3.2.

Dimensionarea reţelelor de distribuţie radiale

1

3.2.1. Consideraţii generale
În cazul cel mai general dimensionarea / alegerea secţiunii conductoarelor se face pe baza criteriilor: criteriile tehnice între care se menţionează : - criteriul incălzirii admisibile în regim de lungă durată; - criteriul căderii de tensiune admisibilă; - criteriul stabilităţii termice în regim de scurtcircuit; - criterii mecanice (rezistenţa mecanică, rezistenţa la coroziune etc.). Ca urmare a acestor criterii se determină secţiunea tehnică st. criteriul economic, având la bază regula lui Kelvin, care constă în echilibrul între costul pierderilor de energie electrică şi costul liniei provenit din majorarea secţiunii conductoare. Secţiunea economică (sec) este secţiunea pentru care se realizează un regim de funcţionare optim economic, corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia electrică pentru o perioadă dată de timp. 2

1

28) Se introduc următoarele noţiuni: I max = I max1 ⋅ K r I max .adm ≥ I sarc . + ln 2 ⎡ jec ⎣A/mm ⎤ o ⎦ 2 2 2 (3..coeficientul în funcţie de rata de creştere a sarcinii . 3.. care au drept consecinţă reducerea duratei de viaţă a liniei). I max1 . Valorile curenţilor maxim admisibili sunt date de fabricantul conductoarelor LEA sau cablurilor subterane.29) Densitatea economică de curent mărime care se normează în funcţie de durata de utilizare a puterii maxime. Sarcina maximă echivalentă de calcul : I maxechiv = 2 I 1l1 + I 2l2 + ..max ≤ K ⋅ I max.27) (3.2. a căror depăşire ar conduce la deteriorarea proprietăţilor fizice şi chimice ale materialelor componente ale liniilor şi cablurilor (îmbătrânirea izolaţiei la cablu. + I k lk + . de tensiunea nominală a 3 liniei. fenomenul de fluaj la LEA etc.. pentru anumite condiţii normate în funcţie de tipul acestora şi modul de pozare . 4 2 . oxidări locale a conductoarelor.curentul maxim de sarcină (curentul maxim de durată corespunzător regimului normal care se stabileşte în vederea determinării secţiunii economice) . + I nln l1 + l2 + .max K → I sarc .În final se alege secţiunea STAS. Aceste valori etalon corespund unor temperaturi admisibile (θadm) .. + lk + ..30) unde K este coeficientul de corecţie în funcţie de condiţiile de pozare . de tipul liniei şi va servi la dimensionarea economică a liniei...adm (3. K r . ca maximul între secţiunea economică şi tehnică : sSTAS = max {se . Dimensionarea secţiunii conductoarelor pe baza încalzirii în regim de lungă durată Aceasta se face în funcţie de curentul maxim admisibil : I max.curentul maxim din primul an de funcţionare .2. st } (3..

5 Schemă electrică de calcul a unei linii radiale 6 3 .3.3. la temperaturi diferite de 0 0 20 C (K2) şi pentru rezistivităţi ale solului diferite de ρT =100 C cm / W I max.3. cum ar fi: mai multe cabluri pozate în vecinătate (K1) . 3. Zn Zk Z1 I1 r1 l1 x1 VA s1 i1 I2 r 2 l2 x2 s2 i2 Z1 Ik rk lk xk sk ik In rn ln xn sn in k Zk Fig.5). în funcţie de condiţile de pozare . adm se corectează cu ajutorul coeficienţilor K=K K K 1 2 3. fără ramificaţii. Dimensionarea secţiunii conductoarelor pe baza căderii de tensiune admisibile Se consideră cazul unei linii electrice radiale. fabricantul recomandă o valoare a curentului maxim admisibil. în funcţie de condiţile de mediu . 5 c) Pentru cabluri pozate în apă K=1.15 . care alimentează mai mulţi consumatori (fig. b) Pentru cabluri pozate în aer ’ K 1’ K 2’ ’ K=K 1K 2.2.Pentru cazul LEC în funcţie de modul de pozare distingem: a) Pentru un singur cablu subteran pozat sub pământ la o adâncime de 0 0 70 cm şi la 20 C şi o rezistivitate termică ρT = 100 C cm/W . Pentru alte condiţii de pozare care corespund realităţii .

s=ct.ipoteza secţiunii constante în toate tronsoanele liniei. se admite una din următoarele ipoteze suplimentare : . 7 În consecinţă..37.38 W/km şi fază la MT).Într-o primă aproximare se neglijează componenta transversală a căderii de tensiune δV rezultând : ⎛ ε% ⎞ DV ≈ ΔV ≤ ΔVadm ⎜ = Vn ⎟ ⎝ 100 ⎠ (3. rămân de determinat numai n necunoscute (rk). reactanţa inductivă lineică a liniei este practic independentă de secţiunea conductorului. din 2 n necunoscute iniţiale în rk şi xk. 8 4 . având o valoare cunoscută (x0=0..31) Pentru aproximaţia făcută se poate considera că..36 W/km şi fază la JT şi 0. j=ct.. ..ipoteza minimului de material conductor. . la o anumită tensiune nominală . pentru cele n tronsoane. V=min.0.ipoteza densităţii de curent constante în toate tronsoanele. Pentru determinarea acestora şi deci a secţiunii conductoarelor.34.0.

34) Considerând conductorul format din acelaşi material şi având aceeaşi secţiune pe toată lungimea liniei. scrisă pentru mărimi de fază: DVAB ≈ ΔVAB = ∑ ( Rk ika + X k ikr ) = ∑ (rk I ka + xk I kr ) ≤ ΔVadm k =1 k =1 n n (3.3..3.33) 9 în care : ΔVa = ∑ Rk ika = ∑ rk I ka n n k =1 n k =1 n reprezintă componenta activă a căderii de tensiune.35) 10 5 . ultima parte a relaţiei se scrie sub forma : ΔVa . ΔVr = ∑ X k ikr = ∑ xk I kr k =1 k =1 Având în vedere că reactanţa lineică x0 este cunoscută. componenta reactivă a căderii de tensiune.1 Alegerea secţiunii conductoarelor în ipoteza secţiunii constante O primă ecuaţie pentru determinarea celor n necunoscute se obţine folosind condiţia restrictivă impusă căderii de tensiune maxime pe linie.32) Alte (n-1) relaţii se obţin considerând egalitatea secţiunilor pe cele n tronsoane: s1= s2=. la limită egală cu ΔVa . adm k =1 k =1 n n (3. adm : ΔVadm − ∑ X k ikr = ∑ Rk ika =ΔVa . rezultă că mărimea ΔVr este de asemenea cunoscută. putându-se obţine mărimea ΔVa . Expresia căderii de tensiune poate fi scrisă sub forma de componente: ΔVAB = ΔVa + ΔVr ≤ ΔVadm (3.adm = ρ Li ∑ s k =1 n k ka (3.2..= sn=s Rămâne ca singură necunoscută de determinat mărimea lui s.

Rezultă expresia secţiunii tronsoanelor: s= în care: ΔVa .adm . având în vedere că ΔU a .adm .adm = 3ΔVa .38) În cazul reţelelor trifazate.admVn (3.36) εa % 100 Vn este componenta activă a căderii admisibile de tensiune pe fază.39) 12 6 . se obţine : s mono 2ρ = ΔU a .adm = 2ΔVa . rezultă: 3ρ ∑ Lk pk k =1 n s trif 3ρ = ΔU a . expresia de dimensionare a secţiunii devine: ρ ∑ Lk pk k =1 n 100 ρ s= = 2 ΔVa .admVn (3.37) 11 În cazul reţelelor monofazate de tensiune alternativă.admVn ε a %Vn ∑ Lk pk k =1 n (3.adm ∑L i k =1 n k ka = ΔU a .adm = ρ ΔVa .adm 100 ρ Lk ika = ∑ ε a %Vn k =1 n ∑ Lk ika k =1 n (3. când ΔU a .adm ∑L i k =1 n k ka = 2 ρ ∑ Lk pk k =1 n ΔU a . Dacă sarcinile sunt exprimate prin puteri.

calculul cuprinde mai întâi o etapă de transformare a reţelei..5. În final.5 sunt diferite.. I2.....40) reprezintă intensitatea curenţilor din fiecare tronson al liniei. printr-o singură latură echivalentă . În continuare.........Observaţie : În cazul unei reţele arborescente alimentată la un capăt ... In s1. secţiunea fiecărui tronson al liniei.a cărei lungime se determină cu ajutorul momentelor electrice.3. = = j s1 s2 sλ sn în care : I1. = = . Il.2. 14 7 . Această transformare presupune înlocuirea derivaţiilor din fiecare nod. s2..sn (3. 3... se verifică căderea de tensiune corespunzătoare traseului celui mai încărcat.. în linia fără derivaţii se determină secţiunile standardizate şi apoi urmând calea transformărilor intermediare se obţin secţiunile ramurilor. 13 3.2 Alegerea secţiunii conductoarelor în ipoteza densităţii de curent constant În acest caz secţiunile tronsoanelor liniei din fig. până la aducerea acesteia la forma din figura 3. Condiţia de a avea aceeaşi densitate de curent în toate tronsoanele se exprimă prin relaţia: Iλ In I1 I 2 = = . sλ.

45”) 16 8 .adm = ∑ rk I ka k =1 n (3.adm s mono λ În cazul liniilor monofazate se obţine : = 2ρI λ .42) (3.45’) În cazul reţelelor trifazate : s trif λ = 3ρI λ .41) şi considerând acelaşi material pentru toate tronsoanele n n n lk Ik ΔVa .adm (3.44) Făcând aproximaţia ∑l k =1 n k cos φk cos φλ k =1 rezultă expresia secţiunii unui tronson oarecare: ≈ ∑ lk = L n s λ= ρI λ .a ⋅ L ΔVa .Considerând expresia componentei active a căderii de tensiune pe fază: ΔVa .adm ⋅L (3.adm Dacă se înmulţeşte şi îmăparte cu cos φλ ρI λ cos φλ ⋅ ∑ lk cos φk s λ= ΔVa .43) Respectiv pentru un tronson oarecare λ : I λ = s λ ρ∑ lk cos φk 15 ΔVa .42) rezultă : j= ΔVa .adm = ρ∑ I ka = ρ∑ lk cos φk = jρ∑ lk cos φk sk k =1 sk k =1 k =1 Din (3.adm cos φλ k =1 n (3.adm ρ∑ lk cos φk k =1 n (3.a ⋅ L ΔU a .a ΔU a .

. în C se determină din monograme în funcţie de temperatura iniţială a 0 0 conductorului (60 .4. θadm Creşterea admisă de temperatură în conductoare.48) 18 9 . care într-o secundă dezvoltă într-un circuit o căldură egală cu cea pe care ar dezvolta-o curentul de scurtcircuit pe toată durata defectului: I tsc = I po (m + n)tsc1 (3.3.47) Valoarea lui I sc este denumită şi echivalentul termic de 1 s al curentului de scurtcircuit : valoarea efectivă a curentului alternativ constant. Verificarea secţiunii conductoarelor la stabilitate termică În regimuri forţate de scurtă durată (cazul scurtcircuitelor) normele din România prevăd că θ sc în conductoare să nu depăşească temperatura admisibilă: θsc ≤ θadm (3.2.70 ) şi de densitatea curentului de scurtcircuit jsc.46) 0 θ în care sc este temperatura conductorului la sfârşitul scurtcircuitului. 17 Pentru verificarea condiţiei de stabilitate termică se parcurg următorii paşi: (a) Se calculează valoarea medie pătratică I sc a curentului pe durata scurtcircuitului de la t=0 la tsc (când scurtcircuitul va fi eliminat prin siguranţe fuzibile sau de către protecţia prin relee): 2 I 2 2 sc 1 = tsc tsc i dt ∫ sc 2 0 (3..

3…15 la cabluri ) . în kA . (c) Determinarea temperaturii finale (la tsc) θ sc a conductoarelor.în care : I po m este valoarea efectivă iniţială a componentei alternative a curentului de scurtcircuit.4…0. în 2 mm . 20 10 . În acest scop se determină punctul de intersecţie dintre abcisa dată de valoarea densităţii de curent cu ordonata temperaturii iniţiale. în funcţie de valoarea factorului de şoc χ şi a duratei defectului tsc. Dacă acest punct se află sub temperatura admisibilă dată pentru materialul conductor.49) în care s este secţiunea conductorului. dintre sursă şi locul de scurtcircuit . în caz contrar se alege o secţiune mai mare. 19 (b) Se determină densitatea de curent la scurtcircuit : I tsc jsc = s 2 [A/mm ] (3. coeficientul de influenţă a variaţiei în timp a componentei periodice . n I∞ tsc Valoarea factorului de şoc χ se obţine în funcţie de raportul R/X. atunci secţiunea acestuia este stabilă din punct de vedere termic. este componenta permanentă a curentului de scurtcircuit . coeficient de influenţă a componentei aperiodice a cărei valoare se determină din nomograme. durata scurtcircuitului în s. între rezistenţa şi reactanţa.6 la LEA şi tsc=0. Durata scurtcircuitului tsc este determinată de tipul protecţiei utilizate (tsc=0.

în $/km mm². În consecinţă.51) s 22 11 . cheltuielile totale actualizate (Cta) însumează următoarele componente: Investiţii pentru fiecare tip constructiv de linie : Ii=(A+Ks)L (3. s dacă s este mare. Pentru găsirea secţiunii s optime pentru o linie trebuiesc avute în vedere următoarele consideraţii: l 2 2 dacă s este mică. Imax ) : L 2 2 C pw = 3RI max c pw ⋅ TSL = 3ρ I max c pw ⋅ TSL (3. Cheltuieli de exploatare Cpw datorate consumului tehnologic(pierderi de putere şi energie pe durata de serviciu a liniei.lungimea liniei. L . K .3. rezistenţa mecanică şi descărcarea corona impun. în mm². datorate tranzitului de Pmax.50) în care A sunt investiţii constante. căderea de tensiune până la bornele utilizatorului trebuie să respecte condiţia ΔV ≤ ΔVadm . rezultă pierderi mari prin efect Joule ( ΔP = RI = ρ I ) . limita inferioară a secţiunii.2. rezultă un cost ridicat al liniei . cheltuieli întreţinere şi reparaţii). de asemenea.5. Cheltuieli de exploatare Cexp . dimensiunea optimă a conductorului depinde de costul acestuia şi de valoarea pierderilor. care nu depind de consumurile tehnologice (retribuţii personal. Aceasta constituie esenţa regulii lui Kelvin.panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea. în $/km. s . în km. 21 În cazul construcţiei şi exploatării liniilor electrice aeriene. Dimensionarea secţiunii optime economic Aplicarea regulii lui Kelvin În principiu problema constă în stabilirea unui echilibru între costul liniei – provenit din creşterea secţiunii conductorului şi economia realizată din reducerea pierderilor de energie. încălzirea în regim de durată a conductorului va impune secţiunea minimă (această restricţie este mult mai strictă pentru liniile în cablu subteran) . independente de secţiune.secţiunea conductoarelor.

53) avem: sec = I max K Rezultă. 3ρc pwTSL Din (3.52) Pentru găsirea optimului Ct .a L 2 = ( A + Ks ) L + CexpTSL + 3ρ I max c pw ⋅ TSL s (3.curentul maxim tranzitat. expresia densităţii economice de curent: I max K jec = = sec 3ρ c pw ⋅ TSL 2 [A/mm ] (3.în care : c pw este costul actualizat pe durata unui an al pierderilor de putere şi energie .durata de serviciu a liniei (egală cu 30 ani) .a = f ( s ) se poate folosi metoda grafică şi metoda analitică.durata de serviciu a centralei etalon (= 30 ani) Rezultă: Ct . c pw = cp TSCE + cw τ cp este costul unui kW instalat în centrala etalon TCSE .54) 24 12 .53) O primă constatare este că secţiunea optimă economică este independentă de lungimea liniei.a I max = ( K − 3ρ 2 c pw ⋅ TSL ) ⋅ L = 0 ds s ec 2 (3. Optimul economic al secţiunii se poate obţine calculând derivata de ordinul întâi a expresiei (3. I max iar . TSL . 23 În calculele practice se foloseşte metoda analitică care are la bază criteriul densităţii economice de curent.52) în funcţie de secţiune : dCt .

Densităţile termice pot fi de 3-5 ori mai ridicate decât densitatea optimă de curent pentru aceeaşi secţiune. În consecinţă este în general rentabil să se schimbe dimensiunea conductorului înainte ca limita termică să fie atinsă. Valoarea densităţii economice se modifică în timp datorită preţului materialului conductor şi al preţului la combustibil s. 25 13 .a. respectiv secţiunea este mai mare cu cât durata de exploatare a liniei este mai mare. costul actualizat al pierderilor anuale de putere şi energie. în restul timpului ea are valori inferioare.Totuşi. costul pierderilor creşte rapid pe măsură ce transferul de putere creşte. Densitatea economică de curent este maximă numai când linia este traversată de curentul /puterea maximă. respectiv cu cât sunt mai mici rezistivitatea materialului conductor.Observaţii : Densitatea economică de curent este cu atât mai mare cu cât costul liniei în raport cu secţiunea conductorului este mai mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful