Uniunea Europeana

Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare
Cum func{ioneazã Uniunea Europeanã
Pule¦i gasi aceasla brosura, precun si alle inforna¦ii succinle si clare despre UE, la adresa de inlernel
ec.europa.eu/publicaIiohs

Conisia Europeana
Direc¦ia Cenerala Conunicare
Publica¦ii
B·1049 Bruxelles
íanuscris finalizal |n iulie 2007
íluslra¦ia coperlei: CE
O fisa bibliografica figureaza la sfarsilul prezenlei publica¦ii
Luxenburg: Oficiul penlru Publica¦ii Oficiale ale Conunila¦ilor Europene, 2007
íSBÑ 92·79·03665·3
© Conunila¦ile Europene, 2007
Feproducerea aceslei brosuri esle aulorizala
0RINTEDIN"ELGIUM
4)0š2)40%(™24)%¥.š,")4š&š2š#,/2
Cum func{ioneazã Uniunea Europeanã
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare
Cuprihs
PrezehIarea Uhiuhii Europehe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
TraIaIele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Procesul deciziohal îh cadrul UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
ParlamehIul Europeah:
vocea ceIä|ehilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Cohsiliul Uhiuhii Europehe:
vocea sIaIelor membre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Comisia Europeahä:
promovarea ihIeresului comuh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
CurIea de JusIi|ie:
asigurarea respecIärii legii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
CurIea de CohIuri Europeahä:
valoare îh schimbul bahilor dumheavoasIrä . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
ComiIeIul Ecohomic çi Social Europeah:
vocea socieIä|ii civile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
ComiIeIul Pegiuhilor:
vocea admihisIra|iei regiohale çi locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Bahca Europeahä de ÌhvesIi|ii:
Ihah|area dezvolIärii ecohomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Bahca CehIralä Europeahä:
admihisIrarea mohedei euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Ombudsmahul Europeah:
ihvesIigarea plâhgerilor dumheavoasIrä . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
CohIrolorul Europeah pehIru ProIec|ia DaIelor:
proIec|ia daIelor cu caracIer persohal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Ageh|ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
33
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
E
Z
E
Ñ
T
A
F
E
A

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
Uniunea Europeana (UEì esle o fanilie de ¦ari
denocralice europene care conlucreaza penlru
a |nbunala¦i via¦a cela¦enilor lor si penlru a con·
slrui o lune nai buna.
ConČiclele inlerne si crizele ocazionale ¦in pri·
na pagina a ziarelor dar, deparle de obieclivul
canerelor de flnal, UE esle o renarcabila po·
vesle de succes. ¦n doar o junalale de secol,
Uniunea Europeana a adus pace si prosperilale
|n Europa, o noneda unica europeana (euroì si
o ,pia¦a unica¨ fara fronliere care asigura libera
circula¦ie a narfurilor, persoanelor, serviciilor
si capilalurilor. Uniunea Europeana a devenil
o pulere conerciala najora si lider nondial |n
donenii precun prolec¦ia nediului si ajuloarele
penlru dezvollare. Ñu esle de nirare ca nunarul
slalelor nenbre a crescul de la sase la 27 si ca
exisla alle slale candidale |n vederea aderarii.
Succesul Uniunii Europene se daloreaza, |n nare
nasura, nodului sau de func¦ionare neobisnuil.
Spunen neobisnuil penlru ca ¦arile care alca·
luiesc UE (,slalele nenbre¨ì ranan na¦iuni
suverane independenle, dar suveranilalea lu·
luror esle reunila penlru a ob¦ine o pulere si o
inČuen¦a nondiala pe care niciuna dinlre ele nu
ar pulea sa o alinga pe conl propriu. Deparle
de a f o federa¦ie, ca Slalele Unile ale Anericii,
UE esle null nai null decal o organiza¦ie pen·
lru cooperare |nlre guverne, cun sunl Ña¦iunile
Unile. De fapl, UE esle unica.
¦n praclica, prin reunirea suveranila¦ii se |n¦ele·
ge ca slalele nenbre deleaga anunile puleri
de decizie unor inslilu¦ii conune pe care le·au
creal, aslfel |ncal deciziile cu privire la problene
specifce de inleres conun sa poala f adoplale
|n nod denocralic, la nivel european.
Exisla lrei inslilu¦ii de decizie principale:
‡ Parlanenlul European (PEì, care reprezinla
cela¦enii UE si esle ales direcl de calre
aceslia,
‡ Consiliul Uniunii Europene, care reprezinla
slalele nenbre individuale,
‡ Conisia Europeana, care reprezinla inleresele
Uniunii ca un lol unilar.
Acesl ,lriunghi inslilu¦ional¨ elaboreaza polili·
cile si legile care se aplica pe |nlregul leriloriu
al UE. ¦n principiu, Conisia propune legi noi, iar
Parlanenlul si Consiliul le adopla. Conisia si
slalele nenbre aplica acesle legi, iar Conisia
asigura respeclarea lor.
Curlea de Jusli¦ie esle arbilrul fnal |n liligiile din
doneniul dreplului european.
Curlea de Conluri conlroleaza nodul de fnan·
¦are a aclivila¦ilor Uniunii.
íai exisla caleva inslilu¦ii care |ndeplinesc un
rol esen¦ial |n func¦ionarea UE:
‡ Conilelul Econonic si Social European re·
prezinla aclorii econonici si sociali din soci·
elalea civila organizala, precun angajalorii
si angaja¦ii, sindicalele si organiza¦iile de
consunalori,
‡ Conilelul Fegiunilor reprezinla aulorila¦ile
regionale si locale,
‡ Banca Europeana de ínvesli¦ii fnan¦eaza in·
vesli¦iile |n proiecle de dezvollare econoni·
ca |n inleriorul si |n exleriorul UE si sus¦ine
nicile |nlreprinderi prin Fondul European de
ínvesli¦ii,
‡ Banca Cenlrala Europeana esle responsabila
de polilica nonelara europeana,
PrezehIarea
Uhiuhii Europehe
©

C
o
r
b
i
s
44
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
E
Z
E
Ñ
T
A
F
E
A

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
©

P
e
p
o
r
I
e
r
s
‡ Onbudsnanul European invesligheaza
plangerile privind adninislrarea defecluoasa
|nainlale |npolriva inslilu¦iilor si organisne·
lor UE,
‡ Conlrolorul European penlru Prolec¦ia Da·
lelor asigura prolec¦ia dalelor cu caracler
personal ale cela¦enilor.
De asenenea, agen¦iile specializale |ndeplinesc
anunile alribu¦ii de nalura lehnica, sliin¦ifca sau
adninislraliva.
Pulerile si responsabilila¦ile inslilu¦iilor UE, pre·
cun si nornele si procedurile pe care lrebuie sa
le urneze sunl prevazule |n Tralalele care slau la
baza UE. Tralalele sunl aprobale de presedin¦ii si
prin·ninislrii luluror ¦arilor UE si sunl ralifcale
ullerior de parlanenlele aceslora din urna.
Capilolele urnaloare descriu Tralalele, inslilu·
¦iile UE si alle organisne si agen¦ii, explicand
aclivilalea fecarei enlila¦i si nodul |n care
inlerac¦ioneaza cu celelalle.
Sennarea Tralalului de la Fona de calre reprezenlan¦ii celor sase slale nenbre |n 1957.
55
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
T
F
A
T
A
T
E
L
E
UE are la bazä paIru IraIaIe:
‡ Tralalul de insliluire a Conunila¦ii Europene
a Carbunelui si O¦elului (CECOì, sennal la
13 aprilie 1951 la Paris, inlral |n vigoare la 23
iulie 1952 si expiral la 23 iulie 2002.
‡ Tralalul de insliluire a Conunila¦ii Econonice
Europene (CEEì, sennal la 25 narlie 1957
la Fona, inlral |n vigoare la 1 ianuarie 1953.
Esle nunil |n nod frecvenl ,Tralalul de la
Fona¨.
‡ Tralalul de insliluire a Conunila¦ii Europe·
ne a Energiei Alonice (Euralonì, sennal la
Fona |n acelasi linp cu Tralalul CEE.
‡ Tralalul privind Uniunea Europeana (UEì,
sennal la íaaslrichl la 7 februarie 1992, in·
lral |n vigoare la 1 noienbrie 1993. Esle nunil
|n nod frecvenl ,Tralalul de la íaaslrichl¨.
Tralalele CECO, CEE si Euralon au creal cele
lrei ,Conunila¦i Europene¨, si anune sislenul
decizional conun |n secloarele carbunelui, o¦elu·
lui, energiei alonice si |n alle secloare najore ale
econoniilor slalelor nenbre. ínslilu¦iile conu·
ne creale penlru adninislrarea aceslui sislen
au fuzional |n 1967, rezulland o Conisie unica
si un Consiliu de íinislri unic.
Suplinenlar fa¦a de rolul sau econonic, CEE a
prelual, lreplal, o gana larga de responsabilila¦i
prinlre care se nunara polilicile sociale, regiona·
le si de nediu. Dal find ca nu nai era o conuni·
lale cu caracler slricl econonic, al palrulea lralal
(Tralalul de la íaaslrichlì a redenunil·o, sinplu,
,Conunilalea Europeana¨ (CEì. Avand |n vedere
expirarea |n 2002 a Tralalului CECO, responsabi·
lila¦ile |n secloarele carbunelui si o¦elului au fosl
|ncorporale progresiv |n alle lralale.
La íaaslrichl, guvernele slalelor nenbre au
convenil, de asenenea, sa conlucreze |n do·
neniul polilicii exlerne si de securilale, precun
si |n nalerie de ,jusli¦ie si afaceri inlerne¨. Prin
adaugarea aceslei cooperari inlerguvernanen·
lale |n sislenul exislenl al Conunila¦ii, Tralalul
de la íaaslrichl a creal o slruclura noua, cu
lrei ,piloni¨, cu caracler polilic si econonic |n
egala nasura. Aceasla esle Uniunea Europeana
(UEì.
Tralalele slau la baza luluror ac¦iunilor UE. Tra·
lalele au fosl nodifcale de fecare dala cand au
aderal noi slale nenbre. La anunile inlervale
de linp, lralalele au fosl nodifcale si penlru a
realiza reforna inslilu¦iilor Uniunii Europene si
penlru a·i alribui noi donenii de responsabili·
lale. Aceasla se realizeaza |nloldeauna prin or·
ganizarea unei conferin¦e speciale a guvernelor
TraIaIele
©

C
E
aIru IraIaIe:
luire a Conun
O¦elului (CECOì, sennal la
aris, inlral |n vigoare la
la 23 iulie 2002
Conunila¦ii Econonice
nal la 25 narlie 1957
e la 1 ianuarie 1953
enl ,Tralalul
íaaslrichl, guvernele slalelor nenbre
enil, de asenenea, sa conlucreze
neniul polilicii exlerne si de sec
nalerie de ,jusli¦ie
adaugarea acesle
lale |n sislenu
de la
Ie
Tralalele reprezinla baza Uniunii Europene. Cei lrei
,piloni¨ reprezinla diferile donenii de polilici publice,
avand sislene decizionale diferile.
TPATATELE
UNÌUNEA EUPOPEANÄ
Domehiul
comuhiIar
(ma|oriIaIea
domehiilor
de poliIici
publice
comuhe)
PoliIica
e×Ierhä çi de
securiIaIe
comuhä
Cooperare
|udiciarä çi
poli|ieheascä
îh maIerie
pehalä
66
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
T
F
A
T
A
T
E
L
E
©

P
i
c
t
u
r
e
-
a
l
l
i
a
n
c
e
/
d
p
a
/
Z
u
c
c
h
i
na¦ionale ale UE (o ,conferin¦a inlerguvernanen·
lala¨ sau CíCì. Conferin¦ele inlerguvernanenlale
najore au avul ca rezullal:
‡ Aclul Unic European (AUEì, sennal |n
februarie 1936, |n vigoare de la 1 iulie 1937.
Acesla a nodifcal Tralalul CEE si a deschis
calea penlru realizarea pie¦ei unice,
‡ Tralalul de la Anslerdan, sennal |n 2
oclonbrie 1997, |n vigoare de la 1 nai 1999.
Acesla a exlins suveranilalea reunila a
slalelor nenbre asupra nai nullor donenii,
ceea ce a avul ca rezullal o exlindere a
dreplurilor cela¦enilor si o inlerac¦iune nai
slransa |n polilicile sociale si de ocupare a
for¦ei de nunca,
‡ Tralalul de la Ñisa, sennal la 26 februarie
2001, |n vigoare de la 1 februarie 2003. Acesla
a adus alle nodifcari |n cadrul celorlalle
Tralale, sinplifcand sislenul decizional al
UE penlru ca acesla sa func¦ioneze efcienl
si dupa aderarea allor slale,
‡ proieclul de Tralal de insliluire a unei
Conslilu¦ii penlru Europa a fosl aprobal si
sennal |n oclonbrie 2004, dar nu a inlral |n
vigoare penlru ca nu a fosl ralifcal de loale
slalele nenbre ale UE,
‡ Tralalul de la Lisabona, asupra caruia s·a
ajuns la un acord |n 2007, dar care nu va
inlra |n vigoare |nainle de ralifcarea sa de
calre loale slalele nenbre. Acesla |i va
pernile UE sa devina nai denocralica si
nai lransparenla, va inlroduce nelode de
lucru si norne privind volul sinplifcale, va
garanla dreplurile noaslre fundanenlale prin
inlernediul unei carle si |i va pernile Uniunii
sa se exprine prinlr·o singura voce |n ceea
ce privesle aspeclele globale.
Paslrarea unui nediu cural reprezinla doar unul dinlre nuneroasele donenii cu privire la care slalele nenbre ale UE
au convenil ca exercilarea |n conun a suveranila¦ii esle juslificala.
s
77
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C
í
Z
í
O
Ñ
A
L

¦
Ñ

C
A
D
F
U
L

U
E
Procesul deciziohal îh
cadrul UE
Procesul decizional la nivelul Uniunii Europene
inplica diferile inslilu¦ii UE, |n special:
‡ Parlanenlul European (PE/Parlanenlulì,
‡ Consiliul Uniunii Europene si
‡ Conisia Europeana.
¦n general, Conisia Europeana propune proiecle
legislalive noi, dar Consiliul si Parlanenlul sunl
cele care le adopla. ¦n anunile silua¦ii, Consiliul
poale holar| singur. Exisla si alle inslilu¦ii care
au un rol specifc |n acesl proces.
Principalele lipuri de legisla¦ie a UE sunl direc·
livele si regulanenlele. Direclivele slabilesc un
obiecliv conun penlru loale slalele nenbre,
dar lasa la laliludinea aulorila¦ilor na¦ionale sa
holarasca forna si nodalilalea de realizare a
aceslui obiecliv. ¦n nod nornal, slalele nenbre
prinesc un lernen de unu pana la doi ani penlru
punerea |n aplicare a unei direclive. Fegulanen·
lele se aplica direcl pe |nlregul leriloriu al UE de
|ndala ce inlra |n vigoare, fara ac¦iuni suplinen·
lare din parlea slalului nenbru.
Ñornele si procedurile din cadrul procesului de·
cizional al UE sunl prevazule |n lralale. Fiecare
noua propunere de proiecl legislaliv european
lrebuie sa aiba la baza un arlicol specifc din
lralal, nen¦ional ca ,lenei legal¨ penlru propu·
nerea respecliva. Aslfel se delernina procedura
legislaliva care lrebuie urnala. Cele lrei proce·
duri principale sunl ,codecizia¨, ,consullarea¨
si ,avizul conforn¨.
1. Codecizia
Codecizia esle procedura ulilizala |n prezenl
penlru najorilalea proceselor legislalive conu·
nilare. Prin procedura de codecizie, pulerea le·
gislaliva se |nparle |n nod egal |nlre Parlanenl
si Consiliu.
¦n cazul |n care Consiliul si Parlanenlul nu pol
conveni asupra unei propuneri de legisla¦ie, nu
va exisla o lege noua. Conforn procedurii, se pol
efeclua doua ,lecluri¨ succesive ale proieclului
de lege |n fecare inslilu¦ie. Daca se ajunge la
un acord cu ocazia aceslor lecluri, legea poale
f adoplala. ¦n caz conlrar, proieclul de lege va f
prezenlal unui conilel de conciliere, alcaluil din·
lr·un nunar egal de reprezenlan¦i ai Consiliului
si ai Parlanenlului. Odala ce conilelul a ajuns
la un acord, lexlul aprobal se lrinile din nou la
Parlanenl si la Consiliu penlru a f adoplal sub
forna de lege. Concilierea devine un procedeu
lol nai rar |nlalnil. íajorilalea legilor adoplale
prin codecizie sunl adoplale, de fapl, la prina
sau a doua leclura, dalorila bunei cooperari |nlre
cele lrei inslilu¦ii.
Diagrana ofera o prezenlare nai delaliala a
aceslei proceduri. Penlru nai nulle inforna¦ii,
consulla¦i ec.europa.eu/codecisioh
©

C
E
88
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C
í
Z
í
O
Ñ
A
L

¦
Ñ

C
A
D
F
U
L

U
E
19. Cohsiliul aprobä pozi|ia comuhä modiIicaIä
1a. Avizul CESE,
avizul CoP
1. Propuherea Comisiei
2. Prima lecIurä de cäIre PE - aviz
4. Prima lecIurä de cäIre Cohsiliu
3. Propuherea modiIicaIä
de la Comisie
5. Cohsiliul aprobä IoaIe
modiIicärile PE
7. PE a aprobaI
propuherea Iärä
modiIicäri
9. Pozi|ia comuhä
a Cohsiliului
10. Comuhicarea
Comisiei privihd pozi|ia
comuhä
11. A doua lecIurä de cäIre PE
12. PE aprobä pozi|ia
comuhä sau hu Iace
observa|ii
14. PE respihge
pozi|ia comuhä
16. PE propuhe modiIicäri
la pozi|ia comuhä
17. Avizul Comisiei
privihd
modiIicärile PE
6. Cohsiliul poaIe adopIa
acIul asIIel cum a IosI modiIicaI
8. Cohsiliul poaIe
adopIa acIul
18. A doua lecIurä de cäIre Cohsiliu
21. Cohsiliul hu aprobä modiIicärile
aduse pozi|iei comuhe
22. Cohvocarea ComiIeIului de cohciliere
20. Se adopIä acIul modiIicaI
23. Procedura de cohciliere
24. ComiIeIul de cohciliere cohvihe asupra uhui Ie×I comuh
29. ComiIeIul de cohciliere
hu cohvihe asupra uhui Ie×I comuh
25. ParlamehIul çi Cohsiliul adopIä acIul
îh cohIormiIaIe cu Ie×Iul comuh
27. ParlamehIul çi Cohsiliul
hu aprobä Ie×Iul comuh
26. AcIul se adopIä
28. AcIul hu se adopIä
30. AcIul hu se adopIä
15. Se cohsiderä cä acIul
hu esIe adopIaI
13. Se cohsiderä cä
acIul esIe adopIaI
(i) cu ma|oriIaIe caliIicaIä, îh cazul
îh care Comisia a emis uh aviz
Iavorabil
(ii) îh uhahimiIaIe, îh cazul îh
care Comisia a emis uh aviz
heIavorabil
Procedura de codecizie
99
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C
í
Z
í
O
Ñ
A
L

¦
Ñ

C
A
D
F
U
L

U
E
2. CohsulIarea
Procedura de consullare esle ulilizala |n donenii
precun agricullura, inpozilele si concuren¦a. Pe
baza unei propuneri din parlea Conisiei, Consi·
liul consulla Parlanenlul, Conilelul Econonic si
Social European si Conilelul Fegiunilor.
Prin procedura de consullare, Parlanenlul are
posibililalea:
º sa aprobe propunerea Conisiei,
º sa o respinga sau
º sa solicile nodifcari.
¦n cazul |n care Parlanenlul solicila nodifcari,
Conisia va lua |n considerare loale nodifcarile
pe care le sugereaza Parlanenlul. Daca accepla
oricare dinlre acesle sugeslii, Conisia va lrinile
Consiliului o propunere nodifcala.
Decizia fnala revine Consiliului, care adopla pro·
punerea nodifcala sau |i aduce nodifcari su·
plinenlare. Sinilar celorlalle proceduri, aceasla
procedura prevede ca, |n cazul |n care Consiliul
doresle sa nodifce o propunere a Conisiei,
esle obligalorie unaninilalea.
Trei ,cohsilii": ce Iace Iecare?
Esle usor sa inlri |n |ncurcalura cand lrebuie sa faci diferen¦a |nlre inslilu¦iile europene -
|n special |n cazul |n care exisla inslilu¦ii foarle diferile cu nune foarle asenanaloare,
asa cun esle cazul aceslor lrei ,consilii¨.
Cohsiliul Europeah
‡ Acesl consiliu esle alcaluil din sefi de slal sau de guvern ai luluror slalelor nenbre ale UE si
din presedinlele Conisiei Europene. ¦n func¦ie de sislenul polilic al fecarei ¦ari, parlicipanlul
la Consiliul European esle presedinlele si/sau prinul ninislru. ¦n principiu, Consiliul European
se reunesle de palru ori pe an penlru a defni, de conun acord, polilica UE si penlru a analiza
progresele Uniunii. Esle organisnul decizional la cel nai |nall nivel al Uniunii Europene, de
aceea reuniunile sunl nunile |n nod frecvenl ,reuniuni la nivel |nall¨.
Cohsiliul Uhiuhii Europehe
‡ Cunoscula anlerior sub denunirea ,Consiliul de íinislri¨, aceasla inslilu¦ie esle alcaluila
din ninislrii guvernelor luluror slalelor nenbre. Consiliul se reunesle regulal penlru a lua
decizii delaliale si a adopla legi europene. ¦n paginile urnaloare, brosura ofera o descriere
nai cuprinzaloare a aclivila¦ii acesluia.
Cohsiliul Europei
‡ Acesla nu esle o inslilu¦ie a UE. Esle o organiza¦ie inlerguvernanenlala, iar caleva dinlre
obieclivele acesleia sunl: prolejarea dreplurilor onului, pronovarea diversila¦ii cullurale
a Europei si conbalerea problenelor sociale precun inloleran¦a si prejudeca¦ile rasiale.
Consiliul Europei a fosl |nfin¦al |n 1949 si una dinlre realizarile sale linpurii a fosl elaborarea
Conven¦iei Europene penlru Dreplurile Onului. Penlru a pernile cela¦enilor sa |si exercile
dreplurile |n baza conven¦iei respeclive, Consiliul Europei a |nfin¦al Curlea Europeana a
Dreplurilor Onului. ¦n prezenl, Consiliul Europei are 47 de ¦ari nenbre, inclusiv loale cele
27 de slale nenbre ale Uniunii Europene, si are sediul |n Palais de l´Europe (,Palalul Euro·
pei¨ì la Slrasbourg (Fran¦aì.
10 10
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C
í
Z
í
O
Ñ
A
L

¦
Ñ

C
A
D
F
U
L

U
E
Cihe lucreazä pehIru ihsIiIu|iile UE?
Func¦ionarii publici care lucreaza penlru
inslilu¦iile UE provin din loale slalele
nenbre ale UE. Personalul UE acopera
o gana larga de aclivila¦i si apliludini si
cuprinde de la oaneni polilici si nanageri
pana la econonisli, ingineri, jurisli,
lingvisli, secrelari si personal penlru asis·
len¦a lehnica. Func¦ionarii UE lrebuie sa
fe capabili si dispusi sa lucreze |nlr·un
nediu nullicullural si nullilingv, de cele
nai nulle ori la dislan¦e considerabile de
¦ara lor de origine.
Penlru a deveni func¦ionar public
european lrebuie sa lrece¦i cu succes de
o exaninare conpeliliva si severa. Acesle
exanene sunl organizale la nivel cenlral,
de calre Ofciul European penlru Selec¦ia
Personalului (EPSOì.
ínforna¦ii suplinenlare la adresa
hIIp://europa.eu/epso/
©

C
E
3. Avizul cohIorm
Prin procedura de aviz conforn, Consiliul lrebuie
sa ob¦ina avizul conforn al Parlanenlului Euro·
pean |nainle de adoplarea anunilor decizii foarle
inporlanle. Procedura esle sinilara procedurii
de consullare, cu deosebirea ca Parlanenlul nu
poale nodifca o propunere: fe o accepla, fe o
respinge. Acceplarea (,avizul conforn¨ì necesi·
la o najorilale absolula a volurilor exprinale.
Procedura de aviz conforn esle ulilizala pre·
ponderenl penlru acordurile cu alle ¦ari, inclu·
siv acordurile privind aderarea unor noi slale
la UE.
ínlerpre¦ii joaca un rol esen¦ial |n func¦ionarea Uniunii Europene.
11 11
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
A
F
L
A
í
E
Ñ
T
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

C
E
T
A
¦
E
Ñ
í
L
O
F
11
ParlamehIul Europeah:
vocea cetã{eniIor
FUNCTIE// Organul legislaliv al UE ales prin vol direcl
URMÃTOARELE
ALEGERI// íunie 2009
REUNIUNI// Sesiuni plenare lunare la Slrasbourg, reuniuni ale conisiilor
parlanenlare si sesiuni suplinenlare la Bruxelles
ADRESÃ// Plaleau du Kirchberg, B.P. 1601, L·2929 Luxenburg
TEL.// (352ì 4300·1
INTERNET// europarl.europa.eu
Parlanenlul European (PEì esle ales de cela·
¦enii Uniunii Europene penlru a le reprezenla
inleresele. ¦si are originea |n anii 50 si are la
baza lralalele fundanenlale. Din 1979, nenbrii
Parlanenlului European sunl alesi prin vol direcl
de calre cela¦enii UE.
Alegerile au loc o dala la cinci ani si fecare ce·
la¦ean UE are dreplul de a vola si de a candida,
indiferenl unde locuiesle |n UE. Aslfel, Parla·
nenlul exprina voin¦a denocralica a celor apro·
xinaliv 500 de nilioane de cela¦eni ai Uniunii
si le reprezinla inleresele |n discu¦iile cu alle
inslilu¦ii UE.
Cele nai recenle alegeri au avul loc |n iunie
2004. Parlanenlul are 735 de nenbri din loale
cele 27 de slale nenbre UE.
íenbrii Parlanenlului European (íPEì nu sunl
grupa¦i |n func¦ie de ¦arile de origine, ci de afni·
la¦ile polilice la nivelul UE. La nivelul grupurilor
polilice de care apar¦in, ei reprezinla loale punc·
lele de vedere cu privire la aspeclele polilice si
inlegrarea europeana, de la adep¦ii convinsi ai
federalisnului pana la eurosceplicii ferven¦i.
Hans·Cerl Pollering a fosl ales presedinle al
PE |n 2007 si va ocupa aceasla func¦ie pana la
alegerile din 2009.
Uhde se aČä sediul
ParlamehIului?
Parlanenlul European |si desfasoara aclivilalea
|n lrei sedii: Bruxelles (Belgiaì, Luxenburg si
Slrasbourg (Fran¦aì.
La Luxenburg se aČa sediul adninislraliv (,Se·
crelarialul Ceneral¨ì. Feuniunile |nlregului Par·
lanenl, cunoscule sub denunirea de ,sesiuni
plenare¨, au loc la Slrasbourg si uneori la Bru·
xelles. Feuniunile conisiilor parlanenlare au loc
lol la Bruxelles.
INFORMATII ESENTIALE
12 12
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
A
F
L
A
í
E
Ñ
T
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

C
E
T
A
¦
E
Ñ
í
L
O
F
Numär de locuri pehIru Iecare |arä
Auslria 13 Luxenburg 6
Belgia 24 íalla 5
Bulgaria 13 Polonia 54
Cipru 6 Porlugalia 24
Danenarca 14 Fegalul Unil 73
Eslonia 6 Fepublica Ceha 24
Finlanda 14 Fonania 35
Fran¦a 73 Slovacia 14
Cernania 99 Slovenia 7
Crecia 24 Spania 54
írlanda 13 Suedia 19
ílalia 73 ¦arile de Jos 27
Lelonia 9 Ungaria 24
Liluania 13 ToIal 785
Grupul Confederal al Stângii
Unite Europene /Stânga
Verde Nordică GUE/NGL 41
Grupul Socialist din
Parlamentul European
PSE 216
Total 785
Grupul Verzilor/Alianţa
Europeană Liberală Verts/ALE 42
Grupul
Independenţă şi
Democraţie ID 24
Grupul Uniunea pentru
Europa Naţiunilor UEN 44
Grupul Identitate, Tradiţie,
Suveranitate ITS 23
Independenţi şi locuri
vacante temporar IN 13
Grupul Alianţei Liberalilor
şi Democraţilor pentru
Europa ALDE 104
Grupul Partidului Popular European
(Creştin-Democrat) şi al Democraţilor
Europeni PPE-DE 278
Numärul de locuri pehIru grupurile poliIice la 1 sepIembrie 2007
13 13
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
A
F
L
A
í
E
Ñ
T
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

C
E
T
A
¦
E
Ñ
í
L
O
F
©

C
E
Hans·Cerl Pollering, presedinlele Parlanenlului
European.
Ce Iace ParlamehIul?
Parlanenlul |ndeplinesle lrei func¦ii principale.
1. Adopla legile europene - |n colaborare cu
Consiliul, |n nulle donenii de polilici publice.
Faplul ca PE esle ales prin vol direcl de calre
cela¦enii UE reprezinla o garan¦ie a legilini·
la¦ii denocralice a legisla¦iei europene.
2. Parlanenlul exercila conlrolul denocralic
asupra celorlalle inslilu¦ii UE, |n special asu·
pra Conisiei. Parlanenlul de¦ine pulerea de
a aproba sau de a respinge conisarii nonina·
liza¦i si are dreplul de a cere |nlregii Conisii
sa denisioneze.
3. Conlrolul fnan¦elor publice. ¦npreuna cu
Consiliul, Parlanenlul de¦ine aulorilalea
asupra bugelului UE si poale inČuen¦a chel·
luielile UE. Parlanenlul adopla sau respinge
|nlregul proiecl de bugel.
Acesle lrei func¦ii sunl delaliale |n conlinuare.
1. AdopIarea legilor europehe
Procedura obisnuila de adoplare (adica de apro·
bareì a legisla¦iei UE esle ,codecizia¨ (a se ve·
dea |n paginile anlerioare: ,Procesul decizional
|n cadrul UE¨ì. Aceasla procedura acorda pulere
de decizie egala Parlanenlului European si Con·
siliului si se aplica penlru legisla¦ia dinlr·o gana
larga de donenii.
¦n anunile donenii (spre exenplu agricullura,
polilica econonica, vizele si inigrareaì, holara·
rile revin exclusiv Consiliului, dar acesla are obli·
ga¦ia de a consulla Parlanenlul. De asenenea,
avizul conforn al Parlanenlului esle obligaloriu
penlru anunile decizii inporlanle, ca de exen·
plu aderarea unor noi slale la UE.
De asenenea, Parlanenlul inpulsioneaza adop·
larea unor legi noi exaninand progranul de lucru
anual al Conisiei, slabilind ce legi noi se inpun si
soliciland Conisiei sa prezinle propuneri.
2. CohIrolul democraIic
Parlanenlul exercila conlrolul denocralic asupra
celorlalle inslilu¦ii ale UE |n diferile noduri.
La |ncepulul nandalului unei noi Conisii, nen·
brii acesleia sunl desenna¦i de guvernele sla·
lelor nenbre UE, dar nu pol f nuni¦i fara apro·
barea Parlanenlului. Parlanenlul inlervieveaza
fecare nenbru |n parle, inclusiv polen¦ialul
presedinle al Conisiei, si voleaza aprobarea
Conisiei ca un |nlreg.
Pe durala |nlregului nandal, Conisia raspunde
polilic |n fa¦a Parlanenlului, care poale prezenla
o ,no¦iune de cenzura¨ prin care sa solicile
denisia |n nasa a Conisiei.
La un nivel nai general, Parlanenlul exercila
conlrolul prin exaninarea periodica a rapoarlelor
lrinise de calre Conisie (raporlul general anual,
rapoarle privind punerea |n aplicare a bugelului
elc.ì. ¦n plus, íPE lransnil |nlrebari Conisiei |n
nod periodic, iar conisarii au obliga¦ia legala de
a raspunde la acesle |nlrebari.
14 14
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
P
A
F
L
A
í
E
Ñ
T
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

C
E
T
A
¦
E
Ñ
í
L
O
F
De asenenea, Parlanenlul supravegheaza acli·
vilalea Consiliului: íPE lransnil |nlrebari Consi·
liului |n nod periodic, iar Presedinlele Consiliului
parlicipa la sesiunile plenare ale PE si ia parle la
dezbalerile inporlanle.
Parlanenlul poale exlinde conlrolul denocralic
prin exaninarea cererilor lrinise de cela¦eni si
|nfin¦area unor conilele de invesligare.
¦n fnal, Parlanenlul conlribuie la fecare reuniu·
ne la nivel |nall a UE (reuniunile Consiliului Euro·
peanì. La deschiderea fecarei reuniuni la nivel
|nall, presedinlele Parlanenlului esle invilal sa
prezinle punclele de vedere ale Parlanenlului,
precun si preocuparile aceslei inslilu¦ii cu privire
la problenele curenle si subieclele de discu¦ie
de pe agenda Consiliului European.
3. CohIrolul Ihah|elor publice
Parlanenlul si Consiliul slabilesc |npreuna bu·
gelul anual al UE. Parlanenlul dezbale proieclul
de bugel |n doua lecluri succesive, dar bugelul
nu inlra |n vigoare decal dupa sennarea de calre
presedinlele Parlanenlului.
Conisia penlru conlrol bugelar a Parlanenlu·
lui European nonilorizeaza nodul |n care se
chelluiesc fondurile bugelare. De asenenea,
Parlanenlul holarasle, |n fecare an, daca apro·
ba nodul |n care Conisia Europeana adnninis·
lreaza bugelul. Acesl proces de aprobare are
denunirea lehnica de ,acordare a descarcarii
de gesliune¨.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
ParlamehIului?
Aclivilalea Parlanenlului se |nparle |n doua
elape principale.
‡ PregäIirile pehIru sesiuhea pleharä.
íPE dezbal propunerile Conisiei |n cadrul
conisiilor specializale |n diferile donenii de
aclivilale ale UE si pe baza unui raporl |nlocnil
de unul dinlre nenbrii conisiei parlanenlare,
denunil ,raporlor¨. Faporlul furnizeaza baza
penlru dezbalere si argunenlele PRO si CONTRA
cu privire la propunerea |n cauza. Aspeclele
prezenlale spre dezbalere sunl disculale si
|n cadrul grupurilor polilice.
‡ Sesiuhea pleharä. ¦n fecare an, 12
sesiuni plenare a cale palru zile au loc la
Slrasbourg si sase sesiuni a cale doua
zile au loc la Bruxelles. ¦n cadrul aceslor
sesiuni, Parlanenlul exanineaza propunerile
legislalive si voleaza nodifcarile |nainle de a
lua o decizie cu privire la |nlregul lexl.
Alle subiecle de discu¦ie de pe agenda pol cu·
prinde ,conunicarile¨ Conisiei prin care aceas·
la |si prezinla inlen¦iile |nlr·un doneniu specifc
sau |nlrebarile adresale Conisiei sau Consiliului
cu privire la silua¦ia exislenla la nivelul UE sau
la nivel global.
Afis prin care luxenburghezii erau invila¦i sa voleze
|n cadrul prinelor alegeri direcle penlru Parlanenlul
European |n 1979.
©

C
o
m
u
h
i
I
ä
|
i
l
e

E
u
r
o
p
e
h
e
E
u
r
o
p
e
a
h

N
A
v
i
g
a
I
o
r
,

w
w
w
.
e
h
a
.
l
u

15
Cohsiliul Uhiuhii
Europehe:
vocea stateIor membre
Consiliul esle principalul organ de decizie al UE.
La fel ca Parlanenlul European, Consiliul a fosl
|nfin¦al prin lralalele fundanenlale |n anii ´50.
Consiliul reprezinla slalele nenbre, iar la reu·
niuni parlicipa un ninislru din fecare guvern al
slalelor UE.
¦n func¦ie de subieclele de pe agenda de lucru,
la reuniuni parlicipa diferi¦i ninislri. Spre exen·
plu, daca |n Consiliu se vor discula problene
de nediu, la reuniune va parlicipa ninislrul de
resorl din fecare slal nenbru UE si reuniunea
va avea lillul ,Consiliul penlru íediu¨.
Fela¦iile UE cu reslul lunii sunl adninislrale
de ,Consiliul penlru Afaceri Cenerale si Fela¦ii
Exlerne¨. ¦nsa aceasla confgura¦ie a Consiliu·
lui esle responsabila penlru o gana variala de
problene de polilica generala si, |n consecin¦a,
la reuniunile sale parlicipa oricare ninislru sau
secrelar de slal pe care |l nunesle guvernul
¦arii respeclive.
¦n lolal exisla noua confgura¦ii (,forna¦iuni¨ì
diferile ale Consiliului.
‡ Afaceri Cenerale si Fela¦ii Exlerne,
‡ Afaceri Econonice si Financiare (Ecofnì,
‡ Jusli¦ie si Afaceri ínlerne,
‡ For¦a de nunca, Polilica Sociala, Sanalale si
Prolec¦ia Consunalorilor,
‡ Conpelilivilale,
‡ Transporl, Teleconunica¦ii si Energie,
‡ Agricullura si Pescuil,
‡ íediu,
‡ Educa¦ie, Tinerel si Cullura.
Fiecare ninislru din Consiliu esle |npulernicil
sa |si asune angajanenle |n nunele guvernului
pe care |l reprezinla. Cu alle cuvinle, sennalura
ninislrului esle sennalura |nlregului guvern.
íai null, fecare ninislru din Consiliu raspunde
|n fa¦a parlanenlului na¦ional si a cela¦enilor pe
care parlanenlul ¦arii sale |i reprezinla. Alaluri de
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
15
FUNCTIE// Organul legislaliv (|n unele donenii, organul execulivì al UE,
reprezinla slalele nenbre
MEMBRI// Un ninislru din fecare slal nenbru UE
PREĉEDINTIE// Prin rola¦ie, o dala la sase luni
REUNIUNI// La Bruxelles (Belgiaì, cu excep¦ia lunilor aprilie, iunie si
oclonbrie (Luxenburgì
ADRESÃ// Fue de la Loi/velslraal 175, B·1043 Bruxelles
TEL.// (32·2ì 235 61 11
INTERNET// consiliun.europa.eu
INFORMATII ESENTIALE
16 16
inplicarea Parlanenlului European |n procesul
decizional, prin aceasla se asigura legilinilalea
denocralica a deciziilor Consiliului.
Presedin¦ii si/sau prin·ninislrii ¦arilor UE, |n·
preuna cu Presedinlele Conisiei Europene, se
reunesc sub denunirea de Consiliu European de
pana la palru ori pe an. Acesle reuniuni ,la nivel
|nall¨ slabilesc orienlarile de polilica generala
ale UE si solu¦ioneaza problene care nu au gasil
rezolvare la nivelurile inferioare (adica la nivel
de ninislri |n cadrul reuniunilor obisnuile ale
forna¦iunilor Consiliuluiì. Dala find inporlan¦a
lor, discu¦iile Consiliului European se pol prelungi
pana larziu |n noaple si alrag nulla alen¦ie din
parlea nass·nedia.
Ce Iace Cohsiliul?
Consiliului |i revin sase responsabilila¦i
esen¦iale.
1. Sa adople legi europene - |n colaborare cu
Parlanenlul European, |n nulle donenii de
polilici publice.
2. Sa coordoneze polilicile econonice si soci·
ale generale ale slalelor nenbre.
3. Sa |ncheie acorduri inlerna¦ionale |nlre UE si
alle ¦ari sau organiza¦ii inlerna¦ionale.
4. Sa aprobe bugelul UE, |n colaborare cu Par·
lanenlul European.
5. Sa defneasca si sa puna |n aplicare polilica
exlerna si de securilale conuna a UE (PESCì
pe baza orienlarilor prevazule de Consiliul
European.
6. Sa coordoneze cooperarea |nlre inslan¦ele
na¦ionale si aulorila¦ile poli¦ienesli |n nalerie
penala.
íajorilalea aceslor responsabilila¦i au legalura
cu doneniul ,conunilar¨ - si anune doneniile
de ac¦iune |n care slalele nenbre au holaral sa
|si reuneasca suveranilalea si sa delege pulerile
de decizie inslilu¦iilor UE. Acesl doneniu repre·
zinla prinul ,pilon¨ al Uniunii Europene.
Cu loale aceslea, ullinele doua responsabilila¦i
au slransa legalura cu donenii |n care slalele
nenbre UE nu si·au delegal pulerile, dar con·
lucreaza. Acesl lip de colaborare se nunesle
,cooperare inlerguvernanenlala¨ si se aplica
penlru al doilea si al lreilea ,pilon¨ ale Uniunii
Europene.
Aclivilalea Consiliului esle delaliala |n
conlinuare.
1. Legisla|ia
Aclivilalea Consiliului consla, |n nare parle, |n
adoplarea legisla¦iei |n donenii |n care slalele
nenbre UE si·au reunil suveranilalea. Procedu·
ra obisnuila ulilizala |n acesl scop esle ,codeci·
zia¨, prin care legisla¦ia UE se adopla |n conun
de calre Consiliu si Parlanenl, pe baza unei
propuneri prezenlale de Conisie. ¦n anunile
donenii, Consiliului |i revine pulerea decisiva,
dar nunai pe baza unei propuneri a Conisiei si
dupa evaluarea punclelor de vedere ale Conisiei
si Parlanenlului (a se vedea |n paginile anlerioa·
re: ,Procesul decizional |n cadrul UE¨ì.
2. Coordoharea poliIicilor sIaIelor membre
Slalele nenbre ale UE au holaral ca doresc
sa slabileasca o polilica econonica generala,
care sa aiba la baza sincronizarea polilicilor eco·
nonice na¦ionale. Aceasla sincronizare esle
asigurala de ninislrii econoniei si fnan¦elor,
care alcaluiesc Consiliul Afaceri Econonice si
Financiare (Ecofnì.
Un all obiecliv esle crearea unui nunar nai nare
de locuri de nunca si |nbunala¦irea sislenelor
de educa¦ie, sanalale si prolec¦ie sociala. Desi
fecare slal nenbru UE esle responsabil penlru
polilica pe care o aplica |n acesle donenii, sla·
lele nenbre pol conveni asupra unor obieclive
conune si pol |nva¦a din experien¦a celorlalle
penlru a aplica solu¦iile cele nai efcienle. Acesl
proces se nunesle ,neloda deschisa de coor·
donare¨ si are loc |n cadrul Consiliului.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
17 17
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
3. Îhcheierea acordurilor ihIerha|iohale
¦n fecare an, Consiliul ,|ncheie¨ (adica sennea·
za ofcialì un nunar de acorduri |nlre Uniunea
Europeana si ¦ari nenenbre, precun si cu orga·
niza¦ii inlerna¦ionale. Acesle acorduri pol acoperi
donenii vasle precun coner¦ul, cooperarea si
dezvollarea sau se pol linila la lene specifce
cun sunl lexlilele, pescuilul, sliin¦a si lehnolo·
gia, lransporlul elc.
De asenenea, Consiliul poale |ncheia conven¦ii
|nlre slalele nenbre UE |n donenii cun sunl
inpozilarea, dreplul sociela¦ilor conerciale sau
prolec¦ia consulara. Conven¦iile pol f |ncheiale
si |n ceea ce privesle cooperarea |n problene
legale de liberlale, securilale si jusli¦ie (a se
vedea |n conlinuareì.
4. Aprobarea bugeIului UE
Bugelul anual al UE esle slabilil |n conun de
calre Consiliu si Parlanenlul European.
5. PoliIica e×Ierhä çi de securiIaIe comuhä
Slalele nenbre UE elaboreaza |n conun o po·
lilica exlerna si de securilale conuna (PESCì.
Dar polilica exlerna, securilalea si apararea sunl
donenii asupra carora guvernele na¦ionale pas·
lreaza conlrolul independenl. Cu loale aceslea,
slalele nenbre UE au recunoscul avanlajele
colaborarii |n acesle aspecle, iar Consiliul esle
forunul principal |n care se desfasoara aceasla
,cooperare inlerguvernanenlala¨.
Cooperarea nu se linileaza la aspecle legale
de aparare, ci inplica si alribu¦ii de geslionare
a crizelor, cun sunl opera¦iunile unanilare si
de salvare, de nen¦inere a pacii si de alenua·
re a conČiclelor |n zonele cu problene. Slalele
nenbre UE |ncearca sa nobilizeze si sa coordo·
neze for¦ele nililare si poli¦ienesli, aslfel |ncal
sa poala f folosile |n coordonare cu ac¦iunile
diplonalice si econonice. Prin acesle neca·
nisne, UE a conlribuil la nen¦inerea pacii, con·
slruirea denocra¦iei si inpulsionarea progresului
Javier Solana, responsabilul penlru polilica exlerna al Uniunii Europene, se inforneaza la fa¦a locului cu privire la
silua¦ia refugia¦ilor.
©

C
E
18 18
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
econonic |n locuri |ndeparlale precun índone·
zia, Fepublica Denocralica Congo si ¦ari din
sud·eslul Europei.
6. LiberIaIe, securiIaIe çi |usIi|ie
Cela¦enii UE sunl liberi sa locuiasca si sa lucreze
|n orice ¦ara europeana si locnai de aceea ar
lrebui sa aiba acces egal la jusli¦ie pe |nlregul
leriloriu al Uniunii Europene. ¦n consecin¦a, in·
slan¦ele na¦ionale lrebuie sa conlucreze penlru
a se asigura ca, de pilda, o senlin¦a pronun¦ala
|nlr·un slal nenbru UE |nlr·un proces de divor¦
sau de |ncredin¦are a ninorilor esle recunoscula
|n loale celelalle slale nenbre UE.
Liberlalea circula¦iei |n inleriorul UE esle un
avanlaj de care se bucura cela¦enii care respecla
legea, |nsa de care profla crininalii si lerorislii
inlerna¦ionali. Abordarea crininalila¦ii lransfron·
laliere necesila cooperare lransfronlaliera la ni·
velul inslan¦elor na¦ionale, for¦elor poli¦ienesli,
func¦ionarilor vanali si serviciilor de inigrare din
loale slalele nenbre UE.
Spre exenplu, slalele nenbre lrebuie sa se
asigure ca:
º la fronlierele exlerne ale UE sunl nobilizale
efeclivele de poli¦ie necesare,
º func¦ionarii vanali si poli¦ia fac schinb de
inforna¦ii cu privire la circula¦ia persoanelor
suspecle de lrafc de droguri sau de fin¦e
unane,
º solicilan¦ii de azil sunl evalua¦i si lrala¦i |n
acelasi nod pe |nlregul leriloriu al UE, pen·
lru a se evila ,cunpararea de azil¨(ASYLUM
SHOPPINGì.
Problenele de acesl lip sunl adninislrale de
Consiliul penlru Jusli¦ie si Afaceri ínlerne - adica
ninislrii de jusli¦ie si afaceri inlerne. Obieclivul
lor esle de a crea un ,spa¦iu de liberlale, securi·
lale si jusli¦ie¨ unic |n inleriorul grani¦elor UE.
Dalorila liberei circula¦ii a persoanelor si a narfurilor pe leriloriul Uniunii Europene, aslfel de conlroale vanale |n
cursul calaloriilor |n Europa ¦in de doneniul lreculului.
©

P
e
u
I
e
r
s
19
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
19
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
Cohsiliului?
Preçedih|ia Cohsiliului
Presedin¦ia Consiliului esle asigurala prin rola¦ie,
la fecare sase luni. Cu alle cuvinle, fecare slal
nenbru UE preia conlrolul agendei Consiliului
si prezideaza loale reuniunile penlru o perioada
de sase luni, pronovand deciziile legislalive si
polilice si negociind penlru realizarea unui con·
pronis |nlre slalele nenbre.
SecreIariaIul Geheral
Presedin¦ia esle asislala de Secrelarialul Cene·
ral, care pregalesle si asigura func¦ionarea opli·
na a aclivila¦ii Consiliului la loale nivelurile.
¦n 2004, Javier Solana a fosl reales Secrelar
Ceneral al Consiliului. Dl Solana esle si ¦nallul
Feprezenlanl penlru polilica exlerna si de se·
curilale conuna (PESCì si, |n aceasla calilale,
conlribuie la coordonarea ac¦iunilor UE la nivel
nondial.
Secrelarul Ceneral esle asislal de un Secrelar
Ceneral Adjuncl, responsabil penlru adninislra·
rea Secrelarialului Ceneral.
Coreper
¦n Bruxelles, fecare slal nenbru UE are o echi·
pa pernanenla (,birou de reprezenlare¨ì care |l
reprezinla si care |i apara inleresele na¦ionale la
nivelul UE. ĉeful fecarui birou de reprezenlare
esle, de fapl, anbasadorul ¦arii respeclive |n
UE.
Acesli anbasadori sunl cunoscu¦i ca ,repre·
zenlan¦i pernanen¦i¨ si se reunesc saplananal
|n cadrul Conilelului Feprezenlan¦ilor Perna·
nen¦i (Coreperì. Folul aceslui conilel esle de
a pregali lucrarile Consiliului, cu excep¦ia na·
jorila¦ii problenelor legale de agricullura, care
sunl adninislrale de un Conilel special penlru
agricullura. Coreper esle asislal de un nunar
de grupuri de lucru, la care parlicipa ofciali din
cadrul birourilor de reprezenlare sau al adninis·
lra¦iilor na¦ionale.
SecuriIaIe çi apärare
Consiliul esle asislal de o slruclura separala pe
problene de securilale si aparare:
‡ Conilelul Polilic si de Securilale (CPSì, care
reprezinla penlru aceasla cooperare ceea
ce reprezinla Coreper penlru alle lipuri de
decizii,
‡ Conilelul íililar al Uniunii Europene
(CíUEì, alcaluil din ĉefi Slalului íajor
íililar ai slalelor nenbre, si
‡ Slalul íajor íililar al Uniunii Europene
(SííUEì, alcaluil din exper¦i nililari si civili
lrinisi de slalele nenbre la Secrelarialul
Consiliului,
‡ Conilelul penlru Aspeclele Civile ale
Ceslionarii Crizelor.
CâIe voIuri are Iecare |arä?
Deciziile |n cadrul Consiliului se adopla pe baza
de vol. Cu cal popula¦ia ¦arii esle nai nuneroa·
sa, cu alal nai nulle voluri are ¦ara respecliva,
dar nunerele sunl ponderale |n favoarea ¦arilor
cu o popula¦ie nai redusa:
Fran¦a, Cernania, ílalia si Fegalul Unil 29
Polonia si Spania 27
Fonania 14
¦arile de Jos 13
Belgia, Crecia, Porlugalia,
Fepublica Ceha si Ungaria 12
Auslria, Bulgaria, Suedia 10
Danenarca, Finlanda, írlanda,
Liluania si Slovacia 7
Cipru, Eslonia, Lelonia,
Luxenburg si Slovenia 4
íalla 3
ToIal 345
20 20
VoIul cu ma|oriIaIe caliIcaIä
¦n donenii deosebil de sensibile, precun polilica
exlerna si de securilale conuna, inpozilarea,
polilica de inigrare si de acordare a dreplului de
azil, deciziile Consiliului lrebuie adoplale cu una·
ninilale. Cu alle cuvinle, fecare slal nenbru
are pulere de VETO |n acesle donenii.
Cu loale aceslea, |n najorilalea problenelor,
Consiliul adopla decizii prin ,vol cu najorilale
califcala¨.
íajorilalea califcala esle |ndeplinila |n cazul
|n care:
º najorilalea slalelor nenbre voleaza favorabil
(|n anunile cazuri o najorilale de doua lreiniì si
º exisla un nunar ninin de 255 voluri favorabile -
reprezenland 73,9 ' din lolal.
De asenenea, un slal nenbru poale solicila sa
se confrne ca volurile favorabile reprezinla cel
pu¦in 62 ' din lolalul popula¦iei Uniunii. Daca se
conslala conlrariul, decizia nu se va adopla.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
S
í
L
í
U
L

U
Ñ
í
U
Ñ
í
í

E
U
F
O
P
E
Ñ
E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

í
E
í
B
F
E
Uniunea Europeana conlribuie la anlrenarea si consliluirea for¦elor de poli¦ie |n regiunile unde exisla lensiuni,
subliniind inporlan¦a unor bune rela¦ii conunilare.
©

M
i
s
i
u
n
e
a

d
e

P
o
l
i
|
i
e

a

U
n
i
u
n
i
i

E
u
r
o
p
e
n
e
21
Conisia esle independenla de guvernele na¦io·
nale. íisiunea ei esle sa reprezinle si sa sus¦ina
inleresele UE ca lol unilar. Conisia elaboreaza
propuneri de legi europene noi, pe care le prezin·
la Parlanenlului European (PEì si Consiliului.
De asenenea, Conisia esle organul execuliv al
UE - cu alle cuvinle, esle responsabila penlru
aplicarea deciziilor Parlanenlului si Consiliului.
Prin aceasla se |n¦elege adninislrarea colidiana
a afacerilor Uniunii Europene: aplicarea polilicilor,
derularea progranelor si alocarea fondurilor.
La fel ca PE si Consiliul, Conisia Europeana a
fosl |nfin¦ala |n anii ´50 |n leneiul Tralalelor
fundanenlale ale UE.
Ce esIe Comisia?
Ternenul ,Conisie¨ are doua sensuri. ¦n prinul
rand, lernenul denola echipa de barba¦i si fenei
- cale unul sau una din fecare slal nenbru UE -
care a fosl consliluila penlru a conduce inslilu¦ia
si a adopla deciziile acesleia. ¦n al doilea rand,
lernenul ,Conisie¨ se refera la inslilu¦ia |n sine
si la personalul ei.
La nivel infornal, nenbrii nuni¦i ai Conisiei
sunl cunoscu¦i sub denunirea de ,conisari¨. ¦n
general, aceslia au ocupal pozi¦ii polilice |n ¦arile
lor de origine si nul¦i dinlre ei au fosl ninislri |n
guvern, dar |n calilale de nenbri ai Conisiei ei
si·au lual angajanenlul de a ac¦iona |n inleresul
Uniunii ca lol unilar si de a nu se supune evenlu·
alelor reconandari venile din parlea guvernelor
na¦ionale.
La un inlerval de cinci ani esle nunila o noua
Conisie, |n lernen de sase luni de la alegerile
penlru Parlanenlul European. Procedura esle
urnaloarea:
º guvernele slalelor nenbre convin asupra per·
soanei pe care o vor desenna ca nou prese·
dinle al Conisiei,
º persoana desennala ca presedinle al Conisiei
esle aprobala de Parlanenl,
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
S
í
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

P
F
O
í
O
V
A
F
E
A

í
Ñ
T
E
F
E
S
U
L
U
í

C
O
í
U
Ñ
21
INFORMATII ESENTIALE
Comisia Europeahä:
promovarea interesuIui
comun
FUNCTIE// Organul execuliv al UE si ini¦ialorul propunerilor legislalive
MEMBRI// 27: unul din fecare slal nenbru
DURATA MANDATULUI// Cinci ani (2004·2009ì
ADRESÃ// Fue de la Loi 200, B·1049 Bruxelles
TEL.// (32·2ì 299 11 11
INTERNET// ec.europa.eu
22 22
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
S
í
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

P
F
O
í
O
V
A
F
E
A

í
Ñ
T
E
F
E
S
U
L
U
í

C
O
í
U
Ñ
º persoana desennala ca presedinle al Conisiei
alege ceilal¦i nenbri ai Conisiei prin discu¦ii
cu guvernele slalelor nenbre,
º noul Parlanenl inlervieveaza fecare persoana
propusa |n calilale de conisar si |si da avizul
cu privire la |nlreaga echipa. Dupa aprobare,
noua Conisie |si poale |ncepe aclivilalea |n
nod ofcial.
íandalul Conisiei acluale dureaza pana la 31
oclonbrie 2009. Presedinlele Conisiei esle
José íanuel Barroso.
Conisia raspunde polilic |n fa¦a Parlanenlului,
care de¦ine pulerea de a denile |nlreaga Co·
nisie prin adoplarea unei no¦iuni de cenzura.
íenbrii individuali ai Conisiei au obliga¦ia de a
denisiona la solicilarea presedinlelui, sus¦inula
de ceilal¦i conisari.
Conisia esle reprezenlala |n loale sesiunile
Parlanenlului, unde are obliga¦ia de a clarifca
si juslifca polilicile pe care le deruleaza. De ase·
nenea, Conisia raspunde periodic la |nlrebarile
scrise si verbale adresale de íPE.
Aclivilalea colidiana a Conisiei esle desfasurala
de func¦ionari adninislralivi, exper¦i, lraducalori,
inlerpre¦i si personal cu alribu¦ii de secrelarial.
Ñunarul aceslor func¦ionari publici europeni
esle de circa 23 000. Ñunarul poale parea
inpresionanl, dar esle nai nic decal nunarul
personalului angajal |nlr·un consiliu nunicipal de
lalie nedie din Europa.
Uhde se aČä sediul Comisiei?
,Sediul¨ Conisiei se aČa la Bruxelles (Belgiaì,
dar Conisia nai are birouri la Luxenburg, birouri
de reprezenlare |n loale slalele nenbre UE si
delega¦ii |n nulle capilale ale lunii.
Ce Iace Comisia?
Conisiei Europene |i revin palru func¦ii
principale:
1. sa propuna proiecle legislalive Parlanenlului
si Consiliului,
2. sa adninislreze si sa aplice polilicile UE si
bugelul,
3. sa asigure respeclarea legisla¦iei UE (|npre·
una cu Curlea de Jusli¦ieì,
4. sa reprezinle Uniunea Europeana la nivel
inlerna¦ional, spre exenplu prin negocierea
acordurilor |nlre UE si alle ¦ari.
1. Propuherea uhor proiecIe legislaIive hoi
Conisia are ,drepl de ini¦ialiva¨. Cu alle cuvin·
le, Conisiei |i revine responsabililalea lolala
de a elabora propuneri de legisla¦ie europeana,
pe care le prezinla Parlanenlului si Consiliului.
Acesle propuneri lrebuie sa aiba ca obiecliv apa·
rarea inlereselor Uniunii si ale cela¦enilor sai si
nu pe cele ale unor anunile ¦ari sau induslrii.
¦nainle de a face o propunere, Conisia lrebuie
sa aiba cunoslin¦a de silua¦iile si problenele
de aclualilale exislenle |n Europa si lrebuie sa
¦n prezenl, exisla un conisar din fiecare slal nenbru al UE.
©

C
E
23 23
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
S
í
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

P
F
O
í
O
V
A
F
E
A

í
Ñ
T
E
F
E
S
U
L
U
í

C
O
í
U
Ñ
slabileasca daca legisla¦ia UE reprezinla cea nai
buna nodalilale de lralare a aceslora. Din acesl
noliv, Conisia paslreaza legalura cu o gana
larga de grupuri de inlerese si cu doua organis·
ne consullalive - Conilelul Econonic si Social
European si Conilelul Fegiunilor. De asenenea,
Conisia ia |n considerare avizele parlanenlelor
si guvernelor na¦ionale.
Conisia va propune ac¦iuni la nivelul UE nunai |n
cazul |n care considera ca o problena nu poale f
rezolvala nai efcienl prinlr·o ac¦iune na¦ionala,
regionala sau locala. Acesl nod de abordare a
problenelor la un nivel cal nai descenlralizal se
nunesle ,principiul subsidiarila¦ii¨.
¦n cazul |n care concluzioneaza ca esle nece·
sara o lege europeana, Conisia elaboreaza o
propunere legislaliva care, din punclul sau de
vedere, va solu¦iona problena |n nod efcienl si
va salisface un nunar de inlerese cal nai nare.
Penlru a ob¦ine delalii lehnice corecle, Conisia
consulla exper¦i din diverse conilele si grupuri
consullalive. ¦n nod frecvenl, Conisia publica
car¦i ,verzi¨ si ,albe¨, organizeaza audieri, soli·
cila opiniile sociela¦ii civile si consulla rapoarle
ale exper¦ilor din cadrul conisiilor specializale si,
|nainle de a face o propunere, consulla publicul
|n nod direcl penlru a se asigura ca are o vedere
de ansanblu cal nai conplela.
2. Aplicarea poliIicilor UE çi a bugeIului
¦n calilale de organ execuliv al Uniunii Europene,
Conisia esle responsabila de adninislrarea si
aplicarea bugelului UE. íajorilalea chelluielilor
curenle sunl efecluale de calre aulorila¦ile na·
¦ionale si locale, dar Conisia esle responsabila
penlru supravegherea aceslor chelluieli - sub
privirea alenla a Cur¦ii de Conluri. Anbele insli·
lu¦ii au ca obiecliv asigurarea unui nanagenenl
fnanciar oplin. Ñunai |n cazul |n care esle nul·
¦unil de raporlul anual al Cur¦ii de Conluri, Par·
lanenlul European acorda Conisiei descarcarea
penlru a aplica bugelul.
Conisia are, de asenenea, obliga¦ia de a pune
|n aplicare deciziile adoplale de Parlanenl si
Consiliu |n donenii precun polilica agricola co·
nuna, pescuilul, energia, dezvollarea regionala,
nediul sau linerelul si progranele de sludii si de
schinb, precun progranul Erasnus. De ase·
nenea, Conisia joaca un rol esen¦ial |n polilica
din doneniul concuren¦ei penlru a se asigura ca
lo¦i operalorii econonici |si desfasoara aclivila·
lea |nlr·un nediu concuren¦ial sanalos. Conisia
poale inlerzice fuziunile |nlre conpanii |n cazul
|n care considera ca aceslea vor avea ca rezullal
o concuren¦a neloiala. Conisiei |i revine si obli·
ga¦ia de a se asigura ca slalele nenbre UE nu
denalureaza concuren¦a prin subven¦ii excesive
acordale aclivila¦ilor lor induslriale.
Fondurile conunilare conlribuie la nodernizarea infra·
slruclurilor de leleconunica¦ii |n regiunile defavorizale
ale UE.
©

C
E
24 24
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
S
í
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

P
F
O
í
O
V
A
F
E
A

í
Ñ
T
E
F
E
S
U
L
U
í

C
O
í
U
Ñ
3. Asigurarea respecIärii legisla|iei
comuhiIare
Conisia ac¦ioneaza ca ,gardian al lralalelor¨. Co·
nisia, alaluri de Curlea de Jusli¦ie, are respon·
sabililalea de a se asigura ca legisla¦ia UE se
aplica |n nod adecval |n loale slalele nenbre.
¦n cazul |n care conslala ca un slal nenbru
UE nu aplica o lege conunilara, Conisia de·
nareaza un proces denunil ,procedura privind
|ncalcarea dreplului conunilar¨. ¦n prina elapa
se lrinile guvernului o scrisoare ofciala, prin
care Conisia |l inforneaza cu privire la |ncalca·
rea legisla¦iei UE, nen¦ionand nolivele penlru
care considera ca legisla¦ia UE esle |ncalcala
si slabilind un lernen penlru lransnilerea unei
explica¦ii delaliale.
¦n cazul |n care slalul nenbru nu prezinla o
explica¦ie salisfacaloare sau nu renediaza si·
lua¦ia, Conisia va lrinile o alla scrisoare prin
care confrna |ncalcarea legisla¦iei UE |n slalul
respecliv si slabilesle un lernen penlru renedi·
erea silua¦iei. Daca slalul nenbru nu ia nasuri
penlru renedierea silua¦iei, Conisia lransnile
cazul Cur¦ii de Jusli¦ie |n vederea adoplarii unei
decizii. Senlin¦ele Cur¦ii sunl obligalorii penlru
slalele nenbre si inslilu¦iile UE. Daca slalele
nenbre nu respecla o senlin¦a, Curlea poale
inpune sanc¦iuni fnanciare.
4. PeprezehIarea UE la hivel
ihIerha|iohal
Conisia Europeana esle un purlalor de cuvanl
inporlanl al Uniunii Europene la nivel inlerna·
¦ional. Conisia esle vocea UE |n forunurile
inlerna¦ionale precun Organiza¦ia íondiala a
Coner¦ului, |n cadrul negocierilor cu privire la
acordul privind schinbarile clinalice inlerna¦io·
nale, Prolocolul de la Kyolo, si |n cadrul parleneri·
alului inporlanl de sprijin penlru coner¦ al UE cu
¦arile |n curs de dezvollare din Africa, Caraibe si
Pacifc, cunoscul ca Acordul de la Colonou.
Conisia se exprina |n nunele UE si negociaza
penlru aceasla |n donenii |n care slalele nen·
bre si·au reunil suveranilalea. Acesl lucru esle
prevazul de acorduri |ncheiale anlerior cu slalele
respeclive.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
Comisiei?
Presedinlele Conisiei holarasle doneniul de
responsabililale al fecarui conisar si poale no·
difca responsabilila¦ile conisarilor (dupa cazì pe
durala nandalului Conisiei.
¦n general, Conisia se |nlrunesle o dala pe sap·
lanana, de obicei niercurea si, de obicei, la
Bruxelles. Fiecare subiecl de pe agenda esle
prezenlal de conisarul responsabil de done·
niul |n cauza si |nlreaga echipa adopla o decizie
colecliva cu privire la acesl subiecl.
Personalul Conisiei esle organizal pe deparla·
nenle, cunoscule sub denunirea de ,direc¦ii
generale¨ (DCì si ,servicii¨ (cun esle Serviciul
Juridicì. Fiecare DC esle responsabila de un
anunil doneniu de aclivilale si esle condusa de
un direclor general, care raspunde |n fa¦a unui
conisar. Coordonarea generala esle asigurala
de Secrelarialul Ceneral, care adninislreaza si
reuniunile saplananale ale Conisiei. Secrelari·
alul Ceneral esle condus de secrelarul general,
care raspunde direcl |n fa¦a presedinlelui.
DC sunl cele care planifca si elaboreaza pro·
punerile legislalive, dar acesle propuneri devin
ofciale nunai alunci cand sunl ,adoplale¨ de
Conisie |n reuniunea saplananala. Procedura
esle descrisa pe scurl |n conlinuare.
Sa presupunen ca, de exenplu, Conisia con·
slala necesilalea unei legi europene care sa
|npiedice poluarea raurilor Europei. Direc¦ia
Cenerala íediu va elabora o propunere, pe
baza unor consullari inlensive cu organiza¦iile
europene din doneniul induslriei, agricullurii si
nediului si cu ninislerele de nediu din slalele
nenbre UE. Proieclul va f disculal si cu alle
deparlanenle ale Conisiei care sunl inleresale
de acesl subiecl si va f verifcal de Serviciul
Juridic si Secrelarialul Ceneral.
25 25
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
S
í
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

P
F
O
í
O
V
A
F
E
A

í
Ñ
T
E
F
E
S
U
L
U
í

C
O
í
U
Ñ
Dupa ce esle fnalizala, propunerea va f |nscri·
sa pe ordinea de zi a unei reuniuni a Conisiei.
Daca cel pu¦in 14 din cei 27 de conisari aproba
propunerea, Conisia o va adopla, iar propunerea
va benefcia de sprijinul necondi¦ional al |nlregii
echipe. Docunenlul va f lrinis Consiliului si
Parlanenlului European, care vor lua o decizie
pe baza propunerii. Conisia poale face nodif·
cari ullerioare |n lunina observa¦iilor celor doua
inslilu¦ii si renile propunerea |n vederea apro·
barii fnale.
Presedinlele Conisiei Europene, José íanuel Barroso, conslala personal efeclele dezaslruoase pe care schinbarile
clinalice le produc asupra Croenlandei.
©

C
E
26
Curlea de Jusli¦ie a Conunila¦ilor Europene
(penlru care se folosesle frecvenl prescurlarea
,Curlea¨ì a fosl insliluila |n leneiul prinului
Tralal UE, Tralalul CECO din 1952. Sediul se
aČa la Luxenburg.
íisiunea Cur¦ii esle sa se asigure ca legisla¦ia
UE esle inlerprelala si aplicala |n nod uniforn
|n loale slalele nenbre UE, aslfel |ncal legi·
le sa se aplice |n nod egal luluror cela¦enilor.
Spre exenplu, Curlea se asigura ca inslan¦ele
na¦ionale nu pronun¦a senlin¦e diferile |n acelasi
caz.
Curlea se asigura si ca slalele nenbre si insli·
lu¦iile UE aplica prevederile legislalive. Curlea
are pulerea de a solu¦iona liligiile care apar |nlre
slale nenbre UE, inslilu¦ii UE, operalori eco·
nonici si persoane fzice.
Curlea are |n alcaluire un judecalor din fecare
slal nenbru, aslfel |ncal loale sislenele juridice
na¦ionale din cadrul UE sunl reprezenlale. Cu
loale aceslea, din nolive de efcien¦a, Curlea
func¦ioneaza rar |n slruclura conplela. De obi·
cei, Curlea se |nlrunesle |n ,íarea Canera¨ cu
nunai 13 judecalori sau |n canere de cinci sau
lrei judecalori.
Curlea esle asislala de opl ,avoca¦i generali¨.
Folul aceslora esle sa |si sus¦ina punclele de ve·
dere |n cazurile |nainlale Cur¦ii spre solu¦ionare.
Pledoariile lrebuie sus¦inule public si lrebuie sa
fe inpar¦iale.
Judecalorii si avoca¦ii generali sunl persoane a
caror inpar¦ialilale nu poale f pusa la |ndoiala.
Ei de¦in califcarile sau conpelen¦ele necesa·
re penlru a f nuni¦i |n cele nai |nalle func¦ii
juridice din ¦arile lor de origine. Aceslia sunl
nuni¦i la Curlea de Jusli¦ie prin acordul conun
al guvernelor slalelor nenbre UE. Fiecare esle
nunil penlru un nandal de sase ani, care poale
f re|nnoil.
Penlru a ajula Curlea de Jusli¦ie sa faca fa¦a
nunarului nare de cazuri |nainlale spre solu¦i·
onare si penlru a oferi prolec¦ie juridica sporila
26
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T
í
¦
í
E
:

A
S
í
C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F
í
í

L
E
C
í
í
FUNCTIE// Sa se pronun¦e |n cazurile care |i sunl prezenlale spre
solu¦ionare
CURTEA DE JUSTITIE// Un judecalor din fecare slal nenbru UE, opl avoca¦i
generali
TRIBUNALUL DE PRIMÃ INSTANTÃ// Cel pu¦in un judecalor din fecare slal nenbru UE (27
|n 2007ì
TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE// ĉaple judecalori
DURATA MANDATULUI// íandale de sase ani care pol f re|nnoile
ADRESÃ// Boulevard Konrad Adenauer, L·2925 Luxenbourg
TEL.// (352ì 43 03·1
INTERNET// curia.europa.eu
CurIea de JusIi|ie:
asigurarea respectãrii
Iegii
INFORMATII ESENTIALE
27
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T
í
¦
í
E
:

A
S
í
C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F
í
í

L
E
C
í
í
cela¦enilor, |n 1933 a fosl creal un Tribunal de
Prina ínslan¦a. Acesl lribunal (care func¦ioneaza
pe langa Curlea de Jusli¦ieì esle responsabil
penlru pronun¦area senlin¦elor |n anunile cazuri,
|n special ac¦iuni inlenlale de persoane fzice,
conpanii si unele organiza¦ii, si cazuri care se
|ncadreaza |n dreplul concuren¦ei. Acesl lribunal
are |n alcaluire cale un judecalor din fecare slal
nenbru UE.
Tribunalul Func¦iei Publice al Uniunii Europene
se pronun¦a |n liligiile aparule |nlre Uniunea Eu·
ropeana si func¦ionarii acesleia. Acesl lribunal
esle alcaluil din saple judecalori si func¦ioneaza
pe langa Tribunalul de Prina ínslan¦a.
Curlea de Jusli¦ie, Tribunalul de Prina ínslan¦a si
Tribunalul Func¦iei Publice au cale un presedinle
ales de judecalori penlru un nandal de lrei ani
care poale f re|nnoil. Vassilios Skouris a fosl ales
presedinle al Cur¦ii de Jusli¦ie |n 2003. íarc
Jaeger esle aclualul presedinle al Tribunalului de
Prina ínslan¦a. Paul J. íahoney esle presedin·
lele Tribunalului Func¦iei Publice din 2005.
Ce Iace CurIea?
Curlea pronun¦a senlin¦e |n cazurile care |i sunl
|nainlale spre solu¦ionare. Cele cinci lipuri de
cazuri |nlalnile frecvenl sunl:
1. ac¦iuni penlru pronun¦area unei holarari
prelininare,
2. ac¦iuni inlenlale penlru ne|ndeplinirea
obliga¦iilor,
3. ac¦iuni |n anulare,
4. ac¦iuni |n conslalarea ab¦inerii de a ac¦iona,
5. ac¦iuni |n despagubiri.
Ac¦iunile sunl delaliale |n conlinuare.
1. Procedura de prohuh|are a uhei hoIärâri
prelimihare
ínslan¦ele na¦ionale din fecare slal nenbru UE
sunl responsabile penlru aplicarea corespunza·
loare a legisla¦iei conunilare |n slalul respecliv.
Dar exisla riscul ca inslan¦ele din diferile ¦ari
sa inlerpreleze legisla¦ia conunilara |n noduri
diferile.
27 27
¦nso¦iloarele de bord au beneficial |n nai nulle randuri de holarari ale Cur¦ii Europene de Jusli¦ie privind egalilalea
dreplurilor si a renunera¦iei.
©

A
l
a
m
y
/
Ì
m
a
g
e
s
e
l
e
c
I
28 28
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T
í
¦
í
E
:

A
S
í
C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F
í
í

L
E
C
í
í
,Procedura de pronun¦are a unei holarari preli·
ninare¨ are rolul de a pre|nlanpina acesl lucru.
Daca o inslan¦a na¦ionala are |ndoieli cu privire la
inlerprelarea sau valabililalea unei legi conunila·
re, aceasla poale si, |n anunile cazuri, esle obli·
gala, sa solicile opinia Cur¦ii de Jusli¦ie. Aceasla
opinie esle furnizala sub forna unei ,proceduri
de pronun¦are a unei holarari prelininare¨.
2. Ac|iuhi ihIehIaIe pehIru heîhdeplihirea
obliga|iilor
Conisia poale denara acesl proces |n cazul |n
care considera ca un slal nenbru nu |si |ndepli·
nesle obliga¦iile prevazule de legisla¦ia conuni·
lara. Acesl proces poale f denaral si de un all
slal nenbru UE.
¦n anbele cazuri, Curlea invesligheaza acuza¦iile
si se pronun¦a. Daca se conslala veridicilalea
acuza¦iilor aduse slalului nenbru respecliv,
acesla are obliga¦ia de a renedia silua¦ia de |n·
dala. ¦n cazul |n care conslala ca slalul nenbru
nu a respeclal senlin¦a pronun¦ala, Curlea poale
inpune plala unei anenzi.
3. Ac|iuhi îh ahulare
Daca un slal nenbru, Consiliul, Conisia sau
(|n anunile condi¦iiì Parlanenlul considera ca
o anunila lege conunilara esle ilegala, acesla
poale solicila Cur¦ii anularea legii |n cauza.
Acesle ,ac¦iuni |n anulare¨ pol f folosile si de
persoanele fzice care doresc sa solicile Cur¦ii
anularea unei anunile legi deoarece le afecleaza
|n nod direcl si negaliv.
¦n cazul |n care conslala ca legea respecliva a
fosl adoplala incorecl sau nu are un lenei corecl
|n dispozi¦iile lralalelor, Curlea poale declara
legea nula si neavenila.
4. Ac|iuhi îh cohsIaIarea ab|iherii de a
ac|ioha
Tralalul prevede ca Parlanenlul European, Con·
siliul si Conisia au obliga¦ia de a adopla anunile
decizii |n anunile silua¦ii. ¦n caz conlrar, slalele
nenbre, celelalle inslilu¦ii UE si (|n anunile
silua¦iiì pesoanele fzice sau sociela¦ile coner·
ciale pol |nainla o plangere prin care solicila
Cur¦ii consennarea |n nod ofcial a ab¦inerii de
a ac¦iona.
5. Ac|iuhi îh despägubiri
Orice persoana sau socielale conerciala care a
suferil daune |n urna unei ac¦iuni sau a unei lipse
de ac¦iune din parlea Conunila¦ii ori a func¦io·
narilor acesleia poale inlenla o ac¦iune penlru
plala unor despagubiri |n fa¦a Tribunalului de
Prina ínslan¦a.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
Cur|ii?
Cazurile sunl prezenlale la regislralura si penlru
fecare caz esle nunil un anunil judecalor si un
avocal general.
Procedura care urneaza are loc |n doua elape:
|n scris si apoi sub forna verbala.
¦n prina elapa, loale par¦ile inplicale prezinla
declara¦ii scrise si judecalorul nunil penlru cazul
respecliv |nlocnesle un raporl unde rezuna
acesle declara¦ii si leneiul legal al cazului.
Urneaza elapa a doua - audierea publica. ¦n
func¦ie de inporlan¦a si conplexilalea cazu·
lui, audierea poale avea loc |n fa¦a unui con·
plel alcaluil din lrei, cinci sau 13 judecalori sau
|nainlea Cur¦ii reunile. La audiere, avoca¦ii par·
¦ilor |si prezinla cazul |n fa¦a judecalorilor si a
avocalului general, care le pol adresa |nlrebari.
Avocalul general |si sus¦ine punclul de vedere,
dupa care judecalorii delibereaza si pronun¦a
senlin¦a. Aceasla nu urneaza neaparal punclul
de vedere al avocalului general.
Senlin¦ele Cur¦ii se adopla cu najorilale si se
pronun¦a |n cadrul unei audieri publice. Punclele
de vedere divergenle nu se conunica. Deciziile
sunl publicale |n ziua pronun¦arii lor.
Procedura Tribunalului de Prina ínslan¦a esle
sinilara, cu excep¦ia sus¦inerii punclului de ve·
dere al avocalului general.
29
Curlea de Conluri a fosl |nfin¦ala |n 1975. Se·
diul esle la Luxenburg. íisiunea Cur¦ii esle
de a verifca daca fondurile UE sunl adninislra·
le corespunzalor, aslfel |ncal cela¦enii Uniunii
sa ob¦ina valoare naxina |n schinbul banilor.
Curlea are dreplul de a verifca orice persoana
sau organiza¦ie care lucreaza cu fonduri UE.
Curlea are un nenbru din fecare slal nenbru
UE, nunil de Consiliu penlru un nandal de sase
ani, care poale f re|nnoil. íenbrii |l aleg pe
unul dinlre ei ca presedinle penlru un nandal
de lrei ani, care poale f re|nnoil. Huberl veber
esle presedinle al Cur¦ii de Conluri din ianuarie
2005.
Ce Iace CurIea?
Folul principal al Cur¦ii esle de a verifca daca
bugelul UE esle aplical corecl - cu alle cuvinle,
daca venilurile si chelluielile UE sunl ob¦inule,
chelluile si |nregislrale legal si de a asigura un
nanagenenl fnanciar sanalos. Prin urnare,
aclivilalea cur¦ii reprezinla o garan¦ie a faplului
ca sislenul UE func¦ioneaza |n nod econonic,
efcienl, efecliv si lransparenl.
Penlru a·si |ndeplini alribu¦iile, Curlea poale
invesliga docunenlele apar¦inand oricarei per·
soane sau organiza¦ii care lucreaza cu venilurile
sau chelluielile UE. Curlea efeclueaza frecvenl
conlroale la fa¦a locului. Conslalarile sale sunl
consennale |n rapoarle, care aduc orice proble·
na exislenla |n alen¦ia Conisiei si a guvernelor
slalelor nenbre UE.
Penlru a·si |ndeplini aclivilalea |n nod efcienl,
Curlea de Conluri lrebuie sa ranana conplel
independenla de celelalle inslilu¦ii, paslrand,
|n acelasi linp, legalura cu aceslea.
Una dinlre func¦iile esen¦iale ale Cur¦ii de Con·
luri esle de a sus¦ine aclivilalea Parlanenlului
European si a Consiliului prin prezenlarea anuala
a unui raporl de audil penlru anul fnanciar an·
lerior. Parlanenlul exanineaza acesl raporl |n
delaliu |nainle de a holar| daca aproba sau nu
nodul |n care Conisia a geslional bugelul. ¦n caz
afrnaliv, Curlea de Conluri lrinile Consiliului si
Parlanenlului si o declara¦ie prin care confrna
ca banii conlribuabililor europeni au fosl uliliza¦i
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
U
F
T
E
A

D
E

C
O
Ñ
T
U
F
í

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

V
A
L
O
A
F
E

¦
Ñ

S
C
H
í
í
B
U
L

B
A
Ñ
í
L
O
F

D
U
í
Ñ
E
A
V
O
A
S
T
F
A
29
INFORMATII ESENTIALE
CurIea de CohIuri
Europeahä:
vaIoare în schimbuI
baniIor dumneavoastrã
FUNCTIE// Conlroleaza daca fondurile UE sunl ulilizale corespunzalor
MEMBRI// Unul din fecare slal nenbru UE
DURATA MANDATULUI// íenbrii sunl nuni¦i penlru un nandal de sase ani,
care poale f re|nnoil
ADRESÃ// 12 rue Alcide de Casperi, L·1615 Luxenbourg
TEL.// (352ì 43 93·1
INTERNET// eca.europa.eu
30 30
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
U
F
T
E
A

D
E

C
O
Ñ
T
U
F
í

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:


V
A
L
O
A
F
E

¦
Ñ

S
C
H
í
í
B
U
L

B
A
Ñ
í
L
O
F

D
U
í
Ñ
E
A
V
O
A
S
T
F
A
|n nod adecval.
¦n sfarsil, Curlea inforneaza cela¦enii cu privire
la rezullalele aclivila¦ii sale prin rapoarle care
lraleaza subiecle de inleres deosebil.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
Cur|ii?
Curlea de Conluri are aproxinaliv 300 de anga·
ja¦i, inclusiv lraducalori si adninislralori, precun
si audilori. Audilorii sunl |npar¦i¦i |n ,grupuri de
audil¨. Aceslia pregalesc rapoarle prelininare
pe baza carora Curlea adopla decizii.
Audilorii efeclueaza frecvenl conlroale la sediul
allor inslilu¦ii UE, |n slalele nenbre si |n orice
¦ara care prinesle ajuloare din parlea UE. De
fapl, desi aclivilalea cur¦ii are legalura |n cea nai
nare nasura cu banii de care esle responsabila
Conisia, pesle 30 ' din chelluielile UE sunl
adninislrale de aulorila¦ile na¦ionale.
Curlea de Conluri nu de¦ine puleri legale. Daca
audilorii descopera fraude sau nereguli, aceslia
inforneaza OLAF - Ofciul European de Lupla
Anlifrauda. OLAF esle un deparlanenl al Coni·
siei Europene cu un slalul special, care |i asigura
o aulononie lolala.
Crolalierea vacilor le pernile audilorilor UE sa asigure nonilorizarea chelluielilor conunilare.
©

V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
31
¦nfin¦al |n 1957 prin Tralalul de la Fona, Coni·
lelul Econonic si Social European (CESEì esle
un organ consullaliv care le furnizeaza repre·
zenlan¦ilor grupurilor de inlerese din Europa,
precun organiza¦iile palronale si sindicalele, si
allor organisne ale ,sociela¦ii civile organizale¨,
precun asocia¦iile de consunalori, o plalforna
fornala penlru exprinarea punclelor lor de ve·
dere asupra problenelor UE.
CESE are 344 de nenbri - nunarul nenbrilor
din fecare slal nenbru nu reprezinla neaparal
narinea popula¦iei din ¦ara respecliva. Ñunarul
de nenbri din fecare ¦ara esle urnalorul:
Fran¦a, Cernania, ílalia si Fegalul Unil 24
Polonia si Spania 21
Fonania 15
Auslria, Belgia, Bulgaria, Crecia,
Porlugalia, Fepublica Ceha, Suedia,
¦arile de Jos si Ungaria 12
Danenarca, Finlanda, írlanda,
Liluania si Slovacia 9
Eslonia, Lelonia si Slovenia 7
Cipru si Luxenburg 6
íalla 5
ToIal 344
íenbrii sunl nuni¦i de guvernele UE, dar bene·
fciaza de independen¦a polilica lolala. Ei sunl
nuni¦i penlru un nandal de palru ani care poale
f re|nnoil.
Conilelul se reunesle |n adunare plenara, iar
discu¦iile conilelului sunl pregalile de sase sub·
conilele denunile ,sec¦iuni¨, fecare ocupan·
du·se de donenii de polilica specifce. Conilelul
|si alege presedinlele si doi vicepresedin¦i penlru
un nandal de doi ani. Dinilris Dinilriadis a deve·
nil presedinle al CESE |n oclonbrie 2006.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
T
E
T
U
L

E
C
O
Ñ
O
í
í
C

ĉ
í

S
O
C
í
A
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

S
O
C
í
E
T
A
¦
í
í

C
í
V
í
L
E
31
ComiIeIul Ecohomic çi
Social Europeah:
vocea societã{ii civiIe
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Feprezinla socielalea civila organizala
MEMBRI// 344
DURATA MANDATULUI// Palru ani
REUNIUNI// Bruxelles, lunar
ADRESÃ// Fue Belliard 99, B·1040 Bruxelles
TEL.// (32·2ì 546 90 11
INTERNET// eesc.europa.eu
31
32 32
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
T
E
T
U
L

E
C
O
Ñ
O
í
í
C

ĉ
í

S
O
C
í
A
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

V
O
C
E
A

S
O
C
í
E
T
A
¦
í
í

C
í
V
í
L
E
Ce Iace CESE?
Conilelul Econonic si Social European |ndepli·
nesle lrei roluri principale:
º asigura consullan¦a penlru Parlanenlul Euro·
pean, Consiliul Uniunii Europene si Conisia
Europeana, la solicilarea aceslora sau la ini¦i·
aliva Conilelului,
º |ncurajeaza socielalea civila sa se inplice |n
nai nare nasura |n procesul de elaborare a
polilicilor publice la nivelul UE,
º sus¦ine rolul sociela¦ii civile |n slalele nenen·
bre UE si conlribuie la |nfin¦area slruclurilor
consullalive.
Avizele Conilelului sunl lransnise inslilu¦iilor de
lalie nai nare - Consiliul, Conisia si Parlanenlul
European. Se inpune consullarea Conilelului
|nainle de adoplarea unor decizii de polilica eco·
nonica si sociala, regionala si de nediu. Prin
urnare, Conilelul |ndeplinesle un rol esen¦ial |n
procesul decizional din cadrul Uniunii. CESE esle
o punle |nlre Uniune si cela¦enii sai, pronovand
o socielale nai acliva, nai recepliva si, prin ur·
nare, nai denocralica, |n Europa.
Cihe suhI membrii CESE?
íenbrii CESE |si desfasoara aclivilalea pre·
ponderenl |n ¦arile lor de origine si forneaza lrei
grupuri care reprezinla angajalorii, angaja¦ii si
diferile alle inlerese econonice si sociale.
Crupul Angajalorilor are nenbri din seclorul
induslrial public si prival, |nlreprinderi nici si
nijlocii, canere de coner¦, coner¦ cu ridicala si
cu ananunlul, seclorul bancar si al asigurarilor,
lransporl si agricullura.
Crupul Salaria¦ilor reprezinla loale calegoriile de
angaja¦i, de la nuncilori necalifca¦i la direclori
execulivi. íenbrii grupului provin din sindica·
lele na¦ionale.
Crupul Aclivila¦i diverse reprezinla organiza¦i·
ile neguvernanenlale (OÑCì, organiza¦iile de
agricullori, |nlreprinderile nici, alelierele si pro·
fesiile neslesugaresli, cooperalivele si asoci·
a¦iile nonprofl, organiza¦iile de consunalori si
de prolec¦ia nediului, conunila¦ile sliin¦ifce si
acadenice si asocia¦iile care reprezinla fanilia
si persoanele cu dizabilila¦i.
Organiza¦iile care apara inleresele faniliei fac parle dinlre nuneroasele grupuri ale sociela¦ii care |si fac auzila vocea
prin inlernediul Conilelului Econonic si Social European (CESEì.
©

V
a
n

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
33
¦nfin¦al |n 1994 prin Tralalul de insliluire a Uni·
unii Europene, Conilelul Fegiunilor (CoFì esle
un organ consullaliv alcaluil din reprezenlan¦i ai
aulorila¦ilor regionale si locale europene. Se in·
pune consullarea CoF |nainle de adoplarea unor
decizii la nivelul UE |n donenii precun polilica
regionala, nediul, cullura, educa¦ia si lranspor·
lul - care sunl, fara excep¦ie, donenii de inleres
local si regional.
Conilelul are 344 de nenbri. Ñunarul de
nenbri din fecare slal nenbru UE reČecla cu
aproxina¦ie narinea popula¦iei ¦arii respeclive,
dupa cun urneaza:
Fran¦a, Cernania, ílalia si Fegalul Unil 24
Polonia si Spania 21
Fonania 15
Auslria, Belgia, Bulgaria, Crecia,
Fepublica Ceha, Porlugalia, Suedia,
¦arile de Jos si Ungaria 12
Danenarca, Finlanda, írlanda,
Liluania si Slovacia 9
Eslonia, Lelonia si Slovenia 7
Cipru si Luxenburg 6
íalla 5
ToIal 344
íenbrii Conilelului sunl nenbri alesi sau fac·
lori de decizie |n cadrul aulorila¦ilor locale sau
regionale din regiunea din care provin. Ei sunl
noninaliza¦i penlru Conilel de calre guverne·
le na¦ionale si sunl nuni¦i de Consiliul Uniunii
Europene penlru palru ani. íandalul lor poale
f re|nnoil. Fiecare ¦ara |si alege nenbrii dupa
cun considera polrivil, dar conponen¦a lrebuie
sa respecle reprezenlarea polilica si geografca.
Daca |si pierd nandalul elecloral |n regiunea de
origine, va lrebui ca nenbrii sa denisioneze
din Conilel.
Exisla palru grupuri polilice: Parlidul Popular
European, Parlidul Socialislilor Europeni, Alian·
¦a Liberalilor si Denocra¦ilor penlru Europa si
Uniunea penlru o Europa a Ña¦iunilor - Alian¦a
Europeana.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
T
E
T
U
L

F
E
C
í
U
Ñ
í
L
O
F
:

V
O
C
E
A

A
D
í
í
Ñ
í
S
T
F
A
¦
í
E
í

F
E
C
í
O
Ñ
A
L
E

ĉ
í

L
O
C
A
L
E
33
ComiIeIul Pegiuhilor:
vocea administra{iei
regionaIe çi IocaIe
INFORMATII ESENTIALE
33
FUNCTIE// Feprezinla aulorila¦ile regionale si locale
MEMBRI// 344
DURATA MANDATULUI// Palru ani
REUNIUNI/ Bruxelles, cinci sesiuni plenare |n fecare an
ADRESÃ// Fue Belliard 101, B·1040 Bruxelles
TEL.// (32·2ì 232 22 11
INTERNET// cor.europa.eu
34 34
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
í
í
T
E
T
U
L

F
E
C
í
U
Ñ
í
L
O
F
:

V
O
C
E
A

A
D
í
í
Ñ
í
S
T
F
A
¦
í
E
í

F
E
C
í
O
Ñ
A
L
E

ĉ
í

L
O
C
A
L
E
Presedinlele CoF esle ales penlru un nandal
de doi ani dinlre nenbrii conilelului. íichel
Delebarre a fosl ales presedinle |n 2006.
Ce Iace ComiIeIul?
Folul Conilelului Fegiunilor esle de a prezenla
punclele de vedere locale si regionale cu privire
la legisla¦ia UE. ¦n acesl sens, conilelul enile
rapoarle sau ,avize¨ cu privire la propunerile
Conisiei.
Conisia si Consiliul au obliga¦ia de a consulla
CoF |nainle de adoplarea unor decizii la nivel UE
|n problene care sunl de inleres penlru guvernul
local si regional. Aceslea pol f polilica for¦ei
de nunca, nediul, educa¦ia, cullura, fornarea
profesionala si linerelul, energia, lransporlul,
leleconunica¦iile si sanalalea publica.
Lisla nu esle exhausliva. Conisia, Consiliul si
Parlanenlul European au liberlalea de a se con·
sulla cu CoF si |n alle problene. ¦n ceea ce pri·
vesle Conilelul, acesla poale adopla avize din
proprie ini¦ialiva si le poale prezenla Conisiei,
Consiliului si Parlanenlului.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
ComiIeIului?
¦n fecare an, Conilelul Fegiunilor se |nlrunesle
|n cinci sesiuni plenare |n care defnesle polilica
generala a conilelului si adopla avize.
Exisla sase ,conisii¨ care exanineaza diferile
donenii de polilica si pregalesc avizele care
urneaza sa fe dezbalule |n sesiunile plenare.
Accesul la fornare profesionala si la |nva¦are conlinua pe |nlregul leriloriu al Europei reprezinla o preocupare najora a
Conilelului Fegiunilor.
©

B
i
l
d
e
r
b
o
×
35
Banca Europeana de ínvesli¦ii (BEíì a fosl |nfin·
¦ala |n 1953 prin Tralalul de la Fona. Folul princi·
pal al bancii esle de a |nprunula fonduri penlru
proieclele de inleres european, precun caile de
conunica¦ie ruliera si feroviara, aeroporlurile
sau progranele de nediu. Banca fnan¦eaza, de
asenenea, invesli¦iile |nlreprinderilor nici |n UE
si dezvollarea econonica din ¦arile candidale si
¦arile |n curs de dezvollare.
Philippe íaysladl a fosl ales presedinle al BEí
|n ianuarie 2000.
Ce Iace bahca?
BEí esle o inslilu¦ie nonprofl, care se aulof·
nan¦eaza si esle independenla de bugelul UE.
Banca esle fnan¦ala prin |nprunuluri pe pie¦ele
de capilal. Ac¦ionarii bancii - slalele nenbre ale
Uniunii Europene - subscriu colecliv la capilalul
bancii, iar conlribu¦ia fecarei ¦ari reČecla pule·
rea econonica a acesleia |n Uniune.
Prin sus¦inerea slalelor nenbre, BEí benefciaza
de cel nai bun raling de credil (AAAì de pe pie·
¦ele de capilal, de unde poale ridica sune foarle
nari de capilal |n condi¦ii foarle avanlajoase. La
randul ei, banca poale sa invesleasca |n proiecle
de inleres public penlru care nu s·ar pulea gasi
fonduri din alle surse - sau penlru care ar lrebui
efecluale |nprunuluri coslisiloare.
Proieclele |n care banca inveslesle sunl selec·
lale alenl.
Priorila¦ile bancii la nivelul UE sunl de a
sus¦ine:
º coeziunea si convergen¦a,
º |nlreprinderile nici si nijlocii,
º durabililalea nediului,
º inova¦ia,
º dezvollarea re¦elelor de lransporl lranseuro·
pene si
º sursele de energie durabile, conpelilive si
sigure.
¦n exleriorul UE, BEí sus¦ine polilicile UE de
dezvollare si cooperare |n ¦arile candidale si
polen¦ial candidale, |n ¦arile din regiunea íarii
íedilerane si din eslul Europei (inclusiv Fusiaì
care se |ncadreaza |n sfera polilicii de vecinalale
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
B
A
Ñ
C
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A

D
E

í
Ñ
V
E
S
T
í
¦
í
í
:

F
í
Ñ
A
Ñ
¦
A
F
E
A

D
E
Z
V
O
L
T
A
F
í
í

E
C
O
Ñ
O
í
í
C
E
35
Bahca Europeahä de
ÌhvesIi|ii:
hnan{area dezvoItãrii
economice
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Finan¦eaza dezvollarea econonica
MEMBRI// Slalele nenbre UE
Consiliul Direclor - 23, Conilelul Adninislraliv - 9
ADRESÃ// 100, Boulevard Konrad Adenauer, L·2950 Luxenburg
TEL.// (352ì 43 79·1
INTERNET // www.eib.org
36 36
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
B
A
Ñ
C
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A

D
E

í
Ñ
V
E
S
T
í
¦
í
í
:

F
í
Ñ
A
Ñ
¦
A
F
E
A

D
E
Z
V
O
L
T
A
F
í
í

E
C
O
Ñ
O
í
í
C
E
a UE, si |n ¦arile din Africa, Caraibe, Pacifc, Asia
si Anerica Lalina. ¦nprunulurile acordale aces·
lor ¦ari se concenlreaza asupra urnaloarelor
donenii:
º dezvollarea seclorului prival,
º dezvollarea infraslruclurii,
º securilalea surselor de energie si
º durabililalea nediului.
¦n fnal, BEí esle ac¦ionarul najorilar al Fondului
European de ínvesli¦ii, alaluri de care forneaza
,Crupul BEí¨. Fondul inveslesle |n capilalul de
risc si ofera garan¦ii penlru |nlreprinderile nici
si nijlocii. Fondul nu |nprunula si nu inveslesle
|n nod direcl. ¦n schinb, Fondul |si desfasoara
aclivilalea prin inlernediul bancilor si al allor
inlernediari fnanciari, oferindu·le garan¦ii pen·
lru acoperirea |nprunulurilor pe care le acorda
|nlreprinderilor nici.
Fondul esle acliv |n loale slalele nenbre ale
Uniunii Europene si |n ¦arile candidale |n vederea
aderarii.
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
bähcii?
BEí esle o inslilu¦ie aulonona. Banca adopla
deciziile de |nprunul si de credilare pe baza
punclelor forle ale fecarui proiecl si a oporlu·
nila¦ilor oferile de pie¦ele fnanciare. ¦n fecare
an, banca prezinla un raporl cu privire la loale
aclivila¦ile sale.
BEí coopereaza cu inslilu¦iile UE. De exen·
plu, reprezenlan¦ii sai parlicipa |n conilelele
Parlanenlului European, iar Presedinlele BEí
parlicipa la reuniunile Consiliului alunci cand se
|nlalnesc ninislrii econoniei si fnan¦elor din
slalele nenbre UE.
Deciziile bancii sunl adoplale de urnaloarele
organisne.
‡ Consiliul Cuvernalorilor esle alcaluil din
ninislri (|n nod nornal, ninislrii de fnan¦eì
din loale slalele nenbre. Acesla defnesle
polilica generala de |nprunuluri a bancii,
aproba bilan¦ul conlabil si raporlul anual,
aulorizeaza banca sa fnan¦eze proiecle
|n exleriorul UE si ia holarari cu privire la
creslerile de capilal.
‡ Consiliul Direclor aproba opera¦iunile de
credilare si de |nprunul si se asigura ca BEí
esle adninislrala corespunzalor. Consiliul
esle alcaluil din 23 de direclori - unul
noninalizal de fecare slal nenbru UE si
unul noninalizal de Conisia Europeana.
‡ Conilelul Adninislraliv esle organul execuliv
pernanenl al bancii. Acesla adninislreaza
aclivila¦ile zilnice ale BEí si are noua
nenbri.
Banca Europeana de ínvesli¦ii a acordal un |nprunul
Fepublicii Cehe penlru a |nbunala¦i prolec¦ia |npolriva
inunda¦iilor.
©

B
e
l
g
a
37
Banca Cenlrala Europeana (BCEì a fosl |nfin¦ala
|n 1993. Sediul bancii esle la Frankfurl (Cerna·
niaì. íisiunea bancii esle sa adninislreze no·
neda euro - noneda unica a UE - si sa paslreze
slabililalea pre¦urilor penlru cele pesle doua
lreini din cela¦enii UE care ulilizeaza noneda
euro. BCE esle responsabila si penlru crearea si
inplenenlarea polilicii nonelare |n zona euro.
Penlru a·si |ndeplini rolul, BCE lucreaza cu ,Sis·
lenul European al Bancilor Cenlrale¨ (SEBCì.
¦arile care au adoplal noneda euro pana |n pre·
zenl alcaluiesc ,zona euro¨. Bancile cenlrale
ale aceslor ¦ari, |npreuna cu Banca Cenlrala
Europeana, alcaluiesc ceea ce se nunesle
,Eurosislenul¨.
BCE |si desfasoara aclivilalea |n condi¦ii de inde·
penden¦a lolala. BCE, bancile cenlrale na¦ionale
ale SEBC sau all nenbru al organisnelor lor de
decizie nu pol solicila sau prini inslruc¦iuni de la
niciun all organisn. ínslilu¦iile UE si guvernele
slalelor nenbre UE lrebuie sa respecle acesl
principiu si au obliga¦ia de a nu |ncerca sa inČu·
en¦eze BCE sau bancile cenlrale europene.
Jean·Claude Trichel a fosl nunil presedinle al
BCE |n noienbrie 2003.
Ce Iace bahca?
Una dinlre alribu¦iile principale ale BCE esle de a
nen¦ine slabililalea pre¦urilor |n zona euro, aslfel
|ncal pulerea de cunparare sa nu fe erodala de
inČa¦ie. BCE are ca obiecliv sa asigure o cresle·
re anuala a pre¦urilor de consun nai nica, dar
aproape egala cu 2 ' pe lernen nediu.
Penlru a face acesl lucru, BCE slabilesle praguri
penlru ralele dobanzilor |n urna analizei evolu¦ii·
lor econonice si nonelare. Banca naresle rale·
le dobanzilor daca doresle sa conlroleze inČa¦ia
si le reduce |n cazul |n care considera ca riscul
de inČa¦ie esle linilal.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
B
A
Ñ
C
A

C
E
Ñ
T
F
A
L
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

A
D
í
í
Ñ
í
S
T
F
A
F
E
A

í
O
Ñ
E
D
E
í

E
U
F
O
37
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Sa nen¦ina slabililalea pre¦urilor |n zona euro si sa aplice
polilica nonelara
MEMBRI// Consiliul Cuvernalorilor - 19, Consiliul Ceneral - 29,
Conilelul Execuliv - 6
ADRESÃ// Kaiserslrasse 29, D·60311 Frankfurl an íain
TEL.// (49ì 691 34 40
INTERNET// www.ecb.eu
Bahca CehIralä
Europeahä:
administrarea monedei
euro
38 38
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
B
A
Ñ
C
A

C
E
Ñ
T
F
A
L
A

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
A
:

A
D
í
í
Ñ
í
S
T
F
A
F
E
A

í
O
Ñ
E
D
E
í

E
U
F
O
Cum esIe orgahizaIä acIiviIaIea
bähcii?
Conilelul Execuliv al BCE esle responsabil pen·
lru aplicarea polilicii nonelare slabilile de Con·
siliul Cuvernalorilor (a se vedea |n conlinuareì si
penlru lransnilerea inslruc¦iunilor calre bancile
cenlrale na¦ionale. De asenenea, Conilelul pre·
galesle reuniunile Consiliului Cuvernalorilor si
esle responsabil de adninislrarea aclivila¦ilor
zilnice ale BCE.
Conilelul esle alcaluil din presedinlele BCE,
vicepresedinlele si al¦i palru nenbri, lo¦i find
nuni¦i de conun acord de calre presedin¦ii sau
prin·ninislrii ¦arilor din zona euro. íenbrii Co·
nilelului Execuliv sunl nuni¦i penlru un nandal
de opl ani care nu poale f re|nnoil.
Consiliul Cuvernalorilor esle organul de decizie
la cel nai |nall nivel din cadrul Bancii Cenlrale Eu·
ropene. Acesla esle alcaluil din cei sase nenbri
ai Conilelului Execuliv si guvernalorii bancilor
cenlrale din zona euro. Consiliul esle condus
de presedinlele BCE. íisiunea fundanenlala
a aceslui Consiliu esle sa defneasca polilica
nonelara a zonei euro si, |n special, sa fxeze
ralele dobanzilor penlru bancile conerciale care
doresc sa |nprunule fonduri de la BCE.
Consiliul Ceneral esle alcaluil din presedinlele
si vicepresedinlele BCE si guvernalorii banci·
lor cenlrale na¦ionale din loale cele 27 de slale
nenbre UE. Consiliul Ceneral conlribuie la ac·
livilalea consullaliva si de coordonare a BCE
si conlribuie la pregalirile |n vederea exlinderii
zonei euro.
¦arile nenbre ale UE care folosesc noneda euro (ianuarie 2003ì: Auslria, Belgia, Cipru, Finlanda, Fran¦a, Cernania, Crecia,
írlanda, ílalia, Luxenburg, íalla, ¦arile de Jos, Porlugalia, Slovenia si Spania.
¦arile nenbre ale UE care nu folosesc noneda euro: Bulgaria, Fepublica Ceha, Danenarca, Eslonia, Ungaria, Lelonia,
Liluania, Polonia, Fonania, Slovacia, Suedia si Fegalul Unil.
39
Pozi¦ia de Onbudsnan European a fosl |nfin¦ala
prin Tralalul de insliluire a Uniunii Europene |n
1992. Onbudsnanul ac¦ioneaza ca inlernediar
|nlre cela¦ean si aulorila¦ile UE. El are dreplul
de a prini si invesliga plangerile lrinise de ce·
la¦enii, conpaniile si organiza¦iile din UE si de
orice persoana cu doniciliul sau sediul |nlr·un
slal nenbru UE.
Onbudsnanul esle ales de Parlanenlul Euro·
pean penlru un nandal de cinci ani, care poale
f re|nnoil, coincide cu nandalul legislaliv al Par·
lanenlului. Ñikiforos Dianandouros a prelual
poslul de Onbudsnan European |n aprilie 2003
si a fosl reales |n ianuarie 2005 penlru un nandal
de cinci ani.
Ce Iace Ombudsmahul?
Onbudsnanul invesligheaza ,adninislrarea de·
fecluoasa¨ la nivelul inslilu¦iilor si organisnelor
Uniunii Europene. ,Adninislrarea defecluoasa¨
|nseanna adninislrare incorecla sau inconple·
la - cu alle cuvinle, o inslilu¦ie nu ac¦ioneaza
|n confornilale cu legisla¦ia sau nu respecla
principiile de buna adninislrare sau |ncalca drep·
lurile onului. íala caleva exenple:
º nedreplale,
º discrininare,
º abuz de pulere,
º neconunicarea sau refuzul de a conunica º
inforna¦ii,
º |nlarzieri nejuslifcale,
º proceduri incorecle.
Onbudsnanul |ncepe invesliga¦iile ca urnare
a unei plangeri prinile sau din proprie ini¦ialiva.
El |si desfasoara aclivilalea independenl si in·
par¦ial. Onbudsnanul nu solicila si nu prinesle
inslruc¦iuni de la niciun guvern sau organiza¦ie.
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
O
í
B
U
D
S
í
A
Ñ
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

í
Ñ
V
E
S
T
í
C
A
F
E
A

P
L
Â
Ñ
C
E
F
í
L
O
F

D
U
í
Ñ
E
A
V
O
A
S
T
F
A
39
FUNCTIE// Sa descopere cazurile de adninislrare defecluoasa si sa
propuna solu¦ii
DURATA MANDATULUI// Cinci ani, poale f re|nnoil
ADRESÃ// 1, Avenue du Présidenl Foberl Schunan, B.P. 403,
F·67001 Slrasbourg
TEL.// (33ì 333 17 23 13
INTERNET// onbudsnan.europa.eu
Ombudsmahul
Europeah:
investigarea pIângeriIor
dumneavoastrã
INFORMATII ESENTIALE
40 40
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
O
í
B
U
D
S
í
A
Ñ
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ
:

í
Ñ
V
E
S
T
í
C
A
F
E
A

P
L
Â
Ñ
C
E
F
í
L
O
F

D
U
í
Ñ
E
A
V
O
A
S
T
F
A
Cum poI sä IrimiI o plâhgere la
Ombudsmahul Europeah?
Daca dori¦i sa lrinile¦i o plangere despre ad·
ninislrarea defecluoasa conslalala la nivelul
unei inslilu¦ii sau al unui organisn european,
prinul lucru pe care lrebuie sa |l face¦i esle sa
conlacla¦i inslilu¦ia sau organisnul |n cauza pe
caile adninislralive obisnuile si sa |ncerca¦i sa
|l delernina¦i sa renedieze silua¦ia.
Daca aceasla abordare nu da rezullale, pule¦i
lrinile o plangere Onbudsnanului European.
Esle necesar sa depune¦i plangerea la Onbuds·
nan |n lernen de doi ani de la dala la care a¦i
conslalal aclul de adninislrare defecluoasa.
Trebuie sa specifca¦i cine sunle¦i, care esle
inslilu¦ia sau organisnul |npolriva caruia fa·
ce¦i plangerea si care esle problena dunnea·
voaslra. Pule¦i solicila ca plangerea sa ranana
confden¦iala.
Penlru sfaluri praclice referiloare la redaclarea
plangerii, accesa¦i sile·ul inlernel al Onbudsna·
nului: onbudsnan.europa.eu
Ce rezulIaIe poI açIepIa?
¦n cazul |n care nu poale lrala plangerea dunnea·
voaslra - de exenplu, daca problena reclanala
a facul deja obieclul unui proces |n inslan¦a -
Onbudsnanul va depune loale eforlurile nece·
sare penlru a va reconanda o alla inslilu¦ie care
va poale f de ajulor.
Penlru a solu¦iona problena dunneavoaslra,
Onbudsnanul poale inforna inslilu¦ia sau or·
ganisnul |n cauza. Daca problena nu esle cla·
rifcala |n linpul invesliga¦iilor, Onbudsnanul
va |ncerca sa idenlifce o solu¦ie aniabila penlru
renedierea silua¦iei, pe care dunneavoaslra sa
o considera¦i salisfacaloare.
¦n caz conlrar, Onbudsnanul poale face reco·
nandari penlru rezolvarea problenei. Daca insli·
lu¦ia respecliva nu accepla reconandarile sale,
Onbudsnanul poale |nlocni un raporl special
pe care |l lrinile Parlanenlului European penlru
ca acesla sa poala |nlreprinde ac¦iunile polilice
ce se inpun.
¦n fecare an, Onbudsnanul prezinla Parlanen·
lului European un raporl |n care |si prezinla |n·
lreaga aclivilale.
Daca dosarul dunneavoaslra nu beneficiaza de alen¦ia cuvenila, Onbudsnanul european va poale ajula.
©

V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
Conlrolorul European penlru Prolec¦ia Dalelor (CEPDì se
asigura ca nu exisla |ncalcari ale dreplului la via¦a privala
|n nonenlul |n care sunl prelevale anprenlele digilale
ale inigran¦ilor ilegali si ale solicilan¦ilor de azil.
©

B
i
l
d
e
r
b
o
×
41
Pozi¦ia de Conlrolor European penlru Prolec¦ia
Dalelor (CEPDì a fosl creala |n 2001. Fesponsa·
bilila¦ile CEPD sunl sa se asigure ca inslilu¦iile
si organisnele UE respecla dreplul la inlinilale
al cela¦enilor alunci cand prelucreaza dalele cu
caracler personal.
Ce Iace CEPD?
Alunci cand prelucreaza dale cu caracler per·
sonal despre o persoana care poale f idenlif·
cala, inslilu¦iile si organisnele UE au obliga¦ia
de a respecla dreplul la inlinilale al persoanei
|n cauza. CEPD se asigura ca acesl lucru se
|nlanpla.
,Prelucrarea¨ inplica aclivila¦i cun sunl colec·
larea dalelor, |nregislrarea si arhivarea lor, iden·
lifcarea lor |n vederea consullarii, lransnilerea
si furnizarea lor calre alle persoane, precun si
blocarea, slergerea sau dislrugerea lor.
Exisla reguli slricle cu privire la inlinilale care se
aplica aceslor aclivila¦i. De exenplu, |n general,
inslilu¦iile si organisnele UE nu au pernisiunea
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
T
F
O
L
O
F
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ

P
E
Ñ
T
F
U

P
F
O
T
E
C
¦
í
A

D
A
T
E
L
O
F
:
P
F
O
T
E
C
¦
í
A

D
A
T
E
L
O
F

C
U

C
A
F
A
C
T
E
F

P
E
F
S
O
Ñ
A
L

41
CohIrolorul Europeah
pehIru ProIec|ia
DaIelor:
protec{ia dateIor cu
caracter personaI
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Sa prolejeze dalele cu caracler personal prelucrale de
inslilu¦iile UE
DURATA MANDATULUI// Cinci ani, poale f re|nnoil
ADRESÃ// Fue vierlz 60, íO 63, B·1047 Bruxelles
TEL.// (32·2ì 233 19 00
INTERNET // edps.europa.eu
42 42
A
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
C
O
Ñ
T
F
O
L
O
F
U
L

E
U
F
O
P
E
A
Ñ

P
E
Ñ
T
F
U

P
F
O
T
E
C
¦
í
A

D
A
T
E
L
O
F
:

P
F
O
T
E
C
¦
í
A

D
A
T
E
L
O
F

C
U

C
A
F
A
C
T
E
F

P
E
F
S
O
Ñ
A
L

de a prelucra dalele cu caracler personal care
conunica inforna¦ii despre originea rasiala sau
elnica, opiniile polilice, convingerile religioase
sau flozofce sau calilalea de nenbru al unui
sindical.
CEPD lucreaza cu func¦ionarii cu alribu¦ii de pro·
lejare a dalelor |n fecare inslilu¦ie sau organisn
UE penlru a se asigura ca se aplica regulile cu
privire la inlinilale.
CEPD ofera reconandari privind loale aspeclele
prelucrarii dalelor cu caracler personal - alal
cu privire la prelucrarea |n cadrul inslilu¦iilor si
organisnelor UE, cal si propuneri de legisla¦ie
noua. Acesla coopereaza cu aulorila¦ile na¦io·
nale de prolec¦ie a dalelor din slalele nenbre
UE, precun si cu alle inslilu¦ii inporlanle din
acesl doneniu.
¦n 2004, Peler Johan Huslinx a fosl nunil Con·
lrolor European penlru Prolec¦ia Dalelor.
Cum vä poaIe a|uIa CEPD?
Daca ave¦i nolive sa considera¦i ca dreplul
dunneavoaslra la inlinilale a fosl |ncalcal de o
inslilu¦ie sau un organisn UE, va reconandan
sa va adresa¦i, nai |nlai de loale, persoanelor
responsabile cu prelucrarea dalelor. Daca nu
sunle¦i nul¦unil de rezullal, va reconandan sa
conlacla¦i func¦ionarul penlru prolec¦ia dalelor
(nunele fgureaza pe sile·ul inlernel al CEPDì.
Ave¦i si posibililalea de a lrinile o plangere Con·
lrolorului European penlru Prolec¦ia Dalelor, care
va invesliga plangerea dunneavoaslra si va va
inforna despre rezullal cal nai curand posibil.
Spre exenplu, CEPD poale dispune ca inslilu¦ia
sau organisnul |n cauza sa corecleze, sa bloche·
ze, sa slearga sau sa dislruga dalele cu caracler
personal care au fosl prelucrale |nlr·un nod care
conlravine legii.
Daca nu sunle¦i de acord cu decizia Conlroloru·
lui, pule¦i apela la Curlea de Jusli¦ie.
43 43
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
A
C
E
Ñ
¦
í
í
Ageh|ii
O ageh|ie hu esIe o ihsIiIu|ie a UE: esIe
uh orgahism îhIih|aI îh Iemeiul uhei
legi comuhiIare speciIce îh scopul de
a desIäçura o acIiviIaIe speciIcä. Nu
IoaIe ageh|iile UE au îhcorporaI îh IiIlu
cuvâhIul ,ageh|ie": ele se poI humi, de
e×emplu, CehIru, Fuhda|ie, ÌhsIiIuI sau
OIciu.
Ageh|ia ComuhiIarä pehIru CohIrolul
PescuiIului (ACCP)
Loca¦ie: Vigo, Spania (sediu provizoriu: Bruxelles,
Belgiaì (ec.europa.eu/cfca/index_en.hlnì
Agen¦ia pronoveaza si coordoneaza respeclarea ef·
cienla si uniforna a regulilor prevazule de polilica
conuna a pescuilului, |n special |n ceea ce privesle
prolec¦ia slocurilor de pesli.
Ageh|ia Europeahä de Apärare (AEA)
Loca¦ie: Bruxelles, Belgia (eda.europa.euì
AEA ajula la pronovarea coeren¦ei |n locul fragnen·
larii capacila¦ilor de aparare si securilale ale Euro·
pei, inclusiv arnanenle si echipanenle, cercelare
si opera¦iuni.
Ageh|ia Europeahä de Mediu (EEA)
Loca¦ie: Copenhaga, Danenarca (eea.europa.euì
EEA furnizeaza inforna¦ii penlru faclorii de decizie
si public penlru a conlribui la pronovarea dezvollarii
suslenabile si a aneliorarii nediului |n Europa.
Ageh|ia Europeahä pehIru
cohsolidarea cooperärii |udiciare
(Euro|usI)
Loca¦ie: Haga, ¦arile de Jos (eurojusl.europa.euì
Eurojusl ajula anchelalorii si procurorii de pe |nlregul
leriloriu al UE sa conlucreze penlru a conbale crini·
nalilalea lransfronlaliera. Eurojusl |ndeplinesle un rol
esen¦ial |n schinbul de inforna¦ii si exlradari.
Ageh|ia Europeahä pehIru
MahagemehIul Cooperärii
Opera|iohale la FrohIierele E×Ierhe ale
Uhiuhii Europehe (FrohIe×)
Loca¦ie: Varsovia, Polonia (fronlex.europa.euì
Fronlex ajula slalele nenbre UE sa inplenenleze
|n nod leneinic regulile conunilare |n cadrul con·
lroalelor de fronliera si sa lrinila inigran¦ii ilegali |n
¦arile de origine.
Ageh|ia Europeahä pehIru
MedicamehIe (EMEA)
Loca¦ie: Londra, Fegalul Unil (enea.europa.euì
EíEA inforneaza Conisia |n nonenlul |n care exisla
nedicanenle de nedicina unana si velerinara care
pol f inlroduse pe pia¦a UE. Agen¦ia nonilorizeaza
efeclele adverse si ofera opinii sliin¦ifce.
Ageh|ia Europeahä pehIru Produse
Chimice (AEPC)
Loca¦ie: Helsinki, Finlanda (ec.europa.eu/echaì
Agen¦ia adninislreaza aspeclele lehnice,
sliin¦ifce si adninislralive ale FEACH, sislenul
de |nregislrare penlru produsele chinice ale
Uniunii Europene.
Ageh|ia Europeahä pehIru
PecohsIruc|ie (AEP)
Loca¦ie: Salonic, Crecia (ear.europa.euì
AEF adninislreaza progranele UE penlru a furniza
asislen¦a penlru reconslruc¦ie si penlru dezvollarea
econonica si sociala |n ¦arile afeclale de razboi din
regiunea balcanica.
44 44
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
A
C
E
Ñ
¦
í
í
Ageh|ia Europeahä pehIru SähäIaIe çi
SecuriIaIe îh Muhcä (AESSM)
Loca¦ie: Bilbao, Spania (osha.europa.euì
Agen¦ia aduna inforna¦ii penlru a spori gradul de
conslienlizare a siguran¦ei si sanala¦ii |n nunca si po·
pularizeaza inforna¦iile pe aceasla lena, accenluand
inporlan¦a crearii unei culluri a preven¦iei efcienle.
Ageh|ia Europeahä pehIru SecuriIaIea
Pe|elelor ÌhIormaIice çi a DaIelor
(ENÌSA)
Loca¦ie: Heraklion (Crelaì, Crecia (enisa.europa.euì
EÑíSA asigura securilalea re¦elelor infornalice si
a dalelor lransnise prin inlernediul aceslora prin
coleclarea inforna¦iilor, analiza riscurilor, sporirea
gradului de conslienlizare si pronovarea celor nai
bune praclici.
Ageh|ia Europeahä pehIru Sigurah|a
Aeriahä (AESA)
Loca¦ie: Kohln, Cernania (easa.europa.euì
AESA pronoveaza cele nai |nalle slandarde de pro·
lec¦ie a nediului si de siguran¦a |n avia¦ia civila din
cadrul UE si furnizeaza cerlifcari penlru avioane si
piese conponenle.
Ageh|ia Europeahä pehIru Sigurah|a
MariIimä (EMSA)
Loca¦ie: Lisabona, Porlugalia (ensa.europa.euì
EíSA furnizeaza Conisiei si slalelor nenbre UE
opinii lehnice si sliin¦ifce penlru |nbunala¦irea
siguran¦ei si securila¦ii nariline si prevenirea
poluarii narine.
Ageh|ia E×ecuIivä pehIru Educa|ie,
Audiovizual çi CulIurä
Loca¦ie: Bruxelles, Belgia (eacea.ec.europa.euì
Agen¦ia adninislreaza aspeclele praclice ale pro·
granelor UE care ofera fnan¦are penlru progranele
penlru linerel, sluden¦i si profesori, si aclivila¦ile cul·
lurale si arlislice.
Ageh|ia E×ecuIivä pehIru Programul
de SähäIaIe Publicä
Loca¦ie: Luxenburg (ec.europa.eu/pheaì
Agen¦ia adninislreaza aspeclele praclice ale pro·
granelor UE de fnan¦are a proieclelor de sanalale
publica si conunica rezullalele faclorilor de decizie si
par¦ilor inleresale din doneniul sanala¦ii publice.
Ageh|ia Feroviarä Europeahä (AFE)
Loca¦ie: Lille/Valenciennes, Fran¦a (www.era.europa.
euì
Agen¦ia elaboreaza noduri de abordare conune pen·
lru siguran¦a feroviara si slandarde conune penlru
inleroperabililalea re¦elelor feroviare penlru a realiza
o re¦ea feroviara conplel inlegrala la nivelul UE.
Ageh|ia pehIru DrepIuri
FuhdamehIale a Uhiuhii Europehe
(FPA)
Loca¦ie: Viena, Auslria (fra.europa.euì
Agen¦ia colecleaza si disenineaza inforna¦ii obieclive
si conparabile cu privire la problene din doneniul
dreplurilor fundanenlale si ofera reconandari pen·
lru pronovarea aceslor drepluri. Acesle problene
pol viza rasisnul si xenofobia, dar si alle drepluri
fundanenlale.
AuIoriIaIea de cohIrol a GNSS
europeah
Loca¦ie: Bruxelles, Belgia (sediu provizoriuì (gsa.
europa.euì
Aceasla aulorilale adninislreaza progranele de
naviga¦ie prin salelil ale Europei (|n special Calileo si
ECÑOSì, care furnizeaza Europei capacila¦i proprii
si lehnologia cea nai recenla |n doneniu.
AuIoriIaIea Europeahä pehIru
Sigurah|a AlimehIarä (EFSA)
Loca¦ie: Parna, ílalia (efsa.europa.euì
Aulorilalea ofera Conisiei si publicului opinii sliin¦ifce
independenle cu privire la siguran¦a alinenlara si ris·
curile lan¦ului alinenlar ,de la ferna la furculi¦a¨.
45 45
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
A
C
E
Ñ
¦
í
í
CehIrul de Traduceri pehIru
Orgahismele Uhiuhii Europehe (CdT)
Loca¦ie: Luxenburg (cdl.europa.euì
Cenlrul asigura servicii de lraducere penlru agen¦ii·
le specializale ale UE.
CehIrul Europeah pehIru DezvolIare çi
Formare ProIesiohalä (CedeIop)
Loca¦ie: Salonic, Crecia (cedefop.europa.euì
Cenlrul pronoveaza dezvollarea sludiilor profesionale
si a fornarii profesionale. Esle un cenlru de experliza
penlru diseninarea cunoslin¦elor si penlru sus¦inerea
procesului de decizie.
CehIrul Europeah pehIru observa|ii
dih SaIeliI (EUSC)
Loca¦ie: Torrejon de Ardoz, Spania (www.eusc.eu·
ropa.eu/ì
Cenlrul colecleaza si analizeaza dale si inagini lrans·
nise de saleli¦ii de observare a suprafe¦ei lereslre
penlru a sus¦ine priorila¦ile de polilica exlerna si de
securilale ale UE, precun si aclivila¦ile unanilare.
CehIrul Europeah pehIru Prevehirea çi
CohIrolul Bolilor (ECDC)
Loca¦ie: Slockholn, Suedia (ecdc.europa.euì
ECDC idenlifca, evalueaza si furnizeaza inforna¦ii
cu privire la anenin¦arile curenle si energenle la
adresa sanala¦ii oanenilor dalorale bolilor infec¦i·
oase precun gripa, SAFS si HíV/SíDA.
Colegiul Europeah de Poli|ie
(CEPOL)
Loca¦ie: Branshill, Fegalul Unil (cepol.nelì
Colegiul pregalesle func¦ionari de poli¦ie seniori pen·
lru UE si elaboreaza prograne de pregalire penlru
of¦erii de grad inlernediar, cu accenl deosebil pe
conbalerea crininalila¦ii lransfronlaliere.
Fuhda|ia Europeahä pehIru
Ameliorarea Cohdi|iilor de Via|ä çi de
Muhcä (EuroIouhd)
Loca¦ie: Dublin, írlanda (eurofound.europa.euì
Funda¦ia esle un cenlru de inforna¦ii privind proble·
nele de polilica sociala, inclusiv condi¦iile de lrai si de
ocupare a for¦ei de nunca, rela¦iile si parlenerialele
induslriale si coeziunea sociala.
Fuhda|ia Europeahä pehIru Formare
ProIesiohalä (ETF)
Loca¦ie: Torino, ílalia (elf.europa.euì
ETF conlribuie la |nbunala¦irea fornarii profesionale
|n ¦arile nenenbre UE, |n special |n zona íarii íedi·
lerane, |n eslul Europei si |n Fusia.
ÌhsIiIuIul Europeah pehIru EgaliIaIea
de ĉahse îhIre Bärba|i çi Femei
Loca¦ie: Vilnius, Liluania
Acesl nou inslilul pronoveaza egalilalea de gen,
inclusiv egalilalea de sanse penlru fenei si barba¦i,
si sus¦ine lupla |npolriva discrininarii.
ÌhsIiIuIul pehIru SIudii de SecuriIaIe al
Uhiuhii Europehe (ÌSS)
Loca¦ie: Paris, Fran¦a (www.iss·eu.orgì
ínslilulul are ca obiecliv crearea unei culluri co·
nune de securilale europeana, |nboga¦irea dez·
balerilor slralegice si pronovarea sislenalica a
inlereselor de securilale ale Uniunii.
ObservaIorul Europeah al Drogurilor çi
To×icomahiei (OEDT)
Loca¦ie: Lisabona, Porlugalia (encdda.europa.euì
Cenlrul esle o sursa de inforna¦ii obieclive, sigure si
conparabile cu privire la droguri si loxiconanie penlru
a ajula faclorii de decizie sa idenlifce problene si
obieclive conune.
46 46
C
U
M

F
U
N
C
|
Ì
O
N
E
A
Z
Ä

U
N
Ì
U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N
Ä
A
C
E
Ñ
¦
í
í
OIciul ComuhiIar pehIru VarieIä|i
VegeIale (OCVV)
Loca¦ie: Angers, Fran¦a (www.cpvo.europa.euì
OCVV adninislreaza un sislen de drepluri penlru
soiuri de planle, echivalenle palenlului penlru noile
soiuri vegelale. Aceslea sunl prolejale linp de 25 sau
30 de ani, |n func¦ie de lipul de planla.
OIciul Europeah de Poli|ie (Europol)
Loca¦ie: Haga, ¦arile de Jos (www.europol.europa.
euì
Europol are ca obiecliv |nbunala¦irea efcien¦ei si coo·
perarii aulorila¦ilor de aplicare a legii din slalele nen·
bre UE |n lupla de conbalere a crinei organizale.
OIciul pehIru Armohizare îh cadrul
Pie|ei ÌhIerhe (Märci de comer|,
desehe çi modele ihdusIriale) (OAPÌ)
Loca¦ie: Alicanle, Spania (www.oani.europa.euì
Ofciul |nregislreaza narci de coner¦, desene si
nodele induslriale. Aslfel, aceslea sunl valabile pe
|nlregul leriloriu al UE. Acesl sislen exisla |n para·
lel cu sislenele de |nregislrare proprii fecarui slal
nenbru UE.
Agen¦ia Europeana penlru Siguran¦a Aeriana |si desfasoara aclivilalea |n vederea asigurarii unor zboruri din ce |n ce
nai sigure si durabile din puncl de vedere ecologic.
©

V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
Conisia Europeana
Cum func{ioneazã Uniunea Europeanã
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iiecare
Luxenburg: Oficiul penlru Publica¦ii Oficiale ale Conunila¦ilor Europene
2007 - 46 pp. - 16,2 × 22,9 cn
íSBÑ 92·79·03665·3
Uniunea Europeana (UEì esle unica. Ea nu esle un slal federal, ca Slalele Unile ale Anericii, penlru ca ¦arile
nenbre UE ranan na¦iuni suverane independenle. UE nu se |ncadreaza nici |n liparul de organiza¦ie inlerguverna·
nenlala, cun sunl Ña¦iunile Unile, deoarece ¦arile nenbre |si reunesc o parle a suveranila¦ii - si ob¦in, |n acesl
nod, o influen¦a si o pulere colecliva null nai nare decal |n cazul |n care ar ac¦iona pe conl propriu.
Slalele nenbre |si reunesc suveranilalea adopland decizii conune la nivelul unor inslilu¦ii conune precun
Parlanenlul European, care esle ales de cela¦enii UE, si Consiliul, care reprezinla adninislra¦ia na¦ionala. Acesle
inslilu¦ii holarasc pe baza propunerilor prezenlale de Conisia Europeana, care reprezinla inleresele UE ca lol unilar.
Dar care esle aclivilalea fiecareia dinlre acesle inslilu¦ii? Cun conlucreaza ele? Care sunl responsabilila¦ile lor?
Aceasla brosura va ofera raspunsurile fornulale |nlr·un linbaj clar si sinplu. Aici gasi¦i, de asenenea, o scurla
prezenlare a agen¦iilor si a allor organisne care sunl inplicale |n aclivilalea Uniunii Europene. Obieclivul aceslui
ghid esle acela de a va oferi o incursiune ulila |n procesul decizional al UE.
AlIe ihIorma|ii despre Uhiuhea Europeahä
Intra{i onIine
ínforna¦ii |n loale linbile oficiale ale Uniunii Europene sunl disponibile
pe pagina de inlernel Europa: europa.eu
Vizita{i-ne
Pesle lol |n Europa sunl sule de cenlre de infornare locale despre
UE. Pule¦i afla adresa cenlrului celui nai apropial de dunneavoaslra
consulland pagina de inlernel: direcI.europa.eu
Suna{i-ne sau scrie{i-ne
EUFOPE $)2%#4 esle un serviciu ce va ofera raspunsuri la |nlrebarile
despre Uniunea Europeana. Pule¦i conlacla acesl serviciu la linia
lelefonica graluila: 00 300 6 7 3 9 10 11 (sau cu plala, penlru
convorbirile din afara UE: 00 32 2 299 96 96ì sau prin posla eleclronica
la europedirecI.europa.eu
Citi{i despre Europa
Pule¦i gasi publica¦ii despre UE accesand prinlr·un sinplu clic sile·ul
inlernel al EU Bookshop: bookshop.europa.eu
PuIe|i ob|ihe ihIorma|ii çi broçuri îh limba româhä despre Uhiuhea Europeahä de la:
¦n loale ¦arile Uniunii Europene exisla reprezenlan¦e ale Conisiei Europene si birouri ale Parlanenlului European. Conisia Europeana
are, de asenenea, delega¦ii |n alle ¦ari din lune.
Biroul de ÌhIormare al ParlamehIului Europeah îh
Pomâhia
Slrada Boleanu nr. 1
Seclor 1
010027 Bucuresli
Telefon: 0040·21·305 79 36
Fax: 0040·21·315 79 29
Enail: epbucaresl@europarl.europa.eu
PeprezehIah|a Comisiei Europehe îh Pomâhia
Slr. Jules íichelel nr.13
Seclor 1
010463 Bucuresli
Telefon: +40·21·203.54.00
Fax: +40·21·212.33.03
E·nail: delegalion·ronania@ec.europa.eu
Uhiuhea Europeahä
Slalele nenbre ale Uniunii Europene
¦ari candidale
Uniunea Europeana (UEì esle unica. Ea nu esle un slal federal, ca Slalele Unile ale Anericii,
penlru ca ¦arile nenbre UE ranan na¦iuni suverane independenle. UE nu se |ncadreaza
nici |n liparul de organiza¦ie inlerguvernanenlala, cun sunl Ña¦iunile Unile, deoarece ¦arile
nenbre |si reunesc o parle a suveranila¦ii - si ob¦in, |n acesl nod, o inČuen¦a si o pulere
colecliva null nai nare decal |n cazul |n care ar ac¦iona pe conl propriu.
Slalele nenbre |si reunesc suveranilalea adopland decizii conune la nivelul unor inslilu¦ii
conune precun Parlanenlul European, care esle ales de cela¦enii UE, si Consiliul, care
reprezinla adninislra¦ia na¦ionala. Acesle inslilu¦ii holarasc pe baza propunerilor prezenlale
de Conisia Europeana, care reprezinla inleresele UE ca lol unilar. Dar care esle aclivilalea
fecareia dinlre acesle inslilu¦ii? Cun conlucreaza ele? Care sunl responsabilila¦ile lor?
Aceasla brosura va ofera raspunsurile fornulale |nlr·un linbaj clar si sinplu. Aici gasi¦i, de
asenenea, o scurla prezenlare a agen¦iilor si a allor organisne care sunl inplicale |n acli·
vilalea Uniunii Europene. Obieclivul aceslui ghid esle acela de a va oferi o incursiune ulila
|n procesul decizional al UE.
FO
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare
Cum func{ioneazã Uniunea Europeanã
Ñ
A
·
A
K
·
0
6
·
4
3
2
·
F
O
·
C
ISBN 92-79-03665-3