Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

2

Capitolul

5

PRESCRIEREA PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

Noţiuni lămuritoare privind forma microgeometrică şi rugozitatea suprafeţelor D e f i n i r e a f or m e i m i c r o g e o m e t r i c e
Forma microgeometrică a suprafeţelor este o caracteristic ă constructiv ă , care exprim ă starea geometric ă a suprafe ţ elor sau muchiilor, caracterizat ă de existen ţ a abaterilor de ordinul 3 stria ţ ii ş i rizuri, ş i de ordinul 4 - smulgeri, urme de scule, goluri ş i pori” (fig. 5.1) .

a.

T O L E R A N Ţ E
♦ Pentru uzul studen ţ ilor ♦

Partea întâi BAZELE TEORETICE ALE PRESCRIERII PRECIZIEI CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ALE PRODUSELOR

a b Figura 5.1. Rugozitatea suprafeţelor: a - striaţii şi rizuri; smulgeri, urme de scule; b - goluri, pori etc.

Capitolul

5

b.

Defini ţ i a r u g o z i t ăţ i i

PRESCRIEREA PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR
♦ Rezumat ♦

În general, rugozitatea se define ş te ca fiind “ansamblul neregularit ăţ ilor suprafe ţ ei al c ă ror pas este relativ mic ş i care, în general, cuprinde neregularit ăţ ile rezultate din procedeul de fabrica ţ ie utilizat ş i/sau determinate de al ţ i factori”. În func ţ ie de ordinul de m ă rime al abaterilor geometrice, rugozitatea reprezint ă „ ansamblul neregularit ăţ ilor care formeaz ă abaterile de ordinul 3-stria ţ ii ş i rizuri (fig. 5.1a), periodice sau pseudoperiodice , ş i abaterile de ordinul 4-smulgeri, urme de scule (fig. 5.1a), goluri, pori etc. (fig. 5.1b), aperiodice, al c ă ror pas este relativ mic în raport cu adâncimea lor”. Conform DEX, rugozitatea este “ însu ş irea suprafe ţ elor unor corpuri solide de a fi aspre” [37]. Metoda şi procedeul de generare a suprafeţelor; Geometria sculelor aşchietoare; Parametrii regimului de prelucrare; Natura şi proprietăţile cuplului de materiale sculă-piesă; Mediul de prelucrare - de răcire şi ungere; Erorile sistemelor tehnologice de prelucrare, respectiv: deformaţiile elastice, deformaţiile termice, vibraţiile, uzura etc.

c.

Principalele cauze sau factori de influenţă care determină rugozitatea suprafeţelor
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Bucure ş ti, UPB, Catedra TCM

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

3

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

4

5.1. M Ă RIMI UTILIZATE PENTRU PRESCRIEREA Ş I EVALUAREA PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE A SUPRAFE Ţ ELOR
• Conform SR ISO 4.287:2001 mărimile utilizate pentru prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor se definesc şi se împart în următoarele 7 categorii: 1. Mărimi caracteristice; 2. Parametri geometrici; 3. Parametri de amplitudine referitori la proeminenţă şi gol; 4. Parametri de amplitudine referitori la media ordonatelor; 5. Parametri de pas; 6. Parametri hibrizi; 7. Curbe şi parametri asociaţi.

B.

P r i n c i p a l i i p a r a m e t r i d e r u g o z i t a t e u t il i z a ţ i p e n t r u p r e s c r i e r e a si evaluarea rugozit ăţ ii suprafe ţ elor - Definire, reprezentare, rela ţ ii
1. În ă l ţ imea maxim ă a profilului, Rz: „suma dintre cea mai mare în ă l ţ ime a proeminen ţ elor profilului, Zp, ş i cea mai mare adâncime a golurilor profilului, Zv , în limitele unei lungimi de baz ă ”:

Rz = max{ Zpi } + max{ Zvi }
Xs1 Xs2 Zp2 = Rp; (Pp; Wp)

= Zpmax + Zvmax
Xs3 Xs4 Xs5

(5.3)

A.

Principalii termeni caracteristici utilizaţi
1. Profilul de rugozitate : „profil care rezult ă componentelor cu lungime de und ă lung ă ”.
Z

Zp3

din

profilul

primar

prin

suprimarea

Zp5

Zp1

Zt1

c

Zp6

Zt3

Zp

Zt2 = Rz; (Pz; Wz)

Zv2 = Rv; (Pv; Wv)

Zv4

M l1

M l2

Linia medie Zt Zv

O
Zv1

Zt6

Zt4

Zt5

X

Figura 5.2. Mărimi caracteristice şi parametri geometrici conform SR ISO 4287:2001 2. 3. 4. 5. 6. Linia medie : „linie care se determin ă calculând o linie a celor mai mici p ă trate, de form ă nominal ă , pornind de la profilul primar ”. Lungimea de baz ă , lr: „lungime în direc ţ ia axei X, care se utilizeaz ă pentru identificarea neregularit ăţ ilor care caracterizeaz ă profilul evaluat pentru rugozitate ”. Lungimea de evaluare , ln: „lungime, în direc ţ ia axei X, care se utilizeaz ă pentru stabilirea profilului evaluat” . Lungimea de evaluare poate cuprinde una sau mai multe lungimi de bază. Parametrul R : „parametru care se calculeaz ă pe profilul de rugozitate ”. Proeminen ţă a profilului : „parte a profilului evaluat, orientată către exterior (de la material către mediul înconjurător) care uneşte două puncte consecutive de intersecţie a profilului cu axa X” (fig. 5.2). Gol al profilului : „parte a profilului evaluat, orientat ă c ă tre interior (de la mediul înconjur ă tor c ă tre material) care une ş te dou ă puncte consecutive de intersec ţ ie a profilului cu axa X ” (fig. 5.2). Element al profilului : „proeminen ţă ş i gol, consecutive, ale profilului ” (fig. 5.2). În ă l ţ imea unei proeminen ţ e a profilului , Zp: „distan ţ a dintre axa X ş i punctul cel mai înalt al proeminen ţ ei profilului” (fig. 5.2). 5. 3. 2.

Lungime de bază

Figura 5.3. Parametrii profilului conform SR ISO 4287:2001 În ă l ţ imea medie a elementelor profilului , profilului, Zt, în limitele lungimii de bază ” :

Rc:

„valoarea medie a în ă l ţ imilor elementelor

Rc =

1 m ∑ Zt i . m i =1

Zv6

lr =

Lungime de bază

Zv3

Zv5

Axa OX = Linia medie

Z

Zp4

X

(5.4)

7.

În ă l ţ imea total ă a profilului Rt: „suma celei mai mari în ă l ţ imi a proeminen ţ elor profilului, Zp, ş i a celei mai mari adâncimi a golurilor profilului, Zv , în limitele lungimii de evaluare ” (fig. 5.3). Abaterea medie aritmetic ă a profilului evaluat, Ra: „media aritmetic ă a valorilor absolute ale ordonatelor Z(x) în limitele unei lungimi de bază ”:

4.

8. 9.

Ra =

1 lr ∫ Z ( x ) dx , lr 0

(5.5)

10. Adâncimea unui gol al profilului , Zv: „distan ţ a dintre axa X ş i punctul cel mai de jos al golului profilului” (fig. 5.2); 11. În ă l ţ imea unui element al profilului , Zt: „suma dintre în ă l ţ imea proeminen ţ ei ş i adâncimea golului, ale unui element al profilului ” (fig. 5.2), respectiv: Zt = Zp + Zv . (5.1) 12. Lungimea portant ă a profilului la nivelul c, MI(c): „suma lungimilor segmentelor care se obţ in intersectând elementul profilului cu o dreapt ă paralel ă cu axa X, la un nivel dat, c” , respectiv (fig. 5.2): MI(c) = Ml1 + Ml2. (5.2)
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Abaterea medie p ă tratic ă a profilului evaluat, Z(x), în limitele unei lungimi de baz ă ” :

Rq: „media pătratică a valorilor ordonatelor
(5.6)

Rq =

1 lr 2 ∫ Z ( x ) dx . lr 0

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

5

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

6

5.2. STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR DE RUGOZITATE

Valorile parametrilor de rugozitate abaterea medie aritmetică a profilului Ra şi înălţimea maximă a profilului Rz sunt standardizate conform SR ISO 468-1997 . Acestea sunt în funcţie de precizia netezimii suprafeţei, determinată de rolul funcţional al suprafeţelor. Cu cât precizia netezimii este mai mare cu atât valorile celor doi parametri trebuie să fie mai mici.
Valorile parametrului Ra [μm]
0,008 0,010 0,012 0,016 0,020 0,025 0,032 0,040 0,050 0,063 0,080 0,100 0,025 0,032 0,040 0,050 0,063 0,080 0,100 0,125 0,160 0,20 0,25 0,32 0,40 0,50 0,63 0,80 1,00 0,125 0,160 0,20 0,25 0,32 0,40 0,50 0,63 0,80 1,00 1,25 1,60 2,0 2,5 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10,0 1,25 1,60 2,0 2,5 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0 20 25 32 40 50 63 80 100 12,5 16,0 20 25 32 40 50 63 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630 800 1000

5.3. ÎNSCRIEREA ÎN DESENE A PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE A SUPRAFE Ţ ELOR A.

Simboluri utilizate pentru înscrierea în desene a st ă rii suprafe ţ elor
Conform SR ISO 1302/95, pentru înscrierea stării suprafeţelor în desene şi a rugozităţii se utilizează 4 simboluri, respectiv:
− −

Tabelul 5.1
125 160 200 250 320 400 -

Un simbol de bază:

;

Trei simboluri derivate, care au semnificaţiile următoare [66]: - “ suprafe ţ e pentru care se cere o îndep ă rtare de material prin prelucrare”; - “ suprafe ţ e pentru care este interzis ă îndep ă rtarea de material sau care trebuie men ţ inute în starea ob ţ inut ă prin stadiul precedent de fabricare”; - “ toate suprafe ţ ele piesei au aceea ş i stare a suprafe ţ ei”.

Valorile parametrilor Rz [μm]

Tabelul 5.2
1250 1600 -

Simbolurile derivate pot fi completate cu un braţ „pentru înscrierea unor caracteristici speciale”, în care în locul literelor a, b, c, d, e şi f se pot înscrie, respectiv, caracteristicile precizate în continuare.
b a (e) d c/f

În locul literei „a” se poate înscrie: − Fie simbolul unuia dintre parametrii de rugozitate - Ra sau Rz, urmat de valoarea acestuia, în micrometri, care reprezintă limita superioară sau valoarea maximă admisibilă a parametrului de rugozitate respectiv. Exemplu: Ra 0,8
Ra 0,8

Pentru a ţine seama de dependenţa valorilor parametrilor de rugozitate de precizia netezimii suprafeţelor se definesc şi se simbolizează clasele de rugozitate. În tabelul 5.3 se prezintă clasele de rugozitate, simbolizate după ISO şi după standardele româneşti, precum şi valorile parametrilor de rugozitate Ra şi Rz asociate acestora.
Clasele de rugozitate şi parametrii asociaţi
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Simbolul clasei de rugozitate ISO SR ISO 468/97 N0 IT4 N1 IT5 N2 IT6 N3 IT7 N4 IT8 N5 IT9 N6 IT10 N7 IT11 N8 IT12 N9 IT13 N10 IT14 N11 IT15 N12 N13 Parametrii de rugozitate [μm] Ra Rz 0,012 0,050 0,025 0,100 0,050 0,20 0,100 0,40 0,20 0,80 0,40 1,60 0,80 3,2 1,60 6,3 10,0 3,2 20 6,3 40 12,5 80 25 160 50 250 100

Tabelul 5.3
Lungimea de bază [mm] l 0,08

Fie simbolurile unuia dintre parametrii de rugozitate urmate de valorile acestuia, atunci când se specifică valorile limită, superioară şi inferioară. Exemplu: valoarea superioară Ra 6,3 şi valoarea inferioară Ra 1,6.
Ra 6,3 Ra 1,6


0,25

În locul literei „b” se înscrie „procedeul de prelucrare” sau „alte condiţii referitoare la fabricaţie”. Exemplu: „Rectificare” Rectificat
Ra 0,8

0,8 2,5 8

În locul literei „c” se pot înscrie: − Fie „simbolul parametrului ondulaţiei urmat de valoarea acestuia”, în micrometri. Exemplu: Wa 0,8 Rectificat
Ra 0,8 Wa 0,8

Pentru parametrii
− −

Ra şi Rz se definesc:

12 clase de rugozitate conform ISO, simbolizate cu IT4, IT5, IT6,…, IT15; 14 clase de rugozitate conform SR ISO 468-1997, simbolizate cu N0, N1, N2,…, N13, în ordinea descrescătoare a preciziei netezimii suprafeţei, respectiv în ordinea crescătoare a valorilor parametrilor de rugozitate.

Fie „lungimea de bază”, în milimetri, pentru unul dintre parametrii prescrişi, Ra sau Rz, atunci când aceasta nu este o valoare standardizată. Exemplu: 3
Rectificat Ra 0,8 3

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

7

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

8

În locul literei „d” se înscrie simbolul orientării neregularităţilor, conform SR ISO 1302:95 , respectiv
Simboluri grafice pentru neregularităţile suprafeţelor
Simbol grafic

B.

Tabelul 5.4 Exemple

Principalele modalit ăţ i de înscriere în desene a st ă rii ş i rugozit ăţ ii suprafe ţ elor

Interpretare Paralel cu planul de proiecţie a suprafeţei pe care figurează simbolul

=
Direcţia striaţiilor

= ⊥

Conform SR ISO 1302: 1995 , se folosesc 3 modalit ăţ i de înscriere a stării suprafeţelor în desene, respectiv: 1. Înscrierea individuală pentru fiecare suprafaţă a unuia dintre parametrii de rugozitate, Ra sau Rz, şi a unor caracteristici suplimentare de stare. Exemplul 1: Înscrierea valorii limită superioare
Rectificat Ra 0,8 Direcţia striaţiilor
M

Perpendicular pe planul de proiecţie a suprafeţei pe care figurează simbolul Încrucişat-înclinat faţă de planul de proiecţie a suprafeţei pe care figurează simbolul

⊥ Direcţia striaţiilor

Exemplul 2: Înscrierea celor două valori limită
Ra 0,8 Ra 0,4 0,5 Rectificat 3/Rz 0,8

×
M

×

3/Rz 0,8

0,5

=

=

2.
Direcţia striaţiilor

În mai multe direcţii

Înscrierea generală deasupra tabelului indicator a unui singur simbol cu caracteristicile de stare, care reprezintă starea suprafeţelor neindicată în desen. Exemplu:

C

Aproximativ circular faţă de centrul suprafeţei pe care figurează simbolul

C

Ra 1,6 Direcţia striaţiilor
R

R

Aproximativ radial faţă de centrul suprafeţei pe care figurează simbolul
P

Acest mod se aplică în două cazuri, respectiv:
Direcţia striaţiilor

− − 3.

P

Striaţii speciale, nedirecţionate sau protuberante

În cazul în care toate suprafeţele au aceeaşi stare, dar neindicată individual în desen; În cazul în care majoritatea suprafeţelor au o stare diferită indicată individual în desen, iar simbolul reprezintă starea acelor suprafeţe neindicată individual în desen.

Direcţia striaţiilor

În locul literei „e” se înscrie „valoarea adaosului de prelucrare”, în milimetri. Exemplu: 0,2 mm
Rectificat Ra 0,8 0,2 3

Înscrierea generală deasupra tabelului indicator a mai multor simboluri, respectiv a unui simbol general, aşezat în faţa unei paranteze, care reprezintă starea acelor suprafeţe neindicată în desen, urmat, în paranteză, de unul sau mai multe simboluri de bază, care reprezintă starea suprafeţelor indicată individual în desen. Exemplul 1:
Ra 1,6

Exemplul 2

=

(

Ra 0,8

)

Ra 1,6

(

Ra 0,8

Ra 0,4

)

În locul literei „f” se poate înscrie „valoarea altor parametri de rugozitate”. Exemplu: valoarea parametrului Rz 0,8
Rectificat Ra 0,8 0,2 3/ Rz 0,8

=

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat

9

5.4. RUGOZITATEA SUPRAFE Ţ ELOR OB Ţ INUT Ă PRIN DIFERITE PROCEDEE
Valorile parametrului Ra obţinute la prelucrarea suprafeţelor prin diferite procedee Tab. 5.5
Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Procedeul de prelucrare Turnare în forme de nisip Turnare în forme fuzibile Turnare sub presiune Rulare la cald Forjare Matriţare Extrudare Laminare la rece, trefilare Tăiere cu flacără Rugozitatea Ra [μm] 50 25 12,5 6,3 3,2 1,6 0,80 0,40 0,20 0,10 0,05 0,025 0,012

Curăţare grosolană cu 10. abraziv 11. Debitare cu fierăstrăul 12. Găurire 13. Frezare chimică 14. Electroeroziune - EDM 15. Frezare 16. Broşare 17. Alezare cu bară Prelucrare cu fascicul de 18. electroni 19. Prelucrare cu LASER 20. Prelucrare electrochimică 21. Alezare pe strung şi strunjire 22. Tobare 23. Rectificare electrolitică 24. Rulare 25. Rectificare 26. Honuire 27. Lustruire electrică 28. Lustruire 29. Lepuire 30. Superfinisare Aplicaţiile cele mai frecvente Aplicaţii mai puţin frecvente În condiţii speciale pot fi obţinute valori mai mari sau mai mici decât cele prezentate.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful