-na\ionalæ) fie printr-o oarecare repliere spre muzica folcloricæ (`i chiar fuziune cu aceasta) . Influen\e O observa\ie de principiu este necesar a fi fæcutæ. aflate mult timp în sfera (mai occidentalæ) de influen\æ a Imperiului Habsburgic. respectiv a câ ntærii liturgice ortodoxe. `i câ ntarea psalmilor) trebuie arætat cæ. în general.în raport cu restul Sfintei Scripturi (de fapt. cu Noul Testament) .

. dar mai ales în ceea ce prive`te câ ntarea coralæ armonicæ . (Câ ndva.. Câ ntarea în comun..cum este cazul câ ntærii ortodoxe din Banat. începâ nd din secolul trecut. în limba na\ionalæ 22 ... Un capitol important al influen\elor asupra câ ntærii în Biserica Orotdoxæ Româ næ îl constituie rela\iile cu celelalte confesiuni cre`tine `i influen\ele de tip cultural. aceastæ influen\æ slavonæ a fost mult supraestimatæ. evanghelici lutherani (de na\ionalitate germanæ. Nicolae Lungu. celelalte douæ mari regiuni româ ne`ti. Grigore Costea. s-au fæcut repetate încercæri de a se stabili o coresponden\æ adecvatæ (prin transcriere) între cele douæ sisteme de nota\ie `i de`i s-au fæcut progrese notabile. pe portativ..partea muzicii sâ rbe`ti . sub puternica influen\æ greceascæ `i mai pu\in sub influen\a slavonæ. câ ntarea bisericeascæ s-a dezvoltat într-o mai directæ legæturæ cu tradi\ia celorlalte Biserici Ortodoxe. laic... S-ar putea spune mai multe despre o oarecare influen\æ ruseascæ . unite pe la mijlocul secolului trecut într-un singur stat `i care au fost dominate politic secole de-a râ ndul de Imperiul Otoman.) Toate aceste influen\e sunt u`or de observat `i în nota\ia muzicalæ: Ardealul `i Banatul au adoptat de la început nota\ia occidentalæ. Pe teritoriul Româ niei træiesc un mare numær de reforma\i calvini (maghiari). mai pu\in reprezentate. În |ara Româ neascæ `i Moldova. în timp ce |ara Româ neascæ `i Moldova au pæstrat nota\ia bizantinæ. `i acesta este deja un alt aspect la problemei. În acest domeniu.. Câ teva nume notabile în acest sens: Gavriil Musicescu.. Aici câ ntarea de origine bizantinæ s-a pæstrat în forme mai originare. mai sunt destule de fæcut. mai ales pentru receptarea acestor progrese... sa`i `i `vabi) ca `i romanocatolici `i credincio`i ai altor confesiuni. începâ nd din a doua jumætate a secolului trecut.

pe la mijlocul secolului trecut. a. I. Gh. Timotei Popovici..) unii compozitori de muzicæ bisericeascæ (Eduard Wachmann.) `i-au pus amprenta de asemenea asupra acestei direc\ii de dezvoltare. Gh.G.D.Dima. dar exemplul Bisericii Ortodoxe Ruse. care optase mai devreme pentru acest fel de muzicæ. Studiile muzicale pe care le-au urmat în centre muzicale apusene (Viena. Dimitrie Cuclin.(acolo unde a fost cazul). Anton Pann. Øi de la compozi\ii armonico-polifonice de o facturæ mai simplæ s-a evoluat cætre o armonie `i o polifonie modalæ complexæ. la introducerea câ ntærii corale armonicopolifonice în Biserica Ortodoxæ Româ næ. Paris. Alte nume importante pentru dezvoltarea muzicii corale biserice`ti (de facturæ armonico-polifonicæ) sunt: Gh.. Ion Popescu-Pasærea `.Cucu. fie întoarcerea mai hotærâ tæ spre câ ntarea de ob`te. 23 . profesori. Influen\ele de tip cultural laic se referæ. caracteristicæ cre`tinismului încæ din primele secole.. D. Astfel. exemple ilustre fiind în acest sens D.G. se fac primele încercæri de armonizare ale unor melodii tradi\ionale `i apar `i primele crea\ii originale. nu au putut sæ nu influen\eze (chiar `i numai indirect `i depærtat) fie „româ nirea“ câ ntærilor (grece`ti `i slavone).. Nicolae Lungu `..Chiriac. Muzicieni.Chirescu.D. George Stephænescu. accesibilitatea melodicæ a câ ntærilor lor etc. Ion Vidu.Kiriak. Øtefan Popescu. al XVIII-lea.a.. Dimitrie Suceveanu. în special. I. Câ \iva dintre cei care au contribuit la toate aceste orientæri au fost: Ieromonahul Macarie.Øoima `i mul\i al\ii.Chirescu etc. fie simplificarea câ ntærilor orientale prea complicate melodic. trupe de operæ occidentale veniseræ în \ærile româ ne încæ din sec. a fost hotærâ tor.

`i câ ntarea Psalmilor. De asemenea.Lungu `i ceilal\i mai înainte aminti\i) . liturgice) se caracterizeazæ printr-o mai mare stabilitate. sunt mult mai „deschise“ spre noutæ\ile muzicale ale momentului. misionar `i pastoral. câ t ca `i revigorare a propriilor tradi\ii . cel pu\in într-o oarecare mæsuræ. câ ntarea în comun . pentru cæ prive`te oarecum identitatea câ ntærii liturgice ortodoxe continuæ eforturi de uniformizare a câ ntærii biserice`ti în cele trei mari provincii româ ne`ti.III...mai pu\in de influen\æ protestantæ. pær\ile de „concert“. la Sfâ nta Liturghie. fie intercalate în timpul împærtæ`irii slujitorilor. uneori convergâ nd . influen\ele sunt mai greu de evitat în societatea actualæ.este cea a con`tiin\ei teoretice (din punct de vedere istoric. dacæ pær\ile de câ ntare strict culticæ (încadrate în cult. în felul acesta se aruncæ pun\i de în\elegere spre domenii muzicale mai îndepætate de câ ntarea bisericeascæ.) `i aceasta începâ nd încæ 24 . într-un stil armonico-polifonic modal complex (N. toate tendin\ele prezentate mai înainte. În general. Pe de altæ parte. într-un spirit irenic. Pe linia mai tradi\ionalæ .cum este cazul valorificærii componistice superioare. existâ nd totodatæ toleran\æ pentru specificitæ\ile locale.. Actualitate Actualmente. care ne intereseazæ în special .. În sfâ r`it.. fie câ ntate la sfâ r`itul vreunei slujbe.incluzâ nd. care serve`te `i claritæ\ii textului. estetic. fiind tot mai apreciatæ în ultima jumætate de secol. pedagogic. existâ nd însæ `i o parte bunæ în aceastæ situa\ie `i anume.alteori ræmâ nâ nd paralele.este mult ajutatæ de structura monodicæ simplæ a câ ntærii tradi\ionale. mai tradi\ionale sau mai înnoitoare (moderniste) evolueazæ în continuare. sæ reamintim. o dimensiune importantæ a câ ntærii biserice`ti ortodoxe .esen\ialæ. teologic etc.

câ t `i deschiderea spre toate experien\ele de naturæ muzicalæ . Iar în cadrul acestei con`tiin\e teoretice.Nicu Moldoveanu. De sorginte latinæ. `i chiar depæ`ind-o. Sebastian Barbu-Bucur `.. sæ-`i pæstreze iubirea de la Dumnezeu pentru to\i `i pentru toate. poporul româ n `i Biserica sa au fost sili\i de o istorie de cele mai multe ori potrivnicæ sæ gæseascæ puterea de în\elegere pentru toate situa\iile `i. atâ t filonul tradi\ional.regæsim oarecum situa\ia dintotdeauna a Bisericii Ortodoxe Româ ne `i a poporului româ n. comunitaræ.Prof. Pr.ne apropie de însu`i izvorul `i miezul spiritual al câ ntærii at^t a Psalmilor . mai ales. Anton Pann `i cei dinaintea lor `i continuâ nd pâ næ la muzicologii.a.iar în particular.în particular spre 25 . færæ preten\ii de (drepturi de) autor. `i Nord `i Sud. în câ ntarea Psalmilor . --Exemplele muzicale ce pot fi gæsite în sumara bibliografie ce înso\e`te aceastæ prezentare demonstreazæ.de la Ieromonahul Macarie..Dr. dar `i ortodoxæ. bizantinologii `i teologii de astæzi: Gheorghe Ciobanu. aceste douæ realitæ\i. în câ ntarea psalmilor în Biserica Ortodoxæ Româ næ. câ t `i a tuturor imnelor cre`tine: inspira\ia Duhului Sfâ nt întru curæ\ia sufletului. cu voca\ie europeanæ. Ortodoxia `i româ nismul fiind (nu doar istoric) cel mai adesea inseparabile. pe cumpæna dintre Apus `i Ræsærit. dar `i cu experien\a unor stæpâ niri mai mult sau mai pu\in asiatice. concep\ia specificæ a psal\ilor (mai mult sau mai pu\in compozitori) asupra câ ntærii practicate de ei . în câ ntarea bisericeascæ (liturgicæ) ortodoxæ româ neascæ .ca tradi\ie colectivæ. Grigore Pan\iru. * Astfel.5) în edificiul milenar al câ ntærii biserice`ti . fiecare psalt considerâ ndu-se a fi o „piatræ vie“ (I Petr.2.

nr. 1974. Anastasimatarul uniformizat .Dimitrie. 6. 574 p. p.Nicu. partea I.86-104.Conf. p. p.Prof. Bucure`ti. Pr. Bucure`ti.Nicolae.Nicolae. 10. Croitoru. 1960. Cântarea de cult în Sfânta Scripturæ `i Sfânta Scripturæ în cântærile Bisericii Ortodoxe . XLII (1983). Prof.a doua).Nicu.Utrenierul sau cântærile utreniei de Duminicæ pe cele opt glasuri biserice`ti cu svetilne `i Doxologii mari (ed. Pr. Prof. 3. nr. Conf.912. 9. Prof. Diac. Brani`te. Cântæri biserice`ti . Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt glasuri . Pr.Chiril. XL (1988). Bucure`ti. Costea. 8. Sibiu. p. Repertoriu coral . Pr. Barbu-Bucur.11-12. 207 p. seria a II-a.Sebastian.deschidere ce î`i are obâ r`ia. Prof. Anastasimatarul uniformizat .Grigore.Grigore.Dr.Nicolae. 1974.Ioan. în „Studii Teologice“. Costea. Pr. Ciobanu. Lungu.Ene.tradi\iile diferitelor confesiuni . 383 p. Costea. Prof. 556 p. Muzica bisericeascæ la români în secolul al XIX-lea . tocmai în propria tradi\ie bizantinæ `i româ neascæ. poate în mod paradoxal. a IV-a. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. Pr.Grigore.883-915.Prof. 1980.Nicolae. 26 . 1980. 233 p. Pr. Prof. Bucure`ti. nr. îngrijitæ de Pr.Gheorghe. Dobreanu. Cusma. Lungu. Moldoveanu. Cun\anu.1-2. 2. Teodorovici. Cântærile biserice`ti dupæ melodiile celor opt glasuri . Prof. 5. 1943. Brani`te. în „Glasul Bisericii“.Prof. XC (1972). Muzica bisericeascæ la români .162-195.) Bibliografie 1.Dr. nr.Gheorghe. (ed. Popescu.on. 7.Conf. XLI (1982).Timotei Popovici).Univ.Ene. ianuarie-februarie. Diac.5.Prof. Prof.Vecernierul sau cântærile vecerniei de sâmbætæ pe cele opt glasuri biserice`ti (ed. Dimitrie. Prof.Prof. partea II. Timi`oara. 96 p. Cântærile Penticostarului . 298p. Lungu. 4. Lungu. a doua).Ion. Moldoveanu.Ene. Brani`te.594-625.Dr. Bucure`ti. 1983.

30 V.„muzica“ în A. Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea Arhid. cel mult. într-un efort irenic de a reduce eventualele antagonisme la. definitorie pentru specificul cre`tin) . Odatæ cu definirea treptatæ.în aria cre`tinæ a lumii. o anume infuzare bisericeascæ ce se poate uneori remarca. aceea de a vesti tuturor Evanghelia (Mt. 1927.Ivela. Dic\ionar muzical ilustrat .O.. muzica bisericeascæ tradi\ionalæ . Cadrul istoric `i cultural al interferen\elor muzicii culte laice cu cea bisericeascæ Rela\iile domeniului bisericesc cu zonele mai laice ale culturii prezintæ oricâ nd un interes special. în ultimele câ teva secole. Bucure`ti. totu`i. care este interesant pentru momentul de echilibru între influen\a muzicologiei apusene `i ponderea câ ntærii psaltice orientale în via\a culturalæ `i bisericeascæ din Româ nia.Ioan Popescu (1991) în cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. o îmbisericire a noutæ\ilor culturale ale muzicii a fost (`i este) mult ajutatæ de faptul cæ rædæcinile muzicii laice din ultimele secole se trag `i din mileniul de predominan\æ „culturalæ“ aproape exclusivæ a muzicii (câ ntærii) biserice`ti .PREOCUP{RI DE MUZIC{ BISERICEASC{ LA COMPOZITORII ROMÂ NI (privire generalæ) * 1. oarecari aspecte antinomice.art.19). legat `i de misiunea Bisericii în lume.s-a raportat continuu `i la aceastæ realitate culturalæ („lumeascæ“). de la sfâ r`itul antichitæ\ii clasice pâ næ la începuturile Rena`terii. * 27 .Lect. a în\elesului modern de „artæ muzicalæ“ 30.28.. Iar în cadrul acestei rela\ii.manifestatæ în pær\ile cre`tinismului drept cântare bisericeascæ (folosirea instrumentelor muzicale în Bisericile Apusene nefiind.

.Fenomenele de interferen\æ a muzicii culte laice `i a câ ntærii biserice`ti pot fi urmærite `i în perimetrul româ nesc . „compozitorul“ fiind doar una dintre specializærile apærute în evolu\ia complexæ a muzicii occidentale 32. al cærui nume de psalt se trage din venerabila îndeletnicire de Pr. p. originale.5) în milenarul edificiu al câ ntærii biserice`ti. chiar dacæ apar\inâ nd unei categorii relativ superioare. cel de-al doilea („câ ntære\ul bisericesc“) se consideræ nu atâ t un „compozitor“. 1981.. spre mijlocul secolului trecut 31. „crea\ia“ însæ este coborâ tæ la nivelul unei activitæ\i aproape doar omene`ti.`i cântarea bisericeascæ. p. câ t o „piatræ vie“ (I Petr. Bucure`ti. de compunere. pe de altæ parte.. Bucure`ti. respectiv între „muzicianul bisericesc“ . vol. 32 Jacques Challey.Dr.171-255. `i pe un plan mai special. Pentru muzicianul laic „inspira\ia“ mai poate pæstra unele nuan\e religioase.. 144. Pentru câ ntære\ul bisericesc. 31 28 . 40 000 ani de muzicæ .cu unele note specifice însæ.III. trezind filia\ii fire`ti cu direc\ii componistice (inclusiv contemporane) care se pæstreazæ în domeniul formalului `i al structurilor sonore . o verigæ din lan\ul neîntrerupt al Tradi\iei câ ntærii cre`tine.u. de combinare a unor elemente preexistente. fie relativei întâ rzieri (fa\æ de restul Europei) în declan`area `i generalizarea fenomenelor de secularizare. pe de o parte.omul descoperind muzica . Însæ`i no\iunea de „compozitor-compozi\ie“ trimite la un travaliu me`te`ugæresc. De la început.cu motiva\ii teoretice de un caracter destul de tehnic.Mircea Pæcurariu. câ ntære\ul . Dacæ cel dintâ i este un specialist în compunerea de muzici noi. 409 `. datorate fie elementului cre`tin-ortodox. trebuie observatæ conceperea diferitæ a raportului dintre „compozitor“ `i „muzicæ“ (în cadrul laic).psaltul.2. constitutiv (înnæscut) poporului nostru. 1967. în schimb. Istoria Bisericii Ortodoxe Române .113. mergâ nd într-o succesiune directæ pâ næ în secolele primare ale cre`tinismului.Prof.

ce „ar fi o preten\ie ridicolæ `i periculoasæ“35. `i pe teritoriul |ærilor Româ ne î`i fac loc „muzica“.. I. cf. p. s-au situat `i preocupærile de muzicæ bisericeascæ ale compozitorilor româ ni. 33 29 .-lui Vladimir Fedorov.II. muzicologice. rezumatul la scrierea Sfâ ntului Dionisie Pseudo-Areopagitul. o mai mare aten\ie vom acorda. totu`i. Øi de aceea. 35 Ibidem . influen\e.135 (art. nu atâ t cronologicæ.de evolu\ie `i de dinamism.38-39. 34 Ion Popescu-Pasærea. „compozitorul“. cele fixate „în literæ“ pot sæ aibe nevoie de schimbæri. op\iuni culturale `i biserice`ti În secolul trecut. cu tot respectul cuvenit `i færæ sæ aibe impresia cæ ar sævâ r`i vreun sacrilegiu. preocupærilor lor practice. En guise d’Introduction ).. Encyclopedie des musiques sacré es . p. de îmbunætæ\iri . ale acestor compozitori. propriu-zis muzicale.câ ntare a psalmilor. Dar. „solistul“ `i toate celelalte „modernisme“ muzicale. Despre Ierarhia cereascæ . Øi de`i spre sfâ r`it ne vom referi sumar `i la preocupærile teoretice. dintre care putem extrage `i acele elemente de rela\ie cultural (muzical)bisericeascæ ce ne intereseazæ. de departe. câ t culturalæ `i bisericeascæ ne-o propunem în aceste câ teva pagini. de adaptæri. Compozi\ii `i compozitori de muzicæ bisericeascæ .6).. care evitæ „mirajul câ ntærilor noi“34 cu orice pre\. cum ar fi: „compozitorul V. fæcut de Egon Wellesz în studiul sæu din Encyclopedie de la Pleiade . Secolul al XIX-lea: tradi\ie. psal\ii fiecærei genera\ii nu s-au sfiit sæ facæ modificærile necesare în scrierile muzicale ale înainta`ilor lor. spirituale.. „imnele `i câ ntærile Bisericii nu sunt decâ t reflexul muzicii cere`ti“ 33 `i daruri ale Duhului Sfâ nt. componistice.3. Histoire de la musique. vol. 2. Paris. a cæror încadrare. nr. pentru cæ „Duhul face viu“ (II Cor. odatæ cu celelalte influen\e istorice generale `i în cadrul perspectivelor culturale europene (occidentale). XXVI (1937). La încruci`area acestor tendin\e culturale. în „Cultura“.4.

bisericesc“ `i „muzica bisericeascæ“ - care adunæ laolaltæ aspecte ale celor douæ domenii (cultural laic `i bisericesc) relativ diferite. Øi pentru cæ o trecere în revistæ a psal\ilor `i a compozitorilor de muzicæ bisericeascæ din ultimele douæ secole a fost deja fæcutæ într-o serie de studii remarcabile 36, în continuare vom încerca cu precædere desprinderea unora dintre aspectele evolu\iei muzicii `i câ ntærii biserice`ti româ ne`ti mai pu\in evidente la o primæ vedere. În general, de-a lungul istoriei muzicii româ ne`ti, pâ næ spre sfâ r`itul sec. al XVIII-lea, se poate u`or observa pozi\ia dominantæ a câ ntærii biserice`ti ortodoxe, psaltice (monodicæ, de origine bizantinæ), ca singura muzicæ „cultæ“. Aceastæ pozi\ie se justificæ nu numai cantitativ, geografic `i istoric, dar `i calitativ, prin mai multe centre de dezvoltare - cum ar fi Putna, Bra`ov, Bucure`ti, Craiova - numeroase manuscrise 37 `i chiar prin elaboræri teoretice, ilustrate de întreaga tradi\ie „muzicologicæ“ a propediilor de psaltichie, ce au pregætit lucrærile sistematice de mai tâ rziu ale Ieromonahului Macarie `i Anton Pann.
Pentru a evita trimiteri prea numeroase la note, vom indica unele dintre aceste studii, mult folosite `i în prezenta lucrare: Prof.Mihail Gr.Poslu`nicu, Istoria musicei la români , Bucure`ti, 1928; Petre Brâ ncu`i, Istoria muzicii române`ti (compendiu), Bucure`ti, 1969; Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeascæ la români în secolul al XIX-lea , în „Glasul Bisericii“, XLI (1982), nr.11-12, p.883-915, (partea I); XLII (1983), nr.9-12, p.594-625 (partea II); idem, Muzica bisericeascæ la români în sec.XX , în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“, CIII (1985), nr.7-8, p.615-636 (partea I); CIV (1986), nr.3-4, p.117-139 (partea II); idem, Preocupæri de muzicæ `i muzicologie în Biserica Ortodoxæ Românæ în ultimii cincizeci de ani (1925-1975) , în „Studii Teologice“, seria II, XXIX (1977), nr.3-4, p.263-297; Octavian Lazær Cosma, Hronicul muzicii române`ti , Bucure`ti, 1973 (vol.I), 1974 (vol.II), 1975 (vol.III)..., 1988 (vol.VIII); Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzicalæ de tradi\ie bizantinæ pe teritoriul României , Bucure`i, 1989. 37 Se poate consulta Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cântærii
36

psaltice în Biserica Ortodoxæ Românæ - manuscrise muzicale vechi bizantine din România (grece`ti, române`ti `i româno-grece`ti) pânæ la începutul secolului al XIX-lea , tezæ de doctorat, în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“, XCII (1974), nr.1-2, p.131-280.

30

Trebuie fæcute însæ `i unele nuan\æri: de`i a existat în mod continuu o unitate a evolu\iei biserice`ti `i culturale a româ nilor din cele trei provincii istorice, s-au manifestat `i unele deosebiri, datorate influen\elor `i condi\iilor diferite. Astfel, Banatul `i Ardealul au suferit o influen\æ apuseanæ mai timpurie, în timp ce Moldova `i |ara Româ neascæ au suferit o astfel de influen\æ abia mai tâ rziu - iar uneori la modul indirect, de exemplu prin intermediul muzicii armonice ruse`ti fiind, totodatæ, mai deschise influen\elor orientale... În secolul al XVIII-lea însæ, în toate |ærile Româ ne apar germenii evolu\iilor culturale laice ulterioare: trupe de operæ, profesori, instrumenti`ti, `coli de tradi\ie occidentalæ etc., totul venind „peste“ tradi\ia muzicalæ folcloricæ `i cea læutæreascæ (aceasta din urmæ, mai pu\in importantæ). Øi dacæ încæ în sec.al XVII-lea Ioan Cæianul , care era `i un muzician de stil mai mou, ne intereseazæ doar colateral în ceea ce prive`te muzica bisericeascæ (fiind cælugær romano-catolic), la începutul sec.al XVIII-lea Dimitrie Cantemir prezintæ toate caracteristicile muzicianului modern, atâ t ca `i compozitor, câ t ca `i teoretician. Din pæcate preocupærile lui vis-a-vis de muzica bisericeascæ tradi\ionalæ sunt practic nule... 38 Cu toate acestea, la începutul sec.al XIX-lea cea mai bine reprezentatæ categorie de muzicieni biserice`ti o formeazæ încæ tot profesioni`tii psaltichiei, ai liniei biserice`ti tradi\ionale în câ ntare, cu toate atuurile proaspetei reforme hrisantice. Øi începâ nd cu Macarie Ieromonahul `i Anton Pann, de-a lungul întregului secol, se desfæ`oaræ o întreagæ pleiadæ de protopsal\i: Øtefan(ache) Popescu, Ghelasie Basarabeanul, Nicolae Brætescu, Ioan Zmeu, Nicolae Severeanu etc. în Muntenia `i Oltenia, Dimitrie Suceveanu, Iosif Naniescu, Nectarie Frimu, Teodor
38

Pentru întreaga perioadæ, pâ næ la sfâ r`itul sec. al XVIII-lea, v.Petre Brâ ncu`i, op.cit ., p.37-87.

31

Stupcanu, Silvestru Morariu în Moldova `i Bucovina sau George Ucenescu `i (cu oarecari specificitæ\i regionale) Dimitrie Cun\an în Ardeal, ca sæ nu citæm decâ t pe câ \iva dintre cei mai cunoscu\i `i mai importan\i, care chiar ca `i „compozitori“ - ræmâ n în Tradi\ia strictæ a Bisericii. De o rela\ie specialæ însæ, a compozitorilor româ ni cu muzica bisericeascæ putem vorbi, a`a cum aminteam mai înainte, doar de pe la mijlocul secolului trecut, odatæ cu apari\ia acestei categorii de muzicieni, în accep\iunea modernæ. Øi un impuls puternic în aceastæ direc\ie a fost dat prin ac\iunea politicæ a lui Alexndru Ioan Cuza, de a îndepærta din Bisericæ influen\ele grece`ti - pe plan muzical acestea fiind reprezentate de muzica psalticæ. Foarte curâ nd, însæ, s-a putut vedea cæ muzica nouæ, coralæ, care pætrundea în Bisericæ, avea un caracter laic, de împrumut, stræin `i nepotrivit Ortodoxiei - putâ ndu-se distinge `i trei curente mai importante: cel germano-italian, cel rusesc sau italorusesc `i cel tradi\ionalist. Ioan Cartu (1820-1875), cu studii la Ia`i `i, probabil, la Paris, a fost cel însærcinat de cætre Alexandru Ioan Cuza cu înlæturarea muzicii psaltice din Biserica Româ næ `i înlocuirea ei cu muzica vocalæ sistematicæ (occidentalæ). Influen\atæ de stilul italorusesc `i de o manieræ simplæ (chiar simplistæ), opera lui - o Liturghie `i câ teva concerte - `i-a adus o oarecare contribu\ie la pætrunderea muzicii corale la noi, chiar dacæ din cuprinsul ei nu s-au impus decâ t câ teva piese: „un Heruvic“ `i „Ca pe Împæratul“. Alexandru Flechtenmacher (1823-1898) era deja un „muzician“ modern propriu-zis: a fost, pe râ nd, violonist, dirijor, profesor. A compus piese liturgice de sine stætætoare, care, împreunæ, ar putea compune o Liturghie... Forma\ia sa muzicalæ vienezæ `i parizianæ este evidentæ, ca `i influen\a romantismului german; se bazeazæ, în concep\ia sa muzicalæ, pe major-minor `i
32

formulele modale sunt rare. Treptata, lucrærile sale au dispærut din repertoriul bisericesc... Eduard Wachmann (1836-1908), de asemenea cu studii la Viena `i Paris, stæpâ ne`te o tehnicæ clasicæ a armoniei `i contrapunctului, dar compune Liturghia eclectic, departe de specificul muzicii noastre biserice`ti. Inspira\ia `i cantabilitatea sunt subminate de respectarea strictæ a canoanelor componistice `i de cæutarea de efecte... A compus patru Liturghii. George M.Stephanescu (1843-1925) - cu studii în \aræ `i la Paris - profesor, compozitor, dirijor la Teatrul Na\ional din Bucure`ti `i numærâ ndu-se printre fondatorii Operei Româ ne, ar fi compus cinci Liturghii pentru cor mixt `i pentru cor bærbætesc. Liturghia pentru trei voci egale se distinge prin simplitate `i cantabilitate, avâ nd însæ `i pær\i mai pu\in reu`ite. Scriitura este predominant omofonæ; între piesele ræmase: „Pe Tine Te læudæm“... Ace`ti compozitori, care `i-au adus o contribu\ie importantæ la dezvoltarea muzicii laice româ ne`ti în forme „culte“, au avut, din pæcate, o influen\æ mai pu\in viabilæ asupra muzicii biserice`ti, aceasta `i din cauza aplecærii prea accentuate `i eclectice spre noutæ\ile componistice apusene `i neglijærii Tradi\iei biserice`ti. Al\i compozitori însæ, chiar dacæ mai pu\in marcan\i pentru muzica laicæ, nu au fost mai pu\in importan\i, din aceastæ pricinæ, pentru muzica bisericeascæ, ei \inâ ndu-se mai aproape de tradi\ia psalticæ (în compozi\ii `i armonizæri) `i de Bisericæ în general, prin activitatea lor de protopsal\i, profesori de seminar, dirijori de coruri biserice`ti etc. Astfel, activâ nd, ca `i cei mai înainte aminti\i, în Muntenia `i Oltenia, Teodor Georgescu (1824-1880) a pæstrat linia câ ntærii de stranæ, de`i cuno`tea `i nota\ia liniaræ `i armonia. George Ionescu (1842-1922), observâ nd lupta dintre muzica nouæ `i cea veche, atrægea aten\ia asupra
33

în care se vor ob\ine cele mai valoroase rezultate. Carol Miculi (1821-1897). remarcâ ndu-se în plus `i o importantæ influen\æ ruseascæ. iar Isidor Vorobchievici (1836-1903). sobræ `i mæiestritæ componistic. Tatæl nostru etc. de o inspira\ie incontestabilæ: Câ ntærile Sfintei Litughii pentru douæ `i trei voci egale. Gavriil Musicescu (1843-1903. prezintæ toate caracteristicile crea\iei sale. este autorul a douæ Litughii. va men\ine `i el treaz interesul pentru câ ntarea tradi\ionalæ. pentru voci bærbæte`ti `i voci mixte.. În Moldova `i Bucovina celei de a doua jumætæ\i a secolului trecut. Alexandru Podoleanu (18461907).. Dupæ ce în prima parte a activitæ\ii sale s-a dedicat transcrierii pe nota\ia liniaræ a tuturor câ ntærilor psaltice. studii la Viena). cu un cunoscut „Hristos a înviat“. în care mâ nuie`te bine legile armoniei `i ale unei polifonii dense `i expresive. adicæ for\æ de comunicare `i accesibilitate. ca `i celelalte lucræri biserice`ti (axioane. îndreptâ nduse într-o direc\ie componisticæ de sintezæ (cu tendin\ele armonico-polifonice). între cele douæ. cantabilitate `i o pronun\atæ influen\æ romanticæ. ce se va dovedi ulterior fecund. studii la Petersburg) reprezintæ tipul de compozitor care s-a men\inut pe linia de echilibru între orientærile muzicii culte laice `i cerin\ele tradi\iei câ ntærii biserice`ti.pericolului pierderii individualitæ\ii muzicale româ ne`ti `i propunea un compromis. de`i con\in foarte pu\ine elemente ale câ ntærii de stranæ. lucræri mai ræspâ ndite sunt: Prohodul Domnului. evolu\iile sunt asemænætoare. fiind însæ departe de stilul tradi\ional... prin Gavriil Musicescu. catavasii etc. cu studii la Viena. compune o Liturghie ortodoxæ. heruvice.). Ciprian Porumbescu (1953-1883. într-o a doua perioadæ preocupærile sale s-au îndreptat cætre câ ntarea coralæ. cu studii la Paris `i Viena. unde va fi puternic influen\at de 34 . are destul de numeroase compozi\ii biserice`ti.

între altele. fiind marcate de influen\e ale neoromantismului german etc. au ræmas în manuscris. studii la Baden.Lamakin). Gheorghe Dima (18471925. Titus Cerne (1859-1910) este probabil primul „muzician“ româ n preocupat de aspectele teoretice ale melodiilor biserice`ti bizantine. A compus. reprezintæ una dintre cele mai importante contribu\ii la repertoriul coral bisericesc. monumentalæ `i seninæ.. iar lucrærile lui Nicolae Popovici (1857-1897). sunt stræine de spiritul muzicii biserice`ti ortodoxe. prin intermediul mijloacelor clasicismului muzical. a ræmas în repertoriu Oratoriul pentru Vinerea Mare („Øi era la ora a `asea“). Graz `i Lipsca). 35 . Iacob Mure`ianu (1857-1917) este supus influen\elor muzicii germane în cele zece Liturghii compuse.. cu o bogatæ crea\ie. influen\ate de `coala vienezæ. la Învierea Domnului etc. De asemenea. De la fratele sæu. specificul câ ntærii româ ne`ti de stranæ din Ardeal. care a compus mai pu\in.. În Transilvania `i Banat. dupæ influen\e neoromantice germane de început. Dimitrie Cun\an (1837-1910) a compus `i a armonizat `i câ ntæri corale de remarcat Câ ntærile funebrale. crea\ia sa.).compozitorii ru`i (D. încearcæ sæ valorifice. Eusebie Mandicevski (1857-1929) `i-a desfæ`urat toatæ activitatea la Viena `i cele 12 (!) Liturghii ale sale. Secolul al XX-lea va duce mai departe tendin\ele manifestate pâ næ acum. În ansamblu.. cinci concerte biserice`ti masive (Concert la Na`terea Domnului. de`i me`te`ugite componistic. G. aducâ nd în plus `i o sintezæ originalæ între „psaltichia“ tradi\ionalæ `i procedeele modale armonico-polifonice moderne.Bortneanski. Gheorghe Mandicevski (1870-1907). Observæm a`adar cum compozitorii pâ næ acum men\iona\i se încadreazæ în vreunul dintre cele trei curente muzicale amintite mai înainte.

psaltice. Figuræ complexæ. Nifon Nicolaescu-Ploe`teanu. asemenea. în pofida pærerilor unora privind probabila ei dispari\ie treptatæ.. Gheorghe Diaconu are compozi\ii `i armonizæri.la modul oarecum invers . profesor.XX (partea I). 40 Pr. p. în sec. p. editor `i compozitor.de „preocupæri de muzicæ laicæ“. dintre ei ridicâ ndu-se `i personalitæ\i remarcabile.u. Secolul XX: continuitate.Nicu Moldoveanu.) vast(ului) tezaur (mo`tenit). færæ sæ se exagereze însæ“ 40. Grigore Costea a activat în direc\ia uniformizærii câ ntærii biserice`ti . Evghenie Humulescu-Pite`teanu Gherontie Nicolau . activitatea sa este strâ ns legatæ de destinul câ ntærii biserice`ti tradi\ionale.362 `. apud. op.Poslu`nicu. nr. Muzica bisericeascæ. animator..3.Dr.“Arhiva“. pentru a fi înlocuitæ de câ ntarea coralæ armonicæ 39.alæturi de mul\i al\ii. Ion Popescu-Pasærea (1871-1943) poate fi considerat directorul spiritual al câ ntærii biserice`ti din prima jumætate a secolului nostru. 1901.615. sintezæ „Psaltichia“. cæreia s-a stræduit pe toate cæile sæ-i dea un suflu nou. În cazul sæu se poate vorbi . ci mai curâ nd tot „(proto)psal\i. secundare în raport cu muzica bisericeascæ. Chiril Popescu este `i compozitor de muzicæ psalticæ... preocupa\i mai mult de stilizarea (. Ion Mardale a armonizat la trei voci Fericirile pe glasul 8..Prof. slujitorii psaltichiei au fost numero`i.305. `i-a continuat `i în acest secol evolu\ia `i dezvoltarea. Færæ a fi „compozitori“ în sensul modern complet. ce constituia direc\ia tradi\ionalæ principalæ în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ româ neascæ.cit . p.rev. De („Iubi-te-voi Doamne“).Mihail Gr.8. episcopii Gherasim Safirin. de adaptarea melodiilor biserice`ti la gustul `i cerin\ele vremii. Prof. 39 36 .. Al\i (proto)psal\i importan\i în Muntenia `i Oltenia au fost: Athanasie Iordænescu (`i „compozitor“ de câ ntæri psaltice). adaptare.

Trifon Lugojan `i Anastasie Lipovan .Lipovan) dau tribut spiritului armonic `i polifonic. cei mai mul\i dintre ei î`i vor fi fæcut studiile `i în Apusul Europei. dar (ca sæ spunem a`a) `i-au adecvat stilul componistic tendin\elor mai moderne. în Transilvania. T.sunt cei care vor încerca o apropiere `i din direc\ia muzicii culte moderne europene. Dar „compozitorii“ româ ni . Damian S. compozitori.Cutava. spre exemplu. amonizâ nd câ ntæri monodice tradi\ionale sau chiar compunâ nd câ ntæri armonice. ce a compus câ teva Liturghii `i colinde. În Moldova `i Bucovina activeazæ Filotei Moro`anu-Hanganu `i Victor Ojog .. cu studii la Conservatorul `i Collegium Musicum de pe lâ ngæ Universitatea din Leipzig. în raport cu muzica bisericeascæ: compozitori laici preocupa\i la modul secundar de muzica bisericeascæ. cu studii la Conservatorul din Paris `i la Schola Cantorum. ca: 37 . Gavriil Galinescu (18831960). Marin Predescu etc.Uncu. Între exponen\ii notorii ai primei categorii se numæræ: Dimitrie Georgesu-Kiriac (1866-1928). Dimitrie E. noile condi\ii cultural-muzicale punâ ndu-`i amprenta `i asupra lor. Traian Vulpescu . `i muzicieni care au activat predilect în cadrul Bisericii.în accep\iunea genericæ modernæ pe care am circumscris-o în acest studiu . Dimitrie Cuclin (1885-1978). iar în Banat.Anton V. Majoritatea câ ntære\ilor biserice`ti enumera\i în acest secol au depæ`it condi\ia predecesorilor lor. `i vom putea deslu`i (desigur de asemenea aproximativ) douæ categorii de muzicieni.Popescu-Pasærea (împreunæ `i cu al\ii) trebuie sæ recunoascæ necesitatea mæcar a unui compromis cu spiritul înnoirilor muzicale ale veacului. ci chiar un apærætor acerb al liniei tradi\ionale ca I.. Nu numai cei din pær\ile mai apusene ale \ærii (ca.Lugojan sau A. care a scris o „Liturghie psalticæ“.Rânzescu. Într-o oarecare continuare a situa\iei din secolul trecut.

de o valoare inegalæ.1908. În Transilvania `i Banat activeazæ: Antoniu Sequens (1865-1938.`i în cea bisericeascæ. studii la Academia Santa Cecilia din Roma). cu douæ Liturghii pentru cor mixt. Augustin Bena (1880-1962).. Bucure`ti. To\i ace`ti compozitori. Sigismund Todu\æ (n. Nicodim Ganea (1878-1949.. Ioan D.1914). Zeno Vancea (n.1900).. Muzica coralæ 38 . Sabin Drægoi (1894-1968.)“. Paul Constantinescu (1909-1963). studii la Budapesta).) cu o simplicitate `i eficien\æ a scriiturii corale. cu o Liturghie pentru cor mixt `i alte câ ntæri liturgice. cu o Liturghie pentru patru voci egale `i o suitæ de colinde. Achim Stoia (1910-1973). chiar dacæ nu pe linia psalticæ.. cu douæ Liturghii `i reu`ind lucræri interesante. cu cele douæ mari Oratorii cu orchestræ . Gheorghe Dumitrescu (n. cu o Liturghie în stil psaltic pentru cor mixt `i. p. cu o Liturghie etc. au læsat o urmæ de adâ ncime diferitæ în istoria muzicii româ ne`ti . cu o Liturghie `i câ ntæri funebrale. destul de complexe `i dificil de executat.. cu o Liturghie modalæ“ pentru cor mixt. avâ nd un stil coral „rezultat al unei originale sinteze între modalismul lui Kiriac `i paralelismul major-minor specific lui Cucu `i Vidu (. Al\i compozitori sunt: Gheorghe Danga (1905-1959). apud româneascæ . cu c^teva prelucræri corale biserice`ti. studii la Praga). studii la Praga). 1966.cu mai multe Litughii `i piese corale biserice`ti de sine stætætoare. Na`terea Domnului lucræri cu totul deosebite în orizontul ortodox. Doru Popovici.. cu câ teva Liturghii `i chinonice. mai ales.) atras în mai mare mæsuræ de polifonia barocæ (.146.. datoritæ cærora a dobâ ndit încæ de la începuturile carierei sale componistice o binemeritatæ popularitate“ 41..Chirescu (1889-1980).Patimile `i Învierea Domnului. 124. Referitor la lucrærile lor. cu „Câ ntærile Sfintei Liturghii dupæ melodii tradi\ionale psaltice (. deosebit de interesante privind impactul reciproc al domeniului bisericesc cu cel cultural-muzical laic (fiind 41 Ibidem (partea II).

`i în „plinul“ temei ce ne-am propus). nu s-a suprapus totdeauna cu cerin\ele mult mai speciale. dovede`te poate încæ o datæ adeværul cæ de Dumnezeire ne putem apropia numai din(spre) Bisericæ `i mai pu\in din(spre) vreo perspectivæ culturalæ oarecare (de obicei individualistæ) din afara Ei. câ ntarea bisericeascæ. „Alunecarea“ ce se poate constata uneori. A doua categorie de compozitori. atâ t interpretativæ câ t `i de receptare. de misiune `i adecvare la realitæ\ile timpului. `colare). este cea cu roadele cele mai benefice pentru muzica bisericeascæ. 1909.D. a fost constant preocupat (ca `i animator) de armonizærile simple la douæ `i trei voci. stau mærturie în acest sens multele edi\ii ale Câ ntærilor Sfintei Liturghii din 1908. ale lumii. tehnic-muzicalæ `i esteticæ. I. Exponen\ii ei au ræspuns cel mai potrivit atâ t necesitæ\ilor „interne“ ale Bisericii. `i uneori mai subtile. Færæ a 39 . Aceasta a fæcut ca multe dintre compozi\iile compozitorilor mai dinainte (cu unele excep\ii: D. de a-i considera „minori“ (consecin\æ a regimului politic ateu sau a unor orientæri muzicologice mai pu\in permeable la aspectul eclezial) a celor care au pornit în activitatea lor din Bisericæ.Kiriac. 1930 etc. fie `i indirect. Ion Popescu-Pasærea . necesaræ pentru comunitatea bisericeascæ. trebuie totu`i observat cæ îndemâ narea artisticæ... Între ace`ti „compozitori (putem spune) biserice`ti “. câ t `i celor „externe“. a „esteticului“ fa\æ de „liturgic“. pentru forma\iile corale mai modeste (rurale.G. nu mai pu\in „compozitori“ .Chirescu.pe care l-am men\ionat `i între protopsal\i .) sæ fie relativ pu\in abordate de corurile biserice`ti. ale câ ntærii în Bisericæ sæ ne gâ ndim doar la accesibilitatea. în muzicologia laicæ.cu o largæ deschidere spre toate domeniile ce priveau.de`i a existat uneori o tendin\æ. foarte diversæ ca pregætire a credincio`ilor `i atâ t de diferitæ de vreun public meloman al „concertelor“ laice (sau chiar religioase).

Preotul Mihail Berezovschi (1868-1941) a armonizat câ ntærile psaltice sau a compus în stil psaltic toate câ ntærile necesare la Vecernie. una pentru patru voci bærbæte`ti `i douæ pentru cor mixt .dintre care una pe melodii psaltice tradi\ionale. Nicolae C. aceste încercæri au impus criteriul ecleziologic al economiei mijloacelor muzicale. dirijor `i compozitor. Gh. autor al unor lucræri didactice. p.Lungu ocupæ un loc unic între muzicienii genera\iei sale. `i-au adus o contribu\ie importantæ la crearea unui stil coral bisericesc româ nesc caracteristic. 40 . întreaga activitate muzicalæ psalticæ din Biserica Ortodoxæ Româ næ“ 43.119. ca `i numeroase piese de o valoare deosebitæ („Miluie`te-mæ. Cel de-al doilea (Gh. Alæturi de numeroase lucræri 42 43 Ibidem (Pr.. Gheorghe Popescu-Bræne`ti (1876-1959) a compus o Liturghie pentru cor bærbætesc `i o alta pentru cor mixt.124 `.Dr. Ibidem .de asemenea pe melodiile psaltice tradi\ionale. Teodor Teodorescu-Ia`i (1876-1920) `i Gheorghe Cucu (1882-1932). avâ nd `i chinonice remarcabile.u.constitui valori muzicale în sine. dar cu rædæcini în filonul tradi\ional.Prof. p. pentru asigurarea claritæ\ii (textului) `i accesibilitæ\ii. cu o forma\ie asemænætoare (în \aræ `i la Schola Cantorum-Paris).Nicu Moldoveanu. Se poate afirma cæ el „lasæ posteritæ\ii cel mai voluminos `i variat ciclu de lucræri corale biserice`ti.Cucu) a compus Câ ntærile Sfintei Liturghii pentru trei voci egale `i pentru cor mixt . predominâ nd net.). constituind „cea mai frumoasæ cucerire a geniului coral bisericesc româ nesc“ 42.. în a doua jumætate de veac XX. Muzica bisericeascæ . Dumnezeule“). Primul a compus o Liturghie pe trei voci egale. Utrenie `i Sfâ nta Liturghie. fæurindu-`i un stil propriu. studii `i articole.Cucu a mai armonizat `i compus foarte reu`ite colinde `i câ ntæri în stil popular. ca profesor.

. „Format din punct de vedere muzical atâ t în Banat `i Transilvania.. 41 . o Liturghie pentru cor bærbætesc. de 45 de ani numai la Sibiu. axioane. chinonice. tropare. 1923. alte piese liturgice pentru cor mixt. 1933.1937). cæutâ nd mereu sæ stilizeze melodiile `i sæ le înve`mâ nteze într-o armonie câ t mai adecvatæ `i câ t mai accesibilæ“ 44.).1931). între compozitorii totodatæ slujitori ai Bisericii o men\iune specialæ necesitæ Preotul Timotei Popovici (1870-1950) care. Constantin Drægu`in (n. chinonice. Ibidem . Preotul Gheorghe Øoima (1911-1985..1927).132. irmoase.125. câ ntæri din perioada Triodului etc. Alexandru Delcea (1908-1985). între multele crea\ii biserice`ti: „Liturghia psalticæ“. 1912. Sebastian Barbu-Bucur `. (el) a reu`it sæ îngemæneze stilul polifonic apusean cu cel specific melosului modalpopular `i bisericesc“ 45. p.1940).. colinde. Iulian Cârstoiu (n. p. de asemenea. a armonizat numeroase colinde. În Ardeal `i Banat. `iau adus `i ei importane contribu\ii la propæ`irea câ ntærii ortodoxe româ ne`ti. Radu Antofie (1904-1988). Preo\ii Ion Popescu-Runcu (1901-1975). Între lucrærile sale se numæræ: Câ ntærile Sfintei Liturghii pentru cor mixt. Diaconul Petru Gherman (1907-1947). în ceea ce prive`te câ ntarea coralæ bisericeascæ fundamentatæ pe melodiile tradi\ionale..). diaconii Marin Velea (n. 1932. Nicolae Lungu a urmat neabætut calea deschisæ de acesta.muzicale laice se pot men\iona. a creat o adeværatæ epocæ muzicalæ. colinde 44 45 Ibidem . Nicu Moldoveanu (n. tipærite la Sibiu în mai multe edi\ii (1902..a. în special în Bucure`ti (. într-o activitate îndelungatæ. Alexie Buzera . bærbætesc `i voci egale.. „Ucenic al marelui Kiriac. câ t `i în Moldova `i pæstrâ nd legæturi strâ nse cu mi`carea muzicalæ prosperæ ce se desfæ`ura în Muntenia.

138 `. Preocupæri teoretice privind muzica bisericeascæ la compozitorii româ ni Acest gen de preocupæri ale compozitorilor mai înainte prezenta\i suscitæ un interes anume. pentru cæ de multe ori încercærile de con`tientizare teoreticæ a practicienilor compozi\iei. Nicodim Ganea (1878-1949). bazat pe melodiile noastre biserice`ti tradi\ionale practicate de multæ vreme în Biserica Ortodoxæ Româ næ“ 46.a.Popescu (1925-1992) au continuat la Sibiu tradi\ia înainta`ilor ardeleni... în ansamblul sæu. Ioan Croitoru (1884-1972). „secolul XX constituie epoca cimentærii unui stil autohton (. 4. 47 Færæ a intra în amænunte . la începutul secolului. Preocupæri de muzicæ `i muzicologie . 42 . în abordarea polifonicæ a glasurilor cromatice).pentru cæ subiectul ar merita spa\iul unui studiu de sine stætætor .nu putem sæ nu men\ionæm studiile lui Gavriil Galinescu 46 47 Ibidem . Simeon Nicolescu (1888-1941.275-297 (cap. sau de o situare incertæ între cele douæ categorii sunt: Ioana Ghica-Comæne`ti (1883-1972). Al\i compozitori. Cornel Ghivulescu (1893-1969). cu activitate de pionierat. Ioan Cristu Danielescu (1884-1966).. Vadim Øumschi (1900-1956).. ca Gheorghe Ciobanu sau Titus Moisescu `. p. p. Nelu Ionescu (1906-1976). cu lucræri mai pu\in ræspâ ndite în repertoriul coral. . au o deosebitæ relevan\æ în domeniul care ne intereseazæ færæ a subestima contribu\iile numero`ilor muzicologi propriu-zi`i. Liviu Tempea .).u. Øtefan Popescu (1884-1956). ai muzicii în general. Astfel.etc.1919) la Cluj `i Preotul Ioan Teodorovici la Caransebe`.. Idem.III). Nicolae Firu `i al\ii. ca `i Diaconul Ioan Brie (n. Vasile Ijac (1899-1976). mul\i dintre ei cu o reputa\ie bine stabilitæ.a compus `i muzicæ simfonicæ `i de cameræ) `i Diaconul Ioan Gh.

„Grani\ele“ între cele douæ domenii 43 . De asemenea Ion Popescu-Pasærea a publicat numeroase articole în „Cultura“. iar Conf.referitoare la câ ntarea bisericeascæ tradi\ionalæ `i problemele ei. revista câ ntære\ilor româ ni.Popescu-Pasærea la conducerea revistei „Cultura“. sau cuprinzætoarele studii istorice `i bibliografice ale Pr. cele ale Conf. Doru Popovici (un compozitor laic) a studiat ramifica\iile bizantine în muzica româ neascæ.. combaterea inova\iilor în recitativul liturgic etc. Sebastian Barbu-Bucur a publicat numeroase studii privind evolu\ia câ ntærii biserice`ti de origine bizantinæ pe teritoriul Româ niei `i o edi\ie criticæ a operei lui Filotei sîn Agæi Jipei. cu o foarte interesantæ scriere despre importan\a viitoare a muzicii bizantine.cu unele excep\ii. Ioan Popescu .Prof. alæturi de mul\i al\ii. Alexie Buzera .. urma`ul lui I.Dr.Prof. despre învæ\æmâ ntul muzical în Biserica Ortodoxæ Româ næ `i problemele câ ntærii biserice`ti ardelene. pe care a condus-o de la înfiin\are. Marin Velea .Lect. transcrierea `i uniformizarea câ ntærilor psaltice.Conf. Se poate observa cæ asupra problemelor teoretice ale muzicii biserice`ti au scris în special compozitorii din imediata „apropiere“ a Bisericii .. Nicu Moldoveanu `i cele ale Arhid. din 1911. 5. Pr. pâ næ la moartea sa în 1943. Gheorghe Øoima a tratat despre „Func\iile muzicii liturgice“. Diac. influen\ele lor reciproce `i variate fiind de cele mai multe ori benefice. Ioan Teodorovici . Vasile Stanciu .Dr. desigur. Nicolae Lungu despre câ ntarea în comun. Pr. Achim Stoia a scris despre Protoprezbiterul (muzician) Timotei Popovici. Pr. O concluzie generalæ Interferen\a muzicii culte laice cu muzica bisericeascæ româ neascæ prezintæ un caracter complex. Øi ar mai putea fi aminti\i Marin Predescu . `i un exemplu notabil este Dimitrie Cuclin .

a capodoperelor muzicale `i religioase (totodatæ). se poate spune ca „despær\irile“ `colære`ti sunt nevoite sæ disparæ cu totul. duhovnicesc `i mâ ntuitor. departe de a fi riguros delimitate. Iar în cazul valorilor autentice. 44 . cel mai adesea sunt greu de stabilit.ale muzicii româ ne`ti. existâ nd o importantæ „zonæ comunæ“. al tuturor. spre folosul spiritual.

Prof. 49 Pr. din 16 ianuarie 1865 (nr. `i a fost publicat în „Studii `i Cercetæri de Istoria Artei“. 23 ianuarie. o anumitæ intercorelare. Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea Arhid.17.101 din 18 ianuarie 1865 48 exprimæ limpede inten\ia domnitorului `i a guvernului de „a înlocui psaltichia cu muzica coralæ de tip occidental. 1993. * 45 .I. Cultelor `i Instruc\iunii Publice.235-242) este redatæ o versiune adaptatæ `i prescurtatæ.februarie 1865. în limba englezæ. în „Glasul Bisericii“. 48 Publicat în Monitorul . nr. În partea de Traduceri a acestei culegeri (p. nr.2386). muzicæ. ce dovede`te o concep\ie unitaræ despre ceea ce astæzi am numi „statul de drept modern“. p.89.Dr. în cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Decretul 101 reia `i întære`te cu putere de lege toate propunerile cuprinse în acest Raport `i în Regulamentul înso\itor. Decretul `i Regulamentul) formeazæ un adeværat „program“ de ac\iune imediatæ `i de perspectivæ. Dat în urma raportului Ministrului Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei.Ioan Floca. Decretul nr.CUZA ØI EVOLU|IA CÂ NT{RII BISERICEØTI * Legile `i decretele lui Alexandru Ioan Cuza prezintæ.Nicu Moldoveanu. a acestui studiu. armonicæ“ 49.Cre\ulescu. XLII (1983).LEGISLA|IA LUI A. Asupra acestui Decret (al cærui text îl redæm integral în Anexæ ) este necesar sæ ne oprim ceva mai mult.13-17. N.606. cinematografie. Muzica bisericeascæ la români în sec. Seria: teatru. în ansamblul lor.al XIX-lea (partea a doua). pentru a-i eviden\ia o serie de caracteristici revelatoare.9-12. p.Dr.II-III. Tomul 40. Din acest punct de vedere.Prof. se poate spune cæ majoritatea acestor legi (^n special cele cu privire la Bisericæ) au influen\at `i asupra câ ntærii biserice`ti. col. p.Jurnal oficial al Principatelor Unite Române . Cele trei documente (Raportul.

„elevii“ (câ ntære\i `i canonarhi) avâ nd deja o forma\ie muzicalæ anterioaræ. sunt prevæzute. se dau `i indica\ii de specialitate: „profesorul va începe lec\iile sale mai întâ i cu principiile elementare (s.IV din Regulament) a noilor realitæ\i muzical-liturgice: „acei dintre câ ntære\i. ceea ce prezenta o serie de avantaje: ei erau deja implica\i în activitatea liturgicæ. la timpul cuvenit.n. 46 „Considerâ nd urgen\a (s.n. într-un mod practic. ca salaria\i ai Statului. `i cu acelea ale formærii micilor coruri liturgice (s. miercuri `i vineri de la ora 6 pâ næ la ora 9 seara (din Raport `i Regulament).n.)“ (Art.II din Regulament). avâ nd `i calitæ\i muzicale verificate `i o oarecare experien\æ în domeniu . canonarhii `i paraclisierii salaria\i de pe la bisericile Statului din Bucure`ti“ (Art. ce ar fi presupus cheltuieli suplimentare. cursan\ii urmau sæ fie „câ ntære\ii.) ce este a se introduce prin biserici coruri vocale“ (din preambulul Decretului) `i scopul final declarat fiind cel de „ a se . deci. luni.introduce muzica vocalæ armonico-religioasæ în toate bisericile României “ (s.nemaifiind necesari al\i angaja\i.IV din Regulament). într-o chibzuitæ cuprindere.) de muzicæ `i apoi.800 lei pentru remunerarea unui profesor I. Aceasta pare sæ arate cæ se urmærea `i o altæ fundamentare teoreticæ `i metodicæ a practicii muzicale liturgice. Mai mult. deastul de drastice `i oricum amenin\ætoare. a acestei dorin\e“: un buget de 10. Pentru cæ existau `i sanc\iuni. toate elementele menite sæ conducæ „la realizarea. puteau fi mai u`or constrâ n`i sæ adere la noua „linie“ de politicæ muzicalæ. care ne fac sæ apreciem gradul de hotærâ re în impunerea „în cel mai scurt timp“ (Art.).n. locul (Conservatorul Româ n din Bucure`ti. psalticæ. Într-o primæ fazæ. Apoi.„ce a dat îndestule probe de capacitate în aceastæ materie“.Cartu . respectiv de trei ori pe sæptæmâ næ. deci o institu\ie laicæ de învæ\æmâ nt muzical) `i chiar orarul cursului proiectat.

preîntâ mpinarea dintru început a unor reac\ii „tradi\ionaliste“ . anume introducerea câ ntærii corale armonice în toate bisericile Româ niei. ca o etapæ urmætoare în atingerea scopului propus. al Regulamentului prevedea implicarea.II („datori a urma regulat `i cu exactitate acest curs“ . care avea în urmæ secole de dezvoltare . al VI-lea.simpla recunoa`tere (implicitæ) a existen\ei unor câ ntære\i. pe de o parte secularizante. a Consiliului Comunal al Capitalei pentru „a obliga `i pe al\i câ ntære\i. Ce frapeazæ.) se vor destitui din posturile lor de pe la bisericile unde ar fi salaria\i `i se vor înlocui cu al\i concuren\i care ar ræspunde ordinei men\ionatului articol“ (Art. 21 martie 1863.59.V din Regulament).totu`i de a`teptat? Ultimul articol.n. canonarhi `i paraclisieri de pe la bisericile ce nu sunt între\inute de Stat a urma acest curs“.canonarhi `i paraclisieri care nu s-ar conforma dispozi\iunilor prevæzute la Art. canonarhi `i paraclisieri fiind insuficientæ.239. Aceastæ situa\ie trebuie în\eleasæ în contextul tendin\elor existente în via\a bisericeascæ. întrucâ t pâ næ atunci în foarte multe biserici (mai ales în mænæstirile închinate 50 Monitorul . ca urmare a Decretului 272 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza 50. la o privire generalæ asupra acestui Decret. 47 . între altele. în continuare. Începâ nd încæ din 18 martie 1863.n. este lipsa oricærei referiri la tradi\ia bisericeascæ a câ ntærii biserice`ti `i ignorarea realitæ\ii câ ntærii psaltice de la acea epocæ din Principate. iar pe de altæ parte urmærind emanciparea na\ionalæ. nr.Jurnal oficial al Principatelor Unite Române . sub toate aspectele. „slujbele din bisericile ortodoxe din Româ nia urmau sæ se facæ în limba româ næ. politicæ `i culturalæ a Principatelor Româ ne la mijlocul secolului trecut. p. Se urmærea.

col. 56 Pr.n.cit . care privea `i câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ (nedespær\itæ de cuvâ nt). Din perspectiva acestei tendin\e pot fi considerate `i celelalte legi cu caracter bisericesc ale lui Alexandru Ioan Cuza. p. 57 Pr.Prof. alæturi de înfæptuirea unificærii biserice`ti în Româ nia.Dr. nr.99.Cuza) din 2 mai 1864 .455.Dr. se urmærea. în patrimoniul Statului.Prof. `i mai ales Legea secularizærii averilor mænæstire`ti 53. 53 Ioan M. 55 Ioan M. 1981. 52 Pr. ca urmare a adoptærii celor douæ legi. precum `i Legea sinodalæ 55. op. Bucure`ti.cit . p. Istoria Bisericii Ortodoxe Române . seria II. adicæ de Patriarhia din Constantinopol 57.122.cit .1789-1795. încununa legislativ secolele de eforturi de „româ nire“ a slujbelor în Biserica noastræ. 51 48 . p..606. Pr. vol. p. 4-16 mai 1864.II: „a cincea parte a pæmâ ntului româ nesc“. Aceastæ hotærâ re. p.n. în particular de „româ nire“ a câ ntærii biserice`ti. 54 Pr.) de scoatere din Bisericæ a tot ce era grecesc“ 52.116. IX (1957).Drægu`in. p.cit .Dr. „Legea sinodalæ“ era formatæ de fapt din: Decretul organic pentru înfiin\area unei autoritæ\i sinodale centrale.Mircea Pæcurariu. prin care. Bucure`ti. Regulamentul pentru alegerea membrilor sinodului general al Bisericii româ ne. Nicu Moldoveanu . p.Jurnal oficial al Principatelor Unite Române .1-2.Dr. Era vorba de o „tendin\æ (generalæ .Prof.Bujoreanu.1796 `. p.C. în care (`i prin care) câ ntarea bisericeascæ româ neascæ..I..Bujoreanu. Colec\iune de Legiuirile României.Mircea Pæcurariu. vechi `i noi . Legile biserice`ti ale lui Cuza Vodæ `i lupta pentru canonicitate . 1873. prin care o mare parte a avu\iei \ærii (aproximativ un sfert din teritoriul na\ional) 54 trecea de sub stæpâ nire stræinæ.Prof.. „înlæturarea oricærei dependen\e de o autoritate bisericeascæ stræinæ“ 56. de asemenea. din Monitorul . a cælugærilor greci de la Locurile Sfinte.88. rupea `i rela\ia (totu`i emulativæ a) psal\ilor româ ni cu „lumea“ câ ntærii biserice`ti grece`ti. nr. Regulamentul interior al sinodului general al Bisericii româ ne. Afectarea radicalæ a rela\iilor cu ortodoxia greacæ.u.Locurilor Sfinte) slujbele se fæceau în grece`te“ 51.120.III. în Proclama\ia Domnitorului (Al. op.Mircea Pæcurariu. în „Studii Teologice“. op. op. cel pu\in pentru un timp. pentru afacerile religiei româ ne.

op. cum s-a væzut. ai psaltichiei. ræsæritanæ `i la o tradi\ie cre`tinæ originaræ. p.la modul general.mai tâ næræ. în afaræ de componenta externæ a legæturii cu alte ortodoxii tradi\ionale. 60 Gheorghe Ciobanu. în domeniul muzicii biserice`ti. Studii de etnomuzicologie `i bizantinologie“. prin impunerea unui stil `i a unei „tehnici“ muzicale (armonia tonalæ occidentalæ) ce se puteau dovedi stræine spiritului ortodox 58. Bucure`ti. 59 Ioan M. Øi Legea cælugæriei din 30 noiembrie1864 59 adæuga circumstan\e defavorizante dezvoltærii psaltichiei în Româ nia. Titlul complet `i corect al legii este: „Decretul organic pentru regularea schimei monahice`ti“. În acela`i timp. la acea epocæ. Bucure`ti.Nicolae Lungu. mai prezenta `i o componentæ internæ: diminuarea puterii. complet dominatæ de influen\a câ ntærii armonice apusene).cit .. `i unele ingerin\e de o calitate canonicæ discutabilæ .u.Bujoreanu. alte legi `i decrete ale lui Alexandru Ioan Cuza favorizau sau chiar impuneau Conf. Liturghia psalticæ pentru cor mixt . 1957. prin Legea sinodalæ (care a declan`at a`a-numita „luptæ pentru canonicitate“) iar în particular. vol. prefa\æ. din partea acestuia. p. Restric\iile de vâ rstæ (peste 60 de ani la bærba\i `i peste 50 de ani la femei) pentru o largæ categorie de candida\i la cælugærie îngustau într-o mæsuræ importantæ numærul practican\ilor. î`i regæsea rædæcini esen\iale. între care cea greceascæ era cea mai conturatæ (cea ruseascæ fiind. în cazul câ ntærii biserice`ti. a „personalitæ\ii“ `i independen\ei economice a Bisericii Româ ne în raport cu statul (în urma secularizæii) permitea. 58 49 . mai ales tineri. ce duceau la câ ntarea bizantinæ. Aceastæ situa\ie.265-277. fiind cunoscut cæ mænæstirile au fost întotdeauna `i centre de cultivare a câ ntærii biserice`ti tradi\ionale `i de formare a viitorilor psal\i 60.I. de privare a dezvoltærii fire`ti a câ ntærii psaltice româ ne`ti de un mediu prielnic. Øcoala muzicalæ de la Putna .1795 `. 1974. în „Gh-Ciobanu.

p... iar pentru seminarii în art. cu tot bagajul sæu de spectaculos orchestral `i teatral.I. în\elegâ nd prin aceasta nota\ia occidentalæ `i ansamblul coral pe mai mule voci 63.1313 din 6 octombrie 1864) 61 `i capitolele Legii asupra instruc\iunii (Decretul nr.233.cit . secularizatæ a câ ntærii biserice`ti. 63 Pr..) `i alta era Ioan M. Dar poate `i în acest caz. al câ ntærii psaltice.607. în art.. referitoare la seminarii. spre exemplu.I al Regulamentului: „Scopul conservatorului româ n este de a forma arti`ti româ ni în muzica bisericeascæ. gimnazii `i licee. „marea muzicæ“ era consideratæ cea care venea. un nou „ambient“ muzical `i cultural. p. încæ din cap. op. 61 institu\iile muzicale de tip occidental. `i încæ apreciatæ a fi de un nivel de evolu\ie `i dezvoltare culturalæ destul de pu\in mægulitor. Regulamentul 50 . Toate acestea au creat treptat un nou mediu. dinspre Apus. una era transcrierea câ ntærii psaltice pe notele liniare. ori introduceau în institu\iile deja existente schimbæri în sensul institu\iilor muzicale apusene.116 al Legii. a avut `i un mare defect prin aceea cæ a sprijinit tendin\ele stræine care nu \ineau seama de tradi\ia noastræ bisericeascæ de veacuri (. nobilæ în esen\a ei. p. spiritualitatea ortodoxæ dædea mæsura smereniei sale. 62 Ibidem . „Muzica vocalæ“ apare men\ionatæ între obiectele de studiu prevæzute pentru gimnazii `i licee.)..1845-1850.. A`a sunt.Nicu Moldoveanu.Prof. nota 130. devenind „o muzicæ“ între altele. unde apare men\ionatæ `i „muzica vocalæ“.Dr. art.1150 din 25 noiembrie 1864) 62. europene (ce nu afecta „fondul“ tradi\ional al câ ntærii .n. Bujoreanu. structural). g. op.pentru Conservatorul de muzicæ `i declama\iune din Bucure`ti `i Ia`i (Decretul nr. de a scoate muzica bisericeascæ de sub oblæduirea celei grece`ti. în care câ ntarea psalticæ tradi\ionalæ î`i pierdea unicitatea `i predominan\a (`i chiar sensul sæu teologic `i ecleziologic intim. Se poate observa caracterul hibrid al institu\iei nou create `i încadrarea laicæ.n. * „Inten\ia lui Cuza. instrumentalæ `i vocalæ `i în arta dramaticæ“.cit .1797-1818.

la douæ sau trei voci ( Cântærile Sfintei Liturghii scrise pe muzicæ bisericeascæ `i armonizate pe 2 voci .Musicescu sau Øt.Ene Brani`te. În timp.Costea. `i Anastasimatarul uniformizat . de eventualæ transcriere a câ ntærilor psaltice în sistemul liniar 66.u. p. Pr.cit .Dr. Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt galsuri . `i Mihail Gr. deci. a`a cum am arætat.. 64 65 51 .) nu numai ca text. cf. cu totul stræin `i nepotrivit spiritului Bisericii Ortodoxe de Ræsærit“ 65. Banatul.Prof. 1924). trebuie men\ionat: „muzica vocalæ“ promovatæ de decretele lui Cuza implica.Prof. Pr. op. chiar `i la acest nivel.cit. Preocuparea pentru muzica bisericeascæ în nota\ie liniaræ a anticipat `i a u`urat considerabil contactul cu muzica bisericeascæ româ neascæ din \inuturile aflate sub alte stæpâ niri (austriacæ.Popescu. nu lipsit de interes. Bucure`ti.Nicolae Lungu. (co)rela\ia celor douæ sisteme de nota\ie . ruseascæ): Ardealul. . „Muzica coralæ care pætrundea în Bisericæ avea un vædit caracter laic. Istoria Musicei la români . iar mai aproape de noi. dar `i ca melodie în bunæ parte“ 64. armonizærile lui Ion Popescu Pasærea pe nota\ie psalticæ.Croitoru. Basarabia. mai ales cæ muzica noastræ psalticæ de mult î`i cæpætase caracter na\ional (s. portativul.va determina numeroase studii `i încercæri de complementare a lor.u.Poslu`nicu.identificarea psaltichiei româ ne`ti cu un produs grecesc `i. scoaterea ei din bisericæ. un caracter de împrumut.neumatic bizantin `i liniar occidental . 67 De exemplu. a evoluat hotærâ t spre cea de tip occidental-liniar. mai pu\in invers 67.Nicolae Lungu. Astfel. Bucovina. unde nota\ia. Bucure`ti.I.Prof. Bucure`ti. Conf. Prof. p. 1929. sub influen\a culturilor muzicale dominante de acolo. * Încæ un aspect. `i introducerea nota\iei muzicale de tip occidental. Bucure`ti. 1969.n. Pr. 360 `.606 `. 66 A se vedea încercærile lui G. loc.49.. viitoarea unire a tuturor româ nilor Ibidem .Gr. 1974. eforturile de uniformizare ale lui Nicolae Lungu `i ale colaboratorilor sæi.

propor\ii mai mari.Poslu`nicu rezuma astfel situa\ia: „(. din ce în ce.) la înfiin\area conservatoarelor de muzicæ (. desfiin\area procedeului concursurilor . prin alcætuire de coruri armonice. cu voci distinse `i chiar tinerii psal\i ai bisericilor capitalei au alergat sæ-`i asimileze arta muzicalæ occidentalæ.n. În a doua jumætate a secolului trecut a urmat o perioadæ de relativæ decædere a câ ntærii psaltice tradi\ionale. acum credincio`ii nu mai agreau orice element aflætor la strana bisericii.. Cu acest ultim aspect trecem deja în domeniul urmærilor mai îndepærtate ale reformelor lui Cuza asupra dezvoltærii câ ntærii biserice`ti. elemente destoinice `i calitative în executarea muzichiei. sunt nevoite a desfiin\a `colile lor de psaltichie.) (Lipsa unei remunera\ii demne de ei `i. `i încep a prefera loca`ele sfinte unde muzica occidentalæ. cari creeau. mitropoliile `i episcopiile. Reformele lui Cuza. s-a bucurat de o treptatæ `i îndelungatæ. ce au reprezentat expresia mai precisæ a tendin\elor generale de modernizare (azi am spune de „europenizare“) `i secularizare a Româ niei în ansamblu. încep a lua. dar cu atâ t mai profundæ.. era demn apreciatæ.Gr..). dupæ secole de predominan\æ orientalæ (asiaticæ chiar). din lipsæ de fonduri.`i „integrarea“ ulterioaræ.. pregætire. au avut `i unele consecin\e asupra câ ntærii biserice`ti care pot fi urmærite perioade îndelungate de timp..) to\i tinerii cu dispozi\ii muzicale alese. Secularizâ ndu-se apoi averile mænæstirilor. pâ næ în zilele noastre. na\ionalæ `i bisericeascæ. În lipsa acestora. Aceasta a fost una din cauzele principale care a determinat ca distinsa demnitate de psalt bisericesc care.) a determinat decæderea de astæzi a acestui corp muzical (al psal\ilor . `i lipsa elementelor muzicale sæ se simtæ tot mai mult în Biserica Româ næ. în adevær.n..n. sæ decadæ zi de zi.n. spre paguba bisericii `i spre jignirea 52 . M. pâ næ la acea datæ. la 1875. (.

George Ionescu `. Ibidem . Astfel..pæstrâ nd propor\iile `i respectâ nd specificitæ\ile domeniului câ ntærii .) 71.Poslu`nicu. Reac\ii mai hotærâ te însæ..G. Øtefanache Popescu.. doar protopsal\ii deja existen\i. spre sfâ r`itul secolului al XIX-lea se conturaseræ douæ „partide“. destul de vehemente în sus\inerea punctelor lor de vedere: „moderni`tii“ (Gavriil Musicescu.a. Carte de muzicæ bisericeascæ pe psaltichie `i pe note liniare pentru trei voci . 71 Nifon Ploe`teanu. Eusebie Mandicevski. Øi s-ar putea compara situa\ia creatæ . p.) pentru cæ melodiile `i câ ntærile executate pe mai multe voci sunt de o mie de Mihail Gr. N-au fost însæ decâ t paliative. 68 69 53 . muzica cea nouæ va înlætura cu desævâ r`ire pe cea veche (. Teodor Georgescu.7-8. nu vor înt^rzia sæ aparæ. p.u. op. catedrele desfiin\â ndu-se din lipsæ de elevi“ 68.23.764 `. unii dintre ei entuzia`ti sus\inætori ai psaltichiei. Axionul „Îngerul a strigat“ în armonizarea lui D.moralei cre`tine`ti. prin planurile lor de învæ\æmâ nt. Bucure`ti. XXXI (1975)..Kiriak . cæci orice vom face `i orice vom drege. în „Glasul Bisericii“.. La 1901 s-a mai încercat o reabilitare a acestor profesioni`ti. nr.cit .) Orientul `i produc\iunile sale sunt în decædere. 1902. ca Øtefan(ache) Popescu 69.cu o „luptæ pentru canonicitate“ în câ ntarea bisericeascæ româ neascæ..) (`i) o catedræ similaræ la Conservatorul din Bucure`ti. 70 Sebastian Barbu-Bucur. într-o oarecare mæsuræ. seminariile teologice. De aceea acum este secetæ mare pentru muzica cea veche `i este bel`ug pentru cealaltæ `i degeaba este orice silin\æ a noastræ. p. din partea sus\inætorilor unei linii tradi\ionale. care câ ntau în biserici. Eduard 70 `i „tradi\ionali`tii“ (Nifon Wachmann `i al\ii) Ploe`teanu. mai men\ineau treaz interesul pentru aceasta `i.76. înfiin\â ndu-se în acest scop o catedræ de muzicæ bisericeascæ la Academia de muzicæ `i artæ dramaticæ din Bucure`ti (. Unul dintre exponen\ii celor dintâ i declara cæ: „ (..49. Ca urmare. Alexandru Flechtenmacher. p.

Prof.cit . 73 Mihail Gr.D. ce au afectat întreaga societate româ neascæ. în 1860. publicatæ în 1902. iar la compozitori de aleasæ forma\ie `i mæiestrie.deci dupæ 36 de ani ! 73 Totu`i.138 `. 76 Ibidem . chiar la un acerb sus\inætor al liniei tradi\ionale ca Ion Popescu-Pasærea întâ lnim încercæri de armonizare foarte accesibile. acest stil de sintezæ va fi dus la desævâ r`ire 76. p. a unui stil de sintezæ. 72 54 .305. în 1986 . în care câ ntarea psalticæ tradi\ionalæ a putut fi pusæ în valoare printr-o armonizare modalæ specificæ 74.117. treptat.cit .I.iar pe de altæ parte prin cristalizarea progresivæ. p.Poslu`nicu.a...u.)“ 72. 74 Pr. I.care. p. Crea\ia coralæ bisericeascæ la români în sec. CIV (1986).Cuza. care sæ nu afecteze „ethos“-ul psaltic 75. p. În acest sens.Kiriak.G. op.u. op. au influen\at într-o mæsuræ împortantæ `i evolu\ia câ ntærii din Biserica Ortodoxæ Româ næ. 124. Iar pentru exemplificarea reac\iilor celei de a doua grupæri sæ reamintim neîn\elegerile Mitropolitului Sofronie Miclescu cu Ministerul Cultelor `i Instruc\iunii Publice.. cu ocazia numirii lui Ioan Cart ca profesor de muzicæ vocalæ la Mænæstirea Neam\. se poate spune cæ reformele lui Al. * A`adar. ca Nifon Ploe`teanu . dupæ cum aratæ cartea sa de muzicæ bisericeascæ. apud Mihail Gr.Nicu Moldoveanu.8 (1901). lucrurile au cæpætat un caracter mai constructiv.ori mai frumoase decâ t pe o voce (. pe de o parte prin existen\a unor „modera\i“. mai ales în prima jumætate a secolului nostru. în Arhiva .118. apreciazæ în egalæ mæsuræ cele douæ stiluri muzicale în disputæ . în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“..Chirescu.3-4. nr. sau „boicotarea“ concertului corului condus de Gavriil Musicescu de cætre cælugærii aceleia`i mænæstiri. 75 Ibidem . p..Dr. p.al XX-lea (partea a doua). Iar cre`terea Gavriil Musicescu. nr.Poslu`nicu.Lungu `. ca D.93-95.362 `. N.

89. 23 ianuarie . câ t mai curâ nd. înfiin\atæ prin Decretul Mæriei Voastre No. este menitæ a forma bærba\i specializa\i în aceastæ artæ `i aceasta mai mult într-un mod teoretic `i într-un timp mai îndelungat. nr. ter\ete `i cvartete vocale pe la biserici dintre câ ntære\ii `i canonarhii salaria\i. Pentru func\ionarea acestui însemnæmâ nt (curs .cre`tere manifestatæ de altfel `i în ansamblul culturii muzicale româ ne`ti dupæ jumætatea secolului trecut. din anul trecut.) am elaborat un regulament corespunzætor la realizarea. în dorin\a de a vedea introduse. chiar spirituale. într-un mod practic. col. p. iar pentru curs vin cu cel mai 55 . începutæ prin secolul al VII-lea.influen\ei muzicii occidentale asupra câ ntærii biserice`ti ortodoxe româ ne`ti (cu consecin\ele arætate) . într-o sintezæ superioaræ. ca o reîntâ lnire `i o reunire a celor douæ tendin\e muzicale `i stilistice. `i la care legile lui Alexandru Ioan Cuza `i-au adus un aport însemnat . Øcoala de muzicæ `i de declama\iune. subsemnatul însæ.1312.n.poate apærea ca o închidere a unei „bucle“ istorice.800 lei pentru remunerarea unui profesor însærcinat cu formarea de duete. odatæ cu separarea mai claræ a câ ntærii gregoriene de cea bizantinæ (cu toatæ istoria muzicalæ ce a urmat).n.Jurnal oficial al Principatelor Unite Române .II-III) Raportul Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. ANEX{ (Extras din Monitorul . Cultelor `i Instruc\iunii publice. coruri vocale prin toate bisericile Româ niei. a acestei dorin\e. a prevæzut în bugetul anului curent suma de 10.17. Înaltæ rezolu\iune Se aprobæ: Alexandru Ioan Prea Înæ\ate Doamne.4 februarie 1865.

Al Mæriei Voastre prea plecat`i prea supus servitor. Cultelor `i Instruc\iunii Publice.Cartu. Væ rog a aproba alæturatul proiect de Decret.Cre\ulescu * (Dcretul Domnitorului) Alexandru Ioan I.Cartu este numit Profesorul acestui cor armonico-religios.I. Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. este însærcinat cu executrea acestui Decret. Art.II. La to\i de fa\æ `i viitori sænætate. Cultelor `i Instruc\iunii Publice.I. Art. Sunt cu cel mai profund respect. Alæturatul Regulament. Øi cel din urmæ. Cultelor `i Instruc\iunii Publice. ca cel ce a dat îndestule probe de capacitate în aceastæ materie.I. Prea Înæl\ate Doamne. ian. la 18 ianuarie.101 * 56 . Dacæ Mæria Voastræ ve\i binevoi a aproba aceste propuneri. Dat la Bucure`ti. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. D. pentru cursul pregætitor al muzicii vocale armonico-religioase prin biserici. Cultelor `i Instruc\iunii Publice. Alexandru Ioan. se aprobæ. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. No 2389: Considerâ nd urgen\a ce este de a se introduce prin biserici coruri vocale în mod practic. No. Cu mila lui Dumnezeu `i voin\a na\onalæ. Am decretat `i decretæm: Art.2386. Domnul Principatelor Unite Româ ne. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. 1865.III.16 N.profund respect a væ recomanda pe D. N.Cre\ulescu No.

To\i câ ntære\ii. Art. canonarhii `i paraclisierii salaria\i de pe la bisericile Statului din Bucure`ti. executoare a imnelor liturgice. El este dator a-`i da sâ rguin\a pe câ t va fi cu putin\æ ca în cel mai scurt timp. vor fi datori a urma regulat `i cu exactitate acest curs. canonarhilor `i paracliserilor. Art. Cultelor `i Instruc\iunii Publice. canonarhi `i paraclisieri de pe la bisericile care nu sunt între\inute de Stat.I. din numærul cærora au a se forma micile coruri. prin instruirea câ ntære\ilor. Art. Ministrul Justi\iei. a urma acest curs.III. sæ se poatæ introduce câ ntarea men\ionatelor coruri la toate bisericile Statului din Capitalæ.IV. Cursul pregætitor de muzicæ vocalæ armonicæ religioasæ se va face la Conservatorul Româ n din Bucure`ti. Profesorul va începe lec\iile sale mai întâ i cu principiile elementare de muzicæ `i apoi la timpul cuvenit `i cu acelea ale formærii micilor coruri liturgice.REGULAMENT pentru cursul pregætitor cu care urmeazæ a se introduce muzica vocalæ armonico-religioasæ în toate bisericile Româ niei. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justi\iei. Art.VI. Cursul acesta se va preada de trei ori pe sæptæmâ næ: Lunea. va obliga asemenea `i pe ceilal\i câ ntære\i.V. Cultelor `i Instruc\iunii Publice. N.Cre\ulescu * 57 . Art. Miercurea `iVinerea în orele de la 6 pâ næ la 9 seara.II. prin în\elegere cu Consiliul Comunal al Capitalei. Acei care dintre c^ntære\i.II se vor destitui din posturile lor de pe la bisericile unde ar fi salaria\i `i se vor înlocui cu al\i concuren\i care ar ræspunde ordinei men\ionatului articol. canonarhi `i paraclisieri nu s-ar conforma dispozi\iunilor prevæzute la Art. Art.

cu o istorie a sa mergâ nd pâ næ în antichitatea elinæ.Prof. filozofice. Slujire. p. Bucure`ti.`i aceasta în pofida a numeroase metamorfoze istorice. iar liturgicul este o no\iune specificæ domeniului bisericesc. de o constan\æ istoricæ suficient verificatæ. în cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu.ESTETIC ØI LITURGIC Î N CÂ NTAREA BISERICEASCÆ ORTODOXÆ * 1. 1978. `i a fost publicat în vol. Cu acest sens comun. la slujbele Bisericii `i cu trimitere pâ næ în primele secole ale cre`tinismului 80. al XVIII-lea. artistice 79. p. Liturgica generalæ . Fie atunci câ nd Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea P.Lauren\iu (Liviu) Streza.u. p. de asemenea.Dr. Bucure`ti. Ecumenism“.Dr. 1996. Scopul prezentului studiu apare cu claritate odatæ cu observarea rela\iilor `i a influen\elor reciproce între domeniile celor douæ no\iuni. „Teologie. indicând înspre frumos . 1984. 1985. 77 A. * 58 . într-o perspectivæ atâ t culturalæ (mai laicæ). preluâ nd. 78 Mic dic\ionar filozofic . culturale. 80 Pr. Mic dic\ionar enciclopedic . dar `i teologicæ.cu referire la cultul .237-245. în sec. Estetic `i lturgic Încercâ nd o încadrare genericæ actualæ a celor doi termeni.118 `. vom opera `i noi. „Esteticul“. se poate spune cæ esteticul este o no\iune cu numeroase conota\ii filozofice `i cu aplicare mai ales în domeniul artelor. Bucure`ti.Ene Brani`te. 1969.Prof. col 3. `i-a pæstrat de-a lungul timpului `i în cele aproximativ douæ secole de identitate no\ionalæ modernæ 77. Sibiu.S. p.9. în\elesul de principiu al unei `tiin\e (sau con`tiin\e) a frumosului 78 .Baumgarten. constituie „estetica“ drept disciplinæ aparte. 79 Pentru domeniul artei muzicale se poate vedea (rezumativ): Dic\ionar de termeni muzicali .165. p. sensul propriu al „liturgicului“ ..univ.352. Bucure`ti. Episcopul Caransebe`ului.

uneori justificate `i sugestive. rudimentaræ. care altfel poate fi foarte bun. plicticoasæ. o altæ viziune. filozofice. extinderi sau migræri de sens. interven\ia clarificatoare este cu atâ t mai importantæ. ineficientæ. drept învechitæ. În cazul câ ntærii biserice`ti apare. constatæm o serie de împrumuturi. 59 . peste un anumit prag. nereu`ita esteticæ a unui concert sau a unei expozi\ii de artæ plasticæ are repercursiuni existen\iale incomparabil mai pu\in grave decâ t neîmplinirea liturgicæ. În acest sens.Evanghelia Împæræ\iei lui Dumnezeu . dar alteori abuzive `i generatoate de confuzie. o anumitæ confuzie. Iar atunci câ nd confuzia capætæ pecetea regulei curente. dupæ criterii estetice. Øi neîndemâ narea artisticæ a unui zugrav de biserici este mult mai pu\in împortantæ decâ t credin\a sa sau necredin\a unui pictor. fie câ nd atribuim nuan\e religioase unor fenomene `i manifestæri artistice. `i în special pentru domeniul liturgicului. de asemenea. devine pæcat împotriva Duhului Sfâ nt. Muzica religioasæ în general `i câ ntarea ortodoxæ în particular pot fi astfel foarte diferit apreciate. care uneori persistæ. Dacæ o perspectivæ istoricæ largæ poate considera eventual muzica bizantinæ (în esen\æ liturgicæ `i ortodoxæ) ca `i un moment de sintezæ în evolu\ia artei muzicale. ce pune accentul pe originalitatea novatoare sau pe aspectele pragmatice. în func\ie de punctul de vedere al uneia sau al alteia dintre numeroasele concep\ii estetice. va considera câ ntarea bisericeascæ actualæ `i în special cea ortodoxæ. culturale.tratæm arhitectura. „modernistæ“. care este purtætorul unui mesaj esen\ial pentru via\a `i mâ ntuirea oricærui om . ce poate duce pâ næ la sacrilegiu. atunci câ nd ea este raportatæ doar la atâ t de diversele aspecte ale artei muzicale laice contemporane.`i a cærui violare. de ritual `i træire. iconografia sau muzica bisericeascæ dintr-un punct de vedere artistic.

spre lume. în general. O perspectivæ istoricæ Cei care au studiat mai îndeaproape specificul `i istoria câ ntærii ortodoxe au ajuns curâ nd la concluzia cæ aceasta „nu poate fi judecatæ dupæ standardele estetice folosite ^n cazul operelor de artæ.„Presiunea“ din partea alternativelor muzicale laice asupra câ ntærii din Bisericæ este o problemæ actualæ. `i apoi. care este „frumosul“ ei autentic etc. Confuzia î`i poate croi însæ drum `i spre intimitatea practicii liturgice a câ ntærii .în numele unei „deschideri“ . adicæ de a se limpezi raportul dintre estetic `i liturgic în general.cum sæ se adapteze sau sæ reziste influen\elor `i tenta\iilor din afaræ. care sunt expresia unei 60 . care se referæ îndeosebi la câ ntarea din Biserica Ortodoxæ Româ næ. * Prezentele considera\ii. Atunci devine mai greu de deslu`it cum trebuie sæ se înnoiascæ aceastæ câ ntare . ? Astfel. în câ ntarea bisericeascæ. a celor preocupa\i. devenind astfel „internæ“ câ ntærii `i câ ntære\ilor biserice`ti. 2. pentru cæ se prive`te câ ntarea bisericeascæ „din afara“ domeniului sæu. Aceasta este o confuzie de naturæ oarecum „externæ“. pot fi extinse færæ dificultate `i la câ ntarea practicatæ în celelalte Biserici Ortodoxe.sau sæ ræmâ næ neschimbatæ . în particular. mai ales la acest nivel „intern“. apare necesaræ încercarea de a se pune ordine între elementele de naturæ esteticæ `i cele de naturæ liturgicæ ale posibilei confuzii. de câ ntarea bisericeascæ. deci dacæ se ræmâ ne doar la o judecatæ de valoare esteticæ. câ t timp aceastæ câ ntare este socotitæ doar încæ o muzicæ între atâ tea alte muzici posibile.

157. icoanele (`i ele pasibile de o tratare estetizantæ).153 `. `i p. în Apus sensul icoanei era mult mai `ters receptat . p. Paris. cu o justificare ini\ialæ în respectul `i venera\ia sacræ. Øi câ ntarea ortodoxæ. Dar elemente ale unei schimbæri în conceperea rosturilor originare. Oxford. fundamentale.sim\iri individuale“ 81. de descoperire a Prezen\ei. simbol cu valoare epifanicæ. prin sine însu`i. sensul liturgic . care putea fi tratatæ `i ca avâ nd o oarecare independen\æ 85. într-un sens „pur estetic“. 1972. odatæ cu ruperea sa din legætura organicæ cu realitatea spiritualæ simbolizatæ. ed. 187.. Esen\ial pentru câ ntarea bisericeascæ este. L’art de l’icone .146. În timp ce în Ræsæritul ortodox iconoclasmul era înlæturat odatæ cu fundamentarea teologicæ a icoanei în iconomia Întrupærii. de slujba bisericeascæ 82.. „Câ t mai frumos“-ul ornamenta\iei. dupæ o lungæ evolu\ie esteticæ (a „frumosului“) va ajunge sæ-`i fie suficient.II.. p. 1971. p.) va putea fi luatæ în considera\ie în Egon Wellesz. A History of Byzantine Music and Hymnography . a`adar. 82 Ibidem . al podoabei. ale câ ntærii biserice`ti `i premize ale confuziilor mai apropiate de noi. p.în paralel cu concretizarea ideilor referitoare la întruchipærile plastice ale simboalelor liturgice. 85 Ibidem . în primul râ nd. loc.u. pot fi observate încæ începâ nd cu ultimele secole ale primului mileniu cre`tin . a Tainei Dumnezeie`ti 83. muzicalæ. cel estetic fiind (oarecum) secundar. Prin „ornamenta\ie“ `i „ilustra\ie“ se trecea deja spre partea doar exterioaræ a simbolului.26. 83 Paul Evdokimov.144. ca orice manifestare liturgicæ în Bisericæ. Øi opera de artæ (plasticæ. 84 Ibidem .145 `.cit. subiective.u.. 81 61 .numai ca ornamenta\ie `i auxiliar didactic ilustrativ pentru ne`tiutorii de carte 84. este. pentru cæ ea nu poate fi despær\itæ de cadrul sæu liturgic. p.

Bucure`ti. ci au fost tot mai mult acceptate `i în cadrul cultului Bisericii Apusene. Øi pâ næ în zilele noastre. 89 George Bælan.u. `i-au fæcut loc treptat inova\ii tot mai îndræzne\e.221.Ioan Damaschin. 1937.de D. i se atribuie `i ordonarea celor opt glasuri biserice`ti din Octoih.42 `. p. ce va evolua pâ næ la culmile crea\iei lui J. în jurul anului 1000) 89 `i câ ntarea pe mai multe voci . Bucure`ti.). Bucure`ti. clar-obscurul. Fleury. pornind de la reforma gregorianæ (sec. unde mijloacele s-au perfec\ionat `i s-au îmbogæ\it (perspectiva.S.mod autonom. care i-au asigurat continuitate în pæstrarea identitæ\ii sale. 1984. trad. Limoges).63. 86 62 . Sf.45-47.nota\ia pozi\ionalæ (un rol important a avut benedictinul Guido d’Arezzo. p. care nu au ræmas între tendin\ele laicizante din afara Bisericii (puternic impulsionate mai apoi `i de Rena`tere). afaræ de unele perioade de exageratæ ornamentare melodicæ (spre mijlocul celui de al doilea mileniu) `i trecâ nd prin reforma hrisanticæ de la sfâ r`itul sec. Mai tâ rziu se va dezvolta viziunea armonicæ 91 `i va cre`te importan\a acordatæ instrumentelor muzicale .Fecioaru.63 `. mænæstirile din Chartres. apærætorul prin excelen\æ al icoanelor 86. pentru câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ poate fi semnificativ faptul cæ Sfâ ntului Ioan Damaschin. În acest context.polifonia (secolele IX-XII. în Biserica Ortodoxæ. 1975. 88 Ibidem . în muzicæ a apærut portativul . p.ceea ce va face ca V. `i uneori alæturi de men\inerea câ ntærii gregoriene tradi\ionale. al XVIII-lea `i începutul sec. câ ntarea s-a men\inut în cadrele liturgice tradi\ionale. O istorie a muzicii europene . Cultul sfintelor icoane (Cele trei tratate contra iconocla`tilor) . 90 Ibidem . p.. 87 O prezentare sinteticæ a acestor evolu\ii gæsim în: Dic\ionar de termeni muzicali . Asemænætor fenomenelor din sfera experien\elor plastice. al VII-lea) 88. În Apusul Europei însæ. al XIX-lea 87. p..u. „ie`itæ“ din Bisericæ `i færæ „legæturi“ liturgice sau teologice.Bach 90. 91 Ibidem .

Dedussy) vor evolua cætre muzica bruitistæ. senzorial.Schaeffer). Bucure`ti.. al “concertului“. sævâ r`irea în alt spa\iu decâ t cel liturgic va deveni regula „concertului“. op. în lipsa unei „busole“.Vivaldi) sau programatismul descriptiv al romantismului `i impresionismului (tipice sunt poemele simfonice . istoric. Insuficien\a spiritualæ.. în detrimentul trimiterii transcendente 93 . 92 În acela`i timp s-a structurat `i conceptul „spectacolului muzical“.145 `. 94 George Bælan. ilustrativismul imitativ (de ex. a acestui realism perceptiv.dupæ adoptarea în Apus a orgii în sec. „concretæ“ a secolului nostru 94 (lucrærile „futuri`tilor italieni: Pratella.. a unui punct de referin\æ absolut.î`i vor gæsi o culmina\ie tehnicæ tâ rzie în fotografie `i celelalte arte vizuale moderne (cinematograful.sæ ne gâ ndim la „Don Quichote“ de Richard Strauss sau „Marea“ de C. excep\ia.dar exprimâ nd tot mai mult imanentismul unei condi\ii pæmâ nte`ti decæzute. reac\iile nu au întâ rziat. Predilec\ia scolasticii pentru Aristotel va mijloci o primæ „aventuræ“ esteticæ (`i spiritualæ). ruperea pe nesim\ite de rædæcina teologicæ `i liturgicæ va cere alte fundamentæri filozofice. duhovniceascæ. este evidentæ pentru integralismul sufletului omenesc `i.262-287. pentru domeniul artelor. p. p. a imitærii naturii. Paul Evdokimov.u.61. câ ntecul pæsærilor în „Primævara“ de A. Dar. televiziunea). p. revelat. 92 93 63 .. iar eventuala sa desfæ`urare în cadrul Bisericii.prin sec. Imaginile tot mai realiste . prin preluarea conceptului „mimesis“-ului. 1973. În muzicæ. al XVI `i urmætoarele. estetice. sau ale lui P. al VIII-lea sæ se impunæ treptat `i muzica instrumentalæ drept un gen independent `i major . posibil a fi sævâ r`it `i în afara bisericii.cit . ele au prilejuit alte Ibidem .. Ulterior. divin. Muzica `i lumea ideilor . Pe un plan mai spiritual. Rusollo.

p. iar în planul plastic design-ul de consum `i benzile desenate. „cere`ti“. Întreaga muzicæ „u`oaræ“ contemporanæ.) sau ale vie\ii `i gâ ndirii social-politice.. ariditatea intelectualistæ a dodecafonismului `i a serialismului de la sfâ r`itul sec. iar cæutarea „luminii cuno`tin\ei“ (II Cor. Xenakis `.care `i în artele plastice 97. 98 George Bælan. p.cit. efuziunile eroilor romantici ca Harold (H. în divertisment. `i dupæ alte încercæri culturale e`uate.).. 1967. Iar aplicarea în continuare.. Bucure`ti. Dincolo de muzicæ ..Cage `.344 `.a. uneori cinic.Schö nberg.cit . A.rætæciri spre marginile normalitæ\ii spirituale (ontologice) umane. Nevoii de adâ ncime a „sim\irii“ duhovnice`ti i s-a ræspuns cu surogatul afectivului `i a emotivitæ\ii.146. p.Webern).sau informal. adâ ncimile (sau înæl\imile) transcendente. facil. 95 96 64 . stau mærturie a acestei situa\ii.. câ t `i în cel muzical 96.Berg. pe de o parte.. `i în muzicæ 98 s-au præbu`it în pre. cu nenumæratele sale variante. 97 Paul Evdokimov. ca alternativæ posibilæ (?) a Paul Evdokimov.u. Manfred (R. a tot mai noilor experien\e artistice a dus la apari\ia „tabloului religios“. op. absurd sau derizoriu. O istorie . al XIX-lea `i începutul sec.). Acelea`i fenomene pot fi observate `i în alte domenii ale culturii (filozofie. artele `i slujitorii lor au trebuit sæ se resemneze..6) a gæsit doar ra\ionalism.95.147. În aria muzicii occidentale pot fi amintite în acest sens. iar pe de altæ parte.Berlioz). op. în Bisericile Apusene.Schumann). ce vor sfâ r`i în haosul aleatorismului (J.4.. ca `i devenirile matematizate de mai tâ rziu (spre ex. literaturæ etc. George Bælan. p. Câ nd. abstrac\ionism . A. atâ t în domeniul plastic 95. le-au fost refuzate. intelectualism. al XX-lea (A.a.

începâ nd cu sec. I.2.Musicescu.D. în“Glasul Bisericii“. 102 Lect.Sebastian Barbu-Bucur. G.Stephænescu.Popovici. Carte de muzicæ bisericeascæ pe psaltichie `i pe note liniare pentru trei voci . Bucure`ti. Gh.u. Nifon Ploe`teanu.cit .Chirescu `i N.Flechtenmacher. E. caracteristice lumii `i Bisericii europene occidentale. p. Muzica Bisericeascæ la români în sec. dintre care se mai câ ntæ astæzi doar câ teva. E. a câ ntærii biserice`ti. pâ næ la T. G. cu ecouri pâ næ în zilele noastre.Dr. au început sæ exercite în ultimele câ teva secole o influen\æ tot mai insistentæ `i asupra Ræsæritului ortodox. disputele dintre tradi\ionali`ti `i moderni`ti 102 eviden\iind existen\a unui substrat ecleziologic venerabil în argumentarea tradi\ionalistæ .9-12.607 `.7-8.mergâ nd pâ næ la unele canoane ale sinoadelor din primele secole . G. Fræmâ ntærile ce au urmat acestei ultime ini\iative s-au întins pe durata câ torva decenii. XII (1960). 1902.u. unei rediscutæri a bazelor câ ntærii în Biserica Ortodoxæ. odatæ cu introducerea câ ntærii corale armonice 101. Acest lucru poate fi urmærit.Mandicevski. 99 100 65 .icoanei 99. XXI (1975). începâ nd cu lucrærile lui I. op. Din aceastæ perioadæ.Nicu Moldoveanu. începâ nd cu secolul trecut. în planul muzical concret al crea\iei componistice româ ne`ti au ræmas mai multe zeci de „Liturghii corale“. Aceste evolu\ii `i rezultatele lor. elevatæ. nr. Cântarea bisericeascæ ortodoxæ rusæ . XLII (1983).`i dâ nd ocazia. în „Glasul Bisericii“. p.Dima `i mul\i al\ii.Trube\koi. în transformærile ce au marcat câ ntarea bisericeascæ rusæ. n. Axionul „Îngerul astrigat“ în armonizarea lui D.Conf. p.764-765.Kiriak.Wachmann.145.. Iar Paul Evdokimov. al XVIII (cu oarecari premize `i în secolele anterioare) 100. al XIX-lea (partea a doua).76. nr. p.452 `.G. iar în câ ntarea bisericeascæ româ neascæ. totodatæ. în „Ortodoxia“. D. p.G.Cucu.Cartu `i continuâ nd cu cele ale lui Al. `i la apari\ia „concertului religios“ ca formæ mai „cultæ“. 101 Diac.. N..Lungu. spre exemplu.Kiriak .

p.u.inspirate din câ ntærile psaltice `i valoroase din punct de vedere artistic. într-o anumitæ mæsuræ.135-142. nr. Thé odore Gé rold. cf. Arhid.u. 17. 216.pentru tendin\ele mai avansate în sensul (secularizant) al „concertului religios“ sæ men\ionæm oratoriile . trad. Putem vorbi despre o esteticæ liturgicæ a câ ntærii biserice`ti ? Rezisten\a câ ntærii biserice`ti ortodoxe la influen\a numeroaselor inova\ii ce au asaltat-o în ultimele veacuri dezvæluie. Sf.Niceta de Remesiana. 106 Sf. Canoanele Bisericii Ortodoxe (note `i comentarii) .cu orchestræ (!) . Sf. teologicæ `i ecleziologicæ. Mai existæ de asemenea un numær de canoane 107 `i. Craiova. chiar o expresie (esteticæ) conceptualæ.Grigorie de Nyssa 105.C.Vasile cel Mare.în stil bizantin.135 `.Ambrozie al Milanului.427-431. Fericitul Augustin 104.140. întruparea vie a Tradi\iei biserice`ti a câ ntærii.Dumitru Stæniloae.. p.. Paris. În aceastæ direc\ie s-a vorbit despre o „esteticæ muzicalæ a Sfin\ilor Pærin\i“ 103. 1986.Prof.Niceta de Remesiana 106 `i mul\i al\ii au læsat suficiente referiri care sæ contureze un statut estetic clar al câ ntærii biserice`ti. 104 Ibidem . Spiritualitate `i comuniune în Liturghia ortodoxæ . spre exemplu. 103 66 . la un studiu mai atent.143.Prof. ale lui Paul Constantinescu `i unele lucræri pur instrumentale ale aceluia`i compozitor . 206 `. 1931. nu în ultimul râ nd. o articulare internæ coerentæ. 3. cæreia i se poate da. în „Mitropolia Banatului“. în realitatea actualæ a câ ntærii din Biserica Ortodoxæ. 1971.Dr. logicæ.Ioan Floca. de Cræciun `i de Pa`ti.`i anume. Sf. Les P ères de l’Eglise et la musique . 15. 105 Pr.Dr.Alexe.1-3. de Øt. p. canoanele 75 Trulan. (Sibiu) 1991. 107 Spre ex. Varia\iunile libere pe o temæ bizatinæ pentru violoncel `i orchestræ . Despre folosul cântærii de psalmi . mai mult decâ t o simplæ încæpæ\â nare habotnicæ . p. 146. 59 Laodiceea etc. p.cum sunt. Sf.

„(Noi). nu toate îmi sunt de folos“ (I Cor. cf. el exclude din inima sa orice fel de patimi omene`ti (. `tiind cæ dacæ „toate îmi sunt îngæduite. La fel cum zugravul de icoane trebuie sæ se supunæ unei asceze pregætitoare 108.. op.Dionisie Areopagitul. Câ ntarea bisericeascæ implicæ astfel integral persoana câ ntære\ului `i toatæ comunitatea bisericeascæ. toatæ grija cea lumeascæ de la noi sæ o lepædæm. în cazul câ ntærii de ob`te. misticæ a câ ntærii biserice`ti. op. ca pe Împæratul tuturor sæ-l primim.ne introduc în însu`i miezul dimensiunii liturgice a câ ntærii.cit . op.. duhovniceascæ.207. `i angajarea într-un „urcu` duhovnicesc“. întreit sfâ ntæ câ ntare aducem. p. p. c. a câ ntære\ului bisericesc. Cuvintele Heruvicului ... p. op. 111 Sf.. cf. între altele.Thé odore Gé rold.Dionisie Areopagitul 111.58. Despre ierarhia cereascæ .158. 161. a cærui inspira\ie se datoreazæ numai ecourilor îndepærtate ale câ ntærilor îngere`ti.cit .Ambrozie al Milanului. Mijloacele acestei lucræri de tælmæcire câ ntære\ul trebuie sæ le chiverniseascæ la fel ca un adeværat „iconom“. Lepædarea de „grija cea lumeascæ“ este cheia intrærii în aceastæ realitate (inevitabil tainicæ.dupæ spusele Sf. Øi aici compara\ia cu arta icoanei se dovede`te sugestivæ teologia icoanei fiind fundamentatæ. misticæ).6. carii pe Heruvimi cu tainæ închipuim `i Fæcætoarei de via\æ Treimi. `i câ ntære\ul `tie cæ „acela care câ ntæ un imn o face cu inimæ curat `i (în mod) spiritual.. 108 109 67 . ea însemnâ nd. curæ\itor de patimi.12). Sf.) `i (.7. Explicare la Ps. pe Cel înconjurat de cetele îngere`ti“ .) starea sufletului sæu nu este tulburatæ în nici un chip“ 109. El se consideræ (de fapt.Egon Wellesz.Toate tind sæ demonstreze dimensiunea sacramentalæ. este) un umil artizan 110. de-a lungul Paul Evdokimov... pe care este dator sæ le tælmæceascæ . 110 Egon Wellesz.cit .143 .cit.

Un exemplu ni-l oferæ „Dedica\ia“ cætre Constantin Brâ ncoveanu a lui Filotei sin Agæi Jipei. compozitorul de muzicæ bisericeascæ. se poate oricâ nd apela: dacæ icoana ortodoxæ se întemeiazæ pe actul Întrupærii Mâ ntuitorului. „sunt legitime `i conforme (. De aceea`i `tiin\æ `i culturæ duhovniceascæ trebuie sæ dea dovadæ `i câ ntære\ul bisericesc. mai mult pe cale oralæ decâ t din litera cær\ilor. Iar cuvântul câ ntærii liturgice Paul Evdokimov.. Muzica bisericeascæ la români ..cit . El a fost de asemenea auzit în vremea Întrupærii Sale istorice 115. în alegerea mijloacelor sale. Ibidem . din care aflæm cæ acesta. ci el trebuie sæ simtæ.20) în Sfâ nta Euharistie.30) cu ucenicii Sæi.cit .) Descoperirii Dumnezeie`ti“ 113. de asemenea. de`i cuno`tea câ ntærile biserice`ti gregoriene `i ruse.188. chiar dintre cele mai moderne“ 112. actualizatæ în epifanismul liturgic. op. 114 Cf. câ nd „a (`i) câ ntat laude“ (Mt. 115 Paul Evdokimov..26. liturgice. sæ descopere care imagini corespund. a preferat ehurile grece`ti. care „se conformeazæ canoanelor ehurilor bizantine“ 114. 112 113 68 . Tradi\ia sacramentalæ vie fiind ea însæ`i o întrupare concretæ a fundamentærilor dogmatice. care a fost væzut `i pipæit de contemporanii Sæi `i este prezent sacramental „pâ næ la sfâ r`itul veacului“ (Mt. p. dar ele nu trebuie sæ-i condi\ioneze lucrarea. Este adeværat cæ în aceastæ activitate a sa de „iconom“ câ ntære\ul bisericesc este ajutat de cadrul eclezial al desfæ`urærii ei. p.Gh. Prof.. „imnologul“.171. p. Chiar forma\ia sa de câ ntære\ bisericesc s-a desævâ r`it în interiorul vie\ii biserice`ti.32. „Iconograful poate sæ nu ignore nimic din tehnicile (plastice). psaltul.Ciobanu.timpului. în care a tælmæcit `i a a`ezat câ ntærile sale. autorul „Psaltichiei româ ne`ti“ (1713). mult mai sistematic. op. XC (1972). Øi la aceste fundamentæri.38. p.28. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“.

„Iconomia“ mijloacelor muzicale este astfel o expresie a „regulilor“ Tradi\iei biserice`ti. formulate uneori `i canonic 117. cuvâ ntul personal. 119 Pr. p. Nedefinitul sunetului instrumentelor „necuvâ ntætoare“ poate rætæci træirea de la aceastæ comuniune. ci dimpotrivæ. De aceea orice mediere sau (mass-) mediatizare instrumentalæ (muzicalæ sau de tehnicæ radio. dar care se sprijinæ tot pe cuvâ nt.este loc teofanic 116 `i icoanæ a Cuvâ ntului Dumnezeiesc.cit .Dr. Ibidem .) nu-`i are locul într-o slujbæ a comuniunii interpersonale. Non-cuvâ ntul este refuzat. op. în care cuvâ ntul pare cæ se dizolvæ. sensurilor `i roadelor mâ ntuitoare ale Bisericii. ce suferæ numai o prefacere liturgicæ.31. fie sub chipul sunetului impersonal al instrumentului muzical. care doar într-un al doilea râ nd î`i revarsæ binecuvâ ntarea asupra întregii fæpturi..situa\ia fiind cu totul deosebitæ în cazul jubila\iei liturgice `i a câ ntærii papadice (bogat melismaticæ). Øi de aceea putem observa o „esteticæ“ liturgicæ specificæ: cuvântul este totdeauna prezent în câ ntarea bisericeascæ.Dumitru Stæniloae. `i nu înseamnæ o limitare a libertæ\ii creatoare a omului.între persoane 119.421-423. fie al vocalizei tehnice .92. op.185. cuvâ ntul rostit. 118 Paul Evdokimov. viu.cit . a persoanelor umane `i divine. 116 117 69 . cuvâ ntul rostit de cætre `i cætre persoanæ (Persoanæ). p. cuvâ ntul cu în\eles. a oamenilor „între-laolaltæ“ `i împreunæ cu Dumnezeu.care trebuie cântat pentru a-l ridica din condi\ia pæmâ nteascæ decæzutæ a rostirii prozaice .. spre care îndreaptæ cuvâ ntul ce comunicæ `i na`te comuniune .în deplina con`tiin\æ a rosturilor. p. în actul alegerii ecleziale `i personale totodatæ a mijloacelor 118 . V. este o expresie tocmai a acestei libertæ\i.. TV etc. canoanele citate la nota nr.Prof. Slujirea în cadrul cultului este o lucrare mai ales a oamenilor.

limita desævâ r`itæ a armoniei ce cuprinde în armonicele sale naturale poten\ionalitatea originaræ a oricærei armonii. înseamnæ 120 Paul Evdokimov. o armonie.ceea ce spiritual coincide cu „mine însumi“. cu o aceea`i melodie `i acelea`i cuvinte. „eu“-l participantului la slujbæ. ce este o folosire tot la modul oarecum instrumental(-armonic) a vocii `i a cuvâ ntului `i a cærei complexitate în textura sonoræ (care devine u`or haoticæ în cazul unei interpretæri neîndemâ natice).Acela`i lucru este valabil `i pentru câ ntarea polifonicæ sau armonicæ. provoacæ în orice caz o umbrire de sens `i confuzie în ceea ce prive`te în\elesul cuvâ ntului. Oricare (co-) participant liturgic este astfel în însæ`i inima realitæ\ii descoperite sacramental. pentru câ ntarea pe o singuræ voce. sub acoperirea unei armonii sonore plæcute. a`a încâ t prezentul epifaniei liturgice sæ nu fie numai un „acum“ ve`nic.145 `. Împær\irea pe voci în câ ntarea armonicæ introduce `i un element tehnic. În muzicæ. desfætætoare. Pe plan spiritual câ ntarea pe voci diferite creeazæ inevitabil „distan\æ“ `i „pozi\ie“ diferitæ. oricâ t de consonantæ. presupune o tensiune care nu-`i gæse`te rezolvarea decâ t în unison. exterior. chiar dacæ în „armonie“. În iconografie..21). monodicæ. în care to\i trebuie sæ câ nte „într-un glas“.17.u. iar slujba se sævâ r`e`te în însæ`i „inima“ sa Renun\area la „pozi\ionarea“ diferitæ în câ ntarea pe mai multe voci. op. „desævâ r`i\i întru unime“ (In. p. Aceste cerin\e liturgice sunt mult mai u`or de îndeplinit prin câ ntarea pe o singuræ voce. de separa\ie într-un cadru de comuniune. renun\area la facticitatea opticæ a perspectivei de adâ ncime 120 a însemnat eliminarea „distan\ei“ `i a „pozi\iei“ diferite determinate de aceastæ distan\æ. 70 .cit . ci `i un „aici“ absolut al maximei apropieri `i desfiin\æri a oricærei distan\e spa\iale .

mai ales.fie ca `i „instrument“ al „jertfei de laudæ“ care este câ ntarea. 121 122 71 . op.cit . un „remember“. Desigur însæ cæ eforturile câ ntære\ilor biserice`ti de a depæ`i un anume „imanentism estetic“ 122. o bornæ la frontiera dintre douæ lumi. o nota\ie a „mersului“ melodic. Oricum. în plan practic nu poate coborî câ ntarea bisericeascæ sub un nivel artistic firesc 123. 1981.`i Mâ ntuitorul s-a adus pe Sine Jertfæ desævâ r`itæ întrupat ca om .1) 124. fidelæ acompaniatoare a oralitæ\ii specifice câ ntærii ræsæritene. fie ca ofrandæ aleasæ între toate cele create . Melodica bizantinæ .11. vizionar însemnâ nd aici credin\a în sensul paulin de «vedere a celor nevæzute»“ (Evr..de asemenea situarea în acela`i sens `i în acela`i „loc“ liturgic esen\ial. care înso\e`te uneori câ ntarea ortodoxæ.152. Bucure`ti. ce a `i favorizat dezvoltarea polifoniei `i armoniei. care. într-un domeniu al lucrurilor esen\iale. poate tocmai pentru a reaminti cæ „lucrarea“ Bisericii se sævâ r`e`te în aceastæ lume `i în aceastæ condi\ie umanæ . în general). p.este mai mult un semn (`i mai pu\in un simbol). dumnezeie`ti. atâ t omene`ti câ t `i.155. p. se Victor Giuleanu. p. un „sæ luæm aminte“. nu poate concura persoana umanæ. 123 Ibidem . 124 Ibidem . de sugestie spa\ialæ `i instrumentalæ. `i care se poate spune cæ este o „referin\æ armonicæ“ 121 o concesie fæcutæ “impersonalului instrumental (ca `i clopotul `i toaca) `i armonic“. (spre) inaugurarea unei teologii vizionare. instrumentul muzical (`i instrumentalismul. pozi\ionalæ (pe portativ).183. originar. în cazul câ ntærii biserice`ti ortodoxe este aspira\ia regæsirii (sau pæstrærii) sensului sæu estetic autentic .161. Aspira\ia „fuzionærii elementului artistic cu contempla\ia misticæ. p. Paul Evdokimov. se suprapune. Øi nota\ia muzicalæ bizantinæ. se poate vædi mai liturgicæ în sensul ortodox . Isonul.decâ t cea occidentalæ.

„Podoaba“. 127 Paul Evdokimov. de Teodor Bakonsky. p. Ibidem .1.Dionisie Areopagitul.confundæ (o „confuzie“ sænætoasæ) cu sensul liturgic autentic. L’art .18. Iubirea nebunæ a lui Dumnezeu . fæcut dupæ „chipul“ frumuse\ii dumnezeie`ti. p..18.29. frumuse\ea. unul dintre Numele lui Dumnezeu 126 . p. Bucure`ti.12. iar pe om l-a pus lucrætor. de asemenea. este iubirea pentru frumosul desævâ r`irii cre`tine (Filocalia).Cel ce a fæcut Cosmosul. câ nd „Dumnezeu a privit toate câ te a fæcut `i iatæ erau bune (frumoase -kal à ) 125 foarte“ (Fac.. Ibidem .31). „liturghisitor“ 127 al acestei frumuse\i `i „câ ntære\“ al strælucirii Dumnezeirii 128. Pentru cæ „frumosul“ este. regæsirea frumosului dintru început. 128 Idem. 1993. trad. dupæ cum spune Sf.. p. Este. este setea dupæ frumuse\ea sæditæ în sufletul omului. 125 126 72 .

Prof. de rolul eventual al instrumentelor muzicale în cult 132. 1945. în „Mitropolia Olteniei“. nr. Sibiu. nr. XXI (1969). Episcopul Caransebe`ului. p. 131 Nicolae Lungu.7-8. 1985. Idem.Prof.103-111. p.) cu formele lui tradi\ionale (...Ene Brani`te. Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea P. nr. încercâ nd discernerea celor mai potrivite `i fundamentate atitudini 129. dimpotrivæ..PERMANEN|{ ØI SCHIMBARE Î N CÂ NTAREA LITURGIC{ ORTODOX{ * În condi\iile mereu diferite ale lumii contemporane. care au adus-o în discu\ie `i au preluat-o spre studiu.Gheorghe Øoima. XXVI (1974). 129 Pr.2.a fost sesizatæ de numero`i teologi. Unii. sau de alte aspecte specifice. s-au propus solu\ii diametral opuse. problema adaptærii prin schimbare a râ nduielilor cultului cre`tin . p.Lauren\iu (Liviu) Streza. 1985.3.. 1997. fie cæ era vorba despre unele inova\ii în recitativul liturgic 131.în particular ale celui ortodox . Liturgica specialæ . Probleme de actualitate ale Bisericilor de azi: 73 . în „Studii Teologice“. de o înnoire `i adaptare la cond\iile de via\æ ale societæ\ii contemporane.univ. „cultul ortodox (. `i a fost publicat în „Revista Teologicæ“.93`. are `i el nevoie de o revizuire. totu`i. p.Dr. p. Cultul ortodox în cadrul lumii de azi .197-215. Func\iunile muzicii liturgice .S. Combaterea inova\iilor în recitativul liturgic .562-573.Prof. VII (1957).Dr.V (77). din punct de vedere ortodox ..245-251. nr..u. 130 Idem.3-4.) mai corespunde nevoilor religioase ale sufletului omenesc în condi\iile `i posibilitæ\ile vie\ii sociale de azi (. sub influen\a * dezvoltare (evolu\ie) `i revizuire (adaptare) în cult. în „Ortodoxia“. Bucure`ti. 132 Pr. Între „formele generale de exprimare a 130 cultului“ numærâ ndu-se `i câ ntærile liturgice.) sau. în cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. problema s-a pus `i referitor la acestea.15. La întrebarea dacæ. seria II. p.

p. a`a cum este ea reglementatæ în regulile de tipic `i cum se practicæ în mænæstiri.`i încæ mai pot fi întâ lnite .cu aplicare `i la câ ntarea liturgicæ `i anume. Al\ii. în „Glasul Bisericii“. mai conservatori`ti.Prof. Carte de muzicæ bisericeascæ pe psaltichie `i pe note liniare pentru trei voci .76. Timpul `i comunicarea muzicalæ .Gheorghe Øoima. Axionul „Îngerul a strigat“ în armonizarea lui D. 1902. Echilibrul între cele douæ aspecte ale realitæ\ii liturgice ortodoxe . a cærei concretizare apare ca eminamente temporalæ .). De asemenea.G. atunci câ nd a încercat sæ devinæ o artæ majoræ `i sæ dobâ ndeascæ o con`tiin\æ a condi\iei sale (a`a cum este.Prof. Probleme de actualitate .Petrescu. p. cer o reformæ fundamentalæ a cultului(. cæ Biserica trebuie sæ ræmâ næ fidelæ tradi\iei trecutului `i sæ pæstreze cu sfin\enie râ nduiala. p. pentru eviden\ierea unor criterii normative. Bucure`ti. a îndemnat `i la medita\ie asupra timpului . muzica în general.5.cit .partea melodicæ. între permanen\a `i schimbarea acestei realitæ\i.I. „pur muzicalæ“.care este un lucru bine stabilit în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ 136 .Dr.66. 1. 133 134 74 . 136 Pr.u. 1967. Etudes de palé ographie musicale byzantine . XXXIV (1975).. sus\in.D...198 Sebastian Barbu-Bucur. Permanen\æ în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ În cadrul legæturii inseparabile dintre text `i melodie . în întregul sau în pær\ile sale.Kiriak . cere o câ t mai aprofundatæ analizæ teologicæ. 1991.. 135 Ibidem .7-9. Bucure`ti. nr. Nifon Ploe`teanu. dimpotrivæ. a slujbelor religioase.Ene Brani`te. Bucure`ti. `i cazul muzicii europene al ultimelor câ teva secole). intactæ `i nemodificatæ. spre exemplu. 137 Adrian Iorgulescu. p. cu 137 „temporalitatea (sa) imanentæ“ . p.8.suflului inovator al confesiunilor apusene..`i în cazul câ ntærii biserice`ti.. p.“ 133 Acelea`i atitudini oarecum extreme ale unor „moderni`ti“ 134 `i „tradi\ionali`ti“ 135 au existat . op. a trebuit Pr.764 `. Pr.

într-un fel chiar mai mult.Dr. decâ t numai prin Iconomia Dumnezeiascæ a Întrupærii Mâ ntuitorului. 113.sævâ r`ite prin Înviere... aducerea în momentul contemporan nouæ 142 a acestei „recapitulæri“ 143 a lumii `i a timpului. nu a condus însæ spre vreo reu`itæ deplinæ. a „timpului orb“. 143 Pr. Spiritualitate `i comuniune în Liturghia ortodoxæ . op.avâ nd câ ntarea între cele mai importante componente ale sale 141 . 1986. Bucure`ti. Dar acest „prezent liturgic“ nu înseamnæ doar realizarea vreunei „permanen\e“ la modul omenesc. 75. de „regæsire a timpului pierdut“ `i de „permanentizare a clipei“ 139. Bucure`i. loc.realizeazæ tocmai actualizarea sacramentalæ.7-25. actul liturgic . p. (p.17). 141 Pr..111.sæ-`i coreleze medita\ia asupra aspectelor sale fundamentale cu cea asupra problemelor muzicianului. Preocuparea pentru ie`irea din curgerea negativæ a timpului. a contrariat mereu sufletul omului.Prof.Dr. 138 75 . recuperarea `i recapitularea întregii lumi . 1972. 117 (în trad. ale omului care face muzicæ.. a „timpului bolnav“ 138. Doar atunci neputincioasele încercæri omene`ti. 1967. dimensiunea esen\ialæ a muzicii. timpul .47. L’art de l’icone .109-112. Paris. au putut fi nemæsurat depæ`ite.Dumitru Stæniloae.. 142 Paul Evdokimov. 1992) 139 George Bælan.15). creat de Dumnezeu pentru nemurire `i ve`nicie. Dincolo de muzicæ . adicæ doar a unei conserværi (dacæ se poate la nesfâ r`it) a unor forme. în ræscumpærarea. idei etc. sfâ r`itul timpului individual al vie\ii pæmâ nte`ti în moarte.cit . s-a dovedit a fi o dimensiune esen\ialæ.109.Prof. timpul sfin\it în slujba dumnezeiascæ a Bisericii este totodatæ o plinire . existen\ialæ. 140 Paul Evdokimov. „Timpul sacru“. p. `i a omului. p.rom.2.cit .deci `i a timpului asociat ei 140 . op.cit. În Bisericæ. p. o Paul Evdokimov. p. de Grigore Moga `i Petru Moga. Liturgica specialæ . Øi astfel.Ene Brani`te. „Trecerea lumii“ acesteia (I In. Craiova.

La fel. p. 1988. sunt recapitulate în „memorialul liturgic“. Bucure`ti. p. la îndemnul câ ntærii. 1970.. ed. 1975. profetic. vedem câ ntâ nd cum „Fecioara astæzi pe Cel mai presus de fiin\æ na`te“ (Condacul Na`terii Domnului) 146. iatæ înaintea ochilor este judecata“ (din Canonul Duminicii Læsatului de carne) 150 care „pune astæzi sfâ r`it tuturor særbætorilor“ (din Sinaxarul Duminicii Læsatului de carne) 151.Prof. cærora. p. De aceea.„pleromæ“ 144 `i calitativæ (nu doar cantitativæ.22. a VII-a. Domnul. m-a înviat `i m-a cinstit a fi stæpâ nitor pe pæmâ nt tuturor cel væzute `i locuitor împreunæ cu îngerii“ (prima Stihiræ a Triodului.408. p.Dumitru Stæniloae.cit . pâ næ la Înfrico`ætoarea Judecatæ.43.46. 150 Triodul. a V-a. pentru a vorbi despre „permanen\æ“ în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ. Ele ne aduc pe fiecare pâ næ în momentul în care „Fæcætorul meu. 146 Mineiul pe decembrie . Bucure`ti. . de duratæ).109. Participæm în felul acesta la toate evenimentele Mâ ntuirii. a VII-a. p.Dr. p. este timpul prefæcut în ve`nicie. p. Nu doar cele trecute ne devin prezente ^n recapitualarea sacramentalæ a timpului ci. 149 Pr. 147 Penticostar . Øi mai ales cuvintele câ ntærilor sunt cele ce slujesc la împlinirea acestui memorial...46. 151 Ibidem . alæturi de to\i sfin\ii. 148 Ibidem .100. în Duminica Læsatului sec de brâ nzæ) 145. trebuie pornit din acest Paul Evdokimov. toate momentele istorice esen\iale. ne bucuræm „Învierea lui Hristos væzâ nd“ (din Slujba Învierii) 147 etc. Bucure`ti. ed. ed. 144 145 76 .361. op. Astfel. luâ nd \ærâ næ din pæmâ nt `i însufle\indu-mæ cu suflare de via\æ. le præznuim cu dreaptæ credin\æ `i le cinstim cu laude preaslævita `i cinstita lor præznuire“ (Slava de la Stihoavna Vecerniei în Duminica Tuturor Sfin\ilor) 148. op. `i cele viitoare 149. p. începâ nd de la Facere. în toate zilele anului bisericesc.cit . Triodul . „strâ ngâ ndu-ne laolaltæ. fiindcæ „sosit-a ziua.

doxologia din râ nduiala Utreniei („Slavæ întru cei de sus lui Dumnezeu.cit . Bucure`ti.45 `.. Euharistia .110.114 152 153 77 ..Taina Împæræ\iei (trad. Øi din aceastæ perspectivæ este posibilæ în\elegerea mai claræ a o serie de manifestæri `i aspecte ale „permanen\ei“ (sau „neschimbærii“) câ ntærii liturgice ortodoxe. sub aspectul textului. de-a lungul secolelor. descoperitor al celor dumnezeie`ti) al ve`niciei .nu exprimæ cercul vicios al imanen\ei færæ ie`ire 152.plan spiritual `i sacramental al realismului liturgic. în care „permanen\a“ comunæ.. p. 154 Paul Evdokimov. istoricæ. sæptæmâ nal. a) „Permanen\a“ textului câ ntærilor liturgice Repetarea ciclicæ a slujbelor (cu câ ntærile respective). în primul râ nd. este firesc sæ prezinte `i o mai mare constan\æ istoricæ a formei . î`i are un corespondent „pnevmatizat“ în prezentul eshatologic.“). p.II-III).. Iar ceea ce este repetat de atâ tea ori cu venera\ie. în compara\ie cu alte produc\ii culturale (efemere). op. de Boris Ræduleanu).ciclul pascal `i cel mineal . iar Axionul (imnul de Paul Evdokimov.u. al imnografiei . anual . op. Din acest punct de vedere imnul „Luminæ linæ“ de la Vecernie ne conduce pâ næ în primele veacuri ale erei cre`tine (sec. în planul liturgic „væzut“ `i în cel istoric.expresie a „permanen\ei“ enun\ate în titlu . zilnic. În câ ntarea liturgicæ ortodoxæ aceastæ constan\æ . p.poate fi urmæritæ. care în mod væzut se poate exprima doar prin repetarea periodicæ a comuniunii sacramentale cu ceea ce este ve`nic 154. ci este simbolul liturgic (totdeauna „epifanic“ 153.cit . 1992. împreunæ cu imnele „Unule næscut“ `i „Sfinte Dumnezeule“ din râ nduiala Sfintei Litughii dateazæ din secolele al V-lea -al VI-lea. Alexandre Schmemann.

. în „Studii Teologice“. 1949. deseori chiar citarea lui directæ . „Fecioara astæzi“ (Condacul Na`terii Domnului) se câ ntæ cu o melodie identicæ (în punctele ei caracteristice) de cel pu\in aproape o mie de ani 158. b) „Permanen\a“ în aspectul melodic al câ ntærilor liturgice Øi sub aspectul melodic întâ lnim în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ aceea`i stabilitate istoricæ remarcabilæ. Tehnica recitativului liturgic. p. Cultura muzicalæ de tradi\ie bizantinæ pe teritoriul României . care nu îngæduie modificarea sau suprimarea lor dupæ capriciul sau gustul personal al liturghisitorilor sau al unor Biserici locale (.)... Pe acestea Biserica le pæstreazæ neschimbate..Dr. omogenitatea vie\ii religioase (a spiritualitæ\ii) ortodoxe. 158 Sebastian Barbu.Bucur. câ t `i în cel al unei tradi\ii psalmodice de rostire sau de câ ntare 157.238-242. Ibidem . 155 156 78 . fost logofæt al Pr.care se câ ntæ dupæ polieleu . al X-lea 155..crea\ii ale lui Filotei Monahul. atâ t în planul cuvintelor. multe cu un caracter dogmatic pronun\at. seria a II-a.contribuie de asemenea la „stabilitatea“ câ ntærilor liturgice.200 `. 1989.. 157 Nicolae Lungu. datoritæ naturii con\inutului sæu revelat . La fel stau lucrurile în cazul pripelelor . Câ ntærile cu o atâ t de mare vechime.preamærire a Maicii Domnului) a intrat în uzul ritului bizantin aproximativ încæ de prin sec. la fel ca `i râ nduielile de cult „sunt guvernate de principiul stabilitæ\ii `i uniformitæ\ii cultului. unitatea externæ a Bisericii.text de o recunoscutæ stabilitate. Organizarea corului bisericesc . (. p. pentru cæ ele men\in legætura de continuitate cu trecutul istoric. pentru cæ exprimæ `i sus\in doctrina ortodoxæ.u. Probleme de actualitate .“ 156 Raportarea cuvintelor câ ntærilor biserice`ti la textul scripturistic. al textului.Prof. Bucure`ti.201.24.3-4. nr.Ene Brani`te.) unitatea ei. p.. p.

„încheiate“ începâ nd de prin secolele IX-XI `i care concretizeazæ . care au existat întotdeauna. câ nd se consideræ cæ Sfâ ntul Ioan Damaschin l-a ordonat. introducerile sau suprimærile de câ ntæri `i râ nduieli. doar cumulate în perioade mari de timp au constituit evolu\ia istoricæ în domeniul câ ntærii biserice`ti . ajunsæ pâ næ la noi cu neînsemnate modificæri.ca `i în cel liturgic. Transilvania de sud. Bucure`ti.lui Mircea cel Bætrâ n: „melodia care circulæ în prezent cel pu\in la româ nii din Muntenia. Octoihul . în acest ritm. iar pe de altæ parte de pæstrarea în formæ atâ t de asemænætoare în provinciile româ ne`ti men\ionate. Penticostarul. ce depæ`e`te percep\ia unei genera\ii. care este aceea`i cu a ehului I bizantin. inclusiv Blajul.II. câ t `i în cel al râ nduielilor câ ntærii ciclurile liturgice amintite mai înainte. sistemul celor opt glasuri bizantine . Exemplele men\ionate pâ næ acum dezvæluie însæ `i o evolu\ie foarte lentæ a câ ntærii biserice`ti `i a râ nduielilor slujbelor în general. al VIII-lea. Pripelele lui Filotei Monahul . p. Ne este dovedit acest lucru de structura acesteia. Moldova. 1979. exprimâ nd totodatæ continuitate în dezvoltarea liturgicæ.atâ t în planul imnografic. în general. au pæstrat impresia „permanen\ei“ la nivelul fiecærei genera\ii. a`a cum ne este cunoscut din manuscrisele secolelor XIII-XVIII.împreunæ cu cartea corespunzætoare. înscriindu-se în ordinea secolelor. `i din Bucovina este vechea melodie creatæ de Filotei. vol.). `i pâ næ astæzi este `i el o dovadæ a relativei permanen\e `i neschimbæri a câ ntærii liturgice. Micile varia\ii `i schimbæri (în formæ). în „Studii de etnomuzicologie `i bizantinologie“. Mineiele.292. 159 79 .“ 159 În planul structurilor muzical-liturgice. ræmas în mare acela`i (cel pu\in în principiu) din sec. Ceaslovul etc. Gheorghe Ciobanu. Modificærile. Acela`i lucru se poate spune `i despre celelalte cær\i de slujbæ (Triodul.

Ene Brani`te. p. 1961. desigur. decâ t sæ vinæ cu hotærâ ri pripite. prin aceasta. schimbare `i evolu\ie în ordinea câ ntærii `i a râ nduielilor liturgice. iar astæzi se poate vorbi despre o „ istorie a muzicii bizantine“ 161. înainte de a intra în pomenirea perpetuæ a slujbelor `i câ ntærilor biserice`ti.. Probleme de actualitate . în „ziua cea neînseratæ a Împæræ\iei lui Dumnezeu“..211. A History of Byzantine Music and Hymnography . ale istoriei Bisericii. toate au avut „petrecerea“ lor lumeascæ. înainte de a fi „prinse“ în memorialul spujbelor. V. 80 . în mod poten\ial `i profetic. ed. Toate elementele recapitula\iei sacramentale . Aceastæ trecere a evenimentelor (importante pentru rosturile mâ ntuitoare ale Bisericii).au avut `i o existen\æ istoricæ concretæ. 160 161 Pr. din planul istoric în cel liturgic. în „prezentul liturgic“ al ve`niciei.: Egon Wellesz. preferâ nd sæ a`tepte `i sæ lase lucrurile sæ meargæ în voia lor.spre ex. schimbarea nu este decâ t un aspect complementar permanen\ei . dintru începuturi . a determinat. în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ. care ar fi putut avea urmæri neprevæzute `i funeste“ 160. la care ne-am referit mai înainte. Oxford. 2. pentru cæ aceasta s-a petrecut îndeosebi în spa\iul cultural. vie\ile sfin\ilor. De fapt. Faptele Istoriei Mâ ntuirii.II. schimbare.de`i „cuprinse“ liturgic. `i..Dr.Însæ „întotdeauna Biserica Ortodoxæ a procedat cu mare pruden\æ câ nd a fost vorba de modificæri în formele de cult. Schimbare în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ Existæ a`adar `i evolu\ie. istoric `i geografic bizantin.Prof. la un nivel mai general.

al VI-lea) `i a canonului (sec.Petre Vintilescu. în „Glasul Bisericii“. nr. 1937. Muzica bisericeascæ la români în secolul al XIX-lea . iar în particular în evolu\iile Pr. pâ næ în zilele noastre.u.3. p. a`a cum arætam mai înainte. în domeniul formelor imnografice ale câ ntærii litugice asistæm. Bucure`ti. Astfel. nr.sau de schimbare în general .885. Poezia imnograficæ din cær\ile de ritual `i cântarea bisericeascæ .Dr.sunt evidente. b) Evolu\ii mai recente în planul aspectelor muzicale ale câ ntærii liturgice ortodoxe În ultimele douæ-trei secole. la structurarea treptatæ a troparului (sec. 91. descoperim o evolu\ie a nota\iei muzicale bizantine 163. p. istoric. mai ales sub influen\a dezvoltærii culturii muzicale laice (occidentale). în „Ortodoxia“. o reformæ la sfâ r`itul sec.54.a) Evolu\ii istorice ale câ ntærii liturgice Fenomenele de evolu\ie . problema schimbærii `i a progresului în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ a cunoscut abordæri noi. 162 81 .452 `. XII (1960). al XVIII-lea `i începutul sec. Ritmul rapid al inova\iilor laice a adus treptat `i în mod explicit pe slujitorii câ ntærii liturgice în situa\ia de a cæuta `i de a gæsi solu\ii de adaptare la ceea ce pæreau a fi „cerin\ele vremii“.330-339. 163 Dic\ionar de termeni muzicali .Nicu Moldoveanu.u. 1984. Iar în privin\a aspectelor mai muzicale.Prof. p. 164 Pr. a condacului (sec. p. Bucure`ti.al V-lea). 165 Ibidem . Cântarea bisericeascæ ortodoxæ rusæ . 75. mai ales de-a lungul perioadelor mari de timp.884 `. N. Aceste lucruri pot fi observate în întreaga arie ræsæriteanæ 165.11-12. al VII-lea) 162. p.Trube\koi.Prof. al XIX-lea (reforma hrisanticæ) 164 `i alte schimbæri. XLI (1982).

din Biserica Ortodoxæ.prin D.171.cum ar fi împær\irea în „interpre\i“. de concert. începâ nd de la jumætatea secolului trecut 166.Chirescu. 170 Pr.. Crea\ia coralæ româneascæ la români în secolul al XX-lea .cit . op. p. Nifon Ploe`teanu.609 `.3-4. 225.117138.câ ntærii liturgice din Biserica Ortodoxæ Româ næ. cærora istoria le-a dat mai multæ dreptate `i care.Nicu Moldoveanu.607 `. Øi au mai existat `i „modera\i 169. în „Glasul Bisericii“. ce s-au pronun\at împotriva reformelor muzicale în Bisericæ. Stilul spectacular. p. Idem. în secolul nostru 170 .Prof.Kiriak. au pus bazele unui stil de sintezæ. Mai ales acesta din urmæ a intrat într-o dificilæ rela\ie cu „duhul liturgic“ ortodox. „public ascultætor“.C.u. 166 82 . în timp: doar câ teva Liturghii (`i câ teva pær\i ale altora) se mai câ ntæ. Crea\ia coralæ .Nicu Moldoveanu. 220. 40 000 ani de muzicæ . comunitaræ `i în duhul smereniei. p. Muzica bisericeascæ la români în secolul al XIX-lea (partea a doua). nr. fie la cel al nota\iei (adoptarea portativului apusean) sau al stilului interpretativ.u. Via\a. 167 .u. CIV (1986). Muzica. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. p. experien\a `i practica bisericeascæ au determinat o selec\ie. 1967.138 `. N..Prof. Au existat „moderni`ti“ care au promovat o deschidere totalæ fa\æ de înnoiri . nr. dintre atâ t de r..Lungu `i al\ii.Prof. în secolul al XIX-lea (partea a doua). 167 Jacques Challey.`i dovadæ stau zecile de Liturghii corale armonice scrise în aceastæ perioadæ 168.. Reac\iile fa\æ de aceste stæri de lucruri au fost diverse.se potriveau prea pu\in cu participarea activæ.Nicu Moldoveanu. Bucure`ti. p. Au existat `i „tradi\ionali`ti“. 168 Pr. preluâ nd de la cele douæ pozi\ii extreme elementele valoroase (færæ a face însæ un compromis „cældu\“). ca `i celelalte atitudini vis-a-vis de actul muzical .Dr.9-12.Dr. Pætrunderea înnoirilor muzicale în cult s-a fæcut fie la nivelul mijloacelor `i al structurilor sonore (câ ntarea polifonicæ-armonicæ). I. compozitor“ etc.Dr... 169 V.XLII (1985).D.

Nicu Moldoveanu. p. publicat în „Monitorul ..101. Câ ntarea coralæ armonicæ.sau. în comun. s-au dovedit în continuare mai adecvate vie\ii liturgice ortodoxe `i mai adaptate greutæ\ilor de orice fel ale acesteia. V. minorizatæ fals dramatic . în sensul autentic ortodox. serenade. ca `i excesiva melodizare . c. O contribu\ie importantæ în direc\ia aceasta a constituit-o armonizarea chiar a câ ntærilor tradi\ionale.Jurnalul oficial al Principatelor Româ ne“.. eliminarea manierei ecfonetice în favoarea unei rostiri prozaice. De asemenea.u.Prof.1965).II-III. Nu trebuie sæ se creadæ cæ au lipsit luærile de pozi\ie explicite în cadrul eforturilor de clarificare.. 173 Prof. unde numeroasele împrumuturi melodice din opere.numeroasele Liturghii corale armonice compuse în ultima sutæ de ani. a raporturilor între inova\iile muzicale laice `i cerin\ele liturgice ale câ ntærii biserice`ti. ca `i folosirea unei armonii de facturæ modalæ. din contra. Câ ntarea de stranæ. pentru muzica armonicæ). Decretul nr. 171 83 .89.uneori afectatæ. Combaterea inova\iilor .febr.124 `. nr. mai potrivitæ glasurilor biserice`ti 172. a câ ntærilor mai des folosite. ræspâ ndirea corurilor armonice în biserici a fost limitatæ de dificultæ\ile financiare (plata cori`tilor) sau profesional-muzicale (în parohiile rurale sunt mai greu de gæsit dirijori `i cori`ti suficient pregæti\i. p. pe o singuræ voce..Dr... a trebuit sæ se supunæ ritmului `i spiritului liturgic tradi\ional.17 (23 ian. în paralel cu propunerea unor modele verificate de Tradi\ia liturgicæ 173. din 18 ianuarie 1965. `i câ ntarea de ob`te. 172 Pr. roman\e. chiar atunci câ nd a fost sprijinitæ prin decrete politice 171.-4. arii. pe cele opt glasuri. Crea\ia coralæ . Este suficient sæ luæm ca exemplu recitativul liturgic.562-573. au fost hotærâ t combætute.Nicolae Lungu. p. al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza . acolo unde au existat condi\ii sæ se poatæ practica.

1988. p. Observa\ia unui cunoscut liturgist ortodox româ n. în anii mai apropia\i.Ene Brani`te. Utrenierul . 174 175 84 . în comun. Bucure`ti. începâ nd cu anii ‘50.Prof.care au rezistat alæturi de formele uniformizate.Dr. nu este opera unei singure genera\ii de cre`tini. atâ t de accentuat în râ ndul credincio`ilor simpli.205. Cântærile Sfintei Liturghii . cu eforturile din ultimele decenii.“ 174 A`a a fost cazul. 1953. Probleme de actualitate .Cun\an sau cea „bænæ\eanæ“ .. de uniformizare a câ ntærii biserice`ti în Biserica Ortodoxæ Româ næ. teologi `i credincio`i laici. 1954. ea a trebuit sæ o facæ cu destulæ pruden\æ.Ene Brani`te. a edi\iilor uniformizate 175. sau mæcar în elementele lui fundamentale. am putut asista . Astfel. în Pr. 1980. ci uneori este vorba doar de o revenire la râ nduieli `i obiceiuri din vechime 178.“ 177 Mai trebuie scos în eviden\æ `i faptul cæ nu totdeauna unele „modernizæri“ în cult (`i în câ ntare) sunt neapærat schimbæri „noi“. Pr.212. nu constituie o operæ a teologilor. în privin\a câ ntærilor liturgice. Aplicarea concretæ a hotærâ rilor sinodale a trebuit sæ \inæ seama de tradi\iile regionale ale câ ntærii liturgice . 1960. Timi`oara.Prof. o roadæ a colaborærii tuturor membrilor acestei „ecclesia“: cler.Dr. 176 Cântæri biserice`ti . Cluj-Napoca.Dr.„Chiar câ nd conducerea bisericeascæ a fost nevoitæ sæ ia anumite mæsuri în legæturæ cu formele tradi\ionale de cult. El este unul din modurile de expresie ale Tradi\iei Biserice`ti anonime `i colective. Anastasimatarul uniformizat: Vecernierul . ræmâ ne perfect valabilæ `i pentru situa\ia (mai particularæ) a câ ntærii liturgice: „ritul liturgic bizantin privit în ansamblul lui.. Bucure`ti.Prof. În acest sens (re)introducerea câ ntærii de ob`te. a episcopilor sau a sinoadelor. avâ nd în vedere spiritul conservatorist. dupæ publicarea. Bucure`ti.dupæ D. p.213. 177 Pr.. ci a Bisericii întregi.... Cântæri la serviciile religioase . Probleme de actualitate . p. `i la apari\ia unor culegeri de câ ntæri ce reiau variantele locale tradi\ionale 176.Ene Brani`te. 178 Ibidem .

în „Cultura“.„exterioare“ sensurilor `i rosturilor fundamentale ale Bisericii . `i ^n cel al câ ntærii biserice`ti. 179 85 .1-2. VI (1954). p. ci.4-5. cu rædæcini `i temeiuri pâ næ în primele secole ale cre`tinismului 180. Cântarea în comun . icoanele etc. referitor la legætura ce existæ între permanen\æ `i schimbare în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ .37-39. nu ia niciodatæ chipul „literei“ moarte. fæcute dupæ criterii culturale.au pu\inæ viabilitate în timp. iar (mai ales) schimbærile for\ate. în „Studii Teologice“. nr. Aspectele de permanen\æ ale câ ntærii liturgice nu sunt decâ t reflexe ale permanen\ei adeværurilor de credin\æ. politice etc.bisericile româ ne`ti (începâ nd cu primele decenii ale secolului nostru). `i câ ntarea suferæ Øtefan Felea. a putut apærea unora o „inova\ie de influen\æ protestantæ“ 179. Împreunæ cu celelalte componente ale manifestærilor liturgice (actele liturgice. nr.Dr. p. 180 Pr. în particular. prin lucrarea Harului Duhului Sfâ nt. de via\æ dætætor. Temeiuri biblice `i tradi\ionale pentru cântarea în comun a credincio`ilor . premize pentru dezvoltæri ulterioare. XXVII (1938). Concluzii Câ teva concluzii se impun în mod firesc. câ ntarea sluje`te scopurilor mâ ntuitoare esen\iale ale Bisericii. am putea spune) al schimbærii în domeniul liturgic. .Prof. în general. ca `i expresie a ve`niciei. 3. Øi pentru cæ în Bisericæ permanen\a.). totodatæ. seria a II-a.concluzii ce pot constitui. Nu orice schimbare este posibilæ. ce î`i au rædæcina în Descoperirea Dumnezeiascæ. atunci câ nd ea nu era altceva decâ t revenirea la o practicæ tradi\ionalæ.Ene Brani`te. se supune dinamicii ecleziale. Cele arætate pâ næ acum tind sæ demonstreze cæ existæ un ritm specific („eclezial“.17-38.

`i de nevoia de adaptare la acestea.. de identitate prin formæ.o schimbare treptatæ.câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ se poate înfæ\i`a ca o „sæmâ n\æ“ venitæ din înaltul adeværatei con`tiin\e de sine a artei muzicale în general. ce ar trebui „modernizatæ“. perspectiva poate fi `i ini\iativa schimbærii ca ræsturnatæ.con\inutul Dumnezeiesc revelat. primitivæ `i simplæ (cu conota\ii peiorative). ca formæ a limbii. Identitatea ortodoxæ a câ ntærii este. Dar. færæ a-`i pierde identitatea liturgicæ `i pecetea duhovniceascæ. Într-o perspectivæ ontologicæ absolutæ însæ perspectivæ în acela`i timp soteriologicæ `i ecleziologicæ . câ ntarea liturgicæ ortodoxæ î`i cunoa`te în mod 86 . mai pu\in o problemæ de formæ.în cadrul acestei dinamici . o evolu\ie foarte lentæ.Se poate face o asemænare cu traducerea în toate limbile lumii a Sfintei Scripturi. ca o muzicæ anacronicæ (nu doar arhaicæ). pu\in elevatæ artistic. Schimbarea în câ ntarea liturgicæ apare adesea ca fiind provocatæ de influen\a schimbærilor culturale. færæ a træda însæ prin neîntrerupta asisten\æ a Duhului . liturgicæ `i eclezialæ. . Fiindcæ. misionar `i pastoral. care evolueazæ mereu. considerâ nd apar\inâ nd câ ntærii liturgice. De asemenea. în cadrul lucrærii mereu înnoite de ræspâ ndire a Evangheliei în lume `i de sfin\ire a acesteia întru Harul Duhului Dumnezeiesc al Mâ ntuitorului nostru Iisus Hrristos. câ t este o problemæ de identitate spiritualæ . acolo unde nenumærate specula\ii estetice „bâ jbâ ie“ în întuneric. mai ales în contemporaneitate `i într-o ierarhie valoricæ esteticæ secularizatæ. istorice `i laice. teologic. în felul acesta. prin aparenta ei „neschimbare“ poate fi situatæ periferic `i minor. câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ (liturgicæ prin excelen\æ). de constan\æ (sau „permanen\æ“ doar exterioaræ) a formei.

u. înspre Împæræ\ia cerurilor.u. cf. aceasta din urmæ.14.95 `. 182 Nichifor Crainic. ea este cea menitæ sæ provoace în câ mpul artei muzicale schimbare . p. Mc.12. îndrumâ nd înspre ve`nicia Raiului regæsit.58. Despre ierarhia cereascæ . p.u. spre o condi\ie înfinit superioaræ. 184 Ibidem . rena`tere `i ^nviere..Egon Wellesz. În felul acesta. a III-a. ca `i o icoanæ a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos . p. centralæ în cadrul general al artei muzicale. permanen\a `i schimbarea în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ sunt aspecte complementare `i uneori antinomice ale unei realitæ\i liturgice complexe . ed. „locul“ inspira\iei sale 183 `i pærtæ`ia la frumuse\ea dumnezeiascæ 184. c.care este cereascæ 181 . Ia`i.4.10). mijlocirea cultului divin“ 182). p.21.10. la râ ndul sæu `i în ultimæ instan\æ. Nostalgia paradisului . Astfel. 1994. 181 87 .desævâ r`it obâ r`ia .. Sfâ ntul Dionisie Areopagitul. Piatra care izvoræ`te „apa vie\ii ve`nice“ (In. pe care au lepædat-o zidarii“ (Mt.7..„piatra“ esen\ialæ în Iconomia Dumnezeiascæ de mâ ntuire a Zidirii aflatæ sub oblæduirea proniei cere`ti.rostul suprem („func\ia ei cea mai glorioasæ.4). op.184 `.simbol. I Cor. 183 Ibidem . câ ntarea bisericeascæ poate fi comparatæ cu „piatra cea din capul unghiului. a realitæ\ii de necuprins cu mintea a Tainei Dumnezeie`ti.cit . regæsire de sine `i prefacere.111 `.42. Într-o astfel de pozi\ie.

Schmemann. de «a reprezenta» (ceea ce presupune absen\a celui reprezentat) ci acela de a revela `i de a ne face sæ participæm la ceea ce el descoperæ.S.Dr. nu logic (aceasta semnificæ aceea).3. nici dupæ o rela\ie cauzalæ (aceasta este cauza aceleia).) `i o semnifica\ie mistico-simbolicæ. nu se poate descoperi decâ t prin simbol. 185 P. în „Mitropolia Olteniei“.2.Lauren\iu-Liviu Streza. Considera\ii introductive asupra simbolului liturgic O circumscriere actualæ `i caracteristicæ a simbolului liturgic poate fi consideratæ cea a lui Al. Din contræ. ci «epifanic» (de la grecescul: a descoperi).42-51. Asemænætor define`te simbolul liturgic `i Paul Evdokimov: Nici semnul. IV (76).45-49.Prof. Simbolul este o manifestare a unei realitæ\i care. Contrar alegorismului.SIMBOLUL LITURGIC Î N CÎ NTAREA BISERICESC{ ORTODOX{ * I. O realitate descoperæ pe alta. dar (`i aceasta este capital) numai în mæsura în care simbolul însu`i atinge realitatea spiritualæ `i este capabil de a o întrupa“ 185.Dr. Originea `i sensul divin al cultului ortodox . Sensul primar al simbolului liturgic nu este acela de «a figura». a \ine împreunæ) reune`te douæ realitæ\i. Episcopul Caransebe`ului.Prof. simbolul (în grece`te: a reuni. `i a fost publicat în „Revista Teologicæ“.S. sacrament du Royaume . apud Al. p. 1994.. în condi\iile date. nr.Lauren\iu (Liviu) Streza.121-122. un simbol . în cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. 1985. L’Eucharistie. nr.Schmemann: „Râ nduielile `i actele cultului ortodox au (.. una empiricæ sau vizibilæ `i alta spiritualæ nevæzutæ. p.univ. în spiritul Sfin\ilor Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea P. * 88 . nici alegoria nu sunt deloc «epifanice». Între simbol `i realitatea simbolizatæ nu este o asemænare ci o comuniune. Anul XLI (1989). p. Paris.

) cultului ortodox“ 187. se poate încadra într-un domeniu pre.sau parasimbolic.. oarecum negative `i tran`ante din punct de vedere metodologic. Liturgica specialæ (pentru institutele teologice). e adeværat. 1972. Dar încæ men\inâ ndu-ne la nivelul generalizærilor. Pornind de la caracterul epifanic al simbolului liturgic în general. dar întotdeauna cu o oarecare împætæ`ire din aceasta. p.Dr. în toate cele „inferioare“ simbolului liturgic (logic. 1985. Færæ aceastæ minimæ. cu caracter logic sau gnoseo-logic. L’art de l’icone (thé ologie de la beauté ) . chiar demersul discursiv al lui Schmemann sau Evdokimov. se pot dezvolta o serie de considera\ii în legætiræ cu situa\ia particularæ a «simbolismului liturgic» în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ care `i ea face parte din „râ nduielile (. `i. Paris.. analogic.15. a doua. ed. a`a cum ar pærea la o primæ vedere cæ rezultæ din detalierile anterioare. mæcar într-o oarecare mæsuræ `i într-un sens mai larg. celelalte aspecte men\ionate (logic.. epifanic.143-144.Pærin\i `i dupæ tradi\ia liturgicæ.Prof.nu exclude.definit de autorii cita\i . cauzal) descoperim. 187 Pr. „exterior“ `i cu incomparabil mai pu\inæ „comuniune“. 186 89 . esen\ial simbolului liturgic. în acela`i timp. sæ observæm ca sensul primar. al simbolului liturgic . se constituie ca un receptacul expresiv al «prezen\ei»“ 186. „prezen\æ“ sau „întrupare“ a realitæ\ii semnificate. totu`i. referitor la simbolul liturgic. Pe de altæ parte. o „umbræ“ a elementului epifanic. Bucure`ti. analogic. con\ine în el prezen\a a ceea ce simbolizeazæ. p. În anumite situa\ii ele („celelalte aspecte“) pot fi considerate eventual „trepte“ ale apropierii de sensul autentic al simbolului liturgic. cauzal).. însæ existentæ.Ene Brani`te. „atingere (spiritualæ)“. El îndepline`te o func\ie de revelare a «sensului».care constituie `i substratul Paul Evdokimov. Pentru cæ de fiecare datæ o realitate descoperæ pe alta (`i indica\ia semnului este o „descoperire“). în cultul ortodox. împærtæ`ire .

Bucure`ti.887. În acest sens se poate merge pâ næ la a indica spre acea „anumitæ conformitate. 1969.. Bucure`ti.diferen\a calitativæ fa\æ de epifanicul simbolului liturgic fiind cople`itoare. analogic sau cauzal. al câ ntærii biserice`ti. Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos. Colectiv. pentru câ ntarea bisericeascæ . Pentru om este 188 189 Paul Evdokimov. ne vom referi pe scurt la câ teva din celelalte aspecte amintite.)“ 189: Øi sæ reamintim mai întâ i cæ în c^ntarea bisericeascæ ortodoxæ este prezent mereu cuvântul . p. p. 90 . întru Duhul Sfâ nt. op. `i cu prezen\a Sa tainicæ în Bisericæ. epifanismul ontologic al logicului.29).28.oricærei încercæri de cunoa`tere .339. fie de tip logic.temporar..46. p.. (care) este fundamentul ontologic al oricærei cunoa`teri umane“ 188. a simbolului: „ceva care reprezintæ altceva (. analogicului `i cauzalului \ine mai mult de creatural. 1978.orice rela\ie.cit . ar fi imposibilæ.. Fiindcæ acesta din urmæ este în legæturæ cu Descoperirea în Iconomia Întrupærii a Însæ`i Celei de a doua Persoane Treimice. a) Cuvâ ntul `i analogia în câ ntarea bisericeascæ Înainte de a aborda simbolismul liturgic propriu-zis. coresponden\æ între Logosul divin `i logosul uman. sau Mic dic\ionar enciclopedic . de omenesc . Desigur.o accep\iune profanæ comunæ. Însæ cuvâ ntul este o realitate simbolicæ (chiar `i în sensul profan) deosebit de complexæ. Putem adopta . Mic dic\ionar filozofic . II. mai tehnicæ. „pâ næ la sfâ r`itul veacului“ (Mt. epifanic. Tradi\ia a fost mai ales aceea care a impus aceastæ realitate a nedespær\irii liniei melodice de cuvâ nt. pentru care existæ de asemenea o suficientæ tradi\ie a explicærii lor. Fiul lui Dumnezeu. orice legæturæ („sæmâ n\æ“ de comuniune). de natural (fiind în legæturæ cu Revela\ia naturalæ).

27-28.I. 192 Octavian Nemescu.) fiind ca un fel de membre ale Cuvâ ntului. 1983. Un exemplu tipic.) exprimæ o no\iune de ridicare. de imaginat vreun alt simbol. pedagogic `i explicativ. coincid cu fraze descendente (:. Bucure`ti. Conform acestui „metod“ linia melodicæ trebuie sæ înso\eascæ în\elesul cuvâ ntului. adevær `i fericire.Dumitru Stæniloae).n. ilustrâ ndu-l analogic `i constituindu-se într-un „semnificant al unui mesaj extramuzical“ 192: „(. Cuvânt despre întruparea Cuvântului .. ce-`i are capætul în primele cuvinte rostite de om 190. în colec\ia „Pærin\i `i scriitori biserice`ti“. ca „adâ ncul“.. `i fiind cuvâ ntætori“ cf. „cer“. p. de Pr. L’Eglise gré que du XVe si è cle à nos jours .92. iubire `i mâ ntuire. 191 Ion Popescu-Pasærea. nr..15.n. . Iar în câ ntarea bisericeascæ. este relevat de „metodul propozi\iunilor sau al tezelor melodice“ 191. 190 91 . p.III. færæ lan\ul nesfâ r`it de „iluminæri“ prin cuvâ nt. în „Enciclopé die des musiques sacré es“. Mineie. Bucure`ti. „munte“. vreo altæ semnifica\ie.. Dumnezeu. partea I (trad. legat de nedespær\irea cuvâ ntului de melodie în câ ntarea ortodoxæ. 1968. Principii de muzicæ bisericeascæ-orientalæ (psalticæ) .simbolul prin excelen\æ . cuvintele cheie ale textului sunt subliniate prin scurte melisme“ 193.Orice câ ntare am alege ca exemplu din cær\ile de slujbæ (Octoih.) dupæ chipul `i asemænarea Lui. ca „înæl\are“..46.) câ nd acestea (cuvintele . unde se Extrapolæri teologice imediate sunt `i aici posibile: „Dumnezeu a fæcut (pe oameni . „iadul“. în acest sens. în timp ce acelea care evocæ contrariul. cuvâ ntul „vorbe`te“ cu în\eles despre lucruri esen\iale pentru (orice) om: via\æ `i înviere. p.) Deseori. Paris. fraza melodicæ este ascendentæ. împærtæ`indu-le `i din puterea cuvâ ntului Sæu. la modul catehetic `i omiletic. poate fi `i sfâ r`itul câ ntærii „Taina cre`tinætæ\ii“ de Ion Popescu-Pasærea. Capacitæ\ile semantice ale muzicii . col. Bucure`ti. Un alt aspect. p...n. deoarece este greu.. vol. (. de asemenea.). Penticostar.n. 193 Marc Dragoumis. „Scrieri“. cuvâ ntul îndepline`te întotdeauna `i o func\ie gnoseo-logicæ . de fapt imposibil. 1936. Triod.. Sfâ ntul Atanasie cel Mare.Prof.Dr. în vol.175.

p. 195 Colectiv. sæ fie considerat discutabil. „roadele“ lor.un simbolism afectiv ? Din totdeauna s-a observat expresia specificæ `i influen\a diferitæ a diferitelor genuri `i moduri ale câ ntærii asupra sufletului omenesc. ritmuri. Paris. `i care sunt nocive pentru via\a sufleteascæ. Octoihul . 92 . „cathartic“ 195. Bucure`ti. au putut determina destul de precis . una dintre ra\iunile selec\iei `i receptærii ecleziale a celor opt „glasuri“. b) „Ethosul“ câ ntærii biserice`ti ...altfel destul de inefabilæ. VIII) `i enarmonice (III. în particular aplicabilæ `i câ ntærii biserice`ti . IV. Dic\ionar de termeni muzicali .care moduri. mai mult a ordonat doar selec\ia eclezialæ..de fapt a muzicii în general. „glasuri“. intona\ii etc.165. op. au fæcut ca acestea sæ fie u`or acceptate în cantarea Bisericii. câ teodatæ sfâ `ietor 196. II. cea ascendentæ a „înæl\ærii“ `i melisma culminantæ a „slavei“. ca `i avâ nd un un „ethos“ specific 194 Thé odore Gé rold. Les Pères de l’Eglise et la musique . individuale `i sociale . V. 196 Ion Popescu-Pasærea. curæ\itor de patimi. de fapt. care sunt caracteristice glasurilor diatonice (I. cel care. credin\a `i optimismul echilibrat. Câ ntarea bisericeascæ nu putea sæ le re\inæ decâ t pe cele dintâ i `i aceasta este.. 1931. seninætatea.. în timp ce cromatismul glasurilor II `i VI. p. Cei care au stæruit în efortul de discernere a stærilor suflete`ti (o adeværatæ „deosebire a duhurilor“) ce înso\esc diferitele feluri de câ ntare. 1984. foarte probabil.151-157. Øi de aceea nædejdea. au un rol benefic. No\iunea „ethosului“ 194 a vrut sæ surprindæ tocmai aceastæ componentæ (sau rezultantæ) sufleteascæ a câ ntærii .remarcæ u`or linia descendentæ a „lumii“.27.`i dupæ efectele. VII).cit .asociat numelui Sfâ ntului Ioan Damaschin. p. patetic.

în contextul melodic general altfel foarte lin . „vocal“. exagerate . Sofia. 199 V. de`i compusæ în glasul V .n. Apare de asemenea `i un salt mare. 1935..cre`tin.cit . 198 Victor Giuleanu.deci urmærindu-se o linie de ansamblu a melodiei câ t mai linæ (analogie sau simbol pentru „luminæ linæ“).. mai lini`titæ. mai ales în variantele stihiraricæ `i papadicæ“ 198 . færæ „zdruncinæturi“ ritmice. ..„unul din cele mai frumoase moduri bizantine (.233. respectiv intervalele mai mici. Totu`i pericolul platitudinii. p.n.2.D.) semantice ale muzicii“ 199. fiind preferate sunetele cu valori apropiate ca duratæ. al muzicii) . de septimæ . Les principes du chant d’é glise byzantin . pâ næ chiar în secolul nostru 197.Este o mare deosebire de calitate duhovniceascæ între „lin“ `i „plan“. caracterul general senin `i solemn al câ ntærii. înainte de Înviere `i Înæl\are. færæ salturi mari. Ilustrativæ pentru cele arætate pâ næ acum este câ ntarea „Ziua Învierii“ (în varianta ræmasæ de la Ion Popescu-Pasærea) care. `i Patimile ræstignirii `i ale Mor\ii ! La fel stau lucrurile `i în privin\a ritmului sau al profilului intervalic al melodiei. Père I. ale câ ntærii (aceasta ca `i un caz particular.întrebuin\eazæ `i inflexiuni ale glasului VI atunci câ nd câ ntæ despre „cei ce ne uræsc pe noi“ `i „cei din mormâ nturi“.între alte „capacitæ\i (nu numai . 1981. Melodica bizantinæ .) (ce) prezintæ un plus de elan melodic.Petrescu. Bucure`ti. se poate vorbi .Însæ Iconomia mâ ntuirii a cuprins.. anumite structuri muzicale determinâ nd (sau mijlocind) cu predilec\ie anumite stæri `i experieri suflete`ti (duhovnice`ti). ce poate pâ ndi un „cantus planus“ (apusean) este evitat. Octavian Nemescu. op. prin contrast.dar cum s-ar fi putut exprima mai bine hotærâ rea `i bucuria îndemnului: „ `i a`a sæ strigæm: Hristos a înviat (.)“!? Astfel. 197 93 .`i despre o „func\ie simbolicæ afectivæ“ a Rev. „sarea“ unei inflexiuni dramatice sau jubilatorii poten\eazæ adesea. p. .

III. pentru studiul nostru.cit . Cele væzute prezintæ `i avantajul de a putea fi uneori „cuprinse“ cu privirea în întregul lor .Dr. o „lucrare“ desfæ`uratæ în cadrul comunitæ\ii `i a comuniunii biserice`ti. færæ sæ se schimbe nimic în ceea ce prive`te aparen\a sa fizicæ.din punctul de vedere al percep\iei `i al poten\ialitæ\ii simbolice religioase. Într-o perspectivæ mai comunæ. sacru.61 `. 201 Paul Evdokimov. este indiscutabil. în felul acesta `i de „semnifica\ia misticæ-simbolicæ“ din citatul introductiv al acestui studiu.acesteia. care pot fi væzute `i pipæite . 200 94 .III. între væz `i auz. Bucure`ti. Mai interesante însæ. putem încerca sæ propunem un „simbolism sufletesc“ sau chiar „duhovnicesc“ al câ ntærii biserice`ti .. sunt îndeosebi valen\ele simbolic-liturgice specifice ale câ ntærii biserice`ti ortodoxe. 1981.Spiritualitatea ortodoxæ. ne face sæ preferæm de obicei soliditatea. `i de caracterul sau legile speciale ale spa\iului `i timpului liturgic.Prof. p. „tæria“ lucrurilor materiale. Iar în acest domeniu trebuie \inut seama. op. epifanic.108. epifanice. ce continuæ sæ participe la mediul sæu empiric înconjurætor“ 201.ceea ce pe Pr. nevoia de certitudine. vol. între altele. aspectul sæu simbolic-liturgic „primar“. Teologia moralæ ortodoxæ (pentru institutele teologice) .Dumitru Stæniloae. în „petrecerea“ necontenitæ a celor lume`ti. Câ ntarea ortodoxæ ca simbol liturgic Câ ntarea bisericeascæ fæcâ nd parte din cultul Bisericii..u. fiind a`adar o activitate liturgicæ. Pentru a le pune în eviden\æ poate fi utilæ o paralelæ între câ ntare `i reprezentarea plasticæ (icoana). câ nd „un fragment de timp sau de spa\iu devine o hierofanie. între spa\ialitate `i temporalitate . Iar dacæ termenul „afectiv“ pare a fi limitativ `i reductiv pentru profunzimea træirilor respective 200..apropiindu-ne. p.

7-8.. întru men\inerea unei trezvii a sufletului. în plus. materiale) . Astfel. pentru a nu cædea în falsele certitudini spirituale (de fapt „materiale“) ale soliditæ\ii `i durabilitæ\ii (de la „duratæ“).timpul fiind interesant doar pentru „durata“ sau „schimbarea“ celor væzute `i pipæite .este cu totul altceva decâ t confuzia mentalæ (sufleteascæ) pierzætoare a idolului . dacæ reprezentærile vizuale („materiale“ sau „interioare“) ne permit un oarecare acces analogic `i simbolic la lucruri `i realitæ\i dificile `i inccesibile direct (cum este `i cazul celor religioase). sculptural.Fecioru). Prin „viul curgerii“ sale.. este deosebitæ. Bucure`ti. folosin\a simbolicæ „iconicæ“ a vizualului. 202 95 . pot fi uneori „vizualizate“. Simbolul ca anticipare `i temei al posibilitæ\ii icoanei . asociate îndeosebi spa\iului . ale permanen\ei idolului `i credin\ei idolatre. 1937. care. în cazul icoanei `i a altor simboluri liturgice vizuale (plastice. nr. în „Cultul Sfintelor icoane . Primul tratat apologetic contra celor ce atacæ sfintele icoane .Dr. a spa\ialului (`i a „materialului“ chiar) are loc în cadrul unui efort.Dumitru Stæniloae. eronatæ. folosirea corectæ a acestor reprezentæri trebuie despær\itæ de cea gre`itæ. în reprezentærile mentale preferæm sæ operæm adesea cu cele de tip vizual.. care Sfâ ntul Ioan Damaschin. al unei tensiuni spirituale continue. „permanen\a“.4. reprezentarea îndreptæ\itæ.Prof.plan sufletesc ne dæ de asemenea o anumitæ certitudine a unei cunoa`teri „complete“.situa\ia „sonorului“ . „materializate“ plastic pictural. mediul câ ntærii `i al cuvâ ntului vorbit.cele trei tratate contra iconocla`tilor“ (trad.avâ nd temei în Întruparea Mâ ntuitorului 202 . .pipæitul putâ nd confirma `i el (apoi `i eventual) durabilitatea. Dar.de D. în „Studii Teologice“. seria II. „cuprinzætoare“. De aceea. p.427. domeniul sonor este mai pu\in predispus formærii de idoli. Anul IX (1957). Pr.. Spre deosebire de cele „vizuale“ `i „tactile“.. p. „certitudinea“ obiectului.. Øi de aceea.

respectiv a tunetului `i a vâ ntului. iar auzirea prin cuvâ ntul lui Hristos“ (Rom.12. væ va cælæuzi la tot adeværul. Cuvâ ntul sonor. temporarul atrage însæ aten\ia asupra „temporalului“. iar în cadrul eclezial.10. poate fi un semn al perisabilului... Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos . aratæ) în special devenirea. abstract. domeniul sonorului poate fi considerat ca fiind cel al efemerului. 96 . Dar..`i prin El cu celelalte Persoane Treimice: Tatæl („cele ce vorbesc Eu. precum Mi-a spus Mie Tatæl. cu o altæ persoanæ. Dacæ sunetul în sine. Sunetul mai mijloce`te `i cunoa`terea despre lucruri mai pu\in „solide“. vorbit `i cântat.50) `i Sfâ ntul Duh („Acela. „Prin urmare credin\a este din auzire.In.In. færæ în\eles `i persoanæ „în spatele sæu“. Cuvâ ntul întrupat.17). `i prin aceasta. De`i mai existæ `i o oarecare rela\ie cu vizualul `i tactilul. a timpului . via\a persoanei care roste`te sau câ ntæ. „plastic“. totu`i. câ t mai amægitori. este modalitatea simbolica a legæturii cu un alt om. pentru cæ nu existæ de obicei (conform experien\ei comune) sunete continuu asociate lucrurilor væzute sau pipæite. auzit sau comunicat . a`a vorbesc“ . mental) pentru a fi. mai curgætoare `i chiar impalpabile sau invizibile .cum este cazul curgerii apei `i a valurilor. mai mult decâ t toate. cu însæ`i Persoana Dumnezeiascæ. sunetul suport pentru cuvâ nt `i câ ntare (aceasta incluzâ nd cuvâ ntul) sau cuvâ ntul `i câ ntarea manifestate prin sunet dezvæluie (descoperæ. trecætorului. al realitæ\ii fiin\elor vii `i ra\ionale. vizual.trebuie sæ fie câ t de câ t „plastici“ (material. la modul istoric `i sacramental.. Duhul Adeværului. comunicâ nd informa\ie `i energie despre caracterul dinamic.13).înainte de a fi scris. fizic.16. ci câ te va auzi va vorbi“ . al temporarului. cæci nu va vorbi de la Sine. nu trebuie uitat cæ prin sunet se manifestæ cuvântul . desfæ`urat în prezentul clipei.

Teologia Dogmaticæ Ortodoxæ (pentru Institutele teologice).. care nu se poate „cuprinde“.n. înseamnæ prezen\a Celui Cæruia ne aderesæm în Sfâ nta Liturghie. câ nd nu se mai pune problema vreunei „cuprinderi“. Unule Næscut.. p.Prof.13.) nouæ“ .. „Taina“ poate fi receptatæ.în timp.. Sfinte Dumnezeule. 1978... Paul Evdokimov. mai ales ca `i Nume al lui Dumnezeu. Pr. ce î`i pune însæ o anumitæ amprentæ staticæ `i asupra vie\ii spirituale a repezentærii.Dr.pâ næ `i a nemærginitului (printr-un „mærginit“ plastic.“..“ 203 „Doamne miluie`te“. op. „consuma“. 1986. 203 204 97 ... decâ t reducâ nd-o nepermis `i chiar desfiin\â ndu-l (spiritual) pe celælalt „des-fiin\are“ . sonorul cuvâ ntului `i câ ntærii presupune `i propune o altæ încredere în ceea ce abia urmeazæ . cæci mai are rost vreun sens sau vreo nuan\æ posesivæ atunci câ nd este vorba de un alt Eu .Dumitru Stæniloae..dar statice . vol. Craiova. Fiule `i Cuvâ ntul lui Dumnezeu..) prin excelen\æ. p.toate implicæ. „Pe Tine Te Læudæm. Spiritualitate `i comuniune în Liturghia Ortodoxæ .. 205 Idem.cit . este „loc teofanic (s. se poate descoperi conform mæsurii ei `i ne putem împærtæ`i de ea doar prin credin\a în nesfâ r`ita sa dæruire „nemonotonæ“ 205. Bucure`ti.“..92. nevæzut `i nea`teptat . * Pe câ nd vizualul `i reprezentærile mijlocite de el ne puteau da impresia `i poate o oarecare certitudine `i încredere a cuprinderii „deodatæ“..`i încæ în cazul unui Eu Dumnezeiesc ? Paradoxal `i antinomic. abia astfel `i acum se poate vorbi despre o „cuprindere“ a nemærginirii Tainei.. o credin\æ mai mare în inepuizabilul tainei vie\ii celuilalt 204. adicæ „Dumnezeu (care) este Domnul `i s-a arætat (s.sæ fie auzit.“ .pentru cæ ini\iativa epifanicæ apar\ine lui Dumnezeu.n.I.. complete . p..432. sau a no\iunii asociate).Øi cuvâ ntul liturgic (rostit sau câ ntat).în ceea ce este el însu`i..

. au fost dæruite încæ prin crea\ie omului . op.. prin câ ntare (este vorba despre câ ntarea liturgicæ). melodios . p. `i trupeascæ). cu suflare de via\æ (Fac.limba româ næ permite aceastæ sugestie . de simplæ vorbire „prozaicæ“. câ t `i sub controlul con`tien\ei `i voin\ei proprii (mai „suflete`ti“). la fel ca `i rostirea liturgicæ (citire. materialæ `i aflatæ la grani\a atâ t a influe\elor automatismelor biologice (mai „trupe`ti“). în cazul persoanei umane. care este suflarea.30. la fel ca toate celelalte poten\e suflete`ti pozitive. computerele acestui sfâ r`it de secol pot sintetiza vorbirea „prozaicæ“ într-o oarecare mæsuræ (ba chiar `i un simulacru de 206 Paul Evdokimov.2. ca `i toate actele liturgice. prin cuvâ nt `i mai mult. poate fi mijlocul. care este sensul sæu (nu doar mental) `i trupesc . de zgomot.cit .Domeniul manifestærii sonore („sonorul“).ne face sæ preferæm (ca `i „bucurie“. în primul râ nd. pentru partea esen\ialæ a cuvâ ntului..22). de ce nu. experien\a sim\ului estetic comun („al frumosului“) care. fiind mult mai apropiatæ de sunetul neînsufle\itului fizic. * Cuvâ ntul viu.`i. 206 * Revenind la perspectiva câ ntærii propriu-zise. comunitar) .20. a omului.„cuvâ nt“. 98 . „bunætate“..7. prin elementul de neînlocuit (clipæ de clipæ) pentru via\a `i rostirea fiin\ei cuvâ ntætoare. cel „sonor“ `i . predicæ) cu voce . dihotomicæ (`i sufleteascæ.prive`te alcætuirea fundamentalæ.) cuvâ ntul câ ntat. a`adar cuvâ ntul într-o stare completæ a sa . In.. legatæ de cuvâ nt. cuvâ ntul cu melodie. care implicæ. „podoabæ“ etc. participarea „întregului“ ei sufletesc `i trupesc: sufletesc . este.starea cealaltæ. ce implicæ `i „trupescul“ eclezial (individual `i colectiv. Øi câ ntarea. „verbul“. mediul simbolic adecvat al unei astfel de descoperiri `i împærtæ`iri a Tainei Dumnezeie`ti.

într-un fel mai „vizualæ“ `i mai staticæ. ce cuprinde `i cazul limitæ. prin „întruparea“ `i „învierea“ Sa în fiecare citire `i câ ntare a slujbelor biserice`ti. al „simbolismului epifanic“ 208.pentru a fi næscætor de comuniune. * Mai existæ `i o complementaritate simbolicæ (liturgicæ `i epifanicæ) între „vizualul“ plastic207 208 Ibidem . „pnevmatizatæ“. particular. în mæsura în care Mâ ntuitorul s-a întrupat ca om). al citirii `i rostirii simple.22. Cuvâ ntul este actualizat liturgic prin citirea `i câ ntarea „cu voce“.. a sonorului . comunicat celorlal\i . „glæsuiesc“ („glasul bisericesc“: iatæ o altæ numire a câ ntærii biserice`ti.. însæ „din scripturi“ . acesta în\eleasæ nu doar ca un procedeu formal de asociere a cuvâ ntului cu melodia. cuvâ ntul liturgic câ ntat („câ ntat“ în sensul general.adicæ plecâ nd dintr-o stare a sa mai „plasticizatæ“. ce indicæ sunetul caracteristic omului. care. cântarea . În acest fel. folosirea cu o atâ t de mare pondere a câ ntærii în slujbele Bisericii Ortodoxe corespunde nu unui „aranjament liturgic“ artificial `i doar „omenesc“. este „binevestit“. ontologice `i teologice. Ibidem . 30.trebuie sæ se manifeste în starea sa cea mai „de slavæ“. dar nu `i câ ntarea vie autenticæ.de cætre omul (sau oamenii) care câ ntæ. A`a încâ t. sonoræ. unor „reguli transcendente ale viziunii ecleziale“ 207. p. simbolul liturgic al Cuvâ ntului. Este domeniul „realismului liturgic `i simbolic“.156. ci ræspunde unor resorturi mai profunde. ci ca o entitate simbolicæ organicæ. Altfel spus. potrivit cærora cuvâ ntul sonor (`i) cu în\eles . p. ca un fel de „câ ntare prozaicæ“) este „icoana sonoræ“. descoperit . 99 . persoanei „persoanæ“ care poate fi `i Persoana Dumnezeiascæ.câ ntare). de Bisericæ . cu unicitatea „pece\ii“ personale .ca o stare superioaræ.

I.iconografic `i sonorul muzical.prin medierea prea îndepærtatæ a comuniunii.Dumitru Stæniloae.Prof. îi sustrage acestuia din urmæ rela\ia de comuniune vie între persoane prezente . * Referitor la „materializærile“ contemporane ale sunetului. prin dialog.Dumitru Stæniloae. loc.12) `i græirea „guræ cætre guræ“ (III In. câ ntarea liturgicæ înceteazæ de mai mai fi un simbol epifanic .cit. Imanentismul instrumental al repetærii înregistrærii este cu totul deosebit de repetitivitatea liturgicæ . înregistrarea fizicæ a sunetului. p..13. prin înregistrarea cu mijloace tehnice a cuvâ ntului `i câ ntærii.. Spiritualitate `i comuniune .u. Stabilitatea materialæ mai îndelungatæ a simbolurilor vizuale mijlocesc mai adecvat experierea „neschimbærii“ (Iac.1. mai rafinatæ . mai subtilæ. liturgicæ . a Harului dumnezeiesc. în vederea repetærii unui fragment de realitate sonoræ dinainte („din trecut “) într-un oarecare prezent .14). împærtæ`irea reciprocæ inepuizabilæ 210.. pentru cæ înceteazæ a mai fi.. care îl „în-registreazæ“ pe Ibidem . de fapt.Dr.cit. care permanent î`i ajusteazæ `i î`i obiectiveazæ. Teologia Dogmaticæ . p. 209 210 100 . Pr. `i la fel ca „scriptura“ izolatæ „pro-testant“ de Tradi\ie `i de „prezen\a liturgicæ“ 209. o poartæ mereu deschisæ cætre transcenden\a acesteia 211.e adeværat. La fel ca scrisul în sine. 211 Paul Evdokimov. a imuabilitæ\ii celor Dumnezeie`ti. singur. înregistratæ. vol. færæ vederea „fa\æ cætre fa\æ“ (I Cor..Prof.Dr. op.. în timp ce prin cuvâ nt `i câ ntare (în „curgerea“ lor în timp) ni se dezvæluie `i træim mai concret „întruparea“ acestora `i „via\a“ energiilor lor necreate.cit . Ræmâ nerea în „repetarea monotonæ“ 212 a înregistrærii sonore tehnice.154 `. loc.114.. Astfel. din punctul de vedere al simbolului liturgic acestea par sæ fie mai mult doar încæ o oarecare amægire . care este un simbol (liturgic `i el) al ve`niciei. Epifanicul (daca se poate spune a`a) este redus la „informa\ie“. 212 Pr.17). mergâ nd chiar pâ næ la ruperea sau ocultarea ei..

. cea dinainte de Crea\ie.1. apoi Psalmii `i toate celelalte) `i pâ næ la cele evanghelice (o 101 .celælalt (dar în cazul Celuilalt ?) într-o pærticicæ a sa ce poate fi pâ næ la urmæ nesemnificativæ. nonsunetul. cu ceilal\i (în „liturgia“ cre`tinæ Celælalt este însu`i Dumnezeu) spre o tot mai pronun\atæ idolatrizare egocentricæ. reale. simbolul Cuvâ ntului înæl\at la ceruri. simbolul „inexisten\ei“ pæmâ nte`ti pnevmatizate întru via\æ ve`nicæ. participarea la slujbæ.„la început era Cuvâ ntul“ (In. simbolul inexisten\ei. pe care nu-l mai poate cuprinde rostirea omeneascæ. a unei legæturi sau a unei întâ lniri `i comuniuni cu Dumnezeu. Câ ntarea de slavæ înæl\atæ lui Dumnezeu a fost întotdeauna simbolul unei apropieri.2.. corespondentul sonor al „întunericului“ vizual.realitate actualizatæ.15. mai este `i simbolul (ulterior) al depæ`irii isihaste `i apofatice a cuvâ ntului..ce evolueazæ pervers în lipsa comuniunii vii.1). de binecuvâ ntarea ini\ialæ a preotului . cu celælalt. tæcerea . De aceea. papadice. simplæ. Concluzii Polivalen\a liturgicæ `i simbolicæ a câ ntærii biserice`ti este departe de a putea fi epuizatæ în doar câ teva pagini.. a Anei: I Reg. câ nd . înseamnæ ræmâ nerea în singurætatea propriilor atribuiri de sens . întru Dumnezeu. Tæcerea. în tæcerea de dinaintea oricærei slujbe. pregætitæ `i prin „dizolvarea“ melismaticæ a cuvâ ntului în câ ntærile liturgice mai lente. împreunæ cu ceilal\i. „primitivæ“ `i primaræ. ræmâ ne de neînlocuit. non-cuvâ ntul `i non-câ ntarea. De la câ ntærile Vechiului Testament (câ ntarea lui Moise: Ie`. cu trupul `i cu sufletul. * Øi sæ mai amintim lini`tea... la fel ca în vechime `i în toate timpurile.

26.14.men\ionare esen\ialæ fiind câ ntarea Mâ ntuitorului împreunæ cu Ucenicii Sæi. a înso\it `i a urmat.26) `i pâ næ la cele ale Apocalipsei.30. Mc. a arætat (epifanic) o astfel de (re)întâ lnire a omului. 102 . a oamenilor întrelaolaltæ cu Dumnezeu. dupæ Cina cea de Tainæ: Mt. ca `i în toate slujbele Bisericii .unde alæturi de alte câ ntæri cre`tine mai tâ rzii `i cele biblice sunt prezente (preluate chiar direct sau numai sugerate) `i unde poate fi aflat `i materialul concret al considera\iilor dinainte întotdeauna câ ntarea a premers. în general a simbolizat.

cf. Fr.Prof. printr-o lærgire de sens corespunzætoare a „liturgicului“.44-51.Gheorghe Øoima putea vorbi astfel despre Func\iunile muzicii liturgice .Dr. Bucure`ti. 1985. Sibiu. nr. „orice a\i face.Dumitru Stæniloae. 215 Idem.Prof. liturgicæ 213. în esen\a sa. `i într-o relativæ sinonimie. 213 Pr.Pr. pe de o parte.ASPECTE DE SPIRITUALITATE A CÂ NT{RII LITURGICE ORTOXOXE * Introducere Câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ este.Sf. pâ næ la dimensiunea unei „Liturghii cosmice“. 1945.. 216 Hans Urs von Balthasar. p.Maxim Mærturisitorul. Bucure`ti. Episcopul Caransebe`ului. ed. p.Prof. toate sæ le face\i în numele Domnului Iisus `i prin El sæ mul\umi\i lui Dumnezeu-Tatæl“ (Col. în egalæ mæsuræ. 1985. Liturgica specialæ (pentru Institutele teologice).caracterul liturgic s-ar pæstra.Lauren\iu (Liviu) Streza. Liturgica generalæ (cu no\iuni de artæ bisericeascæ). Kosmische Liturgie .univ.III al Filocaliei (sau culegere din Scrierile Sfin\ilor Pærin\i care aratæ cum se poate omul curæ\i.Br..sau altfel spus. atâ t termenul de „cântare bisericeascæ“ (care se poate referi fie la orice Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea P.S. o „liturghie“ (un act.care ar cuprinde.15. `i colindele . 214 Pr. Øi chiar dacæ am accepta un sens mult lærgit al câ ntærii biserice`ti . cu cuvâ ntul sau cu lucrul.Dr. Sibiu.a doua.. iar pe de altæ parte. ea însæ`i este o rugæciune. de exemplu. * 103 .17).Prof. 1948. vom putea folosi. În felul acesta.4. 216 . ea constituie parte integrantæ din cultul Bisericii 214.Ene Brani`te.Dr.V.3. care ar îmbræ\i`a întreaga via\æ cre`tinæ. p.9. p.i. `i a fost publicat în „Revista Teologicæ“ II (74) 1992. o manifestare liturgicæ) 215. Ræspunsuri cætre Talasie . Aceasta pentru cæ. în cadrul cursurilor de doctorat la Facultatea de Teologie „Andrei Øaguna“ a Universitæ\ii „Lucian Blaga“ din Sibiu. 1941. lumina `i desævâ r`i) . „Cuvâ nt înainte“ la vol.

`i o alta mai reflexivæ .manifestare muzicalæ a vie\ii biserice`ti . dar `i la câ ntarea slujbelor .aceasta din urmæ uneori intelectualistæ. încâ t mereu se pæstreazæ impresia cæ nu se poate renun\a la ceva 217 A`a cum se poate vedea adesea. ci de-a dreptul chiar învechite (cu sensurile mai peiorative al „primitivului“). în raport cu evolu\iile muzicale contemporane. oarecum în sine. existæ `i o anume încæpæ\â nare a câ ntærii biserice`ti ortodoxe . Dar. cre`tinul ortodox. Øi s-ar putea vorbi `i astfel despre vreo oarecare „spiritualitate“ („culturalæ“. `i de a vorbi despre câ ntare ca despre un produs cultural. câ t `i toate celelalte manifestæri muzicale caracteristice aspectului general liturgic al vie\ii cre`tine). atâ t „presta\ia“ propriu-zis liturgicæ a câ ntærii. a`a cum am væzut mai sus. în muzicologia laicæ. I. de a separa câ ntarea bisericeascæ de persoana celui care o executæ (o sævâ r`e`te). scientizantæ sau teoretizantæ 217. atunci câ nd aeasta se confundæ cu însæ`i via\a cre`tinului în general. în particular. deosebind eventual o importantæ componentæ afectivæ .privind din aceastæ perspectivæ culturalæ laicæ . mai ra\ionalæ.acestea sunt introduse cu atâ ta circumspec\ie `i încetinealæ.de a se men\ine în forme considerate nu doar arhaice (la modul respectuos). Câ ntarea liturgicæ: o necesaræ “epectazæ“ a câ ntære\ului Existæ o tendin\æ. mai „artisticæ“. Chiar atunci câ nd se acceptæ unele înnoiri în câ ntarea bisericeascæ . nu „cult-ualæ“) a câ ntærii liturgice.. 104 . acestea constituind „inima“ vie\ii biserice`ti) câ t `i cel de „cântare liturgicæ“ (acesta putâ nd acoperi de asemenea. estetic.a`a cum a fost cazul câ ntærii corale armonice . în acelai timp. spre ex. filozoficæ . mai secularizantæ.

Magistrand Øtefan C. p.) starea sufletului sæu nu V.1-2.n. în ultimæ instan\æ . cadrul bisericesc (liturgic `i de via\æ.Alexe. câ t `i comunitar.deosebit de important.) `i (. seria a II-a. polivalen\a acestei legæturi se dezvæluie îndeosebi atunci câ nd cæutæm sæ în\elegem tocmai caracteristica „bisericeascæ“ a câ ntærii... nu are sens sæ fie fæcutæ nici chiar numai într-un scop didactic. care ar putea ræmâ ne undeva în urmæ.. el exclude din inima sa orice fel de pasiuni omene`ti(. în acela`i timp. atâ t la modul individual. `i un câ ntære\ liturgic 218. p.Prof. nr. al cre`tinului în general. nr. pierzâ ndu-se.omeneascæ.1-2. rædæcina sa dumnezeiascæ `i toate celelalte. XXXV (1957)... * În primul râ nd.165-182. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“.Sæ observæm cæ tradi\ia câ ntatului în comun (de ob`te) în Bisericæ face ca oricare cre`tin sæ fie. iar în particular. Foloasele cântærii în comun dupæ Sfântul Niceta de Remesiana .Ene Brani`te. Temeiuri biblice `i tradi\ionale pentru cântarea în comun a credincio`ilor . 218 105 . în „Studii Teologice“. al câ ntære\ului. La o privire mai atentæ constatæm cæ aceastæ specificitate a câ ntærii biserice`ti (liturgice) ortodoxe \ine nu atâ t de vreo op\iune muzicalæ esteticæ sau culturalæ . De aceea unii dintre Sfin\ii Pærin\i au aten\ionat asupra aspectelor duhovnice`ti ale câ ntærii biserice`ti. un urcu` duhovnicesc. separarea de care vorbeam mai înainte.. cu toate notele fundamentale ale acestuia: slujirea `i rostul mâ ntuitor al Bisericii în lume. totodatæ) presupune o „epectazæ“. pæstrâ ndu-se numeroase referiri directe în aceastæ privin\æ. între câ ntare `i câ ntære\. .Pr.17-38. Sfâ ntul Ambrozie al Milanului spune astfel cæ „acela care câ ntæ un imn o face cu o inimæ curatæ `i spiritual (s.). În acest sens.câ t (ea este legatæ) de aspectul sæu „bisericesc“. Øi bogæ\ia. VI (1954). câ ntarea bisericeascæ fiind intim legatæ de persoana `i via\a cre`tinului.

Thé odore Gé rold. P. Strassbourg. 1989.parte esen\ialæ.Dumitru Stæniloae. Øi chiar cuvintele înse`i ale câ ntærilor biserice`ti amintesc `i îndeamnæ în aceastæ privin\æ.) cei desævâ r`i\i `i în virtute (.).. Iatæ câ teva stihuri care câ ntæ ajutorul dumnezeiesc: „De n-ar zidi Domnul casa bunætæ\ilor. op.Dr. 220 Sfâ ntul Grigorie de Nyssa.G. cf.III „Spiritualitatea ortodoxæ“.Dr.necesitatea efortului.11 `.. Despre via\a în Hristos .. p. Les P è res de l’Eglise et la musique . curæ\irea de patimi.n.207. aceastæ via\æ (în Hristos .) la începutul ei. a cre`tinului 223. col. p..III. 222 Idem.) se cer din partea noastræ multe încordæri `i grele strædanii“. în zadar ne-am osteni (.`i 106 . 219 este tulburatæ în nici un chip“ 219.. cf.Prof. Spiritualitate `i comuniune în Liturghia Ortodoxæ . trad. „De n-ar fi Domnul între noi. Craiova. 1978. cine ar fi în stare întreg a se pæzi de Sfâ ntul Ambrozie al Milanului.) atâ rnæ numai de atotputernicia Mâ ntuitorului (.) pentru cæ ei se aflæ în ceea ce se aflæ `i firea îngerilor (. absolut necesaræ .. 221 Pr.Prof.)“ (al doilea râ nd de antifoane ale glasului al treilea.. actualizatæ în Sfintele Taine 222 .. Bucure`ti. p. Explicare la Ps.n.233: „(. pe de altæ parte (.150: „via\a duhovniceascæ î`i are izvorul în Sfintele Taine“..Prof.cit . începutul oricærui urcu` duhovnicesc: purificarea...) nu-`i gæsesc plæcerea (.u. indiferent de împær\irile metodologice sau practice 221.n.Dr. Nicolae Cabasila. 1981. Teodor Bodogae. a participærii.u. de Pr.n..). vol.. Bucure`ti. p... Cuvintele celor doi Sfin\i Pærin\i ne plaseazæ în plin domeniu al spiritualitæ\ii câ ntærii liturgice `i în special.50 `. Teologia Dogmaticæ Ortodoxæ .Dumitru Stæniloae.150 .) decâ t sæ-`i facæ via\a lor o laudæ a lui Dumnezeu“ 220. de la Utrenia duminicilor).45.185 B.Pr. explicâ nd „coordonatele“ de Tradi\ie ale cæii de urmat: ini\iativa `i ajutorul din partea lui Dumnezeu . în ceea ce constituie. prin întreaga iconomie a Crea\iei `i Mâ ntuirii. 223 Nicolae Cabasile. p. Iar Sfâ ntul Grigorie de Nyssa aratæ cæ „celor curæ\i\i li se potrive`te sæ laude pe Domnul (`i câ ntarea este tocmai „jertæ de laudæ“ ... (. p.. 1986.143 . 1931. Teologie moralæ ortodoxæ (pentru Institutele teologice). vol. Comentar la Ps.433. din partea persoanei umane .

În ceea ce prive`te stræduin\ele duhovnice`ti ale cântære\ilor . cei care „cu dumnezeiascæ cuviin\æ au învæ\at (.) (`i) obiceiurile oamenilor le-au împodobit“ (Troparul Sfâ ntului Vasile cel Mare).. (.) câ `tigâ nd cu smerenia cele înalte `i cu særæcia cele bogate“ (Troparul Sfâ ntului Nicolae). acest ajutor de la Dumnezeu este implorat în cuvintele cântate ale Psalmului 140: „Doamne.. ci sunt cuvintele Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos însu`i. Cântarea „Fericirilor“ evanghelice. în partea de început.. în pragul nop\ii.) cæ `tie Domnul calea drep\ilor `i calea necredincio`ilor va pieri“ (din Vecernia Særbætorilor).)“..).vræjma`ul (.. care pe Heruvimi cu tainæ închipuim.) ?“ (al doilea râ nd de antifoane ale glasului al doilea.) fæcætorii de pace (. ale „Logos“-ului. a Sfintei Liturghii... (.. toatæ grija cea lumeascæ de la noi sæ o lepædæm (s.)“. * 107 .. despre care cântærile Bisericii ne spun cæ s-au fæcut „îndreptætori credin\ei `i chip blâ nde\elor. de la Utrenia duminicilor). de Dumnezeu: „ferici\i cei blâ nzi. al celor curæ\i\i `i îmbunætæ\i\i duhovnice`te. la Vecernie. de via\æ. Heruvicul ne îndeamnæ ca „noi. Øi în fiecare searæ. auzi-mæ (. pregætitoare.) cei milostivi. ale Cuvâ ntului lui Dumnezeu. În câ ntarea Psalmului I este „fericit bærbatul care n-a umblat în sfatul necredincio`ilor (. `i Fæcætoarei de via\æ Treimi întreit sfâ ntæ câ ntare aducem . ale vreunei oarecare câ ntæri..n. actualizeazæ de asemenea starea desævâ r`irii suflete`ti.) cei cura\i cu inima...Øi nu sunt oricare cuvinte. ca pe Împæratul tuturor sæ primim pe Cel înconjurat în chip nevæzut de cetele îngere`ti (... învæ\ætori înfrâ nærii (.)“ . strigatam cætre Tine. a virtu\ilor în care trebuie sæ petrecem pentru a ne apropia de mâ ntuire... (...... `i mai este `i exemplul Sfin\ilor..

Pe un plan mai practic a`adar, se poate spune cæ, pe de o parte, câ ntarea bisericeascæ (liturgicæ) îndeamnæ `i îndrumæ spre curæ\irea de patimi `i progresarea duhovniceascæ, iar pe de altæ parte, reciproc `i sinergic, cei progresa\i `i curæ\i\i de patimi se apropie tot mai mult de „ambientul“ specific, spiritualizat, al câ ntærii biserice`ti, al câ ntærii liturgice în Bisericæ în\elegâ nd, dar ru`inâ ndu-se de alte „petreceri“ suflete`ti, muzicale `i lume`ti; deoarece „starea de muzicalitate a omului se aflæ actualizatæ în starea lui progresatæ în virtu\i, precum disonan\a lui se aflæ în starea lui pætima`æ“ 224. II. „Ra\iunile“ biserice`ti ale câ ntærii liturgice ortodoxe Curæ\irea de patimi `i cultivarea virtu\ilor determinæ în continuare, conform unor distinc\ii duhovnice`ti îndeajuns de larg acceptate 225, dobâ ndirea vederii „ra\iunilor“ dumnezeie`ti ale lucrurilor, 226 contemplarea curatæ a celor create , în care „Dumnezeu (...) a descoperit (...) lumea væzutæ, în\eleasæ prin cea nevæzutæ, pe temeiul ra\iunilor ei, sau pe cea nevæzutæ arætatæ prin chipurile lucrurilor sensibile“ 227. Sæ mai observæm oarecarea întrepætrundere, sau uneori, concomiten\æ, a marilor etape ale vie\ii spirituale: spre exemplu, cultivarea virtu\ilor, con`tientæ `i voitæ, presupune deja o anumitæ „vedere“ duhovniceascæ; pentru cæ „dupæ ce am progresat întrucâ tva în dobâ ndirea virtu\ilor, începe sæ se înro`eascæ orizontul con`tiin\ei noastre de avansurile

Pr.Prof.Dr.Dumitru Stæniloae, Spiritualitate `i comuniune ..., p.429. Idem, Teologie moralæ ..., vol.III, p.50. 226 Ibidem , p.50 `.u., p.164 `.u. 227 Sfâ ntul Maxim Mærturisitorul, Ræspunsuri cætre Talasie , în „Filocalia“, vol.III, Sibiu, 1948, p.101.
224 225

108

iluminærii, ca pe culmea nepætimirii sæ ræsaræ întreg soarele Duhului Sfâ nt“ 228. * În domeniul câ ntærii liturgice, eliberarea de plæcerea pætima`æ pentru unele muzici - mai pu\in sau deloc biserice`ti (laice, distractive), ce corespund `i înso\esc de fapt o via\æ „lumeascæ“ (în sensul coborâ t, întunecat de pæcat) - este cea care face loc în\elegerii (nu doar „mentale“) `i plæcerii curate (ce a depæ`it silin\a voluntaræ) pentru ceea ce este câ ntarea bisericeascæ - cu toate rosturile ei liturgice. Acesta este momentul în care `i „insuficien\ele“ câ ntærii biserice`ti, acuzabile din partea unei arte muzicale (laice) „culte“, „evoluate“, î`i dezvæluie „ra\iunile“ lor, ce \in de iconomia bisericeascæ `i care nu sunt numai de naturæ „logicæ“, ci mult mai profundæ: ontologicæ, ecleziologicæ, teologicæ... Mai întâ i, de ce doar vocea omeneascæ î`i gæse`te loc în câ ntarea ortodoxæ, `i nu `i instrumentul muzical... ? În mæsura în care vocea este expresia cea mai directæ a unei persoane (umane), cu nesfâ r`itul tainei sale 229, orice instrument muzical (material), chiar prin ceea ce este el („instrument“) ar fi o inter-mediere, o inter-punere (in-directæ) într cel (cei) care câ ntæ `i cel-cei (Cel) pentru care se câ ntæ, ceea ce ar putea adumbri tocmai aspectul esen\ial, de comuniune, între persoane . Câ ntatul împreunæ cu instrumentele ar putea `terge deosebirea de „glæsuire“ între omul-persoanæ `i instrumentul neînsufle\it, deschizâ nd drumul tratærii „instrumentale“ nu numai a vocii (ca în „bel-canto“), ci chiar `i a persoanei umane. Iar aceasta ar fi o tratare inevitabil reduc\ionistæ, ce coboaræ fiin\a umanæ spre firea neînsufle\itæ (omul-ma`inæ, omul-instrument, omul previzibul, omul færæ Tainæ), reflex invers al unor alte
228 229

Pr.Prof.Dr.Dumitru Stæniloae, Teologia moralæ ..., vo.III, p.158. Idem, Spiritualitate `i comuniune ..., p.432.

109

erori „instrumentaliste“, strævechi, ce atribuiau „neînsufle\itului“ valen\e personale, în situa\ia idolatriei... În general, orice „încâ ntare“ sonoræ, pur esteticæ, pæstreazæ o nuan\æ idolatræ, „deturnâ nd“ sufletul de la direc\ia spiritualæ stabilitæ (pentru vecie !) prin întemeierea Bisericii, înspre Iisus Hristos, Dumnezeu-omul, pentru mâ ntuirea tutror întru El. De aceea, încæ Fericitul Augustin spunea cæ atunci „câ nd mi se întâ mplæsæ fiu desfætat de câ ntare mai mult decâ t de ceea ce se câ ntæ, mærturisesc cæ pæcætuiesc...“ 230 Este adeværat cæ existæ, în Biserica Ortodoxæ, „excep\ii“ în privin\a instrumentelor muzicale („sonore“ - poate ar fi mai corect): clopotul `i toaca. Acestea însæ, prin „instrumentalismul“ lor declarat - sunet direct „instrumental“, repetat, lovit, neînsufle\it, færæ a avea vreo preten\ie de a imita sau suplini vocea omeneascæ, sau de a crea vreo construc\ie sonoræ capabilæ sæ-`i fie suficientæ (estetic) sie însæ`i, `i care astfel ar înlocui vocea - nu creeazæ confuzie spiritualæ în planul muzical, firea neînsufle\itæ participâ nd în chipul ei adeværat (`i nu în vreun fel în`elætor, care sæ confunde viul persoanei cu vreo „abilitate“ a unei închipuiri neînsufle\ite) la liturgismul general al lumii create. Astfel, în iconomia „sonoræ“ a Bisericii orice eveniment sonor, ca `i orice eveniment liturgic, trebuie sæ fie prezent în adeværul sæu. Iar câ ntarea liturgicæ nu se dore`te a fi o „muzicæ artisticæ“ - fie `i foarte bunæ ci un mijloc specific `i, într-o anumitæ mæsuræ, necesar în iconomia bisericeascæ-liturgicæ mâ ntuitoare. * În legæturæ directæ cu caracterul vocal, se dezvæluie `i o altæ „ra\iune“ bisericeascæ (duhovniceascæ) a câ ntærii liturgice ortodoxe: cea cu
Fericitul Augustin, Confesiuni , I-e, cf.Pr.Petre Vintilescu, Despre poezia imnograficæ din cær\ile de ritual `i cântarea bisericeascæ , Bucure`ti, 1937, p.223.
230

110

referire la unirea organicæ a cuvâ ntului cu melodia. Vocea nu apare niciodatæ în vreo ipostazæ de vocalizæ simplæ („instrumentalizatæ“) sau de „voce“ într-o armonie (polifonie) de tip tehnic-componistic - deci tot de facturæ „instrumentalæ“ - ci ea este „glas“ (altæ numire bisericeascæ a „modului“ câ ntærii liturgice) ce „cuvâ nteazæ“, rostirea cuvâ ntului cu în\eles fiind starea cea mai înaltæ a vocii, a glasului. Slabele cuvinte omene`ti ale câ ntærilor liturgice trimit la însu`i Cuvâ ntul Dumnezeiesc, Cel prin Care „toate s-au fæcut; `i færæ El nimic nu s-a fæcut...“ (Ioan 1,3). Iar Dumnezeu „i-a fæcut (pe oameni) dupæ chipul `i asemænarea Lui, împærtæ`indu-le `i din puterea cuvâ ntului Sæu, (:..) fiind ca un fel de umbre ale Cuvâ ntului `i fiind cuvâ ntætori.“ 231 * Apare apoi „problema“ aspectului predominant monodic al câ ntærii ortodoxe. De ce sæ se câ nte pe o singuræ voce, „særacæ“, atunci câ nd câ ntarea pe mai mule voci, armonicæ `i polifonicæ, `i-a demonstrat suficient virtu\ile estetice `i spectaculare... ? O primæ „ra\iune“ a acestui fapt este mai „tehnicæ“, dar cu consecin\e „teologice“. S-a observat demult cæ o „cuvâ ntare diferitæ `i simultanæ a mai multor oameni cauzeazæ o proastæ percepere a cuvâ ntului sonor `i, desigur, ca în\eles - la fel ca într-o „glosolalie“ în sens ræu, de amestec babilonic al limbilor. Ori cuvâ ntul, în Bisericæ, trebuie sæ ræsune ræspicat `i pe în\eles: „câ nta\i cu în\elegere“ ne înva\æ Psalmistul (Ps.1,6,7). Øi doar câ ntatul pe o voce, „întrun glas“, permite unui numær oricâ t de mare sæ se „armonizeze“ - deoarece unisonul este armonia cea mai simplæ, fiind totodatæ `i consonan\a cea mai perfectæ.
Sfâ ntul Atanasie cel Mare, Cuvânt despre Întruparea Cuvântului , în vol. „Scrieri“ (partea I), trad. de Pr.Prof.Dr.Dumitru Stæniloae, colec\ia „Pærin\i `i scriitori biserice`ti“, nr.15, Bucure`ti, 1987, p.92.
231

111

este ca `i deosebirea între ecumenism `i (inter-)comuniunea euharisticæ. 1981.ceea ce este greu de pretins tuturor sau `i numai unei majoritæ\i dintre sutele sau miile de credincio`i ai unei biserici parohiale. chiar profesioni`ti . între cele câ teva „partide“ vocale în care trebuie împær\it corul . provin 232 Victor Giuleanu. Cu acelea`i virtu\i tehnice ale simplitæ\ii de execu\ie ca `i unisonul . iar pe de altæ parte. * În ceea ce prive`te folosirea isonului .nu va putea egala perfec\iunea `i absolutul unitæ\ii credin\ei. p. chiar în interiorul corului. nici o „armonizare“ a vreunei multitudini de sim\iri `i cugete . în exprimarea câ ntatæ . el este o expresie claræ a „deosebirii“ în unitate. accesibilæ oricærui om comun. douæ „feluri de a fi“ sau douæ „firi“.`i creâ nd o armonie subtilæ în „primitivitatea“ rela\iei cu melodia propriu-zisæ . normal dotat `i pregætit. între cei care câ ntæ în corul armonic `i cei care ascultæ. 112 .. la unison. De aceea a apærut o dublæ „despær\ire“: pe de o parte. Bucure`ti.Practica armonicæ `i polifonicæ a câ ntærii a impus câ ntarea pe doar câ teva voci. ilustreazæ „urzeala“ legæturii între douæ realitæ\i. Câ ntarea omofonæ.`i de voci. Pentru a face o compara\ie. Melodica bizantinæ . înlæturæ aceste „împær\iri“ `i rezolvæ problema „profesionalismului“ muzical al credincio`ilor „chema\i“ cu to\ii la câ ntare. Dar chiar `i a`a. cu expresia sa desævâ r`itæ care este monodia.practic neputâ ndu-se împær\i câ te o „voce“ armonicæ fiecærui corist. „referin\æ armonicæ originalæ în câ ntarea bizantinæ“ 232.. de glasuri. În sfâ r`it. orice mærire a numærului de voci complicâ nd mult execu\ia. care.152-156. aceasta presupune oameni suficient pregæti\i muzical. de`i profund deosebite.isonul. împreunæ cu aceastæ melodie propiu-zisæ.

. schimbætor. generator.dintr-un izvor „modal“ comun (tonica). ci poten\â nd cuvâ ntul înso\it de melodie al câ ntærii . dacæ credincio`ii fiecærei categorii de vâ rstæ ar a`tepta sæ ræsune la slujbe doar muzicile „plæcute“ vremii (tinere\ii) lor. dupæ cum am væzut.poate fi „umplut“ cu diferite încærcæturi conceptuale. iar celælalt schimbætor sau activ . de care vorbeam mai la început. „cu-vâ nt“.. este rostitæ omene`te. de în\eles. dincolo de cuvintele diferitelor graiuri omene`ti. mâ ntuitoare. mai tainicæ. dar.! 113 . în care se `i unesc în final. care este fæcut interesant doar de cuvâ ntul ce ræsunæ deasupra sa. melodia cuvâ ntului. printr-un singur sunet.. este vorba despre o realitate liturgicæ polivalentæ.. Fenomenul „modelor“ culturale (muzicale) este receptat cu multæ grijæ . * Cele câ teva „ra\iuni“ biserice`ti amintite pâ næ acum explicæ `i încetineala schimbærii. ale Bisericii. în câ ntarea liturgicæ. ale câ ntærii liturgice.dar nu „instrumental“. færæ cuvâ nt . Isonul vocal. Acest „tipar“ structural . în acela`i timp. a evolu\iei în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ. `i la întunericul „lutului“ inert `i amorf. mai adâ ncæ. cuvâ ntul „luminætor“ de sens fiind mereu prezent. cu în\eles. la fel de bine. Cealaltæ parte din rela\ia câ ntatului cu ison. cum poate trimite.dar nu cu „închidere“ de spirit tocmai pentru a nu impieta asupra rosturilor mult mai importante. în care ræsunæ aceastæ câ ntare. În ansamblu. cu Duh de Cuvâ nt.în care un element apare imuabil sau doar pasiv.poate trimite gâ ndul la „peste cuvâ nt“. Sæ ne imaginæm ce rupturæ de comuniune între genera\ii s-ar produce în Bisericæ. fundamental.

Dr. Spiritualitate `i comuniune ..Prof. mai sunt `i ceilal\i. Câ ntarea în general. III.Prof. 234 Ibidem .) spre Dumnezeu.432. Cæci întâ lnirea aceasta a îngerescului cu omenescul. Dumitru Stæniloae „Spiritualitate `i comuniune în Liturghia 114 .Dumitru Stæniloae..Dr... evident. iar unii prin al\ii `i unii cu al\ii vor înæl\a lui Dumnezeu mul\umirea * ortodoxæ“. chiar atunci câ nd câ ntæ doar un câ ntære\. studiul Pr. va produce sunetul dulce al mul\umirii prin unirea întreolaltæ. Câ nd to\i credincio`ii câ ntæ împreunæ în Bisericæ.Ene Brani`te..Câ ntarea bisericeascæ „trece“ prin vremi. p.cit. acest urcu` n-ar putea avea loc dacæ n-ar fi ajutat de un urcu` liturgic (s. Dar îndeosebi în câ ntarea în comun. peste vremi . op. culegâ nd ceea ce este durabil `i adeværat spiritual în muzica oamenilor.n.. care participæ prin ascultare.Prof... p.).. cu glasurile unite. caracteristicæ Bisericii 235. declarat. `i fiind.n. presupune mai mul\i participan\i.5. Pr. care se înfæptuie`te de fiecare împreunæ cu ob`tea celorlal\i credincio`i (s. de asemenea Magistrand Øtefan Alexe. aspectul comunitar-liturgic este evident.. ca toate cele dumnezeie`ti ale Bisericii. câ nd firea omeneascæ este readusæ la starea ei de la început. ca manifestare. are loc „o întâ lnire a firii noastre cu îngerii.)“ 233. o parafrazare a titlului lucrærii Pr.. Spiritualitate `i comuniune în câ ntarea liturgicæ ortodoxæ * „Dacæ spiritualitate înseamnæ con\inutul credin\ei experiat în træirea lui vie (. care îl ascultæ. 235 V.Dr. Aspectul liturgic `i comunitar al credin\ei cre`tine (al spiritualitæ\ii cre`tine) îmbracæ forme accentuate în cazul câ ntærii biserice`ti 234. 233 Titlul capitolului este. Temeiuri biblice `i tradi\ionale . în acela`i timp..) (`i) chiar dacæ existæ `i un urcu` indivdual al credincio`ilor spre Dumnezeu (...

271. mai ales al celor apropia\i nouæ“ 238 este acela`i „noi“ al corului câ ntærii („Noi..432.cit . mai ales în ceea ce prive`te „calitatea“ ei cre`tinæ. p. de a fi în comuniune cu Sfânta Treime (s.este cea care „satisface (. vol. este un „rod“ `i un semn al iubirii (In. (aceastæ lucrare fiind) sus\inutæ de Hristos Cel înviat `i unit cu credincio`ii prin Sfâ nta Împærtæ`anie“ 237.132. 236 115 . a îndumnezeirii 241 `i a unirii cu Dumnezeu 242. Puterea næscætoare de comuniune nu este a câ ntærii în sine. p. p. care nu este un „eu“. hrænind comuniunea spiritualæ între cre`tini (. 241 Ibidem .1).u.9 `.. dar în bunæ mæsuræ orice slujbæ a Bisericii .Dr.254 `.) aceastæ trebuin\æ în mod deosebit. Aceasta este sobornicitatea Bisericii de pe pæmâ nt `i din cer.ajutat `i de câ ntarea bisericeascæ . Øi aceasta corespunde ajungerii spre ultima treaptæ a urcu`ului duhovnicesc . Comuniunea credincio`ilor în Bisericæ.III. 240 Idem. 242 Ibidem . ba în oarecare mæsuræ chiar al tuturor celor deceda\i în credin\æ... Øi aceasta „ne dæ o `i mai mare bogæ\ie `i adâ ncime tainicæ. 237 Ibidem .Grigorie de Nyssa..n. 239 Ibidem .u. p. Cel ce ne une`te pe to\i. 15. Dumitru Stæniloae. Pr. Atunci „adunarea“ unui numær oarecare de oameni în Bisericæ se preface.431.Prof. p..aceea a iubirii nesfâ r`ite 240. pentru cæ slujba în întregul ei Liturghia ortodoxæ.“)..484. col.5 `.). „a sta fra\ii împreunæ“ (Ps.. o `i mai mare capacitate de a sim\i pe Hristos.309 `. Teologia moralæ . ci un „noi“ cuprinzâ nd „`i «eul-noi» al îngerilor `i al sfin\ilor trecu\i din aceastæ via\æ. care pe Heruvimi cu tainæ închipuim.. Subiectul liturgic. apud Sf.pentru iubirea lui de oameni“ 236. Spiritualitate `i comuniune . p.u.).u. 238 Ibidem . op. træitæ în maximæ intensitate“ 239.). se pnevmatizeazæ în comuniune a sufletelor întru Duhul Sfâ nt..

concret. cæ activitatea de câ ntare în Biserica Ortodoxæ este. inseparabil legatæ de aspectele privind spiritualitatea în general `i de cele privind spiritualitatea culticæ. Øi acest lucru poate fi de mare folos pentru depæ`irea „bolilor“ `i oboselilor suflete`ti.de fapt. pe cei ce o practicæ. de teologhisire .4.dactilografiat).. V.nu poate fi vorba despre vreo lipsæ a „luminii cuno`tin\ei“ (II Cor. de lauda adresatæ lui Dumnezeu. pe care rutina `i neglijen\a sufleteascæ (duhovniceascæ) le poate impune uneori ca `i „regulæ“ (ne)fireascæ în câ ntarea liturgicæ a Bisericii noastre. analiza câ ntærii „Ziua Învierii“ de Ion Popescu-Pasærea în: Vasile Græjdian. ar însemna sæ o lipsim .de vorbire cu. Încercarea de a deosebi `i de a aduce în planul aten\iei aspectele de ordin general ale spiritualitualitæ\ii câ ntærii liturgice. Cântarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea . al câ ntærii cre`tine ortodoxe 243.de însu`i sufletul ei.Concluzii Se poate spune. dacæ am reduce câ ntarea la o ac\iune doar cu caracter estetic sau. despre. Dumnezeu. poate fi fæcutæ la fel de bine `i asupra oricærui caz particular .. ca `i de lucrarea tainicæ a Harului Duhului Sfâ nt .. pe credincio`ii ortodoc`i .6). 243 116 . mai mult. liturgicæ. p. Însæ acolo unde este vorba de doxologhisire.Sibiu.50-69 (ms.. în mod firesc. Institului Teologic Universitar . 1990. întru. chiar în lumina unor considera\ii sumare. în special. Altfel. tezæ de licen\æ. cu caracter tehnicvocal.

15. este o împreunæ-lucrare a persoanelor participante . a persoanelor omene`ti. p. loc. C^ntarea bisericeascæ ortodoxæ este.Dr. iar în chip nevæzut. în mod esen\ial. o câ ntare încadratæ organic în „lucrarea“ sacramentalæ mâ ntuitoare a Bisericii.432. monodicæ etc. în rela\ie cu caracteristicile câ ntærii liturgice ortodoxe. o câ ntare liturgicæ 244. orice slujbæ bisericeascæ în general. 246 Ibidem .„TEOLOGIA PERSOANEI“ Î N CÂ NTAREA BISERICEASC{ ORTODOX{ * Cele mai multe dintre caracteristicile câ ntærii biserice`ti ortodoxe . 244 Pr. De`i acest mic studiu-eseu preia unele idei din alte studii ale acestei culegeri. a Persoanelor Dumnezeie`ti. prin accentul special pus asupra „persoanei“. În acest context liturgic al comuniunii. Taina Împæræ\iei (trad.Ene Brani`te. Euharistia.doar vocalæ.în chip væzut.141 `. în Sfâ nta Euharistie 247. Liturgica specialæ . 245 Pr. totu`i el poate fi interesant `i în sine.a cæror perpetuare obstinatæ. p.290-294. În partea de Traduceri a acestei culegeri (p. Dar „liturghia“. mai ales. de Boris Ræduleanu). De fapt. p. * 117 .a cærei identitate se afirmæ tocmai Publicat în vol.Prof.cit. . Sibiu. din sâ nul Sfintei Treimi izvoræ`te puterea iubirii dumnezeie`ti næscætoare de comuniun e 246. „persoana“ î`i pline`te defini\ia sa intimæ de „prosopon“ .Dumitru Stæniloae.„fa\æ cætre fa\æ“ .Prof. uneori chiar sub forma citærii unor fragmente întregi. 1992. Bucure`ti.243) este redat `i un scurt rezumat în limba francezæ. care este sensul oricærei slujbe biserice`ti `i care î`i gæse`te o întruchipare deplinæ în Sfâ nta Liturghie. 1985. 247 Alexandre Schmemann. Persoanæ `i comuniune“. într-o lume mereu în schimbare. Bucure`ti. 1986. p. tainic.Dr. Craiova. Spiritualitate `i comuniune în Liturghia ortodoxæ. contrariazæ un spirit „istorist“ sau „modernist“. `i a îngerilor `i Sfin\ilor trecu\i din aceastæ via\æ 245 `i. 1993.u. pot fi mai bine în\elese în perspectiva unei „teologii a persoanei“.

o interpunere. deschizâ nd drumul tratærii „instrumentale“ nu numai a vocii (ca în „bel-canto“) ci chiar a persoanei umane . între cel/cei care câ ntæ `i cel/cei . 248 118 . caracteristicæ.298. Pe de altæ parte. menitæ sæ slujeascæ rosturilor mâ ntuitoare generale ale Bisericii.aspectul vocal. este expresia cea mai directæ a unei persoane (umane). * De ce numai vocea omeneascæ î`i gæse`te loc în câ ntarea ortodoxæ. 1981. nedespær\irea de cuvâ nt.. p.în cadrul liturgic.. 249 Alexandre Schmemann. este o intermediere („inter-mediere“). 1972.o Pr. Paris.Dumitru Stæniloae..cele arætate mai înainte apar cu eviden\æ. op. a`a încâ t. dacæ ar fi sæ ne referim doar la câ teva dintre aspectele câ ntærii biserice`ti ortodoxe .u.Dr.143 `. p. Dic\ionar de teologie ortodoxæ .Ion Bria. Câ ntarea bisericeascæ. ce are în „spatele“ sæu un nesfâ r`it de tainæ 250.dupæ a cærei chip a fost creatæ `i persoana omeneascæ. 250 Pr.cit.cit .u.Dr. Bucure`ti.cit .Prof. ceea ce umbre`te „directe\ea“.. loc.. Orice instrument muzical. „i-mediatul“ comunicærii næscætoare de comuniune între persoane. Cel . chiar prin ceea ce este el („instrument“). câ ntatul împreunæ cu instrumentele `terge deosebirea de „glæsuire“ („glasul bisericesc“ . parte (nedespær\itæ) în „iconomia“ simbolicæ liturgicæ ce descoperæ (epifanic) 249 aceste realitæ\i. op. caracterul monodic .o altæ expresie a „pesonalismului“ ortodox) între omul-persoanæ `i instrumentul neînsufle\it. p.pentru care se câ ntæ. chiar la modul comun.Prof. `i o „iconomie“ internæ proprie.prin voca\ia comuniunii cu celelalte persoane 248.45 `. `i-a structurat în timp. Paul Evdokimov. în cadrul Tradi\iei biserice`ti. L’art de l’icone . Mijloacele alese în acest scop au trimitere `i fundamentare teologicæ `i ontologicæ. în lucrarea acestei voca\ii ce-`i are originea în rela\ia Persoanelor Dumnezeirii . ? Vocea.

tratare inevitabil reduc\ionistæ, ce ar coborâ fiin\a omeneascæ spre firea neînsufle\itæ (omul-instrument, omul-ma`inæ, omul previzibil, færæ tainæ), un reflex invers al erorii „instrumentaliste“ strævechi a idolatriei, care atribuia neînsufle\itului valen\e personale... Este adeværat cæ existæ, în Biserica Ortodoxæ, excep\ii în privin\a instrumentelor muzicale („sonore“ ar fi mai corect): clopotul `i toaca. Acestea însæ, prin „instrumentalismul“ lor declarat - sunet direct instrumental, repetat, lovit, neînsufle\it, færæ a avea vreo preten\ie de a imita sau suplini vocea omeneascæ, sau de a crea vreo construc\ie sonoræ capabilæ sæ-`i fie suficientæ (estetic) sie însæ`i (`i care astfel ar înlocui vocea) - nu creeazæ confuzie spiritualæ ^n planul liturgic. În acest caz firea neînsufle\itæ participæ în chipul ei adeværat la liturgismul general al lumii create - `i nu în vreun fel în`elætor, care sæ confunde viul persoanei cu vreo „abilitate“ a unei închipuiri neînsufle\ite. Pentru cæ în „iconomia sonoræ“ a Bisericii, orice eveniment sonor trebuie sæ fie prezent în adeværul sæu, aceasta fiind condi\ia oricærui eveniment liturgic autentic - câ ntarea liturgicæ constituind, din acest punct de vedere, doar un mijloc specific în iconomia bisericeascæ-liturgicæ mâ ntuitoare. Slujba bisericeascæ (la fel ca `i câ ntarea cuprinsæ în ea) este, în primul râ nd, o lucrarea a persoanelor , a persoanelor omene`ti între-laolaltæ `i împreunæ cu Persoanele Dumnezeie`ti, care abia în al doilea râ nd î`i revarsæ binecuvâ ntarea asupra întregii fæpturi - `i celei neînsufle\ite. Orice mediere sau (mass)mediatizare instrumentalæ - muzicalæ, dar `i de tehnicæ radio, TV etc. - nu-`i are locul într-o lucrare a comuniunii inter-personale... Fiindcæ oricum, într-un domeniu al lucrurilor esen\iale, omene`ti `i dumnezeie`ti (îndeosebi), instrumentul (`i “instrumentalismul“) muzical nu poate concura persoana umanæ, fie ca ofrandæ , ca ofrandæ aleasæ între toate cele create -chiar `i
119

Mâ ntuitorul S-a adus Jertfæ desævâ r`itæ, întrupat ca om ! - fie ca „instrument“ neîntrecut al câ ntærii (“jertfæ de laudæ“), sau ca `i icoanæ a Fæcætorului sæu. O altæ caracteristicæ a câ ntærii liturgice ortodoxe este cuvântul , totdeauna prezent, ca `i cuvâ nt viu, rostit, adresat de cætre `i cætre persoanæ (Persoanæ), cuvâ nt personal cu în\eles... Non-cuvâ ntul este refuzat, fie sub înfæ\i`area sunetului impersonal al instrumentului muzical, fie a vocalizei tehnice (tot „instrumentale“). Din contra, jubila\ia liturgicæ sau câ ntarea papadicæ, în care cuvâ ntul pare de asemenea cæ se dizolvæ, de fapt se sprijinæ tot pe cuvâ nt, ce suferæ o „prefacere“ liturgicæ... Nedefinitul instrumentelor „necuvântætoare“ 251 rætæce`te sufletul de la comuniune - spre care îndreaptæ cuvâ ntul ce comunicæ `i na`te comuniune (interpersonalæ) 252. Faptul cæ Dumnezeu „i-a fæcut (pe oameni n.n.) dupæ chipul `i asemænarea Lui, împærtæ`indu-le `i din puterea cuvâ ntului Sæu (...), fiind ca un fel de umbre ale cuvâ ntului `i fiind cuvâ ntætori (...)“ 253, face ca slabele cuvinte omene`ti ale câ ntærilor liturgice - care trebuie câ ntate pentru a fi ridicate din condi\ia „pæmâ nteascæ“ decæzutæ a rostirii prozaice - sæ trimitæ la Cel prin care „toate s-au fæcut; `i færæ El nimic nu s-a fæcut“ (In.1,3). Cuvintele câ ntærilor liturgice, ca `i toate cele ale slujbelor în general, sunt în felul acesta „loc teofanic“ 254 `i icoanæ a Cuvâ ntului Dumnezeiesc. A`adar câ ntarea liturgicæ ortodoxæ este, prin excelen\æ, o cântare a Cuvântului , care ne deschide calea cætre via\a de comuniune `i de iubire ce izvoræ`te din Comuniunea desævâ r`itæ a Persoanelor Treimice.
Ibidem , p.421. Ibidem , p.421-423. 253 Sfâ ntul Atanasie cel Mare, Cuvânt despre întruparea Cuvântului , în „Scrieri“ (partea I), trad. de Pr.Prof.Dr.D.Stæniloae, colec\ia „Pærin\i `i Scriitori Biserice`ti“, nr.15, Bucure`ti, 1987, p.92. 254 Paul Evdokimov, op.cit ., p.92.
251 252

120

Asemænætor stau lucrurile `i în ceea ce prive`te aspectul monodic al câ ntærii biserice`ti (câ ntarea pe o singuræ voce). De ce sæ se câ nte pe o singuræ voce, „særacæ“, atunci câ nd câ ntarea pe mai multe voci, polifonicæ `i armonicæ, `i-a demonstrat suficient virtu\ile estetice... ? O primæ „ra\iune“ a acestui fapt este mai „tehnicæ“, dar cu consecin\e „teo-logice“, fiind în legæturæ `i cu practica tradi\ionalæ a câ ntatului în comun. S-a observat demult cæ o „cuvâ ntare“ diferitæ `i simultanæ a mai multor oameni cauzeazæ o proastæ percepere a cuvâ ntului - din punct de vedere sonor, dar desigur, `i ca în\eles - ca într-o „glosolalie“ în sens ræu, de amestec babilonic al cuvintelor, distrugætor de comuniune... Ori cuvâ ntul, în Bisericæ, trebuie sæ ræsune ræspicat `i pe în\eles: „câ nta\i cu în\elegere“, ne îndeamnæ Psalmistul (Ps.46,7). Øi doar câ ntatul pe o singuræ voce permite unui numær oricâ t de mare de participan\i sæ se „armonizeze“ întru în\elegere unisonul fiind armonia cea mai simplæ `i consonan\a perfectæ. Câ ntarea polifonicæ `i armonicæ este, de fapt, (tot) o folosire cripto-instrumentalæ (o instrumentare structuralæ ) a vocii `i cuvâ ntului. Complexitatea texturii sonore, ce poate u`or deveni haoticæ în cazul unei interpretæri neîndemâ natice, provoacæ, în orice caz (`i sub acoperirea unei armonii sonore plæcute, desfætætoare), o umbrire de în\eles al cuvâ ntului, cu consecin\e negative asupra comuniunii liturgice... Practica armonicæ `i polifonicæ a impus armonia pe doar câ teva voci - orice mærire a numærului de voci complicâ nd mult exec\ia - dar ea presupune `i a`a oameni suficient pregæti\i muzical, chiar profesioni`ti - ceea ce este greu de pretins tuturor credincio`ilor dintr-o bisericæ... De aceea s-a accentuat o dublæ „despær\ire“: între cei care câ ntæ în corul armonic `i cei care ascultæ; de asemenea chiar în interiorul
121

corului, între diferitele „partide“ vocale în care trebuie împær\it corul, neputâ ndu-se atribui câ te o „voce“ armonicæ pentru fiecare corist în parte. Împæ\irea pe mai multe voci, în câ ntarea armonicæ, introduce astfel un element tehnic, exterior, de separare într-un cadru de comuniune interpersonalæ, în care to\i trebuie sæ câ nte „într-un glas“, „desævâ r`i\i întru unime“ (In.17,21). Aceastæ cerin\æ liturgicæ este mult mai u`or de îndeplinit prin câ ntarea pe o singuræ voce, monodicæ, câ ntarea la unison înlæturâ nd „împær\irile“ `i rezolvâ nd problema „profesionalismului“ muzical al credincio`ilor - deoarece ea este accesibilæ oricærui om, normal dotat `i pregætit. De asemenea, nici o „armonizare“ a vreunei multitudini de sim\iri `i cugete - `i de voci, în cazul câ ntærii - nu va putea egala perfec\iunea `i „absolutul“ unitæ\ii credin\ei, a cærei desævâ r`itæ expresie este monodia. Pentru a face o compara\ie, este ca `i deosebirea între ecumenism `i (inter)comuniunea euharisticæ. Pe un plan spiritual deci, câ ntarea pe voci diferite creeazæ, inevitabil, „distan\æ“ `i „pozi\ie“ diferitæ - chiar dacæ în „armonie“. (În muzicæ, o armonie, oricâ t de consonantæ, induce o tensiune care nu-`i gæse`te rezolvarea decâ t în unison - limita desævâ r`irii armonice, ce cuprinde însæ, în armonicele sale naturale, `i poten\ialitatea originaræ a oricærei armonii.) La fel cum, în arta icoanei, renun\area la facticitatea opticæ a perspectivei de adâ ncime 255 a însemnat eliminarea „distan\ei“ `i a „pozi\iei“ diferite, determinate de aceastæ distan\æ, renun\area la „pozi\ionarea“ diferitæ în câ ntarea pe mai multe voci, pentru câ ntarea pe o singuræ voce, cu aceea`i melodie `i acelea`i cuvinte, înseamnæ - pentru comuniunea interpersonalæ - prefacerea „adunærii“ ecleziale (un „noi“ cu „pozi\ii“ diferite ale eu-rilor)
255

Ibidem , p.145 `.u.

122

Dr. men\ionate pâ næ acum.în câ ntarea de ob`te aceasta se confundæ cu persoana cre`tinului în general lumineazæ calea în\elegerii `i pærtæ`iei la Tradi\ia bisericeascæ vie a câ ntærii liturgice ortodoxe. un avertisment (vocea obiect.Dumitru Stæniloae..conexate toate în mod firesc la diferitele domenii teologice.cit . `i prin aceasta... „impersonalului instrumental (ca `i clopotul sau toaca) `i armonic“. pe care o presupune `i totodatæ o determinæ câ ntarea liturgicæ („toatæ grija cea lumeascæ de la noi sæ o lepædæm“).într-un „eu“ liturgic al desævâ r`tei comuniuni 256. Melodica bizantinæ . „Epectaza“ persoanei câ ntære\ului. în aceastæ condi\ie umanæ... El este mai mult un semn decâ t un simbol. p. este încæ un element favorizant al comuniunii liturgice interpersonale. În sfâ r`it. o bornæ la frontiera dintre douæ realitæ\i. Isonul .. un „sæ luæm aminte“. pregæte`te pentru 256 257 Pr. la iconomia dumnezeiascæ mâ ntuitoare. p. Victor Giuleanu. a caracteristicilor câ ntærii biserice`ti. însæ`i relativa constan\æ prin vremi. dacæ fenomenul „modelor“ muzicale nu ar fi receptat cu multæ grijæ în Bisericæ `i credincio`ii fiecærei categorii de vâ rstæ ar a`tepta sæ ræsune la slujbæ doar muzicile „plæcute“ vremii (tinere\ii) lor. `i trecâ nd peste genera\ii. care înso\e`te uneori câ ntarea ortodoxæ `i care poate fi caracterizat drept o „referin\æ este totodatæ o concesie fæcutæ armonicæ“ 257. * Cele câ teva considera\ii mai dinainte pot fi dezvoltate `i extinse `i asupra celorlalte caracteristici `i aspecte (care pot fi `i particularizate) ale câ ntærii biserice`ti ortodoxe .432. 1981.. ce implicæ nemijlocit persoana câ ntære\ului liturghisitor . Mai ales aspectele de spiritualitate ale câ ntærii. 123 .. Bucure`ti.. un „remember“. tocmai pentru a reaminti cæ Liturghia se sævâ r`e`te (`i) ^n aceastæ lume.152. op. Ne putem imagina ce ruptura s-ar produce în comunitatea bisericeascæ.Prof.) ce poate fi cutremurætor prin implacabilitatea sa.

în\elegerea „ra\iunilor“ chiar `i ale (particularitæ\ilor) câ ntærii biserice`ti, ca `i trepte spre plinirea „personalæ“, în recapitularea `i participarea transcendentæ `i îndumnezeitoare, dupæ modelul `i întru Iisus Hristos, Mâ ntuitorul nostru 258. * Din ansamblul celor expuse se poate concluziona arætâ nd cæ orice renun\are la caracterele câ ntærii biserice`ti la care ne-am referit înseamnæ, în plan liturgic, a face pa`i în direc\ia „depersonalizærii“ slujbelor biserice`ti, adicæ în direc\ia anulærii identitæ\ii de comuniune interpersonalæ a vie\ii liturgice ortodoxe, în ultimæ instan\æ, în direc\ia desfiin\ærii (des-fiin\ærii) acesteia. Excep\iile adoptærii, în unele perioade, a unor moduri de câ ntare stræine duhului liturgic al Ortodoxiei 259 nu au fæcut decâ t sæ confirme „regula“ revenirii, mereu, la condi\ia originaræ a câ ntærii biserice`ti 260.

Pr.Prof.Dr.Ion Bria, op.cit ., loc.cit. Prof.Nicolae Lungu, Liturghia psalticæ pentru cor mixt , Bucure`ti, 1957, p.III (Prefa\æ). 260 Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeascæ la români în sec.XX (partea a doua), în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“, CIV (1986), nr.3-4, p.138 `.u.
258 259

124

CÂ NTÆRE|II BISERICII * Se formeazæ uneori, pe nesim\ite, obi`nuin\e care tind sæ se impunæ ca `i situa\ii „normale“, „din totdeauna“. Dacæ aceste obi`nuin\e sunt rele, ele pot sæ ne „orbeascæ“, sæ ne împiedice vederea altor lucruri, mai bune `i mai importante. Øi atunci ne „hrænim“ cu cele proaste, pe care putem sæ le „vedem“, uitâ nd sau nemai`tiind de cele bune. Altfel spus, mâ ncæm adesea cojile uscate în locul miezului sænætos. În cazul câ ntærii biserice`ti se poate întâ mpla ceva asemænætor câ nd dorim - `i pe bunæ dreptate - ca în Bisericæ sæ ræsune câ ntærile slujbelor câ t mai bine, dar suntem græbi\i sæ vedem rezultate `i „efecte“ rapide, neavâ nd ræbdarea `i priceperea, în\elegerea lucrurilor adeværate. Astfel, ce-i trebuie câ ntærii în Bisericæ, pentru a fi bunæ ? Ca `i în politicæ `i sport, ræspunsurile græbite `i „competente“ sunt numeroase `i stau la îndemâ na oricui - asta nu înseamnæ neapærat (tot ca în politicæ `i sport) cæ ele sunt `i corecte sau cæ ar folosi la ceva. Iatæ câ teva dintre „solu\iile“ cele mai comune - `i pentru a ne limita oarecum domeniul sæ ne referim doar la cei ce cântæ sau „ar trebui“ sæ câ nte în Bisericæ: 1. trebuie un cântære \ cu voce bunæ; 2. trebuie un cor , care sæ câ nte armonic, pe mai multe voci; 3. trebuie un câ ntære\ profesionist , „notist“ (care cunoa`te nota\ia muzicalæ) sau mai mul\i câ ntære\i „profesioni`ti“, care sæ impunæ în eventualul cor un nivel muzical profesionist; 4. nu este nevoie (!) de câ ntære\ sau de un cor „specializat“, trebuie sæ câ nte tot poporul, „de ob`te“ (adicæ `i amatorii, „nespeciali`tii“); 5.6.7.etc. mai existæ apoi o
*

Articol propus spre publicare în „Indrumætorul bisericesc“ (Sibiu) pe anul 1998.

125

serie întreagæ de „combinæri“ a situa\iilor dinainte, ca spre exemplu corurile de neprofesioni`ti care câ ntæ pe mai multe voci... Cei care au avut ocazia sæ cunoascæ `i sæ studieze câ ntarea de-a lungul veacurilor în Biserica Ortodoxæ sau felul în care se câ ntæ astæzi în mænæstirile, catedralele `i parohiile diferitelor Biserici Ortodoxe na\ionale sau din diaspora-ua ortodoxæ au putut vedea `i asculta - „întruparea“, de la caz la caz, a tuturor acestor propuneri muzicale, toate avâ nd pâ næ la urmæ o suficientæ justificare `i îndreptæ\ire liturgicæ, bisericeascæ. * Totu`i, uneori aceste op\iuni muzicale par sæ se excludæ, datoritæ mai ales convingerilor, forma\iei culturale (sau nivelului forma\iei culturale) `i altor motive ale sus\inætorilor lor. Mai ales dinspre partea profesionistæ a muzicii vin numeroase aprecieri `i sugestii care trebuie preluate cu grijæ. Aceste opinii au o „greutate“ `i o influen\æ a lor deloc de neglijat, mai ales în fa\a nespeciali`tilor, tocmai prin faptul cæ vin din partea speciali`tilor în arta sunetelor, a muzicii. În primul râ nd este vorba despre impunerea unor modele de acurate\e sonoræ în interpretarea unei piese muzicale, acurate\e la nivelul emisiei vocale `i a dic\iei, a intona\iei, a acordajului `i dozajului vocilor în câ tarea armonico-polifonicæ, a juste\ei `i fine\ei frazærii `i a multor altor elemente al cæror nivel ridicat poate fi atins doar în cadrul performan\ei profesioniste - care, færæ discu\ie, impresioneazæ `i impune respect. Øi acesta este „fructul bun“ al profesionismului muzical - iaræ`i, færæ discu\ie - la care trebuie sæ tindæ, cu modestie, orice amator în ale interpretærii muzicale, deci `i în câ ntarea în Bisericæ, pentru atingerea unui minim general acceptabil de limpezime a cuvântului cântat la slujbæ `i pentru evitarea „falsurilor“, „striden\elor“, „bolmæjelilor“,
126

„mormæielilor“ `i tuturor incoeren\elor sonore ale câ ntatului pe una sau mai multe voci, care pot întuneca nepermis de mult în\elesul slujirii biserice`ti. Øi din acest punct de vedere s-ar putea spune cæ ar fi de preferat doar profesioni`tii `i în câ ntarea bisericeascæ. Dar, ca la mai toate lucrurile lumii acesteia, `i în acest caz trebuie separat „fructul“ `i „miezul“ bun de mâ ncat de „cojile“ `i „pær\ile stricate“ sau „viermænoase“, care odatæ mâ ncate (din nebægare de seamæ) pot provoca, mai devreme sau mai tâ rziu, indispozi\ii sau chiar îmbolnæviri grave. Astfel, în cazul profesionismului muzical, alæturi `i mascate de strælucirea evidentæ a perfec\iunii interpretærii - ce se poate auzi de cætre oricine - se pot strecura „în ascuns“ spre cadrul liturgic `i o serie de aspecte „nesænætoase“ sau de-a dreptul „pæcætoase“, mult mai greu de observat datoritæ caracterului lor spiritual sau para -muzical. Sæ începem cu câ teva aspecte para-muzicale , mai u`or de analizat `i de pus în eviden\æ. Mai întâ i, însæ`i nivelul perfec\iunii interpretærii muzicale profesioniste (`i atingerea acestui nivel) creeazæ de la început probleme pentru câ ntarea bisericeascæ. Acest nivel este în continuæ cre`tere, mai ales datoritæ ræspâ ndirii înregistrærilor muzicale, ce permit comparæri `i selec\ionæri repetate a modelelor celor mai „perfecte“ (muzical-sonor). - Aici mai trebuie sæ facem o remarcæ asupra unei oarecærei contradic\ii în folosirea termenilor: pare oarecum impropriu de a vorbi despre „nivel“ `i „evolu\ie“ în cazul perfec\iunii , care \ine de absolut; în cazul „perfec\iunii“ interpretærii muzicale vorbim desigur despre o „perfec\iune relativæ“, supusæ criteriilor `i evolu\iei istorice. Oricum ar fi, atingerea nivelului profesionist al vremii presupune (ceea ce se trece cel mai adesea cu vederea) o muncæ deosebit de îndelungatæ - `i facem abstrac\ie de necesara existen\æ `i a talentului. Profesioni`tii de astæzi `i-au început (foarte marea
127

fie. Adicæ el trebuie sæ fie plætit pentru munca depusæ. încâ t despre mul\i se poate spune cu adeværat cæ n-au avut copilærie sau tinere\e. Institu\ionalizatæ. unde calitatea artisticæ este cotatæ corespunzætor din punct de vedere financiar. el trebuie „sæ træiascæ“ din aceasta. Iar numærul de repeti\ii fiind incomparabil mai mic pentru câ ntarea liturgicæ decâ t pentru activitatea paralelæ pur-muzicalæ (plætitæ) `i 128 .unde remunera\ia câ ntære\ului profesionist (angajat) a ræmas întotdeauna mult mai modestæ (ca sæ nu mai vorbim mai multor câ ntære\i despre situa\ia angajærii profesioni`ti. se poate observa cæ. de la caz la caz. Iar institu\iile de culturæ `i domeniul show-bussines-ului asiguræ muzicienilor profesioni`ti buni (bine „cota\i“) fie venituri mai sigure. fiind remunerat prin contract) cu cel liturgic. zi de zi . actualmente . continuâ nd-o printr-o muncæ sus\inutæ de multe ore. de-a lungul întregii vie\i. Iar apoi. Chiar `i numai acest sacrificiu este demn de o deosebitæ considera\ie. atâ t din punct de vedere al efortului câ t `i al timpului. muzica a devenit un domeniu financiar-artistic . participarea constantæ a profesioni`tilor la câ ntarea liturgicæ ræmâ ne la voia întâ mplærii . într-un cor). a carierei muzicale. ca al\ii de seama lor. Færæ a mai intra în vreo analizæ istoricæ.a potrivirii programului de activitate artisticæ (mai „important“. Inevitabil. din punct de vedere al finan\ærii profesiunilor `i activitæ\ilor muzicale (artistice în general). nivelul profesionist se men\ine `i se ridicæ continuu (conform cerin\elor „pie\ei“ artistice) prin numeroase `i îndelungate repeti\ii de zi cu zi. incomparabil mai substan\iale decâ t în cazul câ ntærii biserice`ti . lumea laicæ oferæ alternative mult mai tentante. Ajungem astfel la o problemæ destul de spinoasæ. În aceste condi\ii. Astfel încâ t profesionistul este un om dedicat profesiunii sale.majoritate) formarea muzicalæ încæ din cea mai fragedæ copilærie.

participarea muzicienilor profesioni`ti la slujbele Bisericii ræmâ ne o problemæ de op\iune personalæ. inevitabil. sau la bætrâ ne\e. câ nd mintea se mai schimbæ în cele ale credin\ei `i ale prioritæ\ilor în via\æ. ci folosul pentru mâ ntuirea noastræ a tuturor.decâ t cu rare excep\ii (foarte „festive“) cu câ ntære\ii „comuni“ `i fac astfel loc profesioni`tilor „de mâ na a doua“. în general. * 129 . de credin\æ. `i anume cæ. Lucrurile sunt mai clare. De asemenea. din punct de vedere al spectacolului muzical. Dupæ cum credincio`ii nu vin ca ni`te „turi`ti“ la Bisericæ.. pâ næ la urmæ. mai scæzut. Øi poate cæ este mai bine a`a. sæ vadæ (încæ) o „expozi\ie“ sau un „muzeu“ de icoane-tablouri. nu nivelul muzicalartistic în sine este cel care prezintæ în primul râ nd importan\æ în slujba bisericeascæ. decâ t spiritul „mercenar“.15). din fericire... Luâ nd în considera\ie acest ansamblu de factori pe care i-am numit para-muzicali . se poate trage o primæ concluzie logicæ. Dar. în cadrul liturgic nivelul va fi mai scæzut. la fel nu se vine la slujbæ ca pentru (încæ) un „concert“. ci ca sæ ne fie ajutatæ neputin\a cuvâ ntului rugæciunii noastre cætre Dumnezeu de împodobirea potrivitæ prin câ ntare. nu se prea „amestecæ“ .nivelul presta\iei muzical-liturgice va fi. în deplinætatea puterii artistic-muzicale. Astfel. profesioni`tii „în vogæ“. care ar aduce `i el „urâ ciunea pustiirii. dar `i putin\ele muzicale sunt mai reduse. ci pentru ca sæ se închine Dumnezeirii ajutâ ndu-`i neputin\a cu icoana. atunci câ nd sunt comparate cu situa\ia icoanei în Bisericæ.. de a câ nta doar acolo unde se plæte`te mai bine. \inâ nd de logistica pregætirii unui eveniment muzical. în locul cel prea sfâ nt“ (Mat. Dar læmurirea teologicæ a icoanei a urmat dupæ mai bine de un secol de bætælii dogmatice `i un Sinod Ecumenic.24.

Aici ar mai fi de amintit `i cazul concertelor de muzicæ religioasæ sus\inute de muzicieni profesioni`ti sau de amatori care nu câ ntæ totdeauna (sau de obicei) în Bisericæ. un bun profesionist al muzicii occidentale a ultimelor secole (deci un absolvent al Consevatorului sau al unei 130 . nedorite. dar pâ inea este „cea de toate zilele“ `i absolut necesaræ „spre fiin\æ“. poate fi festivæ.... este la fel de proastæ ca `i aceea care s-ar face între „ cozonac“ (sau o oarecare altæ„præjituræ“) `i „ pâine“ . `i spre exemplu. Præjitura este ocazionalæ.. dupæ îndelungate repeti\ii (speciale `i specializate). aceasta fiind pusæ în compara\ie cu realizærile artistice de excep\ie . ale prea bunei pregætiri muzicale de specialitate. Compara\ia de mai sus.. „pæcate“. `i câ nd. din pæcate. Atunci se pot auzi câ te o datæ `i voci dispe\uitoare la adresa câ ntærii „de rutinæ“ din biserici. de naturæ spiritualæ . Adesea aceste probleme pot fi ni`te efecte secundare. dar pot îmbræca `i forme specifice. dupæ putin\ele lor (`i adesea aproape gratuit) au slujit sau slujesc de ani îndelunga\i câ ntarea slujbelor biserice`ti. siguran\a pe care \i-o dæ cunoa`terea mai avansatæ într-un domeniu poate læsa loc `i îngâ mfærii cunoa`terii „absolute“ a „adeværului“ mæcar în acel domeniu. ce poate fi un rod al orbirii cauzate de îngâ mfare sau de ræutate. care se pot strecura între credincio`i venind dinspre partea mai profesionistæ a muzicii. Øi cam a`a stau lucrurile `i cu câ ntarea „cea de toate zilele“ de la Sfintele Slujbe.. Ele \in de fapt de problemele duhovnice`ti ale oricærui cre`tin.fiind astfel umili\i în mod nejustificat `i cei care. * Aminteam mai înainte `i despre o serie de probleme. Pâinea este materia Sfintei Împætæ`anii. se câ ntæ un numær oarecare de piese muzicale religioase la un nivel artistic `i tehnic remarcabil. Pentru cæ. Astfel.

tendin\e `i mode.adeværul (dacæ este adevær cu adeværat) ræmâ nâ nd la fel de tare mai ales færæ „strælucirea“ îngâ mfærii.de unde ar mai putea pærea „fireascæ“ `i cel pu\in o oarecare condescenden\æ.. subtilitate sau profunzime. orchestrale. între care `i cea bizantinæ. trecâ nd doar în râ ndul „ultimelor `tiri“. ce este comuniune . Øi chiar încrâ ncenarea ideii de „evolu\ie“ poate însemna `i o slæbicine a muzicii mai noi. armonicopolifonice. dacæ nu un dispre\ direct fa\æ de oricare alt fel de muzicæ.. mult mai apropiate de în\elesurile Dumnezeirii. în Bisericæ aceasta se ridicæ chiar împotriva adeværului fiin\ei ecleziale. estetice.adicæ a 131 . a vie\ii în Bisericæ. descoperire prea des infirmatæ de urmætoarele „descoperiri ultime“.Academii de muzicæ ce cultivæ în special acestæ muzicæ) poate fi convins cæ aceastæ muzicæ este „ultimul cuvâ nt“ în materie de evolu\ie istoricæ a muzicii. risipitæ în nenumærate curente. s-a putut pierde în evolu\iile mai noi ale muzicii. a cæror bogæ\ie de rafinament. Iar atunci cand orgoliul „de castæ“ a „profesionistului“ (nu a profesionistului adeværat) devine exclusivism dispre\uitor. Mai existæ apoi `i pæcate ce corespund binecunoscutului fariseism din via\a religioasæ .. Iar „istoria muzicii“ a cunoscut numeroase alte adeværate „civiliza\ii muzicale“ (ca cea chinezæ. dacæ nu chiar a „ve`niciei“. În felul acesta. de stil interpretativ etc. `i poate masca ideea (în fond la fel de valabilæ) a „permanen\ei“. orgoliile „pregætirii“ `i „adeværurilor“ profesioniste pot fi uneori `i lipsite de fond . A`a încâ t acest „ultim“ a încetat curâ nd de a mai însemna „ultimul absolut “. indianæ `i multe altele. Ce se poate uita într-un astfel de caz este faptul cæ de nenumærate ori în istoria culturii (`i mai ales în istoria mai recentæ) s-a trâ mbi\at descoperirea „ultimæ“ (chiar de tot „ultimæ“) a „buricului pæmâ ntului“.. . întru iubire. leagænul câ ntærii ortodoxe). cu toate „câ `tigurile“ sale instrumentale.

færæ vreo urmæ de evlavie) trebuie sæ înve\e cântarea linæ de la cei mai smeri\i. aceasta datoritæ `i lipsei lor de consisten\æ. „în Bisericæ este bine oricum s-ar câ nta. Intrarea în Bisericæ (`i în râ ndul câ ntære\ilor) a persoanelor afectate de astfel de tare suflete`ti (fie amatori sau profesioni`ti) nu este urmatæ neapærat de o curæ\ire imediatæ. În domeniul muzical (dar `i în cel cultural-artistic în general) aceasta se cheamæ cabotinism . care fac sæ se audæ uneori prin biserici tot felul de „sunete“ `i „câ ntæri“ ciudate. nelalocul lor. duhovniceascæ. Dar acest adevær nu justificæ defel enormitæ\ile de prost gust (chiar la modul comun) sau infatuærile semidocte `i grosolæniile muzicale. de smerire.„desævâ r`irii“ pe dinafaræ `i a goliciunii pe dinlæuntru... „Trebuie sæ câ nte to\i“. sufleteascæ. Cei cu voci rægu`ite sau puternice færæ nici o noimæ (adicæ doar de dragul `i îngâ mfarea glasului în sine. dar pot fi mai u`or „puse la punct“. ca `i în cazul atâ tor alte pæcate dobâ ndite. putâ ndu-se „contamina“ `i al\ii. sunt afirma\ii destul de ræspâ ndite `i care au desigur adeværul lor profund. de ræspuns bun `i de deschidere curatæ a sufletului cætre Duhul vie\uirii `i slujirii în Bisericæ. pentru cæ pâ næ la urmæ câ ntarea în Bisericæ este o problemæ de progresare cre`tinæ. în cazul artistului ce exceleazæ în exteriorizæri mæiestrite. * Am læsat mai la urmæ doar câ teva cuvinte `i despre „pæcatele amatori(ci)smului“ .care nu sunt mai pu\in grave. simplæ `i oarecum „automatæ“. dar færæ træire adeværatæ `i snobism .`i Duhul câ ntærii biserice`ti ne înva\æ `i ne conduc pe calea adeværatei evlavii cre`tine. dacæ se câ ntæ Domnului“ etc. „în Bisericæ to\i `tiu câ nta“. Pentru cæ dezlegarea de aceste pæcate. cere `i o împreunæ lucrare a cre`tinului. 132 . însæ doar dacæ deschidem acesteia por\ile sufletelor noastre. Însæ`i cuvintele Cuvâ ntul ! . atâ t muzicalæ câ t `i liturgicæ. câ nd afecteazæ pe fal`ii „amatori `i mari cunoscætori“ de artæ. mai ales prin nebægare de seamæ.

„meritul“ nostru fiind. ca toate darurile. Øi atunci va fi cu adeværat bunæ .`i smerite. firesc. cei mai pricepu\i. atunci `i c^ntarea î`i va fi împlinit rostul ei slujitor.). sæ nu-i dispre\uiascæ pe cei „mai mici“ în ale câ ntærii. influen\e folclorice etc. în cel mai bun caz. din pricina câ ntærii. în câ ntarea Bisericii î`i pot gæsi locul atâ t profesioni`tii muzicii câ t `i amatorii. 133 . sæ se rætæceascæ de la rostul mâ ntuitor al slujbei în Bisericæ. Iar ace`tia. Øi numai dacæ nu va mai fi nici unul dintre credincio`i care. pe cei mai pricepu\i în cele ale câ ntærii. iar pâ næ la un punct chiar `i diferitele stiluri de câ ntare aduse de ace`tia (polifonic-armonic. vin de la Dumnezeu. urmâ ndu-i. Pentru cæ `i darul talentului sau al `ansei unei pregætiri mai sus\inute. dar aceasta numai dacæ se pune înainte partea religioasæ. în care î`i aflæ rædæcina toate solu\iile de armonizare ^n mod sænætos a diferen\elor atunci câ nd se \ine seama de Tradi\ia slujitæ cu credincio`ie de atâ tea genera\ii de cre`tini ortodoc`i. A`adar.Scrieri ale Sfin\ilor Pærin\i (Sf. partea cre`tinæ serioasæ. Niceta de Remesiana este doar un exemplu) sau chiar canoane ale unor Sinoade Ecumenice (cum ar fi cel de-al VI-lea) `i locale (de la Laodiceea) vorbesc deslu`it în acest sens. Iar cei mai pu\in pricepu\i trebuie sæ câ nte cu grijæ `i cu o tærie a vocii care sæ nu-i tulbure pe ceilal\i. acela al folosirii lor în\elepte .

privind capacitatea muzicii `i a artelor în general de a purifica `i a înnobila sufletul omului. primele câ ntæri fiind psalmii. 134 . ce s-a fæcut sim\itæ odatæ cu atragerea altor neamuri în Bisericæ. Vechii greci chiar au dezvoltat o concep\ie a ethos -ului. Înruditæ cu aceastæ concep\ie era `i cea a katharsis.ului. fiecare ritm sau instrument muzical exercitæ o înrâ urire deosebitæ. adu`i în Bisericæ de cei dintâ i cre`tini. de-a lungul secolelor. p. Øi în cre`tinism muzica a fost prezentæ dintru începuturi. la fel ca în cazul multor altor lucruri adeværate. pozitivæ sau negativæ. Astfel s-a ajuns. propriu-zis cre`tine.158-161. conform cæreia fiecare mod de a câ nta. Mineiele etc. care proveneau dintre iudei. pâ næ la marea bogæ\ie de astæzi a câ ntærilor biserice`ti. Toate aceste aspecte. Triodul. în sensul atragerii oamenilor în Bisericæ. au determinat `i pærerea îndeob`te ræspâ nditæ actualmente. considerate oarecum împreunæ. Însæ. * Articol publicat în „Indrumætorul bisericesc“ pe anul 1997.MISIUNE ØI CÂ NTARE * Dintotdeauna a fost observatæ influen\a pe care câ ntarea `i muzica în general o exercitæ asupra sufletului omenesc. Mai tâ rziu `i-au fæcut loc treptat în cultul cre`tin numeroase alte câ ntæri `i imne originale. în\elegerea simplistæ `i nediferen\iatæ a acestei probleme duce la erori `i chiar la efecte contrare celor scontate. potrivit cæreia câ ntarea poate avea. Sibiu. sau chiar are un important rol misionar . În acest proces `i-a spus cuvâ ntul `i influen\a elenistæ. caracteristicæ. pe care le aflæm adunate în cær\ile de cult ortodoxe: Octoihul. Penticostarul. prin influen\a pe care o exercitæ asupra sufletelor lor.

nu place în mod necesar `i tuturor celorlal\i enoria`i. care atrag în special pe tineri `i care propun adesea un mod de via\æ incompatibil cu cre`tinismul. ceea ce de asemenea s-a observat în situa\iile amintite mai înainte. dacæ apærea un alt solist sau forma\ie muzicalæ la modæ. foarte curâ nd s-ar putea observa `i rezultate diferite de cele a`teptate. færæ nici o problemæ. Astæzi putem constata aceasta privind la acele manifestæri muzicale de mare anverguræ `i larg mediatizate. lipsind un fundament spiritual serios al apropierii de Bisericæ. ceea ce place unor categorii de credincio`i care vin cu „noutæ\i“. nu orice fel de muzicæ exercitæ o influen\æ sænætoasæ `i existæ o anumitæ atrac\ie `i în cazul unor muzici nocive. Era vorba. cu toate manifestærile obi`nuite la astfel de ocazii. Nu totdeauna ceea ce place tinerilor. ba cel mai adesea din contra. care finalmente duce la distrugerea persoanei umane. cu inova\ii într-o bisericæ. toate aceste manifestæri s-au pæstrat la un nivel superficial. se putea merge. de pe stadion sau în altæ parte. Un alt efect negativ al acestor încercæri este dezbinarea comunitæ\ii ecleziale. o astfel de muzicæ ar fi introdusæ în Bisericæ. Mai mult chiar. \inut de astæ datæ în bisericæ.Dupæ cum s-a observat încæ din vechime. spre exemplu.. Se poate ajunge astfel la „liturghii specializate“ pentru diferite vâ rste `i categorii de 135 . place `i celor mai în vâ rstæ. de încæ un concert. la un alt concert. în ultimæ instan\æ. Dacæ. la o secularizare a ambientului. dupæ care. acest amestec færæ discernæmâ nt al cultului cu spectacolul laic duce câ teodatæ la o laicizare.. cultivâ nd imoralitatea `i o falsæ comuniune. a mediului cultic al Bisericii. în numele atragerii mai ales a tinerior. Øi în general. Este cazul experien\elor pe care le-au fæcut unele confesiuni cre`tine apusene cu o astfel de muzicæ `i unde s-a putut observa cum.

pe crucea lui Hristos ca suferin\æ.. nu sunt de obicei mai fericite. Iatæ cum le descrie mai de curâ nd un teolog ortodox: despre câ ntærile „cu totul deosebite ( .) socotind cæ prin aceasta atrag lumea la bisericæ ( ... de la doinæ la roman\æ.) (care) au început sæ pætrundæ `i sunt câ ntate în biserici.. nu sunt de folos. ce par mai apropiate de specificul cre`tin ortodox.. bazat pe pæcat.. prelucræri sau compozi\ii proprii ( . din punct de vedere catehetic sau doctrinar. în care accentul se pune pe starea omului cæzut în pæcat. fiind preferate `i de unii preo\i slujitori sau câ ntære\i biserice`ti. ( . într-o formæ de poezie popularæ de proastæ facturæ. ci sunt inspirate din câ ntarea culticæ protestantæ `i neoprotestantæ. færæ nædejdea `i bucuria Învierii `i inspiræ un aspect pesimist vie\ii cre`tine.) acestea sunt încercæri nereu`ite de poezie religioasæ care între\in `i cultivæ un cre`tinism pesimist. færæ `ovæialæ...ceea ce nu se întâ mplæ atunci câ nd pærin\ii merg la o altæ „slujbæ“ decâ t copiii lor. iar dacæ se referæ `i la unele laturi ale învæ\æturii de credin\æ.. ele sunt traduceri.. ( . acestea merg de la muzicæ popularæ la vals. Dacæ ne referim la con\inutul lor... suferin\æ `i întristare. acela de a reuni spre comuniune întreaga comunitate cre`tinæ.credincio`i. tâ nguirea sau jelirea omului pæcætos sunt nota specificæ a acestor câ ntæri care. trebuie sæ spunem. pe neputin\a lui de a se îndrepta.) . ceea ce contrazice de fapt sensul adeværat al Sfintei Liturghii. conducâ nd-o astfel spre comuniunea cea mâ ntuitoare cu Dumnezeu . dar numai câ ntare bisericeascæ nu este. ca melodie `i con\inut ( . Nici alte încercæri de a introduce în scop misionar câ ntæri noi. În ceea ce prive`te melodiile acestor câ ntæri. Pietismul. ( .) acestea sunt prezentate insuficient `i pueril... cæ ele nu sunt de tradi\ie ortodoxæ...) Preotul care îngæduie sæ se câ nte asemenea câ ntæri în bisericæ nu este con`tient 136 . færæ ca din ea sæ transparæ bucuria Învierii `i transfigurærii omului `i a firii înconjurætoare. ( .).) .

depæ`e`te orice „re\etæ“ comodæ `i simplificatoare. ca un mijloc în sine. pentru cæ se uitæ cæ omul care vine spre Bisericæ vine chemat de o nevoie `i de o chemare adâ ncæ. câ ntarea nu trebuie consideratæ separat. 261 137 .dialog pe care îl presupune orice demers misionar autentic . iar nu la dans sau la distrac\ie. Mai întâ i. foarte pe scurt. pentru cæ sufletele noastre nu sunt doar ni`te „obiecte“ limitate. fie `i muzicalæ. Astfel. Nu poate fi vorba de vreo „`mecherie“ muzical-artisticæ sau metodicæ în activitatea misionaræ a Bisericii.Necula. Nicolae D. Ea nu este un „remediu-minune“ comod pentru nevoile misionare sau pastorale `i de aceea ea nu trebuie ruptæ de cadrul organic al mijloacelor de manifestare a vie\ii `i cultului cre`tin. Ea înseamnæ desconsiderarea câ ntærii biserice`ti autentice. care te îndeamnæ la rugæciune `i medita\ie. Iar dialogul adeværat între oameni. Gala\i. pe care teologii o pun în legæturæ cu chipul spre asemænarea lui Dumnezeu. adeværul apropierii de calea mâ ntuirii `i asumærii identitæ\ii de cre`tin. plinæ de iubire. la care `i „ispititorul“ este me`ter. plinæ de con\inut doctrinar `i de frumuse\e. conteazæ mai pu\in atragerea în sine. de atragere pur `i simplu a oamenilor în Bisericæ. sædit în fiecare om. ci chipuri ale nesfâ r`irii dumnezeie`ti.de pericolul pe care îl prezintæ o asemenea câ ntare. o oarecare definire a acestuia din perspectiva Tradi\iei ortodoxe. ci de un dialog sincer `i de o pedagogie pærinteascæ. pentru aducerea fiecærui om. Tradi\ie `i înnoire în slujirea liturgicæ . a fiecærui frate al nostru spre calea mâ ntuirii. `i a melodiei tradi\ionale a muzicii biserice`ti. 1996.28-30. Nici ideea ce se vehiculeazæ cu u`urin\æ cum cæ „sæ vinæ el în bisericæ `i apoi se dæ el la brazdæ“ nu este neapærat adeværatæ.“ 261 Dupæ cele arætate pâ næ acum `i care nu epuizeazæ nici pe departe felurile contemporane de în\elegere gre`itæ a sensului misionar al cântærii biserice`ti. p. sæ încercæm. în Duhul iubirii cre`tine . câ t conteazæ calitatea.

Astæzi pare cu totul de neconceput ca. ca despre ni`te „ferestre“ deschise spre Taina Dumnezeirii. chiar `i în cazul lucrurilor fundamentale. Astfel încâ t. câ nd ea are o muzicæ atâ t de caldæ `i de apropiatæ sufletului omenesc. senza\ia de nesæturare pe care \i-o dæ orice noutate care „se petrece“. însæ`i aceastæ ispitæ a schimbærii neîncetate dupæ modæ.. Pentru cæ. „nu introducerea instrumentelor muzicale (. ci o intensæ `i sus\inutæ lucrare de educa\ie `i instruire religioasæ.. sæ fie expuse în biserici orice fel de imagini (picturale sau eventual fotografice) care sæ fie numai „atrægætoare“. La fel. creâ nd cea mai propice atmosferæ de rugæciune. s-a putut vorbi despre un rol misionar `i pastoral al icoanelor. ascunde în ea insatisfac\ia.) la bisericæ. stræine de duhul autentic ortodox. din motive de „atragere“ a credincio`ilor. În ambele cazuri este vorba de lucruri ce pot fi apreciate `i ca fiind „artistice“. sunt cæile de a atrage tineretul (`i pe oameni în general .n. a`a încâ t. situa\ia rolului misionar al cântærii este asemænætoare cu cea a icoanei în Bisericæ. Biserica trebuie sæ ræmâ næ mediu de înæl\are 138 .n. a cærei temeinicie nu se clinte`te în func\ie de orice modæ schimbætoare. pentru cazul icoanei existæ o teologie bine elaboratæ. a`a cum orice noutate industrialæ de consum în materie de zaharicale nu poate \ine locul Pâ inii celei de toate zilele. dupæ læmurirea teologicæ a problemelor icoanei în secolul al VIII-lea. Ræsæritul ortodox a fost scutit de multe erori în privin\a folosirii `i rosturilor reprezentærilor plastice în Bisericæ. la un mod asemænætor `i în ceea ce prive`te rolul misionar al câ ntærii biserice`ti. Dar. În spatele fiecærei icoane stæ o întreagæ bogæ\ie de învæ\æturi `i de experien\æ istoricæ a Tradi\iei biserice`ti. pur `i simplu.Dacæ ne este permisæ o compara\ie. Bisericæ Ortodoxæ nu are nevoie de asemenea mijloace.) sau a unor câ ntæri de influen\æ protestantæ sau sectaræ.

de medita\ie `i de rugæciune `i sæ nu fie transformatæ în discotecæ sau loc de distrac\ie.. p. ( .) Sacrul `i profanul nu se confundæ. 139 ..“ 262 262 Ibid .19..sufleteascæ.

Øi astfel. în Bisericæ s-a configurat un stil muzical specific. minunate câ ntæri.cel pu\in într-o oarecare mæsuræ . Iar atunci câ nd. Aceastæ Tradi\ie a împodobirii Sfintelor Slujbe cu câ ntæri s-a pæstrat ne`tirbitæ pâ næ astæzi mai ales în Biserica Ortodoxæ. `i în general unele mai pu\in (sau uneori chiar deloc) religioase: ospe\e.impunâ nd `i chiar constituind în general. aceasta a influen\at. prin însæ`i prezen\a `i exemplul sæu. færæ contenire.CÂ NTAREA BISERICEASCÆ ØI CONCEP|IA „CONSUMISTÆ“ * În slujbele Bisericii cre`tine ræsunæ de aproape 2000 de ani. de-a lungul istoriei. a trebuit sæ existe întotdeauna o comunicare `i o influen\are reciprocæ între muzicile „lume`ti“ `i câ ntærile Bisericii. nr. 1997 (145). Dar. nebiserice`ti. p. omenirea a câ ntat nu numai în Bisericæ. de la început .sau necre`tine (iudee.5 140 . la râ ndul sæu. serbæri `i manifestæri publice laice etc.37-40.Biserica preluâ nd `i structurâ nd în cultul sæu pær\ile bune ale câ ntærilor mai vechi sau mai noi.dar `i mai tâ rziu . Aceasta s-a întâ mplat cel mai adesea prin muzicienii sau câ ntære\ii ce î`i desfæ`urau activitatea muzicalæ laicæ alæturi de cea din cadrul liturgic al Bisericii. eline sau ale altor neamuri). Rezultatele acestei legæturi au fost în general benefice. îmblâ nzindu-le uneori acestora pornirile pætima`e (de un fel sau altul) sau chiar încre`tinâ ndu-le . se poate spune chiar o culturæ muzicalæ eclezialæ. manifestærile muzicale „din lume“. un etalon `i un criteriu * Articol publicat în „Telegraful Româ n“. treptat. ci `i în numeroase alte ocazii. pre.

de încercare a diferitelor muzici propuse. în mod insidios sau persuasiv. Dacæ analizæm „grilele de program“ ale canalelor de radio `i de televiziune.Nu discutæm acum despre raportul dintre „cerere `i ofertæ“ care se spune cæ guverneazæ aceastæ produc\ie mediaticæ. * În ultimele decenii. al normalitæ\ii (ontologice). benzi `i casete. în tezaurul nepre\uit al Tradi\iei Bisericii. A`a a fost cazul recitativului liturgic. Ceea ce este important de re\inut în tot acest fenomen este faptul cæ mereu s-a manifestat din partea Bisericii un proces de alegere.radio. legatæ de cuvâ ntul curat `i depærtatæ de ritmul pætima` al instrumentelor. care a însemnat uneori un timp îndelungat de probare. au ræmas la starea de simple consemnæri istorice.. o selec\ie eclezialæ . `i în acest domeniu. precum chitarele `i flautele pe care (într-un loc sau altul) unii voiau sæ le aducæ în Bisericæ încæ din primele secole cre`tine. sau a stilului câ ntærii „line“. CD-uri etc.al mæsurii adeværate. probabil sub 1% `i tinzâ nd uneori spre 0 (zero). ca `i oferta comercialæ de înregistræri muzicale pe discuri `i casete. . dacæ nu pur `i simplu de`æn\at.. `i chiar peste milenii.. discuri.„presiunea lumeascæ“ asupra urechilor noastre a devenit mult mai importantæ. mai ales prin noile mijloace tehnice de difuzare a muzicii .. cel pu\in cantitativ. Duhul Bisericii a lucrat `i în domeniul muzical `i doar cele cu adeværat bune `i de folos s-au pæstrat peste secole. 141 .. adicæ a citirii câ ntate a Sfintei Scripturi. vom observa cæ muzica bisericeascæ reprezintæ un procent cu totul nesemnificativ. . cel mult putem aminti cæ cererea pentru tot felul de „produc\ii“ discutabile poate fi provocatæ ( ispititæ ) `i artificial.. Alte încercæri. `i multe altele.

„interesante“ etc. poate nu o sæ ne mai spunem în curâ nd „bunæ ziua“ ci „o zi bunæ (în continuare)“. un bagaj de obi`nuin\e sonore. între multe (toate.. ceea ce încæ nu este chiar a`a de grav. de care nu prea î\i dai seama... Poate mai pu\in în cer. casetofonul.spre exemplu. finalmente ne manevreazæ modul de gâ ndire `i de rostire. „repetærile `i exersærile“ pe care le propun de obicei pentru învæ\are sistemele „clasice“ de educa\ie (de la gradini\æ la universitæ\i) `i care mai necesitæ `i efort (deci sunt „neplæcute“) pælesc .în fa\a torentelor incontrolabile de „cli`ee“ mass-mediatice (supra-repetate. ne „in-formeazæ“. Este adeværat cæ este o condi\ie de vierme.. Øi în cazul particular al muzicii ni se creeazæ. dar cerul e departe `i cei care au zburat înspre acolo cu avionul sau rachetele erau prea ocupa\i sæ asculte radio-ul .. la gunoi. pentru cæ repetarea na`te învæ\are `i deprindere. radio-ul sau difuzorul læsate deschise au devenit ceva „normal“. care încep sæ ni se paræ fire`ti. Muzica. Din acest punct de vedere.. resturile. care ne „formeazæ“. `i iar la gunoi.. „normale“ .. Dar efectele sunt `i mai adâ nci. devine astfel (doar) ceva „de consum“. cum se spune pe unele posturi de TV.cæ dacæ „peste tot“ se aude asta.. obi`nuire .Aceastæ situa\ie nu ræmâ ne færæ urmæri în via\a noastræ de toate zilele.... dar dacæ a`a e totul la televizor. eventual la reciclarea gunoaielor pentru viitoare „produc\ii plæcute de consum“ spre „sæturare“.. „atrægætoare“.`i mai ales învæ\area `i deprinderea încon`tientæ.. dacæ se poate). . `i iar altceva „plæcut“ `i tot a`a. De plictis.din punct de vedere al numærului. Øi astfel s-a putut vorbi despre o „poluare sonoræ“ `i în domeniul muzical. sau ca „fond muzical“ pentru activitæ\ile curente. „plæcute“.`i mai era `i zgomotul motoarelor. o ascultæm pâ næ ne „sæturæm“ `i apoi.. inevitabil. 142 . gesturile comportamentale. al cantitæ\ii . cæ de aceea sunt „cli`ee“).

30). pe care le auzim la radio `i la TV ? Reac\iile în fa\a „disconfortului“ resim\it sunt interesante `i seamænæ cu acelea ale turi`tilor din \ærile bogate care merg în \æri stræine minunate. unde mai sunt cele „plæcute“ `i „atrægætoare“.atunci câ nd mai intræ în Bisericæ este firesc sæ fie contraria\i de faptul cæ lucrurile sunt cu totul altfel decâ t „obi`nuitul de afaræ“. Øi câ t de important ! „Calea. `i El `i-ar întoarce fa\a Sa. Cu ce roade ? Felul acesta de reac\ii. iar muzica este învechitæ `i câ ntære\ii bætrâ ni. ceea ce uneori poate fi adeværat...6) pentru noi to\i.Cei pentru care cele ale Bisericii sunt doar „tradi\ii“ între alte tradi\ii.28. Ori. cu ochelarii negri sau roz ai sticlei de televizor. Din punct de vedere muzical..`i oferta „culturalæ“ de „tradi\ii“ e pestri\æ `i bogatæ. sau de ce nu s-ar reu`i „show“-uri moderne `i în biserici ? ... la Dumnezeu „nu este 143 . dar særace. pentru cæ dacæ ar fi a`a. . deasupra la toate este Dumnezeu. „de efect“.103. Adicæ fie nu mai væd decâ t cele rele `i defectele preo\ii `i credincio`ii ortodoc`i sunt a`a `i a`a. toate „în \ærâ næ se vor întoarce (Ps. Adeværul `i Via\a“ (Ioan 14.20. pentru cæ cine este færæ de pæcat ?!. mai bine spus. Într-o lume a zarvei `i agita\iei capricioase `i schimbætoare a trupurilor `i sufletelor.. de consum ocazional în via\æ . sau cu efect lacrimogen sigur. Øi nu un Dumnezeu capricios `i schimbætor ca noi.. ca `i negustorii lor . este într-adevær greu sæ mai „vezi“ ceva adeværat în cele din jur sau sa te reculegi `i sæ-\i reaminte`ti cæ în spatele sau. duhovnice`ti.fie încearcæ sæ aducæ cu ei tot ceea ce li se pare cæ „lipse`te“ dintre „binefacerile“ lumii moderne: câ ntæri noi. pot sæ ascundæ cu totul ceea ce este valoros `i important.cæ doar prin alte pær\i s-a încercat. datorate în ultimæ instan\æ unei orbiri spirituale. Fiul lui Dumnezeu Cel ce s-a Întrupat în aceastæ lume `i va fi cu noi „pâ næ la sfâ r`itul veacului“ (Mat.

. Øi chiar eforturile moderne sau exotice de concentrare întru tæcere ale multor discipline „psihice“ individuale sunt de cele mai multe ori doar o altæ extremæ a agita\iei oarbe `i ambi\ioase.la fel ca în toate domeniile vie\ii . Øi în muzicæ . atunci câ nd Duhul câ ntærii o ridicæ pe aceasta `i pe câ ntære\i deasupra stærii pæmâ nte`ti grosolane.`i câ ntarea sa . câ t mai puternice `i mai rapide.. care „iau ochii“ (o. în altæ parte decâ t în Bisericæ ? Pe canalele de radio `i TV tæcerea este „contra-productivæ“. a cuvâ ntului !). Paradoxal. 1. în\elepciunea limbii. Dar în urma acestora mai ræmâ ne altceva decâ t distrugere `i durere. a Împæræ\iei. din câ ntare. sau câ ntarea tainicæ a vie\ii celor create de Dumnezeu trebuie multæ lini`te .. Iar schimbarea `i mi`carea Duhului „care suflæ unde vrea“ (Ioan 3.17). „sæ se întâ mple ceva“ care sæ atragæ. mai imediate. Lini`tea `i tæcerea fac parte din muzicæ. nimicul în care se na`te sunetul.care toate sunt por\i `i ferestre mereu deschise spre cer. tæcerea este chiar începutul muzicii `i cuvâ ntului. Lucrarea Duhului în cre`terea `i schimbarea Bisericii este mult mai puternicæ `i mai asemænatoare cre`terii grele `i îndelungate a vie\ii în firul de iarbæ ce ræzbe`te prin piatræ sau a na`terii tainice a vie\ii pruncului în pâ ntecele mamei.schimbare sau umbræ de mutare“ (Iac. moarte `i pustiu ? Pentru a auzi via\a tainicæ. lini`tirea plinæ de reculegere smeritæ. Tæcerea înseamnæ în cel mai bun sau mai ræu caz „defec\iune tehnicæ“. dar ea mai este totodatæ `i sfâr`itul acestora. `i la fel sunt `i toate cele ale Bisericii .. `i reculegere. pâ næ `i pauzele trebuie umplute de „ac\iune“ muzicalæ `i/sau vizualæ.lumea rætæcitæ iube`te artificiile `i exploziile strælucitoare..17).8) este cu totul altceva `i are cu totul alte ritmuri decâ t „lumea (care) trece. pnevmatizâ nd-o spre câ ntarea îngereascæ. 144 .. Unde se mai cultivæ tæcerea `i lini`tea. `i pofta ei (I Ioan 2.

ca `i preten\ia „copy-right“-ului `i preocuparea comercialæ (pentru câ `igarea câ tor mai mul\i „argin\i“) par semnul inspira\iei altor duhuri. 145 . În tæcerea Bisericii ræsunæ câ ntarea tainicæ pe care.binele adeværat nu are amestec cu ræul. sæ îmbræ\i`eze întreaga lume.al mamei. Tæcerea `i lini`tea din Bisericæ este. bætælia muzicii se dæ azi mai ales în jurul sufletelor tinerilor. Câ nd este sufletul mai deschis.. Acest orgoliu. o întrupare sacramentalæ a acesteia. stapâ nirea adeværatæ de sine (ce dæ puterea renun\ærii. dupæ spusele Sfâ ntului Vasile cel Mare. al inexisten\ei. dacæ nu merge împreunæ cu nevoia de dæruire `i cu discernæmâ ntul stæpânirii de sine . cu toate cele bune. mai sensibil. ce începe cu câ ntecul de leagæn . Aceastæ disponibilitate pentru primire poate fi terenul cel mai propice pentru viitoarea „consuma\ie“. la ie`irea din curata copilærie ? Tinere\ea este gata sæ primeascæ. „Dætætotul de via\æ“ al tuturora.`i de iubire . Însæ în graba primirii se poate uita uneori cæ amestecul celor rele cu cele bune le stricæ.Tæcerea pare lumii moderne a fi un semn al mor\ii. dar `i cele rele ale sale. decâ t la tinere\e. mai gata sæ primeascæ . corul întregii crea\iuni o înal\æ spre slava Fæcætorului a toate. atunci câ nd trebuie) `i nu cea ilustratæ `i indusæ de „durii“ filmelor ieftine de aventuri. din contra. de via\a Duhului. doar de un moment sau de altul. * Lupta. ca `i în cazul tuturor celorlalte aspecte ale vie\ii.. Øi poate a`a `i este cu tæcerea acestei lumi. mai adeværat. Inspira\ia lor este adeværatæ. Iar câ ntærile Sfintelor Slujbe nu sunt decâ t un simbol . plinæ de via\æ. nu este vorba numai de succesul trecætor al unei melodii sau al alteia. Iar în cazul muzicii. ci de o via\æ întreagæ de „muzicæ“. care trebuie deci evitatæ. ve`nicæ `i curatæ `i este foarte diferitæ de inspira\iile „originale“ `i orgolioase ale „creatorilor“ mai „noi“. le face rele `i pe cele bune .

nu numai a tinerilor sau numai a bætrâ nilor.2. 146 . a drep\ilor ca `i a pæcæto`ilor ce se cæiesc. cunoscâ nd `i Calea spre singurul Bine. ci care `tie. are în\elepciunea atâ t de tragic dobâ nditæ „a cuno`tin\ei binelui `i ræului“(Fac. a bætrâ nilor `i a tinerilor împreunæ.se continuæ în câ ntarea tæcutæ `i lini`titæ a familiei cre`tine cu pærin\i cumin\i. sæditæ în Bisericæ de Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos. ci o câ ntare ve`nicæ. o câ ntare a tuturor. o câ ntare care preface `i întoarce spre bine câ ntarea lumii. ca în „modele“ `i „modelele“ lumii. Aceasta este câ ntarea care ræsunæ în Bisericæ. a iluminærii de sus .a Dumnezeirii. a o`tilor îngere`ti. a celor pleca\i dintre noi. în cuvintele câ ntærii dascælilor în\elep\i `i a conducætorilor cura\i `i adeværa\i ai unei societæ\i nu „cældu\e“.22).9. 3.

ori de câ te ori este nevoie.a fæcut ca `i câ ntarea bisericeascæ sæ fie supusæ mai mult ca oricâ nd compara\iilor . în general. discuri . este vorba îndeosebi despre comparæri în planul muzical . Imprimærile fonografice `i de gramofon ale începutului acestui secol erau mult mai pu\in preten\ioase. Însæ progresul tehnicii pare sæ ofere din ce în ce mai mult solu\ii satisfæcætoare `i în acest * Articol publicat în „Telegraful Româ n“. 147 .3. Aceste aspecte.. sau chiar mai mult. nr.DUHUL CÂ NTÆRII ORTODOXE ØI „CALITATEA SONORÆ“ * Înmul\irea transmisiunilor de radio `i televiziune.casete. care privesc uneori doar aspectele tehnice ale artei muzicale: intona\ie.“.45-46.ce pot relua `i repeta identic un eveniment sonor. p. nu o datæ stâ rne`te tulburare. fapt care.impuse de modelele muzicale profesionale cultivate de radio. Dar aten\ie. 1997 (145). în dorin\a de a se atinge standardele mediatice moderne . acordaj.. sunt cele care circumscriu ceea ce se poate numi „calitatea sonoræ“ a câ ntærii `i ele pot fi mai u`or mæsurate `i analizate cu ajutorul înregistrærilor . prin jocul mâ ndriilor `i al orgoliilor adesea stâ rnite sau rænite. dar mai ales circula\ia imprimærilor muzicale . Se poate de la început observa cæ dorin\a de perfec\iune tehnic-sonoræ a mers mâ næ în mâ næ cu dezvoltarea tehnicii audio. Dorin\a de a se avansa în aceastæ direc\ie a perfec\iunii sonore poate crea (`i creeazæ) uneori probleme în bisericile mai „cu preten\ii“. sincronizare. unde nici un câ ntære\ sau cor nu este destul de bun. CD etc. dozare a vocilor. „câ ntære\ul sau corul acesta câ ntæ mai bine decâ t celælalt etc. Tv. emisie vocalæ.

Iar mai nou (tot mai nou) existæ `i sintetizatoare electronice. muzicale `i vocale. ce pot depæ`i mult posibilitæ\ile de precizie `i de „calitate“ sonoræ a vocilor omene`ti. Ispita contemporanæ de a modela câ ntarea bisericeascæ dupæ modelele muzicale „distilate“ `i (de fapt) falsificate prin tehnicæ de mass-mediile contemporane pare sæ fie încæ o încercare. de. uitâ nd cæ acesta. fæcut dupæ chipul `i asemænarea lui Dumnezeu (Fac.. pâ næ la varianta “perfectæ“..1. A face ca un câ ntære\ sau un cor sæ sune „ca un instrument“ (ca o orgæ. Dacæ la petreceri `i nun\i. de procesare `i prelucrare a sunetului.domeniu.. este `i înseamnæ nemæsurat mai mult. în locul unor semi-profesioni`ti sau a unor amatori de obicei destul de præpædi\i ? Ar fi `i mult mai ieftin. Biserica Ortodoxæ a refuzat introducerea instrumentelor muzicale în cultul sæu. În studioul de înregistræri. cum se mai particularizeazæ) este o destul de penibilæ rætæcire. baruri `i chiar la unele ocazii oficiale câ ntæ tot mai des „casetofonul“ `i „discul“ manevrat de disk-jockey (prin alte pær\i se mai poate auzi `i pe la înmormâ ntæri câ te un mar` funebru înregistrat). care reduce `i amputeazæ neîngæduit omul. Iar atunci câ nd parohia nu are suficien\i bani sa plæteascæ câ ntære\i profesioni`ti desævâ r`i\i (care costæ mult `i care `i ei se poate sæ nu fie totdeauna în formæ. Orice instrument este inevitabil tehnic . în restaurante. de a „instrumentaliza“ felul de câ ntare în Bisericæ. 148 . se mai poate ajuta „imperfec\iunea“ umanæ `i cu tot felul de artificii de mixaj. Secole de-a râ ndul.. orice mijloc tehnic este un instrument .. mai ales cæ în alte domenii ale vie\ii contemporane ea este lucru curent.2627). ca oamenii) ispita folosirii mijloacelor tehnice „perfecte“ poate fi mare. de ce nu ar „câ nta“ la slujbæ înregistrarea „perfectæ“ a unui câ ntære\ sau a unui cor „desævâ r`it“.. reluâ nd imprimarea unei piese de câ te ori este nevoie. sau reciproc. mai subtilæ ce-i drept..

este `i el un „instrument“ ce ræmâ ne la nivelul „întrupærii“ acustice. Dar aceasta este o situa\ie ambiguæ (dacæ nu chiar mincinoasæ) `i nu astfel este realitatea Bisericii.Iar dacæ omul înseamnæ mult mai mult decâ t un instrument oarecare. fie `i al muzicii. cuvâ ntul dupæ chipul Cuvâ ntului Întrupat. cuvâ ntul care `i el de asemenea este presupus totdeauna a fi prezent în câ ntare. Øi de aceea omul cu trup (adesea imperfect) `i suflet . a omului care „întrupeazæ“ sonor cuvântul . care cu noi 149 . Øi de aceea „muzica“ în Bisericæ trebuie sæ fie cântare . Aici este locul în care omul depæ`e`te `i se desparte de instrumentul simplu. din care fac parte `i câ ntærile biserice`ti. la via\a duhovniceascæ . prin însæ`i constitu\ia sa. poate doar mima spiritul (`i în cazul muzicii). câ ntarea Bisericii este râ nduitæ dupæ mæsura adeværatæ a omului.este „instrumentul“ desævâ r`it al slujbelor mâ ntuitoare ale Bisericii. Instrumentul ræmâ ne la nivelul trupului . dar cu condi\ia uitærii cæ în spatele sæu este totdeauna mintea `i mâ na unui om. el nu poate da sens `i în\eles.`i chip al Dumnezeirii . Instrumentul. mai ales cel sofisticat. Øi mæsura adeværatæ este datæ în Bisericæ de lucrarea Harului Duhului Sfâ nt. care este locul „îndumnezeirii“ lumii prin lucrarea Duhului. Omul are însæ `i suflet `i are acces astfel. pentru cæ aceasta presupune ca „instrument“ vocea omeneascæ. Øi a atribui într-o asemenea situa\ie consisten\æ spiritualæ (în sens idolatru) tehnicii `i instrumentului înseamnæ pentru om „a pierde controlul volanului“ `i atunci ma`ina-instrument ne aruncæ afaræ din drum putâ ndu-ne `i ucide. sau al preocupærii tehnice `i monotone (dupæ cuvintele Pærintelui Stæniloae) pentru „trup“. Prin sine însu`i `i cu toatæ „calitatea“ lui. Sunetul. cuvâ ntul cu duh. la fel ca `i slujbele orâ nduite spre mâ ntuirea acestuia. cu în\eles în duhul omului (nu doar în „litera“ sunetului). Aceasta vine din via\a Duhului.

la întâ mplare. dar câ ntarea bisericeascæ este slujbæ vie.299-PG 29.în sfâ r`it. un câ ntat „strælucitor“ poate fi un interesant „spectacol“. care el este cel care dæ câ ntærii „formæ“ `i via\æ. cuvântul cântat dupæ chipul `i starea câ ntærii îngere`ti. Un produs industrial foarte „lucios“ poate fi foarte atrægætor.416): „ Pentru cele ascunse . care au ræmas pâ næ astæzi un model generic pentru toate câ ntærile biserice`ti. Câ nd vei ajunge la fiecare verset al psalmului. în loc de instrumentul muzical numit psaltire. vei afla taina cuvintelor..20). adicæ nu pornind de la „realizarea sonormuzicalæ de excep\ie“. Sfâ ntul Vasile cel Mare læmurea în sensul celor arætate mai înainte `i titlul Psalmului XLV (PSB nr. poate privi tainele dumnezeie`ti. dar copacul. sufletul lui sæ fie mi`cat prin lucrarea Sfâ ntului Duh.chiar dacæ poate pærea „imperfectæ“ dupæ duhul „dreptarului“ sonor-industrial. Øi de aceea rela\ia autenticæ în abordarea câ ntærii biserice`ti este adesea cu totul alta decâ t cum se obi`nuie`te. plinire. ci de la duhul smerit de rugæciune al slujbei biserice`ti. ci numai acela care poate fi instrument muzical armonios al fægæduin\ei. prin lucrarea Duhului Sfâ nt în Bisericæ . a Împæræ\iei.17. în Duhul mâ ntuitor al Bisericii . La fel. cere`ti. tâ lcuind Psalmii . încâ t.28. vei afla cæ nu oricine. bucurie `i mul\umire (atâ t câ t este cu putin\æ). fie `i mai pu\in drept.este împreunæ pâ næ la sfâ r`itul veacului (Mt. Øi astfel.“ 150 . e viu.. p.

în privin\a raportului. câ t `i ca întindere geograficæ muzica sau. ne aratæ cæ. Un prim criteriu. p. Muzica religioasæ este prezentatæ fie ca un caz particular oarecare al „marii muzici“. rafinatæ. ne dezvæluie o cu totul altæ perspectivæ..ar putea crea complexe iubitorilor `i practican\ilor muzicilor sacre. într-un cuvâ nt mult mai „cultæ“. Situa\ia este asemænætoare. cu cea dintre muzica europeanæ (în special cea occidentalæ) a ultimelor patru-cinci secole `i muzica popoarelor altor continente. mai potrivit spus.. uneori. constatæm cæ muzica religioasæ. ca o etapæ primitivæ.. de fapt. muzicile religioase sunt covâ r`itor predominante fa\æ de muzicile „culte“ (`i laice) europene.„MUZICA MARE“ ØI CÂ NTAREA BISERICEASCÆ * Dacæ deschidem aproape oricare dintre numeroasele istorii ale muzicii apærute în ultima sutæ de ani.. complexæ. Iar fenomenele muzicale ale diferitelor religii vii de astæzi sunt privite cu destulæ condescenden\æ.17-18. atâ t ca întindere în istorie. `i cea cre`tinæ în particular (ca sæ nu mai vorbim de cea ortodoxæ) ocupæ un spa\iu de tratare extrem de redus în raport cu alte muzici. dupæ criterii esen\iale existen\ei umane. 1991 (139). læsâ ndu-se oarecum impresia unor preocupæri `i evolu\ii marginale unei culturi majore. nr.. Dar o privire mai adâ ncæ. cantitativ. Acest punct de vedere . Øi chiar criteriul de relativæ * Articol publicat în „Telegraful Româ n“. premizæ tehnicæ `i istoricæ a muzicii laice de mai tâ rziu. în general.de monopol european occidental `i secularizat asupra muzicii . fie.4. ce apare ca evoluatæ. 151 .

Cel ce este nu numai cea mai înaltæ în\elepciune „no\ionalæ“ posibilæ pentru om. În sfâ r`it. duhovniceascæ . Dumnezeu. Iar men\inerea câ ntærii biserice`ti simultan tuturor crizelor `i fundæturilor spirituale ale muzicii laice poate indica adeværatul (`i probabil singurul) drum de via\æ `i sænætate al muzicii oamenilor. ca `i în formæ `i expresie . de fapt. pentru cæ ea este adresatæ lui Dumnezeu. Øi mai to\i sfin\ii au fost særaci `i smeri\i .. câ t preeminen\æ valoricæ a originii asupra descenden\ei.ba din contra. Nu poate exista ..în fond. privit îndeosebi dintr-o perspectivæ moral-duhovniceascæ: bogæ\ia `i preten\iile omene`ti (fie `i culturale) nu au însemnat de obicei `i neapærat (`i) bogæ\ie sau înæl\ime sufleteascæ.. armonic. teologic. ca `i indice de „civliza\ie muzicalæ“. muzica cre`tinæ `i mai ales cea ræsæriteanæ. doar celor din „interiorul“ credin\ei.dupæ în\elegerea lumii dar atâ t de boga\i prin legætura lor cu însu`i Izvorul tuturor bogæ\iilor `i „Vistiernicul bunætæ\ilor“. cu valen\e atâ t logic-ra\ionale. ce stæ (prin filiera gregorianæ) la baza aproape a tuturor evolu\iilor muzicale europene ulterioare .) este cel ce se descoperæ. Eventualul argument al complexitæ\ii `i bogæ\iei formale (din punct de vedere instrumental. estetic. suflete`ti. credincio`ilor Bisericii. Muzica autentic religioasæ... u`or poate fi întors împotriva sa. polifonic etc. argumentul `i criteriul hotærâ tor (ontologic. câ t `i. dar cu atâ t 152 .o muzicæ „mai mare“ decâ t câ ntarea cea drept-mæritoare.poate însemna nu atâ t primitivitate. gnoseologic. al structurilor în general `i de asemenea teoretic... mai ales.. bizantinæ.pentru Europa. `i mai cu seamæ câ ntarea cre`tinæ ortodoxæ a pæstrat întotdeauna .).nici ca defini\ie imaginabilæ .aceastæ bogæ\ie `i adâ ncime a smereniei ce trimite `i conduce la Dumnezeire.anterioritate a muzicii religioase . ortodoxæ!..

atâ t câ t este îngæduit puterilor omene`ti care î`i revarsæ puterea de via\æ ve`nic înnoitæ `i asupra câ ntærii. duhovnice`te . revela\ional) `i totodatæ „perceptibilæ“ spiritual. 153 . ca `i asupra celora ce I-o înal\æ întru curæ\ia inimii lor. definibilæ prin ea însæ`i (ra\ional.de mult mai mult însæ`i suprema `i ultima Realitate personalæ.

u.Drd. În acest din urmæ domeniu. concomitent. seria II. animator `i organizator al vie\ii muzicale biserice`ti în prima jumætate a secolului nostru . Biserica Ortodoxæ Româ næ depunea eforturi pentru a se adapta noilor condi\ii 263 secularizante. dætætoare de încredere `i putere.727.Dr.113. au existat întotdeauna personalitæ\i care. Istoria Bisericii Ortodoxe Române . compozitor. Diac. profesor. câ t `i cultural. în anul 1990. Bucure`ti. constituind (cu oarecare modificæri) prima parte a lucrærii de licen\æ „Câ ntarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea“ . editor `i publicist.Prof. p.Ion Bo`tenaru.sus\inutæ la Sibiu. în „Studii Teologice“.Lect. departe de a dezamægi. Apropierea de intimitatea unor astfel de personalitæ\i.CÂ NTAREA BISERICEASCÆ Î N CONCEP|IA LUI ION POPESCU-PASÆREA * Introducere În via\a Bisericii. El a apærut în acele decenii în care. Profesorul Ion Popescu-Pasærea `i uniformizarea cântærii paltice .III.9-10. în bunæ mæsuræ. XXIII (1971). Româ nia fæcea pa`i mari în istoria sa modernæ `i. * 154 . dimpotrivæ. atâ t pe plan social-politic `i economic. mai ales dupæ trecerea `i judecata timpului. 263 Pr..Ioan Popescu. câ ntære\ bisericesc.pe care a dominat-o prin activitatea `i personalitatea sa. la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu. 1981. prin purtarea de grijæ a lui Dumnezeu. au `tiut sæ lumineze drumul cel drept `i sæ pæstreze cumpæna cea dreaptæ a Tradi\iei. la sfâ r`itul veacului trecut. vol. 144. dezvæluie înæl\imi `i lumini noi. p. în momente de ræscruce. nr. marii diversitæ\i de manifestæri propusæ de o culturæ Studiul a fost alcætuit sub îndrumarea Arhid.Mircea Pæcurariu. Aceste lucruri se pot spune `i despre Ion Popescu-Pasærea. 409 `.

Poslu`nicu. „Muzica româ neascæ în sec al XIX-lea“). care ar fi putut permite ulterior `i o tratare armonicæ la modul mai „occidental“.u. mai ales. nr. toatæ lumea fiind con`tientæ de necesitatea vreunei sinteze. 265 Lect.în particular. cæutat mai ales într-o adecvare a mijloacelor muzicale. în „Glasul Bisericii“.laicæ . cel mult putâ nd cultiva.Ploe`teanu. 264 155 .. Eusebie Mandicevski.. sæ explice `i sæ gæseascæ pun\ile de legæturæ spre noile realitæ\i ale veacului. reac\iile prime.Sebastian Barbu-Bucur. capabile sæ în\eleagæ. Istoria muzicii române`ti (compendiu). trebuia sæ i se ræspundæ cu o lærgire `i. 266 Ibidem . 1902. (Gavriil Musicescu. Bucure`ti. Øtefanache Popescu.360 `..cit.Ploe`teanu. Isidor Vorovchievici.89-151 (cap. p. XXXIV (1975). nota\ia liniaræ etc. Astfel.V. dinspre partea „modernistæ“. Bucure`ti. Nifon Ploe`teanu.Musicescu.) 266 .764 `.care era însæ `i o simplificare ce putea afecta melosul original 267 . Teodor Georgescu. George Ionescu.Nifon N. în cartea sa de muzicæ bisericeascæ.a psaltichiei pe nota\ia liniaræ (deci nu chiar o totalæ modificare !). G. cuprindea. a vreunui fel de consens. încercau o „transcriere“ .Nifon N. p. p. op. În muzica bisericeascæ. publicatæ în anul 1902 268. fie de opozi\ie radicalæ la acestea (Nifon Ploe`teanu. Bucure`ti. o animozitate partinicæ inutilæ între „partida orientalæ“ (propsalticæ) `i cea „occidentalæ“. cu timpul.în dezvoltare. Iar de partea cealaltæ. p.cit . de o muzicæ laicæ 264 . a noutæ\ilor: muzica armonicæ.Kiriac .76. Carte de muzicæ bisericeascæ pe psaltichie `i pe note liniare pentru trei voci . reformatoare. extreme fie de acceptare totalæ. loc.G. Istoria musicei la români .nu rezolvau dificultæ\ile. aceste extreme nu erau chiar a`a de „extremiste“. De fapt. se poate vedea cum. Axionul „Îngerul a strigat“ în armonizarea lui D. 1969. cu o adâ ncire în sensul Tradi\iei autentice. 1928. alæturi de câ ntærile Petre Brîncu`i..u. de la Seminarul „Veniamin“ din Ia`i.MIhail Gr. 268 Arh.. 267 Prof. Arh. Alexandru Flechtenmacher. Eduard Wachmann `i al\ii) 265.78. în colaborare cu profesorul de muzicæ bisericeascæ Grigorie Gheorghiu.

în fapt însæ. 269 156 . se duce lume multæ. însæ ea va muri negre`it `i câ t de curâ nd.Mihail Gr. în genere. în `edin\a Sfâ ntului Sinod din 25 mai 1899 vorbesc limpede despre o realæ decædere `i despre un regres în practicarea `i aprecierea psaltichiei (câ ntarea tradi\ionalæ. din Biserica Ortodoxæ): „Noi nu avem în bisericæ nici câ ntære\i. din 1931. o sim\im în fiecare zi. grija pentru viitorul muzicii biserice`ti îi determina pe cei mai mul\i.. p. nici diaconi.psaltice.. de o mie de ori. cæci orice vom face `i orice vom drege. sæ fie cultivatæ.n... tocmai în momentul câ nd trebuia sæ i se dea o dezvoltare paralelæ cu dezvoltarea noastræ pe alte tærâ muri. executate pe mai multe voci.) 269. la modera\ie. sunt. `i o serie de câ ntæri corale armonice.n. muzica cea nouæ va înlætura cu desævâ r`ire pe cea veche.cit . pentru cæ melodiile `i câ ntærile. o sim\im înaintea ochilor. nu se duce(.) Orientul `i produc\iunile sale sunt în decædere. episcopul Dunærii de jos. `lefuitæ `i îmbogæ\itæ (. p. s-a dezvoltat tot mai mult . cuvintele lui Partenie Clinceni.u. De aceea acum este secetæ mare pentru muzica cea veche `i este bel`ug pentru cealaltæ `i degeaba este orice silin\æ a noastræ. pe nota\ia liniaræ. În aceea`i direc\ie indicæ `i privirea retrospectivæ. a lui Gavriil Galinescu: „În Biserica Ortodoxæ Româ næ s-a petrecut cu aceastæ muzicæ stræbunæ un fenomen ciudat. 1901. Totu`i. `i dovada o avem înaintea ochilor. pentru cæ se plætesc foarte ræu (.362 `. `i din ambele tabere.305.... mai frumoase decâ t pe o voce. Cel mult pute\i sæ-i amâ na\i moartea pentru câ tva timp. mai ales în contrazicere.. „Arhiva“. cf.. în bisericile cu coruri bune.8. de origine bizantinæ.) (muzica coralæ armonicæ. op.) În rev.Poslu`nicu. nr. Doar declara\iile erau. iar în cele cu muzicæ veche sau cu coruri neperfecte. occidentalæ `i mai laicæ. în faptul cæ.

Drd. 270 157 .ne vom opri mai pu\in în cele ce urmeazæ (aceasta depæ`ind cadrul `i scopul prezentei lucræri). asupra cauzelor de ordin general-istoric. spre triumful muzicii corale“ 270. În aceste împrejuræri. treptat.Galinescu. p. în acest sens. Øi.G.. spre sfâ r`itul secolului trecut `i începutul acestuia. aspectele mai direct legate de domeniul câ ntærii biserice`ti. catedrele de muzicæ bisericeascæ înfiin\ate la Academia de Muzicæ `i Artæ dramaticæ `i la Conservatorul din Bucure`ti au fost desfiin\ate. cf. ca `i de cadrele `i modalitæ\ile de cultivare `i de receptare ale ei. 271 Prof. p. pentru a da solu\iile potrivite de îndreptare. De asemenea.Ion Bo`tenaru. social politic `i economic. în acela`i timp. au trebuit mai întâ i sæ determine precis cauzele regresului în practicarea acestei câ ntæri tradi\ionale `i.acoperind din drumul muzicii psaltice. vom încerca sæ arætæm cæ aceste op\iuni ale lui Ion Popescu-Pasærea.cit .Mihail Gr. în „Cultura“.728. în lumina op\iunilor lui Ion Popescu-Pasærea. autentice. Aceastæ situa\ie dificilæ. XVIII (1931). sæ-i redescopere semnifica\iile `i rosturile ei adâ nci.cu toate specificitæ\ile. sunt în strâ nsæ legæturæ cu redescoperirea temeiurilor câ ntærii \inâ nd de Tradi\ia bisericeascæ . ale cre`terii influen\ei apusene în \ærile româ ne în cursul ultimului secol.. din lipsæ de elevi 271. mul\umindu-ne eventual doar sæ le amintim. cei care au voit sæ lucreze în sensul restaurærii condi\iei demne. privind îndepærtarea piedicilor ce stæteau în calea propæ`irii câ ntærii ortodoxe tradi\ionale. toate acestea prezentâ nd valen\e de culturæ majoræ (nu trebuie Prof. p. de caracteristicele ei intrinseci. care urma sæ se îngusteze.Poslu`nicu. a muzicii biserice`ti ræsæritene în Biserica Ortodoxæ Româ næ.cit . nr.1-2.Diac. inclusiv tendin\a secularizantæ . În schimb vom încerca sæ eviden\iem.10. dupæ anul 1901. Considera\iuni generale asupra muzicii biserice`ti orientale `i muzicii corale .23. rezultæ `i din faptul cæ. op. art.

elev. Pentru cæ existæ `i pericolul „superficializærii“ . în pofida oricæror posibile prejudecæ\i majoritatea în plan metodologic . existæ o articulare a sa în timpul istoric al Bisericii Ortodoxe Româ ne. care conferæ con\inut real acestei caracterizæri.I (numær omagial). Øi chiar dincolo de apela\iunea de „om providen\ial“. în considerarea activitæ\ii sale . Drumul pe care a mers el fusese pregætit. teologicæ. Ion Popescu-Pasærea. 272 158 .. nr.`i cel al marginalizærii ei. cu toate cele implicite acestui proces . de Øtefan(ache) Popescu. færæ vreo perspectivæ istoricæ. asociatæ persoanei sale de cætre unii contemporani (`i care se poate dovedi inconsistentæ în alte situa\ii). Petru Efesiu.) cu mintea `i cu inima. culturalæ. profesorul sæu de psaltichie de la seminar.prin care (ca `i prin contemporanii `i înainta`ii sæi: Ieromonahul Macarie. în „Cultura“. acesta.. col.se poate aræta cu certitudine cæ. care sæ fi fost larg dezvoltate în eventuale scrieri teoretice . cel ce George Breazul.uitat cæ. al lui Anton Pann . în bunæ mæsuræ. prin întreaga sa (atâ t de diversæ `i bogatæ) activitate. p.în lipsa unor suficiente declara\ii de inten\ii din partea sa. Cæci Ion Popescu-Pasærea „avea sæ se identifice cu interesele muzicii biserice`ti stræbune `i (. me`te`ugæresc sau conjunctural.911. la râ ndul sæu.inclusiv elaborærile teologice discursive. Dar. `i-a apropriat aceastæ Tradi\ie bisericeascæ. prin aprecierea ei la nivelul unui empirism muzical imediat. avea sæ desfæ`oare cea mai rodnicæ activitate pentru revalorificarea psaltichiei ca element esen\ial de cult divin `i culturæ româ neascæ“ 272. revista ini\iatæ de el se numea „Cultura“). XXV (1936).8. ac\ionâ nd în mod certificat în sensul Tradi\iei biserice`ti. explicative. poate nu întâ mplætor. `i în cel al Bisericii `i lumii în general. Ion Popescu-Pasærea .

10-12). În acela`i timp.spre exemplu. pentru redescoperirea originilor `i temeliilor vie\ii cre`tine. D.G. „concomitent cu mi`carea de restaurare a câ ntului gregorian.a adus reforma hrisanticæ în \ærile româ ne 273. p. ca o solu\ie adeværatæ `i viabilæ. `i mul\i al\ii). Se pot astfel enumera: mi`cærile liturgice (apusene. p. 277 Prof. Mi`carea liturgicæ în cre`tinismul apusean .Kiriac . Diac.Prof.696.19. ini\iativa întoarcerii la o câ ntare în comun omofonæ. a „ethosului“ sæu specific 275. nr.Sebastian Barbu. în particular. de Pr. în Biserica Ortodoxæ Rusæ.contribu\ii la armonizarea melodiilor psaltice . stud. nr. în „Mitropolia Ardealului“. XXVI (1981). în general.448-457 (recenzie nesemnatæ. dupæ secole de influen\e stræine nu totdeauna benefice. nr.Dumitru Colotelo. nr. în „Glasul Bisericii“.Poslu`nicu.727. 275 Pr. ultimele decenii ale secolului al XIX-lea `i prima jumætate a secolului nostru o aduceau. unde. tezæ de doctorat. activitatea lui Ion PopescuPasærea se încadreazæ `i în mi`carea mai largæ pe care. Bucure`ti. Cântarea bisericeascæ ortodoxæ rusæ .Bucur.N. 276 Lect. `i a celei ræsæritene.G. sub forma unor preocupæri sporite `i pe multiple planuri.. trad.734-749. ci `i în alte Biserici Ortodoxe . o mi`care identicæ este întreprinsæ pentru restaurarea muzicii ecleziastice bizantine.. ale Bisericii. 277 Mihail Gr. redescoperirea. op. 1973. în întreaga lume cre`tinæ.Kiriac (edi\ie îngrijitæ de Titus Moisescu). p. Ethosul Bisericii Ortodoxe . 273 159 .cit . mai originaræ. a apærut.10-12.Ion Bo`tenaru. în Ortodoxie. 274 George Florovski. dupæ „Revista Patriarhiei din Moscova“. prin întoarcerea hotærâ tæ spre izvoarele patristice .192. XXXIII (1974). în special) 274. p.. D.20.urmærindu-se `i o eliberare de influen\e `i metode teologice occidentale iar pe un plan mai strict muzical. 1986. p.Drd.Teodor Bodogae.7-8. p. p. apud George Breazul. 1959. XII (1960).cit . în prima `i autentica ei frumuse\e“ 276. câ ntarea bisericeascæ psalticæ româ neascæ se lega firesc de tradi\ia aproape bimilenaræ a câ ntærii cre`tine. în „Ortodoxia“.Trube\koi..3. Aceastæ ultimæ mi`care poate fi urmæritæ nu numai în Biserica Ortodoxæ Româ næ. Bucure`ti.

“ 280 .cit . stud. mai fericit ales. p. p. XXV (1936).XX (partea I).. alæturi de bogate daruri înnæscute. CIII (1985). înjosi\i `i nedreptæ\i\i prin legea clerului din 1895“ 282. 281 Marin Predescu.G.618 `. Pentru lege `i dreptate . „mul\i l-au luat în râ s.„de câ te ori a avut prilejul.Dr. câ ntære\ii fiind „uita\i `i nebæga\i în seamæ de mai bine de 50 de ani. Prof.Paraschiv Florian.Dumitru Colotelo. A fost într-adevær un vizionar. el trebuind sæ înfrunte.Florovski.u. Protopsaltul Ion Popescu-Pasærea 278 279 160 . p. nr. p.41. teologicæ. op. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. Muzica bisericeascæ la români în sec. s-a bucurat `i de o multilateralæ pregætire .Conf. la epocæ. secularizante 278 `i. cf. tagma câ ntære\ilor de stranæ era o categorie socialæ `i profesionalæ cu totul decæzutæ. nu o datæ.. puteau constitui o bazæ pentru o viitoare refacere a unitæ\ii væzute a Bisericii inclusiv prin mi`carea ecumenicæ. totodatæ.culmea ! viitorul muzicii psaltice. erau `i un ræspuns în fa\a tendin\elor laicizante.Redefinirea `i redobâ ndirea con`tiin\ei de sine a lumii cre`tine. în litere `i drept .. prezentul `i . 282 Ion Popescu-Pasærea.muzicalæ.9-10. care.cit . Pr.748 `. nr.u. umili\i.25 `.calea vie\ii `i a ostenelilor sale nu a fost pavatæ întotdeauna cu flori. aflatæ la începuturile ei moderne 279. 280 Diac.13.7-8. I (1912). sceptici `i indiferen\i de idealul de care el era animat“ 281. pe care o implicæ aceastæ întoarcere spre origini. p.u. Øi. Domnul Pasærea printre avoca\i . riscul dispre\ului celor pentru care. de pe pozi\iile `i cu autoritatea adeværatului cunoscætor . în „Cultura“. Pe acest fundal al unor condi\ii istorice obiective s-a manifestat personalitatea lui Ion PopescuPasærea. dacæ el `i-a asumat responsabilitæ\i în privin\a muzicii biserice`ti. în „Cultura“. nr.2.ce pærea sæ-l predestineze unei cariere strælucite în oricare alt domeniu.Nicu Moldoveanu. acest mare om `i-a spus cuvâ ntul sæu autorizat în ceea ce prive`te trecutul.

Pozi\ia `i op\iunile lui Ion Popescu-Pasærea. sæ structureze.162-195. 1983. odatæ cu integrarea cuvenitæ a noilor realitæ\i. el reu`ind. fie în cel al modalitæ\ii tehnicecomponistice (mai „orientalæ“ sau mai „occidentalæ“). în pofida tuturor piedicilor. ca `i prin raportarea adecvatæ la „lume“ (în particular. în mæsura în care cadrul limitat al acestui studiu o permite. în special pentru cæ astæzi noi avem `i privilegiul aprecierii acestor op\iuni prin prisma roadelor în timp.. în timp. atâ t prin fundamentarea pe Tradi\ia Bisericii a concep\iei sale asupra muzicii biserice`ti. 161 . Øi se va putea vedea cæ. au o anumitæ valoare a lor. chiar sistemic.).fie în sensul regionalismului (câ ntarea psalticæ. o concep\ie asupra câ ntærii biserice`ti valabilæ `i astæzi pe care ne propunem `i noi sæ o punem în luminæ `i. p. se poate spune cæ activitatea sa sa desfæ`urat între competen\æ `i eroism. 283 bænæ\eanæ) .Teologic Universitar-Bucure`ti. XC (1972). în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. sæ o aprofundæm.Gh. acestæ concep\ie poate constitui o bazæ `i pentru îmbunætæ\irea `i perfec\ionarea atitudinilor `i ini\iativelor de astæzi din domeniul muzicii biserice`ti . tezæ de licen\æ (ms. Instit.Ciobanu. Scopul `i utilitatea unei astfel de întreprinderi prive`te. mai ales. nr.pe parcursul a trei pær\i mai 40 de ani de la moarte . orientarea corectæ în muzica bisericeascæ de astæzi. la „lumea muzicii“) `i la „vremi“. Prezentul studiu se va organiza în continuare dupæ aceastæ Introducere .1-2. 283 Prof. la o epocæ în care orientærile existente astæzi se profilaseræ deja clar.Astfel încâ t. adicæ deslu`irea unor principii `i criterii cælæuzitoare în actuala diversitate a tendin\elor muzicale din Biserica noastræ . „cun\anæ“. câ t `i prin caracterul ei complex.dact. Muzica bisericeascæ la români . integralist `i organic. pe care trecerea timpului le-a adus.18. p..bineîn\eles.

1977.. filozofie. în 1890. într-o oarecare mæsuræ. op. medalion nepublicat (ms. preotul Zaharia fusese unul dintre elevii ultimei perioade din cariera didacticæ a lui Anton Pann. A urmat. cu câ teva luni înainte de na`terea sa (13 martie 1871). începâ nd cu anul 1878. la baza alcætuirii acestui capitol: Diac.Ion Popescu. dar mai ales de muzicæ. 284 162 . pasionat de desen. pe care îl absolvæ în 1893. cuprinzâ nd o sumaræ prezentare a vie\ii `i activitæ\ii lui Ion Popescu-Pasærea . iar apoi dæ examen la Seminarul „Nifon Mitropolitul“ din Bucure`ti. unde reu`e`te ca bursier.importante: cea dintâ i. ca fiu al preotului Zaharia Popescu `i al preotesei Maria. între altele. în 1883.dact. tratâ nd propriu-zis despre concep\ia sa asupra cântærii biserice`ti . în condi\ii tragice. indicæm în continuare lucrærile ce au stat. Arhid.). Între al\ii. la Conservatorul din Bucure`ti. pe care o studiazæ sub îndrumarea venerabilului profesor `i vestit protopsalt Øtefanache Popescu. pantru ca o scurtæ concluzie sæ sintetizeze ideile care. tezæ de licen\æ (ms.. pot prezenta interes `i astæzi.Dumitru. Via\a `i activitatea lui Ion Popescu Pasærea 284 Ion Popescu-Pasærea s-a næscut la 6 august 1871. va constitui.cit .Ion Bo`tenaru. prin valoarea lor practicæ.Lect. op. aici a avut ca profesori pe Gheorghe Pentru a evita încærcarea notelor cu trimiteri repetate. Se distinge ca un elev eminent.Teologic Universitar-Bucure`ti. în special. Dorin\a de perfec\ionare îl face sæ se înscrie. Dupæ terminarea lor. `i baza considera\iilor celei de a doua pær\i. Panait I. s-a înscris la Liceul „Matei Basarab“ din Bucure`ti.dact. Din nefericire. Totu`i. în comuna Pasærea-Ilfov. de la el se pare cæ a mo`tenit copilul Ion calitæ\ile sale muzicale deosebite. via\a `i opera .Drd.cit . caligrafie. Instit. I. tatæl sæu a murit. cursurile `colii primare din comuna Bræne`ti. Paraschiv Florian. Ion Popescu-Pasærea . Ion Popescu-Pasærea.).

de`i în anul 1892 încearcæ sæ ob\inæ un post în func\ia de secretar de lega\ie la Ministerul de Externe `i.1-2. Este câ ntære\ la Biserica Sfâ ntul Dumitru (de lâ ngæ Po`tæ) pâ næ în anul 1894.67. câ nd trece câ ntære\ la Sfâ ntul Spiridon-Nou. „avea o voce frumoasæ `i cultivatæ `i fæcea dovada unui desævâ r`it conservatorist“ 286. a`a încâ t. A mai câ ntat apoi la bisericile Sfâ ntul Gheorghe-Vechi `i Kalinderu. în anul 1898. la armonie `i contrapunct. Viorel Cosma. pâ næ în anul 1936. fiica preotului Nicolae Popescu din Ploie`ti. Bucure`ti. Biserica Sfâ ntul Ilie-Kalinderu avâ nd `i un cor. la teorie `i solfegii. în acea vreme grav bolnav.încredin\atæ lui de cætre Øtefanache Popescu. din Bucure`ti 285. XXX (1941). Un profesor model . fiind suplinitor la catedra de psaltichie a Seminarului „Nifon Mitropolitul“ .6. câ nd a fost pensionat. 285 286 163 . în „Cultura“.Brætianu. La aceastæ din urmæ. a activat timp de 44 de ani la Seminarul „Nifon“ `i 37 de ani la Seminarul „Central“. `i pe Eduard Wachmann. p. Urmeazæ cursurile Facultæ\ii de Drept `i ale celei de Litere. nr. Øtefan (decedat în anul 1967). a fost numit în postul de câ ntære\ prim `i dirijor. Din anul 1899. în acela`i an. 1970. din Bucure`ti `i vor avea împreunæ un bæiat. În anul 1893 `i-a început activitatea didacticæ. În continuare. în urma unui examen de capacitate pentru muzicæ. ob\inâ nd titlul de Licen\iat în Drept `i Litere. func\ionâ nd pâ næ în anul 1923. p. activitatea sa de câ ntære\ s-a îmbinat cu cea de dirijor. Muzicieni români (lexicon). preocupærile sale se îndreaptæ mai ales înspre muzica psalticæ . Øtefan Berechet. a devenit profesor `i la Seminarul „Central“.15.Olimp nr. La 30 ianuarie 1893 se cæsætore`te cu Steliana. ocupæ un post de copist-caligraf la Prefectura Jude\ului Ilfov. vor locui în tot restul vie\ii pe Str.

287 164 .3. ca profesor de muzicæ bisericeascæ.. Øi Domnul Milei î`i întoarce fa\a cætre cei ce se roagæ a`a de frumos.23 din Bucure`ti. p. Ioan Chirescu. A urmat apoi constituirea „Asocia\iei Generale a câ ntære\ilor“. la Institutul de fete Berk `i la Institutul de fete Despina Doamna din Bucure`ti. prin decizia nr.Mitropolit Primat Athanasie. cf. veselia tuturor inimilor dornice de ea. timp de `apte ani. nr. ca sæ dea luminæ din lumina lui pentru luminarea cauzei lor.S. stoluri. nr. a`a de cælduros `i le spune prin glasul mijlocitorului sæu: « Merge\i înainte `i nædæjdui\i în Mine.„Ioan Cucuzel“. În paralel.D.A mai activat. De asemenea.9-11. în care au fost puse în discu\ie numeroase probleme ale câ ntærii biserice`ti `i ale slujitorilor sæ.. Ion Popescu-Pasærea convoacæ pe to\i câ ntære\ii din Româ nia la un Congres general. Bâ rlad .la sugestia `i insisten\ele sale .„Cultura“. încæ din anul 1911. Pe plan publicistic. A mai \inut cursuri `i în diferite alte institu\ii. 288 Iatæ impresiile lui I.66-68. sæ pregæteascæ o primævaræ nouæ. 1910.» “. ca profesor de muzicæ. la Conservatorul de Muzicæ din Bucure`ti `i la nou înfiin\ata . la 18 decembrie 1914.Chirescu: „Vin stoluri. Ruga caldæ. a câ ntære\ilor biserice`ti din Româ nia. în septembrie-octombrie 1910. multe adeziuni ale unor câ ntære\i din \aræ. Societatea culturalæ „Pærintele Macarie“. la Batalionul al III-lea al Regimentului V Ialomi\a nr.. într-o atmosferæ de mare entuziasm. revista „Cultura“. Gala\i .. din 9 octombrie. p. foarte curâ nd. I (1911). în zilele de 17-18 octombrie 1911 288. Eu væ voi ajuta. XXV (1936). Impresii de la Primul Congres din 1911 .„Psalmistul David“. s-a constituit din ini\iativa sa. prin unirea a douæ înfiin\atæ cu arhiereasca binecuvâ ntare a P.care va cunoa`te.). a înfiin\at . cf.5331.Academie de Muzicæ Religioasæ (între 1928-1930 `i 1932-1941).„Sfâ ntul Martir Dimitrie“ etc. a mai func\ionat. între 1905-1912.1. în „Cultura“. care a avut loc la Bucure`ti.17 `i nr. a câ ntære\ilor biserice`ti din Bucure`ti 287 . mai caldæ decâ t toatæ cældura cea pæmâ nteascæ se revarsæ din sufletul lor cætre Pærintele luminilor. p. Luâ nd na`tere societæ\i asemænætoare `i în alte ora`e (Craiova .25.

3.u. „Macarie“ `i „Cucuzel“ . nr. au avut loc mai multe Congrese Generale ale câ ntære\ilor din Româ nia. Ion Popesu-Pasærea este ales în Parlament.P. Idem. 289 165 .. Pæun I.. III (1913).25 `.701 voturi) 291 `i în 24 martie 1925 ridicæ în Senat problema situa\iei câ ntære\ilor biserice`ti.106-108. în idem rev. p. Activâ nd constant în direc\ia îmbunætæ\irii situa\iei materiale a câ ntære\ilor biserice`ti 289. Cu toate acestea.u. Aceasta nu s-a fæcut færæ oarecare greutæ\i.2... nr. IV (1914). nr. nr. Modificarea legii . în „Cultura“.Mitropolit Konon.u. p. împreunæ cu 20 de delega\i ai câ ntære\ilor. care au jucat un rol important în trezirea con`tiin\ei de sine a câ ntære\imii `i în întærirea unitæ\ii ei în lupta pentru rezolvarea problemelor proprii.7. reu`ind sæ ob\inæ o serie de drepturi pentru câ ntære\i..u. idem rev.aceasta din urmæ înfiin\atæ cu 25 de ani în urmæ de cætre Panæ Bræneanu `i avâ nd ca pre`edinte pe Prof. la Ministerul Finan\elor `i la I. p. Încæ Ion Popescu-Pasærea. nr. Idem.. în ziua de 19 februarie 1914. Cântære\ii bætrâni `i dreptul la pensie . s-au prezentat la Ministerul Cultelor.11. Ion Popescu-Pasærea.Belu a întemeiat un cerc de studii cu numele „Pærintele Macarie“. XXV (1936). idem rev. p. O zi mare . Idem. 291 Idem. p.dintre societæ\ile deja existente.Teodor I.99-101.. ca senator de Ilfov (cu 30.25 `. 290 Idem.. idem rev. idem rev.S.8-9. 292 Øtefan Felea. idem rev. Scrisoarea de mul\umire adresatæ de D-l Senator Ion PopescuPasærea ..3.10-11. unii neacceptâ nd aceastæ unire spre exemplu. nr.17 `. Salariul cântære\ilor biserice`ti . În anul 1922. Dar abia în 1936 se reu`e`te sæ se ob\inæ a`ezarea salarizærii câ ntære\ilor biserice`ti în aceea`i linie cu slujba`ii Statului `i dreptul lor la pensie 292. nr. Am biruit . idem an. Retribu\ia cântære\ilor în trecut `i în prezent . O laturæ importantæ a activitæ\ii sale a constituit-o crea\ia muzicalæ `i munca de editor a numeroase culegeri `i volume de câ ntæri biserice`ti.Brætescu. XI (1922). p.125 `.2-3. IV (1914). Salariul cântære\ilor biserice`ti.. etc. p. idem an. mai ales pentru cei din mediul rural 290.

„Câ nta cucul“ etc.la care participau un mare numær de câ ntære\i biserice`ti din Bucure`ti `i din alte ora`e ale \ærii. Dimitrie Suceveanu.ele se aflæ `i în cuprinsul multor cær\i de câ ntæri necesare cultului ortodox. . alæturi de care se aflæ mormâ ntul lui Anton Pann. Alæturi de compozi\iile înainta`ilor sæi . apærute de-a lungul câ torva decenii. ca `i persoane oficiale biserice`ti . acoperæ practic orice nevoie repertorialæ a câ ntærii biserice`ti (a se vedea.în anii seminarului a scris. organizâ nd comemoræri ale lor. seminari`ti de la „Nifon“ `i „Central“. a`ezatæ mai tâ rziu pe o melodie.Ieromonahul Macarie. 166 . de asemenea proprie. Anexa I a acestui studiu).de Sfâ nta Treime sau în ianuarie. La aceste adeværate særbætori ale câ ntære\ilor . „Iatæ dulcea primævaræ“. Taina cre`tinætæ\ii“. catavasii `i multe alte câ ntæri au ræmas în repertoriul de stranæ. ci a cultivat-o `i pe alte cæi.Ion Popescu-Pasærea \inea cuvâ ntæri în care releva însemnætatea contribu\iei marilor dascæli de psaltichie româ neascæ (Macarie. Dar centrul de greutate al crea\iei sale se situeazæ în sfera câ ntærii biserice`ti (propriu-zise): „Ziua Învierii“. Cu timpul va compune `i va publica `i alte câ ntece laice (a se vedea Anexa I a acestui studiu): „Grâ u mærunt“. înso\ite de slujbe religioase . heruvice. Amintirea vie a înainta`ilor muzicii psaltice româ ne`ti el a men\inut-o nu numai prin includerea lucrærilor lor în cær\ile de câ ntæri îngrijite de el. poezia „Cerul ne salutæ“. în prima dumincæ dupæ ziua de pomenire a Sfâ ntului Antonie cel Mare .a. de asemenea. care. câ ntâ ndu-se `i astæzi. Anton Pann. Mugurel“.dintre care unele au avut loc în Biserica Lucaci. stihiri. Øtefanache Popescu s. se va numi „Mar` de primævaræ“. axioane. Zecile de titluri. ale cæror numeroase edi\ii au fost publicate de Ion Popescu Pasærea cu regularitate impresionantæ. între altele.

11. De aceea. Marin Predescu la conducerea Asocia\iei câ ntære\ilor `i a revistei.142. câ t `i emula\ia pe care a determinat-o de-a lungul a aproximativ jumætate de secol. Øtefanache Popescu 293) la ridicarea câ ntærii bierice`ti în Biserica Ortodoxæ Româ næ. protosinghelul Victor Ojog. Ioan Cristescu `i mul\i al\ii. vom încerca în continuare sæ descoperim `i e`afodajul cu valoare conceptualæ . cu ocazia primului Congres General. nr. profesorii Chiril Popescu.318. în „Cultura“. XIX (1930). Comemorarea lui Macarie `i Anton Pann .ce a Ion Popescu-Pasærea. demne a fi amintite. ce i-a succedat la catedra de muzicæ bisericeascæ de la Seminarul „Nifon“. 293 167 . Grigore Costea la „Central“. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“.Anton Pann.1-2.7-9.. Moartea Profesorului Ion Popescu-Pasærea . 294 Idem.10-11. în „Cultura“. însæ. nr. Alte momente.Anton Uncu. XI (1922). Rolul lui Anton Pann în muzica bisericeascæ . cum a fost cel de la Ateneul Româ n. înso\it de regretele tuturor celor care l-au cunoscut. LXI (1943).atâ t la modul mai sistematic (`tiin\ific). pâ næ în anul 1943. XIX (1930). în noaptea de 9 spre 10 aprilie.. mai ales prin ac\iunea de „româ nire“ a câ ntærii 294. câ t `i bisericesc . * Cele câ teva date privind via\a `i activitatea lui Ion Popescu-Pasærea prea pu\in pot sugera amploarea influen\ei pe care el a exercitat-o. pe alte planuri. În anul 1936. în râ ndurile câ ntære\ilor `i a acelora cærora soarta câ ntærii biserice`ti tradi\ionale nu le era indiferentæ. trece la cele ve`nice. nr. câ nd.Manolache. Profesorul Pasærea a ie`it la pensie de la catedrele de muzicæ bisericeascæ ale seminariilor „Nifon“ `i „Central“.M.. Idem. p. sunt concertele sus\inute de câ ntære\ii biserice`ti cu diferite prilejuri. p..5. Comemorarea celor trei mari dascæli de muzicæ bisericeascæ . din anul 1911. nr. sæ fie activ.5-6. p. 295 T. p. 295 Multilaterala sa activitate a fost continuatæ de elevii `i urma`ii sæi . El a continuat.

desprinde o idee cu caracter general privind concep\ia sa. Dar acestæ afirma\ie trebuie corect în\eleasæ. de moment . realæ. concrete. concep\ia sa asupra câ ntærii biserice`ti a fost de o mare lærgime de vederi. înglobâ nd în ea. viu. de la început.el nu a formulat totdeauna în mod 168 . de compromis. cea care este `i pozi\ia Sfintei Tradi\ii a Bisericii Ortodoxe. A fost. Câ ntarea bisericeascæ în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea Din cele expuse (sumar) pâ næ acum. se poate. rezultat nu al unui oportunism circumstan\ial. unor necesitæ\i practice. unei activitæ\i atâ t de bogate în II. cel mai adesea. aceasta.se poate spune.care ræspundeau. sugera. Din contra. pe care caracterizarea de „tradi\ionalist“ o poate. eventual. iar nu doar speculativ-teoreticæ . `i anume: a fost un adept al liniei tradi\ionaliste în câ ntarea bisericeascæ. Øi se mai poate spune cæ este vorba despre o concep\ie integralist-organicæ. tot ceea ce putea privi sau putea avea legæturæ cu câ ntarea bisericeascæ. despre Ion Popescu-Pasærea `i epoca în care a træit. datoratæ. prin experiere directæ. o concep\ie de mare echilibru . în mod dinamic. în acela`i timp. în jurul ideii fundamentale de slujire a credin\ei cre`tine `i a Bisericii stræmo`e`ti. ci al situærii pe pozi\ia adeværului despre câ ntarea bisericeascæ.a rosturilor câ ntærii biserice`ti tradi\ionale.stat în spatele manifestæri. pentru cæ nimic nu este mai stræin de concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea decâ t închistarea `i cramponarea habotnicæ de forme moarte. Iar dacæ în lucrærile sale teoretice . profunzimii în\elegerii `i sim\irii .

Din considerente metodologice . de situarea lor în consensul sobornicesc al Bisericii `i de sfin\enia vie\ii. s-ar putea spune (`i pæstrâ nd propor\iile cuvenite) cu cea a Sfin\ilor Pærin\i din primele veacuri cre`tine. 169 . færæ teama de a-i atribui. cærora . pe care Ion Popescu Pasærea le-a întruchipat în mod desævâ r`it `i le-a considerat indispensabile tuturor câ ntære\ilor. în mod arbitrar.explicit. fiind probatæ. apoi despre mijloacele folosite pentru conservarea `i promovarea acestor caractere `i încheind cu calitæ\ile personale ale cântære\ului bisericesc . putem face o serie de „împær\iri“. lucruri neadeværate.totu`i nu le-a fost pusæ la îndoialæ (decâ t cu foarte mici `i rare excep\ii) integralitatea ortodoxiei lor.în discernerea `i tratarea concep\iei lui Ion PopescuPasærea asupra câ ntærii biserice`ti. vorbind mai întâ i despre caracteristicile definitorii (sau aspectele oarecum structurale) ale câ ntærii biseice`ti. aceasta. din ansamblul acestor scrieri ale sale (pe de o parte) `i al activitæ\ii sale bogate `i al vie\ii sale exemplare (pe de altæ parte) noi o putem deduce astæzi cu u`urin\æ `i cu siguran\æ... Situa\ia este asemænætoare. pentru atingerea scopurilor câ ntærii. sistematic `i complet aceastæ concep\ie a sa (sau în vreo lucrarea specialæ). `i constituind pâ næ astæzi temeiuri ale Tradi\iei ortodoxe.de claritate a expunerii `i de sistematizare a materialului .de`i cei mai mul\i nu au elaborat fiecare câ te un „tratat (complet) de dogmaticæ“ .

monodia (a se vedea Anexa 1 ). Aspecte structurale „interne“ a) Caracterul vocal `i monodic Primele caracteristici ce se impun ascultætorului c^ntærii psaltice sunt aspectul monodic `i cel vocal. `i ale Bisericii Ortodoxe de fapt. Iar dacæ privim opera lui Ion Popescu-Pasærea. ca Vasile cel Mare. Bucure`ti. câ t `i de naturæ teologicæ. A. ca `i (oarecum) denumirea de „glasuri“. Niceta de Remesiana. 298 Câ teva studii de sintezæ în acest sens: Pr. 296 297 Cântarea liturgicæ comunæ. 1981. caracterul vocal aproape cæ nici nu mai este socotit necesar (decâ t poate în mod cu totul secundar) a fi declarat într-un tratat de melodicæ bizantinæ 296. 1975. atâ t de naturæ tehnicæ sau psihologicæ. p. Fericitul Augustin `. u`or de constatat ? Ra\iunile conservatorismului lui Ion PopescuPasærea. datæ modurilor bizantine.a. Melodica bizantinæ .Dumitru Stæniloae. Unele dintre ele au fost exprimate `i în scrierile unor Sfin\i Pærin\i. 298 Victor Giuleanu. ce \in de materia `i tehnica formalæ a câ ntærii. în aceste privin\e. Bucure`ti.31. sunt numeroase. Ioan Guræ de Aur. Caracteristicile câ ntærii ortodoxe Acestea pot fi împær\ite în aspecte „interne“. lucrærile sale tipærite.1.Prof.`i Dic\ionarul explicativ al limbii române .153. V. ce privesc raportarea câ ntærii biserice`ti la „lume“.`i aproape în totalitate. ecleziologicæ. Care este explica\ia acestui fapt.Dr. la realitatea istoricæ `i la Bisericæ. spre exemplu. pâ næ într-atâ t de evidente încâ t. mijloc de întærire a unitæ\ii în dreapta 170 . observæm cæ a cultivat în mod exclusiv cântarea vocalæ . `i aspecte „externe“. Grigorie de Nyssa. folosirea predilectæ a termenului de „câ ntare“ subîn\elegâ ndu-l 297. p.

lume`ti. vocea. p. singurul næscætor de comuniune. cuvâ ntul poate fi `i scris sau gâ ndit doar.în cadrul cæreia fiin\eazæ. care este cuvâ ntul viu. în cea mai mare mæsuræ. `i cea nevæzutæ. p. cel ce creeazæ orice alt instrument `i orice altæ frumuse\e artisticæ .Alexe.pe acest pæmâ nt ? El. Foloasele cântærii biserice`ti în comun dupæ Sfântul Niceta de Remesiana . p. . muzicalæ . individual sau comunitar. nr. indiferent dacæ se consideræ aceasta din punct de vedere tehnic sau teologic. Thé odore Gé rold. limba învæ\atæ la sâ nul mamei . se verificæ . Ele sunt slujbe ale rugæciunii. dacæ privim `i din punctul de vedere al (calitæ\ii) ofrandei. cuvâ nteazæ despre `i cætre Dumnezeu este.58-72. decâ t însu`i omul.omul.prin expresia propriu-zisæ a cuvâ ntului. exclusiv. Prin acesta din urmæ cuvâ ntul vorbit. Magistrand Øtefan C.1. dar `i aceste forme se confirmæ . Paris (Librairie Felix Alcan). rostit . dintre comunitatea bisericeascæ `i Dumnezeu. 171 . lui Dumnezeu. cu întindere de multe ori nebænuitæ. care este câ ntarea cuvâ ntætoare a omului.în cazul nostru. sufleteascæ. Bineîn\eles. nr.se obiectiveazæ. se încadreazæ între ceilal\i oameni `i ce sunet de instrument l-ar putea înlocui ? Rostit de om. 165-182. Øi instrumentul prin care omul. auzitæ. adresat. omul.care sunt slujbe ale „cuvâ ntului“.222 etc. LXXV (1957). a în\elesului `i a valorii. Les P è res de l’Eglise et la musique . Ce se poate gæsi mai bun în lume. `i câ ntarea bisericeascæ . se adreseazæ `i se dæruie`te în actul câ ntærii Izvorului a toate. 1931. ale dialogului dintre om `i Dumnezeu. el are concomitent `i dimensiunea „væzutæ“.Øi s-ar mai putea considera `i rela\ia mai subtilæ `i mai profundæ a „jertfei de laudæ“. ca `i „instrumentul“ desævâ r`it care l-a produs `i care este omul.1-2. XXXIII (1981). trecætoare. caracterul vocal este legat de constitu\ia fundamentalæ însæ`i a slujbelor biserice`ti . cu credin\æ . în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. mai demn de a fi dæruit lui Dumnezeu.În primul râ nd. în „Ortodoxia“. dupæ ce vine în lume. izvorul unor frumuse\i „omene`ti“.

prin Anton Pann `i înainta`ii sæi mergâ nd. dar istoria muzicii instrumentale a dovedit ce greu este de deosebit negræitul înaltului `i al luminii de cel al stihiilor întunericului `i al adâ ncurilor mor\ii.Jertfa `i Jertfitorul prin excelen\æ.. în „Studii Teologice“.în timpul studiilor la Seminarul „Mitropolitul Nifon“ avusese ocazia sæ-l cunoascæ `i sæ stea în preajma lui Øtefanache Popescu 300. nr. atunci câ nd. op. Dacæ pe tatæl sæu. într-o succesiune directæ.din punctul de vedere muzical. XVII (1965). din vremea sa. sonor. Legætura între Euharistie `i Iubirea cre`tinæ .Dr. instrumentul muzical necuvâ ntætor (instrumentul propriu-zis) ar putea sugera.Dumitru Stæniloae. dar `i din cel al calitæ\ii spirituale . `i el putuse aprecia `i aprofunda pe viu sensurile `i rosturile tuturor acestor muzici pentru via\a sufletului omenesc. începuse sæ se manifeste tot mai virulent de atunci. simboliza chiar. cultæ. pâ næ în secolele cre`tinismului primar.Prof.cit . stud. loc. 299 172 .. prezent în Sfâ nta Tainæ a Euharistiei. Ion Popescu-Pasærea avusese ocazia sæ le cunoascæ `i sæ le câ ntæreascæ. ca `i în toate slujbele Bisericii. nu-l cunoscuse (el decedâ nd cu câ teva luni înainte de na`terea sa). dupæ cum am væzut. seria II. „negræitul“.cit. popularæ-folcloricæ. elev al lui Anton Pann. Cuvâ ntul dumnezeiesc. însu`i Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos. 301 Victor Giuleanu. p. Pr.dar poate ceva din atmosfera muzicalæ a tatælui sæu se pæstrase în familia sa (?) . pe cumpæna unui suflet curat. 299 E adeværat. preotul Zaharia Popescu.) exista. p. cel ce poate atunci era firul cel mai autentic ce se lega de Tradi\ia câ ntærii biserice`ti originare . 300 George Breazul. al Bisericii nedespær\ite. bun câ ntære\ `i.3-32.pe care orice ureche le poate auzi astæzi (religioasæ. Diversitatea muzicilor .cit .. pe toate.9.. se næ`tea câ ntarea cre`tinæ 301.1-2. u`oaræ etc. unitæ cu cea elinæ `i alte influen\e orientale. din plæmada câ ntærii iudaice.

editorul etc. 302 173 . `i felul de a concepe rela\ia omului cu muzica s-a schimbat.cit . Edit. esteticæ `i filozoficæ diversæ. o teorie muzicologicæ.. unul dintre principalii promotori ai acestei muzici la acea vreme în Principatele Româ ne..V).omul descoperind muzica . haotic „afective“. Prof. tehnic . din toate acestea a rezultat `i o „autonomizare“ a muzicii fa\æ de Bisericæ.Apoi. a muzicilor „u`oare“.. cu toatæ istoria ei deosebitæ. la Conservatorul din Bucure`ti.Poslu`nicu.al XIX-lea. p. 1967. criticul. de multe ori cerebral.u.Mihail Gr. Cultul ascultætorul.126 `. La armonie `i contrapunct a avut profesor chiar pe Eduard Wachmann. muzica occidentalæ. în op. iar despre muzica româ neascæ în sec.89-151 (cap. În secolul trecut. La ræscrucea spre secolul XX. 40 000 de ani de muzicæ . ca polifonia `i armonia. 303 individualitæ\ii creatoare. original. interpretul.. instrumenta\ia bogatæ `i perfec\ionatæ. despre Ed. Dar. a „geniului“ cu un stil `i „ceva de spus“ specific.. în general: p. De asemenea. op.Muzicalæ a Uniunii Compozitorilor din R. `i dintre cei care încercau „autohtonizarea“ ei la noi 302. a adus `i o opticæ deosebitæ asupra crea\iei muzicale. `i apoi chiar o alienare fa\æ de om.171-255. Bucure`ti.muzica apuseanæ a avut o evolu\ie care au condus-o spre o serie de (relative) „câ `tiguri“.aceasta trægâ ndu-se dintr-un trunchi comun cu cea bizantinæ (pâ næ prin secolul al VII-lea) . o laicizare progresivæ.R. o pedagogie avansatæ etc. necontrolatæ.cit .274-279. mult secularizatæ deja..S. Ion Popescu-Pasærea a putut cunoa`te cealaltæ muzicæ. ce se va fi petrecut în sufletul tâ nærului crescut în familia cuminte a væduvei unui preot ortodox româ n ? Opusæ opulen\ei Petre Brîncu`i.Wachmann: p. Pornind din câ ntarea gregorianæ . 303 Jacques Challey. apærâ nd specializærile: compozitorul. p. romantismului „afectiv“ se pregætea sæ-i ræspundæ un modernism eclectic.înso\it `i de o proliferare færæ precedent.

nu spune\i multe ca neamurile“ (Mt. cu rezolvarea problemelor unei execu\ii acustice câ t mai precise. în care fusese continuu câ ntatæ de atâ tea genera\ii. ræmasæ la un primitivism penibil.6.. Chiar cu luarea în considera\ie a automatismelor `i a deprinderilor muzicale profesionale.cit.. subdezvoltatæ. Raportâ nd monodia . practic.Lc. poate. ce pre\ ar mai avea pentru cineva.16. loc. prin aproape douæ milenii de istorie. dacæ acela `i-ar pierde sufletul (Mt. 174 ..cæruia studiile teologice îi vor fi crescut `i dezvoltat sim\æmâ ntul apartenen\ei la cre`tinismul ortodox originar al neamului sæu 304 . „Câ nd væ ruga\i.7) se aplicæ `i aici. cu mult mai greu de satisfæcut decâ t în cazul monodiei: acordaj mai complicat. explicâ nd `i secætuirea sufleteascæ a atâ tor „profesioni`ti“ ai muzicii.muzicii occidentale `i criteriilor ei formale.`i ce se poate face câ nd biserica este plina aproape doar cu 304 George Breazul. o serie de exigen\e acustice.cit . multele detalii de „formæ sonoræ“ mai lasæ pu\in loc rugæciunii. dozarea vocilor mai dificilæ . se poate observa cum câ ntarea (sau „muzica“) poate fi complicatæ `i „îmbogæ\itæ“ pâ næ într-atâ t. câ ntarea veche cre`tinæ nu va mai fi pærut „særacæ“. iar celelalte feluri de muzici mai puteau pærea doar un turn Babel `i un Babilon al rætæcirii idolatre.4) pentru iubirea fa\æ de Pærintele sæu ? Øi cæ întreaga lume. câ ntarea psaltichiei putea sæ paræ cel mult o „rudæ særacæ“. dintr-un punct de vedere mai tehnic. la armonie `i polifonie . firul sub\ire al monodiei ei dovedindu-se a fi „frâ nghia“ tare ce lega cerul de pæmâ nt.26) ? Atunci. încâ t sæ „ocupe“ cu totul mintea `i sufletul celui care câ ntæ. Dar sæ se fi trezit în inima seminaristului .amintirea renun\ærii Mâ ntuitorului la toate împæræ\iile `i bogæ\iile lumii (în ispita din pustiul Carantaniei . Iar o cantare pe mai multe voci (armonicopolifonicæ) impune. op.

ci de o „bandæ“ 305 largæ a acestora.este doar ducerea pu\in mai departe a vorbirii cu care fiecare om este dæruit. ca în atâ tea cazuri ? Partitura ar trebui (uneori) rescrisæ. „catastrofale“ în concertele laice . În plus. mai înalte sau mai joase) .339-367: cap. „Procesele tranzitorii ale sunetelor“. cu ajutorul lui Dumnezeu `i al semenilor sæi ! Øi se mai poate vorbi de simplism (simplicitate) în cazul monodiei câ ntate de întreaga ob`te ? Chiar `i acustic. în clipæ. eventuala împær\ire a ob`tii în mai multe „partide“ vocale (în cazul câ ntærii polifonice) afecteazæ `i ideea (`i chiar realitatea) unitæ\ii suflete`ti a credincio`ilor. a câ ntærii. Pâ næ `i gre`elile.repartizate inevitabil pe mai multe octave (cel putin douæ. nu mai este vorba doar de un „fir“ simplu al frecven\elor sonore.sunt.mai ales prin prisma orgoliilor . „cu un glas“ . complicatæ (în tot spectrul sæu) de jocul imprevizibil `i infinit de complicat al armonicelor rezultate din bogæ\ia timbralæ a vocilor . p.. „Principiul incertitudinii `i constanta de timp a sistemelor oscilatorii“. „Legile expresivitæ\ii sunt mai tari decâ t legile acusticii“. Dem Urmæ. redæm `i titlurile subcapitolelor. Acusticæ `i muzicæ . ce u`urare `i câ t firesc în câ ntarea pe o singuræ voce. Edit Øtiin\ificæ `i enciclopedicæ. nu de linii“.VIII „Realitatea sonoræ muzicalæ fa\æ de cea acusticæ“. 305 175 . inevitabil `i necesar“. etc. doar un imbold spre mai bine. Ce nota\ie ar putea reda aceastæ na`tere `i crea\ie irepetabilæ.ce-`i cautæ reunirea printr-o permanentæ `i subtilæ eterofonie microtonalæ. „Factorul zgomot în muzicæ. Øi în irepetabilitatea sa..`i încæ nu am spus nimic despre folosirea isonului. 1982. în câ ntarea comunitæ\ii cre`tine. În schimb. ca fiind relevante `i pentru realitatea sonoræ a câ ntærii biserice`ti: „Spectre de benzi.. „Precizia de intona\ie a sunetelor `i intervalelor“..femei. dupa felul vocilor. Bucure`ti. de câ t de pu\in folos este înregistrarea prin vreun mijloc tehnic oarecare .

cum am arætat.iar nu un scop estetic în sine. de`i a cultivat cu predilec\ie aproape exclusivæ monodia vocalæ. nu a dispre\uit nici instrumentul. Câ nta probabil bine la vioaræ.. ibidem .21-22. cf. 1941. færæ ca trupul sæ sufere) . ajutætor. sau polifonia `i armonia. chemâ nd-o spre Bisericæ. ce pot fi tæiate uneori. Ion Popescu-Pasærea a fost preocupat `i de întrebuin\area armoniei `i polifoniei. reverbereazæ.. deja Berlioz. cf. La epocæ.5 `i 6. într-adevær impresionante. . provocaseræ o rafinare `i o sofisticare (apropo de „sofism“) a armoniei `i a polifoniei. Ion Popescu-Pasærea. Ia`i. „instrumentul“ existæ mereu. Cu un Øtefan Berechet. `colile na\ionale (în valuri succesive). de asemenea nu le dispre\uia „în sine“. „lumea“ toatæ.. a. p. pâ næ departe. aduseseræ o extraordinar de ispititoare „colora\ie“ instrumentalæ. notele bibliografice nr. `i o folosea în predarea muzicii. 307 Era un fel de „câ rjæ“ pentru neputin\ele intona\ionale ale unor începætori. dar `i pentru „neputin\ele“ suflete`ti ale celor cærora instrumentul de lemn `i cu arcu` cu pær de cal le aducea. a`a cum clopotul sau toaca fac sæ vibreze. impresionismul etc. chiar dodecafonismul `. pe care. la început.`i a celei neînsufle\ite la câ ntarea de slavæ adusæ Dumnezeirii. Figuri de dascæli . la fel ca înainta`ul sæu Øtefanache Popescu. slujitor (poate for\â nd analogia.19. op. întorc. 307 Ibidem .adicæ“instrument“..Pe de altæ parte. atenueazæ etc.7 `i 8. oare nu „colaboreazæ“ zidurile bisericilor `i toate cele din ele la câ ntare ? Oare nu duc. ar fi ca pærul sau unghia. sunetul câ ntærii ?.. Øi încæ. mai multæ desfætare decâ t cuvâ ntul câ ntat cu vocea. dupæ mærturia unor elevi ai sæi 306.Dar poate cæ instrumentul trezea `i o nostalgie a ceva ce depæ`e`te omul individual `i vorbea despre o pærtæ`ie a întregii firi . la propriu. impresionismul. dar este doar atâ t câ t trebuie sæ fie . 306 176 . La fel se prezenta situa\ia `i în domeniul armonicopolifonic: post-romantismul.cit . notele bibliografice nr.. p.Paraschiv Florian.

II. obi`nui\i cu ambientul muzical laic (instrumental `i armonic). la Ion Popescu-Pasærea regula ræmâ ne monodia .am putea spune . în mod fericit. chiar `i atunci câ nd sunetele melodiei sunt încæ departe de aceasta). printr-o indiferen\æ aproape totalæ fa\æ de momentul tonal. spre ex.).152-156... în care ethosul psaltichiei este mai expresiv `i mai puternic afirmat prin procedeele armonice apusene. armonizærile sale atestæ mai mult un caracter incipient `i o inten\ie de principiu 4 6 b . isonul are o convergen\æ (s. pentru cei care.. „ce relativizeazæ func\iile armonice. ci `i de celelalte puncte ale melodiei (subîn\elege permanent pedala.scop misionar `i . deschizâ nd prin aceasta noi orizonturi de crea\ie muzicalæ religioasæ româ neascæ“ 308. stud. * Câ teva considera\ii despre ison .cit . În general. dar doar dacæ acestea nu umbreau în vreun fel limpezimea tradi\ionalæ a câ ntærii biserice`ti.cit .polifonia `i armonia fiind mai mult auxiliare. stud. armonia `i polifonia de tip occidental. panæ la un punct. apud George Breazul. p.irenic. George Breazul. „Asimilâ nd în imagina\ia sa creatoare elementele muzicii psaltice.10.. V. agreau respectiva muzicæ. 308 46b 177 .. glas V.. færæ a altera întru nimic originalitatea `i caracterul tradi\ional al muzicii.cit . Însæ pe linia aceasta au mers mai departe. „ca referin\æ armonicæ originalæ în câ ntarea bizantinæ“ 309: deosebinduse de „pedala“ muzicii occidentale. Axion . Cu toate acestea. op. care i-a fost un demn continuator `i sub alte aspecte ale muzicii biserice`ti. creâ nd un stil nou de muzicæ bisericeascæ. p... col.Nicolae Lungu. le prelucreazæ în dezvoltæri polifonice. el accepta.. a cærei claritate în exprimarea prin cuvâ nt nu poate fi întrecutæ de nimic . p.712. 309 Victor Giuleanu. transcris pe muzicæ liniaræ `i armonizat pe douæ voci de Ion Popescu-Pasærea. elevii `i urma`ii sæi (un exemplu ilustru este Prof.n.) nu numai fa\æ de finalæ.

iar a isonului centripetæ .... pentru ison `i melodie. în câ ntarea cu ison. în ultimæ instan\æ `i într-o dialecticæ tainicæ a inter-rela\iei lor. isonul poate deveni o componentæ a unei structuri armonice. care este „sunetul \inut“ .. profund deosebite. Existæ. `i-ar face dificil în\eles mesajul în afara unei elite profesioniste. a melodiei ce na`te raporturi mereu noi cu „baza“ isonului. ci o ascultare câ ntâ nd.nu total pasivæ. actualizatæ eventual în vreun oarecare fel. Este vorba. 310 178 . Bucure`ti. personale (trebuie.. . care însæ. o rezervæ de func\ionalitate (. cæci atunci ar fi „tæcere“. deci. sæ câ nte cel pu\in doi. în domeniul „esen\elor (sau ra\iunilor) principiale“ ce determinæ formele sonore ale câ ntærii psaltice `i la acela`i prim nivel al simplitæ\ii (sau complexitæ\ii) ce face câ ntarea bisericeascæ accesibilæ oricærui om . care se `i ascultæ). la fel ca `i monodia vocalæ . schimbâ nd oarecum termenii caracterizærii. putem vorbi despre un „fundament imuabil“ (isonul). Tendin\æ Gheorghe Firca. Edit.). p. despre prezen\a. a douæ entitæ\i muzicale net diferen\iate din majoritatea punctelor de vedere muzical: una relativ pasivæ .cealaltæ activæ. la care participæ `i se exprimæ.n. totodatæ.397-399.Muzicalæ..1. plinæ de via\æ.pedalei este centrifugæ .)“ 310. Structuri `i func\ii în armonia modalæ .. corespunzâ nd unor stæri suflete`ti variate calitativ.o voca\ie evanghelicæ ?! ascunzâ nd totodatæ `i poten\ialitatea unei greu de apreciat bogæ\ii muzicale. færæ „schimbare sau umbræ de mutare“ (Iac.amâ ndouæ aspectele (sau „entitæ\ile“) sonor-muzicale contribuind la reliefarea unei realitæ\i dialogale. isonul ne men\ine. în ison un poten\ial generativ .17) `i despre o melodie cu evolu\ie schimbætoare. dar care î`i mærturisesc. Sau. Cu aceste calitæ\i. entitæ\i diferite. comun perceptibilæ. un punct de plecare a acesteia (s. 1988. între tæcere `i câ ntarea propriu-zisæ .

Gr. nr. De aceea. „urzeala“ ontologicæ. Pe linia practicii tradi\ionale a isonului. Dumnezeu `i omul. ale cæror modalisme specifice puteau aduce o îmbogæ\ire a muzicii culte de emana\ie occidentalæ 313..C. mai ales. Isonarii . existen\a `i specificul bisericesc al celor „opt glasuri“ (ehuri.5 (prefa\æ). XX (1933). op. înso\itæ de un ison u`or `i armonios“ 311. 312 Pr. fie prin „explorærile“ în muzicile diferitelor popoare.12.u. la elevii sæi seminari`ti.Costea. 311 179 .4 `.. sau oricare ar fi termenii (mai mult sau mai pu\in „personali“ ai) rela\iei pe care îi vor sugera `i caracteriza termenii câ ntærii. transcendent `i imanent. începâ nd cu ultimele decenii ale secolului trecut. a Econ. nr. mai u`or acceptat `i în\eles în vremea lui Ion Popescu-Pasærea. se încerca deja depæ`irea limitelor impuse de major-minorul „clasic“. Cum am cunoscut pe D-nul profesor Ion PopescuPasærea . de fapt.`i a-tonalismului. `i în unele articole ale revistei „Cultura“(spre ex.cel mult se pot aminti considera\iile Pr.Cosma.Petrescu privind prevalen\a diatonicului (a glasurilor respective) asupra.... 313 Victor Giuleanu.cit . realizarea unei câ ntæri „perfect unisonice.I. Ion Popescu-Pasærea urmærea.A. exprimatæ de substratul muzical. în „Cultura“. b) Aspectul modal Acest aspect al câ ntærii psaltice a fost. în general.7-9. p.voin\a de comuniune `i de iubire. fie pe linia poli.D...9-11 (numær omagial). este aceea`i. XXV (1936). Teandrism. exprimatæ teoretic. în „Cultura“. Preocuparea pentru cultivarea isonului tradi\ional apare. moduri) au fost mai pu\in puse în discu\ie . pentru cæ. p. suflet `i trup. p. „Isonarii“) 312.

.numai în opera de artæ.Petrescu.u.238 `. Extrait des Actes du IV Congres International des é tudes byzantines. tome IX. modul se concretizeazæ `i se identificæ. Un ignorant muzicant . Tipogr.. 317 Ion Popescu-Pasærea. Bucure`ti. 1937.246. Muzica noastræ bisericeascæ în compara\ie cu cântecul gregorian al Bisericii Catolice . expresive. În acest context. XXVIII (1939). Bucure`ti. considera\ii care au stâ rnit reac\ii `i dispute 315. stabilise cu mult timp înainte locul fiecærui „eh“ în economia sistemului modal psaltic.. a structurilor sale specifice . Cele opt moduri ale artei muzicale bizantine (. care.Cær\ilor Biserice`ti.) . ce permit o suficientæ desfæ`urare muzicalæ `i. Øi în aceastæ privin\æ. Edit. Despre poezia imnograficæ din cær\ile de ritual `i cântarea bisericeascæ . Sofia. un cercetætor de mai tâ rziu aræta cæ „în muzica bizantinæ.P è re I.. Conchizâ nd. totodatæ (sau poate îndeosebi ).) modul bizantin fiin\eazæ `i se manifestæ concret .38-40. p. prin natura sa.69-76.cu tot aspectul lor teoretic. Les principes du chant d’Eglise byzantine . Ion Popescu-Pasærea a pæstrat calea de mijloc a Tradi\iei. recurente `i cognoscibile pe întregul Rev.Rædulescu. Principii de muzicæ bisericeascæ-orientalæ (psalticæ) . o adecvatæ expresie teologicæ 317. 1936. ci o entitate artisticæ vie ..Petre Vintilescu. în fapt. (De asemenea) modurile . 1935. p. cu poten\ialitæ\ile respective de „ethos“.). G. nr. p. p. cu însæ`i melodia cântærilor (. græitoare `i purtætoare de virtu\i comunicative.D. determinâ ndu-se ca atare în lungi perioade de (timp) evolu\ie.Galinescu.. p.u.8-9.cromaticului. în „plinul“ culturii bizantine. în „Cultura“. 314 180 . în muzica bizantinæ „originaræ“ 314.10-12. complexitatea `i particularitatea fenomenului denumit mod în muzica bizantinæ. 316 Pr. uneori complicat (. Bulletin de l’Institut Arché ologique bulgare. nr. XXVIII (1939).31 `. în „Cultura“.ca de altfel în orice crea\ie pe bazæ modalæ ..) constituie. tot atâ tea câ mpuri `i suprafe\e de expresie artisticæ (. 55. anonime..cu figuri `i întorsæturi tipice. încæ odatæ cu sistematizarea mai definitivæ a „Octoihului“ de cætre Sfâ ntul Ioan Damaschin 316.„Pace“. 315 Mihail D.sunt un produs al practicii artistice colective. el nu este aici o no\iune abstractæ.

Bucure`ti. nota\ia muzicalæ bizantinæ este un sistem ce prive`te rela\ia între sunete. cu un sistem original de caden\e. în consecin\æ.733. „pozi\ia“ fixæ în cadrul Victor Giuleanu. cercetarea axiologicæ fundamentalæ a muzicii bizantine. p. „Studiul modurilor constituie. p. calea prin care se pot cunoa`te particularitæ\ile structurale ale limbajului sæu artistic. 318 319 181 . 1939. cu o diastematicæ `i o ritmie distinctæ.) este problema formulelor de caden\e. .Drd. op. p.21. 1936. p. în linie directæ .Ni\ulescu. c) Nota\ia `i aspectul intona\ional Ion Popescu-Pasærea a insistat pentru pæstrarea nota\iei bizantine. Muzica Bisericeascæ .602. mijlocul principal de a în\elege `i pætrunde sensurile sale expresive“ 319. Le role du chant gré gorien dans le passé jusqu’ à nos jours et du chant bytantin dans l’avenir . lærgind accep\iunea ideii de mod“ 320. Victor Giuleanu. 320 Diac. cu un fond expresiv propriu etc. 321 Ion Popescu-Pasærea. stihiraric `i irmologic . Muzica bisericeascæ de azi (Cartea sindicatului arti`tilor instrumenti`ti din Româ nia). în fa\a presiunilor în direc\ia înlocuirii ei cu nota\ia liniaræ occidentalæ: „o transcriere a câ ntærilor psaltice ar însemna desigur o alterare regretabilæ“ 321.cit . p.cit .n. în timp ce nota\ia occidentalæ este mai mult pozi\ionalæ . op.cit . A`a cum s-a remarcat 322. În cazul acesteia din urmæ.VIII: „Semiografia muzicalæ bizantinæ Considera\iuni generale).84 (cap.curs melodic.22. alæturi de scara glasului `i de tact . art. care condi\ioneazæ hotærâ tor.stilul câ ntærilor.. stud.n. 322 Dimitrie Cuclin.papadic.. în Prof.conferæ no\iunii un sens teoretico-estetic concret `i deplin ce nu suportæ ambiguitæ\i“ 318. Ibidem . Bucure`ti. Una dintre contribu\iile originale ale lui Ion Popescu-Pasærea la „studiul structurii (modale) a muzicii psaltice din veacul XIX-XX (de origine bizantinæ..Ion Bo`tenaru.

Un eventual ethos al înæl\imii absolute este astfel înlæturat de norma „exterioaræ“ a frecven\ei abstracte. 323 Dem Urmæ.. (încæ) discutabil din punct de vedere artistic.tehnic. op.„noteazæ“ rela\ia de înæl\ime între sunete.frecven\elor sonore a devenit posibilæ datoritæ obiectiværilor acustice `i stabilirii unui etalon instrumental .. Norma „relativæ“ este omul. de destinul introducerii `i dezvoltærii instrumentelor muzicale.între altele. material. deci neinstrumental . 182 . propuse pâ næ la sistemul temperat de astæzi. în sensul acesta. în general.cit . Se acordæ o mai mare importan\æ transmiterii orale.rolul (doar) mnemotehnic al nota\iei muzicale este în\eles mai larg. læsâ ndu-se libertate în alegerea înæl\imii considerate potrivitæ celor câ ntate `i posibilitæ\ilor vocii respective. numeroasele sisteme netemperate..`i se pot vedea.mai „uman“. Dimpotrivæ. prin urmare. cu læuntrul sæu.452. ea are un caracter instrumental. nota\ia de tip bizantin (-psaltic) are un caracter vocal. de tradi\ie. determinate instrumental. 323 Nota\ia pozi\ionalæ occidentalæ `i avatarurile evolu\iei sale istorice . Preten\ia de a transpune „viul“ muzicii în „litera“ notelor este mai pu\in absolutæ . nota\ia bizantinæ . p. Nu intereseazæ fixarea unui standard absolut al înæ\imilor. iar o indica\ie ca aceea de rostire a ecfoniselor „cu voce mai înaltæ“ are inevitabil `i trimiteri la un ethos al înæl\imilor. 505-507. decâ t celei (pur) „cærturære`ti“.avâ nd un caracter rela\ional . `i grafic vorbind sunt strâ ns legate. Însæ aceastæ instaurare a instrumentalismului frecven\ial nu s-a fæcut nici în Apus færæ abateri `i compromisuri . Prin „relativitatea“ ei fa\æ de vocea omeneascæ. melodic.

) (care) la noi au gæsit un teren propice printr-un proces de interferare permanentæ cu propria noastræ crea\ie folcloricæ.)..)“ 326.n. Este greu sæ se determine cu precizie mærimea acusticæ a acestor microtonii . nu permit o tratare armonicæ clasicæ (occidentalæ).cit . decâ t sacrificâ ndu-le. în aceea cæ utilizeazæ . p.505.ca o compensa\ie .dupæ cum se `tie . Întradevær. pe de o parte.. Nedezvoltâ ndu-se în forme armonice `i polifonice proprii. de diferite mærimi.cit . ce cultivæ .`i care dacæ..uneori sunt de mærimi nemæsurabile (. partea originalæ a diastematicii (a „intervalicii“ n. Victor Giuleanu. p. într-o tradi\ie vie. printre altele.32-34 („Microtoniile în muzica bizantinæ“).. fac deliciile unei armonii modale subtile `i complexe. în cadrul modurilor (ehurilor) acela`i semn putâ nd sæ însemne un ton sau un semiton. Mai mult încæ.. Dem Urmæ.. „fa\æ cætre fa\æ“ . 324 325 183 .) de\ine organic. încorsetatæ acustic 325. microtoniile ..).în spe\æ a melodicii sale .`i intervale mai mici decâ t semitonul (microtoniile) (. valen\ele expresive ale acestei arte au crescut .154. 326 Victor Giuleanu..unde î`i duc via\a lor `i microtoniile. p.) bizantine .în planurile `i substan\a melodicæ .Øi aceastæ libertate de mi`care în planul frecven\elor absolute se extinde `i pe plan intona\ional . vocalæ.).. op. Ele trebuie acceptate ca atare (. „Muzica bizantinæ (.. oralæ... a cæror importan\æ în fixarea unui specific „psaltic“ a fost de atâ tea ori remarcatæ . pe de altæ parte. concretæ (s.de asemenea neobiectivate instrumental `i posibil a fi transmise doar „dupæ ureche“. în func\ie de glasul „pe rol“ în acel moment.constæ. este deschisæ calea subtilelor alunecæri `i modulæri microtonale. avâ nd la bazæ reala\ia cu isonul 324. venind firesc din practica artisticæ vie.cit . op. op.într-o formæ elevatæ microtoniile (. în trupul sæu.n..în afara intervalelor obi`nuite muzicii apusene .

Se pot transcrie totu`i bucæ\i u`oare de muzicæ psalticæ. ce formeazæ însu`i stilul ei. în timp ce în muzica Ion Popescu-Pasærea. Pe un plan mai adâ nc. XXV (1936).amintindu-l chiar `i pe Anton Pann drept cunoscætor al ei `i apoi pe to\i contemporanii sæi `i pozi\iile lor“ 327 .18. nu se pot traduce exact în scrierea modernæ.II. (. Problema transcrierii muzicii psaltice . din nota\ia bizantinæ în cea liniaræ .Ioan Popescu. 328 Ibidem . v. færæ sacrificarea unor elemente esen\iale. fa\æ de progresele muzicale“ 328. op. loc. 327 Aici se 184 .aflæ `i una dintre explica\iile posibilitæ\ii limitate de transcriere a muzicii psaltice. în special cele irmologice. chiar dacæ am introduce noi semne.el aratæ cæ „transcrierea muzicii psaltice se poate face. nr. cæ muzica occidentalæ (cei ce o practicæ. de fapt) acordæ o mai mare încredere obiectiværilor instrumentale .cit . în aceastæ privin\æ.19. p. ca `i diferite fragmente de câ ntæri care pot servi ca motive pentru compozi\ii muzicale.inevitabil exterioare omului . În prima prelegere pe care a \inut-o la Academia de Muzicæ Religioasæ.9-11. doar în cazuri diatonice `i irmologice mai simple `i în unele situa\ii „cromatice“ aproximative .sus\inutæ de Ion Popescu-Pasærea .. se poate spune.Drd. este garan\ia autenticitæ\ii `i clasicitæ\ii acestei muzici `i 2. fiindcæ: 1. numai astfel se poate cerceta `i verifica la origine câ ntarea psalticæ... acele nuan\e particulare exprimate în scrierea psalticæ. pentru popularizare.`i Arhid.posibilæ. transcriind-o mereu.fie ele sonore sau grafice. nu notele de amænunt. în „Cultura“.`i atunci uzâ nd la maximum de o toleran\æ intona\ionalæ discutabilæ. p. însæ nu exact. dupæ ce face un istoric al problemei . poate deveni chiar un hibrid færæ valoare. ce poate evolua `i. totodatæ) este absolut necesar sæ se pæstreze scrierea psalticæ. avâ nd ca titlu: „Problema transcrierii muzicii psaltice“.cit.) (Dar.Lect. col.

psalticæ se crede în constantele creaturale . 331 Ion Popescu-Pasærea. Raportul între cântære\ul specializat în câ ntarea („solisticæ“) de stranæ `i aportul întregii comunitæ\i la câ ntare nu a fost totdeauna bine læmurit. de fapt în ultimele decenii. într-un cuvâ nt. 330 Pr. într-o extremæ opusæ. p. chiar harice . Despre folosul cântærii de psalmi . de-a lungul unei tradi\ii istorice dar nu numai istorice câ t. p. în comun 329.Ene Brani`te. Cum sunt trata\i cântære\ii biserice`ti . nr. nr. nr. de Øtefan C. seria II. trad. întreaga ob`te poate `i chiar trebuie sæ participe la cântare. în condi\iile câ ntærii în comun a credincio`ilor. VI (1954). nr. capabil sæ rezolve aproape automat toate problemele participærii (`i implicærii) mirenilor în Sfintele Slujbe 330 .u. apærea ca posibilæ.Dr.Prof.8-9. pronun\at teandrice. deci `i dumnezeie`ti. în „Studii Teologice“. duhovnice`ti. Nu a fost însæ totdeauna a`a. p. Sfâ ntul Niceta de Remesiana. ba uneori s-a dat acestui raport o notæ antagonicæ.ale fiin\ei umane `i ale comunitæ\ii ecleziale. p.90 `.Alexe. uniformizarea câ ntærii biserice`ti În prezent.135-142.. 329 185 . (1971). se poate considera ca de la sine în\eles faptul cæ.Alexe. idem. Magistr. mai ales. în „Mitropolia Banatului“. câ ntarea în comun apærea ca un „panaceu universal“. prin eventuala desfiin\are a postului de câ ntære\.cit . biserice`ti. Aspecte structurale „externe“ d) Câ ntære\ul bisericesc `i câ ntarea în comun. în Bisericæ. în „Cultura“.17-38. Pætrimea cuvenitæ cântære\ilor sæte`ti .2-3.1-2. stud.15 `. B. Temeiuri biblice `i tradi\ionale pentru cântarea în comun a credincio`ilor . desfiin\are care.u.avâ nd ca efect secundar `i lichidarea neîn\elegerilor curente între preot `i câ ntære\ (mai ales pe motive materiale) 331. A existat o perioadæ în care câ ntarea în comun a fost consideratæ un „import“ protestant neavenit `i o altæ perioadæ în care. III (1913). XVII (1929).`i de ce nu.1-3.Øtefan C.

3. pedagog etc. p. în „Cultura“. I (1911). mai ales în timpul slujbelor. Scopul nostru .. despre o complementaritate necesaræ . câ nd aceasta este mai pu\in prezentæ (sæ ne gâ ndim la Vecernie. în acela`i timp. îndrumætor tipiconal pentru ceilal\i credincio`i `i astfel.Ambele viziuni suferæ de defectul unui reduc\ionism comod . tot în numele comunitæ\ii. ci tocmai dovada în\elegerii situa\iei reale. deci.avâ nd.9-11 (numær omagial). unul dintre cei mai apropia\i colaboratori ai sæi. dirijor de cor. aceasta nu era expresia vreunei concep\ii contradictorii. o coresponden\æ destul de aproximativæ cu realitatea liturgicæ. cu multele sale îndatoriri liturgice.). în „Cultura“.. al cærui statut „diaconal“ (s-a vorbit chiar de „hirotesia câ ntære\ilor“) 334 poate fi precizat clar: ferment al comunitæ\ii `i ajutor al preotului. de multe ori simultanæ cu alte acte liturgice. Pentru cæ se poate Idem. creator inspirat. milita pentru introducerea câ ntærii în comun 333.la legea de organizare `i unificare a Bisericii Ortodoxe (\inutæ în Senat la 24 martie 1925). p. p. în „Cultura“. 332 333 186 . preluâ nd. deloc u`oaræ. Cuvântarea D-lui Senator Ion Popescu-Pasærea . nr.32. în acele momente în care comunitatea eclezialæ participæ ascultâ ndu-l `i eventual învæ\â nd. XXV (1936).25. Ion Popescu-Pasærea le dezvolta acestora con`tiin\a importan\ei func\iei lor specifice (sau a „entitæ\ii liturgice“ pe care o reprezentau) 332 `i. Apare astfel evidentæ func\ia câ ntære\ului specializat. Idem.1 `. nr.. Øi o coordonare spontanæ a unei comunitæ\i are loc în destul de rare cazuri.18 `. din câ ntærile sale. idem. XXVI (1937). izvorâ tæ dintr-o bogatæ experien\æ concretæ . Iar atunci câ nd. îi mai ræmâ ne destul de pu\in timp pentru a organiza `i coordona câ ntarea credincio`ilor. p. Hirotesia cântære\ilor . 334 Idem. Corurile biserice`ti la sate . în ac\iunea de ridicare a stærii câ ntære\ilor. XXV (1936).u. pæstrætor de tradi\ie. de fapt (`i spus la modul cel mai simplu). Este vorba.u. deci.de câ ntære\. Utrenie etc.9-11 (numær omagial).. în „Cultura“. reprezentant permanent al comunitæ\ii. nr. Preotului.

la fel de bine. Pe de altæ parte. ce poate lipsi. færæ ca aceasta sæ impieteze în mod hotærâ tor asupra voca\iei preo\e`ti. a fi „animator“ în câ ntarea bisericeascæ.cit . trebuie ca cineva sæ `tie . în comun (apropo de „remediul minune“ al „participærii“ prin câ ntarea în comun).33. în ultimæ instan\æ. unul dintre acestea ar fi `i câ ntære\ul. sunt necesare o serie de cuno`tin\e `i deprinderi practice. Func\ia de câ ntære\ nu este o func\ie artificialæ .. Øi. `i în privin\a câ ntærii biserice`ti. pentru dobâ ndirea cærora trebuie timp `i oarecare calitæ\i înnæscute. au „întâ istætætori“. „dar“.. ca `i o preocupare dæruitæ.12). ca `i în sensul conducerii de cætre câ ntære\i „a executærii câ ntærii credincio`ilor.Prof.participa `i ascultâ nd.ea fiind men\inutæ de-a lungul a aproape douæ milenii. dar totu`i importante într-o oarecare mæsuræ pentru via\a trupului. a`a cum.Ene Brani`te. „voievozi“. Unul dintre idealurile lui Ion Popescu-Pasærea era ca „în fiecare sat sæ fiin\eze câ te un cor religios335 Pr. Øi ne mai putem gâ ndi cæ `i o`tirile îngere`ti. 187 .Dr.. în timpul studiilor pregætitoare pentru slujirea preo\eascæ.. op.ca sæ nu mai vorbim de necesitatea prezen\ei `i a unui minim talent muzical. dar aceastæ func\ie trebuie în\eleasæ `i în legæturæ organicæ cu câ ntarea în comun `i cu rosturile liturgice ale acesteia. Dacæ se face o deosebire între „mædularele“ deosebite ale aceluia`i „trup“ eclezial (I Cor. ræmâ ne pu\in timp pentru o suficientæ pregætire a candida\ilor `i în domeniul muzicii biserice`ti .. în calitate de speciali`ti sau cunoscætori ai tehnicii muzicale a timpului“ 335. care pururea laudæ în ceruri pe Dumnezeu. sæ aibæ con`tiin\a claræ. depersonalizat. „otova“. Pentru a-i învæ\a pe al\ii sæ câ nte. p. unele fiind secundare.. automat. se poate câ nta absent..`i istoria Bisericii a dovedit-o .

XXV (1936). col III.cit .4.. Corurile biserice`ti la sate ..p. p. nr.Paraschiv Florian. în „Cultura“. Bucure`ti. p.cit . * Tot în legæturæ cu condi\ia `i pregætirea muzicalæ (profesionalæ a) câ ntære\ului bisericesc. venera\i pærin\i.2..Drd. nr. Ion Popescu-Pasærea.Predescu.) este sæ væ dea ajutoare demne de serviciul altarului. în vederea împlinirii dezideratului câ ntærii în comun. (p. 337 Ion Popescu-Pasærea. 1936 (prefa\æ). apud Icon. care este temelia comunitæ\ii ecleziale: „Dumnezeu este iubire“ (In.Ioan Popescu..1-2. O condi\ie absolut necesaræ pentru a împlini aceastæ cerin\æ o constituie bunele rela\ii ce trebuie sæ existe între preot `i câ ntære\.Lect. col II . p. exista în vremea aceea `i prejudecata conform cæreia „în psaltichie nu se pot gæsi doi câ ntære\i care sæ execute la fel aceea`i câ ntare bisericeascæ“ 340.9-11 (numær omagial).Gr. (. deoarece „câ ntære\ii canonici ai Sinodului de la Laodiceea (anul 364-365) nu înseamnæ interzicerea câ ntærii în comun a credincio`ilor“ 337 `i „astæzi câ ntarea coralæ în comun (a credincio`ilor) se prezintæ ca o cerin\æ (imperioasæ) impusæ oricærei biserici“ 338. 340 Arhid.. IV (1914). col.)“ spune un ucenic `i urma` al sæu339.8. p.Costea. 339 Dascælul Marin. rela\ii bazate pe iubire. XXV (1936).). `i în „Cultura“. 336 188 .32).cit. oameni destoinici `i con`tiincio`i ai misiunii lor (.. col. op. nr. 341 Ion Popescu-Pasærea. Pre`edintele Asocia\iei noastre Generale a fost pensionat .8). Preo\ii `i D-l Pasærea . p. dupæ ce indicæ muzica bisericeascæ tradi\ionalæ drept „singura muzicæ religioasæ care ar corespunde acestui scop“ 341 `i cæ este Marin I. loc. Ion Popescu-Pasærea a luptat mereu pentru buna în\elegere între preo\i `i câ ntære\i.II.) condus de câ ntære\ul de stranæ“ 336..4. art.. Cântærile Sfintei Liturghii .I.cit .20.6-7. cæ d-l Popescu-Pasærea este un om sincer (. op... cf..popular. adicæ se punea problema uniformizærii cântærii biserice`ti ..5.9-11 (numær omagial). „Dorin\a lui arzætoare (a lui Ion PopescuPasærea .n. Fi\i siguri.n. p. 338 Ibidem.39. în“Cultura“.

XXV (1936). Starea cântærii biserice`ti în România . Instrumente de promovare a ideii uniformizærii câ ntærii au fost `i Congresele Generale ale câ ntære\ilor. nr.11. p. din 29 septembrie 1927. XXV (1936). precum este `i graiul zilnic. p.1-2. cum câ ntau primii cre`tini“ 345. în „Cultura“.3. 1934. Bucure`ti. mama cu fiica. p. pe cei din Ardeal. ca pâ næ acum“ 344. nr.230-232. nr. 343 Idem. ca `i pe cei din Banat. Cântærile Sfintei Liturghii . cf. pentru cæ ea în decursul veacurilor s-a identificat cu gustul `i sentimentul religios al româ nilor“ 346. luâ nd parte activæ la cultul divin..„o necesitate `i religioasæ `i na\ionalæ sæ se poatæ ajunge la o uniformitate de câ ntare bisericeascæ“ 342 „popularizarea `i uniformizarea câ ntærii în Biserica Româ næ înlesnind. Cel de la Bra`ov. Cântærile Sfintei Liturghii . 344 Idem. 345 Ibidem. între motivele uniformizærii este `i acela cæ „muzica bisericeascæ este na\ionalæ. nu va mai fi un simplu spectator. \inut cu binecuvâ ntarea Mitropolitului Nicolae Bælan. Tipografia cær\ilor biserice`ti. femei `i copii. op.39. Tot prin aceasta se va opera `i o puternicæ atrac\ie cætre Bisericæ. reprodus în „Cultura“.Paraschiv Florian. bætrâ ni `i tineri. în „Cultura“. `i pe aceastæ cale. a inten\ionat „stabilirea unor legæturi cu câ ntære\ii din Idem (Ion Popescu-Pasærea). Concertul cântære\ilor biserice`ti . I (1911). 342 189 . Ion Popescu-Pasærea a avut în vedere `i pe câ ntære\ii de dincolo de Carpa\i.2 (Precuvâ ntare). „Va ajunge astfel sæ câ nte în Bisericæ tatæl cu fiul.Dobre. 346 Ioan N. cæci cre`tinul. De asemenea. unificarea sufleteascæ a româ nilor“ 343 . în ac\iunea de uniformizare `i unificare a câ ntærii biserice`ti în Biserica Ortodoxæ Româ næ de dupæ Marea Unire de la 1918.aratæ cæ „aceastæ uniformizare a câ ntærii biserice`ti va face ca to\i româ nii sæ aibe un limbaj bisericesc comun.9-11 (numær omagial). p.30. Bucure`ti. 1936 (prefa\æ).cit . p.

ca `i lipsa unui repertoriu bisericesc uniform.n. în „Cultura“. XVI (1928). op. în 2-3 septembrie 1926.. câ t `i prin tipærirea a „o serie întreagæ de manuale de învæ\æmâ ntul muzichiei. Ioan Popescu.10. cf.cit . care are meritul de a fi unificat.. p.18. de colec\ii muzicale“ 350 (a se vedea `i Cap. stud.9-10. op. p.18..). 349 George Breazul.2.D).. cel pu\in în parte.II. p. nr. în „Cultura“. 352 Ibidem..cit . diferitele cuno`tin\e asupra interpretærii semnelor de psaltichie“ 349. op. Con`tient cæ între cauzele decæderii câ ntærii de stranæ se numæræ `i lipsa de unitate a execu\iei . p. accesibil `i cuprinzætor.) a face cuvenita propagandæ pentru unificarea câ ntærii în Biserica Româ næ“ 348.idem (18). atâ t prin întocmirea „unui teoreticon („Principii de muzicæ bisericeascæ-orientalæ“ . p. 348 Congresul nostru . în vederea asigurærii unei uniformitæ\i în câ ntarea comunæ a slujbelor ce se vor oficia cu acest prilej“ 351. 347 190 .cit .datoritæ unei interpretæri neuniforme a nota\iei . 351 Ioan Popescu. în „Cultura“.69. roagæ pe „to\i fra\ii câ ntære\i biserice`ti. XV (1927). p.cit .Ioan Popescu.Ardeal `i un impuls al muzicii biserice`ti de aici“ 347.6-7.. cær\ile sale tipærite. „a putea lua contact cu fra\ii câ ntære\i din Ardeal `i (. col.. din 23-24 august 1928. ci a activat în sensul înlæturærii acestor neajunsuri.6-7. distribuia gratuit unor asocia\ii filiale. XV (1926). Liturghia la douæ voci (.n.3. precum tot cu acela`i scop \inea cursurile de îndrumare muzicalæ cu câ ntære\ii în fiecare varæ“ 352. nr.. nr.18.. Øi în alte numeroase ocazii el a insistat pentru uniformizare: la Congresul \inut la Bucure`ti. op. „Tot în vederea uniformizærii câ ntærii biserice`ti.2. p.cit .II. cf.). el nu s-a mul\umit sæ râ mâ næ la declara\ii de inten\ii. cf. iar cel de la Sibiu.Ioan Popescu. a pregæti Te Deum-ul. Congresul al IX-lea de la Bra`ov . 350 Congresul al VIII-lea . p.

de rolul Icon. la râ ndul sæu.7-8. Concertul bisericesc-na\ional al Societæ\ii „Macarie“-Bucure`ti . col. ducâ nd la rezultate mai durabile.113-126.4. Cântarea în comun . a avut loc la Ateneul Româ n din Bucure`ti `i un concert sus\inut de corala reunitæ a câ ntære\ilor. Øtefan Felea. Acesta este legat. p. art. mai ales dacæ se are în vedere un rol misionar „extern“. A permis publicarea în revista condusæ de el `i a unor opinii contrare.Gr.. 356 V.5. nr. art. în „Cultura“.A `i ob\inut unele rezultate notabile: Grigore Costea. care a stâ rnit aprecieri favorabile 355 .cit .în timp.cit . 355 Ioan N.37-39. în „Cultura“. færæ nuan\e autoritare. pe care a adoptat-o Ion PopescuPasærea pentru impunerea adeværurilor sus\inute. în „Cultura“. principiale.52. p.discu\iile deschise. urma`ul sæu la Catedra de Muzicæ bisericeascæ de la Seminarul „Central“. Ion Popescu-Pasærea: „Iatæ cæ aici erau zeci de voci care câ ntau la fel acela`i axion pe note psaltice.Dobre.Costea. IV (1914). ini\iativa a fost continuatæ 356. 353 354 191 . Interesantæ este `i atitudinea plinæ de tact. mai bine fundamentate.I. men\ioneazæ. p.4-5. nr. extinzâ ndu-se `i în provincie 357. poate Într-adevær. e) Func\iile liturgice ale câ ntærii biserice`ti `i „concertul“ Cu ocazia Congresului General al câ ntære\ilor biserice`ti din 1911. XXVII (1938). spre exemplu în privin\a câ ntærii în comun 354 . nr. p. pe care ea îl poate îndeplini. XXV (1936). referitor la o Liturghie la care câ nta corul elevilor condus de profesorul lor. Deci putea sæ existe `i pentru o astfel de câ ntare o uniformitate în predare `i în execu\ie“ 353. 357 Concertele de varæ ale cântære\ilor biserice`ti din \aræ (\inute la Râ mnicu-Vâ lcea). câ ntarea bisericeascæ constitui con\inutul unor concerte.

nr. în „Cultura“.24-27. Corurile biserice`ti la sate . nr. trimi\â nd. ajutæ rugæciunea. 364 „Ea trebuie sæ exprime. în cadrul Slujbelor divine.96. Spiritul profan în cântarea coralæ româneascæ (pe marginea articolului cu acela`ti titlu.67-69. duhovnicesc etc. pedagogic (catehetic).2. Sibiu.6.32.12).10-11. ca `i de cel educativ-artistic 359.Petrescu. prin rædæcina sa etimologicæ. XX (1933). are un rol estetic. XXVI (1937). a`a cum a exprimat în toatæ istoria Bisericii. nr.9-11 (numær omagial). unde îndepline`te func\ii liturgice bine determinate: ea este înainte mergætoare Harului.I.Patriarh Miron în Senat: Rolul educativ-artistic al cântære\ilor biserice`ti . în „Cultura“. 365 Ion Popescu-Pasærea. p. sentimentul evlaviei `i nevoia credincio`ilor de a-`i exterioriza credin\a religioasæ“ 365. nr. 364 Gheorghe Øoima. p. nr. semnat de Pr. op. a unei elite urbane moderne 361. træirea câ ntærii liturgice 363.cit .95.1.D. p.. Circularæ cætre to\i cântære\ii biserice`ti . indicæ un specific bisericesc 366. Desfæ`urarea unei „misiuni“ între pere\ii `i în cadrele organizatorice ale institu\iilor cultural-muzicale laice trebuie însæ bine cumpænitæ.Sf. 362 Ion Popescu-Pasærea. 1945.în timp ce opera sau concertul abia se adresau unei minoritæ\i (de câ teva mii de persoane). comunitar. p. în primul râ nd. 360 Ibidem.3-4. XXV (1936).social 358.45 `. locul câ ntærii biserice`ti este. „Toate îmi sunt îngæduite. A`a încâ t. XXIII (1936). p.u. p. dar nu toate îmi sunt de folos“ (I Cor. mai pu\in agreat de o muzicologie laicæ. Chiar termenul de „psaltichie“. p. în „Cultura“. pentru a se \ine în frâ u influen\a unui „spirit profan în câ ntarea bisericeascæ“. 192 . în Bisericæ . ci `i în interpretarea `i receptarea. ce se poate manifesta nu doar la nivelul structurilor componistice 362. Func\iunile muzicii liturgice . 366 Victor Giuleanu. 358 Expozeul I. în „Cultura“. 359 Ion Popescu-Pasærea. care timp de secole au fost „arti`tii satelor“ 360 pentru milioane de \ærani româ ni . 361 Ibidem.P. 363 Ibidem .10-11/1937). al câ ntære\ilor biserice`ti. oricare ar fi menirile concertului public. în revista „Predania“.

3. departe de a fi „despær\itoare“. Edit. sunt semnul bogæ\iei unitæ\ii în diversitate..III.S. de scoatere a muzicii din Bisericæ. Biserica este `i „sala de concert“ a condi\iei originare a muzicii biserice`ti. 367 193 . devenind `i fiind „Liturghie“. 1948. 369 Sfâ ntul Niceta de Remesiana. op.Prof. 368 Filocalia .135 `. ce implica tot universul. în „Cultura“.fie de evlavie..cit . Dar dispre\ul pentru aspectul (considerat “secundar“) de câ ntare a rugæciunii poate fi `i unul dintre semnele pierderii sentimentului dimensiunii reale a duhovnicescului `i al „ascunderii“ în spatele unui Colectiv.u. ce prive`te întreaga fire creatæ 368. p.67 `. Ce-i trebuie cântærii biserice`ti (despre Cuvâ ntarea I. 1941. acum putem vorbi despre o „Liturghie cosmicæ“. În Bisericæ „concertul“ î`i depæ`e`te condi\ia. `tiin\ificæ `i enciclopedicæ. iar deosebirile.9-10.. Dic\ionar de termeni muzicali . „Concertul (religios)“ în Bisericæ sau în afara ei reprezintæ o extremæ estetizantæ. ca în vremurile mai apropiate 370. `i dacæ se putea vorbi câ ndva despre o „muzicæ a sferelor“ 367. p. Kosmische Liturghie . 370 Ion Popescu-Pasærea.u.Dr. locul unde specializærile de tipul „arti`ti activi-ascultætori pasivi“ nu-`i au locul. De fapt. apærutæ `i ca o reac\ie la cea dintâ i.Patriarh Miron la deschiderea cursurilor Academiei de Muzicæ Religioasæ).V („Cuvâ nt înainte“ de Pr.. Bucure`ti. fie din ra\iuni moderniste. „Nu mai este iudeu `i elin“ (Gal. vol. Sibiu. p. cerutæ sub motive uneori contradictorii .38. ca în vremurile mai de început ale cre`tinismului 369. nr..spre una din cele mai vechi `i venerabile rædæcini istorice ale sale `i anume câ ntarea „psalmilor“ (care s-au numærat printre primele câ ntæri adoptate în Biserica primaræ). to\i participæ. apud Hans Urs von Balthasar.28) s-ar putea parafraza: to\i sunt în Bisericæ „cu o inimæ `i un glas“. XXVII (1938).P. de scurtare a slujbelor `i diminuare a rolului câ ntærii biserice`ti. altæ extremæ. 1984.Dumitru Stæniloae). este cea „ascetistæ“. Freiburg in Breisgau. p.

Criteriile de apreciere în cazul acesta (al câ ntærii biserice`ti) sunt mai pu\in muzicologice . Øi astfel. componistice. III (1913). Compozi\ii `i compozitori de muzicæ bisericeascæ . Procesul Anastasimatarului de Øtefan Popescu . Con`tiin\a cæ toate sunt daruri ale Duhului Sfâ nt (meritul personal avâ nd alte semnifica\ii decâ t la „creatorul artistic“ laic 371) face ca preten\ia „drepturilor de autor“ sæ fie aproape inexistentæ `i acuza\iile de plagiat sæ paræ ridicole (atunci câ nd au existat . f) Compozi\ie..37-41 `i nr. cu mult mai mult.sau de tehnicæ vocalæ . crea\ie. o „voce“ strælucitoare de operæ se poate dezvælui mai særacæ decâ t vocea curatæ a unui copil sau cea slæbitæ a unui bætrâ n. nr.câ t duhovnice`ti `i ecleziologice.II. p.7-8..u. Câ ntarea este uneori o probæ a întrupærii în faptæ a vie\ii duhovnice`ti adeværate. de îmbunætæ\iri .3. inspira\ie.4. Procesul plagierii Anastasimatarului lui Øtefanache Popescu .de evolu\ie `i dinamism (ca orice fiin\æ vie) .`i de aceea. p. XXVI (1937).verbalism speculativ sau sentimentaloid.c). IV (1915).2-3.. 372 Idem.38 `. ce mimeazæ duhovnicescul. în cazul lui Øtefanache Popescu) 372. se poate sæ aibæ nevoie de schimbæri. În ea mærturisim `i se aratæ (vrâ nd-nevrâ nd) ceea ce este în inima noastræ. psal\ii fiecærei genera\ii nu s-au sfiit sæ facæ modificærile cuvenite în scrierile muzicale ale înainta`ilor lor. 371 194 . p.. nr.22 `.. Idem. færæ sæ aibæ sentimentul cæ ar sævâ r`i Idem. nr.6).69-71. are `i ea note specifice în câ ntarea bisericeascæ. cele fixate în scris.4.u. „în literæ“ (a se vedea Cap. tradi\ie `i libertate Viziunea asupra crea\iei muzicale.A.de exemplu. Deoarece câ ntarea bisericeascæ este nu numai „muzicæ“ ci. p. „Duhul face viu“ (II Cor. în „Cultura“. mai ales. dæ via\æ. în „Cultura“. de adaptæri.

în studiul sæu din Encyclopedie de la Plé iade . p.9. a potrivit prozodia . care percep un slab ecou în imnele cere`ti (. p. cærora cælæuzæ `i ajutor le-a fost întotdeauna inspira\ia Harului Duhului Sfâ nt. a schimbat. Astfel încâ t.452-454.1.cit . nr. partea II. fapt consemnat în cuprinsul unui canon (Canonul 75 al Sinodului al VI-lea Ecumenic) referitor la câ ntarea bisericeascæ: „Cæci cuvâ ntul sfâ nt a învæ\at pe fii lui Israel sæ fie cucernici (III Moisi 15. 373 195 . „stilul“ bisericesc î`i are temeiul în Revela\ie.Paraschiv Florian. 1969. dupæ cum aratæ Sfâ ntul Dionisie Pseudo-Areopagitul. rezultatul stræduin\elor `i comuniunii atâ tor genera\ii de câ ntære\i. Despre Ierarhia cereascæ .. Øtefan Berechet. fæcut auzibil urechilor omene`ti.Dumitru.Panait I.) profe\ii `i sfin\ii.. op. acolo unde linia melodicæ era prea „gorgonatæ“.363-365. Histoire de la Musique. patrimoniul muzical al Bisericii nu este un muzeu de partituri præfuite sau un panteon de genii idolatrizate. cf.dovedind mereu „cunoa`terea temeinicæ `i siguræ care prezideazæ la simplificarea. p. nr. trad.„`tia sæ despartæ ceea ce este ruginæ de ceea ce este firul vechi bizantin“ 373 . A`a `i Ion Popescu-Pasærea a simplificat. Chiar specificul.31) 376. XXX (1941).Nicodim Mila`. „imnele `i câ ntærile Bisericii nu sunt decâ t reflexul muzicii cere`ti. cf. astfel ca ele sæ devinæ perceptibile urechilor omene`ti“ 375.5. Canoanele Bisericii Ortodoxe înso\ite de comentarii . în „Cultura“.. I.vreun sacrilegiu. p.. în „Gâ ndirea“. En guise d’introduction ).69. Fiindcæ. Ion Popescu-Pasærea . 12. p. 374 George Breazul.. de Uros Kovincici `i Dr.) le pot apoi transmite muzicienilor inspira\i. (.135 (art. al lui Egon Wellesz. cf.cit . 1931. Encyclopedie des musiques sacré es . op.lui Vladimir Fedorov. 376 Dr.284. Paris. româ nirea `i simplificarea vechilor concep\ii de compozi\ie muzicalæ bisericeascæ“ 374. vol. Arad.Nicolae Popovici. ci o crea\ie vie.II. vol. XXII (1943). Muzicianul prime`te deci imnele câ ntate în cer `i le transmite pe pæmâ nt. 375 Dupæ rezumatul la Sfâ ntul Dionisie Pseudo-Areopagitul. p. continuæ. adicæ celor ce scriu imne. înnoirea. Un profesor model .

Improviza\ia apare uneori (..P. p.n. 379 Î. modalitate pe care `i Ion Popescu-Pasærea. ale talentului lor de a inventa `i crea .. cu scopul de a li se aduce un spor de expresie personalæ.n.). p. a unui echilibru exact între „tradi\ie `i libertate“. dar existæ destul loc pentru improviza\ie `i în câ ntærile stihirarice. artæ melodicæ prin excelen\æ“ 378.în special .adicæ respectæ formulele caden\iale `i finalele unui mod oarecare (. caracteristic Ortodoxiei 379. ba chiar `i în cele irmologice. op.. spiritualitatea ortodoxæ .u. Ibidem .. Cu toatæ libertatea ce ar presupune-o procedeul improvizatoric. de`i aceste din urmæ sunt mai restrictive pe plan structural (.. 377 378 Tradi\ie `i libertate în 196 .Pe un plan mai concret.) constituie modele ale resurselor improvizatorice nesfâ r`ite de care au dat dovadæ compozitorii bizantini ai tuturor timpurilor.) pleacæ de la tiparele tradi\ionale ( fixate de tradi\ie `i cu evlavie pæstrate ..). (. 1983. În câ ntarea bisericeascæ „se improvizeazæ .cit . dar acestea se lærgesc considerabil prin mijlocirea modula\iei în alte zone modale (.în genurile mai libere. a`adar. se Victor Giuleanu.n. cum este câ ntarea papadicæ.. caracteristic psaltichiei. definind ceea ce se recunoa`te îndeob`te a fi muzica bizantinæ. inventivæ“ 377.144..) câ ntærile papadice (. ceva din emula\ia `i azi prezentæ în câ ntarea bisericeascæ ortodoxæ se poate vedea în „câ ntatul practic“ (sau „aplicat“).Antonie Plæmædealæ. în muzica bizantinæ el se desfæ`oaræ pe un cadru modal precis (s.) .într-o euforie færæ egal . Sibiu....Mitropolit Dr... în care „improviza\ia .. Pe linia..). ca `i câ ntære\ bisericesc.S.) pe fondul unui singur mod (mono-modalæ). în care caz posibilitæ\ile aplicærii procedeului sunt mai restrâ nse.144 `..).) ale câ ntærii.linii melodice variate `i complexe (. a avut desigur ocazia sæ o cultive `i sæ o propunæ creator elevilor sæi `i tuturor celor care l-au ascultat.procedeu componistic fundamental în câ ntarea bizantinæ (..

1. care evitæ „mirajul câ ntærilor noi“ 381 cu orice pre\. Ion Popescu-Pasærea constatæ totodatæ cæ „în repertoriul actual al muzicii biserice`ti corale se gæsesc arii zvæpæiate `i færæ nici o coeziune logicæ între ele.u..911 (numær omagial). XXV (1936).Panait I. ce „ar fi o preten\ie ridiculæ `i periculoasæ“ 382 `i.n. op. cunoscâ nd temeinic muzica bisericeascæ.D. g) Alte aspecte ale câ ntærii biserice`ti: evolu\ia istoricæ `i rela\ia cu folclorul Cele expuse în subcapitolul precedent explicæ `i aprecierile . sub care se gæsesc a`ternute cu nesocotin\æ texte religioase“ 384. în „Cultura“. col.5). p. Am væzut (Cap. nr. p.4.cit ..7 `.II. el este unul dintre ini\iatorii noii sinteze în muzica bisericeascæ româ neascæ. dar observæ `i tendin\ele pozitive din crea\ia unor tineri compozitori (la vremea aceea) ca N.A.) de reînviorare a sentimentului religios `i a tradi\iei psaltichiei“ 380. 384 Ion Popescu-Pasærea.Chirescu `. între psaltichie `i spiritul armonicopolifonic apusean. ca „piatræ vie“ (I Petru 2. p. contemporane lui.competente `i atestate de trecerea timpului . melodii de polcæ.Lungu. „`tiu sæ discearnæ pær\ile esen\iale ale George Breazul.a.n. col. Gh. modern 383.Cucu.).a) cæ.3. valsuri.. p. I. în milenarul edificiu al câ ntærii biserice`ti..u. nr.Dumitru. mar`uri (. în „Cultura“. XIX (1930). Liturghia coralæ în stil bizantin . ale câ ntærii biserice`ti la noi.I. 381 Ion Popescu-Pasærea.9. nr.. ræspunzâ nd tendin\elor de înnoire a procedeelor componistice. Ion Popescu-Pasærea .38 `.10.înscriu `i „compozi\iile sale (ale lui Ion Popescu-Pasærea . 380 197 . Compozi\ii `i compozitori de muzicæ bisericeascæ . cf. în „Cultura“. dæ o pildæ de smerenie a încadrærii. stud. XXVI (1937).ale lui Ion Popescu-Pasærea asupra evolu\iilor. p.u.II.25 `. care. 383 George Breazul. 382 Ibidem . færæ a se constitui într-o operæ componisticæ voluminoasæ de sine stætætoare.cit .

Øi asupra devenirii istorice în ansamblu a câ ntærii biserice`ti româ ne`ti Ion Popescu-Pasærea a avut. stadiul de atunci al cercetærilor muzicologice `i bizantinologice a determinat `i o serie de aprecieri eronate. în „Mitropolia Banatului“. o viziune corectæ: „câ ntarea noastræ bisericeascæ merge pe drumul evolu\iei cætre genul muzical na\ional-româ nesc. în general.3.Ciobanu. ea ar produce o rupturæ cu trecutul. geniul muzical româ nesc.21-23. XXX (1941).Marin Velea. ne poate crea. nr.7-8. Muzica bisericeascæ .8 (citatul este luat din acest ultim numær). în Prof..n. Øcoala muzicalæ de la Putna în context general românesc `i 385 386 198 . art. Diac. 1981.psaltichiei. nr. evident trebuie sæ pæstræm `i aceastæ comoaræ a Bisericii care este câ ntarea psalticæ tradi\ionalæ. Aceastæ evolu\ie se opereazæ în mod lent `i independent de voin\a noastræ. nr. Idem.. Spre exemplu.Prof. p.1-2.P.Ni\ulescu. Sæ veghem cu aten\ie ca aceastæ evolu\ie sæ nu degenereze în reformæ (s.75 `. într-un timp dat.cit . pe care le-au pæstrat nealterate în lucrærile lor `i nu le-au înecat în armonii savante. Limbile de cult la români în lumina manuscriselor muzicale . a vorbi despre unele influen\e slave în câ ntarea religioasæ a româ nilor din secolele imediat urmætoare anului 1000 pare astæzi mai mult o simplæ supozi\ie. Øi dacæ suntem datori a pæstra toate produsele trecutului nostru româ nesc. Prof.600. care utilizâ nd geniul muzical româ nesc. p. cu pu\ine `anse de confirmare. 387 Idem.) cæci oricâ t de inteligentæ ar fi reforma. 387 Ibidem . o câ ntare specific româ neascæ. nr. Totu`i. de care nu se îndepærteazæ `i pe care brodeazæ ca pe o canava. læsâ nd drum liber evolu\iei lente `i naturale. de care ne leagæ tot trecutul Bisericii `i neamului nostru“ 386. oricâ t de pompoase ar pærea ele unora“ 385. p..Gh.Dr.. pierzâ nd fondul original. Evolu\ia cântærii psaltice în Biserica Ortodoxæ Românæ . în „Cultura“. care însæ sæ pæstreze legætura cu Orientul ortodox.7-10. XXIX (1940).u. pæstrâ nd însæ fondul psaltic original. p. op.

p. armonizæri etc. nu mai dormi\i“. El a arætat.78.cit. tehnice) ale câ ntærii biserice`ti ar putea fi abordate.94-96. 235. I (1911). de asemenea. III (1913). o comoaræ nepre\uitæ . Iar pe de altæ parte. 393 Panait I. cæ strâ ngerea `i pæstrarea acelora dintre crea\iile populare ce sunt strâ ns legate de sentimentul religios (în special colindele) 389 .. dovadæ de clarviziune.cit . chiar dacæ în\eleasæ într-un sens larg `i dinamic. ce constituiesc mærturia cea mai temeinicæ despre puterea sentimentului religios la româ ni (.pentru a fi mai accesibile preo\ilor `i câ ntære\ilor . . p. op. 389 Idem.1.. 390 Idem.8-9. op. „Unde-aud cucul“.`i a publicat colinde („Sus boieri. nr.75. în „Cultura“. 391 Idem. 392 Idem. p. Cântece de Cræciun. nr. 388 Ion Popescu-Pasærea. p.ale Tradi\iei autentice. balcanic . Cucul în cântecele poporului .Dumitru.. pe de o parte. nr.3-5.* În ceea ce prive`te rela\ia câ ntærii biserice`ti cu folclorul muzical al poporului româ n..se impune ca o datorie sfâ ntæ“ 390.) 393. p. loc.) 392 `i a armonizat câ ntece populare („Murgule“. Ion PopescuPasærea a dat. 237. cf. Cântece de Cræciun . relevâ nd influen\a lor reciprocæ 388. „Iosif `i fra\ii sæi“ etc.Panait I.3-4. în „Cultura“. nr. prin studii 391. 199 .cit .). Evolu\ia cântærii psaltice în Biserica Ortodoxæ Românæ.sec-XV-XVI . în „Cultura“.„aceste câ ntæri din afaræ de bisericæ.. Muzica datinilor . culegeri. * Øi alte aspecte (eventual mai speciale. insistæ `i pentru valorificarea crea\iei folclorice. „Câ ntæ cucul sus pe fag“. p. „Trei crai“. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. dar din cele arætate pâ næ acum se poate deja vedea într-o mæsuræ suficientæ cæ aprecierile lui Ion Popescu-Pasærea asupra câ ntærii biserice`ti (psaltice ) au fost cele ale Bisericii Ortodoxe .. CII (1984).1.233.. Chiar el a transpus pe nota\ie psalticæ . II (1912). „Grâ u mærunt“ etc. „Steaua“.Dumitru.9-11..

de altfel.. câ nd interesul misionar (sau pastoral) a cerut-o. 200 . `i nota\ia liniaræ. la Ion Popescu-Pasærea. Ion Popescu-Pasærea a fæcut apel `i la mijloace formale exterioare caracterelor tradi\ionale ale câ ntærii biserice`ti. dar nu cu caracter de reformæ . Totul indicæ. în care influen\ele populare `i spiritul timpului sæ-`i aducæ o contribu\ie organicæ..El credea într-o evolu\ie a câ ntærii biserice`ti. `i instrumentul (ca auxiliar în predare). con`tient 394 .ci ca o devenire fireascæ.cit.. sænætoasæ.. De aceea. 394 Ion Popescu Pasærea.. în sensul Tradi\iei. pozitivæ.de al cærei pericol era. Evolu\ia cântærii psaltice în Biserica Ortodoxæ Românæ . o adecvare sænætoasæ a expresiei fiin\ei muzicii biserice`ti la exigen\ele timpului istoric. atunci câ nd aceasta din urmæ a fost necesaræ pentru u`urarea în\elegerii în medii culturale (sau de învæ\æmâ nt) care nu erau familiarizate cu scrierea muzicalæ bizantinæ (a se vedea Anexa 1 ). iar nu contra ei.. folosind cu mæsuræ `i discernæmâ nt `i armonia-polifonia (în unele armonizæri ale melodiilor psaltice).. loc.

Se poate demonstra însæ cæ ele ræspundeau unor necesitæ\i reale `i cæ între ele existæ legæturi organice.Deja. în ansamblul lor. enumerate în capitolul biografic (Cap. organizatoricæ.I). ce \in de o concep\ie într-adevær integralæ `i unitaræ. . dirijor. Multele sale ini\iative. Simpla informare `i difuzarea de tipærituri nu erau îndeajuns.2. 201 . ne gâ ndeam. istorice. între altele. Toate formeazæ ceea ce am numit în acest studiu „cadrele de cultivare `i promovare a câ ntærii biserice`ti“. în continuare. culturale etc. indicæm spre câ teva dintre domeniile de ac\iune ale lui Ion Popescu-Pasærea. animator `i organizator al cadrelor socio-profesionale ale câ ntærii biserice`ti. folosite de Ion Popescu-Pasærea .cele ce \in de activitatea sa de psalt. privind cultivarea. propunerea `i ræspâ ndirea muzicii psaltice. educa\ionale. care au fost mijloacele `i cæile de realizare a scopurilor câ ntærii biserice`ti. puteau da impresia unei împræ`tieri haotice în activitæ\i disparate. Cadrele `i mijloacele de cultivare `i promovare a câ ntærii biserice`ti Este interesant de væzut. Atunci câ nd vorbeam despre un anume integralism al concep\iei lui Ion Popescu-Pasærea asupra câ ntærii biserice`ti. pedagog. ale câ ntærii biserice`ti. îmbræ\i`â nd aspectele sociale. compozitor. `i la partea practicæ. prin aceste premize. era necesaræ `i formarea oamenilor care sæ „interpreteze“ autentic cele tipærite `i chiar de realizarea unei pregætiri aperceptive la nivelul întregii societæ\i. pentru ca psaltichia sæ-`i gæseascæ un loc în sufletele oamenilor.

De la aceastæ coordonatæ fundamentalæ se poate porni în în\elegerea celorlalte laturi ale activitæ\ii lui Ion Popescu-Pasærea.A. `i el o verigæ importantæ în lan\ul tradi\iei vii a câ ntærii biserice`ti ortodoxe.a`a cum am væzut. învæ\æturæ nu doar „vorbe“ câ t.d). de vie\uire. Biserica. un practician.e).1. câ ntarea în slujba ei `i toate cele legate de ea.b).II.A. urma doar sæ afle acele cæi prin care sæ promoveze aceastæ valoare.II.1. Ion Popescu-Pasærea a fost un „câ ntære\ bisericesc “.`i pe care o învæ\ase de la bætrâ nul Øtefanache Popescu.1. ci doar a celor de slavæ înæl\ate Dumnezeirii (Cap.1. apoi. prin câ ntare. care ræmâ ne `i pe mai departe locul cel mai propriu de cultivare a câ ntærii „biserice`ti“ „bisericescul“ fiind o caracteristicæ esen\ialæ a ei (Cap.1) s-au definit `i dezvoltat în cadrul Bisericii. Acesta.II.. de træire. descoperea `i punea în fa\a sufletelor credincio`ilor comorile de pre\ ale învæ\æturii cre`tine. El a pornit.f) `i toate celelalte au evoluat în cadrul 202 .II. Din nenumæratele moduri muzicale posibile printr-o combinatoricæ muzicalæ.c). din bisericile în care a câ ntat. Toate caracterele câ ntærii psaltice (Cap.. unde.B.. Biserica În primul râ nd. fiind convins prin „gustare“ directæ de valoarea religioasæ. din Bisericæ .B. deci. iar specificul intona\ional (Cap. cel componistic (Cap. cre`tinæ.II. a fost câ ntære\ la mai multe biserici . care a cunoscut `i a cultivat direct câ ntarea psalticæ. a lor.B.A. câ ntarea în comun din Bisericæ nu este o câ ntare a indiferent ce fel de câ ntæri. doar cele „biserice`ti“ („glasurile“) au încærcætura de ethos adecvatæ duhului cre`tinesc (Cap.II. au constituit prima normæ `i cel dintâ i mijloc de ajungere la adeværurile câ ntærii biserice`ti `i de impunere.. mai ales.1. a câ ntærii biserice`ti. sim\indu-i adâ ncurile `i iubind-o .

op.) progresul `i splendoarea Bisericii însæ`i“ 398. 397 Ibidem .78-80.cit .. 399 Marin I.Tradi\iei biserice`ti. Legætura între Euharistie `i Iubirea cre`tinæ . 398 Ion Popescu-Pasærea. p. contracoperta I.. IX (1950). Din Bisericæ derivæ de asemenea.avâ nd chiar o bazæ revela\ionalæ.. Dr.4. într-un mod mai sistematic. loc.) se potrivesc `i (. întrucâ t cultura `i înæl\area lor este (. Un mijloc de înæl\are a cântære\ilor biserice`ti .. câ ntarea psalticæ . B. 401 Pr. p. coruri biserice`ti 399. `i celelalte cadre `i mijloace de promovare a câ ntærii biserice`ti. urmeazæ locul unde `i Ion Popescu-Pasærea a învæ\at nu doar sæ iubeascæ. tot prin Sfintele Slujbe ale Bisericii câ ntarea bisericeascæ î`i împærtæ`e`te existen\a sa (împreunæ cu toate cele ale Bisericii) din puterea de via\æ dætætoare a Jertfei desævâ r`ite a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos 401.Dumitru Stæniloae.n. Øi tot ce se face în Bisericæ pentru propæ`irea câ ntærii biserice`ti . p.. Specificitatea generalæ însæ`i a câ ntærii biseerice`ti este indicatæ `i de unele canoane biserice`ti (75 Trulan) 395 .„cele ce (. în „Cultura“. Scrisoare cætre preo\i .cit. 400 Hotærârile Sfântului Sinod privitoare la problemele catehizærii . nr. „cæci cuvântul sfânt a învæ\at (s. seria II.adicæ `coala . ..9-10.)“ 396 .. în „Cultura“. XVII (1965). catehizæri muzicale 400 `.) sunt proprii Bisericii (. 395 396 203 . I (1911)..2.. în „Studii Teologice“. Ibidem . problema câ ntærii biserice`ti `i a slujitorilor ei.1-2.Prof. IV (1914).. în „Glasul Bisericii“. a câ ntære\ilor.Dr. „nu poate fi privitæ independent de cestiunea Bisericii în genere. ci sæ `i cunoascæ.a.12-21. nr.influen\eazæ benefic `i asupra Bisericii însæ`i. Astfel încâ t..Nicodim Mila`. Øcoala Dupæ Bisericæ. nr.31) 397.) pe fiii lui Israel sæ fie cucernici“ (III Moisi 15. printr-o oarecare „specializare“. la fel cum.43-45.Predescu. într-o ordine a importan\ei. nr.câ ntare de ob`te.

Câ ntarea bisericeascæ trebuia sæ fie prezentæ (în concep\ia lui Ion Popescu-Pasærea) în `colile de toate gradele `i profilurile. la numeroase `coli cu profiluri diferite . unele ierarhizæri. `coala apærea ca o continuare fireascæ a Bisericii. nr.Seminariile „Central“ `i „Nifon Mitropolitul“. a profesorului cu învæ\æceii. Este de remarcat legætura pe care Ion PopescuPasærea o stabilea între promovarea câ ntærii biserice`ti prin `coalæ `i cerin\a bisericeascæ `i na\ionalæ a uniformizærii câ ntærii biserice`ti 403. Øi o dovadæ a perspectivei sale asupra devenirii sistematice prin învæ\æmâ nt `i instruc\ie muzicalæ religioasæ este interesul pe care l-a manifestat Ion Popescu-Pasærea. nr.. ca `i în alte pær\i. în „Cultura“. Cântærile Sfintei Liturghii . Bucure`ti.3-5. Ion Popescu-Pasærea a fost.. idem.13 `. p. XIX (1932).I).`i idem. 402 204 .a se vedea Cap. Astfel. de comuniune (de fapt) tot între credincio`ii de diferite vâ rste ai Bisericii Ortodoxe. personalæ. mult mai departe.) (`i) învæ\area acestor câ ntæri în `coala primaræ ne va conduce la popularizarea câ ntærilor biserice`ti“ 402. în cadrul tradi\iei vii. pregætind sufletele viitorilor membri maturi ai societæ\ii pentru receptarea valorilor ei. Predarea învæ\æmântului religios în `coala primaræ .. la nivelul unei culturi muzicale generale. v. nu doar bisericeascæ. XIX(1932). p. din tipæriturile muzicale destinate `colilor primare `i gimnaziale. în seminarii se mergea. Preocupærile lui Ion Popescu-Pasærea în aceastæ direc\ie reies atâ t din diversa sa activitate didacticæ (a fost profesor de muzicæ. Cântære\ii biserice`ti în `coala primaræ . fiind un loc de comunicare directæ..u. 1908 (prefæ\æ).4. profesor în `colile Bisericii . Se pot face. Dacæ în `colile laice se putea face o ini\iere în câ ntarea bisericeascæ. deja. ca `i din acele locuri în care `i-a expus limpede pærerile: „am scris aceste câ ntæri spre a fi predate copiilor în `coalele primare (. 403 Ibidem ..9-10. în primul râ nd.

Învæ\æmâ ntul privea viitorul câ ntærii biserice`ti . pentru propæ`irea lor în cadrul domeniului lor specific. ce `i-a deschis por\ile la 5 martie 1928. reprezenta o „pliromæ“ a învæ\æmâ ntului muzical bisericesc. Iar pentru cæ toate `tiin\ele `i artele î`i creaseræ institu\ii specializate în cadrul învæ\æmântului superior . 405 Diac.u.`i ucenicii sæi. O lacunæ în regulamentul `colilor de cântære\i ..unii elevi puteau atinge niveluri mai înalte de în\elegere `i practicare a câ ntærii.. Reorganizarea `colilor de cântære\i . I (1911). 205 .290. 40 de ani de la moartea sa . în „Cultura“. p.în seminariile teologice `i în `colile de câ ntære\i .3. idem. în „Cultura“. C. XLII (1983).u. V (1915). Academia de Muzicæ Bisericeascæ .5-7.Patriarh Miron Cristea. nr.4-5.pentru regulamentele de organizare a `colilor de câ ntære\i 404 `i pentru programele de predare a câ ntærii biserice`ti 405. elabora.. p. era firesc ca `i milenara câ ntare bisericeascæ sæ aibæ un loc unde sæ-`i poatæ exprima. care au continuat munca sa de diriguire Idem. Asocia\ia de câ ntære\i `i publica\ia profesionalæ Însæ Ion Popescu-Pasærea `i-a desfæ`urat campania (o adeværatæ „cruciadæ“ !) în favoarea câ ntærii biserice`ti pe o multitudine de alte planuri.Marin Velea. p. nr. Ca rezultat `i al stræduin\elor `i insisten\elor lui Ion Popescu-Pasærea. nr.70 `.Prof. Profesorul `i compozitorul Ion PopescuPasærea. în „Glasul Bisericii“. nr. p. idem.35 `. menite sæ unifice inseparabil `i etern sufletele româ nilor de pretutindeni“ 406 (a se vedea textul integral în Anexa 4 ). Regulament pentru reorganizarea `coalelor de cântære\i .7-8. sub oblæduirea P. În aceste `coli .3. fiin\a. men\ine. p.F.u. nr.. în mod exclusiv. 404 406 Cuvânt la deschiderea Academiei de Muzicæ bisericeascæ rostit de D-l Ion Popescu-Pasærea .4. arsenalul destinat sæ topeascæ materialul de muzicæ bisericeascæ existent în toate col\urile româ nismului `i sæ-l toarne apoi în forme artistice.. recenzie în „Cultura“. „laboratorul. XVII (1937).65 `.. XVI (1928).

). tactul. între obiectivele Asocia\iei .Costea etc.. În acest cadru a urmat apoi antrenarea câ ntære\ilor în numeroase activitæ\i emulative: congrese.Lungu. diversitate de obiceiuri. totodatæ. în al cærei prim numær (ianuarie 1911) va fi enun\at cu claritate scopul ei întreit. într-o „Asocia\ie“ ? Pregætirea juridicæ. au certificat. apare cu eviden\æ necesitatea unei publica\ii care sæ sintetizeze `i sæ promoveze pozi\ia Asocia\iei. era mult de fæcut `i cu cei ai prezentului acelei vremi a câ ntærii biserice`ti: câ ntære\ii de stranæ.a psaltichiei româ ne`ti (N. Aceasta va fi revista „Cultura“. conferin\e.urmærindu-se. N. breaslæ decæzutæ. Cum sæ aduni atâ tea mii de persoane risipite în toatæ \ara. ridicarea prestigiului profesiunii pe plan social. perseveren\a `i tenacitatea în lupta pentru depæ`irea divizærilor sectare ale diferitelor asocia\ii de câ ntære\i deja existente.mai ales a acelora financiare. Un loc important. între cele mai mici ... Dar. În acest context. îl ocupa apærarea întereselor câ ntære\imii desconsiderate . dispre\uitæ la sfâ r`itul secolului al XIX-lea `i începutul secolului al XX-lea.. rodul muncii lui. salariul câ ntære\ilor fiind. care. în condi\iile prezentate pe scurt în Introducerea acestui studiu. cu atâ tea predispozi\ii centrifuge (orgolii personale. `i dupæ moartea înainta`ului lor. va fi `i cel al Asocia\iei Generale a Câ ntære\ilor: 206 . în general. toate au contribuit la reu`ita ac\iunii sale: înfiin\area Asocia\iei Generale a Cântære\ilor biserice`ti din România . locale. ^ndurarea cu ræbdare a loviturilor criticilor (nu totdeauna corec\i). cursuri de îndrumare etc. la acea vreme.. (Acestea singure ar necesita spa\iul unui studiu special.). cu apari\ie lunaræ. câ \iva ani mai tâ rziu. ele constituind `i astæzi un exemplu organizatoric de urmat). farmecul `i autoritatea personalæ. sæ o transmitæ membrilor ei din toatæ \ara `i sæ fie totdatæ o „fereastræ“ a ei spre `i dinspre lume.

409 Ion Popescu-Pasærea.1.. ale „culturii“. „majoræ“. în special. a adus substan\iale servicii a`ezærii câ ntærii biserice`ti pe pozi\ii câ t mai apropiate de oricare altæ „culturæ“ consideratæ. corurile 411.„a) cultivarea `i uniformizarea câ ntærii biserice`ti. I (1911). în „Cultura“. nr. salariul câ ntære\ilor Ion Popescu-Pasærea.. p. prin Bisericæ . Iatæ o enumerare ilustrativæ.Dumitrescu. XXXII (1943).) situa\ia actualæ a muzicii biserice`ti depinde de pregætirea slujitorilor ei. Cuprinsul revistei „Cultura“.3. Celui Înviat... Corurile biserice`ti .128-130. „(.4-5. etimologice.Ioan Popescu. færæ preten\ia de a fi completæ (`i inevitabil cu un caracter de „mozaic“). p. alæturi de preo\ime.Predescu. a celei mai sublime activitæ\i de pe pæmâ nt . în „Cultura“.7-12. nr. III (1913). nr..propovæduira Evangheliei Fiului lui Dumnezeu.cit . în general.trebuia sæ facæ în a`a fel încâ t câ ntarea bisericeascæ sæ se integreze `i „sæ creascæ“ cu o eficacitate integratoare mereu sporitæ în lume. 411 G. Reorganizarea `coalelor de cântære\i biserice`ti . a câ torva teme abordate: istoria muzicii 409. arta de a câ nta 410. 410 V. cf. b) tratarea `i rezolvarea tuturor cestiunilor privitoare la starea socialæ `i profesionalæ a câ ntære\ilor `i c) a servi ca organ de comunicare între to\i câ ntære\ii `i pentru accentuarea solidaritæ\ii întru sus\inerea intereselor `i apærarea nevoilor ce-i apæsa“ 407..conform fie sensurilor mai originare. p. nr.u. în „Cultura“. Prin culturæ. 408 Marin I. stud.49-52. slujitoare. I (1911).. Dar câ ntære\imea. p. ne putem ridica la nivelul cerut de misiunea sublimæ a slujirii câ ntærii biserice`ti“ 408. Arta de a cânta .. `i prin cultura muzicalæ. I (1911). nr. în „cultura“ acesteia .Tæræbu\æ. la un moment dat. 407 207 . Astæzi poate ar pærea cæ depæ`e`te cadrul `i sfera de preocupæri a unor „(bie\i) câ ntære\i biserice`ti“ `i poate a`a `i era. în „Cultura“.20..6. „Cultura“. în „Cultura“. Numele publica\iei. fie celor mai moderne `i contemporane ale acesteia. p.1 `. Istoria Muzicii (Muzica Bisericii Româ ne). are numeroase trimiteri.2. Scopul nostru . de-a lungul a trei decenii `i jumætate.

421 În „Cultura“. 420 În „Cultura“. p. monumentul lui Anton Pann 417. 424 Øefan Felea. Pentru cæ o uniformizare doar la nivelul formelor este discutabilæ din punctul de vedere al viabilitæ\ii sale.biserice`ti 412.10-11.12. p.B. III (1913). nr. p. 419 În „Cultura“. Cântarea în comun .177 `.1-2. 417 În „Cultura“. * Asocia\ia Câ ntære\ilor. 416 În „Cultura“.10. `i toate celelalte indicate pâ næ acum drept cadre de cultivare `i promovare a câ ntærii biserice`ti .11-12.12. 414 În „Cultura“. 412 Ion Popescu-Pasærea. 418 În „Cultura“. III (1913).3. Româ nia în ræzboi 413. în „Cultura“.103 `. nr. nr. p. spiritul profan în câ ntarea coralæ bisericeascæ 422. 415 Ion Popescu-Pasærea.10-11. nr. nr. `i în mod evident. XVII (1930). 422 În „Cultura“.2-3. problema paraclisierilor 420. isonarii 419.17 `.Biserica `i Øcoala (câ t de câ t unitaræ) . p. în „Cultura“. Salariul cântære\ilor biserice`ti .u. câ ntarea în comun 424 etc.d). informa\ii asupra congreselor câ ntære\ilor biserice`ti 414. concursuri de muzicæ bisericeascæ pentru catedrele de la Seminarii 416. nr. XVII (1929). combaterea scrierilor imorale 423. III (1913). p.9.1-2. II (1912).u.114-116. nr. nr. nr. I (1911). p. Reguli pentru citirea Apostolului `i a Evangheliei . în care aceasta putea exista.7-9.4-5. nr. p. cu manifestærile ei anexe. XXII (1935).11-15. comemorarea lui Macarie `i Anton Pann 418. nr. singurul ce poate sta la baza vreunei uniformizæri (a se vedea Cap. p. revista „Cultura“. IV (1915). XXVI (1937). p.au contribuit `i la inducerea unui spirit unitar în câ ntarea bisericeascæ româ neascæ.1. p. XXVII (1938).u. Ele erau totodatæ. România în ræzboi . nr. XXVI (1936).. p.51-53.209 etc. 413 Idem.37-39. reguli pentru citirea Apostolului `i a Evangheliei 415. p. 208 .5-6.II.2.25. XXVI (1937). p. 423 În „Cultura“.114-116.67. p. nr. hirotesia câ ntære\ilor 421.65 `.1.u.95 `. se putea manifesta `i afirma. XX (1933).u. nr. cadre ale Tradi\iei biserice`ti vii.

op. Ion Popescu-Pasærea.. Ajunge sæ trecem în revistæ. Principii de muzicæ bisericeascæ-orientalæ (psalticæ) . este cæ doresc sæ-mi îndeplinesc o datorie incubæ ca unuia ce timp de 40 de ani am fost profesor de aceste câ ntæri frumoase ale Bisericii Ortodoxe Româ ne“ 426. Bucure`ti. 1933. de multe ori în edi\ii repetate. Tipæriturile muzicale `i scrierile teoretice Acestor cadre ale Tradi\iei vii trebuiau sæ le ræspundæ „scripturile“ muzicale.364 `.30. op.. într-o mæsuræ suficientæ. cel pu\in în parte.D. cf. nr. Acest „teoreticon (. în prefa\æ. tipæriturile 425 (a se vedea `i Anexa 1 ).Paraschiv Florian. cu timpul. Apoi.1-2. note. de a cærei tipærire sæ nu se fi îngrijit. Un profesor model .) are meritul de a fi unificat. ca `i numærul restrâ ns de cititori.u. Un loc special ocupæ mica sa lucrare de sintezæ: „Principii de muzicæ bisericeascæ orientalæpsalticæ“. în „Cultura“. au fæcut desigur ca nimeni sæ nu aibæ curajul a înfrunta riscul acestei tipærituri. 425 426 209 . p. fie `i numai câ teva dintre scrierile lui Ion Popescu-Pasærea (a se vedea notele subcapitolului precedent.Øtefan Berechet.14 `. o imagine tot mai corectæ asupra câ ntærii biserice`ti. Noul Idiomelar . imagine ce s-a structurat `i ca o con`tiin\æ (teoreticæ) de sine a acestui domeniu. Bucure`ti. p. p.. ca `i Anexa 1 ).27 `. `i dacæ eu o fac.cit . în acest sens. 1936. 428 Pr... 427 Idem. p. prin însu`irea Viorel Cosma.cit . diferitele cuno`tin\e asupra interpretærii semnelor de psaltichie“ 427 `i „era cheia care deschidea u`a câ ntærilor biserice`ti“ 428. de`i era con`tient de greutæ\ile `i riscurile (mai ales financiare) ale unei astfel de întreprinderi: „greutæ\ile tiparului.u. Nu existæ carte de câ ntæri necesaræ slujbelor biserice`ti.u. studii teoretice ale sale `i ale celor din jurul sæu (sau în legæturæ cu el) au impus.. pe care Ion Popescu-Pasærea s-a stræduit sæ le punæ. la dispozi\ia câ ntære\ilor `i iubitorilor muzicii biserice`ti. XXX (1941). multele articole.

1. ca notæ specificæ. p. XIX (1930). Ion Popescu-Pasærea. a selec\ionat `i a simplificat.Cucu etc.cit .Panait I.fæcâ nd trecerea spre domeniile mai adâ nci ale realitæ\ilor teologice `i duhovnice`ti ale câ ntærii.Lungu. este activitatea de crea\ie componisticæ . de progres în dezvoltarea `i evolu\ia câ ntærii biserice`ti (`i a artei muzicale în general). Activitatea componisticæ Încæ un mijloc de cultivare a câ ntærii biserice`ti. Atitudinea sa sænætoasæ vis-a-vis de compozi\ia muzicalæ bisericeascæ se poate spune ca a fost normativæ `i pentru al\i compozitori `i câ ntære\i biserice`ti. nr.pe care le `i depæ`e`te .Drd.B.II. E.25 `. 430 Diac. acest aspect a fost ilustrat de Ion Popescu Pasærea în sensul cel mai autentic. în „Cultura“. într-un fel.. descrise amænun\it în cuprinsul sæu. este echilibrul (doar aparent paradoxal) între originalitatea personalæ.Ion Bo`tenaru. unele în stil popular.3.cit . op. specific Bisericii (a se vedea Cap. Pentru cæ ceea ce atrage de la început aten\ia în crea\ia sa muzicalæ. Este de remarcat. Element dinamizator. nepotrivite spiritului vremii `i caracterului na\ional-româ nesc . cf. p.Dumitru. a caden\elor `i a formulelor glasurilor. Liturghia coralæ în stil bizantin .semnelor nota\iei psaltice. N. dintre câ ntærile preluate de la înainta`ii sæi 429. este o încununare a celorlalte pâ næ acum men\ionate . care. ca: Marin Predescu. `i puternica tradi\ie existentæ.f ): a revæzut.u. pe cele încærcate de melisme.733. stud. faptul cæ Ion Popescu-Pasærea a compus `i câ teva piese cu caracter laic (a se vedea Anexa 1 ). Excelen\a teologicæ `i muzicalæ (totodatæ) ce caracterizeazæ componistica sa poate fi constatatæ în toate lucrærile sale originale create pentru a fi câ ntate în Bisericæ.7 `.u..`i chiar a compus destul de multe câ ntæri originale.. înnoitoare... de asemenea. Gh. 429 430 210 . p.

a) Î nsu`iri religios-morale generale Acest fel de însu`iri pot fi întâ lnite la orice cre`tin ortodox autentic. El „era înzestrat cu o puternicæ con`tiin\æ religioasæ. intelectuale.. pâ næ la urmæ. La Ion Popescu-Pasærea. p. rædæcina tuturor virtu\ilor sale religios-morale. prin apropierea de câ ntarea bisericeascæ. cre`tineascæ `i româ neascæ. de cea mai mare importan\æ pentru soarta muzicii biserice`ti este calitatea slujitorilor ei. „træie`te“ `i se manifestæ prin oameni dærui\i acestei activitæ\i. deci `i la câ ntære\ul bisericesc. toate mijloacele `i cadrele de cultivare `i de promovare a ei ( Cap. nu era alta decâ t adâ nca sa convingere religioasæ. A`a încâ t. credin\a sa sinceræ în Biserica întemeiatæ de Mâ ntuitorul Iisus Hristos... neapærat necesare acestuia din urmæ. artistice. pe care vom afla-o ca izvor de inspira\ie `i cælæuzæ nedespær\itæ a crea\iunei muzicale `i a întregii (sale) activitæ\i“ 431.II. Ne vom opri doar asupra celor mai importante. Profilul câ ntære\ului bisericesc Câ ntarea bisericeascæ însæ.. Øi doar iubirea pentru Bisericæ `i pentru câ ntarea ei. în afaræ de institu\iile destinate în special formærii de caractere religios-morale cre`tine. col.3. pe care o întâ lnim în fundalul tuturor actelor George Breazul. nr. 431 211 . Ion PopescuPasærea a impus `i prin el însu`i un model de urmat învæ\æceilor sæi `i tuturor celor care. XXV (1936).. cum ar fi Biserica sau `coala.8.2 ) se realizeazæ `i se pun în valoare tot de cætre astfel de oameni. cu toate caracteristicile sale (a se vedea Cap.II.9-11 (numær omagial). au venit în legæturæ cu el. la fel. În aceastæ privin\æ. Ion Popescu-Pasærea .1 ).II. `i.

Popescu.9-11 (numær omagial).34. câ ntâ nd împreunæ (. dacæ prind spiritul câ ntærii. 434 Ibidem . ci al seninætæ\ii interioare: „câ nd gruparea coralæ era completæ.) «Cum.Prof.u. dascæli de stranæ `i paraclisieri særmani. lini`tea `i echilibrul care îl caracterizau.Bulacu.155 `.. chiar în momentele mai dificile. 432 212 .„Profesorul Ion Popescu-Pasærea ne-a învæ\at sæ iubim muzica noastræ bisericeascæ. `i care se transmiteau `i celor din jur. colportarea scrierilor alese cu cuprins religios-moral pentru educarea sentimentelor alese ale Pr. pu\ini chiar.N. De aceea.Eugen Bærbulescu. Un animator al cântærii cre`tine în Biserica stræmo`eascæ: D-l Profesor Ion Popescu-Pasærea . chipul (sæu) senin îi influen\a pe cori`ti. Grija pentru aspectele religios-morale transpare `i din numeroase articole ale sale: vorbind despre „combaterea scrierilor imorale“ Ion Popescu-Pasærea se adreseazæ „fra\ilor câ ntære\i (ca) sæ considere ca o datorie de onoare. ca pe cel mai scump odor“ 432 . pentru cæ. nu amâ i repeti\ia câ nd au venit numai trei ?» «Nu. din oameni necæji\i `i îndurera\i. sæ stæruie`ti în lucrare `i în împrejuræri mai pu\in mul\umitoare.sale `i care aureoleazæ toatæ existen\a sa . tot atâ t de importantæ ca `i câ ntarea frumoasæ. nr. fæcea devota\i cori`ti.. p.Gr. pot sæ fie de ajutor `i celorlal\i. ca `i la orele de curs. Bucure`ti.“ 433 Ca `i entuziasmul. pentru cæ. care se transformau în inimi de aleasæ câ ntare cre`tinæ“ 434. Iatæ una dintre numeroasele mærturii în acest sens: „Odatæ l-am gæsit în sala de repeti\ii a Asocia\iei cu trei-patru câ ntære\i. a ræspuns D-sa. nu erau doar amabilitate `i tact. 433 M.1943. în Pr. a`a cum rezultæ `i din ansamblul concep\iei sale.» Mare lucru este acesta. XXV (1936). de multe ori. art. Amintiri din seminar . el nu a fost niciodatæ un om al extremelor.doar ea poate explica entuziasmul sæu constant . p. Din trecutul Seminarului „Nifon Mitropolitul“ din Bucure`ti .

în general. dupæ cum spune.10-11. a câ ntære\ului bisericesc.Badea Cire`anu. a virtu\ilor religiosmorale. 437 Calitæ\ile cântære\ilor biserice`ti . p. demnitate `i `tiin\æ de câ ntare. spre exemplu..II. în „Cultura“. ele stau într-o strâ nsæ legæturæ. `i aceasta deoarece. p.Dr.Dumitru Stæniloae. pentru cæ ei se aflæ în cele ce se aflæ `i firea îngerilor“ 436. pentru cæ în sufletul omului. 436 Sfâ ntul Grigorie de Nyssa. nr.3.Pr.). Cântarea litugicæ comunæ. Combaterea scrierilor imorale . influen\â ndu-se reciproc. 435 213 . b) Calitæ\i profesional-morale (speciale) Calitæ\ile religios-morale (generale) nu se pot separa. în „Cultura“. pentru to\i slujitorii biserice`ti `i. t. p. vorbind despre „calitæ\ile câ ntære\ilor biserice`ti“. trezvie sufleteascæ. XXVI (1937). 437 Øi de aceea se poate aræta cum credin\a `i entuziasmul lui Ion Popescu-Pasærea (amintite în subcapitolul precedent) i-au alimentat acestuia perseveren\a în formarea unei culturi profesionale `i generale serioase. XXIX (1940). pentru câ ntære\ul bisericesc. (pentru) a contribui `i pe aceastæ cale la luminarea `i moralizarea poporului“ 435. nu este de fapt decâ t reflexul contemporan al strævechii învæ\æturi `i Tradi\ii biserice`ti.Prof. lini`te în câ ntærile sfinte etc.534. Aceastæ legæturæ este evidentæ `i atunci câ nd.poporului (. se enumeræ cel mai adesea însu`iri ce sunt valabile. de cele cu caracter profesional . apud Dr.114-116. Necesitatea calitæ\ilor. Sfâ ntul Grigorie de Nyssa. „celor curæ\i\i se cuvine sæ laude pe Domnul. de bunæ calitate: „(el) a fæcut din muzica sacræ pasiunea `i mâ ndria vie\ii `i profesiunii Ion Popescu-Pasærea. p. Comentar la titlurile psalmilor . cf. în „Ortodoxia“. XXXIII (1981).72. ce apare de atâ tea ori reliefatæ în via\a `i activitatea sa. chiar pentru to\i credincio`ii ortodoc`i: pietate `i umilin\æ. în fapt.. Tezaurul liturgic . nr. pâ næ la urmæ. mijloc de întærire a unitæ\ii în dreapta credin\æ .u. PG 45.458b.23 `. col.

.u. Sunt. Cuvântare la moartea lui Ion Popescu-Pasærea . `i træsæturi ale „vizionarului“ (termenul folosit.. op. Domnul Pasærea printre avoca\i . asemænætor. într-adevær. apæra adeværul.9-11 (numær omagial).Nicu Moldoveanu. nr. armonizarea `i polifonizarea modalæ. în nivelul înalt al pregætirii Prof.cum singur `i le remarca 440 .Conf.Lungu `i Gr. cæci. „Profetismul“ sæu î`i poate avea `i explica\ii mai comune (dacæ vrem). Muzica bisericeascæ la români în sec. p. Cele pâ næ acum men\ionate.16 `..7-8. în „Cultura“. p. 438 214 .T.. ca `i în numeroase alte ocazii. XXV (1936). în „Cultura“.Popescu.sale“ 438.1-6.a urmat cursurile atâ t ale Seminarului. profesor de psaltichie la Craiova.. indiferent de împrejuræri 439. ca `i câ ntarea în comun au urmat o linie de evolu\ie prefiguratæ încæ de Ion PopescuPasærea. câ t `i ale Conservatorului `i ale Facultæ\ii de drept `i litere.7 `. reliefeazæ chipul unui „luptætor“ . câ t `i în ducerea la bun sfâ r`it a atâ t de numeroase tipærituri muzicale.cit . oarecum.M. În acest context este de remarcat `i multilateralitatea pregætirii sale . nr. XXXII (1943). 441 Diac. Unui suflet dæruit unor înalte idealuri i s-a adæugat o minte limpede `i mult sim\ practic .t 440 Într-o scrisoare adresatæ lui Chiri\æ Rosescu. nr. p.Paraschiv Florian. desigur.Dr. mai ales pregætirea juridicæ i-a asigurat o platformæ solidæ în sus\inerea intereselor câ ntære\ilor biserice`ti. cf. Iar între acestea.618 `. chiar cu træsæturi eroice . CIII (1985).13.u. multe dintre aprecierile sale s-au împlinit profetic: uniformizarea câ ntærii biserice`ti a fost desævâ r`itæ de elevii sæi (N. p. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“.Costea) `i. dovedite atâ t în organizarea `i conducerea Asocia\iei Generale a Câ ntære\ilor `i a revistei „Cultura“ de-a lungul a nu pu\ini ani.XX (partea I).u.ce peste vremi `i chiar în pofida vremilor. 439 Marin Predescu. cu mæsura cuvenitæ) 441. într-o vreme în care curentul cultural general pærea potrivnic activitæ\ii sale.

. Nu era ca al\ii.cit . stud. 445 Ibidem . Ibidem . simpli muzican\i (deci un simplu executant. cæuta sæ u`ureze atmosfera grea a orelor de curs.15. ca `i în angajamentul sincer în slujba cauzei câ ntærii biserice`ti tradi\ionale. în „Cultura“. iar.): Pr. p. p. Persoana lui inspira tuturor stimæ `i respect“ 444. pe care am putut-o observa în toate ac\iunile întreprinse de el.. mai tainic. totodatæ cu zâ mbetul pe buze. cf.Ioan Popescu. 446 Ibidem . Într-o deplinæ în\elelgere cu elevii.19. XXX (1941). tehnician). tocmai pentru faptul cæ de acest obiect este legatæ `i fiin\a profesorului meu Ion Popescu-Pasærea. `i `tiu cæ nu numai de chipul cum un profesor î`i face datoria depinde aceastæ legæturæ. p. ci mai este ceva. p. „A fost un dascæl cum n-a mai fost altul. Muzica bisericeascæ a fost singurul dintre multele materii pe care le-am învæ\at la seminar care mi-a ræmas prezent în inimæ.1-2. nr. „Era ca unul dintre noi. „Ca profesor avea o înfæ\i`are blâ ndæ `i.16. ci avea o culturæ în toate domeniile. el nu pierdea niciodatæ prilejul de a da sfaturi (.Øtefan Berechet.cit . mai ales „profesorul“ Ion Popescu-Pasærea a læsat urme adâ nci în sufletele elevilor sæi: „Catedra este un amvon de însufle\ire“ 443. pe care nu-l posedæ oricine.sale profesionale.M. De la dâ nsul ne-am convins cæ valoarea profesorului ridicæ prestigiul obiectului pe care îl predæ. Numeroase mærturii atestæ aceasta. O træsæturæ ce reune`te mai multe elemente caracteristice autenticului slujitor al câ ntærii 442 biserice`ti este voca\ia de animator . „Între profesorii de muzicæ era o excep\ie. Era ca un copil mai mare `i mai cu minte decâ t noi“ 446. 442 443 215 . 444 Prof. între acestea.6. Sufletul unui dascæl. art. bun cælæuzitor. Un profesor model .. se sælæ`luie`te pururea în inimile elevilor sæi“ 445.Bulacu.

De altfel. p. timp sæ te joci .34. De asemenea ne învæ\a cum sæ folosim timpul spunâ nd: «gæse`te-\i: timp sæ prive`ti . George Breazul. timp sæ râ zi . învolburarea melodioasæ prisositoare a psalmului. 449 Prof. Seara la rugæciune.e condi\ia succesului.e muzica sufletului. a nota\iei psaltice.N. El nu era obi`nuitul dascæl de catedræ. în „Gâ ndirea“.u. XX (1943).10. stud. în special fa\æ de Øtefanache Popescu. p.e drumul fericirii. câ ntæ `i încâ ntæ.8. Cu vibrantul arcu` în inimæ. timp sæ fii bun . care venea la orele sale de muzicæ 449.Marinescu. se înstæpâ nea în sala de curs. op. Amintiri din Seminarul „Nifon“ . p. pare de la sine în\eles. cf. în Pr. cf. a podobiilor `i a troparelor“ 448. Artistul `i misionarul se îngemæneazæ în persoana misionarului. Ion Popescu-Pasærea le-a propus contemporanilor sæi.. imaginea staticæ a omului în fa\a catalogului de clasæ este cu totul nepotrivitæ cu marele nostru dascæl.Mihail Vulpescu. câ ntære\ilor în special. Øtie pe dinafaræ întreg repertoriul câ ntærilor biserice`ti `i-l predæ cu neostoitæ ardoare ucenicilor sæi. Învæ\ætorul slujea taina muzicii noastre ræsæritene. sutele de seminari`ti înæl\au în lini`tea înserærii. reînvie væpaia credin\ei din unduirea viersuirii. p.Gr.e secretul tinere\ii ve`nice. nr.Popescu.1-6.“ 447 „În fa\a ucenicilor sæi marele maestru învæ\ætor aduce puternicul suflu de misionar al artei psaltichiei. 447 448 216 . de fascina\ie `i mister religios. în „Cultura“. Cele mai nobile træsæturi suflete`ti..cit. Ion Popescu-Pasærea . `i. ca I.a træi cinstit. art. spiritul colegial fa\æ de ceilal\i profesori.cit .a da fiecæruia ce este al sæu». Un fior de credin\æ `i artæ.146 `. timp sæ gâ nde`ti .e izvorul puterii.a nu vætæma pe nimeni. timp sæ cite`ti . Învæ\ætorul .cit . Ioan Popescu. XXXII (1943).. dintre care noi am ilustrat doar o parte. stræbate cu pa`i hotærâ \i clasa în lung `i în lat. Paraschiv Florian.«honeste vivere . op. nenimen laedere . suum cuique tribuere .e fâ ntâ na în\elepciunii. . În lumina unor astfel de mærturii. cu înfocatul zel.

concep\ie materializatæ în numeroase înfætuiri notabile . dar ele pot aminti `i indica în direc\ia unui ideal moral `i profesional de atins.færa a exclude însæ bucuria . ni le propune `i nouæ.træsæturi ale omului cre`tin. În primul râ nd. Øi aceastæ considerare obi`nuitæ a câ ntærii drept o „podoabæ a slujbelor“ mai poate indica chiar înspre o dimensiune cosmicæ a ei ( to kosmou podoaba). 217 .avâ nd note fundamentale caracteristice. pe care Ion Popescu-Pasærea l-a întruchipat deplin. departe de accep\iunile ræutæcioase de „zorzoanæ“ sau „gâ dilituræ“ plæcutæ urechii. celor de astæzi `i tuturor celor ce au cunoscut `i vor cunoa`te via\a sa. pâ næ în ultimele sale ceasuri. modestie. seninætate. Caracterul de „podoabæ“ al câ ntærii. Alæturi de celelalte realizæri ale sale. Concluzii generale Cadrul istoric concret în care a træit `i `i-a desfæ`urat activitatea Ion Popescu-Pasærea. în lumina operei lui Ion Popescu-Pasærea... aceasta este poate mo`tenirea cea mai pre\ioasæ pe care el ne-a læsat-o nouæ. urma`ilor sæi. de lucrare vie. mai ales dacæ acesta este o personalitate atâ t de complexæ ca Ion Popescu-Pasærea. câ ntarea bisericeascæ apare ca o problemæ de o deosebitæ seriozitate . oricâ nd valabile. indicæ de fapt accep\iunea superlativæ absolutæ de „slavæ“.ne îndeamnæ spre câ teva concluzii de utilitate practicæ incontestabilæ. Câ teva pagini nu pot închide bogæ\ia sufleteascæ a unui om. ræspunsul adecvat dat acestui cadru printr-o concep\ie de principiu integratoare `i organicæ asupra câ ntærii biserice`ti tradi\ionale . Pentru cæ via\a sa a fost un model de dæruire dezinteresatæ. în curs. de manifestare ^n lume a Dumnezeirii.

asocia\ii. lipsite de perspectivæ. `i un exemplu de urmat. în mod necesar.ce sunt.2). a`adar.II. o bogæ\ie de adâ ncime.. la imagini unilaterale. Astfel. simpliste. convin`i de adeværul `i necesitatea misiunii lor. `i de o oricâ tæ extensiune . Neglijarea oricæruia dintre aceste aspecte duce.14).II. `i chiar la abordæri empirice.. 218 . putem conchide cæ aspectele (relativ) obiective ale câ ntærii biserice`ti (Cap. care sæ facæ totul pentru propæ`irea câ ntærii biserice`ti (Cap. duhovniceascæ `i ecleziologicæ. Moment de referin\æ în dezvoltarea istoricæ recentæ a câ ntærii biserice`ti româ ne`ti. inevitabil.1) au cerut întotdeauna condi\ii `i mijloace de realizare a lor conforme vremurilor (Cap.cu toate implica\iile profesionale `i artistice . la Ion Popescu-Pasærea ca fiind de o bogæ\ie cu totul deosebitæ. iar acestea toate nu au putut fi puse în lucrare decâ t de oameni dærui\i.3. Tradi\ia muzicalæ ortodoxæ apare.II. trebuie subliniatæ `i complexitatea domeniului câ ntærii biserice`ti: aspectele de teoretizare avansatæ î`i dau mâ na. cu cele de naturæ socialæ sau organizatoricæ. færæ a afecta unitatea de ansamblu. prin prisma unitæ\ii `i organicitæ\ii concep\iei lui Ion Popescu-Pasærea. prin ideile `i realizærile sale. rezumâ nd `i sintetizâ nd cele spuse pâ næ acum. `i ele. Ion PopescuPasærea este totodatæ. ca `i cu concretul câ ntærii imediate . oricâ nd posibile. avâ nd ca etalon divin „statura bærbatului desævâ r`it“ (Efes. unde uneltele „væzute“ ale cugetærii omene`ti nu mai au putere `i consisten\æ. plini de iubire fa\æ de Bisericæ `i semeni. ale problemelor câ ntærii biserice`ti. care nu se mæsoaræ doar în dezvoltæri cærturære`ti .De asemenea.câ t în fæptuirea realæ. care este Iisus Hristos.3). de o pronun\atæ actualitate. prin „modernitatea“ metodelor sale: `coli.sau cu adâ ncurile de tainæ ale inefabilului `i ale apofaticului duhovnicesc.

1912. imne pentru douæ voci egale. 1911.3. versuri populare. apærut în aceea`i revistæ. Bucure`ti. cor pentru trei voci egale. Muzicæ pentru cor: a) Imnul cântære\ilor biserice`ti . Bucure`ti.3. Bucure`ti. 1928.. nr. B. Bucure`ti. XXIII (1971). imne `colare `i cântece populare .2..9. f) Repertoriul cursurilor de varæ \inute cu cântære\ii biserice`ti la CâmpulungMuscel. august 1919. Bucure`ti. în „Cultura“. Craiova. Edi\ia „Scrisul româ nesc“ (în colaborare cu G. în „Studii teologice“. cær\i.. `i cu un adaus dupæ diferi\i autori . reviste. Bucure`ti. g1937. apærut în „Izvora`ul“. Bucure`ti. Colec\ii `i culegeri de câ ntece: a) Colec\iune de imne `colare compuse `i scrise pe nota\ia musicei orientale. nr. pâ næ la sfâ r`it.. e) Colec\iunea de cântæri biserice`ti alese . b) Cinci coruri de primævaræ . seria II. d) Unde-aud cucul .. f) Cântærile Sfintei Liturghii . Bistri\a-Mehedin\i.. p.u.. ANEXE 1.Comana `i G.Ion Bo`tenaru. Lucræri muzicale `i teoretice publicate de Ion PopescuPasærea . Însæ.. nr. apærut în „Cultura“ nr... c) Colec\iune de cântæri biserice`ti alese. 1923 `i 1924. d) Repertor coral al Societæ\ii învæ\ætorilor ilfoveni. cor mixt. 219 ..2. b) Colec\iune de cântærile Sfintei Liturghii scrise pe musica bisericeascæ . 1900 (în colaborare cu profesorul Øtefan Popescu). Bucure`ti. iulie 1919. Bucure`ti.Drd. iulie 1919. prelucrare pentru cor mixt. 1919.: A. Bucure`ti.. nr.dupæ Diac. nr. e) Rodica . versuri populare. 1921 `i 1925. 1911. f) Acum sloboze`ti . Bistri\a-Mehedin\i. c) Grâu mærunt . 18-28 august 1932 . h) Culegere de cântæri biserice`ti ce se cântæ de cætre preo\i . cursuri de îndrumare etc. 1921. 1932.732 `. 1940. 1910. apærut în „Izvora`ul“..9-10.. nu trebuie uitat cæ aceastæ actualitate permanentæ a concep\iei lui Ion PopescuPasærea asupra câ ntærii biserice`ti izvoræ`te tocmai din ancorarea sa în însæ`i ve`nicia învæ\æturii revelate a Bisericii. pe versuri de Vasile Alexandri. Ion Popescu-Pasærea `i uniformizarea cântærii psaltice . congrese.conferin\e.Breazul).

Muzicæ psalticæ: a) Slujba Sfântului Spiridon (Vecernia `i Utrenia). Bucure`ti. Bucure`i. 1920. dupæ Macarie. scris `i armonizat dupæ melodiile biserice`ti tradi\ionale. 220 . Bucure`ti. g) Cântærile Sfintei Liturghii . f) Cântærile utreniilor de Duminicæ pe cele opt glasuri . 1924. Bucure`ti. Bucure`ti. Bucure`ti. c) Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos . r) Cântærile vecerniilor de sâmbætæ seara . 1911 `i 1925. 1913. Dimitrie Suceveanul `i Øtefanache Popescu. scrise dupæ Macarie Ieromonahul `i Øtefanache Popescu. nr. t) Cântærile Sfintelor Pa`ti . Bucure`ti..C. 1932. j) Podobiile celor opt grasuri scrise dupæAnton Pann. Bucure`ti 1903. m) Cântærile Triodului dupæ muzica bisericeascæ orientalæ «precum se câ ntæ în Biserica Româ næ . 1925. p) Cântærile utreniilor de Duminicæ pe cele opt glasuri . ce cuprinde catavasiile de peste tot anul... doxologiile mari `i mici pe cele opt glasuri tipærite pe muzica bisericeascæ dupæ diferi\i autori. s) Noul Idiomelar .ortodoxæ». \) Penticostarul . Bucure`ti. 1936. 1928. 1913. 1925. 1922. 1985: b) Cântærile Sfintei Liturghii . Bucure`ti 1931. svetilnele `i voscresnele Învierii. Bucure`ti. 1934. condacele sfin\ilor `i praznicelor . Anton Pann.. i) Penticostarul cuprinzâ nd Sfintele Pa`ti. scrise pe muzicæ vocalæ `i armonizate la trei voci. e) Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos . în „Cultura“. 1908. Bucure`ti 1915.1. Bucure`ti. `) Cântærile Sfintei Liturghii . Bucure`ti. Bucure`ti. k) Troparele Învierii. edi\ia a III-a. h) Cântærile Na`terii Domnului (Cræciunului) `i Cântærile Sfin\ilor Trei Ierarhi (30 ianuarie). Bucure`ti. troparele `i Bucure`ti. l) Liturghierul de stranæ . 1924. scrise pe muzicæ bisericeascæ `i armonizate pe douæ voci. scrise pe cele opt glasuri pe muzicæ bisericeascæ orientalæ de Øtefanache Popescu `i completate de Ieromonahul Macarie. n) Catavasierul . Bucure`ti. 1908 `i 1927. 1923. scrise pe muzicæ psalticæ.. dupæ melodiile biserice`ti tradi\ionale. 1941. ce cuprinde câ ntærile Sfintelor Pa`ti. Bucure`ti. d) Cântæri biserice`ti patriotice `i populare . precum `i slavele principale ale duminicilor din Penticostar. o) Cântærile Sfintei Liturghii dupæ melodiile tradi\ionale scrise pe nota\iunea psalticæ `i armonizate pe douæ voci. 1928. Bucure`ti..

Apelul cætre câ ntære\ii biserice`ti. 1897 (60 p. Bucure`ti. în „Cultura“. moralæ `i materialæ. fac exerci\ii `i manevre riscante chiar pentru sus\inerea acestei lupte.1. b) Istoria muzicii . greci. în „Cultura“. trebuie sæ luæm parte la aceastæ luptæ pentru progres. Suntem ajun`i la marginea præpastiei: un minut `i suntem gata sæ ne præbu`im în fundul præpastiei. 1942. Lucræri didactice `i studii de muzicologie: a) Principii de muzicæ bisericeascæ orientalæ .au dispærut din bisericile noastre . De aceea `i noi fra\ilor. nr. d) Model de felurile cum se cântæ mærimurile . ca sæ dovedim lumii cæ meritæm via\a socialæ `i o via\æ. 1911. 1911. 221 .din vremea nemuritorului Macarie . meritæ sæ-l poarte spre ru`inea lor». din 30 septembrie 1910 în „Cultura“. ce trebuie sæ facem `i cum sæ lucræm spre a progresa pe calea intelectualæ. pentru îndreptarea acestui ræu. datori suntem sæ strâ ngem râ ndurile . Bucure`ti.) cei ce rabdæ jugul `i-a mai træi mai vor. Tot ce existæ `i tinde la via\æ. Idem .. pentru asigurarea victoriei. câ ntære\ii au mers tot regresâ nd. Idem . 2. egipteni. o soartæ mai bunæ.). trebuie sæ ia parte la aceastæ luptæ. Bucure`ti.5. un minut `i frumoasa noastræ câ ntare bisericeascæ va pieri ! Dar nu ! Aceasta nu vom ræbda cæci « (. Câ ntarea bisericeascæ ce fæcea fala serviciilor divine în trecut. I (1911). nr. pentru sus\inerea intereselor noastre de artæ `i profesionale. nr. De câ nd ni s-au desfiin\at vechile `coli `i mai ales de câ nd ni s-au redus salariile `i ni s-au suprimat avantagiile `i considera\iunile de care ne bucuram. Cel ce nu luptæ pentru progres e un retrograd `i e menit sæ disparæ în vâ ltoarea vremurilor. acele râ ndunele bineglæsuitoare . Aceastæ luptæ constituie o lege naturalæ `i imuabilæ.. evrei. O luptæ aprigæ se dæ azi pentru progres în toate pær\ile. 1923. muzica la popoarele antice: indieni.17: „Fra\i colegi. p.au plecat din aceste locuri de intemperii .D. Toate ramurile de activitate î`i fæuresc arme în arsenalurile cele mai moderne. primele începuturi. a ajuns astæzi a fi displæcutæ `i desconsideratæ. originea.acolo unde soarele civliza\iunii luce`te cælduros `i mai dætætor de via\æ. Câ ntære\ii biserice`ti. Idem .2.sæ discutæm `i sæ hotærâ m. 1939. c) Muzica Bisericii occidentale . Pentru evitarea præpastiei.

) Sfâ r`ind cælætoria voi zice cu dumnezeiescul Pavel: «eu lupta cea bunæ m-am luptat». `tiu cæ eroului i se cade sæ moaræ pe câ mpul de luptæ. mai pregæti\i vor învinge spre gloria Bisericii `i a neamului. Øi dacæ glasul meu nu va fi auzit ! (.. veni\i cu toatæ însufle\irea `i dragostea de fii ai \ærii `i ai Bisericii ! Veni\i. reîncepâ nd lupta mai hotærâ \i.dupæ Paraschiv Florian.. orele 7 seara. mâ ine câ ntære\ii biserice`ti vor gæsi urmele drumului ce am stræbætut pentru a lor ^næl\are (. dar hotærâ t (`i) cu toatæ cældura sufleteascæ væ chem sæ lua\i parte la o consfætuire intimæ în ziua de 30 septembrie. ce se înal\æ mâ ndru.Pentru aceasta ridic glasul meu sincer. îndemnul sufletului `i cugetului sæu.cit. a câ ntære\ilor. cæ ziua învierii noastre a sosit !“ 3. Ræspunsul lui Ion Popescu-Pasærea la scrisoarea lui Chiri\æ Rosescu (profesor de psaltichie la Craiova) . Mæ voi duce însæ cu nædejdea `i a`teptâ nd în curâ nd: învierea mor\ilor `i via\a ve`nicæ ! De`tepta\i din somnul letargiei. înarma\i fiecare cu vederile `i dorin\ele ce ave\i pentru bine `i progres. nobil. sunt bine înarmat ca sæ pot duce lupta færæ `ovæire. ca `i pasærea captivæ în colivie ! (..) De aceea sunt pregætit. în localul `coalei primare Golescu (Bis.. Îmi dau perfect de bine seama de greutatea situa\iunii mele. op. vina va fi întâ i de toate a noastræ. `tiu cæ el nu vede izbâ nda `i cæ al\ii culeg roadele `i se încununeazæ.Sfin\ii Apostoli). deasupra minciunilor de aspira\iuni. la nota 20: „Venerate `i iubite Domnule Rosescu. de scopuri meschine ce clocotesc în piepturile atâ tor pescuitori în lupta ce se dæ astæzi în toate direc\iile (. Ion Popescu-Pasærea“. Veni\i. care ne-am deprins în robie.) Øi dacæ dreptatea `i adeværul. prestigiul `i egalitatea fra\ilor mei câ ntære\i nu vor fi recunoscute astæzi.. Mai mic frate.... Dar eroul se na`te sæ fie erou `i jertfa lui nu prime`te decâ t glasul cugetului. în umilire `i decaden\æ. ca `i viermele în hrean.). 222 . nici o cruce. iar el adesea nu are nici un mormâ nt.

marele protopsalt `i scriitor de câ ntæri al Moldovei. câ \i dori\i a auzi cuvâ ntul lui Dumnezeu în câ ntare bine întocmitæ.în „Cultura“. Filotei al Buzæului `i Ghenadie al Arge`ului. neîntrecutul prozator `i poet popular.5-7: „Astæzi se întemeiazæ aici sanctuarul câ ntærii biserice`ti româ ne. Nifon Mitropolitul. nr. Bucuræ-se împreunæ cu noi duhul marilor voievozi ai nemului: Alexandru cel Bun. Cuvâ nt la deschiderea Academiei de Muzicæ Bisericeascæ. care au îmbræ\i`at cu cælduræ aceastæ sublimæ artæ a Bisericii noastre! Bucuræ-se duhul slævi\ilor Ierarhi ai Bisericii Româ ne: Dionisie Lupu. bucura\i-væ ! bucura\i-væ `i væ veseli\i cæ iatæ vis a fost `i s-a împlinit ! Dorin\a arzætoare a mode`tilor sæi slujitori câ ntære\i s-a realizat. rostit de D-l Ion Popescu Pasærea . câ ntære\ul iscusit. primii întemeietori ai câ ntærii biserice`ti. traducætorul inteligent `i compozitorul bisericesc pe ifosul patriei. Nicolae Barcan. Se înal\æ apoi un templu în care geniul muzical al româ nului `i evlavia stræmo`eascæ vor oficia împreunæ mærea\a slujbæ a exteriorizærii credin\ei noastre cre`tine prin cea mai sublimæ dintre arte. Necesitatea imperioasæ a Sfintei noastre Biserici a fost mai ales acum dupæ unirea tuturor \ærilor româ ne `i iatæ porne`te astæzi pe drumul înfæptuirii. Se bucuræ împreunæ `i duhul nemuritorilor dascæli din trecut ai Bisericii: Øerban Protopsaltul. Emanuil Smeul. Mihalache Moldoveanu. Ion Pralea. Pærintele muzicii biserice`ti româ ne. neuitatul Øtefanache Popescu. menite sæ unifice inseparabil `i etern sufletele româ nilor de pretutindeni. 223 .toarne apoi în forme artistice.3. câ \i flæmâ nzi(\i) a glæsui dumnezeie`tile laude alcætuite cu me`te`ugire. muzica. Neagoe Basarab `i Constantin Brâ ncoveanu. cel dintâ i întemeietor al Societæ\ii câ ntære\ilor biserice`ti. Se zide`te astæzi laboratorul. câ \i înseta\i dupæ izvorul limpede `i ræcoritor al unei `coli superioare de muzicæ bisericeascæ. Gherasie Basarabeanul. dascælul seminariilor din Bucure`ti `i Panæ Bræneanu. p. Dimitrie Suceveanu. Macarie Ieromonahul. Neagu Ionescu. Veniamin Costache.4. XVI (1928). Câ \i iubi\i podoaba sfintelor lui Dumnezeu biserici. arsenalul destinat sæ topeascæ materialul de muzicæ bisericeascæ existâ nd în toate col\urile româ nismului `i sæ. Anton Pann.

în glas de trâ mbi\æ sæ proslævim `i cu venera\iune cre`tineascæ sæ veneræm pe Patriarhul Miron Cristea. nr. Sæ ne bucuræm `i sæ ne veselim.gloria `i nædejdea Bisericii `i neamului.) mul\i l-au luat în râ s. care este alesul lui Dumnezeu. O.în „Cultura“. XXV (1936).“ 5.de la Boto`ani la Severin. Domnul Popescu-Pasærea printre avoca\i .9-10 (numær omagial). Iar pe scumpa `i mult dorita noastræ `coalæ Academia de Muzicæ Bisericeascæ. în Palatul Justi\iei 224 . sceptici ori indiferen\i de idealul de care el era animat.. voi care pâ næ mai ieri a\i fost lipsi\i de aceastæ hranæ a învæ\æturii. întære`te-l. p.13: „(. Amin. sintetizarea sufletului româ nesc `i a dragostei cre`tine. Doamne. perfec\ionærii `i unificærii câ ntului bisericesc româ n. cu sacrificiu chiar . a fægæduit `i a împlinit. pre înfæptuitorul hotærâ t `i energic al acestui sanctuar al artei biserice`ti româ ne.sfin\e`tel `i-l ajutæ spre realizarea marelui rol ce i-ai încredin\at. carele sufletul `i-a pus pentru ea `i ea ascultæ glasul lui `i-l urmeazæ.la înæl\area Bisericii noastre la rangul de Patriarhat `i la proclamarea primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Româ ne .voi care a\i alergat pe întrecere a væ înrola în aceastæ armatæ de cruciadæ a cultiværii. Sæ ne bucuræm `i sæ ne veselim cu to\ii `i în glas de trâ mbi\æ sæ proslævim pe începætorul turmei. Sæ se bucure `i tineretul studios al Universitæ\ii noastre teologice . care la vestea înfiin\ærii acestei Academii a\i alergat cu nepreget. Bucura\i-væ `i voi fra\i câ ntære\i obijdui\i `i oropsi\i ai vitregiei vremurilor trecute. junii cu inima de aur `i cu mintea de senin . vegheazæ ca o santinelæ neadormitæ la întærirea Bisericii `i neamului.Bucura\i-væ preo\i ai Sfintelor lui Dumnezeu altare care væ nevoi\i cu cre`tineascæ râ vnæ a pæstori neamul româ nesc pe paji`tea înverzitæ `i plinæ de florile virtu\ii stræmo`e`ti. Marin Predescu .a fægæduit între altele: înfiin\area unei Academii de Muzicæ Bisericeascæ. pe ini\iatorul acestei mære\e instruc\iuni carele în\elegâ nd rostul vremii. Iatæ ce poveste`te el însu`i despre aceasta: «Mæ gæseam într-un grup de avoca\i.. carele în cel mai solemn moment . trimis de pe plaiurile frumosului `i mult doritului Ardeal sæ întæreascæ `i sæ desævâ r`eascæ sfâ nta noastræ Bisericæ `i rolul superior ce-l are în via\a neamului. fæ-o sæ creascæ `i sæ înfloreascæ spre slava ce |i se cuvine |ie în vecii vecilor. de la Cluj `i Maramure` `i alte pær\i ale \æri. îndelung înzile`te-l.

Colegul meu s-a întors atunci spre mine.. clatinæ din cap. om sub\ire `i de`tept cum e`ti. Unul mæ læuda pentru ac\iunea intreprinsæ. dar unul mai înfipt se propte`te deodatæ în fa\æ-mi. .Pæi a trebuit sæ mæ aplec. care câ ntæ pe nas `i umblæ cu sfe`nicile pe la mor\i !? Fugi mæ.). . Apoi.. .Ce.Ia-\i bastonul de jos ! i-am spus. L-am læsat sæ ispræveascæ. În aceea`i clipæ eu îl apuc de mâ necæ `i-i spun: .Ei. desigur. contrariat o clipæ. cu o mutræ amærâ tæ `i pornit sæ mæ ocærascæ.Ce-ai fæcut. îl întreb imediat. mæ Iancule.... tu. nici una. .. altul fæcea glume.. `i i l-am trâ ntit la pæmâ nt.. mæ.. cæutâ nd sæ mæ convingæ cæ-mi vorbea prietene`te.. nici alta: ha\ ! I-am smuls bastonul din mâ næ. apoi s-a înseninat cu un zâ mbet care-a plesnit într-un râ s în hohote»“. de acolo. dacæ tu î\i ba\i joc de mine ! `i dæ repede sæ plece.Ia-\i d-le bastonul de jos ! am repetat. cæ nu face mutra ta. vezi ? A`a a trebuit sæ mæ aplec `i eu ca sæ-i pot ridica pe câ ntære\i.Ia ascultæ mæ Iancule ce te-ai apucat tu sæ te compromi\i cu dæscæloii æia. s-apleacæ `i-`i ridicæ bastonul de jos. --- 225 . ca sæ-\i ridici bastonul? Atrebuit sau nu sæ te apleci ? .(. Fæcuse ni`te ochi la mine sæ mæ mænâ nce. î`i ræsfrâ nge buza dedesupt `i ridicæ ni\el mâ na strâ nsæ pe capætul bastonului: . În cele din urmæ... mæ nu \ie bine ? Ce e gestul æsta pe tine ?. Mæ uitam la el cum se schimonose`te. îmi ræspunde el.

through the priest.20. citing and chanting of the Holy Book in the Church . aug. within the * Aceastæ versiune în limba englezæ. which embodies all the essential characteristics of the Orthodoxy. for everyday reading. Numærul acesta al „Buletinului IAH“ cuprinde prezentæri `i referate la Simpozionul IAH cu tema „PSALMII . p. among others. 226 . though.1992. in an effort to preserve the authenticity of the text.1991. entrusted sacramentally (in apostolical succession) and theologically educated. a fost publicatæ în „IAH (Internationalem Arbeitsgemeinschaft fü r Hymnologie) Bulletin“. in general and typographically. a National Christian Orthodox Church. înso\itæ de un scurt rezumat în limba germanæ. The Rumanian Orthodox Church draws its strength from the Book of God. in the midst of all christians. Instituut voor Liturgiewetenschap.creativitate `i traditie“ (PSALMEN . on one hand. remains the reading. INFLUENCES. The Bible is also part of most orthodox christians' everyday life. for a better comprehension. Leuven (Belgia). nr. Despite the problems generated by the political orientation of the last decades. being cited.155161. study or as a catechism. Most important. the Bible can be found in most houses. Rijksuniversiteit Groningen. Tradition The Rumanian Orthodox Church is. The Bible is strongly present in the life of the church. PSALMS . ACTUALITY * I. iun.TRADUCERI THE CHANTING OF PSALMS IN THE RUMANIAN ORTHODOX CHURCH: TRADITION.Creative Use of Tradition). and on the other hand.schö pfericher Umgang mit Tradition. first and foremost. in the Eucharist or the daily cycle. the whole congregation.

let us look at Psalm 140/141 which is being chanted at the evening liturgy. There is no better example to all these than the fact that the member of the assemble. The Psalms could be met just about in any liturgy. the Psalms are among the most used cultured texts from the Bible. and church. 227 . based on the indications in the „Meneics“. in groups or fragmentary quotations. the „Psaltic Chant“ is of direct Byzantine descent. What we've been trying to evidence in here. The Psalms can be found. in love. which in fact guides and provides assistance in such activity. Since Psalms are meant. to be chanted. The Psalms are better known to the members of the community gathered under the „Book of Psalms“. As an example of „Psaltic (and Psalmic !) Chant“. by themselves. the monthly books of liturgy. understanding and Unity Into Spirit. Psalms have a very important part. as part of a Tradition built within the Orthodox Church. as one can easily see during any liturgy. The Mode is being changed every week. with some specifics. sometimes even every day. Contemplated as a form of invocation. vocal. the performer of all orthodox chanting is generically known as „Psaltic Chant“ and its practitioners are known as „Psalts“ or „Protopsalts“. under the same outlines of subordination to the Bible. a guarantee for the preservation and perpetuation of such community. Technically. based on the system of the Eight Modes. there is a lot of chanting. primarily. of the Revealed Word. which is being used both in the church. The „Psaltic Chant“ is characteristic to the (Rumanian) Orthodox Church. serving as models. so far. and since in the Orthodox Church. is in fact a certain „Psalmic Spirit“. monodic. and for home use. direct communication with God. a leading part.community.

228 . „hands on“. Influences Before we start exploring this subject. are applicable to the chanting of the Psalms and vice versa. the Psalms have suffered. the same cultic treatment. In either case. it is important to underline a fact maybe insufficiently mentioned before. the chanting of Psalms has adapted itself quite well among the other orthodox hymns. going away from the „classic style“. if on one hand. raising legitimate questions. the „written“ version. after the region where it is mainly used („BanatTransilvania“) or the name of its creator („Dimitrie Cuntan“) respectively. limit ourselves to mentioning that this „modulation“ could be „pushed“ even further. with respect to the Bible (more so to the New Testament). the Influences the chanting in the Rumanian Orthodox Church was exposed to throughout its history. In the case of the „Banatian Chant“ or „Cuntanian“. II. respectively). generating recognition and a precise identity to the Biblical texts and quotations. cultic. We will. musical („Psalmic“). on the other hand. the change occurred organically. specific to the orthodox church. while in the same Mode . in some cases. however. a natural „growing“ of the cult and of the chanting within the Orthodox Church („surrounding“ the spoken word and the Biblical tradition. in general. becomes improvisational. The process has produced a certain style. Hence.A lot could also be said about the purposes and perception of chanting the same theme on modes displaying an „ethos“ quite different from one chanting to another. The above mentioned diversity brings us to another interesting subject we would like to approach. our comments on the chanting within the Orthodox Church. the chanting.

or through selective accepting of influences from other Orthodoxies which were parts of the Empire (e. In the Banat and Transilvania. such influences have been the result of the historical conditions of development of the three major regions of the Romania. Serbia . with a rather strong Greek influence than Slavonic (There have been times when the Slavonic influence was erroneously overestimated. evolution and the variations of the chanting within the Rumanian Orthodox Church (including the Psalms.g. have managed to preserve a certain orthodox musical identity. had been mainly under western influence (e. and which had been for centuries politically under the Ottoman Empire.g.With regard to the influences. 229 . subject which we will addressed a little later). Austrian Empire). Moldavia and Mountania . either through a fusion with the folk music (see the above mentioned „Cuntanian“ style). the chanting in the Church has developed in a close correlation with the tradition of other Orthodoxies. We could mention. the Byzantine chant has been preserved in a closer format to its roots.in the southwest of the Banat). All these influences can be observed in the development of the Musical Notation. as well). the notation adopted (Staves) was the one used in the western Europe while Mountania and Moldavia have retained the byzantine notation. Here. however. Commencing with the second half of the last century. which united in one state mid-nineteen century. having in mind the singing within the choir and the vocal harmonies. referring to the three traditional styles of chanting in the Rumanian Orthodox Church. In the other two major regions of Romania. Transilvania and the Banat . the Russian influence. it is important to be assent. which could be considered together.

In some cases a „Rumanianization“ of their melodies (greek and sloven) took place. Professors.. and therefore religions. The Chanting in their mother language. Dimitrie Suceveanu. as well as other nationalities and religions less represented. to address the subject of Cultural Influence. which had adopted the vocal harmony and polyphony much earlier. Ion PopescuPasærea. a characteristic of the early christians. Opera Companies from the Western Europe were traveling and performing throughout the major cities of the three rumanian regions from early eighteen century. Evangelics (part of the germans living in Romania). Nicolae Lungu. and even though there has been some progress.there have been repeated attempts to create an adequate link. more or less the majority of orthodox romanian christians. there is a lot more to be done (ironically. transcription between the two systems. or indirectly. Roman-Catholics. We would like. is the relation to the other Christian Confessions and the cultural . Grigore Costea. popular influences. correspondence. when talking about influences of the Rumanian Orthodox Church. Øtefan Popescu. Anton Pann. Within rumanian borders one can find a great variety of nationalities. even with respect to the reception of such progresses. besides orthodox christians. the introduction of Harmonical and Polyphonical Music. but it is believed that the example of the Russian Orthodox Church. either a simplification occurred. Musicians. Some of those who have encouraged the latter were: the Ieromonah Macarie. in other cases. Another important chapter. A few names are worth mentioning for their efforts: Gavriil Musicescu.. or a return to the chanting in common.). now. and in special. Reformed Calvinists (part of the hungarians living in Romania). the melodical accessibility have influenced directly. was a deciding 230 .

an understanding. Chirescu. Polyphonic.see the above mentioned Nicolae Lungu).factor. after studies abroad (Viena.) have contributed to the progress and diversification of the Church Music. the trends presented above. Others.D. Ion Vidu. unfold continuously. also. within the congregation. the chanting in the three major regions of the Rumanian Orthodox Church. Paris. continue. essential otherwise for preserving our identity. others modernist. Actuality Nowadays. the first original creations emerge. G. less of a protestant influence. compositions of a complex modal polyphonical and harmonical system develop. D. The first attempts of harmonization of a few traditional melodies are located sometime mid-nineteen century. have also left their mark on the road to enrich the Rumanian Orthodox Church Music. The most representative name here is Nicolae Lungu. and some other times remaining just parallel to a certain extent. the efforts to uniformize the music. In time.. yet traditional byzantine . mild approach towards the regional specifics for each and every area. Gheorghe Shoima. as well as a revitalization of one's own tradition. complex.. On a more traditional line.. Harmonic. serving also for a 231 . George Øtephænescu. I. Dimitrie Cuclin. maintaining. The Chanting in Common. A whole line of others composers of Church Music develops: Eduard Wachmann. Kiriac. simple.. Gheorghe Cucu. is well assisted by the Monodic Structure. Gheorghe Dima. and concurrently. III. sometimes converging (the case of the optimization of the superior composing. vocal. some more traditional. Timotei Popovici..

is the theoretical conscienceness: historically. which could mean a „bridge of understanding“ towards new musical frontiers. At last. theologically etc. in an irenic. over the significance of what their practice is. Within the mentioned theoretical conscienceness. or chanted at the end of any other liturgy. without author's rights or demands of such. an essential dimension of the church chanting (and. at the Holy Liturgy. chanting. Grigore Pantiru. starting with the Ieromonah Macarie. the „Concert“ parts. the awareness of the Psalts . while the „Strict Chanting“. etc. the inspiration of the Holy Spirit into purifying the heart and soul. * As seen in this presentation. aesthetically.clearer illustration of the Text. in the rumanian orthodox church music (particularly the psalms chanting) we encounter the same old situation of the Rumanian Orthodox Church itself and the rumanians as a People.. or before the communion. It can be also noted that. the Performers (more or less as a composer). alternated. influences hard to evade (and maybe we shouldn't even try to avoid them). pedagogically. is more and more appreciated within the last half of century or so. the repetitious. are more and more „open“ to the new musical trends of the time. situation in which the Orthodoxy and the Rumanian 232 . This Specific Concept brings us to the core of the Church (implicitly. the specific concept.. ritualistic parts are characteristically stable. and maybe above it. Psalms) Chanting's spirit. missionary spirit.5) in the millenary edifice of the church music. Nicu Moldoveanu. therefore of the Psalms Chanting). as a collective tradition. each and every Psalt being a „Live Stone“ (I Peter. Anton Pann and others and continuing with today's Gheorghe Ciobanu.2.. Sebastian Barbu-Bucur.

Vö lkische und religiö se Vielfalt im Lande fand ihren Niederschlag Bibliografia înso\itoare poate fi gæsitæ la sf]r`itul versiunii în limba româ næ. to find the strength to hold onto a God given love for everybody and everything.18-26). In Bezug auf Latinisierung und Orthodoxie befinden sich Kirche und Volk seit jeher an der Kreuzung zwieschen Ost und West. the East. Nord und Sü d.. within the Rumanian and Byzantine tradition.de Petru Græjdian) Zusammenfassung Das Psallieren in der Rumä nisch-Orthodoxen Kirche (und besonders der Psalmen) spiegelt die Lage der Rumä nisch-Orthodoxen Kirche selbst und auch des rumä nischen Volkes wieder. the North and the South. openness which has its origins. mit einer starken Bindung an Europa und doch unter jahrhundertelangem Einfluß aus dem Osten. yet to the tradition of various confessions.) * (Trad. yet with the experience of centuries of „semi-asian“ occupation.. with an european vocation. redatæ anterior (p. The question of Latinity and the Orthodoxy. finding themselves permanently at a cross-roads between the West. (The few examples accompanying this presentation intend to illustrate the above mentioned „openness“ towards all the experiences of a musical nature in the chanting of psalms.People (historically. Es ist eine Situation. the Rumanian People and the Rumanian Church were forced by an oftenly hostile history to find the understanding for all and. in der Kirche und Volk nicht voneinander getrennt werden kö nnen. specially. but not only) are inseparable. * 233 . most important.

Durnbaugh 234 . Sp machte sich in Siebenbü rgen und im Banat hauptsä chlich der Westliche Einfluß geltend und in Moldawien und Montanien der byzantinische. der Notation und der Polyphonie.in verschiedenen Traditionen des Psallierens. Eine oft konfliktreiche Geschichte zwang das rumä nische Volk und seine Kirche zu grö ßerer Einsicht. Hedwig T. tieferen Verstä ndnis fü r alle und alles und vor allem zur Beharrlichkeit in der Got geschenkten Liebe fü r jedermann.

with its well established characteristics: vocal and monodic. p. 101 Until the beginning of the 19th Century. of course. there has always been a strong influence from the North-East.In particular Decree Nr. An important influence came from the neighboring Russian Orthodox Church which introduced the harmonic choral chanting in the 18th Century. economically and. the Banat and even Basarabia) shared the same Byzantine roots (with their stylistic variations). nr.MONARCH ALEXANDRU IOAN CUZA'S DECREE NR.21.86-95. iun. 1865 AND ITS INFLUENCE OVER THE DEVELOPMENT OF CHANTING IN THE RUMANIAN CHURCH * I. 235 . Artistically. of Byzantine origin.1993. We are focusing mainly on two of the rumanian provinces of the time. Rijksuniversiteit Groningen. Moldavia and Mountania (the territory from south of the Carpatian mountains to the Danube). the Rumanian Church has cultivated only the Psaltic Chant . culturally. înso\itæ de cateva exemple muzicale eliminate în prezenta culegere. Historically. from Russia. * Aceastæ versiune în limba englezæ. Instituut voor Liturgiewetenschap. influences that were brought gradually by several touring musical opera and theater companies as well as through private professors and professional musicians. although all the other historical rumanian regions (Transilvania. 101 OF JANUARY 18. The cultural and historical conditions of the Church at the time of Alexandru Ioan Cuza's Decrees . a fost publicatæ în „IAH (Internationalem Arbeitsgemeinschaft fü r Hymnologie) Bulletin“. even in the 18th Century one could notice influences from the Western Europe. politically.

1848. II. the first successful attempt to harmonize the choral chant in Archmandrit Visarion's „A`ezæmâ ntul“.). 1859 represents a zenith of such long line of events. the rumanian orthodox church had. which started slowly in the preceding centuries. with regard to the chant (the Trulan sinod-canon 75.17. today. There are two other aspects of the chanting in the rumanian church that must be mentioned here: (a) The Roumanization process (the replacement of slavonic and greek notation in the church and not only. In the rumanian territories. 101 of January 18. etc. Alexandru Ioan Cuza initiates a series of reforms and decrees which. 1865 The first half of the 19th Century was marked all throughout Europe by major revolutionary events (1821. through the crowning of Alexandru Ioan Cuza as monarch of both Moldavia and Mountania. with rumanian). which reaches full maturity with the works of Anton Pann and Ieromonahul Macarie . towards mid 19th Century other attempts are being made in Lugoj. in time. a canonic tradition (also known as: of right). at the time. Cluj. then. Modern european man (direct part of the struggles for progress of 1848 in Moldavia). Musically. the sinod of Laodiceeacanons: 15. 236 . the two rumanian regions mentioned earlier. predominant at the time in the region. and (b) the fact that. in Bucharest. will remove Romania from under the Ottoman and Greek influence.The 19th Century represents a major step towards a modern Romania. and it still has. etc. the sinodic principles. 1836. Decree Nr. Ia`i.59) all of which have been regarded as a natural "of right" tradition.

the Report and the Regulator ) form a solid program of immediate as well as perspective actions. Professor Ioan Cartu. the preparation of a solid principle program. 1865. type. by proposals such as: the naming of an advisor. of western european model. of January 16. implicitly. at the Department of Justice. 101 gives power of law to all of the proposals contained in the above mentioned report of the Secretary of State and in the accompanying Regulator. the Law for the Secularization of the Monasteries' Possessions and others) was aimed at the removal of a strong greek influence within the region. Decree Nr. Nr. a schedule and even sanctions for those in contempt (see the underlinings in the text of the law. and the mentioning of some of them (such as: cantors. However. A quick look at the Document (attached as Exhibit ). presumed the introduction of the new musical linear notation (staves) as opposed to the old (byzantine) neumatic notation. N. shows the determination with which it pursues the execution of its resolutions. Such migration to a harmonical style. the chant within the rumanian orthodox church. 2386. as most of Alexandru Ioan Cuza's reforms (see the Synodal Law . with thousands of church laborers in all the rumanian churches. with its radical approach. Decree Nr. Exhibit ). The three documents ( the Decree. 237 . Decree Nr. Theology and Public Education. Given as a direct result of a report given by the Secretary of State. 101 ignores a secular reality of the traditional psaltic chanting. Decree Nr. Cretulescu.There were also several reforms and decrees which affected directly the Church and. 101 clearly states the intention of the Monarch and its parliament to replace the psaltic chant with a harmonic choral. canonarhs) is far from enough. 101 .

) and the "traditionalists" (Nifon Ploesteanu. a real „canonic battle“ around religious music takes place. permitting the State a deeper interference in the Church's internal affairs. allowing the preservation of the crystal clear style of the psaltic music. between the devotees of the new harmonic style (Gavriil Musicescu. starting with the beginning of the 20th Century.D. The implications of Decree Nr. over the rumanian church and the chanting within it In the decades following the compelled abdication of Alexandru Ioan Cuza in 1866. with the help of some „moderates“ (e. Alexandru Flechtenmacher. and diminished the Church's power and independence. Teodor Georgescu. 238 . Towards the end of the 19th Century. in general. by D. while harmonized in an adequate modal manner (e. Lungu). Chirescu and N. Eusebie Mandicevski. a fusion of the two styles developed.III. Eduard Wahmann. etc.). Nifon Ploesteanu). Gradually.g. etc.g.G. Cuza's reforms ignited a gradual separation from the greek influence (preservers of the old byzantine style). George Ionescu. 101 as well as other of Alexandru Ioan Cuza's reforms. Stefanache Popescu. Kiriak the harmonization of Axionul lui Macarie . also to be mentioned are some of the works by I. The above referred to developments have allowed the creation of a „coexistence“ of the two styles within today's quite prosperous „spiritual“ market in Romania. the psaltic music within the rumanian church took a downturn.

Muzica bisericeascæ la români in sec.BIBLIOGRAPHY 1. Petre. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ“. al XX-lea (partea a doua). 1983. 1969. Idem.89. al XVIII-lea . 7-8. Nifon. 3-4. col. 763-778. Nr. în „Glasul Bisericii". p. 1983. p. 3. . Ac\iunea de „romanire“ a cîntærilor psaltice `i determinærile ei social-patriotice. 10. Ploe`teanu. Mihail Gr. Axionul „Îngerul a strigat“ în armonizarea lui D. C. Crea\ia coralæ bisericeascæ la români in sec. Nr. 7-8.Prof. p.Nicu. Istoria muzicii românesti . 1983.Jurnal oficial al Principatelor Unite Romane . 87105. p. Arhid. Drægu`in. Filothei Sin Agæi Jipei `i al\i autori din sec.II-III. Barbu-Bucur. Pr.. 1925. 23 Ian. 2. în „Glasul Bisericii".Ioan. 1991. Idem. Bucure`ti. Bucure`ti. 4. Bucure`ti. Nr. Poslu`nicu. p. 1975. Istoria musicei la români . în „Studii teologice". 1980. note `i comentarii . 5. Brîncu`i. Nr. Moldoveanu. Floca. Sebastian. 117-139. 1986. Nr. Liturghier de stranæ . 594-625. 6. 1929. Bucure`ti. Monitorul . Ion. Nr.4 Februarie 1865.Dr. 9.Dr. 9-12.. Canoanele Bisericii Ortodoxe.17. 836-856. Popescu-Pasærea. al XIX-lea (partea a doua). 1-2. Idem. în „Biserica Ortodoxæ Româ næ". 239 .Prof. Kiriak. 8. Repertoriu coral . p. Legile biserice`ti ale lui Cuza Voda `i lupta pentru canonicitate . Bucure`ti. Carte de muzicæ bisericeascæ pe psaltichie `i pe note liniare petru trei voci . 11.G. 7. 12. 1957.

from last year. and for the curriculum. Your Highness. note. being the one that has shown enough proof of his capacity in this matter. 89. mainly in theory. High Resolution. Theology and Public Education.EXHIBIT (Excerpt from the Monitorul . Nr. choirs in all the Rumanian Churches .800 Lei (rumanian currency at the time and today. official journal of the United Rumanian Principates. In order to bring it to practice. ) for the hiring of a qualified teacher to form vocal duets. the undersigned. trios and quartets at several churches. in my desire to see it in use as soon as possible. 1312. however. January 23 . using the existing cantors and canonarhs. If your highness approves of this proposal. Nr. Approved by: Alexandru Ioan. is meant to form specialized men in this art. With the most profound respect. 2386. Cretulescu. Theology and Public Education. Your highness' faithful servant. I have elaborated a set of suitable regulations.) Minister Secretary of State's Report at the Department of Justice. For the successful realization of this curriculum. * 240 .February 4. I respectfully recommend professor I. The Minister Secretary of State for the Department of Justice. II-III. p. 17. and in time. Cartu . created through your highness' decree Nr. N. tr. col. January 16. please sign the attached Decree Project. I included in this year's budget the amount of 10. The school of music and declamation. 1865.

N. 101 * 241 .(His Highness' Decree) Alexandru Ioan the First. I. 2389: Considering the urgency to introduce vocal choirs as a functionality in churches. Alexandru Ioan. Theology and Public Education. 1865. D. Theology and Public Education. Nr. Monarch of the United Rumanian Principates: To all here present and future senators. Theology and Public Education. Cretulescu. Art. Given in Bucharest. Lastly. Our Minister Secretary of State for the Department of Justice. II. I hereby decree: Art. for the preparatory course for vocal harmonical-religious music in churches . Cartu is hereby named Professor of this Harmonica. We approve the attached Regulations. Art.-religious choir. and through the people's will. is hereby appointted for the execution of this Decree. this 18th day of January. III. Nr.I. In God's grace. With respect to the Report of Our Minister Secretary of State for the Department of Justice. Minister Secretary of State for the Department of Justice.

The Minister Secretary of State for the Department of Justice. Theology and Public Education N. will introduce principles for formation of small Liturgic choirs. from among which there will be formed choirs for the execution of the liturgic hymns . in mutual uderstanding with the Comunal Counsel of the Capital will enforce same to all the other cantors. to attent the course. I. so that the mentioned choirs can be introduced in all the State's churches in the Capital. II. Art. IV. Art. canonarhs and paraclisieri . Wednesdays and Fridays between the hours of 6 and 9 in the evening. canonarhs and paraclisieri at the churces that are not subsidised by the State.de Petru Græjdian) 242 . gradually. II will be released from their positions at the respective churches where they might be employed and will be replaced with others that respond positively to the above mentioned Art.REGULATIONS for the preparatory course with which the vocal harmonicalreligious music will be introduced in all rumanian churces. The Minister of Justice. Art. Art. The preparatory course for the vocal harmonical-religious music will take place at the Rumanian Conservatory of Music in Bucharest. III. on Mondays. canonarhs and paraclisieri that will not conform with the provisions of Art. will be required to strictly attend such course. Art. Art. through the instruction of all cantors. He is hereby required to do his best. This Course will be taught three times a week . V. The teacher will begin his lesons with elementary principles of music and. All the Cantors. II. Theology and Public Education. VI. All of those cantors. as much as possible.Cre\ulescu (Trad. Canonarhs and Paraclisiri from within the State's churces in Bucharest.

la liaison avec le verbe et le caractère monodique . * Acest scurt rezumat în limba francezæ la „Teologia persoanei“ în cântarea bisericeascæ ortodoxæ (v..„LA THÉOLOGIE DE LA PERSONNE“ et le chant ecclésiastique orthodoxe (RÉSUMÉ) * Les caractères traditionnels du chant ecclésiastique orthodoxe .sont une expression symbolique (au sens liturgique.117-124) a fost publicat în vol.parmi lesquels: le caractère vocal. 1993. en même temps.294. Expliciter les fondements théologiques (liturgiquement implicites) des aspects traditionnels du chant ecclesial. sans renoncer. Sibiu. à l’identité et même à l’être de communion inter-personnelle du liturgisme orthodoxe. dans le cadre de la communion liturgique. c’est comprendre pourquoi. în aceastæ culegere. au sens même. épiphanique) du „personalisme“ orthodoxe. on ne peut pas renoncer à ceux-ci. p. en plan pratique. 243 . p. „Persoanæ `i comuniune“.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful