La acest început de mileniu , specialiştii din diferite arii de cercetare sau domenii ale activităţii practice îşi propun

să pregătească oamenii pentru societatea viitorului , care încă nu există , dar ale cărei caracteristici încep să se contureze : o societate informaţională de nivel planetar , cu o pluralitate a lumilor şi culturilor , cu o diversitate a fenomenelor şi proceselor sociale , politice şi economice aflate într-o derulare accelerată , o societate a cărei trăsătură , bine conturată şi percepută de noi , este schimbarea. Aşa cum evidenţia cunoscutul psihosociolog Adrian

Neculau (1996, p. 223) , preocuparea pentru problematica schimbării nu este nouă , ea regăsindu-se şi în Biblie , iar în ştiinţele sociale tema schimbării s-a pus prin intermediul sociologiei încă din sec. XIX prin contribuţia lui A. Comte . De-a lungul timpului , schimbarea la nivel socio-cultural a fost interpretată drept evolutivă de către Herbert Spencer şi darwiniştii sociali ; ciclică de către sociologul Osvald Spengler şi istoricul Arnold Toynbee ; funcţională de sociologul Talcott Parsons sau conflictuală de către marxişti (N.Grosu , 1997, p. 140-145) , etc . Acum , ea apare unora ca turbulentă , imprevizibilă , accelerată (A. Sanchex-Huerta , W. Shepard , 1994) şi în acelaşi timp , globală , informaţională, performanţă creativă . Realizând , dintr-o perspectivă psihologică , un studiu aprofundat asupra schimbării sociale , A. Neculau (1996, p. 223-246) conturează , pe baza unei vaste literaturi de specialitate recente , factorii , condiţiile , agenţii şi strategiile inducând

psihologia managerială sau psihologia moralei şi religiei. soldându-se cu tensiuni. bloca iniţiativele . Chiar dacă nu suntem întru totul de acord cu tabloul schiţat de M.schimbării . psihologia educaţională. de modurile în care ei vor putea realiza pilotajul public pentru a sesiza şi corela la timp fenomenele şi problemele noi cu efecte şi implicaţii majore la nivelul socio-umanului etc. Cum îşi vor realiza formatorii obiectivul propus pentru ca viitorii actori sociali să-şi dea seama mai bine de pluralitatea dimensiunilor situaţiilor. Fustier . organizaţii.S. trezind fenomenul de rezistenţă directă sau disimulată. nu este un proces coerent . O primă concluzie pe care o conturăm este necesitatea schimbării sistemului formativ care trebuie să pregătească omul pentru a trăi "schimbarea ea însăşi în schimbare" (vezi şi A. analizând totodată şi fenomenul rezistenţei la schimbare . anxietate. schimbarea provocând un şoc care poate paraliza acţiunea . Huerta .244) . societate . mai mult . apreciem că marea . 1994). Unele soluţii vin deja din arii diferite ale teoriei şi practicii. aceasta este o provocare-problemă adresată de viaţă cercetării psihosociale şi educaţionale . cum sunt psihologia socială . de diversitatea posibilităţilor de trecere a unora în altele. Implementarea schimbării . de multitudinea legăturilor în care se află ele. el se desfăşoară asincron . deformând percepţia corectă a evenimentelor. scrie autorul citat (p. Una din cauzele rezistenţei la schimbare trebuie căutată şi în formaţia iniţială a individului în dependenţă de concepţiile şi mentalităţile sale. W. Shepard .. compact şi concomitent în economie .

presiune socială . Puterea de a rupe barierele afective ridicate de ceea ce există deja (tradiţie . Imaginaţia de a duce la capăt situaţii neprevăzute . 3. apropiindu-le unele de altele . mai cu seamă în cele aflate în tranziţie şi restructurare economică . aptitudinea de a stabili relaţii între obiectele lumii pentru a le perfecţiona rapid . Aptitudinea de a trece dincolo de sine însuşi (de a fi altruist) . Lumea în schimbare promovează valori cum ar fi: 1. • cerinţe impuse omului contemporan în toate comunităţile . 4. Capacitatea de a depăşi limitele pe care pare să le impună societatea (depăşirea normativului) . Puterea analogică . 6.majoritate a trăsăturilor evidenţiate în partea dreaptă a tabloului constituie: • obiective ale cercetării psiho-sociale. Iniţiativa şi curajul de a-şi asuma responsabilităţi . tabu-urile şi prohibiţiile intelectuale) şi de a consimţi la reconsiderarea profundă a universului său intelectual. Tablou general al transformărilor comportamentale în noua societate . 2. • finalităţi în ştiinţele educaţiei. 5.

Fustier . p. 1993 .(După M. perfecţiunea Morala codificată Cauzalitatea (mijloacele) Logica binară Acţiunea cu succes Finalitatea (scopurile) Dialectica Credinţele multiple Evoluţia . 15) Poziţiile intelectuale Acceptarea teoriei Supremaţia raţiunii Dogma Fixaţia . vinovăţia Învăţarea Răsplata în lumea cealaltă Spiritul întreprinzător Eficienţa Dreptul la greşeală Descoperirea Realizarea personală Bucuria creaţiei . resemnarea Virtutea prudenţei Vanitatea efortului Păcatul. adaptarea Pragmatismul Certitudinile profunde Afectivitatea Răbdarea.

Autocontrolul Exprimarea sinelui .