Curs 4

CAPITOLUL 2
1. Participantii la procesul de constructie al unei cldiri i relaiile dintre ei 2. Programe arhitecturale, generaliti i ideile de baz 3. Alcatuirea generala a unei constructii 4. Tipuri principale de sistemele structurale. 5. Clasificarea i geometria constructiilor impus de P100 /2006
2

1. Participantii la procesul de constructie al unei cldiri i relaiile dintre ei In perioada contemporan, construirea unei cldiri implic un numr impresionant de participani direci i indireci, de la factorii conceptuali pn la exploatare cum ar fi: promotor(investitor),consultanii,proiectanii, specialitii proiectani-verificatori, cercettorii, productorii, i furnizorii de materiale de constructie, contractorul(antreprenorul),subantreprenorii specialistii si echipamentele de laborator si pentru testare in situ, geotehnicienii, topografii, supraveghetorii de lucrri de construcie, inspectorii de calitate, experii tehnici, economitii, beneficiarii care pot fi departamente publice, asociatii profesionale, companiile de asigurare etc.. utilizatorul
3

 Unii dintre acestia joaca un rol foarte important si pot fi socotiti ca elementele de baza intr-un astfel de proces. Intotdeauna prezenti si in stransa relatie sunt : promotorul (investitor), proiectantul, contractorul (constructorul, antreprenorul, executantul) si beneficiarul, utilizatorul

P D III III U C

P =promoter D =designer C =contractor U =user

Primul tip de relatie stabilit intre acesti factori principali includea varianta ca aceeasi persoana sa indeplineasca toate rolurile. Aceasta situatie este valabila, foarte rar chiar si azi.
4

 P III U P U

D III C D III C

P =promotor

D =designer
C =contractor U =beneficiar situatii valabile sec.19

P III U

D
C

relatii moderne

P
U

D
C

 Promotorul ( numit de asemenea investitor, client) reprezint inceputul procesului complex de realizare i utilizare a oricarei cldire sau constructie n general. promotorul unei investitii in constructii poate varia in statutul sau legal intrucat acestia pot fi de la persoane particulare la agentii de stat sau alte formatiuni publice. de obicei, promotorul angajeaza un inginer consultant care sa analizeze si sa raspunda de proiectul propus. Aceasta consultanta poate fi furnizata atat de o firma specializata cat si de persoane individuale alegerea consultantului se face in functie de experienta si performantele obtinute cu privire la alte proiecte asemanatoare acestuia ce va incepe interesele promotorului vor fi bine reprezentate daca isi va alege si un project manager, sef de proiect, care va gestiona absolut toate detaliile legate de proiectare constructie si postutilizare a constructiei

Proiectantul For any but the smallest of buildings, a client has to ask for the service of a building design professional by direct contact or by means of a competition - to whom he will hand over a design theme. This must include comprehensive data concerning the prospective building Once decided who the designer would be, the complex process of design can actually start. In case of civil buildings (possibly in case of others buildings as well), it is quite obvious that the prime designer should be an architect. He helps to consolidate the clients ideas about the new building and will cooperate with a group of engineering specialists to work out the entire project. Together they form the design team.
7

 In functie de practica obisnuita fiecarei tari, dar si in functie de specificul proiectului, principiul de baza al procesului de proiectare poate functiona dupa una din urmatoarele scheme:
Promotor (Client)
variant a)

Arhitect

Ingineri pe specialitati

Promotor (Client)

Arhitect Ingineri pe specialitati

variant b)

Promotor (Client)

Arhitect +

Ingineri pe specialitati

variant c)

 Indiferent de modul n care proiectul este organizat, dar depinznd de natura i caracteristicile specifice cldirii, echipa de proiectare ar trebui s ncorporeze pe langa arhitect i inginerii ce proiecteaza structura, si alte specialtati: Inginerii instalatori, ce se ocupa de sistemul HVAC, cei ce se ocupa cu alimentarea cu apa, canalizare, evacuarea apei de ploaie; Evacuarea gunoiului menajer; Furnizorii de energie electric Furnizorii de gaze sau combustibil lichid; Telecomunicaiile; Transport mecanic; Servicii speciale (efecte luminoase speciale,tratamenteacustice, echipamente de protecie etc). Topografii, inginerul geotehnician, arhitectul ce se ocupa cu designul interior, arhitectul ce se ocupa de peisagistica, economist etc.. 9

Este important ca intreaga echipa sa fie constituita din timp, pentru ca sa poata conlucra si dezbate problemele proiectului inca din faza incipienta . Este esentiala o coordonare completa a proiectului si aceasta datorie revine sefului de proiect

Rezultatele activitatii de proiectare sunt imbunatatite daca exista un transfer de informatii constant intre partile implicate

Ar trebui de asemenea s fie subliniate efectele folositoare ale cooperarii i nelegerii reciproc ntre membrii echipei de proiectanti, n relaie cu cerinele, specificaiile tehnice, limitrile i restriciile corespunztoare fiecarei specialitate. Aceast implic nite cunoatinte de baz legate de celelalte specialitati. Cu siguran, un inginer ce detine notiuni de arhitectura si un arhitect ce detine notiuni de inginerie, vor reusi sa ajunga la un compromis productiv pentru a rezolva oricare problem aparuta n procesul de proiectare. 10

Contractorul (antreprenorul) Activitatea constructorului traduce n lumea material, la scar reala, munca proiectantului, care reflecta i interpreteaz ideile de promotorului i exigentele pe care le are fata de proiectul pe care intenioneaz s il realizeze. Prin urmare, partea contractant trebuie s fie n contact permanent cu proiectantul, chiar de la nceput pn la terminarea cldirii. Ambele parti trebuie s se angajeze in relaii de colaborare reciproca , pentru a rezolva n ntregime problemele tehnice ntlnite n timpul construirii si, de asemenea, sa rezolve posibilele probleme neprevzute. Adoptarea soluiilor curente tehnologice i detaliilor de executie este responsabilitatea constructorului. In cazul unor situatii deosebite, conditii special in santier, material noi, proceduri tehnice special etc..,este necesara cooperarea cu proiectantul
11

 Contractorii generali sunt aceia care pe baza resurselor si experientei pe care o au in domeniu, sunt capabili sa isi ia responsabilitatea executarii intregului proiect sau pot subcontracta diverse lucrari speciale anumitor specialisti sau firme specializate. Exista situatii cand diverse tehnici si mijloace de executie sunt protejate de anumite patente, si atunci este obligatorie realizarea cu firme specializate.

Un contractor specializat pe anumite tipuri de lucrari lucreaza de obicei ca sub-contractori ai contractorilor generali

12

Utilizatorul Fiind poziionat la sfritul procesului de productie a unei cldiri, este de fapt beneficiarul activitii depuse de promotor(client), proiectant i partea contractant. Intrucat cldirea va fi n funciune(exploatare) o foarte lunga perioad de timp este normal ca in timp, sa existe o succesiune de utilizatori. Acetia sunt in masura de a face o continu evaluare ,mai mult sau mai puin obiectiv, a performantelor construciei i defectelor aparute in timp, precum si gradul in care exigentele lor sunt satisfacute. Indiferent de relatiile dintre proprietarul si untilizatorul cladirii, desi fiecaruia ii revin responsabilitati diferite, trebuie sa fie angajati intr-un proces continuu de mentenanta si reparatii curente ale constructiei.
13

 Atunci cand survine schimbarea proprietarilor si mai ales daca are loc o schimbare in destinatia cladirii este obligatorie executarea de lucrari de reparatii/reabilitare. Ocazional, aceste lucrari sunt necesare in anumite perioade ale duratei de viata a cladirii, ca sa se indeparteze efectele utilizarii indelungate si ale degradarii. Atunci cand se remarca degradarea structurala sau in urma petrecerii unui eveniment major, apar necesare lucrari de consolidare, care insa influenteaza functiunea tuturor celorlalte echipamente si instalatii, deci este necesara prezenta tuturor specialistilor proiectanti. In cazul constructiilor speciale sau care sunt construite in conditii speciale este necesara monitorizarea in situ , masurarea si inventarierea posibilelor degradari aparute in timp si semnalarea specialistilor in vederea redresarii acestora.

14

2. Programe arhitecturale, generaliti i ideile de baz Ansamblul sistematizat al functiunilor pe care trebuie sa le indeplineasca o categorie de cladiri poarta in mod curent denumirea generica de program de arhitectura. Acesta se refera in special la conceptia subsistemului spatii inchise al cladirilor ce fac parte din categoria functionala in discutie, respectiv la toate incaperile ce alcatuiesc acest subsistem. Principalele programe de arhitectura din zona cladirilor civile se refera la: cladiri de locuit cladiri pentru alimentatie publica cladiri hoteliere cladiri pentru birouri cladiri scolare cladiri spitalicesti
15

Pentru fiecare dintre aceste programe exista scheme functionale si rezolvari concrete, de ansamblu si detaliu, precum si reguli de proiectare specifice. Fiecare spatiu isi are propria destinatie, propria utilitate in cadrul sistemului si pentru ca cerintele utilizatorilor sa fie satisfacute, o serie de conditii tehnice trebuiesc indeplinite. Aproape la toate tipurile de cladiri civile poate fi avuta in vedere urmatoarea grupare a spatiilor: Spatii utile Spatii anexe Spatii de circulatie Spatiile utile sunt spatiile inchise in care urmeaza sa se desfasoare activitatea principala a cladirii, de ex: camerele de locuit ale cladirilor de locuit, camere de cazare ale hotelurilor, camerele de spitalizare, spatii de vanzare 16

 Spatiile anexe sunt spatiile in care au loc activitati conexe celei principale, ele deservesc si completeaza functional spatiile utile. Aceste spatii pot fi: bucataria, camara, grupuri sanitare, receptia, salile de operatie, spalatoriile, salile de mese, spatii de depozitare, vestiare, etc.. Spatiile de circulatie sunt spatiile care asigura legatura intre spatiile utile si anexe ale unui nivel (circulatie pe orizontala) si intre un nivel si altul (circulatia pe verticala) Cladirile de locuit se pot clasifica dupa diferite criterii: a) dupa zona teritoriala: urbane, rurale b) dupa modul de locuire: unifamiliale, colective c) dupa modul de amplasare pe lot: izolate, cuplate si insiruite - pe toata latimea lotului
17

Cladiri cuplate

18

Cladiri insiruite

19

Cladire izolata
20

 Cladirile de locuit se amplaseaza de regula in intravilanul localitatilor pentru a beneficia de dotarile din infrastructura si suprastructura edilitara existenta. Ele se pot realiza numai dupa obtinerea autorizatiei de construire (AC) si cu respectarea prevederilor PUG si PUD (plan urbanistic general si de detaliu) prin care se stabilesc conditiile de amplasare si executare, in corelare si cu PUZ (plan urbanistic zonal). In vederea eliberarii AC sunt necesare: - Certificatul de Urbanism - Dovada titlului de proprietate a terenului - Proiectul de Documentatie Tehnica pentru eliberarea Autorizatiei de Construire (DTAC) (conf. legii 10/1995)
21

 La amplasarea cladirilor de locuit in suprafata lotului se vor avea in vedere prevederile CU referitoare la regimul de inaltime, la conditiile de vecinatate la procentul de ocupare al terenului (POT) si coeficientul de utilizare al terenului (CUT). Inafara de acesti parametrii trebuiesc avute in vedere si criteriile urbanistice fundamentale cum ar fi: - Evitarea amplasarii fatadelor cu goluri de lumina in vecinatatea directa a unor surse producatoare de noxe, zgomote puternice sau vibratii - Evitarea orientarii spre Nord a camerelor de locuit, se vor prefera cand este posibil, orientarile catre S, S-E sau S-V - Asigurarea de accese carosabile pentru locatari, de accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si accesul pompierilor, accese la parcaje, garaje - Asigurarea de spatii verzi
22

 Camerele de locuit se considera ca formeaza spatiul locuibil al locuintei, suprafata lor constituie un indicator de calitate , notat Al si denumit arie locuibila a locuintei Suprafata locuibila impreuna cu suprafata spatiilor anexa si a spatiilor de circulatie formeaza Suprafata utila, careia ii corespunde indicatorul Au, arie utila. Intre valorile celor doi indicatori se recomanda sa existe relatia: Al/Au >0,5. Aria utila nu cuprinde aria logiilor si balcoanelor, niselor de calorifer, sobe si cazane de baie. Indicatorul Ac,arie construita, este specific locuintelor realizate in cladiri izolate cu un singur nivel, valoarea sa fiind egala cu aria suprafetei delimitate de conturul exterior al cladirii (amprenta la sol) Indicatorul Acd,arie construita desfasurata, apare in cazul 23 locuintelor pe mai multe niveluri =Aac, nivel

24