Semiologia aparatului urinar

DOINA GEORGESCU

ANAMNEZA
Vârsta NN: -malformaţii externe ale ap reno-urinar:  -imperforarea uretrei  -epispadias,hipospadias  -fimoze Copii mici:  -tubulopatii ereditare:sd Toni-Debre-Fanconi  -litiaza renală  -nefroblastomul(tumora WILMS) Adolescenţi: GNA poststreptococică  -infecţii uretrale veneriene  -uretrite gonococice -negonococice.fungică,chlamidială,trichomonas  -complicaţii ale uretritelor: -precoce:prostatite acute, metroanexite -tardive :stricturi uretrale  -manifestări clinice cu debut precoce ale R polichistic

ANAMNEZA
Adulti:  -litiaza renală  -infecţii urinare joase ,înalte  TBC renal  -GNC  -manifestări clinice ale unor uropatii obstructive şi malformaţii R: R polichistic, R în potcoavă Vârstnici:  -bărbaţi:adenom prostată  -femei:IUE şi IUO(rupturi vechi de perineu)  -CC renal  -nefrongioscleroză(HTA),  ATS a arterei renale-HTA reno-vasculară

ca urmare a RVP .rect  -activitatea sexulaă  -sarcina.PR. congestia pelvină premenstruală  -influenţa hormonilor feminini:edem al CU  -colagenoze:LES.IUO.ANAMNEZA Sexul ♂: . prostatite frecvent veneriene  -adenom periuretral  -stricturi uretrale ♀_infecţii urinare înalte sau joase( particularităţi anatomofuncţionale:  -uretră scurtă  -vecinătatea unor cavităţi septice:vagin.SCL  -IUE.GNA poststreptococicce  -uretrite .

RA  Litiaza R: predispoziţie familială sau prin obiceiuri alimentare comune .Fanconi.ANAMNEZA AHC  -agenezia şi hipoplazia R  -acidoza tubulară renală  -Sd Toni-Debre. sd Alport-DA  R polichistic.

avorturi  -sarcini patologice:eclampsia gravidică( edeme-proteinurie-HTA) .naşteri.ANAMNEZA APF  -sarcini.

lues  -supuraţii cr: amiloizoza R secundară -bolile ap C-V  -EI-nefrita în focare Lochlein  -hipo TA –coplaps-IRA  -HTA : nefrongioscleroză benignă sau malignă  -stenoza arteră R-HTA malignă. FA –embolii sistemice-embolie a arterei R .APP Infecţii diverse  -infecţii cu strepto gr A nefritigen: gr1.4. IR  -stenoza mitrală.12.29  -infecţiile cr specifice: TBC .

afectare T-I şi glomerulară  -manevre instrumentare:sondaj vezical. extracţii de calculi cu sondă Dormia .pielografie ascendentă.-afectare R glomerulară -bolile hematologice maligne: MM. vasculitele/PAN).APP -bolile ap digestiv:  -CH –sd hepato-renal  -angiocoilta-sd Caroli-forma icreo-urimegină  -IBD-abcese renale(B.leucoze-afctare R -bolile metabolice: -dz  -micronagiopatie diabetică:sd KIMMELSTIEL-WILSON  -infecţii urinare -guta-nefropatie gutoasă. Crohn)  -constipaţia cr-infecţii urinare(sd entero-renal HEITZ-BOYER) -bolile de colagen(LES.PR).

neincălzite-infecţii strepto. NEB  .CVM -locuinţe aglomerate. TBC  -alimetaţie hiperprotidică sau bogată în oxalaţi-litaiză renală  -muncă la temp înalte:deshidratare-hiperconcentarea urinii-litiază  -intox prof cu metale grele:Pb.P-nefropatii tubulare  -munca în condiţii de trepidaţii:-declanşarea colicii R  -provenienţa din zone endemice riverane Dunării. Hg.

TULBURĂRI ALE DIUREZEI .DUREREA  2.TULBURĂRI ALE MICŢIUNII  3.SIMPTOME  1.

DUREREA LOCALIZATĂ  -Lombară uni sau bilaterală  -Hipogastrică  -Perineală .

Durerea lombară
Nu este caracteristică bolilor RU putând apărea şi în suferinţe ale coloanei vertebrale, biliopatii, pancreatopatii, afecţiuni ginecologice (uter retroversat). a) Difuză permanentă  - percepută sub formă de jenă, discomfort  - are tendinţa de iradiere spre flancurile abdomenului  - se accentuează în ortostatism şi trepidaţii  - diminuă în clinostatism 1) bilaterală- caracterizează bolile ce afectează simultan ambii rinichi = nefropatii medicale (glomerule, T-I: acute, cronice, rinichi polichistic). 2) unilaterală – caracterizează nefropatii chirurgicale (litiază, hidronefroză, pionefroză, tuberculoză, calcul renal, ptoză renală, abces perirenal.

COLICA RENO-URETERALĂ
b) Colicativă Este în majoritatea cazurilor unilaterală. Cauze - apare prin migrarea pe ureter :  calculilor (litiază reno-ureterală)  cheagurilor de sânge (hematurii)  fragmente de cazeum (tuberculoză)  fragmente tumorale (cancer renal)

COLICA RENO-URETERALĂ
Mecanism de producere - complex, participă mai mulţi factori, cu cotă diferită:  spasmul localizat al musculaturii netede ureterale, calice, bazinet  staza urinară distensia bazinetului  iritaţie mecanică asupra mucoasei pieloureterale – edem – scăderea calibrului

consum exagerat de lichide. de intensitate foarte mare  Localizare – lombară  Iradiere – pe traiectul ureterului corespunzător. cu caracter de torsiune.  Circumstanţe de dispariţie (ameliorare): antispastice. administrare de diuretice. de cele mai multe ori legată de factori declanşatori: efort fizic susţinut.COLICA RENO-URETERALĂ Analiza semiologică  Caracter – durere violentă.  Debut – brusc. antiinflamatoare. căldură locală. tracţiune. . minute-ore-zile. zdruncinătură (trepidaţii). căzătură.  Durată – greu de prevăzut. sfâşiere. către vezica urinară în hipogastru şi organele genitale externe.

paloare tahicardie.tulburări urinare:  .micţiune – disurie. hipotensiune arterială. tenesme vezicale  . vărsături. sughiţ. pacientul nu-şi găseşte nici o poziţie antalgică transpiraţii.COLICA RENO-URETERALĂ Simptome de acompaniament: . algurie. dispnee manifestări digestive . hematurie.  întoarcerii în bazinet  este marcată de instalarea senzaţiei de bine şi de eliminarea unei mari cantităţi de urină (criză poliurică). polakiurie. .modificarea urinii – hipercromie.diurezei – oligurie (anuria calculoasă)  . tulburi (infecţii urinare?) . balonare abdominală cu întreruperea tranzitului intenstinal ce poate crea confuzia diagnosticului cu abdomen acut chirurgical Dispariţia durerii  brusc datorită eliminării calculilor în vezica urinară.importante (uneori domină tb clinic) – greaţă.manifestări generale (extrarenale)      ascensiune febrilă – suprainfecţie stare de agitaţie psihomotorie.

se accentuează la mers sau presiune locală. permanentă.  Localizare: suprapubiană. distensie. arsuri = cistalgia. cronice -litiază vezicală -tumori ale vezicii urinare -retenţie acută de urină – durerea are caracter de presiune. nu iradiază  Intensitate: medie  Caracter: jenă dureroasă. polakiurie. cedează după sondaj vezical. cu exacerbare micţională  Cauze: patologia vezicii urinare -cistite acute. tenesme vezicale). .DUREREA HIPOGASTRICĂ Simptom al sindromului cistitic alături de tulburările de micţiune (disurie.

litiaze. calculi) -litiază uretrală .DUREREA PELVIPERINEALĂ  tensiune. adenom periuretral. înţepătură  iradiază spre organele genitale externe  însoţită de tulburări micţionale  Cauze: -tuberculoză genitală -afecţiuni prostatice (prostatite.

tulburări de tonus. compresiuni extrinseci – tumori pelvine compresive disectazia colului vezical – dificultate în închiderea/deschiderea colului vezical (pseudopolakiurie. pacienţii urinează greu când vezica urinară este plină – urinare frecv) hiperreflexia muşchiului detrusor: calcul ureteral juxtavezical. OURON – urină) Este creşterea anormală a numărului de micţiuni în decurs de 24 ore (N = 3-5/zi)  Cauze:      scădedea capacităţii vezicii urinare – procese inflamatorii. scleroză. tumorale.TULBURĂRILE MICŢIUNII POLAKIURIA (POLAKIS – adesea. calcul inclavat în uretra posterioară. secundară poliuriei .

noaptea dispare  nocturnă – la bărbaţii peste 50 de ani cu adenom de prostată.TULBURĂRILE MICŢIUNII Polakiuria:  cu urini clare  cu urini tulburi-infecţii urinare  diurnă – litiază vezicală: polakiurie în perioada de activitate. trebuie diferenţiată de nicturie = volumul micţional normal sau crescut (polakiurie: volum micţional scăzut) . apare în a doua parte a nopţii. dacă apare în tot timpul nopţii – tuberculoză renourinară.

TULBURĂRILE MICŢIUNII MICŢIUNI IMPERIOASE  Scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de urinare până la nevoia de a urina propriu-zis. Senzaţia imperioasă de a urina-TENESM apare în:  perturbări ale activităţii motorii sfincteriene ale vezicii urinare  tulburări de sensibilitate ale colului vezical – afecţiuni neurologice  afecţiuni uretrale. prostatice .

întrerupt.) . eventraţiilor sau herniilor interne (N.  Contractura musculaturii abdominale favorizează apariţia herniilor (inghinale. caracterizată clinic prin:  urinare cu efort mare  întârzierea actului micţional (întârzierea jetului urinar faţă de * senzaţia de urinare. picătură cu picătură.  Jetul este modificat: presiunea sa scade până ajunge vertical. prel micţiunii – micţiune lentă. ombilicale). filiform (pacientul urinează pe vârful pantofului).N. fiind nevoit să facă apel la musculatura abdominală. greu.TULBURĂRILE MICŢIUNII DISURIA Dificultate la micţiune. modificarea jetului urinar  Bolnavul cu disurie urinează lent.

perturbarea activităţii funcţionale neuromusculare a zonei cervico-vezico-uretrale.şi postmicţională -terminală : efortul este îndreptat spre eliminarea ultimelor picături de urină Cauze:  patologia prostatică (inflamatorie. tumorală)  litiaza uretrală  disectazia colului uretral  patologia genitală feminină  .  Clasificare disurie: -iniţială (dificultate în iniţierea actului micţiunii) – adenom de prostată. apare după polakiurie -totală (completă) – disurie pre.TULBURĂRILE MICŢIUNII Mecanism: .

yellow or gray. amount.. with Neisseria gonorrhoeae infection. vaginitis secondary to candidiasis Abnormal vaginal bleeding Postcoital vaginal bleeding Pain during intercourse . mucoid. premenopausal status External pain Vaginal discharge (e. watery. consistency) Possible diagnosis Vaginitis secondary to hypoestrogenism Endometriosis Vaginitis STD: with Chlamydia trachomatis infection. curd-like. color.g. thick. cervicitis secondary to STD.DISURIA LA FEMEI History Postmenopausal status and not receiving hormone replacement Cyclic pain. white. scant discharge. thick discharge With fungal infection (usually candidiasis). pruritic discharge Cervicitis secondary to STD Atrophic vaginitis Cystitis.

DISURIA LA BĂRBAŢI Simptome Obstructive symptoms (e.. dribbling. nocturia) Rectal pain Boli Benign prostatic hyperplasia Prostatitis Pain during intercourse or ejaculation Cystitis. urethritis secondary to STD . weak stream. hesitancy. intermittent stream.g.

mucosal. shaking chills. deep right or upper left quadrant pain. urethritis Cystitis.. nocturia) Internal pain Obstructive symptoms Urethral discharge Systemic symptoms (e.g. severe fatigue. oral.. sudden fever.. urethritis Urethral stricture. nausea. urethritis Cystitis..g. or ocular symptoms) STD. bladder dysfunction STD Pyelonephritis Spondyloarthropathy (e.g.g. systemic lupus erythematosus) .DISURIA –FEMEI ŞI BĂRBAŢI Recent or unprotected sex with new partners Irritative symptoms (e. back or flank pain. Reiter's syndrome. frequency. urgency. arthralgias. vomiting) Other systemic symptoms (e. cystitis. pyelonephritis.

TULBURĂRILE MICŢIUNII DUREREA LA MICŢIUNE (ALGURIA) Pe parcursul actului micţional durerea poate surveni:  iniţial – sugerează afecţiunile uretrei posterioare sau prostatei  pe tot parcursul micţiunii – micţiuni dureroase total– uretrita gonocică. . polakiurie şi senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare. deoarece se acompaniază de micţiune imperioasă. polipi uretrali  terminal – tensiune dureroasă la sfârşitul micţiunii (boli vezicale) – tenesme vezicale.

TULBURĂRILE MICŢIUNII RETENŢIA URINARĂ Diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical. În funcţie de modul de instalare:  acută  cronică Retenţia incompletă de urină evoluează în două etape:  fără distensie vezicală (reziduu < 300 ml)  cu distensie vezicală (reziduu > 300 ml) Imposibilitatea de urinare se acompaniază de nelinişte. jenă dureroasă sau durere hipogastrică internă cu iradiere de-a lungul uretrei şi apariţia globului vezical. În raport cu cantitatea de urină eliminată:  completă  incompletă  corelate cu 2 noţiuni: micţiunea incompletă şi micţiunea imposibilă. .

de consistenţă remitentă. leziuni medulare) . suprapubian. cistorectocel)  tulburările reflexului sau actului micţional  vezica neurogenă (disectazia colului vezical. la percuţie – matitate rotund-ovalară cu convexitatea superioară (diferenţiere: sarcină. Cauze:  Retenţia acută de urină – cauze obstructive (intrinseci. areflexia detrusorului. peritonită cloavazonată). tumori de vecinătate. chist ovarian. fibrom uterin. extrinseci)  obtrucţie uretrală (adenom de prostată.TULBURĂRILE MICŢIUNII Globul vezical – vezică urinară destinsă ce apare ca o tumoră situată median. stricturi şi calculi uretrali.

paradoxală sau parţială – după micţiunea involuntară mai rămâne urină în vezica urinară.TULBURĂRILE MICŢIUNII INCONTINENŢA URINARĂ (ENUREZIS) Eliminarea. pierdere de urină în timpul somnului). În raport cu cantitatea de urină restantă în vezica urinară:  adevărată – situaţie în care vezica urinară este în permanenţă goală  falsă.  inconştientă – pierderea de urină se face fără ca bolnavul să aibă senzaţia nevoii de micţiune (picătură cu picătură – prin prea plin. . al content vezicale după vârsta de 3 ani (enurezis nocturn peste 3 ani. este micţiunea automată la pacienţii cu suferinţă medulară  involuntară – pacientul percepe ca prin vis senzaţia nevoii de a urina. pierderea involuntară a urinii datorită pierderii controlului. dar nu se poate opune pierzând urina. sau în jet la intervale mari).

TULBURĂRILE MICŢIUNII Incontinenţa urinară poate fi:  ortostatică  de efort (tuse. intervenţii pe micul bazin)  neurologice: leziuni de neuron motor central. leziuni medulare  psihiatrice: psihoze. sughiţ. ridicare de greutăţi) Cauze:  vezicale: insuficienţa sistemului sfincterian (sarcină. nevroze isterice . strănut. după naştere.

 nicturia (nocturia) . în funcţie de aportul şi pierderile lichidiene.  oliguria. Modificări cantitative urinare:  poliuria.  anuria.TULBURĂRI ALE DIUREZEI Volumul urinar normal variază în condiţii fiziologice între 800-2000 ml/24h.

POLIURIA Creşterea diurezei peste 2000 ml. -permanentă (durabilă) . Mecanism FP  creşterea FG  scăderea resorbţiei tubulare a apei Poliuria poate fi: -trecătoare (pasageră).

patologice  perioadele de defervescenţă (criză poliurică – pneumonii)  după evenimente acute de tipul crizelor (TPSV. criză epileptică. ocazională Cauze: . colică reno-uretrală. angină pectorală)  după administrare medicamente: diuretice.fiziologice  ingestie crescută de lichide  ingestie alimente cu efect diuretic (pepene. cafea)  după emoţii (eliberare de catecolamine)  după expunere la frig (vasoconstricţii exagerate) . baze xantice . cardiotonice. alcool.Poliuria pasageră.

sensibile la vasopresină – se datorează unui deficit congenital sau dobândit al vasopresinei -ADH  diabet insipid diencefalo-hipofizar  tulburări psihice cu potomanie (dipsomanie) care inhibă eliberarea de vasopresină 2.rezistente la vasopresină  diabet insipid renal şi sindroamele asociate acestora  rinichi polichistic.Poliuria permanentă Se clasifică în funcţie de densitatea urinară: hipotone. Poliurii hipotone: osm ur < osm pl (< 200 m osm/l. . densitatea urinară scade. izotone. amiloidoză renală.7)  Poliuriile hipotone se împart în două categorii: 1. hipercalcemie  intoxicaţii medicamentoase: aminoglicozide. polinefrite cronice. MM  tubulopatii  tulburări metabolice: hipopotasemie. rap u/p = 0. săruri Li Poliuriile hipotone ating niveluri impresionante ale diurezei până la 1015 l/24h.

Poliuria permanentă Poliuriile izotone Apar atunci când trebuie eliminată o sarcină osmotică mare :  glucoza în diabetul zaharat  ureea în dietele hiperprotidice sau în faza poliurică a IRC  sodiu în faze de reluare a diurezei în IR acută  Diureză .  Osm urinară = 250-350 mosm/l. .osmotică. rap u/p = 1. pacienţii elimină cantităţi mari. mecanismul de concentrare a urinii nu este alterat. dar nu masive de urină (4-5 l/24h) aproximativ izostenurică.

transpiraţii profuze  . renal.cauze patologice: GNA. faza de instalare a edemului cardiac.cauze fiziologice: regim sec.faza iniţială a IRA.faza terminală a IRC . oliguriile pot fi: . . hepatic -hipo/izotone .OLIGURIA Reducerea volumului urinar <500 ml/24h Mec FP  scăderea FG  creşterea reabsorbţiei tubulare a apei  obtrucţia ureterelor În raport cu osm urinară.hipertone – osm urinară >800-1000 m osm/l. rap u/p > 2-3  .

ANURIA Scăderea diurezei < 100 ml  secretorie (adevărată)  excretorie (falsă) Anuria secretorie  Apare atunci când se produce încetarea formării urinii Anuria excretorie  Are drept cauză imposibilitatea drenării urinii formate.  În ambele cazuri avem o vezică urinară goală! .

Anuria secretorie prerenale – scăderea FPR  hipovolemie severă (hemoragii. Mgl: sindrom de strivire (sindrom Bewalters). sindrom Googpasture)  vasele renale mari – obstrucţia arterelor (embolii. IRC stadiu terminal CAUZE  glomerulii (GNA. sindrom MarchiafovoMichelli. renală (ICC) renale – apare în IRA (în per de stare). tromboze). Hb-uria paroxistică nocturnă. boli musculare . deshidratări. etc. nefrita în focare din EI.)  stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale)  sindrom de hipoperf. obstrucţia venelor (tromboze de venă renală)  interstiţiul R – pielonefrite  tubii renali – nefropatiile acute tubulare (intoxicaţii. stări septice. nefrita tubulară acută). arsuri. precipitarea unor substanţe (Hb: transfuzii incompatibile cu hemolize masive.

obstacole endogene – anuria calculoasă) . fibroză retroperitoneală.Anuria excretorie  Postrenală  apare prin obstrucţia simultană a ambelor uretere (tumori.

Nu trebuie confundată cu polakiuria nocturnă care este o tulburare micţională. insuficienţă cardiacă. Cauze: consumul excesiv de lichide seara.NICTURIA (NOCTURIA)    Egalizarea sau inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă. .renală. hepatică.

insificienţă renală cronică  fracturi patologice . fatigabilitate. febră. GNC. PNA Tegmente şi mucoase  prurit uneori sever  manifestări hemoragipare cutaneo-mucoase Sistemul osteo-articular  dureri osoase – oseopatia renală din tubulopatii. astenie. IRC  frisoane.SIMPTOME EXTRARENALE Sunt variate şi reflectă răsunetul general asupra tuturor aparatelor şi sistemelor. transpiraţii: GNA. Alterarea stării generale:  indispoziţie.

pericardită anemică – stadiul final al IRC . cardiomiopatii  . IRA)  tulburări de ritm – palpitaţii.bradicardie în SN  .Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul cardio-vascular  dispnee  HTA  IC stângă (EPA în GNA.tahicardie.cardiopatii ischemice. aritmii (tulburări HE şi AB).sincopa – micţională (hipervagotonie nocturnă) .dureri precordiate: . SN.

expectoraţie  hidrotorax drept.Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul respirator  epistaxis  dispnee (uremie-dispnee Kussmaul )  pneumopatii repetate – tuse. bilateral – SN .

vărsături  hematemeză şi melenă  diaree sau ileus dinamic (colică RU) .Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul digestiv  halenă amoniacală: IR  anorexie. greţuri.

vertij. somnolenţă. acufene  obnubilare. fosfene. scăderea forţei musculare segmentare (AVC cu hemipareză) .Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Sistem nervos central  cefalee. eclampsie gravidică)  tremor ( flapping tremor – sindrom extrapiramidal)  astenie musculară. comă  convulsii (encefalopatie uremică.

EXAMENUL OBIECTIV LOCAL INSPECŢIA -Inspecţia regiunii lombare  se face cu pacientul în ortostatism sau cu pacientul în poziţie şezândă. tumori renale  asimetria în mişcările respiratorii ale ultimelor coaste (abces subfrenic) . examinatorul fiind plasat în spatele acestuia Se urmăreşte:  aprecierea reliefului regiunii lombare (contuzii)  prezenţă unui edem local (abces perirenal)  tumefacţii (bombări): hidronefroză.

tumefacţie) în uretrite anterioare acute .bărbaţi – inflamaţia meatului urinar (eritem.femei – cistorectocel (RVP cu prolaps genitorurinar) .EXAMENUL OBIECTIV LOCAL Inspecţia abdomenului  creşterea în volum (bombarea difuză) – meteorismul din colica R-U  inspecţia abdomenului inferior – bombarea regiunii hipogastrice în globul vezical  inspecţia organelor genitale externe .

mărire în volum din diferite cauze.PALPAREA Palparea rinichiului  În mod normal rinichiul nu este accesibil palpării. Rinichii devin accesibili palpării în caz de: ptoză renală.  de constituţie astenică la care se poate simţi polul inferior al rinichiului în inspir profund. cu excepţia:  persoanelor gravide. .

Metode de palpare (Tehnici) Palparea în decubit dorsal ( Guyon)  Bolnavul aşezat în decubit dorsal. cu musculature abdominală relaxată. . mâna plasată posterior simţind contactul lombar al rinichiului.  Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat (dreapta. Aplică mâna aflată de aceeaşi parte cu rinichiul examinat în regiunea lombară cu degetele spre unghiul costovertebral.  Prin împingerea în jos a mâinii aflate pe peretele abdominal se realizează “balotarea rinichiului”. cu coapsele flectate pe bazin în uşoară abducţie. stânga). iar mâna cealaltă este aplicată la nivelul hipocondrului drept cu degetele îndreptate spre rebordul costal şi în afara dreptului abdomenului (mâinile sunt aplicate “în cruce”). rinichiul se palpează astfel prin apropierea celor două mâini (anterior şi posterior).

 Examinatorul aplică o mână la nivelul regiunii lombare şi cealaltă mână la nivelul hipocordului şi flancului respectiv în aşa fel încât extremitatea degetelor atinge rebordul costal.  Solicitând bolnavului să respire profund.Metode de palpare (Tehnici) Palparea în decubit lateral ( Israel)  Se aşează pacientul în decubitul lateral opus rinichiului ce trebuie examinat. . se incearcă “prinderea” rinichiului între cele două mâini.

ce tinde să coboare.  În timpul inspiraţiei profunde mâna plasată anterior exercită o presiune asupra rinichiului.Metode de palpare (Tehnici) Palparea prin procedeul Glenard  Se poate aplica doar în cazul persoanelor mai slabe şi cu rinichi mobil.  Pacientul este plasat în decubit dorsal.  Examinatorul cu mâna de pe partea rinichiului examinat cuprinde flancul cu policele anterior şi celălalte 4 degete plasate posterior. facilitând palparea între cele două mâini. . imediat sub rebordul costal. în timp ce cu cealaltă mână plasata anterior apasă abdomenul în vecinătatea policelui de la mâna opusă.

. netedă. profundă  contactul lombar  mobil cu inspiraţia Rinichiul are:  o consistenţă elastic-remitentă.Metode de palpare Indiferent de metoda folosită. alunecând sub mâini ca şi “sâmburele de cireaşă”. criteriile de diagnostic pentru palparea rinichiului sunt:  poziţia posterioară.  formă de “bob de fasole” atunci când nu este distorsionat de un proces patologic.

Ptoza renală (nu modifica forma şi dimensiunea)  Rinichiul devine accesibil palpării deoarece descinde în loja renală.Metode de palpare Palparea rinichiului devine posibilă în următoarele situaţii: 1. care îşi pierde în totalitate mobilitatea respiratorie . insesizabil). dispare în expiraţie (rinichiul revine în lojă)  gradul II: organul poate fi reţinut în mâinile palpatorii chiar şi în expiraţie  gradul III: rinichi jos situate.  gradul I: palparea polului inferior al rinichiului doar în inspiraţie profundă (rotunjit. elastic. neted.

Palpare rinichi 2. sensibil la palpare  rinchi tumoral – creşterea în volum unilaterală.Rinichiul mărit de volum  hidronefroză – creşterea în volum a rinichiului frecvent unilaterală datorită unui obstacol în scurgerea urinii. suprafaţă neregulată . rinichi dur. rinichiul este neted. sensibil. mase tumorale cu suprafeţe foselate. sensibil  rinichi polichistic – creşterea în volum bilaterală. cu dimensiuni variabile. elastic.

ureteral superior Pasteau)   Se află situat la intersecţia liniei orizontale ce trece prin ombilic. cu linia verticală ce trece prin punctual McBurney şi corespunde vârfului coastei XII.Palparea punctelor dureroase  Puncte dureroase anterioare • Punctul dureros superior (bazinetal BAZY. Este dureros în afectarea bazinetului rinichiului. . Durerea provocată în acest punct se asociază cu senzaţia imperioasă de a urina datorită unui reflex pielocaliceal.

Palparea punctelor dureroase • Punct dureros mijlociu (ureteral mijlociu. supraintraspinos Tourneaux)    Este situat la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 ext a liniei orizontale ce trece prin cele două spine iliace antero. Acest punct corespunde joncţiunii porţiunii lombare cu porţiunea pelvină a ureterului. În partea dreaptă punctul ureteral mediu se suprapune cu punctul apendicular şi ovarian la femei (zona celor 3 puncte) .superioare.

Este abordabil prin palpare endorectală (bărbaţi) sau endovaginală (femei).Palparea punctelor dureroase   Punctul ureteral inferior. . corespunzător joncţiunii uretero-vezicale. nu este accesibil prin palpare abdominală.

PN.Puncte dureroase posterioare • Punctul costovertebral (Guyon) localizat în unghiul format de rădăcina coasta XII şi coloana vertebrală Punctul costomuscular – unghiul format între coasta XII şi masa musculară sacro-lombară •  Sensibilitatea dureroasă a acestor puncte apare în litiază renală. . abces renal.

 superficială.Palparea vezicii urinare -Globul vezical rezultat în urma retenţiei acute sau cronice de urina se prezinta la palpare sub forma unei formaţiuni :  hipogastrice.  de formă emisferică.  sensibilă. situate median.  net delimitată.  Formele vechi de glob vezical sau vezica neurogenă nu prezintă sensibilitate palpatorie Diagnosticul differenţial la femei (uter gravid. tumori uterine) -Formaţiunile tumorale vezicale uneori se pot palpa eventual în stadiile avansate (formaţiune dură.  elastică. Palparea globului vezical produce pacienţilor senzaţia de micţiune imperioasă. suprapubiană. neregulată) .

EXAMENUL OBIECTIV  TR – palparea endorectală pentru explorarea prostatei şi palparea uretrei – efectuate de specialistul urolog .

de formă rotund-ovalară cu concavitatea inferioară .PERCUŢIA  lombară – manevra Giordano algoprovocatoare  globului vezical – matitate hipogastrică.

subcostal un suflu cu caracter de tril sincron cu pulsul . anevrisme)  Se poate percepe ascultatoric în regiunea lombară sau anterior paraombilical.AUSCULTAŢIA  anomalii ale arterei renale (stenoze.

4): .5 (dietă carnată.IRC)  densitate urinară (1001-1035) – depinde de dietă. după vărsătuir).5-8 (dietă lacto-vegetariană.pH acid < 5.efort fizic. vârstă  osmolaritatea (exprimă relaţia între densitatea urinară şi diureză. • examenul fizicochimic Examenul urinii pH (5. lichide.pH alcalin 7. .EXAMENE COMPLEMENTARE ÎN BOLILE RENALE  Examene biochimice: examenul urinii. osm u = 800-1200 m osm/l -hipostenurie 400-600 m osm -izotstenurie 300 m osm -subizotenurie 150-200 m osm  . examenul sângelui.7-7.

Ehrlich = Ubg N) .EXAMENUL URINII Determinarea unor componente normale urinare:  uree urinară  creatinina urinară  acid uric urinar  ionograma urinară  Ubg (r.

-cantitativ (Essbach) în g/24h  uşoară <1 g/24h  medie 1-3 g/24h  severă (nefrotică) > 3.5 g/24h  pentru microproteinuria din nefropatia diabetică la debut – metode colorimetrice(stripuri) .EXAMENUL URINII Determinarea unor componente anormale proteinuria (urme fine = fiziologic < 50-100 mg/24h): -calitativ (bandelete reactive).

 Apare când glicemia > 180 mg%  depinde de capacitatea de reabs. -semicantitative (Clinitest). tubulară  Poate fi  : trecătoare. -cantitative (Fehling) .EXAMENUL URINII glicozuria (N – absentă. Trommer – reduce Cu(OH)2). permanentă Metode: -calitative (r.

-diabet zaharat tip I (ID) decomp metabolic .EXAMENUL URINII cetonuria (Corpi Cetonici: .intoxicaţie cu alcool. -inaniţie .acetonă. -acid acetilacetic . Legal (nitroprusiat de sodium – inel albastru-violet)  cauze: cetoacidoză după: -vărsături.β-hidroxibutiric). r.

Donne .EXAMENUL URINII – sol de Lugol – inel verde la limita de separare  piuria (r.NaOH) – prezenţa puroiului în urină – răsturnare bruscă a eprubetei şi readusă imediat în poziţie verticală – se observă bule de gaz care rămân suspendate sau se ridică încet spre suprafaţă datorită gelificării puroiului în prezenţa substanţei alcaline.  bilirubinuria .

Examen macroscopic

aprecierea volumului urinar/24h -diurezei variaţii între 800-2000 ml; ¼ diureză – nocturnă  culoarea gălbuie  transparenţa – limpede (N)  miros – caracteristic -amoniacal (infecţii urinare), -mere acre (diabet zaharat cu cetonurie), -putrid (infecţii urinare cu floră anaerobă)

Examen macroscopic

Examen microscopic
Evidenţiază 3 categorii de elemente: -celule, -cilindrii, -cristale -sediment simplu, -sediment minutat (Addis – Hamburger

>5000-6000 L/min  .câteva cellule epiteliate plate/camp  . poligonale – cu N dublu – căi inferioare b) celule în formă de “rachetă” – vezica urinară c) celule cilindrice – ureter d) celule mici. <1000-2000L/min – leucociturie > 5 L/min. hematurie > 5-6 H/câmp  sed addis < 2000 H/min .celulele Sternheimer-Malbin (citoplasmă albastru-violet cu granulaţii.Celule Hematii – hematuria – macroscopică. microscopică (hematii evidenţiate în urină ex prin examen microscopic  sed simp 1-2h/câmp. col albastru safranin) Celulele epiteliale  N. ovale cu N voluminos şi citoplasmă granulară – rinichi .hematurie > 5000/min Leucocite 1-2 L/C.apar prin descuamare şi reprezintă dovada unui proces inflamator la diferite nivele ale tractului reno-urinar a) celule plate.

HEMATII –ASPECT CRENELAT .

HEMATII DISMORFE-LEZIUNE GLOMERULARĂ .

Celulele Sternheimer-Malbin .

CELULE POLIGONALE .

granulari (opaci. Mgb-urie sau brun-gălbui – bilirubinurie) . translucizi). de culoare gălbuie) – proteinurie  grăsoşi (SN cu lipurie)  pigmentari ( impregnaţi cu pigmnet roşu-brun în Hb-urie. consecutiv proteinuriei  ceroşi.Cilindrii Mulaje segmentare ale tubilor uriniferi distali. formate prin precipitarea diferitelor substanţe celulare sau necelulare (N – rari cilindri hialini) Cilindri celulari  hematici  leucocitari  epiteliali Cilindri necelulari  hialini (incolori.

CILINDRII HEMATICI LA NIVELUL TUBILOR ASPECT HISTO .

CILINDRII HEMATICI-suferinţă glomerulară sau TI .

CILINDRII LEUCOCITARI-PNA .

Cilindrii epiteliali-injuria tubulară .

CILINDRII HIALINI .

CILINDRII GRANULARI .

CLINDRII CEROŞI-WAXI CAST .

CILINDRII HIALINI LA UN PACIENT CU HIPERBILIRUBINURIE .

CILINDRII GRĂSOŞI sau CORPI OVALI-LIPIDURIA din SN .

ÎN LUMINA POLARIZATĂ ASPECT DE CRUCE MALTEZĂ A CILINDRILOR GRASOŞI .

Cristale
Săruri urinare precipitate sub formă de cristale  apar şi în sed urinar al persoanelor normale  semnifică o stare patologică numai dacă sunt în cantitate mare  în funcţie de tipul de alimentaţie, pH urinar, predispoziţie genetică se găsesc următoarele tipuri (mai frecvent):
• Uraţi (cristale, uraţi amorfi) – după uricozurice: Probenecid, alimentaţe carnată, pH urinar < • Oxalaţi ( oxalurie) • Fosfaţi amoniaco-Mg (urini alcaline, infectate) • Colesterol (SN)

prezenţa de germeni - frotiuri colorate cu albastru de metilen, Gram, col speciale (Ziehl – Nielsen)

OXALAŢI-ASPECT DE PLICURI

FOSFAŢI-ASPECT RECTANGULAR SAU SICRIE

CRISTALE CISTINĂ-RARE SEMN DE STOP .

prezenţa uroculturii pozitive la mai multe specii sugerează contaminarea la uroculturi repetate (minim 2 – acelaşi germen) .frotiuri colorate cu albastru de metilen. înaltă asocierea cu piuria. col speciale (Ziehl – Nielsen) urocultură cu însămânţare pe medii uzuale şi speciale urocultura este pozitivă când > 100 000 gr/ml este foarte sugestivă pentru infecţia urinară . Gram.Examen bacteriologic       prezenţa de germeni .

pg prost). -IS>0. răspuns slab la tratament. proteinurie neseletivă. . răspuns bun la cortizonice).SEMIOLOGIA PROTEINURIILOR Proteinuria – eliminarea prin urină a proteinelor peste cantitatea normală de 50-100 mg/24h. dintre care 95% se reabsorb la nivelul tubilor  secreţiei tubulare de proteină Tamm-Horsfall(1895 MORNER – uromucoid) Proteinuria se poate evidenţia : -global (metoda semicantitativă sau cantitativă – Esbach) -selectiv ( vizând compoziţia) prin Elfo sau Imunelfo urinară -determinarea IS=cl IgG/cl transferinei (CAMERON): -IS<0.2( NG cu leziuni complexe.2 selectivitate mare(NG cu lez minime. Această eliminare (pierdere) de proteine se realizează datorită:  imperfecţiunii filtrului glomerular faţă de proteine cu GM < 70 000 D.

Proteinuria patologică Proteinuria:  intermitentă (trecătoare).  asociată cu alte semne sugestive pentru suferinţe renale .  permanentă Proteinuria:  izolată.

5 g/24h (proteine GM > 70 000 D: albuminelor şi globulinelor)  Microalbuminurie (nefropatie diabetică) . nu se poate însă stabili o corelaţie directă între gradul neselectivităţii şi intensitatea substratului lezional  Nivelul proteinuriei în NG variază între 1-3 g/24h.PROTEINURIA PERMANENTĂ Cauze renale Proteinuria de tip glomerular (acompaniază NG)  selectivă – (albumina > 85% din proteinurii) apare la pacienţii NG cu leziuni minime  neselectivă – (albumina cu toate fracţiile globulinice din plasmă cu GM mare (Ig)) reflectă în general prezenţa unor leziuni avansate.  În SN > 3.

se realizează prin scăderea capacităţii de reabsorbţie tubulară a proteinelor cu GM < 70 000 D (lizozim. lanţuri uşoare) – proteinurie prin depăşirea capacităţii de reabsorbţie tubulară (proteinuria “over flow”) Cauze: afecţiuni ce interesează mai ales tubii:  nefropatii tubulo-interstiţiale  boli primitive ale tubilor renali (s. excreţie prot cu GM joasă fără pierdere de albumine! . val < 1 g/24h. nefropatie balcanică). β2 microglobulina şi conţinut redus de albumină 10-20%).  Când concentraţia plasmatică a proteinelor pat este anormal de mare (prot Bence-Jones.Fanconi.PROTEINURIA PERMANENTĂ Proteinuria tubulară  Are un tb Elfo tipic.

IRA) . cilindrurie. hematurie. IRA  infarctul renal (sediment încărcat: proteinurie. leucociturie. HTA.PROTEINURIA PERMANENTĂ Proteinuria prin tulburările circulaţiei renale  tromboză vena portă (proteinurie -SN impur :HTA.

-mielom multiplu.Cauze prerenale Hemodinamice (ICC. HTA) – creşterea permeabilităţii glomerulare – filtrarea unei cantităţi crescute de prot – proteinurie de tip glomerular  Stările disproteinemice însoţite de producerea masivă a unor lanţuri proteice cu GM joasă ce traversează filtrul renal şi depăşesc capacităţii de reabsorbţie tubulară. -macroglobulinemia Waldenstrőm. -bolile lanţurilor uşoare. -rabdomioliză) (proteinuria “over-flow”)  . -hemoliză.

TBC renal.Cauze postrenale Nefro-urologice . litiază urinară. tubulointerstiţiale. deoarece testele depistează proteinele din sânge extravazat din căile urinare uneori amestecat cu “mucusul” urinar. neoplasm de căi urinare. vasculare – Puncţie Biopsie Renală – examen histologic .substanţe proteice din elemente dezintegrate-“artefacte”.  în funcţie de cantitatea de proteine:  proteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare ± SN  proteinurie < 3 g/24h – leziuni glomerulare.puroi (infecţii).

.PROTEINURIA CLASIFICARE în funcţie de cantitatea de proteine:  proteinurie > 3 g/24h – leziuni glomerulare ± SN  proteinurie < 3 g/24h necesită puncţie biopsie renală – examen histologic: .leziuni glomerulare.vasculare .tubulo-interstiţiale. .

de cele mai multe ori de tip glomerular  ortostatică – adolescenţi. dispare la scurt timp după întreruperea efortului fizic  de frig – în stările febrile . tineri (leziuni glomerulare minime)  de efort – acompaniată de hematurie (marşuri. sport de performanţă).PROTEINURII INTERMITENTE Prezenţa proteinuriei în unele probe de urină şi absenţa în altele la acelaşi subiect  este sub 1 g/24h.

nefropatia balcanică .PROTEINURIA IZOLATĂ Fără hematurie. amiloidoză) şi în NG forme uşoare  nefropatii tubulare: cistinoza. Hg). intoxicaţiile cu metale grele (Cd. leucociturie sau cilindrurie  apare în bolile ce afectează glomerulii fără să implice o inflamaţie importantă (diabet zaharat.

fever.000) . heavy metals Transient proteinuria.2 to >10 g) Low (<40.000 Bence Jones proteinuria.Overflow Increased filtration of abnormal plasma proteins across normal glomeruli Defective glomerular retention of normal plasma proteins Variable (0.00068. exercise Tubular Defective reabsorption of normally filtered plasma proteins Increased filtration and possibly decreased reabsorption <2 g Low(<40. diabetes Interstitial nephritis.000 Minimal-change nephrotic syndrome Nonselective >3-5 g High (>68.000) Glomerulonephritis. myoglobinuria Glomerular Selective >3 g 60. antibiotic injury.000) Hemodynamic <2 g Variable (20. seizures. congestive heart failure.

RINICHI ADULT .

RINICHI ÎN POTCOAVĂ .

URETER DUBLU .

ECTAZIE CALICEALĂ .

CALCUL RENAL în corn de cerb .

HIDRONEFROZĂ .

RINICHI ATROFIC UNILATERAL ISCHEMIC .

TROMBOZĂ DE VENĂ RENALĂ .

ISCHEMIE ACUTĂ-INFARCT RENAL .

INFARCT RENAL-NECROZĂ DE COAGULARE .

INFARCT RENAL ASPECT HISTO .

RINICHI POLICHISTIC(RA) .

ABCES RENAL .

NECROZĂ PAPILARĂNEFROPATIE PRIN ANALGEZICE .

PIELONEFRITĂ XANTOGRANULOMATOASĂ .

CISTITĂ ACUTĂ HEMORAGICĂ .

ADENOM PROSTATĂ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times