Zona de protectie a unui imobil din lotizarea Ioanid

Zona lotizarii Ioanid a fost declarata zona protejata,cu monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural.Conform Listei Monumentelor Istorice din Municipiul Bucuresti-2004,realizata de Ministerul Culturii si Cultelor si Institutul National al Monumentelor Istorice,Strada Dumbrava Rosie a fost clasata Ansamblu de Arhitectura,intre Piata G.C.Cantacuzino si Strada Aurel Vlaicu.Intre Strada Polona si Strada Aurel Vlaicu,vilele existente constituie Ansamblul de Arhitectura Bulevardul Dacia.De asemenea sunt considerate monumente istorice ,vilele cu adresele Strada Polona nr.:2,4,6,8,10,12,16. Existenta unui singur proprietar ,comuna,pe un teren fara constructii ,a facut posibila conceptia unei parcelari ordonate,loturile avand o geometrie de forma regulata ,rectangulara sau trapezoidala,fiind trasate perpendicular pe strazi si urmarind configuratia acestora.Latimea parcelelor este gandita in relatie cu adancimea si cu forma lor ,incercandu-se pe cat posibil impartirea in suprafete echivalente .Deschiderile la strada sunt suficient de mari ,variind aproximativ intre 20 si 25m.Este cu totul un alt tip de parcela fata de cele caracteristice tesutului urban al Bucurestiului de sec.XIX,-parcela ingusta de maxim 8m la strada si foarte adanca.O noutate este si realizarea acestui plan de lotizare in care pe fiecare parcela este reprezentata la scara si amprenta aproximativa a cladirilor indicandu-se astfel grafic intr-o forma incipienta procentul de ocupare al terenului si asezarea cladirilor fata de vecinatati. Pentru epoca respectiva,acest plan contine foarte multe detalii urbanistice .El reprezinta o forma primara a ceea ce se cheama astazi plan urbanistic de detaliu. Caietul de sarcini,numit si Conditiuni de constructiune in blocul de vile dintre stradele G.C.Cantacuzino si Tarani ,va avea o utilitate deosebita in configuratia spatiului urban in zona.Compus din 7 articole,este printre primele regulamente de constructie in Bucuresti care impune si coreleaza in ansamblu o serie de parametri importanti pentru asezarea unitara a cladirilor pe intreaga suprafata.Astfel sunt obligatorii respectarea retragerilor fata de vecinatati,specificandu-se asezarea cladirii fata de fiecare strada ,asezarea fata de vecini si mai ales retragerile din spate,fata de limita de proprietate si deci fata de gradina publica.In articolul 1 se stabilea inaltimea maxima admisa a constructiei intre 7-14m,considerata de la baza cladirii pana la cornise.Ingradirile proprietatilor private nu puteau fi facute din orice material.Ele trebuiau sa fie garduri transparente de 1,80m inaltime,realizate din grilaje din fier forjat pe soclu din zidarie atat catre strada,cat si catre gradina publica.Pe laterale ,intre vecini,exista obligatia ca gardurile sa fie realizate din fier forjat pe lungimea de 4-5m,iar restul din zidarie.Astfel, spatiul gradinilor private va fi in directa relatie vizuala cu cel al gradinii publice sau cu spatiul strazii.Spatiul privat era gandit sa se confunde cu peisajul parcului si sa fie perceptibil din exteriorul parcelei.Ultimul articol impunea obligativitatea ca toate proiectele sa fie concepute si semnate de arhitecti

autorizati-un pas important in recunoasterea meseriei de arhitect ,articol ce va fi respectat in cazul tuturor parcelelor. Faptul ca astazi,dupa aproape un secol,ansamblul Ioanid pastreaza o forma urbana,inca viabila si unitara ,se datoreaza in mare masura reglementarilor urbanistice riguroase,care au fost impuse de Primarie si respectate cu strictete de catre arhitecti si comanditari. Ar fi o mare realizare ca macar o parte din aceste vile ,cele care si-au pastrat inca aspectul exterior si interioarele originale sa fie inscrise intr-un program de vizitare pentru public,sa poata fi cunoscute si admirate.

Planul Bucurestiului 1895-1899

Parcelarea fostei Gradini Ioanid-1909

Evolutia zonei 1895-1938

VILA CONSTANTIN R.GEBLESCU

Strada Polona nr.8 Imobilul situat pe Strada Polona la nr.8 ,recent fosta ambasada a Irakului,se ridica impozant pe cea dintai parcela din lotizarea Ioanid.In prezent se invecineaza cu imobilul de pe Strada Polona nr.6(fosta scoala Irakului,arhitect Paul Smarandescu),iar pe Bulevardul Dacia delimiteaza aleea de acces in Parcul Ionaid,asa cum era prevazut in proiectul parcelarii.Primii proprietari Geblestii,familie bogata de proprietari funciari craioveni ,atestati inca din 1740. Cladirea este alcatuita din demisol ,parter,etaj 1 si un al doilea etaj partial,tratat ca o mansarda.Este executata din zidarie de caramida ,cu plansee din beton armat ,sarpanta din lemn si invelitoare din ardezie. Nota speciala a cladirii este data de caracterul sau monumental,rezultat din volumetria gasita de arhitectul Petre Antonescu si amplasamentul de colt al acestui lot in cadrul parcelarii.Datorita acestei pozitii fatada principala a cladirii comporta o desfasurare ampla atat pe Bulevardul Dacia,cat si pe Strada Polona.Cele doua fronturi sunt unite de un volum central,dispus chiar in axul intersectiei celor doua strazi ,decrosat si bine articulat,subliniat de un elegant portic ce marcheaza intrarea principala. Imaginea generala a cladirii este una de echilibrusi asezare ,generata de marcarea clara a orizontalei prin mai multe elemente arhitecturale:soclul cu bosaje ce evidentiaza subsolul ,braul ce l delimiteaza de celelalte doua nivele;nuturi in tencuiala ,un al doilea brau,despartind registrul parterului de cel al etajului ,iar in partea superioara ,cornisa puternic profilata si aticul de la nivelul acoperisului. Pentru a potoli acest efect de orizontalitate,remarcam sublinierea verticalitatii prin:volumetria celor 3 pavilioane usor decrosate,corespondenta pe verticala a golurilor ferestrelor si usilor din subsol pana la lucarne ,acoperisul inalt tip Mansart.O atentie speciala este acordata volumului central,ce impune o linie verticala prin coloanele de la parter ce incadreaza in laterale golul porticului,iar in etaj coloanele logiei,incununate de un fronton de forma unui arc in plin cintru bogat decorat. In general plastica fatadelor este de factura eclectica ,imbinand elemente Ludovic XV:ghirlande,coronite,cornuri ale abundentei,medalioane ovale,lucarne cu frontoane,oculusi,embleme,mascheroane cu figuri zoomorfe(capete de lei),cu elemente Ludovic XVI:frize grecesti,portic triumfal,sir de coloane adosate,etc... Parterul are functia unei zone de zi ,de primire si de petrecere a timpului liber.Aici gasim un mic salon al stapanei casei,biroul si biblioteca domnului Geblescu,diferitele spatii de recreere:sala de biliard,sera,alt salon,toate comunicand intre ele si conducand spre sufrageria orientata catre parc.Din zona scarii principale se realizeaza printr-un mic vestibul,trecerea spre spatiile de serviciu:bucatarie,camara,scara de serviciu ce leaga pe verticala toate nivelele si

inca o scara ce deserveste o a doua intrare in cladire,asigurand si legatura cu subsolul.Primul etaj cuprinde :dormitorul parintilor orientat catre parc,cu acces spre garderoba si toaleta,doua dormitoare pentru copii despartite de camera bonei ,precum si alte anexe.La al doilea etaj gasim o camera de studiu pentru copii,incaperi pentru personal ,uscatoria si podul.In ceea ce priveste subsolul,aici sunt situate diversele spatii tehnice si de serviciu.

Fatada Strada Polona

Plan Parter

Sectiune

Plan Etaj

VILA ELENA STURDZA SCHEIANU

Strada Polona nr.6 Cladirea din Strada Polona nr.6,opera a arhitectului Paul Smarandescu, se inscrie pe linia deschisa de curentul national, avand totusi si elemente de factura eclectica.Arhitectul propune o volumetrie compacta,cu doua accente verticale,interpretari originale ale foisorului devenit traditional in tipul de casa brancoveneasca.Structurata pe patru nivele :demisol, parter ,etaj si mansarda ,casa prezinta la nivelul demisolului un soclu inalt din piatra artificiala,o tencuiala din praf de piatra ce imbraca cladirea si se incheie cu un joc interesant de pante repezi ale invelitorii din tigla.In ceea ce priveste plastica fatadelor ,se remarca folosirea unui repertoriu relativ restrans de elemente decorative specifice stilului national romanesc.Fatada principala are o compozitie usor asimetrica ,fapt datorat in principal accentului vertical al foisorului,cat si a modalitatii de integrare a elementelor decorative.

Fatada Principala catre Strada Polona si Fatada Laterala Sud

Planurile din proiectul pentru autorizatie de constructie -1911.

VILA ADINA E. COSTINESCU

Strada Polona nr.4 Vila este construita in stil eclectic,cu elemente de factura romantica.Privita dinspre Strada Polona ,vila duce cu gandul la casele de vacanta in stil regional,la cottage,doar ca acestea erau de dimensiuni mai mici.Dinspre parc,vila pare un castel,impresionand prin volumetria aparte ,impunatorul turn P+2,aflat pe fatada laterala de nord,decorat cu o flesa in varf si la nivelul cornisei cu o friza cu machicouli,amintind de castelele medievale.La baza turnului,acoperita de o copertina circulara intalnita mai mult in repertoriul stilului national,se afla intrarea principala,usa din fier si sticla in stil Ludovic XV.Fatada catre Strada Polona atrage atentia prin volumul vertical scos in rezalit din prima travee catre nord ,acoperit separat si prin corpul detasat ,desfasurat pe orizontala,ce leaga fatada principala de fatada laterala dinspre sud.Acesta din urma ,constituind elementul principal al fatadei dinspre Strada Polona ,este compus dintr-un parter foarte vitrat ,fiecare fereastra avand tamplarie metalica ,incadrata de coloane cu capiteluri compozite.

Fatada Principala

VILA IATAN POENARU

Strada Polona nr.2 Constructia este conceputa cu un demisol,un parter inalt si un etaj.In planurile arhitectului P.Smarandescu din 1912 era propusa si o ampla mansarda,inlocuita de arhitectul I.D.Berindei in planurile sale din 1913 cu un acoperis cu pante foarte line,cu invelitoare din tabla de zinc ,mascat de un atic cu balustri ,rezolvare care particularizeaza edificiul in cadrul frontului de pe Strada Polona. Aspectul exterior al casei ,in planurile lui P.Smarandescu ,era dominat de plinuri ,cu foarte putine decoratii.Ferestrele ar fi urmat sa aiba mici balcoane pe console, iar fatada dinspre strada primea la parter,in dreptul salonului ,un balcon elipsoidal.Propunerile lui I.D.Berindei pentru fatadele vilei sunt radical deosebite fata de proiectul initial,in contrast cu utilizarea unor solutii apropiate in rezolvarea functionala.El creeaza un exterior clasic ,cu un echilibru perfect al plinurilor si golurilor ,al orizontalelor si verticalelor,cu proportii elegante ,generand impresia de stabilitate si monumental.Volumetria cubica prezinta doar un corp puternic decrosat in fatada laterala ,care marcheaza intrarea principala in cladire .

Fatada Principala din proiectul pentru Autorizatia de construire al arh.Paul Smarandescu

Fatada Principala -arh.I.d.Berindei

Plan Parter si Sectiune

Imobil Strada Polona nr.10

Imobilul situat pe Strada Polona la nr.10 ,alaturi de cladirea situata pe colt la intersectia dintre Strada Polona si Bulevardul Dacia, la prima vedere par o singura cladire.Privind mai atent vedem diferenta evidenta: constructia de la nr.10 este conceputa cu demisol,parter,etaj 1 si 2, in timp ce constructia situata pe colt are doar demisol,parter si un etaj. Construita in stil art-deco,cel mai probabil in perioada interbelica deoarece in planurile lotizarii Ioanid nu apare,casa in discutie atarage atentia prin armonia liniilor si volumelor aparent contrastante si felul cum se articuleaza cu imobilul situat pe colt.

Legatura dintre constructia din Strada Polona la nr.10 si constructia de pe colt

Fatada Principala

Imobil Strada Polona nr.12

Constructia este conceputa cu un demisol,un parter,un etaj inalt si o mansarda ,cu un acoperis cu ape line ,cu invelitoare din tabla.Compozitia fatadelor este echilibrata de alinierea ordonata pe verticala a plinurilor si golurilor.Decoratia fatadelor este alcatuita din friza,cornisa si ancadramentele ferestrelor.Intreaga gramatica decorativa de factura clasicista ,este distribuita cu strictete pentru a sluji exigentei de stabilitate si echilibru.

Fatada Principala si imagine cu Fatada Laterala

Imobil Strada Polona nr.16

Cladirea din Strada Polona nr.16 ,realizata dupa planurile arhitectului N.Nenciulescu ( asa cum arata placuta cu semnatura arhitectului din stanga intrarii), se inscrie in curentul eclectic.Structurata pe patru nivele :demisol, parter, etaj si mansarda,constructia este acum sediul Romcontrol S.A.Ancadramentele ferestrelor au in ax cate o imposta in forma de voluta.Decoratia fatadelor este realizata din:friza, cornisa,ancadramente,ghirlande, balustri,etc.

Fatada Principala

Placuta cu semnatura arhitectului

Imobil Strada Polona nr.18

Constructia de la nr.18 este un exemplu nereusit de arhitectura moderna in spatii istorice .Pe o asemenea strada si mai ales langa o casa realizata de N.Nenciulescu nu se poate insera un monstru din sticla si beton .

Imagine cu Fatada Principala si Fatada Laterala

Imagine dinspre Bulevardul Dacia