Studiu de caz: atacurile de panica

Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta.Un atac de panica dureaza circa 15-20 de minute si poate fi cauzat de circumstante stresante sau poate aparea pe neasteptate. Atacurile de panica sunt cele mai raspandite afectiuni psihice, afectand unul din 75 oameni. Cel putin 1,6% din adultii americani, adica 3 milioane de oameni, vor avea un atac de panica intr-un anumit moment al vietii lor. Printre lucrurile care cauzeaza atacurile, cele importante sunt evenimentele majore din viata unei persoane, precum casatoria sau nasterea unui copil, stresul sever, o dispozitie genetica, tulburari hormonale sau antecedente de trauma emotionala. Atacurile de panica sunt neasteptate, venind brusc, fara avertisment sau fara vreun motiv anume, petrecandu-se repetat. Mintea este imediat umpluta de ganduri ca ai putea muri din cauza unui infarct, ca te-ai putea sufoca, ca vei innebuni sau vei pierde controlul. Mintea umana retine cu usurinta circumstantele in care un atac de panica s-a petrecut asa ca, data urmatoare, un raspuns de panica este declansat de o situatie sau un mediu pe care mintea nu l-a putut gestiona eficient. Gestionarea unui atac de panica de unul singur este relativ simpla. Daca o persoana a fost diagnosticata cu aceste simptome, unele tehnici pot opri atacul. Primul pas este relaxarea muschilor, constientizarea tensiunii, urmata de incordarea si relaxarea repetata muschilor. Urmeaza incetinirea ritmului haotic de respiratie, respirand ca si cum ai sufla o lumanare. Plasarea mainilor pe stomac pentru a simti ritmul respiratiei este recomandata. Multe persoane au probleme cu prietenii, familia sau slujba in timp ce se lupta cu atacurile de panica, sunt mai inclinati spre consumul de alcool sau abuzul de droguri, au un risc mai mare de a se sinucide, petrec mai mult timp in camerele de urgenta ale spitalelor si mai putin timp cu hobby-urilew lor, sportul sau cu activitati placute, tind sa fie dependenti din punct de vedere financiar de altii, se simt mai putin sanatosi din punct de vedere psihic si fizic, simt teama de a se indeparta de casa. Sfatul meu este ca acele persoane care se confrunta cu aceste atacuri de panica,sa consulte un psiholog si sa incerce sa descopere cauza,sa fie contienti de ceea ce i-a dus in acest punct. Atacurile de panica nu te omoara dar nici nu te lasa sa traiesti.Simptomele sunt resimitite mai mult fizic decat pihic ceea ce ne determina ingrijorarea,spaima,ideea ca in urmatoarea secunda am putea avea un infarct sau ne-am putea sufoca. Practic cauza exacta a acestor tulburari,nu este cunoscuta…se spune doar ca ar putea fi rezultatul unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului.

Nici un medicament sau calmant nu o sa te ajute sa-ti educi propiile trairi.Atacurile de panica pot fi transmise genetic. Copii cu parinti cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala.ai nevoie de o persoana care sa te indrume. Cea mai buna decizie pentru infruntarea si scaparea de aceste atacuri.Desi « cheia » este la tine.de la o generatie la alta.sa-ti arate calea catre sentimentele si trairile tale…sa te faca sa depasesti acele blocaje si temeri care iti complica existenta.este consultarea cu un psiholog. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful