You are on page 1of 8

Mic dictionar de termeni botanici Abapical = prezent in regiunea terminala aproape de varf sau primul mugure axial (subterminal)

Abaxial = structuri sau organe dispuse in afara axului central (sin. excentric) Absintina = substanta secretata de frunzele de pelin (Arthemisia absinthium) si care ajungand in sol odata cu apa, inhiba dezvoltarea altor plante. Acantofor = organe purtatoare de tepi, spini, ghimpi (tulpinile de la Cactaceae)- sin. aculeat Acarp = Planta care nu face fructe Acaul = plante lipsite de tulpina sau cu tulpini foate putin diferentiate. Achena = fruct uscat indehiscent cu o singura samanta neconcrescuta cu peretele fructului (ex. la Compositae si unele Ranunculaceae) Acicular = in forma de ac (ex. frunzele coniferelor) Acin = o drupa din polidrupa de la mur sau zmeur Aclamideu = flori lipsite de invelis floral (salcie, frasin) Acrescent = planta ce continua sa creasca in lungime dupa inflorire si polenizare Acrofite = plante ce cresc la inaltimi mari, in zone alpine si subalpine, Acrogen = planta cu organele reproducatoare situate in varful tulpinii Acropetal = se spune despre organele vegetale care iau nastere in varful vegetativ al altor organe Actinomorf = organe cu simetrie radiara prin care se pot duce 2 sau mai multe planuri de simetrie (dispunere sub forma de raze) Acumbat = culcat Acuminat = organ care se termina cu un varf prelung, ingust, ascutit Acvifer = se refera la tesuturi care au rolul de a depozita o mare cantitate de apa (la plantele care traiesc in zone secetoase este foarte bine dezvoltat) Adelfie = proces de sudare sau concrestere a doua sau mai multe organe vegetale (stamine, ramuri) Adpres = peri alipiti de tulpina plantelor Adventiv = organe intamplatoare care iau nastere pe diferite parti ale unei plante Aerenchim = tesuturi ce prezinta numeroase spatii intercelulare pline cu aer (aerifere) indeosebi la plantele acvatice natante sau submerse. Alat = organ vegetal cu o expansiune foliara cu aspect de aripa (unele tulpini si petioluri) Alcaloid = substanta azotoasa foarte toxica elaborata de unele plante (morfina, nicotina, ercotina s.a) Alocarp = fruct rezultat din polenizarea incrucisata Alogama = planta cu polenizare incrucisata Alogamie = polenizare incrucisata: granulele de polen de pe staminele unei flori sunt transportate pe stigmatele altor flori Ament = inflorescenta racemoasa, cu flori sesile sau cu peduncul foarte scurt dispuse foarte inghesuit pe un ax flexibil (Betula, Alnus) Androceu = totalitatea staminelor dintr-o floare

Angiosperme = plante superioare la care semintele sunt inchise intr-un fruct; plante cu flori. Angulat = se refera la fructe, petioluri, tulpini cu margini colturoase, muchiate. Antera = partea terminala umflata a unei stamine formata din saci polinici in care se diferentiaza polenul Antocarp = fruct inconjurat de caliciu acrescent (Physalis sp. - papalau) Antocian = pigment ce coloreaza in albastru, violet sau rosu diferite organe vegetale (flori, fructe) Antodiu = Inflorescenta racemoasa de forma unui disc ce prezinta pe fata superioara florile sesile (sin. calatidiu) la Composite Apetale = flori lipsite de petale Apocarp = gineceu format din mai multe carpele partial concrescute sau fruct multiplu rezultat dintr-un gineceu apocarp Aril = invelis carnos generat de peretele bazal al ovulului care inveleste partial samanta unor plante (Taxus bacata, Gossypium)

Arista = formaiune alungit, epoas, cu care se termin frunzele sau unele piese florale la graminee (ex. "mustatile" spicului de grau etc.)
Autocarp = fruct rezultat in urma autopolenizarii

Autogamie = modalitate de reproducere sexuata ce consta in unirea gametilor de sex opus produsi de unul si acelasi individ. Sinonine: autofecundare, autofertilizare. Este foarte raspandita in lumea plantelor (Pisum sativum, Viola ssp.) Autotrofie = mod de nutritie caracteristic organismelor capabile sa utilizeze direct o sursa de energie (ex. lumina), pentru a transforma substantele minerale simple (CO2) in materie organica (carbohidrati, lipide, proteine). Este modalitatea de nutritie a plantelor verzi, algelor si a unor bacterii (producatori in lanturile trofice).
Auxinele = fitohormon care se acumuleaza in endosperm, ovare, grauncioare de polen Axa = linia imaginara ce trece prin centrul plantei Axila = regiunea subsuoarei unei frunze sau ramuri

Dictionar de termeni botanici proveniti din limba latina sau greaca


A Acanthifolius = de la akanta (gr.)= spin+ folium (lat.)= frunza, planta cu frunze spinescente Acaulis= de la a (lat.)= fara+ kaulos(gr.)=tulpina, tija; planta fara tulpina Acetosella= cu gust acid, acru Acetosus, acetosa, acetosum= de la acetum (lat.)= otet, cu gust acru, acid Achillea, achilleus = de la Achilles (eroul grec); a, al lui Achilles Aconitum= de la aconitum(lat.)= otrava; se refera la plante otravitoare Aculeatus(adj.)= cu ace, cu tepi Aculeus (subst.)= acusor, ghimpe Acuminatus (adj.)= de la acumen (lat.)= varf, tais; cu un organ(al plantei) ascutit Acutiflorus = de la acutus(lat.)=ascutit+ flos, floris (lat.)= floare, plante cu elemente florale scurte si ascutite Acutifolius, acutifolia, acutifolium=de la acutus (lat.)=ascutit+ folia (lat.)=frunza; cu frunze ascutite Adenophyllus,adenophilla, adenophyllum= de la aden= ghinda, glanda+phyll; frunza in forma de ghinda sau glanda Aeruginosus, aeruginosa, aeruginosum (adj.)= de aerginosum (lat.)= ruginit, coclit. Aestivus, aestiva, aestivum (adj.)=de la aestivus (lat.)= de vara; de vara Aetiopica= din Etiopia Africanus, africana, africanum= originar din Africa Albus, alba, album (adj.)= de la albus (lat.)= alb; alb Algida= care traieste in frig Alpicola= alpina Alpinus = de la Alpes (lat.)= Muntii Alpi; din zona alpina sau chiar din Alpi Alternifolius, alternifolia, alternifolium= de la alternus+folius(lat.)= frunza; cu frunze alternante Annuus, annuua,annuum (adj)= de la annuus (lat.)= an; anual; care tine un an Angustifolia= cu frunze inguste, subtiri Aquaticum=acvatic Arenaria= care traieste pe nisip Armatus, armata, armatum (adj.)= cu spini, inarmat Arvensis= de la arvum (lat.)= camp, campie; de camp Aureus, aurea, aureum(adj.)= de la aureus (lat.)= de culoarea aurului, auriu; de culoare galbena sau aurie Aurantium=de culoare aurie sau portocalie B Barbatus (adj.)= de la barbatus (lat.)= care poarta barba, barbos

Basifolia= cu frunze bazale Bellus, bella, bellum (adj.)= de la bellus (lat.)=frumos, placut, sanatos Biflora= cu doua flori Brevifolia=cu frunze scurte C Caelestis= de culoarea cerului [url]Caerulea[/url]= de culoare bleu Californica= originara din California Callistos= cel mai frumos Canadensis= canadian, din Canada Candidus= de un alb pur Cardinalis= de culoare rosu cardinal Carnea= roz, de culoara carnii Carpatica= din zona carpatica Caucasica= din zona caucaziana Caudatus= cu coada Chinensis= originar din China Chrysantha= cu florii aurii Cinereus= de culoare gri cenusiu Citriodora= cu miros de citrica Communis= comun Concolor= de culoare uniforma Cordatus, cordata, cordatum (adj.)= in forma de inima Cylindrifolius= de la cylindrus (lat.)= cilindru+ folis (lat.)= frunza; cu frunze cilindrice Cymbiformis= de la kymbe (gr.)= barca, corabie + formis (lat.)= forma; in forma de barca D Damascena= originara din Damasc Deltoides= cu frunze de forma triunghiulara Debilis (adj.)= de la debilis (lat.)=fara putere, debil, slab, plapand Dendron (subst.)= arbore Dulcis= dulce E Edulis= comestibil Effusus= imprastiat, risipit Elastica= elastic Elegans= elegant Elongata= alungita Erubescens= rosietic Europaeus, europaea =european, din zona Europei F Flavescens= de culoare galbem deschis Floribunda= cu multe flori

Folium (subst.)= de la folium (lat.)= frunza Foliatus (adj.)= de la foliatus (lat.)= cu frunze Formosus, formosa, formosum (adj. )= frumos Formosissima (adj.)= cea mai frumoasa Fragilis= fragil Fragrans= parfumat Fruticosus, fruticosa, fruticosum (adj.)= plin de ramuri Fulgens= stralucitor G Gangeticus= de pe Gange Germanicus= german, originar din Germania Glaucus (adj.)= albastru-verzui, dar si sur, cenusiu Globulus= globular Grandiflorus, grandiflorum= cu flori mari Grandifolia= cu frunze mari Grandis= mare Graveolens= cu miros tare, cu miros urat H Hybridus= hybrid I Inermis= fara spini Ionantha, ionanthus= cu flori violet J Japonica= originar din Japonia L Lacteus, lactea= de culoarea laptelui Lactiflora= cu flori albe Lanceolata= de la lanceola(lat.)= lance; in forma de varf de lance Lancifolia= cu frunzele un forma de varf de lance Latifolius, latifolia=din latus (lat.)= lat+ folium, folia (lat.)= frunza; cu frunza lata Laurifolius=cu frunze de laur Leucanthus= cu flori albe Longifolia= cu frunze lungi Luridus= de culoare galben murdar Luteus, lutea, luteum= de la luteus (lat.)= de lut, de culoare galbena Luteolus, luteola, luteolum= galbui Lyrata= cu frunze in forma de lira M Macrocarpus= cu fructe mari Magellanica= din zona Stramtorii Magellan

Majus= foarte mare Maritimus= de la maritimus (lat.)= maritim Mexicana= originara din Mexic Microcarpus=cu fructe mici Mimosifolia= cu fruze asemanatoare cu ale mimosei Montanus= de la munte Multiflorus= cu multe flori Muralis= care creste pe ziduri Mutabilis= care si schimba culoarea Myrtifolia= cu frunze asemanatoare myrtului N Nanus, nana, nanum adj.= de la nanus (lat.)= pitic, mic. Nepeta= numele unei localitati din Toscana Niger, nugra, nigrumadj.= de la niger (lat.)= negru, intunecat la culoare Nobilis= de la nobilis (lat.)= vestit, celebru, nobil, de soi O Obtusifolia= cu frunze obtuze Occidentalis= occidental, vestic Odoratus, odorata, odoratum= parfumat Odorantissimus= cel mai parfumat Oleifera= care da ulei Oleraceus (adj.)= ierbos Opalus= opal (piatra pretioasa) Orientalis= din Orient, din zona estica Ornus= ornat Ovatus, ovata, ovatum(adj.)= oval P Pallidus= pal Palustris= de la palustria (lat.)= locruri mlastinoase sau chiar planta de balta; planta de balta, planta care creste in mlastini Paniculata= de la panicula (lat.)= spic; in forma de spic Parthenium= de un alb pur Parviflora= cu floare mica Pellucidus= diafan Pentandrus= cu cinci stamine Perennis (adj.)= per+annus= care dureaza tot timpul, peren Pertusum= de la verbul pertundo (lat.)= a strapunge, a perfora; perforat Peruviana = originara din Peru Petraeus= de la petra (lat.)= stanca, piatra; de roca, de piatra Pinnatus, pinnata, pinnatum (adj.)= cu frunze foarte dese Piperatus, piperata, piperatum (adj.)= cu gust iute Plantanoides= care seamana cu platanul Platyphyllius=cu frunzele late

Plicatus= plisat, pliat Polycroma= cu multe culori Praecox (adj.)= de la praecox,-cocis (lat.)= care se coace inainte de vreme; precoce Procumbens= de la vb. procumbo (lat.)= a se apleca, a se inclina, a cadea la pamant; care este intins pe pamant Pseudo= fals Purpureus, purpurea, purpureum (adj.)= de la purpura, -ae (lat.)= purpura; de culoarea purpurei R Recemosum= dispus in ciorchine Regia= regal Rhombifolia= cu frunze de forma rombica Rotundifolia= cu frunze rotunde Ruber, rubra, rubrum= de la ruber (lat.)= rosu, rosiatic; rosu Rupestre=de la rupes (lat.)= stanca, perete de stanca; care creste sau se afla pe stanca, pe roca S Sanguineus=de la vb. sanguino (lat.)= a sangera si sanguineus (lat.)= sangeriu, rosu ca sangele; de culoare rosie-sangerie Scoparius= de la scopa (lat.)= matura; in forma de matura Sempervivus (adj)= de la sempervivus (lat.)= mereu viu Serotinus= de la sero (lat.)= tarziu si serotinus (lat.)= care vine tarziu, care se coace tarziu; care este tarzie Serratifolia=de la vb. serro (lat)= a taia cu fierastraul, a ferestrui; cu frunze crenelate Silvestris= de la silva,- ae(lat.)= padure si silvestris (lat.)= de padure; de padure Sitchensis= originar din insula Sitka Speciosus, speciosa, speciosum (adj.)= de la speciosus (lat.)= frumos, aratos; frumos, remarcabil, aspectuos Spica(subst.)= de la spica, -ae (lat.)= spic; in forma de spic Spinosus, spinosa(adj.)= de la spina, -ae (lat.)= spin, ghimpe si spinosus(lat.)= acoperit de spini; spinos, spinoasa Spinosissimus(adj.)= foarte spinos Splendens(adj.)= de la vb. splendeo (lat.)= a straluci; stralucitor Squamosa= de la squama (lat.)= solz de peste; solzoasa Stellarum= de la stella (lat.)= stea; in forma de stea Strictus, stricta, strictum = de de la strictus (lat.)= strans, stramt Subulata (adj)= de la subula (lat.)= sula; in forma de sula Superbus, superbum (adj.) = maret, magnific, superb Suber, suberis (subst.)= de la suber,- iris (lat.)= pluta (planta!) Supinus, supinum= de la supinus (lat.)=rasturnat, culcat, inclinat Syriacus= originar din Siria T Tangutica= originara din Tanger Terminalis= de la terminalis (lat.)= final, de hotar, care anunta sfarsitul; terminal (cu referire la pozitionarea frunzelor)

Torminalis= de la tormina (lat.)= colica si torminalis (lat.)= care vindeca o colica; cu actiune calmanta impotriva colicilor Tremulus= de la tremulus (lat.)= tremurator; tremurator Triangularis= cu frunza triunghiulara Tricolor= de la tricolor, -oris (lat.) = cu trei culori; in trei culori Triloba= cu trei lobi U Uniflora= cu o singura floare Ursinum= al ursilor V Vera= adevarata Verrucosus= de la verucca (lat.)= neg; purtator de negi, plin de negi Viminalis= de la vimen (lat.)= nuia, ramura; viminalis (lat.)= de rachita; asemanator rachitei Viridis= de la viridis (lat.)= verde, verzui, inverzit; verde Vitalba= vitis alba= vita de vie alba Vulgaris= de la vb. vulgo (lat.)= a raspandi pretutindeni; foarte raspandit, comun, obisnuit Z Zeylanicum= din Ceylon