Variația genetică inter- și intra

-
populațională a unor unități —surse
de semințe de gârniță (Quercus frai-
netto Ten.)
Elena S1Uv~vU
Viigil ScXviX1rscU
1. Introducere
Gainița este o specie de aiboii de maie valoaie
ecologică și economico-socială, capabilă să pună
in valoaie stațiunile cu soluiile cele mai compacte
și mai aigiloase.
Dispune de o foiță apieciabilă de extiageie a
apei din soluii cu textuiă fină, cu coeficient maie
de ofiliie, dai și a apei fieatice situată la maie
adancime.
Totodată, este o specie semixeiofită, fapt ce
face posibilă, uneoii, coboiaiea sa din ținutuiile
colinaie, caie ii sunt favoiabile, pană la campie,
in contact cu silvostepa, in zone cu 4¯0–¯00mm
piecipitații medii anuale.
Uscăciunea aeiului constituie un factoi caie
limitează iăspandiiea sa in ținutuiile silvostepice,
avand capacitatea de a‑și ieduce tianspiiația in
peiioadele secetoase, mulțumindu‑se cu cantități
ieduse de apă (Șofletea și Cuitu, 200¯).
ln spațiul iomanesc este iăspandită in paitea
de vest și sud a țăiii și iepiezintă limita noidică
și estică a aiealului său geneial.
Răspandiiea spie noid este limitată adesea de
izoteima de 10℃, spie vest in Banat și Ciișana
de climatul umed și teienuiile plane cu apa
fieatică la supiafață, spie sud și est, in Oltenia
și Muntenia, de climatul stepic și substatul de
loess tipic cu soluii mai ușoaie și cu CO
3
Ca mai
la supiafață (Maicu, 19õ¯).
Ridicaiea valoiii medii cantitative și calitative
a păduiiloi de gainiță, mențineiea speciei in
aiealul natuial de iăspandiie, se pot obține piin
ceicetăii piivind amelioiaiea speciei, bazate pe
selecția individuală a aiboiiloi plus și uimăiiiea
descendențeloi acestoia.
Cieaiea unoi aiboiete supeiioaie celoi actuale
impune folosiiea unui mateiial de impăduiiie
selecționat după studii genetice, caie peimit cu-
noașteiea și valoiificaiea vaiiabilității fenotipice
și genotipice intiaspecifice.
Piin ceicetăiile de față se uimăiește evaluaiea
descendențeloi mateine de gainiță, la vaista de
3 ani de la plantaie. Scopul luciăiii este evaluaiea
vaiiabilității genetice intei și intiapopulaționale
la gainiță piivind peifoimanțe de cieșteie și
adaptaie iealizate de descendențele mateine, sta-
biliiea celoi mai valoioase și adaptate populații
și descendențe pentiu iegiunile de pioveniență in
caie se găsesc amplasate cultuiile compaiative.
2. Materialul și metoda de cercetare
Pentiu studiul vaiiației genetice intei și
intiapopulaționale la gainiță s‑a poinit de la
eșantionaiea in aiealul natuial al speciei, din spa-
țiul iomanesc, de populații natuiale, pe zone de
iecoltaie a mateiialeloi foiestieie de bază. Alege-
iea populațiiloi s‑a făcut avand ca bază de plecaie
aiboietele-suise selecționate insciise in Catalogul
Național al mateiialeloi foiestieie de iepioduceie.
Astfel, in teien s‑au ales și desciis populațiile-
unități suise de semințe, și in cadiul loi aiboii
iepiezentativi , luandu‑se in consideiaie un
număi maie de caiacteie și insușiii fenotipice
inteiesante pentiu selecție. S‑a avut in vedeie și
identificaiea de biotipuii mai puțin afectate de de-
clin fiziologic, piin analiza giadului de defolieie.
liuctificația abundentă din toamna anului 2003
a facilitat instalaiea unui test de descendențe
mateine in pepinieiă, iai cu puieții obținuți s‑au
instalat in piimăvaia anului 200¯ două cultuii de
descendențe mateine la loc definitiv.
Ceicetăiile s‑au desfășuiat in două cultuii
compaiative de descendențe mateine cu uimă-
toaiea localizaie· cv|ìvro Bo|ș, județul Olt, ocolul
silvic Balș, U.P. V Bistiița, și cv|ìvro A»oroJ:o,
județul Dolj, ocolul silvic Amaiadia, U.P. lll Voi-
neasa. Aceste cultuii au uimătoaiele cooidonate·
Balș· 44¯24′ latitudine N, 24¯12′, longitudine E,
altitudine 190m , Amaiadia· 44¯1¯′ latitudine N,
24¯08′ longitudine E, altitudine 1õ0m.
Mateiialul de studiu este constituit din 10 po-
pulații de gainiță din aiealul iomanesc, cu cate
õ familii, vaista de 3 ani, caie se testează in cele
două cultuii compaiative , total õ0 familii. Loca-
lizaiea populațiiloi testate, in oidinea număiului
atiibuit in cultuii, este piezentată in tabelul 1.
Dispozitivul expeiimental este de tipul split-
plot, cu 10 populații × õ familii/populație, in
3 iepetiții , cu numai egal de măsuiătoii pe
paicelă unitaiă (4).
Analiza peifoimanțeloi de adaptaie și cieșteie
a piesupus efectuaiea uimătoaieloi măsuiătoii ·
1) supiaviețuiiea (¯) , 2) diametiul la colet (mm) ,
3) inălțimea totală (cm).
Pentiu investigaiea vaiiabilității genetice
intiapopulaționale s‑a utilizat modelul de analiză
de vaiianță piezentat in tabelul 2 (după Nanson,
2004). Coiespunzătoi modelului de analiză de
vaiianță, componentele vaiianței se calculează
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 3
Tabelul 1
Localizarea populațiilor testate
Populația Ocolul silvic
Tempeiatuia
medie anuală (℃)
Piecipitații
medii anuale (mm)
Altitudine (m)
Cooid. geogiafice
Lat. N. Long. E
1. Topana Vultuiești 10,4 ¯¯8 3õ0 44¯¯1′ 24¯31′
2. Piscul Biseiicii Cotmeana 10,2 õ30 420 44¯¯¯′ 24¯3¯′
3. Stioești Coicova 10,¯ ¯90 320 44¯4¯′ 22¯¯õ′
4. lzvoiani Șimian 11,¯ õõ1 320 44¯3¯′ 22¯¯õ′
¯. Aigetoaia liliași 10,4 ¯¯8 290 44¯32′ 23¯22′
õ. Seaca 1 Slatina 10,õ ¯1¯ 310 44¯2¯′ 24¯2¯′
¯. Balota Șimian 11,¯ õõ1 240 44¯40′ 22¯44′
8. Scundaiu Ciaiova 10,8 ¯23 2õ0 44¯22′ 23¯13′
9. Ghioșani Balș 10,õ ¯1¯ 220 44¯20′ 24¯10′
10. Seaca 2 Slatina 10,õ ¯1¯ 310 44¯2¯′ 24¯2¯′
Tabelul 2
Modelul de analiză de varianță într‑o cultură de descendențe materne (half-sib)
Suisa de vaiiație Giade de libeitate GL Vaiianța s
2
F
exp
Valoaiea așteptată a mediei pătiate E
s
lamilii n −1 A A/C σ
2
e
+mσ
2
f x r
+mrσ
2
f
Repetiții r −1 B B/C σ
2
e
+mσ
2
f x r
+mnσ
2
f
lnteiacțiune (lam × Rep) (n −1)(r −1) C C/D σ
2
e
+mσ
2
f x r
Eioaie (individ × familie) nr(m−1) D — σ
2
e
Total nrm−1 — — —
astfel·
σ
2
f
= (A−C)/mr (1)
σ
2
f x r
= (C −D)/r (2)
σ
2
e
= D (3)
unde· n—număiul de familii, r—număiul de iepe-
tiții, m—număiul de exemplaie in paicela unitaiă,
σ
2
f
— vaiianța intie familii, σ
2
f x r
— vaiianța inte-
iacțiunii familii × iepetiții, σ
2
e
—vaiianța eioiii.
Cu ajutoiul testului Duncan, pentiu pioba-
bilitatea de tiansgiesiune de ¯¯, s‑a iealizat un
clasament al populațiiloi pentiu caiacteiele de
cieșteie, piin giupaiea acestoia in clase omogene
(Duncan, 19¯¯, Statistica 8,0).
Eiitabilitatea in sens iestians a fost calcu-
lată la nivel de familie (h
2
f
) și indivizi (h
2
i
), cu
uimătoaiele foimule (Nanson, 2004)·
h
2
f
= σ
2
f

2
Ph1
= σ
2
f
/(σ
2
f

2
e
/r) (4)
h
2
i
= σ
2
A

2
Ph2
= 4σ
2
f
/(σ
2
f

2
f x r

2
e
/r) (¯)
σ
2
f
= σ
2
A
/4 (õ)
unde· σ
2
A
—vaiianța aditivă, σ
2
Ph
—vaiianța feno-
tipică, σ
2
Ph1
—abateiea standaid fenotipică la nivel
de familii, σ
2
Ph2
—abateiea standaid fenotipică la
nivel de indivizi.
3. Rezultate și discuții
!.1. Vor:o|:|:ìoìeo geneì:că :nìer ș: :nìro¡o¡v|oț:o
no|ă
Adaptarea este o condiție esențială pentiu
ieușita piogiamului de amelioiaie și se expiimă
cel mai bine piin ¡rocenìv| Je sv¡ro+:ețv:re. ln
cv|ìvro A»oroJ:o, acest piocent aie o amplitudine
cupiinsă intie 4¯,1—populația Scundaiu și ¯1,2—
populația Piscul Biseiicii, media pe cultuiă es-
te õ2,8. ln cv|ìvro Bo|ș aie o amplitudine cupiinsă
intie õ3,0 — populația Balota și 81,0 — populația
Aigetoaia, media pe cultuiă este ¯3,0. (fig. 1)
ln ce piivește vaiiabilitatea intiapopulațională,
in cv|ìvro A»oroJ:o, coeficienții de vaiiație,
pentiu supiaviețuiie, au o amplitudine de la
20¯ — populația lzvoiani la ¯4¯ — populația
Scundaiu. Vaiiabilitatea la nivel de familie este
maie, 4¯¯ din totalul familiiloi testate au pentiu
coeficientul de vaiiație valoii peste 30¯.
Diametrul la colet, in cv|ìvro A»oroJ:o, aie
valoaiea medie pe cultuiă de 18,88mm, iai in
4 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Tabelul 3
Indicatori statistici ai caracterelor de creștere, media (x), abaterea standard (s) și coeficientul de variație (s%), în cele
două culturi
Cultuia Amaiadia Cultuia Balș
Populația x s s¯ Amplitudinea de vaiiație x s s¯ Amplitudinea de vaiiație
Diametiul la colet (mm)
1. Topana 18,¯3 8,98 48 õ,20–¯2,23 14,09 ¯,¯¯ 41 4,õ0–33,13
2. Piscul Biseiicii 19,¯õ 9,1¯ 4õ õ,¯2–42,¯¯ 13,8¯ ¯,¯8 40 4,9õ–33,¯0
3. Stioești 1õ,9õ ¯,¯¯ 4¯ ¯,0õ–44,44 14,42 õ,0¯ 42 ¯,04–29,10
4. lzvoiani 20,4¯ 9,83 48 õ,31–4¯,õõ 14,4 õ,12 43 4,¯2–34,õõ
¯. Aigetoaia 18 8,88 49 ¯,21–¯0,93 13,18 ¯,3¯ 41 ¯,¯1–3¯,24
õ. Seaca 1 19,04 9,8¯ ¯2 4,80–¯8,44 12,9¯ ¯,¯1 43 4,82–30,¯õ
¯. Balota 1õ,¯2 ¯,93 4¯ õ,1õ–40,29 12,31 4,9õ 40 4,õ9–28,¯4
8. Scundaiu 19,22 9,02 4¯ ¯,44–49,8¯ 1¯,õ õ,94 44 4,¯2–33,24
9. Balș 19,8õ 9,83 49 õ,04–44,99 1¯,¯1 õ,¯2 42 4,õ9–34,04
10. Seaca 2 20,8õ 9,18 44 ¯,22–¯¯,14 1¯,¯¯ õ,8õ 44 4,õ¯–3¯,43
lnălțimea totală (cm)
1. Topana 8õ,31 4¯,¯¯ ¯3 22–231 õ4,¯9 3¯,1¯ ¯4 14–1¯¯
2. Piscul Biseiicii 88,0õ 4¯,¯2 ¯2 20–23¯ ¯8,0¯ 33,4¯ ¯8 9–1õ1
3. Stioești 80,99 43,¯8 ¯4 20–209 õ8,¯ 40,¯õ ¯9 9–200
4. lzvoiani 9¯,¯4 4¯,õ¯ ¯0 21–199 ¯9,33 2õ,0¯ 44 20–128
¯. Aigetoaia 82,23 4¯,¯2 ¯¯ 20–202 õ2,¯1 30,¯9 49 20–1¯¯
õ. Seaca 1 83,3õ 48,¯4 ¯8 20–200 õ0,0¯ 3¯,38 ¯9 14–192
¯. Balota ¯3,94 40,9 ¯¯ 18–19õ ¯4,1 28,õ2 ¯3 13–1õ¯
8. Scundaiu ¯9,¯¯ 43,03 ¯4 21–191 õ9,¯2 34,õ4 ¯0 19–1¯2
9. Balș 8¯,04 4õ,4¯ ¯3 20–193 õ8,92 32,¯ 4¯ 1¯–14¯
10. Seaca 2 98,14 48,õ ¯0 20–240 õ8,õ2 33,14 48 14–182
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
T
o
p
a
n
a
P
i
s
c
u
l

B
i
s
e
r
i
c
i
i
S
t
r
o
e
ş
t
i
I
z
v
o
r
a
n
i
A
r
g
e
t
o
a
i
a
S
e
a
c
a

1
B
a
l
o
t
a
S
c
u
n
d
a
r
u
B
a
l
ş
S
e
a
c
a

2
M
e
d
i
a

p
e

c
u
l
t
u
r
a
Populaţia
P
r
o
c
e
n
t

d
e

s
u
p
r
a
v
i
e
ţ
u
i
r
e
Cultura Amaradia
Cultura Balş
Fig. 1. Procentul de supraviețuire al populațiilor de gârniță
în culturile comparative Amaradia și Balș.
cv|ìvro Bo|ș valoaiea medie este 14,23mm. Ana-
liza amplitudinii acestui caiactei ielevă faptul că
populația Balota aie cel mai mic diametiu la colet
( 1õ,¯2mm, iespectiv 12,31mm) , iai populația
Seaca 2 piezintă cea mai maie valoaie medie a
acestui caiactei (20,8õmm, iespectiv 1¯,¯¯).
Ca valoii medii pe familii, populația Scundaiu
piezintă cele mai bune valoii (in cultuia Amaia-
dia la familia 1, d
colet
2¯,2õmm, iai in cultuia
Balș, la familia ¯, d
colet
18,õ3mm).
Înălțimea totală, in cv|ìvro A»oroJ:o, aie va-
loaiea medie de 82,9cm, cu o amplitudine de la
¯3,94cm, populația Balota, la 98,14cm, populația
Seaca 2. ln cv|ìvro Bo|ș, media este de õ3,¯8cm, cu
amplitudinea cupiinsă intie ¯4,10cm, populația
Balota, și õ9,¯2cm, populația Scundaiu (tabelul 3).
Analiza peifoimanțeloi fiecăiei familii din
populațiile studiate scoate in evidență, in cv|
ìvro A»oroJ:o, familia 4 — populația Seaca 2,
11õ,08cm, diept cea mai peifoimantă, iai in
cv|ìvro Bo|ș, cele mai peifoimante sunt · fami-
lia õ — populația Stioești, cu valoaiea medie de
8¯,õ3cm, și familia 2 — populația Ghioșani, cu
valoaiea medie de ¯9,19cm.
Analiza de vaiianță evidențiază vaiiație geneti-
că atat la nivelul celoi 10 populații testate, cat și la
nivelul familiiloi (tabelul 4). Contiibuția vaiianței
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 ¯
Tabelul 4
ANOVA pentru diametrul la colet și înălțimea totală
Amaiadia Balș
Suisa de vaiiație SPA GL s
2
Paiticipaie
vaiianță (¯)
F
exp.
SPA GL s
2
Paiticipaie
vaiianță (¯)
F
exp.
Diametiul la colet (mm)
Populații 104¯,õ 9 11õ,4 3 2,13** 1111 9 123,¯ ¯ 4,3**
Repetiții 3¯¯,2 2 1¯8,õ 1 — 43¯,3 2 218,õ 2 —
Eioaie 38õ1õ,¯ ¯08 ¯4,¯ 9õ — 2029õ,¯ ¯08 28,¯ 93 —
TOTAL 400213 ¯19 — 100 — 2184¯,1 ¯19 — 100 —
lamilii õ080,9 ¯9 103,1 1¯ 2,03** 3419 ¯9 ¯¯,9 1õ 2,21**
Repetiții 3¯¯,2 2 1¯8,õ 1 — 43¯,3 2 218,õ 2 —
lnteiacțiune lam × Rep õ24¯,2 118 ¯2,9 1õ — 38¯4,¯ 118 32,8 18 —
Eioaie (indiv/fam) 2¯33õ ¯40 ¯0,õ õ8 — 14114,3 ¯40 2õ,1 õ4 —
TOTAL 400213 ¯19 — 100 — 2184¯,1 ¯19 — 100 —
lnălțimea totală (cm)
Populații 33439 9 3¯1¯ 3 2,3** 2¯21õ 9 2802 4 3,01**
Repetiții 231õ 2 11¯8 — — ¯õ¯3 2 383õ 1 —
Eioaie 1142¯¯1 ¯08 1õ14 9¯ — õ¯8¯¯4 ¯08 930 9¯ —
TOTAL 11¯8¯0¯ ¯19 — 100 — õ914õ3 ¯19 — 100 —
lamilii 1õ4¯88 ¯9 2¯90 14 1,83** 9¯¯98 ¯9 1õ¯8 14 1,9¯**
Repetiții 2231õ 2 11¯8 — — ¯õ¯2 2 383õ 1 —
lnteiacțiune lam × Rep 1891õ0 118 1õ03 1õ — 13219¯ 118 1120 19 —
Eioaie (indiv/fam) 822443 ¯40 1¯23 ¯0 — 4¯3¯98 ¯40 840 õõ —
To1~i 11¯8¯0¯ ¯19 — 100 — õ914õ3 ¯19 — 100 —
Tabelul 5
Testul Duncan pentru diametrul la colet și înălțimea totală în cele două culturi
Amaiadia Balș
Diametiul la colet lnălțimea totală Diametiul la colet lnălțimea totală
Pop Media -mm- ¯¯ Pop Media -mm- ¯¯ Pop Media -mm- ¯¯ Pop Media -mm- ¯¯
10 20,8õ 10 98,14 10 1¯,¯¯ 8 õ9,¯2
4 20,4¯ 4 9¯,¯4 8 1¯,õ0 9 õ8,92
9 19,8õ 2 88,0õ 9 1¯,¯1 10 õ8,õ2
2 19,¯õ 9 8¯,04 3 14,42 3 õ8,¯0
8 19,22 1 8õ,31 4 14,40 1 õ4,¯9
õ 19,04 õ 83,3õ 1 14,09 ¯ õ2,¯1
1 18,¯3 ¯ 82,23 2 13,8¯ õ õ0,0¯
¯ 18,00 3 80,99 ¯ 13,18 4 ¯9,33
3 1õ,9õ 8 ¯9,¯¯ õ 12,9¯ 2 ¯8,0¯
¯ 1õ,¯2 ¯ ¯3,94 ¯ 12,31 ¯ ¯4,10
õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Tabelul 6
Componentele varianței, abaterea standard fenotipică (σ
Ph
) și eritabilitatea în sens restrâns la nivel de familii și indivizi
în cele două culturi half-sib, la 3 ani de la plantare
Caiacteiul σ
2
f
σ
2
f x r
σ
2
e
σ
2
Ph1
σ
2
Ph2
σ
Ph1
σ
Ph2
h
2
f
h
2
i
Cultuia Amaiadia
Diametiul la colet 4,183 0,¯¯¯ ¯0,õ22 21,04õ 21,õ21 4,¯8¯ 4,õ49 0,198 0,¯¯3
lnălțimea totală 98,919 20,000 1¯23,000 õ0õ,¯00 õ2õ,¯00 24,õ2¯ 2¯,029 0,1õ3 0,õ31
Cultuia Balș
Diametiul la colet 2,091 1,õ¯¯ 2õ,13¯ 10,¯91 12,4õ1 3,284 3,¯30 0,193 0,õ¯0
lnălțimea totală 44,833 ¯0,000 840,000 324,833 394,833 18,023 19,8¯0 0,138 0,4¯4
la nivel de familie, la vaiianța totală, este de 14¯
pentiu inălțimea totală și de 1õ¯pentiu diametiul
la colet. Vaiiabilitatea la nivel individual, in inte-
iioiul familiiloi, este cupiinsă intie õ4¯ in cazul
diametiului la colet și ¯0¯in cazul inălțimii totale.
În cultura Amaradia, se iemaică la nivel de
populații, ca cele mai peifoimante uimătoaiele
populații · Seaca 2, lzvoiani, Ghioșani și Piscul
Biseiicii (tabelul ¯).
În cultura Balș, din punct de vedeie al pei-
foimanțeloi de cieșteie in diametiu și inălțime,
pe piimul loc se situează populațiile· Seaca 2,
Scundaiu și Ghioșani, iai pe ultimul loc populația
Balota.
!.2. Fsì:»oreo ¡oro»eìr:|or geneì:c: o co»¡onenìe
|or +or:onțe:
Coeficienții de eiitabilitate in sens iestians,
atat la nivel de familii, cat și la nivel de indivizi,
sunt piezentați in tabelul õ. Pentiu caiacteiele
de cieșteie se iemaică, la nivel de indivizi, un
contiol genetic iidicat· eiitabilitatea estimată este
cupiinsă intie 0,õ¯0 și 0,¯¯3 pentiu diametiul la
colet și intie 0,4¯4 și 0,õ31 pentiu inălțimea totală.
4. Concluzii
Pentiu specia gainiță a fost evidențiată o vaii-
abilitate genetică laigă intie populații de oiigine
geogiafică difeiită in ceea ce piivește caiacteiele
de cieșteie și adaptaie, in cultuiile compaiative
studiate. Datele din piezenta luciaie și cele caie
se voi analiza in continuaie, la difeiite vaiste,
voi peimite foimulaiea de concluzii piivind
stabilitatea in timp a caiacteieloi și insușiiiloi cu
eiitabilitate iidicată și inteiesante pentiu selecție.
Se va fundamenta științific și piactic posibilitatea
obțineiii unoi caștiguii genetice impoitante in
cazul unui piogiam de amelioiaie a gainiței.
Populațiile locale nu au avut intotdeauna pei-
foimanțe supeiioaie, astfel că este impoitantă uti-
lizaiea in cultuiă și a altoi mateiiale de bază pio-
venite din centie de gene valoioase pentiu această
specie, cum sunt · populația Seaca, ocolul silvic
Slatina, populația Ghioșani, ocolul silvic Balș,
populația Piscul Biseiicii, ocolul silvic Cotmeana.
Bibliografie
Ma i c u, Gh., 19õ¯· SìvJ:v| eco|og:c ș: s:|+:cv|ìvro|
o| gôrn:țeìe|or J:nìre O|ì ș: Te|eor»on. Edituia Agio-
Silvică Bucuiești, 320 p.
Mi h a i, G., 2009· Svrse Je se»:nțe ìesìoìe ¡enìrv
¡r:nc:¡o|e|e s¡ec:: Je or|or: [oresì:er: J:n Ro»ôn:o. Edi-
tuia Silvică, Bucuiești, 281 p.
Na n s o n, A., 2004· Geneì:qve eì o»e|:oroì:on Jes
or|res [oresì:ers. Les piesses agionomiques de Gemblo-
ux, ¯12 p.
S t ă n e s c u, V., Ș o f l e t e a, N., 1998· S:|+:cv|ìvro
cv |o:e|e geneì:c:: [oresì:ere. Edituia Ceies, Bucuiești.
Ș o f l e t e a N., 200¯· Geneì:că ș: o»e|:ororeo or|o
r:|or. Edituia „Pentiu Viață”, Biașov, 4¯¯ p.
Ș o f l e t e a N., C u i t u L. A., 200¯· DenJro|og:e.
Edituia Univeisității „Tiansilvania”, Biașov, ¯40 p.
Di. ing. Elena S1Uv~vU
e.stupaiu(yahoo.com, tel· 0¯401¯2088
Stațiunea de ceicetaie-dezvoltaie și expeiimentaie-pioducție Pitești,
Atelieiul de Ceicetaie Mihăești, localitatea Mihăești, județul Aigeș
Di. Viigil ScXviX1rscU
viigils¸io(yahoo.com, tel. 0¯8818¯028
Stațiunea de ceicetaie-dezvoltaie și expeiimentaie-pioducție Pitești,
Atelieiul de Ceicetaie Mihăești, localitatea Mihăești, județul Aigeș
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 ¯
Inter- and
intra-populational genetic variability of some seed source units of Hungarian oak (Quercus frainetto Ten.)
A|sìrocì
Te study analyzes the intei- and intiapopulational genetic vaiiability of Hungaiian oak (Qercvs [ro:neuo
Ten.) in two half-sib family tiials. 10 natuial populations, õ families each, aged 3 yeais weie used. Pieliminaiy
iesults show that theie is intei- and intiapopulational genetic vaiiation, with amplitude vaiying depending on
chaiactei, population oi test location.
Teie is a stiong genetic contiol of giowth chaiacteiistics at the individual level, heiitability coefficients
having values above 0.4¯0. ln case of the families belonging to a population, these values aie below 0.200. Since
this age ceitain descendents oiiginating fiom valuable gene centies foi this species, such as Seaca population—
Slatina loiest distiict, Ghioșani population—Balș loiest distiict, Piscul Biseiicii population—Cotmeana loiest
distiict show high peifoimances.
Key words: Hungarian oak, genetic variability, heritability.
8 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Variabilitatea fenotipică a descen-
denților din 33 de rezervații de
semințe de molid [Picea abies (L.)
Karst.], în testul Nehoiu. I. Caractere
de creștere și adaptare
Maiius BUur~NU
Mihai D~i~
Miiabela M~viN
Stelian GXnvi~N
1. Introducere
Genul P:ceo, gen cu cel mai intins aieal de pe
glob (Baibu și Baibu, 1993), este iepiezentat in
Romania de una dintie cele mai impoitante spe-
cii ale acestui gen, molidul euiopean [P:ceo o|:es
(L.) Kaist.]. Acesta ocupă in țaia noastiă ¯¯¯ din
supiafața păduiiloi de iășinoase (Șofletea și Cui-
tu, 200¯) și 23,3¯ din supiafața totală a păduiiloi
(lNS, 2011).
ln ultimul secol, in țăiile cu silvicultuiă avan-
sată, inclusiv in Romania, pentiu piincipalele spe-
cii foiestieie au fost instalate cultuii compaiative.
O categoiie de asemenea cultuii a fost instalată in
scopul testăiii de populații natuiale (iezeivații de
semințe) de molid. ln cultuiile compaiative ies-
pective se evaluează caiacteiele cantitative (inăl-
țimea, diametiul la 1,30m și volumul aiboiiloi),
calitative (inălțimea pană la piima iamuiă veide,
foima tulpinii, foima tiunchiului la bază, defectele
tiunchiului, număiul de iamuii din veiticil, giosi-
mea iamuiii piincipale din veiticil), piecum și un
caiactei adaptiv (piocentul de supiaviețuiie).
Obiectivele piezentului studiu sunt·
1. Evaluaiea caiacteieloi cantitative și a celoi
de adaptaie ale populațiiloi incluse in expeii-
ment, in vedeiea iecomandăiii populațiiloi valo-
ioase pentiu incadiaiea in categoiia suiseloi ìes
ìoìe (Legea 10¯/2011) ,
2. Compaiaiea iezultateloi obținute de popula-
țiile oiiginaie din difeiite iamuii ale Caipațiloi
Romaniei ,
3. Analiza caiacteiisticiloi pioveniențeloi loca-
le (Nehoiașu și Nehoiu) și a iezultateloi obținute
de pioveniența standaid l.U.l.R.O., ¯‑Moldovița,
4. Efectuaiea de coielații intie caiacteiele ana-
lizate și intie acestea și giadienții ecologici ai lo-
cului de oiigine al populațiiloi testate.
Studiul uimăiește obiective de maie impoitan-
ță, pe baza căioia să se piopună ciiteiii asiguia-
toiii pentiu amelioiaiea populațiiloi de molid din
Romania, selecția celoi mai valoioase iezeivații de
semințe din punct de vedeie biologic, compatibile
cu condițiile de mediu (Daia, 2003), ceiință esenți-
ală pentiu ieușita amelioiăiii aiboiiloi (White eì
o|., 200¯).
2. Locul cercetărilor
ln fiecaie dintie cele 33 de iezeivații de semințe
de molid incluse in expeiiment (tabelul 1), distii-
buite ielativ unifoimin Caipații Romaniei, au fost
aleși 10 aiboii, din caie s‑au iecoltat conuii. lolo-
sind semințele pielevate din conuii (după o me-
todologie clasică, elocvent desciisă de Geoigescu
și Daia, 2002), in piimăvaia anului 1980, sub co-
oidonaiea domnului di. doc. Valeiiu Enescu, au
fost instalate õ cultuii compaiative multistaționa-
le, 3 in afaia aiealului natuial al molidului (Aviig,
Campina și Taigu Lăpuș) și 3 in optimul ecologic
al speciei · Biețcu, Guighiu și Nehoiu (Enescu și
loniță, 2002).
ln studiul de față se piezintă iezultatele obți-
nute la 30 de ani de la plantaie in testul Nehoiu,
situat in județul Buzău.
Cultuia compaiativă Nehoiu, aflată in adminis-
tiaiea Ocolului silvic piivat Nehoiu, este situată in
unitatea de pioducție Vl Cașoca, in unitățile ame-
najistice 23B și 43A, unde ocupă o supiafață de
3,0ha.
Sintetic, condițiile fizico-geogiafice se piezintă
astfel·
— cultuia este situată in etajul montan de
amestecuii (lM2), la 1100m altitudine,
— tipul de stațiune este 3.3.2.2. (TS vechi ·
3.3.3.3.)· Montan de amestecuii de bonitate supe-
iioaiă (Bs), eutiicambosoluii, edafic maie, cu As-
peiula‑Dentaiia ± acidofile (Dănescu eì o|., 2010) ,
— tipul natuial de păduie este 131.1· Amestec
noimal de iășinoase și fag cu floiă de mull (s) ,
— tipul de sol este 3101· eutiicambosol tipic,
— veisant ondulat, expoziție E, inclinaie 20
g
(Amenajamentul UP Vl Cașoca, 200¯) ,
— tempeiatuia medie anuală este de õ,1℃ (me-
dia sezonului de vegetație 13,õ℃), iai volumul
mediu anual al piecipitațiiloi este de 83¯mm, õ1¯
din volumul piecipitațiiloi cade in sezonul de ve-
getație (Amenajamentul UP Vl Cașoca, 200¯) ,
— cultuia este situată in iegiunea de piove-
niență B220 — Caipații de Cuibuiă (clina exteii-
oaiă), păduii de amestec de fag cu iășinoase (Pai-
nuță eì o|., 2010).
— cooidonate geogiafice· 4¯¯32′34″ latitudine
noidică și 2õ¯1õ′¯1″ longitudine estică.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 9
Tabelul 1
Originea populațiilor testate (Șofletea et al., 2012)
Cod Rezeivația de semințe (

) Alt.(m)/lat.(N)/long.(E) Cod Rezeivația de semințe (

) Alt.(m)/lat.(N)/long.(E)
1 Coșna (A2) 102¯/4¯¯28′/2¯¯10′ 18 Biașov (B1) 1020/4¯¯3¯′/2¯¯3¯′
2 Doina Candieni (A2) 990/4¯¯1¯′/2¯¯0¯′ 19 Azuga (B2) 1210/4¯¯28′/2¯¯40′
3 liasin (A2) ¯¯¯/4¯¯28′/2¯¯48′ 20 Domnești (C2) õ¯0/4¯¯11′/24¯49′
4 Maiginea (A2) õ¯0/4¯¯49′/2¯¯¯0′ 21 Oiăștie (C1) õ80/4¯¯43′/23¯1õ′
¯ Moldovița (A2) 8¯¯/4¯¯39′/2¯¯34′ 22 Bistia (C1) 13¯0/4¯¯3¯′/23¯4¯′
õ Stulpicani (A2) 98¯/4¯¯22′/2¯¯4õ′ 23 Voineasa (C2) 1410/4¯¯1¯′/23¯¯¯′
¯ Năsăud (A1) 1210/4¯¯28′/24¯2¯′ 24 Retezat (C1) 9¯0/4¯¯2¯′/22¯¯1′
8 Piundul Baigăului (A1) 1290/4¯¯0¯′/24¯4¯′ 2¯ Bozovici (D1) õ00/44¯¯¯′/21¯¯9′
9 Rodna (A1) 890/4¯¯2õ′/24¯¯0′ 2õ Văliug (D1) 940/4¯¯12′/22¯02′
10 Sanmaitin (A3) 900/4õ¯13′/2¯¯¯¯′ 2¯ Beliș (E3) 1210/4õ¯32′/23¯02′
11 Toplița (A3) 910/4õ¯4¯′/2¯¯20′ 28 Tuida (E3) 1200/4õ¯33′/23¯02′
12 Guighiu (A1) 122¯/4õ¯4¯′/24¯¯0′ 29 Beiuș (E2) ¯20/4õ¯¯2′/22¯23′
13 Sovata (A1) 1190/4õ¯40′/2¯¯0¯′ 30 Dobiești (E2) ¯10/4õ¯¯3′/22¯20′
14 Taicău (A2) 930/4õ¯¯4′/2õ¯0õ′ 31 Sudiigiu (E2) 10¯0/4õ¯31′/22¯3¯′
1¯ Comandău (B1) 11¯0/4¯¯4¯′/2õ¯20′ 32 Campeni (E3) 123¯/4õ¯2¯′/23¯10′
1õ Nehoiu (B2) 1120/4¯¯3¯′/2õ¯30′ 33 Gaida (E3) 129¯/4õ¯29′/22¯¯¯′
1¯ Nehoiașu (B2) 1080/4¯¯30′/2õ¯10′ — — —

Regiunile de pioveniență din Romania (Painuță et al., 2010)· A—Caipații Oiientali , B—Caipații de Cuibuiă, C—Caipații
Meiidionali , D—Munții Banatului , E—Munții Apuseni , D÷E Caipații Occidentali.
— tipul de piopiietate· publică a peisoaneloi
juiidice, Obștea Moșneniloi Buzoieni‑Nehoiu.
3. Metoda de cercetare
ln ceea ce piivește metoda de luciu, piecizăm
că aceasta a fost adoptată in concoidanță cu ieco-
mandăiile l.U.l.R.O. (lnteinational Union of lo-
iest Reseaich Oiganizations). Astfel, din fiecaie
populație au fost aleși 10 aiboii/iepetiție (in total
30 de aiboii/populație), la caie s‑au efectuat mă-
suiătoii și obseivații asupia piincipaleloi caiac-
teie cantitative (inălțimea și diametiul la 1,30m),
calitative și de adaptaie (piocentul de supiaviețui-
ie). Alegeiea aiboiiloi s‑a făcut sistematic, fiecaie
al ¯‑lea aiboie dinti‑o populație fiind inclus in ex-
peiiment. Deoaiece se testează 33 de populații, iai
dispozitivul expeiimental este de tipul õ×õ, in fi-
ecaie iepetiție, aceleași 3 populații (1, 2 și 3) s‑au
iepetat pentiu completaiea dispozitivului expeii-
mental.
Pentiu sepaiaiea vaiianței fenotipice totale in
categoiii de vaiiații s‑a folosit un model de anali-
ză a vaiianței coiespunzătoi dispozitivului expeii-
mental utilizat (Șofletea, 200¯, White eì o|., 200¯).
Analiza vaiianței s‑a făcut pentiu toate caiacteie-
le deteiminate, la vaista de 30 ani. Modelul mate-
matic geneial este uimătoiul·
X
ijk
= m+α
i

j

k

ijk
(1)
unde· m—media geneială , α
i
—componenta a i
iezeivații (i = 1, . . . , a) , β
j
— componenta a j
iepetiții (j = 1, . . . , r) , Σ
ijk
—eioaiea cauzată de
evenimente intamplătoaie.
Cu ajutoiul testului Duncan, pentiu piobabili-
tatea de tiansgiesiune de ¯¯, populațiile au fost
sepaiate pe giupuii omogene, iealizandu‑se și cla-
samentul acestoia (Duncan, 19¯¯, Nanson, 2004).
Totodată, s‑au deteiminat coielațiile intie ca-
iacteie, piecum și intie acestea și giadienții eco-
logici ai locului de oiigine al iezeivațiiloi. Pentiu
piincipalele caiacteie de cieșteie s‑a intocmit o
dendiogiamă euclidiană, folosind analiza Clustei.
Pachetul infoimatic folosit pentiu pieluciaiea sta-
tistică a dateloi cupiinde piogiamele Statistica 8,0
și Excel.
4. Rezultate și discuții
4.1. D:o»eìrv| |o 1,!0»
Valoaiea medie a diametiului la 1,30m in cul-
tuia compaiativă Nehoiu este de 19,¯cm, iai ¯0¯
dintie cele mai valoioase 10 populații piovin din
Caipații Occidentali. Așa cum se piezintă in fig. 1,
cel mai bun iezultat a fost obținut de popula-
10 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
ția 32‑Campeni (22,2cm), uimată de 31‑Sudiigiu
(20,9cm) și 29‑Beiuș (20,¯cm), toate oiiginaie din
Munții Apuseni, iamuiă a Caipațiloi Occiden-
tali. ln mod suipiinzătoi, pioveniența standaid
l.U.l.R.O., ¯‑Moldovița, caie pană acums‑a iemai-
cat in toate cultuiile și pentiu majoiitatea caiacte-
ieloi analizate (Budeanu eì o|., 2012a, b, Șofletea eì
o|., 2012), iniegistiează de această dată cel mai slab
iezultat, avand o medie a diametieloi la 1,30m
de 1¯,¯cm, fiind uimată de populațiile 11‑Toplița
(1¯,9cm) și 9‑Rodna (18,1cm). Pioveniențele loca-
le 1õ‑Nehoiu și 1¯‑Nehoiașu se situează in paitea
infeiioaiă a clasamentului, iniegistiand valoii ale
diametiului la 1,30m de 19,1cm, iespectiv 18,¯cm
(fig. 1).
Sepaiaiea populațiiloi pe giupuii omogene s‑a
iealizat cu ajutoiul testului Dvncon, pentiu pioba-
bilitatea de tiansgiesiune de ¯¯ (fig. 1). Populați-
ile s‑au sepaiat in ¯ giupuii omogene, iai 9 dintie
cele 33 de populații fac paite din giupul omogen
valoios (2¯¯).
Analiza vaiianței (tabelul 2) ielevă existența
unoi difeiențe foaite semnificative intie iepetiții,
in timp ce inteipopulațional difeiențele sunt dis-
tinct semnificative.
Populațiile 32‑Campeni, 28‑Tuida și 4‑Maigi-
nea, iemaicate și in alte studii efectuate anteii-
oi in Romania (Budeanu și Găbiian, 2011 , Mihai,
2009, Painuță, 2008), piecum și in alte țăii din Eu-
iopa (Héois și Van de Sype, 1991 , Ujvaii și Uj-
vaii, 200õ), iniegistiează și de această dată iezulta-
te supeiioaie mediei expeiimentului, atat in ceea
ce piivește cieșteiea in diametiu, cat și in funcție
de inălțimea aiboiiloi.
4.2. Ină|ț:»eo or|or:|or
lnălțimea medie a celoi 1080 aiboii inventaiiați
in cultuia Nehoiu este de 1¯,¯m, iai cea mai va-
loioasă populație din acest punct de vedeie este
și de această dată 32‑Campeni, caie iealizează un
spoi de inălțime de 10¯ față de media expeiimen-
tului, in timp ce, față de populația de pe ultimul
loc (1¯‑Nehoiașu), spoiul este de 21¯. Valoaiea
consemnată la descendenții iezeivației de semințe
Campeni (19,3m) se situează la limita supeiioaiă a
tabelului de pioducție. ln clasament, uimează po-
pulațiile 8‑Piundul Baigăului și 2¯‑Beliș, ambele
cu 18,1m (fig. 1).
ln ceea ce piivește pioveniențele locale, aces-
tea iniegistiează iezultate difeiite, astfel că, in
timp ce populația 1õ‑Nehoiu se situează pe lo-
cul 14 (1¯,õm), cu valoaie apiopiată de media ex-
peiimentului, populația 1¯‑Nehoiașu se situează
pe ultima poziție (fig. 1). Populația ¯‑Moldovița,
desemnată de cătie l.U.l.R.O. diept pioveniență
standaid incă din 199õ, iniegistiează un iezultat
foaite apiopiat de media cultuiii Nehoiu și evident
o compoitaie mai bună, compaiativ cu iezultatul
consemnat mai sus pentiu diametiul la 1,30m.
Sepaiaiea celoi 33 de populații in funcție de
apaitenența la iamuiile caipatice aiată o supeiio-
iitate evidentă a descendențiloi oiiginaii din Cai-
pații Meiidionali și Occidentali.
ANOVA (tabelul 2) evidențiază existența unoi
difeiențe foaite semnificative, atat intie populații,
cat și intie iepetiții (p < 0,001). Acest fapt su-
geiează posibilitatea piacticăiii selecției la nivelul
populațiiloi, favoiizand imbunătățiiea caștigului
genetic in geneiații avansate de selecție (Klapste
eì o|., 200¯).
Pentiu cele două caiacteie cantitative piezenta-
te, evidențieiea modului cum se giupează cele 33
de populații s‑a iealizat piin analiza Clustei, iezul-
tand dendiogiama din fig. 2. Populația 32‑Cam-
peni se individualizează față de toate celelalte po-
pulații. ln piimul subclustei al clusteiului 2 apai
9 populații, õ oiiginaie din Caipații Oiientali (al-
bastiu), două din zona Caipațiloi de Cuibuiă (io-
șu) și una din Caipații Occidentali (mov). Popu-
lațiile oiiginaie din Caipații Meiidionali (veide)
piezintă cea mai maie vaiiabilitate fenotipică. Po-
pulațiile nu se giupează in funcție de apaitenența
la catena caipatică, luciu explicabil piin faptul că,
deși piovin din aceeași zonă geogiafică, valoaiea
fenotipică a populațiiloi este difeiită.
4.!. Procenìv| Je sv¡ro+:ețv:re
Analiza piocentului de supiaviețuiie (iapoitul
piocentual dintie număiul de exemplaie existente
la vaista de 30 ani și număiul de exemplaie plan-
tate) aiată că, in cultuia compaiativă Nehoiu, va-
loaiea medie pentiu acest caiactei este de 56%,
iai amplitudinea de vaiiație este foaite maie, de
la ¯õ¯, cat a iniegistiat populația 21‑Oiăștie, pa-
nă la 3õ¯, cat a obținut populația 30‑Dobiești. ln
piima clasă de vaiiație mai apaie o populație din
Meiidionali, 20‑Domnești (¯1¯). Capacitate iidi-
cată de adaptaie la condițiile fizico-geogiafice și
climatice din testul Nehoiu piezintă și populații-
le 19‑Azuga (¯0¯), 11‑Toplița (õ9¯) și 13 Sovata
(õ¯¯).
Pioveniența locală 1õ‑Nehoiu ocupă poziția a
zecea, dai cu o valoaie a piocentului de supiavie-
țuiie supeiioaiă mediei expeiimentului, in timp
ce pioveniența 1¯‑Nehoiașu iniegistiează o valoa-
ie cu 13¯ mai mică decat media expeiimentului.
Pioveniența standaid l.U.l.R.O. (¯‑Moldovița) in-
iegistiează o capacitate iidicată de adaptaie, situ-
andu‑se pe locul 12, iai valoaiea iniegistiată (õ0¯)
este supeiioaiă atat mediei expeiimentului, cat și
mediei pe zona caipatică din caie piovine (Caipa-
ții Oiientali).
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 11
Fig. 1. Testul Duncan pentru diametrul la 1,30m (stânga) și înălțimea arborilor (dreapta) din testul Nehoiu
Tabelul 2
ANOVA pentru caracterele luate în studiu
Suisa de vaiiație S.P.A. GL Vaiianța (s
2
) F
calculat
p
Diametiul la 1,30m
Repetiția 3¯84,4 2 1¯92,2 128*** 0,000
Rezeivația 8¯4,0 3¯ 2¯,0 1,¯9** 0,004
Eioaie 14¯õ¯,õ 1042 14,0 — —
lnălțimea aiboiiloi
Repetiția 1¯4,1 2 8¯,0 39,õ*** 0,000
Rezeivația 293,1 3¯ 8,4 3,8*** 0,000
Eioaie 2289,8 1042 2,2 — —
Piocentul de supiaviețuiie
Repetiția 4õ0¯2 2 2303õ 30õ*** 0,000
Rezeivația 9¯924 3¯ 2¯98 3¯*** 0,000
Eioaie ¯8¯õ3 1042 ¯¯ — —
Repaitiția pe iamuii caipatice evidențiază ca-
pacitatea iidicată de adaptaie a descendențiloi ie-
zeivațiiloi de semințe piovenite din Caipații Me-
iidionali (õ3¯), dai și peifoimanțele mai slabe, din
acest punct de vedeie, ale populațiiloi oiiginaie
din Caipații Occidentali (4õ¯).
Se poate apiecia că supeiioiitatea sub aspec-
tul cieșteiiloi, iniegistiată de populațiile oiigina-
ie din Caipații Occidentali, a iezultat și pe fondul
unei supiaviețuiii mai ieduse, astfel că iesuise mi-
neiale și oiganice existente in sol au fost la dispo-
ziția unui număi mai iedus de aiboii, iai apoitul
de lumină, foaite necesai molidului in tineiețe, a
fost mai iidicat. Deși adaptabilitatea este o caiac-
teiistică a molidului, analiza vaiianței (tabelul 2)
stabilește existența unoi difeiențe foaite semnifi-
cative intie populații.
4.4. Core|oț::
lntie cele două caiacteie de cieșteie a iezultat
o coielație pozitivă și foaite semnificativă (r =
0,63***), așa cum s‑a obținut și in alte studii
(Kowalczyk eì o|., 200¯, Pacalaj eì o|., 2002). Cieș-
teii active s‑au iealizat odată cu scădeiea piocen-
tului de supiaviețuiie, mai ales in ceea ce piivește
cieșteiea in diametiu (r = −0,29***). Cum este și
fiiesc, inălțimea aiboiiloi este influențată inti‑o
mai mică măsuiă, competiția pentiu lumină fiind
mai activă in cazul unoi desimi supeiioaie ale cul-
tuiiloi (tabelul 3).
lnfluența giadiențiloi geogiafici ai locului de
12 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Tabelul 3
Matricea coeficienților de corelație
Vaiiabile Diametiul la 1,30m lnălțimea aiboiiloi Piocentul de supiaviețuiie
Diametiul la 1,30m — 0,õ3*** −0,29***
lnălțimea aiboiiloi — — −0,0õ*
Piocentul de supiaviețuiie — — —
Latitudinea N −0,01 −0,02 −0,04
Latitudinea ecofiziologică 0,01 0,04 0,00
Longitudinea E −0,09* −0,09* 0,32***
Altitudinea 0,02 0,0¯ 0,02
Fig. 2. Distanțe euclidiene în funcție de diametrul la 1,30m
și înălțimea arborilor.
oiigine asupia populațiiloi testate este in geneial
nesemnificativă sau semnificativă (*), dai de in-
tensitate iedusă (r < 0,2). Singuia coielație de
intensitate mai iidicată s‑a consemnat intie pio-
centul de supiaviețuiie și longitudinea locului de
oiigine al populațiiloi testate (r = 0,32***). Ast-
fel, populațiile piovenite de la latitudini mai maii
au iniegistiat o capacitate supeiioaiă de adaptaie
in testul Nehoiu.
Niciunul dintie caiacteiele studiate nu a fost in-
fluențat semnificativ de latitudinea ecofiziologică,
giadient ce ține cont atat de latitudine, cat și de
altitudine (Blada și Popescu, 200¯).
5. Concluzii și recomandări
Existența unoi difeiențe semnificative intie po-
pulații sub aspectul caiacteieloi analizate favoii-
zează deiulaiea piogiameloi de amelioiaie, pen-
tiu selecția celoi mai valoioși aiboii din iandul
celoi mai valoioase populații.
Cele mai active cieșteii au fost consemnate la
populațiile oiiginaie din Caipații Occidentali (in
special Campeni, Beliș, Tuida), caie au iniegis-
tiat insă cea mai iedusă capacitate de adaptaie,
in compaiație cu celelalte tiei diviziuni caipatice.
Pioveniențele locale au iniegistiat iezultate mai
modeste, ceea ce sugeiează posibilitatea piomo-
văiii și a altoi populații valoioase, cu iespectaiea
legislației in vigoaie.
Confoimlegislației in vigoaie, putemiecoman-
da populațiile (cele caie mai sunt iezeivații in noul
catalog) ale căioi descendenți au obținut iezultate
supeiioaie in testul Nehoiu, pentiu incadiaiea in
categoiia suiseloi de semințe TFSTATF. Acestea
pot fuiniza semințe testate atat pentiu iegiunea
de pioveniență in caie sunt amplasate, cat și pen-
tiu iegiunea de pioveniență B2, acolo unde și‑au
demonstiat valoaiea genetică, in cultuia compa-
iativă Nehoiu. Acesta sunt· 24‑Retezat, 4‑Maigi-
nea, 12‑Guighiu și 31‑Sudiigiu.
Bibliografie
B a i b u, l., B a i b u, V., 1993· Mo|:Jv| (P:ceo o|:es
(L.) Korsì.) ín |:ìeroìvro șì::nț:fică ro»ôneoscă (18^0–
1^^0). Bucovina loiestieiă, ni. 1–2, pp. 4õ–¯2.
B l a d a, l., P o p e s c u, l., 200¯· S+:ss Sìone P:ne Pro
+enonce F:¡er:»enì :n Ro»on:o II: Vor:oì:on :n Gro+ì|
onJ Bronc|:ng Tro:ìs ìo oge 14. Silvae Genetica, vol. ¯õ,
pp. 148–1¯8.
B u d e a n u, M., Gă b i i a n, S., 2011· Tesìoreo +o
|or:: geneì:ce o »o|:Jv|v: [P:ceo o|:es (L.) Korsì.] |roșo
+eon ín cv|ìvr: co»¡oroì:+e »v|ì:sìoț:ono|e. Revista de
Silvicultuiă și Cinegetică, Ni. 29, pp. õ3–õ8.
B u d e a n u, M., Ș o f l e t e a, N., P a i n u ț ă, G.,
2012a· Tesì:ng Ro»on:on seeJ sovrces o[ Nor+oy s¡rvce
(P:ceo o|:es): Resv|ìs on gro+ì| ìro:ìs onJ svr+:+o| oì oge
!0. Annals of loiest Reseaich, vol. ¯¯(1), pp 43–¯2.
B u d e a n u M., Ș o f l e t e a N., P a i n u ț ă G.,
2012b· Qo|:ìoì:+e ìro:ìs o[ Nor+oy s¡rvce [P:ceo o|:es
(L.) Korsì.] Je¡enJ:ng on firsìorJer |ronc|es: e+o|voì:on
:n co»¡oroì:+e ìr:o|s. Notulae Botanicae Hoiti Agiobo-
tanici Cluj-Napoca, vol. 40(2), pp. 29¯–301.
D a i a, M., 2003· S:|+:cv|ìvră. Edituia Ceies, Bucu-
iești, 239 p.
Dă n e s c u, l., C o s t ă c h e s c u, C., Mi h ă i l ă, E.,
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 13
2010· S:sìe»oì:co sìoț:vn:|or [oresì:ere. Edituia Silvică,
Bucuiești, 2¯3 p.
Du n c a n, D. B., 19¯¯· Mv|ì:¡|e ronge onJ »v|ì:¡|e
F ìesìs. Biometiics, vol. 11, pp. 1–42.
E n e s c u, V., l o n i ț ă, L., 2002· Inìer onJ :nìro¡o
¡v|oì:ono| geneì:c +or:oì:on o[ so»e geneì:c resovrces o[
Nor+oy s¡rvce (P:ceo o|:es (L) Korsì). Annals of loiest
Reseaich, vol. 4¯, pp. õ¯–¯¯.
Ge o i g e s c u, l., D a i a, M., 2002· Regeneroreo ¡ă
Jvr:|or ín Ro»ôn:o. Seminaiul inteinațional· I»¡ăJv
r:reo ín conìe:ìv| »onoge»enìv|v: Jvro|:| o| ¡ăJvr:|or,
ENNlS, lilanda.
Hé o i s, B., Va n d e S y p e, H., 1991· Vor:o|:|:ìe
geneì:qve Je qv:n:e ¡ro+enonces rov»o:nes J’e¡:ceo co
»»vn (P:ceo o|:es (L) Korsì). Pre»:ers resv|ìoìs. Annals
of loiest Science, vol. 48, pp. 1¯9–192.
K l a p s t e, J., L s t i b u i e k, M., Ko b l i h a, J.,
200¯· In:ì:o| e+o|voì:on o[ |o|[s:| ¡rogen:es o[ Nor+oy
s¡rvce vs:ng ì|e |esì |:neor vn|:oseJ ¡reJ:cì:on. Jouinal
of loiest Scince, vol. ¯3(2), pp. 41–4õ.
Ko wa l c z y k, J., No wa k o w s k a, J., S u l k o w-
s k a, M. , 200¯· Nor+oy s¡rvce :n ì|e conser+oì:on
o[ [oresì ecosysìe»s :n Fvro¡e. lUlRO W.P.S. 2.02.11·
Noiway spiuce piovenances and bieeding, 21 p.
Mi h a i, G., 2009· Svrse Je se»:nțe ìesìoìe ¡enìrv
¡r:nc:¡o|e|e s¡ec:: Je or|or: [oresì:er: J:n Ro»ôn:o. Edi-
tuia Silvică, Bucuiești, 281 p.
Na n s o n, A., 2004· Geneì:qve eì o»e|:oroì:on Jes
or|res [oresì:eres. Les piesses agionomiques de Gem-
bloux, ¯12 p.
P a c a l a j, M., L o n g a u e i, R., K i a j me i o v a, D.,
Gö mö i y, D., 2002· Fffecì o[ s:ìe o|ì:ìvJe on ì|e gro+
ì| onJ svr+:+o| o[ Nor+oy s¡rvce (P:ceo o|:es L.) ¡ro
+enonces on ì|e S|o+o| ¡|oìs o[ IUFRO e:¡er:»enì 1^¨2.
Jouinal of loiest Science, vol. 48(1), pp. 1õ–2õ.
P a i n u ț ă, G., 2008· Vor:o|:|:ìoìeo geneì:că ș: o»e
|:ororeo or|or:|or Je »o|:J cv coroonă íngvsìă ín Ro»ô
n:o. Edituia Silvică, Bucuiești, 181 p.
P a i n u ț ă, G., L o i e n ț, A., Tu d o i o i u, M., P e -
t i i l ă M., 2010· Reg:vn:|e Je ¡ro+en:ență ¡enìrv »o
ìer:o|e|e Je |o:ă J:n core se o|ț:n »oìer:o|e|e [oresì:ere
Je re¡roJvcere J:n Ro»ôn:o. Edituia Silvică, Bucuiești,
122 p.
Ș o f l e t e a, N., 200¯· Geneì:că ș: o»e|:ororeo or|o
r:|or. Edituia „Pentiu Viață”, Biașov, 4¯¯ p.
Ș o f l e t e a, N., C u i t u, L. A., 200¯· DenJro|og:e.
Edituia Univeisității „Tiansilvania”, Biașov, ¯40 p.
Ș o f l e t e a, N., B u d e a n u, M., P a i n u ț ă, G.,
2012· Pro+enonce +or:oì:on :n roJ:o| :ncre»enì onJ
+ooJ c|orocìer:sì:cs re+eo|eJ |y !0 yeors o|J Nor+oy
s¡rvce co»¡oroì:+e ìr:o|s. Silvae Genetica, vol. õ1(4–¯),
pp. 1¯0–1¯8.
U j v a i i E., U j v a i i l., 200õ· AJo¡ìoì:on o[ ¡roge
n:es o[ o Nor+oy s¡rvce ¡ro+enonce ìesì (IUFRO 1^o4/o8)
ìo |oco| en+:ron»enì. Acta Silvatica Lignignaiia Hunga-
iica, vol. 2, pp. 4¯–¯õ.
Wh i t e, T. W., Ad a ms, W. T., Ne a l e, D. B.,
200¯· Foresì geneì:cs. CABl Publishing, Cambiidge, õ82
p.
* * *, 200¯· Amenajamentul UP Vl Cașoca.
* * * l NS, 2011· lnstitutul Național de Statistică, Se-
iia Silvicultuiă, 2008.
* * *, 2011· Legea ni. 10¯ din 1¯.0õ.2011, piivind co-
meicializaiea mateiialeloi foiestieie de iepioduceie,
Monitoiul oficial al Romaniei ni.430 din 20.0õ.2011.
* * *, 2008· STATlSTlCA 8.0, StatSof lnc., Tulsa, OK,
USA.
CS lll di. ing. Maiius BUur~NU
budeanumaiius(yahoo.com
tel.· 0¯2õ0091õ2, fax· 02õ841¯338
lnstitutul de Ceicetăii și Amenajăii Silvice Biașov
stiada Cloșca, ni. 13, ¯00040, Biașov
Conf. univ. di. ing. Mihai D~i~
mihai.daia(inp.iosilva.io
Univeisitatea de Științe Agionomice și Medicină Veteiinaiă Bucuiești
Bulevaidul Măiăști, ni. ¯9, 0114õ4, Bucuiești
Di. Miiabela M~viN
miiabelamaiin(yahoo.com
lnstitutul de Ceicetăii și Amenajăii Silvice Biașov
stiada Cloșca, ni. 13, ¯00040, Biașov
DT ll ing. Stelian GXnvi~N
steliansoiing(yahoo.com
lnstitutul de Ceicetăii și Amenajăii Silvice Biașov
stiada Cloșca, ni. 13, ¯00040, Biașov
Phenotypic variability of progenies
from 33 Norway spruce seed stands, in comparative trial Nehoiu. I. antitative and adaptability traits
A|sìrocì
Te quantitative and adaptive tiaits foi open-pollinated piogeny of 33 Noiway spiuce [P:ceo o|:es (L.) Kaist.]
seed souices fiom the Romanian Caipathians weie tested in Nehoiu compaiative tiial, established inside of the
natuial spiuce distiibution, at 1,100m altitude (a.s.l.). 30 yeais afei planting, quantitative and adaptability tiaits
weie deteimined· d.b.h., total height and suivival iate. Te iesults obtained show an intei-populational genetic
vaiiation with wide amplitude. Tis fact suggests that the best peifoiming populations can be selected. Suivival
iate is negatively and significantly coiielated with giowth tiaits , the aveiage value foi adaptability in Nehoiu
test is ¯õ¯. Te populations oiiginated fiom Westein Romanian Caipathians show the highest values foi total
14 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
height and dbh, but lowei values in teims of adaptive capacity. Populations Retezat, Maiginea, Guighiu, and
Sudiigiu, can piovide tested seeds foi the oiigin iegions in which they aie located, as well as foi B2 oiigin
iegion, wheie these populations have demonstiated theii genetic value, in Nehoiu tiial.
Key words: correlations, dbh, total height, Picea abies, survival rate, tested seed sources.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 1¯
Starea actuală și proiecții pentru
viitor în privința reconstrucției
ecologice prin împăduriri a terenu-
rilor degradate din România (II)

Emil UN1~vU
Ciistinel CoNs1~Nu~cur
Sanda Nis1ov
Conì:nvore o orì:co|v|v: J:n nv»ărv| onìer:or.
1. Lucrări specifice de amenajare a principalelor
categorii de terenuri degradate și de instalare a
vegetației forestiere
Condițiile staționale ale teienuiiloi degiadate
impun executaiea unoi luciăii specifice de conso-
lidaie și piegătiie a teienuiiloi in vedeiea plantă-
iii, piecumși utilizaiea unoi piocedee specifice de
impăduiiie.
Luciăiile de amenajaie și de consolidaie a teie-
nuiiloi eiodate, a taluzuiiloi de iavenă și veisan-
țiloi adiacenți iețelei hidiogiafice toiențiale, pie-
cum și a supiafețeloi (iapiloi) de despiindeie a
alunecăiiloi, caie au condus la iezultate bune, au
fost uimătoaiele (Tiaci și Untaiu, 198õ, Constan-
dache și Nistoi, 2008)·
— teiasele susținute de găidulețe, amplasate pe
cuiba de nivel la distanța de 2–3m, pe teienuii cu
eioziune foaite puteinică și excesivă, taluzuii de
iavenă și supiafețe de alunecaie, cu substiat lito-
logic foimat din ioci moi , la inclinăii de peste 40¯,
găidulețele liniaie nu dau iezultate satisfăcătoa-
ie, fiind ușoi distiuse datoiită giadului maie de
instabilitate a teienului ,
— teiasele susținute de banchete din zidăiie de
piatiă uscată, executate in condiții similaie celoi
piezentate la găidulețe, dai cu soluii scheletice și
piatiă de dimensiuni coiespunzătoaie, pe veisant
(foto 1) , au dat iezultate bune pe veisanții adia-
cenți iețelei hidiogiafice și taluzuii cu piatiă la
supiafața teienului, cu panta de 1¯–3¯¯. Duiabi-
litatea loi este evident mult mai maie ca a găi-
dulețeloi. Din punct de vedeie economic, au fost
eficiente numai pe teienuii cu eioziune avansată,
unde a existat din abundență piatiă de constiucție
la locul execuției. Așezaiea sub banchetă de tul-
pini cu iamuii și diajoni de cătină albă, cu vaiful
in aval, a dat iezultatele cele mai bune, asiguian-
du‑se, piin intiaiea acestoia in vegetație, o con-
solidaie mult mai eficientă a teienului și in acest
caz, tulpinile, iamuiile și diajonii de cătină albă au
intiat in vegetație in piopoiție iidicată (¯0–¯0¯),

Luciaie piezentată la dezbateiea națională Sìoreo ș:
+::ìorv| ¡ăJvr:|or Ro»ôn:e:, dedicată Anv|v: :nìernoț:ono|
o| ¡ăJvr:|or și oiganizată de Academia Romană, Academia
de Științe Agiicole și Silvice, Regia Națională a Păduiiloi-
ROMSlLVA și lnstitutul de Ceicetăii și Amenajăii Silvice,
Bucuiești, ¯ mai 2011.
Foto 1. Culturi de pin instalate pe terase armate vegetal
și terase sprijinite de banete, perimetrul Bârsești
(foto 2010).
conducand inti‑un inteival de 3–4 ani la iealizaiea
unoi coidoane vegetale cu iol deosebit de iidicat
in disipaiea și fianaiea scuigeiiloi supeificiale și
opiiiea eioziunii solului.
— teiasele aimate vegetal cu iamuii, tulpini și
diajoni de cătină albă, pe aceleași categoiii de te-
ienuii indicate la teiasele susținute de găidulețe
sau banchete. Concepute și expeiimentate in peii-
oada 19¯¯–1982, aceste tipuii de luciăii de conso-
lidaie a veisanțiloi cu condiții staționale extieme,
iealizate piin imbinaiea vegetației cu luciăii din
mateiiale locale (foto 2), au avut ca efect ciește-
Foto 2. Terase armate vegetal în perimetrul experimental
Bârsești–Vrancea (foto E. Untaru, 1980).
iea eficienței tehnice și economice a luciăiiloi de
impăduiiie a teienuiiloi degiadate. lnstalaiea ve-
getației foiestieie piin plantaiea pe teiase aimate
vegetal a condus la o ieduceie a costuiiloi cu cca
õ0¯, compaiativ cu plantaiea pe teiase susținute
1õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
de găidulețe, in timp ce duiata de iealizaie a stă-
iii de masiv s‑a iedus cu cel puțin 2 ani (Tiaci și
Untaiu, 198õ).
— coidoane veizi iealizate pe teiase inguste, pe
teienuii foaite puteinic eiodate, taluze și maluii
abiupte cu pante de peste 40–4¯¯, unde teiasele
susținute de găidulețe sau banchete nu au dat ie-
zultate, fiind distiuse piin alunecaie, suipaie etc.
Pe teiase s‑a piocedat la plantaiea de puieți din
specii foiestieie adecvate condițiiloi staționale·
pin negiu, pin silvestiu, ciieș de păduie ș.a., piin
utilizaiea a difeiite piocedee de plantaie· planta-
iea cu puieți ciescuți in pungi de polietilenă, plan-
taiea cu pămant vegetal de impiumut sau planta-
iea obișnuită, cu iădăcinile nude.
ln cazul plantațiiloi de pin negiu cu puieți cies-
cuți in pungi de polietilenă, pe teiase aimate ve-
getal pe taluzuii de iavenă (la pante de 2¯–3¯ de
giade), in unele situații, cieșteiile in inălțime, di-
ametiu și volum au fost sensibil mai maii piin
compaiație cu teienuiile foaite puteinic și exce-
siv eiodate (Constandache eì o|., 2010), situate pe
veisanți (la pante de 20–2¯ de giade). Acest fapt
se explică piin capacitatea mai maie de iețineie
a apei, teienul fiind mai afanat, in timp ce puieții
situați in paitea infeiioaiă a taluzuiiloi au bene-
ficiat de un apoit suplimentai din apa scuisă in
timpul ploiloi pe fundul iaveneloi.
Luciăiile de piegătiie a teienului caie au dat ie-
zultate bune pe veisanții afectați de eioziune in
supiafață au fost uimătoaiele·
— mobilizaiea solului in fașii late de 0,8–1,¯m,
alteinand cu fașii inieibate, pe teienuii stabile și
ințelenite, cu pante sub 1¯¯ ,
— teiasele simple cu lățime de 0,¯–1,¯m, am-
plasate la distanță de 2–3m, pe teienuii stabile,
ințelenite, cu inclinaie de 1¯–20¯ ,
Tipuiile de cultuii foiestieie caie au piezentat
o evoluție bună și au iealizat o eficiență iidicată in
opiiiea eioziunii in supiafață pe veisanți puteinic
pană la excesiv eiodați sunt uimătoaiele·
— cultuiile cu bază de salcam, pe soluii ușoaie
la mijlocii, cu un conținut iedus de caibonați de
calciu,
— cultuiile de pin silvestiu și/sau pin negiu in
amestec cu specii de foioase (goiun, ciieș, paltin,
mojdiean, vișin tuicesc, păducel, scumpie, coin
ș.a).
Pe terenuri alunecătoare, luciăiile de amena-
jaie/consolidaie indicate in vedeiea impăduiiiii
s‑au dovedit a fi uimătoaiele·
— colectaiea, diiijaiea și evacuaiea apei canto-
nate in micio-depiesiuni, abateiea in afaia teie-
nului in alunecaie a scuigeiiloi supeificiale din-
spie amonte și captaiea unoi eventuale izvoaie
piin dienuii și iigole,
— modelaiea teienuiiloi puteinic fiagmentate
cu micioielief accentuat ,
— consolidaiea bazei veisanțiloi piin efectul
luciăiiloi hidiotehnice tiansveisale iealizate pe
iețeaua hidiogiafică.
Tipuiile de cultuii foiestieie caie au piezentat o
eficiență iidicată in stabilizaiea tieptată a teienu-
iiloi cu fenomene de deplasaie sunt uimătoaiele·
— cultuiile de salcam, pe teienuii cu fiagmen-
taie modeiată pană la puteinică, cu soluii ușoaie
și mijlocii, avand conținut iedus de caibonați de
calciu,
— cultuiile de anin negiu și sălcii, pe teienuii
cu exces peiiodic de apă,
— cultuiile de sălcioaiă, amoifă, cătină albă (ul-
tima specie numai in stațiuni cu iegim favoiabil
de umiditate), pe teienuii puteinic fiagmentate cu
piedominaiea iocii la supiafață și pe supiafețe de
despiindeie ale alunecăiiloi, bogate in caibonați
de calciu.
Pentru consolidarea rețelei hidrografice to-
rențiale a fost necesaiă, in cele mai multe cazuii,
executaiea de piaguii sau tiaveise din beton sau
din zidăiie de piatiă cu moitai de ciment. ln ca-
zul ogașeloi și al iaveneloi mici s‑au obținut ie-
zultate bune și piin folosiiea de piaguii iealiza-
te din suluii de fascine de cătină albă, pămant și
piatiă. Cătina albă din patul de fascine poinește
in vegetație in piopoiție iidicată (peste ¯0¯) con-
ducand, după 3 ani, la iealizaiea unoi veiitabile
baiieie anti-eiozionale.
Tipuiile de cultuii foiestieie caie au piezentat o
eficiență iidicată in stăviliiea eioziunii pe foima-
țiunile de eioziune in adancime (ogașe și taluzuii
de iavene) sunt uimătoaiele·
— cultuiile de salcam, pe taluzuii dezvoltate in
loess sau nisipuii cu pietiișuii, săiace in caibonați
de calciu,
— cultuiile de sălcioaiă și/sau amoifă, in sta-
țiuni mai uscate și de cătină albă, in stațiuni cu
iegimmai favoiabil de umiditate, pe soluii cu con-
ținut iidicat de caibonați de calciu,
— cultuiile de anin, pe taluzuii umezite fieatic.
Tipuiile de cultuii foiestieie caie au piezentat
o eficiență iidicată in stabilizaiea depoziteloi de
aluviuni toiențiale și piotejaiea maluiiloi sunt·
— cultuiile de plopi, pe depozite feitile și ușoa-
ie,
— cultuiile de anin negiu, pe depozite cu apă
fieatică accesibilă.
Piocedeele de impăduiiie specifice teienuiiloi
cu degiadăii avansate piin eioziune și deplasăii
in masă sunt uimătoaiele·
— plantaiea cu puieți ciescuți in pungi de poli-
etilenă, pe teienuii foaite puteinic și excesiv eio-
date, săiace,
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 1¯
— plantaiea cu pămant feitil de impiumut (in
doză de 20 dm
3
la gioapă), pe teienuii cu eioziune
avansată și soluii scheletice,
— plantaiea „in coidon”, cu cătină albă, anin
alb și anin veide pe teienuii excesiv eiodate și ta-
luzuii din zona foiestieiă.
2. Eficiența culturilor forestiere de protecție
2.1. Ffic:ențo [vncț:ono|ă o cv|ìvr:|or [oresì:ere
cv ro| Je ¡roìecț:e |:Jro|og:că ș: onì:ero::ono|ă
:nsìo|oìe ¡e ìerenvr: JegroJoìe
Ceicetăiile efectuate in cadiul lnstitutului de
Ceicetăii și Amenajăii Silvice evidențiază iolul
deosebit de impoitant exeicitat de cultuiile fo-
iestieie instalate pe teienuii degiadate in pio-
tecția și amelioiaiea mediului inconjuiătoi. Piin
exeicitaiea funcției de piotecție a solului (anti-
eiozională), aceste cultuii constituie un veiitabil
scut de piotecție impotiiva eioziunii și ieduc sub-
stanțial deplasăiile in masă. iai piin exeicitaiea
funcției hidiologice conduc la iegulaiizaiea scui-
geiiloi de supiafață și a celoi subteiane, diminu-
aiea pioceseloi toiențiale și ieduceiea iiscului de
pioduceie a inundațiiloi catastiofale.
Dintie efectele funcționale mai impoitante
exeicitate de cultuiile foiestieie de piotecție de pe
teienuiile degiadate se menționează·
— stabilizaiea pioceseloi de degiadaie a teie-
nuiiloi și iegulaiizaiea iegimului scuigeiiloi de
supiafață și de adancime,
— amelioiaiea condițiiloi staționale ale teienu-
iiloi degiadate și iefaceiea piogiesivă, in timp, a
potențialului pioductiv al acestoi teienuii ,
— atenuaiea adveisitățiloi climatice,
— indepliniiea funcțiiloi estetico-sanitaie și ie-
cieative, specifice vegetației foiestieie.
— iefaceiea (ienatuiaiea și infiumusețaiea) pe-
isajului.
Efectele funcționale menționate au ca iezultan-
tă amelioiaiea și piotejaiea mediului inconjuiă-
toi.
Tieptat, sub efectul diiect al cultuiiloi foies-
tieie de piotecție aie loc iestabiliiea tieptată a
echilibiului hidiologic, concomitent cu iealizaiea
echilibiului ecologic in bazinele toiențiale pai-
cuise cu luciăii de amenajaie hidiologică și anti-
eiozională, cu efecte benefice asupia calității ape-
loi, caie conduc, la iandul loi, la mai buna apio-
vizionaie cu apă potabilă și industiială, la dezvol-
taiea piscicultuiii, tuiismului ș.a.
Pe această cale se evită, de asemenea, impoi-
tante pagube mateiiale diiecte pioduse fiecvent la
viituiile maii· distiugeii ale instalațiiloi de tians-
poit, așezăiiloi omenești, teienuiiloi sau cultuii-
loi agiicole și silvice, colmataiea lacuiiloi de acu-
mulaie piin diminuaiea tianspoitului de aluviuni
in iețeaua hidiogiafică ș.a.
Aceste cultuii exeicită, in același timp, efecte
insemnate in ceea ce piivește atenuaiea adveisi-
tățiloi climatice, amelioiaiea piogiesivă a condi-
țiiloi de vegetație (cu deosebiie a solului), coiec-
taiea (ieconstiucția și infiumusețaiea) peisajului
ș.a. ln zona Viancei, cu piecădeie in ultimii õ0
de ani, aplicaiea unoi măsuii și luciăiile adecvate
de amenajaie a bazineloi hidiogiafice toiențiale
a condus la o evoluție de ansamblu pozitivă, ie-
flectată mai ales in opiiiea eioziunii și stabilizaiea
teienuiiloi alunecătoaie. Concomitent, au fost in-
iegistiate piogiese impoitante in echilibiaiea ie-
gimului de scuigeie la nivelul veisanțiloi și in ie-
țeaua hidiogiafică. Aceste schimbăii se ieflectă in
mod substanțial și in stiuctuia actuală a covoiului
vegetal, in toate peiimetiele de amelioiaie a teie-
nuiiloi degiadate in caie au fost efectuate intei-
venții semnificative sub iapoit cantitativ și calita-
tiv, in ceea ce piivește iestiuctuiaiea folosințeloi
și impăduiiiea teienuiiloi degiadate.
2.2. Sìo|:|::oreo JegroJăr:|or, o»e|:ororeo so|v|v:
ș: re[ocereo ec|:|:|rv|v: |:Jro|og:c sv| e[ecìv|
cv|ìvr:|or s:|+:ce Je ¡roìecț:e
Ceicetăiile de lungă duiată efectuate in peii-
oada 19õ3–2010 in peiimetiele de amelioiaie a
teienuiiloi degiadate iepiezentative evidențiază
faptul că degiadaiea teienului in bazinele toien-
țiale paicuise cu luciăii de amenajaie hidiolo-
gică și anti-eiozională a fost, in geneial, opiită
sau substanțial diminuată, in iapoit de condițiile
staționale, schimbăiile de folosință și luciăiile de
amenajaie hidiologică și anti-eiozională efectuate
(fig. 1).
ln cazul teienuiiloi caie, in momentul consti-
tuiiii peiimetieloi de amelioiaie, eiau acopeiite
de vegetație foiestieiă, a avut loc iefaceiea con-
sistenței aiboieteloi și, ca efect diiect, asiguia-
iea unei mai bune piotecții hidiologice și anti-
eiozionale.
Dintie luciăiile de amenajaie a bazineloi hidio-
giafice toiențiale, impăduiiiile executate pe teie-
nuiile cu degiadaie avansată au avut apoitul cel
mai consistent și de cea mai maie duiată in ieabi-
litaiea și puneiea in valoaie a teienuiiloi degia-
date, pe de o paite, și la ieduceiea scuigeiiloi to-
iențiale (atat a celoi lichide, cat și a celoi solide,
sub foimă de aluviuni), pe de altă paite. Astfel,
după 2¯ de ani de la executaiea luciăiiloi de im-
păduiiie, degiadaiea teienului in aceste supiafețe
a fost opiită pe 90–9¯¯ din supiafață (Untaiu eì
o|., 2008, Constandache și Nistoi, 2008).
Eroziunea în suprafață pe teienuiile degiadate
impăduiite, folosite anteiioi ca pășuni, a fost inte-
18 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
(a) înaintea lucrărilor de împădurire (foto: E. Costin, 1954)
(b) după 43 de ani de la împădurire (foto: E. Untaru, 1997)
Fig. 1. Vedere de ansamblu asupra perimetrului de ameliorare a terenurilor degradate din Valea Sării, jud. Vrancea
gial opiită după ¯–12 ani de la executaiea luciăii-
loi de impăduiiie, in iapoit cu speciile (compozi-
țiile de impăduiiie) utilizate, natuia și intensitatea
degiadăiii, piin efectul diiect al cultuiiloi foiesti-
eie de piotecție, și anume· ¯–10 ani, pe veisanți
modeiat la puteinic eiodați, și 8–1¯ ani, pe vei-
sanți foaite puteinic la excesiv eiodați, și anume·
— teienuii cu eioziune slabă pană la modeia-
tă· 8–12 ani, in cazul cultuiiloi cu bază de pin, in
iapoit cu condițiile fizico-geogiafice și caiacteiis-
ticile solului , ¯–8 ani, in cazul celoi cu bază de
salcam, 10–14 ani, in cazul celoi cu specii de fo-
ioase (cveicinee, fiasin, paltin, ciieș ș. a.) ,
— teienuii cu eioziune puteinică· 10–14 ani, in
cazul cultuiiloi cu bază de pin, și õ–10 ani, in cazul
celoi cu bază de salcam,
— teienuii cu eioziune foaite puteinică la exce-
sivă· 10–1¯ ani, in cazul cultuiiloi cu baza de pin,
8–10 ani, in cazul celoi cu bază de salcam, õ–8 ani,
in cazul celoi de anin, 10–1¯ ani, in cazul celoi de
cătină albă, sălcioaiă, amoifă sau alți aibuști.
Stabilizaiea pioceseloi de eioziune in adancime
și a celoi de deplasaie in masă s‑a piodus mai lent,
ca uimaie a cieșteiiloi mai puțin active ale puți-
neloi specii foiestieie caie au putut fi instalate in
condițiile staționale specifice acestoi teienuii (pin
silvestiu, pin negiu, salcam, mojdiean, cenușei,
cătină albă, păducel, anin alb).
Eroziunea în adâncime a fost stabilizată pe mai
mult de 80¯din supiafață, după o peiioadă de 10–
20 de ani de la executaiea luciăiiloi de consolidaie
a albiiloi și taluzuiiloi, asociată cu plantații de ai-
boii și aibuști foiestieii, in uimătoaiele situații·
— ogașe situate pe veisanți afectați de eioziu-
ne puteinică pană la excesivă, după 10 ani de la
executaiea luciăiiloi ,
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 19
— obaișii, taluzuii și funduii de iavene cu bazi-
ne de iecepție avand supiafața mai mică de 10 hec-
taie, după 1¯ ani de la executaiea luciăiiloi ,
— taluzuii de iavene cu bazine de iecepție
avand supiafața mai maie de 10 hectaie, după 1¯–
20 de ani de la executaiea luciăiiloi ,
— maluiile toiențiloi, in lungul ateiisamente-
loi luciăiiloi hidiotehnice tiansveisale, după 10–
1¯ de ani de la executaiea luciăiiloi.
Acolo unde nu se iealizează concentiăii maii
ale apei piovenite din scuigeiea de pe veisanți, pe
ogașe și iavene mici, eioziunea de adancime a fost
opiită de iegulă numai ca uimaie a efectului lu-
ciăiiloi de impăduiiie, constand din plantații de
cătină albă sau de pin negiu in asocieie cu căti-
nă albă (cu puieți de pin negiu ciescuți in pungi
de polietilenă, pe teiase aimate vegetal), după 10–
1¯ ani de la executaiea luciăiiloi.
Pe foimațiunile maii de eioziune in adancime,
unde luciăiile de impăduiiie nu au avut o susține-
ie adecvată cu luciăii de consolidaie a iețelei hi-
diogiafice, stabilizaiea eioziunii in adancime s‑a
iealizat paițial, in zonele neafectate de piocese ac-
tive de eioziune și deplasaie in masă a teienuiiloi,
după 1¯–20 de ani de la executaiea luciăiiloi.
Procesele de deplasare în masă, piedominant
piin alunecăii, au fost stabilizate sau consideia-
bil ieduse (semi-stabilizate), pe mai mult de 80¯
din supiafață, după o peiioadă de 1¯–2¯ de ani de
la executaiea luciăiiloi de consolidaie a albiiloi
și taluzuiiloi, asociată cu plantații de aiboii și ai-
buști foiestieii (in situațiile in caie impăduiiiile au
fost susținute in mod coiespunzătoi de luciăii de
consolidaie și amenajaie, constand in eliminaiea
excesului de apă din depiesiuni, micio-modelaiea
teienului și asiguiaiea unei scuigeii iapide a aflu-
xului de apă caie deveisa cătie teienul in aluneca-
ie, asociate cu luciăii de consolidaie a bazei vei-
sanțiloi instabili). Analizele efectuate au evidenți-
at uimătoaiele situații iepiezentative iefeiitoaie
la peiioada de timp după caie s‑a iealizat stabili-
zaiea pioceseloi de deplasaie sau atenuaiea con-
sideiabilă a acestoia·
— cuigeii noioioase sau plastice, supeificiale,
după 1¯ ani de la executaiea luciăiiloi ,
— alunecăii supeificiale, după 10–1¯ ani de la
executaiea luciăiiloi ,
— alunecăii piofunde, după 1¯–2¯ de ani de la
executaiea luciăiiloi.
Se impune insă piecizaiea că stabilizaiea alu-
necăiiloi cu piofunzime mai maie de 3m, numai
piin luciăii de impăduiiie, s‑a dovedit anevoioasă
sau neiealizabilă, evidențiindu‑se necesitatea exe-
cutăiii luciăiiloi de dienaie a excesului de apă și
a celoi de susțineie și de consolidaie a bazei vei-
sanțiloi.
Ca uimaie a fianăiii scuigeiiloi de supiafață,
vegetația silvestiă inlesnește pătiundeiea apei in
sol, foimaiea izvoaieloi și mențineiea unui debit
echilibiat al paiaieloi și iauiiloi. Ceicetăiile noas-
tie evidențiază faptul că, in uima impăduiiiii te-
ienuiiloi degiadate, in unele peiimetie de ameli-
oiaie din zona Viancei, intie caie amintim peii-
metiul de amelioiaie Andieiașu, au ieapăiut iz-
voaie secate acum cateva decenii, iai paiaiele au
iecăpătat debit peimanent și echilibiat. ln conse-
cință, concomitent cu amelioiaiea solului și a mi-
cioclimatului, dai mai ales ca efect al iegulaiizăiii
scuigeiiloi de supiafață, s‑a iealizat iegulaiizaiea
scuigeiiloi de piofunzime și iefaceiea izvoaieloi,
in cazul teienuiiloi degiadate paicuise cu luciăii
de impăduiiie.
Vegetația foiestieiă instalată pe teienuiile de-
giadate a avut, de asemenea, un iol impoitant in
atenuaiea vaiiațiiloi de debit și, implicit, in asi-
guiaiea unoi scuigeii peimanente și echilibiate,
piin cieșteiea cantității de piecipitații sub foi-
mă de zăpadă și intaizieiea piocesului de topiie
a acesteia.
Ceicetăiile efectuate in peiimetiul expeiimen-
tal Baisești asupia scuigeiii supeificiale și eioziu-
nii solului, in paicele expeiimentale pentiu stu-
diul scuigeiii și eioziunii, au pus in evidențiază
că, pe teienuiile foaite puteinic și excesiv eioda-
te impăduiite, după vaista de 1¯–20 de ani a cul-
tuiiloi, se iealizează o diminuaie a scuigeiiloi de
supiafață de peste 4 oii, compaiativ cu teienuiile
cu eioziune activă, piactic lipsite de vegetație.
Valoiile medii ale coeficiențiloi de scuigeie au
fost deteiminate in paicele de scuigeie, amplasa-
te in difeiite condiții de pantă, vegetație și giad
de eioziune. Pentiu peiioada 1992–199¯, scuige-
iea supeificială a avut uimătoaiele valoii (Untaiu
eì o|., 200õ)·
— pe teienuii cu eioziune excesivă activă, lip-
site de vegetație sau cu vegetație aibustivă iaiă,
intie ¯,1 și ¯,3¯,
— pe teienuii foaite puteinic la excesiv eioda-
te, stabilizate ca uimaie a impăduiiiii cu pin negiu
și pin silvestiu in asocieie cu cătina albă, in vaistă
de 13–1¯ ani, intie 1,0 și 3,0¯,
— pe teienuii slab la modeiat eiodate, in pădu-
ie matuiă de fag, 1,¯¯.
Rezultatele obținute au condus la constataiea
că ploile sub 30mm, cu o pondeie de ¯0–¯¯¯ din
cantitatea totală a piecipitațiiloi caie au piodus
scuigeii, geneiează sub 1¯¯ din cuantumul eio-
ziunii, iai cele mai maii de 30mm, peste 8¯¯ din
cantitatea de mateiial eiodat.
Tuibiditatea medie (incăicaiea cu aluviuni in
suspensie) a apeloi scuise a scăzut de la 84g/l in
20 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
cazul teienuiiloi foaite puteinic la excesiv eioda-
te, neimpăduiite, la ¯–13g/l, in cazul teienuiiloi
degiadate impăduiite, in timp ce, in păduie matu-
iă de fag, tuibiditatea medie a fost de 2,õg/l. ln-
căicaiea maximă de aluviuni s‑a piodus la ploi de
peste õ0mm, pe teien foaite puteinic eiodat, cu
un giad iedus de acopeiiie cu vegetație.
Ceicetăiile efectuate in ultimii ani (2003–2010)
au evidențiat o cieșteie a eficienței cultuiiloi fo-
iestieie de piotecție in iapoit cu evoluția aces-
toia in timp (cu vaista). Dacă, la vaiste ale cul-
tuiiloi foiestieie sub 20 de ani, coeficienții medii
de scuigeie au iniegistiat valoii cupiinse intie 1
și 3¯, după vaista de 2¯ ani aceștia s‑au iedus
la 0,¯–1,8¯ (fig. 2a), in condiții unoi ani noimali
din punct de vedeie al cuantumului piecipitațiiloi
(2003, 2004) și intie 1,2 și 2,3¯, in condițiile unoi
cantități excepționale de piecipitații (200¯), sau a
cieșteiii cantității de piecipitații din ploi toienți-
ale (200¯–2010). ln același mod, eioziunea speci-
fică medie s‑a iedus in iapoit cu evoluția cultuii-
loi de la peste ¯0t.ha
−1
.an
−1
, cat se eioda inain-
tea executăiii luciăiiloi de impăduiiie (Untaiu eì
o|., 200õ), la sub 0,4–0,¯t.ha
−1
.an
−1
după 2¯ ani
de la instalaiea cultuiiloi foiestieie de piotecție
(fig. 2b).
Ceicetăiile efectuate au pus in evidență că ie-
duceiea maicantă a scuigeiii supeificiale și a eio-
ziunii solului sub efectul cultuiiloi foiestieie de
piotecție au condus la ieluaiea piocesului de so-
lificaie in cazul teienuiiloi cu iocă la supiafață și
amelioiaiea soluiiloi diveis eiodate și a soluiiloi
in foimaie.
După 1¯–20 de ani de la instalaiea cultuiiloi pe
teienuii excesiv eiodate, cu inclinaie de 1¯–20 de
giade, in piimii 3–¯cm de la supiafață s‑a con-
statat acumulaiea de substanță oiganică și ince-
peiea foimăiii agiegateloi (glomeiuleloi) de sol.
Sub piesiunea iădăciniloi de pin, salcam, cătină
albă, anin ș.a. aie loc dizlocaiea fiagmenteloi de
iocă paițial dezagiegată și măiiiea volumului eda-
fic, concomitent cu afanaiea solului.
După aceeași peiioadă de timp s‑a constatat
foimaiea unui oiizont de litieiă de cca 1cm giosi-
me, in cazul cultuiiloi cu bază de pin silvestiu și
de 1–2cm giosime, a celoi cu bază de pin negiu.
Ceicetăiile efectuate au pus in evidență că
amestecuiile de pin negiu sau pin silvestiu cu că-
tină albă conduc, in condiții staționate identice, la
spoiuii de cieșteie ale piniloi cultivați in amestec
cu cătină (de 20–30¯) față de cultuiile puie de pin.
loaite sensibil la amelioiaiea solului piin apoitul
cătinei albe s‑a dovedit și ciieșul de păduie, caie
a iealizat cieșteii active pană la foaite active, in
substituiii de cătină albă, pe teienuii foaite pu-
teinic sau chiai excesiv eiodate. ln mod similai,
asocieiea in cultuiă a plopiloi cu anin alb sau anin
negiu, a condus la activaiea cieșteiiloi la plopi.
Efectele pozitive ale cultuiiloi foiestieie de pio-
tecție asupia amelioiăiii condițiiloi de vegetație
și, implicit a solului, asociate cu cele de amelioiaie
a climatului, piin atenuaiea extiemeloi teimice și
ieduceiea iadiației solaie, au condus, indeosebi in
cazul teienuiiloi cu soluii modeiat pană la putei-
nic eiodate, la instalaiea pe cale natuială, la adă-
postul speciiloi de piimă impăduiiie, a stejaiului,
goiunului, fagului, ciieșului de păduie, fiasinului,
mojdieanului paltinului, mălinului ameiican, ai-
țaiului tătăiăsc, aițaiului ameiican, păducelului,
lemnului cainesc, sangeiului ș.a.
ln ceea ce piivește efectul luciăiiloi de amena-
jaie a unoi bazine hidiogiafice toiențiale mici, pe
baza ceicetăiiloi ample efectuate (Untaiu eì o|.,
200õ, 2008), se aiată că, in cazul teienuiiloi im-
păduiite, degiadaiea activă a fost stăvilită pe ¯3–
100¯ din supiafață, in cultuii cu vaista cupiinsă
intie 10 și 30 de ani. ln bazinele hidiogiafice toien-
țiale analizate, debitul lichid maxim de viituiă s‑a
iedus cu 1õ–3õ¯, la ploaia cu fiecvența de 1/100
de ani, compaiativ cu situația existentă inainte de
efectuaiea luciăiiloi de amenajaie și iespectiv de
impăduiiie a teienuiiloi degiadate (la ploi cu fiec-
vența mai maie efectul este sensibil mai maie). Se
evidențiază, de asemenea, faptul că, in afaiă de io-
lul de piotecție hidiologică și anti-eiozională, cul-
tuiile foiestieie de pe teienuiile degiadate au o
contiibuție deosebită la foimaiea și amelioiaiea
solului. Pioducția medie de masă lemnoasă pe ca-
ie au iealizat‑o piincipalele cultuii foiestieie se
situa la ciica· 4m
3
.ha
−1
.an
−1
, la pini și ameste-
cuii de pini cu foioase , ¯m
3
.ha
−1
.an
−1
la salcam
și anini , ¯m
3
.ha
−1
.an
−1
la plopi euio-ameiicani și
sălcii.
ln ceea ce piivește eficiența anti-eiozională de-
osebită a păduiiloi, Păcuiai (2001) apieciază că
„acționand ca un piim scut in fața picătuiiloi de
ploaie”, vegetația foiestieiă face ca indicile de
eiozivitate să aibă valoii mult ieduse compaiativ
cu cele din teien descopeiit, cu deosebiie in ca-
zul ploiloi toiențiale. Litieia capătă o impoitanță
esențială, mai ales in cazul ploiloi toiențiale inso-
țite de vant puteinic.
ln condițiile unoi ploi deosebit de maii sub ia-
poit cantitativ, dai și de maie intensitate, caie
au geneiat scuigeii toiențiale excepționale, pen-
tiu majoiitatea situațiiloi analizate a ieieșit com-
poitaiea foaite bună a cultuiiloi foiestieie insta-
late pe teienuiile degiadate, piecum și compoita-
iea bună a luciăiiloi de coiectaie a toiențiloi. S‑a
constatat stabilitatea iidicată a teienuiiloi impă-
duiite situate pe veisanții piotejați, din sectoaiele
amenajate piin luciăii hidiotehnice. ln schimb, in
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 21
Fig. 2. Scurgerea (a) și eroziunea specifică (b) în parcele pentru studiul scurgerii (perimetrul experimental Bârsești).
cazul iețelei hidiogiafice și a maluiiloi afeiente,
din sectoaiele pe caie nu au fost executate luciăii
de amenajaie hidiologică și anti-eiozională, eio-
ziunea in adancime s‑a dezvoltat activ, ciescand
piedispoziția la degiadaie a teienuiiloi invecinate
piin suipăii și alunecăiile de teien și chiai piovo-
cand astfel de degiadăii, uneoii și in zonele impă-
duiite.
Cultuiile foiestieie instalate pe teienuiile alu-
necătoaie afeiente iețelei hidiogiafice (anin alb,
anin negiu, pin negiu ș.a.), piin efectul de dienaj
biologic și consolidaiea oiizontuiiloi de supiafa-
ță ale teienului, piin iețeaua de iădăcini, au inde-
plinit un impoitant iol de pieveniie a ieactivăiii
pioceseloi de deplasaie in masă. Alunecăiile acti-
ve, afeiente iețelei hidiogiafice, au fost stabilizate
in piopoiție de ¯0–õ0¯piin efectul de consolidaie
al luciăiiloi de coiectaie a toiențiloi, dai continuă
să fie active in zonele nepaicuise cu luciăii, in caie
nu a fost posibilă instalaiea vegetației foiestieie.
Taluzuiile afeiente foimațiuniloi toiențiale au
fost stabilizate piin instalaiea vegetației foiestie-
ie, in special cătină albă, anin alb, anin negiu, pin
silvestiu, pin negiu ș.a. Piocesele active sunt ca-
iacteiistice taluzuiiloi afeiente iețelei hidiogia-
fice neamenajate, in zone făiă vegetație, cu pante
foaite maii (peste 4¯ de giade).
Luciăiile hidiotehnice executate pe toienți au
avut o influență deosebită in stabilizaiea veisanți-
loi ca uimaie a iealizăiii ateiisamenteloi și a opii-
iii acțiunii de subminaie eiozivă, făcand posibilă
instalaiea vegetației foiestieie pe veisanții afec-
tați de degiadăii intense din imediata apiopieie a
iețelei hidiogiafice. O eficiență deosebită in opii-
iea avansăiii iegiesive a pioceseloi de degiadaie
a albiiloi au dovedit‑o luciăiile de consolidaie a
obaișiiloi și a patuiiloi de ogașe și iavene.
Pe baza ceicetăiiloi efectuate in supiafețele de
lungă duiată efectuate in peiimetiele expeiimen-
tale din zona Viancei s‑a constatat că după 20–2¯
de ani, sub efectul cultuiiloi de piotecție instalate
pe teienuii degiadate din bazinele toiențiale, de-
giadaiea teienului a fost stabilizată pe mai mult de
90¯din supiafața (91,3–92,2¯) iai, după 3¯ de ani,
stabilizaiea degiadăiiloi s‑a iealizat pe mai mult
de 9¯¯ din supiafața teienuiiloi degiadate impă-
duiite (9¯,4–9õ,0¯). Degiadaiea teienuiiloi con-
tinuă să mai fie activă pe supiafețe ieduse (1,1õ–
2,82¯ din supiafața peiimetieloi de amelioiaie),
situate in apiopieiea iețelei hidiogiafice, cu pante
maii, pe caie nu a fost posibilă instalaiea vegeta-
ției foiestieie.
3. Preocupări actuale și proiecții pentru vi-
itor legate de reconstrucția ecologică prin
împădurire a terenurilor degradate
Cu piiviie la tehnologiile de instalaie a cultuii-
loi foiestieie de piotecție pe teienuii degiadate
lncălziiea globală va afecta indeosebi zonele de
stepă și silvo-stepă unde piocentul de impăduii-
ie este foaite mic. lactoiul limitativ cel mai sevei
pentiu vegetația foiestieiă este iepiezentat aici de
cantitatea iedusă de piecipitații și iepaitiția loi
necoiespunzătoaie in timpul sezonului de vege-
tație. La aceasta se adaugă vantuiile calde din pe-
iioada estivală, ale căioi efecte se iesimt piin ac-
centuaiea deficitului de umiditate in sol și ciește-
iea evapotianspiiației. Alătuii de nivelul scăzut al
piecipitațiiloi se evidențiază tempeiatuiile deose-
bit de iidicate iniegistiate la sol.
Menționăm că, deși piin cieșteiea tempeiatu-
iii medii se pioduce o cieșteie echivalentă a cu-
antumului piecipitațiiloi, iepaitiția neunifoimă a
acestoia in sezonul de vegetație și secetele pielun-
gite iidică piobleme deosebite legate de instalaiea
cultuiiloi foiestieie.
ln condițiile climatice puțin favoiabile ale te-
iitoiiiloi la caie ne iefeiim, cu deosebiie in ca-
zul veisanțiloi insoiiți, caie piezintă un accentu-
at caiactei stepic, este necesai să se aplice teh-
nologii adecvate de amenajaie hidiologică și anti-
eiozională a teienuiiloi, caie să conducă la iegula-
22 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
iizaiea scuigeiiloi supeificiale și mențineiea apei
din piecipitații la nivelul veisanțiloi, concomitent
cu folosiiea unui asoitiment de specii, cu maii po-
sibilități de adaptaie la stiesuii hidiice și teimice.
ln consecință, instalaiea vegetației foiestieie
pe aceste categoiii de teienuii impune utilizaiea
unoi tehnologii adecvate de luciu caie să peimi-
tă iețineiea in sol a apei piovenite din piecipitații
piin disipaiea și opiiiea scuigeiii supeificiale și
ieduceiea la maximum a evapoiație.
Dintie luciăiile caie piezintă o eficiență iidica-
tă in diminuaiea scuigeiiloi supeificiale și ieține-
iea apei pe veisanți cele mai eficiente s‑au dove-
dit teiasele cu platfoima in contiapantă. Acest tip
de luciăii se iecomandă indeosebi pe teienuiile cu
pantă mai maie de 1¯ giade, cu deficit pionunțat
de umiditate, inieibate. ln cazul veisanțiloi foaite
puteinic la excesiv eiodați este necesai să se exe-
cute teiase susținute de găidulețe cu banchete din
zidăiie de piatiă. Pe teienuii stabile și ințelenite,
cu pante sub 1¯ giade, s‑a dovedit eficientă mobi-
lizaiea solului in fașii late de 0,8–1,¯m, alteinand
cu fașii inieibate, executate mecanizat.
Piin inteimediul teiaseloi se favoiizează infil-
tiaiea apei in sol, in banda de teien afanată piin
desfundaie (iespectiv, in zona platfoimei teiasei),
asiguiandu‑se in acest mod o apiovizionaie su-
plimentaiă cu apă a puiețiloi plantați pe teiase
(Aceste luciăii pot fi dimensionate in scopul ie-
țineiii pe veisant a volumului de apă iezultat in
situația unei ploi de o anume cantitate, in funcție
de lățimea platfoimei, distanța dintie teiase, incli-
naiea platfoimei teiaseloi in contiapantă și incli-
naiea taluzului de săpătuiă).
Astfel, in cazul teiaseloi cu platfoimă in con-
tiapantă și lățimea de ¯0–80cm, amplasate la dis-
tanță de 2m din ax in ax, volumul de apă pe caie
acestea il pot ieține este de cca 1¯l/m´, la o con-
tiapantă a teiasei de 10¯ și de 2¯l/m´, la o contia-
pantă a teiasei de 1¯¯, făiă a lua in consideiaie
apa caie se infiltiează in sol. Dacă se ia in con-
sideiație și infiltiația din timpul ploiloi, in solul
afanat de pe teiase, se poate conchide că teiasele
de acest tip pot asiguia ietenția integială a apei pe
veisant, la ploi de 20–40mm (l/m´), mai ales dacă
contiapanta teiaseloi este iefăcută meieu, cu oca-
zia intiețineiii cultuiiloi foiestieie tineie.
Giopile cu palnii, utilizate la luciăiile de im-
păduiiie a teienuiiloi degiadate, conduc, de ase-
menea la iețineiea pe veisanți a unei impoitante
cantități din apa de scuigeie. Palniile cu diametiul
la supiafața teienului de õ0cm, diametiul la baza
faifuiiei de 30cm și adancimea intie ¯,¯ și 1¯cm,
pot ieține uimătoaiele volume de apă· cca. 12l, in
cazul celoi cu adancime de ¯,¯cm , 1õl, in cazul
celoi cu adancime de 10cm, 21l, in cazul celoi cu
adancime de 12,¯cm și 2¯l, in cazul celoi cu adan-
cime de 1¯cm.
Dacă se ia in consideiaie și infiltiația apei in
sol in timpul ploii, in cazul unui teien paicuis cu
luciăii de plantaie in giopi cu palnii, la un nu-
măi de ¯000–õ¯00 giopi la hectai, se poate conta
pe iețineiea integială a apei pe veisant, la ploi de
10–20l/m´. Mențineiea piofilului inițial al palni-
iloi, piin luciăiile de intiețineie a cultuiiloi aie
ca iezultat păstiaiea capacității de iețineie a apei
la nivelul veisanțiloi, pană ce vegetația foiestieia
pieia această funcție.
Șanțuiile cu val au fost aplicate in condițiile
unoi teienuii degiadate din silvo-stepă, in peii-
metiele de amelioiaie Moscu, din județul Galați și
Livada, din județul Buzău. Acestea au fost execu-
tate in difeiite vaiiante· cu val continuu, cu val in-
tieiupt (cu dispuneie in chincons) , cu piofil maie
(cu adancime de ¯¯cmși val de 2¯–3¯cm, inălțime
eficientă) și cu piofil mic (cu adancime de ¯0cm și
val de 20–30cm, inălțime eficientă). Și aceste lu-
ciăii pot fi dimensionate și amplasate astfel incat
să se iețină pe veisanți intiegul volum de apă ie-
zultat in cazul unei ploi date.
Apa ieținută la nivelul veisanțiloi și inmagazi-
nată in sol asiguiă apiovizionaiea coiespunzătoa-
ie a cultuiiloi, mai ales in peiioadele de secetă.
Deosebit de impoitantă pentiu ieduceiea evapo-
iației apei din sol este mulciiea cu ieibuiile iezul-
tate in uima luciăiiloi de intiețineie, in juiul pu-
iețiloi.
Se impune insă piecizaiea că luciăiile de teiasa-
ie și șanțuiile cu val sunt indicate numai in cazul
teienuiiloi cu stabilitate iidicată la alunecăii sau
alte foime de deplasaie giavitațională, in masă.
O atenție deosebită tiebuie acoidată alegeiii
speciiloi de impăduiiie, avandu‑se in vedeie ieali-
zaiea concoidanței intie exigențele staționale ale
acestoia și condițiile de mediu, modificate de in-
călziiea globală. ln această diiecție sunt necesaie
noi ceicetăii.
Se iecomandă piudență piivind folosiiea pini-
loi și a salcamului pe teienuiile degiadate din zo-
nele expuse seceteloi indelungate și aiidizăiii.
Compozițiile de impăduiiie și schemele de
amestec (asoitimentul, piopoiția, dispuneiea și
asocieiea speciiloi) se voi stabili avandu‑se in ve-
deie caiacteiisticile biologice ale speciiloi și iolul
pe caie acestea il au de indeplinit.
ln stațiunile caiacteiizate piin vaiiații ale facto-
iiloi staționali pe spații mici (dispuneie mozaicată
a micio-stațiuniloi, mai ales in funcție de pantă și
expoziție), plantaiea puiețiloi difeiiteloi specii fo-
iestieie este indicat să se facă, de iegulă, in mod
giupat. ln cazul teienuiiloi omogene sub iapoit
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 23
stațional, amestecuiile se pot efectua iegulat, in
ianduii sau benzi alteine.
ln legătuiă cu aplicaiea soluțiiloi tehnice de in-
stalaie a cultuiiloi foiestieie se mai piecizează ui-
mătoaiele·
— folosiiea la impăduiiie a unui număi cat mai
maie de specii din fiecaie categoiie (piincipale de
amestec, de ajutoi și aibuști), cu iespectaiea exi-
gențeloi acestoia in iapoit cu factoiii ecologici,
este de natuiă să conducă la cieșteiea biodiveisi-
tății, a iezistenței aiboieteloi la impactul factoii-
loi biotici și abiotici dăunătoii și, implicit, la măii-
iea stabilității acestoia și cieșteiea eficienței func-
ționale a viitoaieloi aiboiete,
— evitaiea dispozitiveloi de plantaie iigide și
dispuneiea speciiloi din compozițiile de impădu-
iiie in iapoit cu specificul micio-stațional, in te-
ienuiile cu diveisitate micio-stațională pionunța-
tă, peimite o mai bună valoiificaie a potențialului
pioductiv al acestoia,
— ieușita și evoluția coiespunzătoaie a cultu-
iiloi tineie necesită, pe langă aplicaiea atentă a
compozițiiloi de impăduiiie și a tehnologiiloi de
instalaie a cultuiiloi, executaiea cu o deosebită
atenție a luciăiiloi de intiețineie și asiguiaiea pa-
zei și piotecției cultuiiloi impotiiva difeiițiloi fac-
toii dăunătoii ,
— folosiiea de puieți sănătoși, de cea mai bună
calitate (viguioși și bine confoimați, cu sistemul
iadicelai bine dezvoltat și a puiețiloi ciescuți in
pungi de polietilenă sau alte tipuii de iecipienți,
in condițiile staționale cele mai dificile, conduc la
buna ieușită a luciăiiloi și cieșteiea eficienței cul-
tuiiloi instalate.
ln ceea ce piivește cercetarea științifică, in
acoid cu acțiunile și măsuiile necesaie pentiu ie-
duceiea efecteloi secetei și pentiu pieveniiea și
combateiea deșeitificăiii și degiadăiii teienuiiloi,
pe teimen scuit, mediu și lung, sunt necesaie·
— Expeiimentăii piivind peifecționaiea tehno-
logiiloi de instalaie, ingiijiie și conduceie a cultu-
iiloi foiestieie de piotecție pe difeiite categoiii de
teienuii degiadate, iespectiv·
‒expeiimentaiea de specii și tipuii de cul-
tuii cu iezistentă iidicată in condițiile staționale
extieme (in zone secetoase, in condiții de degia-
daie excesivă) , diveisificaiea tipuiiloi de cultuii
pentiu valoiificaiea teienuiiloi degiadate, cultuii
de aiboii și aibuști fiuctifeii, pe teienuii cu degia-
dăii mai puțin avansate sau in peidele foiestieie
de piotecție,
‒expeiimentaiea și aplicaiea unoi tehnolo-
gii speciale de impăduiiie in condiții extieme· im-
bunătățiiea sau diveisificaiea unoi tehnici de ieți-
neie a apei pe veisant și ieduceie a evapotianspi-
iației piin luciăii speciale (de piegătiie a teienu-
lui sau de intiețineie a cultuiiloi) , tehnici pentiu
imbunătățiiea nutiiției planteloi,
‒peifecționaiea tehniciloi de combateie a
dăunătoiiloi biotici, de intiețineie și completaie
a cultuiiloi ,
— Continuaiea ceicetăiiloi iefeiitoaie la moni-
toiizaiea, staiea actuală și evoluția cultuiiloi fo-
iestieie de piotecție pentiu difeiite categoiii de
teienuii degiadate și stabiliiea metodeloi de ie-
geneiaie,
— Noi soluții pentiu utilizăii complementaie
ale teienuiiloi (sisteme agiosilvice), cu efecte me-
diogene și sociale benefice.
4. Concluzii
— lmpăduiiiea teienuiiloi degiadate, asociată
cu instalaiea de peidele foiestieie, iepiezintă una
din cele mai eficiente măsuii de piotecție a me-
diului ambiental și de atenuaie a schimbăiiloi cli-
matice, piin funcțiile vitale pe caie cultuiile fo-
iestieie le exeicită, concomitent cu asiguiaiea de
iesuise mateiiale iegeneiabile.
— Măsuiile și luciăiile anti-eiozionale. cu ca-
iactei biologic tiebuie să se bazeze pe studii apio-
fundate, piin caie să se deteimine caiacteiisticile
staționale ale teienuiiloi și să se stabilească asoiti-
mentul de specii și tehnologiile de impăduiiie co-
iespunzătoaie.
— lnstalaiea vegetației foiestieie pe teienuiile
degiadate, in zonele fiecvent afectate de secete
pielungite, impune adoptaiea unoi tehnologii in
concoidanță cu tendința de aiidizaie a climatului.
— Supiafața teienuiiloi degiadate ce necesită
a fi impăduiite la nivelul intiegii țăii fiind estima-
tă la ciica 2,¯milioane hectaie pentiu a se ajunge
la un piocent de impăduiiie de apioximativ 34¯,
cu peispectiva de a evolua la piocentul optim de
4¯¯ similai țăiiloi euiopene cu condiții apiopia-
te celoi din țaia noastiă, se apieciază necesitatea
continuăiii in iitm susținut a acțiuniloi de iecon-
stiucție ecologică piin impăduiiii in iitmanual de
cel puțin 30 mii hectaie.
— Dată fiind amploaiea acțiunii, este necesaiă
intocmiiea de piogiame de impăduiiie pe etape și
zone geogiafice, cu stabiliiea necesaiului de puieți
foiestieii, de foiță de muncă, a efoitului și a suise-
loi financiaie, poinind de la evaluaiea supiafeței
necesaie de impăduiit și a uigenței de inteivenție.
Bibliografie
B l u j d e a, V., c o o i d o n a t o i, ș. a., 200õ· A| III‑|eo
Ro¡orì noț:ono| ¡r:+:nJ :»¡|e»enìoreo Con+enț:e: No
24 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
ț:vn:|or Un:ìe ¡enìrv Co»|oìereo Deșerì:ficăr:: ín Ro»ô
n:o. Edituia Tehnica Silvică, Bucuiești, ¯0 p.
C i o i t u z, l., 1981· A»e|:oroț:: s:|+:ce. Edituia Di-
dactică și Pedagogică, Bucuiești, 208 p.
C i o i t u z, l., P ă c u i a i, V. D., 2004· A»e|:oroț::
s:|+:ce. Ed. Lux Libiis, Biașov, 231 p.
C o n s t a n d a c h e, C., Ni s t o i, S., 2008· Recon
sìrvcț:o eco|og:că o ìerenvr:|or ro+enoìe ș: o|vnecăìoore
J:n :ono Sv|cor¡oț:|or Je Cvr|vră ș: o PoJ:șv|v: Mo|Jo
+e:. Seiia a ll‑a, Edituia Silvică, Bucuiești, 1õ¯ p.
C o n s t a n d a c h e, C., B l u j d e a V., Ni s t o i
S., 2010· Ac|:e+e»enìs onJ ¡ers¡ecì:+es on ì|e :»¡ro
+e»enì |y offoresìoì:on o[ JegroJeJ |onJs :n Ro»on:o.
Publicat in volumul Land Degiadation and Deseitifi-
cation· Assessment, Mitigation and Remediation, Edit.
Spiingei, lSBN 9¯8-904818õ¯õ3, pp. ¯4¯–¯õ0.
Du mi t i u, M., C i o b a n u, C., Ma n e a, Al.,
C a i s t e a, Ș t., 2002· Mon:ìor:ngv| ìerenvr:|or ș: so
|vr:|or ogr:co|e J:n Ro»ôn:o. ln volumul Academician
Constantin Chiiiță, in memoiiam, Edituia Ceies, Bu-
cuiești, pp. 21¯–230.
Gi u i g i u, V., 19¯8· Conser+oreo ¡ăJvr:|or. Edituia
Ceies, Bucuiești, 308 p.
Gi u i g i u, V., 2004· Gesì:onoreo Jvro|:|ă o ¡ăJv
r:|or Ro»ôn:e:. Silvologie lll B, Edituia Academiei Ro-
mane, Bucuiești, 420 p.
Gi u i g i u, V. (s u b i e d.), 200¯· PăJvreo ș: »o
J:ficăr:|e Je »eJ:v. Silvologie lV A, Edituia Academiei
Romane, Bucuiești.
Gi u i g i u, V., 2010· Cons:Jeroț:: osv¡ro sìăr:: ¡ă
Jvr:|or Ro»ôn:e:. I. Dec|:nv| sv¡ro[ețe: ¡ăJvr:|or ș: »or
g:no|::oreo í»¡ăJvr:r:|or, Revista păduiiloi ni. 2, pp 3–
1õ.
P ă c u i a i, V. D., 2001· Cerceìăr: ¡r:+:nJ scvrgereo ș:
ero::vneo ín |o::ne |:Jrogrofice »onìone ¡r:n »oJe|ore
»oìe»oì:că ș: s:»v|ore. Teză de doctoiat. Univeisitatea
Tiansilvania din Biașov.
S p a i c h e z, Gh., 200¯· lundamentaiea stațională
a ieconstiucției ecologice a aiboieteloi și a teienuii-
loi degiadate piin exploatăii minieie de supiafață din
vestul Podișului (Piemontului) Getic. Sinteză. Refeiat
științific paițial, pioiect 131, piogiamul lDEl, PN ll.
Ti a c i, C., U n t a i u, E., 198õ· Co»¡orìoreo ș: e[ec
ìv| o»e|:oroì:+ ș: Je conso|:Jore o cv|ìvr:|or [oresì:ere ¡e
ìerenvr: JegroJoìe J:n ¡er:»eìre e:¡er:»enìo|e. lCAS,
Seiia ll‑a, Bucuiești, ¯0 p.
U n t a i u, E., Ti a c i, C., C i o i t u z, l., R o ma n,
l l., 1988· MeìoJe ș: ìe|no|og:: Je :nsìo|ore o +egeìoț:
e: [oresì:ere ¡e ìerenvr: JegroJoìe cv conJ:ț:: sìoì:ono|e
e:ìre»e. lCAS, Seiia a ll‑a, Bucuiești, ¯4p.
U n t a i u, E., 2000· Re:v|ìoìe o|e cerceìăr:: șì::nț:fice
¡r:+:nJ re:nsìo|oreo ¡ăJvr:: ín |o::ne |:Jrogrofice ìoren
ț:o|e. Simpozionul Amenajaiea bazineloi hidiogiafice
in actualitate, Academia Romană, Bucuiești, octombiie
1998, pp 3¯–43.
U n t a i u, C o n s t a n d a c h e, C., Ni s t o i, S.,
200õ· I »¡ăJvr:reo ìerenvr:|or JegroJoìe ș: ¡re+en:reo
:nvnJoț::|or. ln Silvologie, vol. V Păduiea și iegimul
apeloi, sub iedacția Victoi Giuigiu, loan Clinciu, Edi-
tuia Academiei Romane, Bucuiești, pp. 232–244.
U n t a i u, E., C o n s t a n d a c h e, C., R o ș u, C.,
2008· F[ecìe|e cv|ìvr:|or [oresì:ere :nsìo|oìe ¡e ìerenvr:
eroJoìe ș: o|vnecăìoore ín ro¡orì cv e+o|vț:o ocesìoro ín
ì:»¡. ln Silvologie vol. Vl Amenajaiea bazineloi hidio-
giafice toiențiale. Noi concepții și fundamente științi-
fice, sub iedacția Victoi Giuigiu, loan Clinciu, Edituia
Academiei Romane, Bucuiești, pp. 13¯–1õ8
U n t a i u, E., 2010· Pre»:se ¡r:+:nJ :»¡ăJvr:reo ìe
renvr:|or JegroJoìe ín conJ:ț::|e sc|:»|ăr:|or c|:»oì:ce
generoìe Je íncă|::reo g|o|o|ă. Revista păduiiloi, ni. 1.
* * *, 199¯· InJrv»ăr: ìe|n:ce ¡enìrv corìoreo ș: í»
¡ăJvr:reo ìerenvr:|or JegroJoìe. Ministeiul Apeloi, Pă-
duiiloi și Piotecției Mediului, 112 p.
* * *, 2000· Nor»e ìe|n:ce ¡r:+:nJ co»¡o::ț::, sc|e»e
ș: ìe|no|og:: Je regenerore o ¡ăJvr:|or ș: Je í»¡ăJvr:re
o ìerenvr:|or JegroJoìe. Ministeiul Apeloi, Păduiiloi și
Piotecției Mediului, 2¯3p.
* * *, 2008· Sìroìeg:o Noț:ono|ă ¡r:+:nJ ReJvcereo
F[ecìe|or Seceìe:, Pre+en:reo ș: Co»|oìereo DegroJăr::
Terenvr:|or ș: Deșerì:ficăr::, ¡e Ter»en Scvrì, MeJ:v ș:
Lvng. Vaiiantă adoptată, cu obseivații, in ședința CNC-
SDTD din 1¯.04.2008.
* * * , 2008· Hotăiaiea Guveinului Romaniei ni.
14õ0 din 12 noiembiie 2008 Sìroìeg:o Noț:ono|ă ¡enìrv
De:+o|ìore Dvro|:|ă o Ro»ôn:e:, Or::onìvr: 201!–2020–
20!0.
Di. ing. Emil UN1~vU
Membiu coiespondent al ASAS
Di. ing. Ciistinel CoNs1~Nu~cur
lCAS—Stațiunea locșani
Di. ing. Sanda Nis1ov
lCAS—Stațiunea locșani
Present state
and future projections for the ecological restoration by afforestation of degraded lands in Romania (II)
A|sìrocì
Ecological iestoiation by affoiestation of degiaded lands and those unfit foi agiicultuie is one of the most
effective measuies foi enviionmental piotection and foi balancing the climate changes, the foiest vegetation
installed on these lands having a high piotective iole by the vital functions they peifoim, while ensuiing
ienewable iesouices. Te piotective foiest belts act similaily to the plantations.
Staiting fiom the main consequences of ecological imbalances caused by land degiadation and the man-
ifestation of toiient piocesses in the specific conditions of Romania and fiom the iesults of affoiestation of
degiaded lands (i.e. volume of woiks, technology, functional efficiency), the papei piesents cuiient conceins
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 2¯
and piojections foi the futuie about the ecological iestoiation by affoiestation of degiaded lands. Tese
guidelines aim at adapting the plantation technology on degiaded lands to cuiient conditions (climate and
soil/site changes), new expeiiments foi impioving the technology of planting and tending foiest piotection
cultuies, theii monitoiing, etc. being necessaiy.
Te aiea of degiaded lands needing to be affoiested countiy-wide is estimated at about 2.¯ million ha to ieach
a iate of affoiestation of about 34¯, with peispective to evolve up to the optimal piopoition of 4¯¯, similai
to Euiopean countiies with ecological conditions close to oui countiy. Sustained actions foi the ecological
iestoiation of degiaded lands by affoiestation (at least 30000 hectaies pei annum) is needed, this fact iequiiing
the adoption of new technologies in-line with the aiidity tiend of climate.
Key words: ecological restoration, afforestation tenologies, forest protection plantations, degraded
lands.
2õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Cercetări privind estimarea volu-
mului lemnului cu putregai de
truni în arborete de molid vătă-
mate de cervide
Radu Vi~u
Ciistian Gheoighe Siuov
1. Introducere
ln ecosistemele natuiale, vanatul face paite din
complexul ielațiiloi tiofice noimale din păduie,
făiă a dăuna populației de aiboii. ln Romania,
efectivele de ceivide au spoiit consideiabil in epo-
ca tăieiiloi iase pe maii supiafețe și in peiioada de
după cel de‑al doilea iăzboi mondial (caiacteiizată
piin doboiatuii de vant in masă de maie amploa-
ie), dai și datoiită altoi măsuii speciale de ocio-
tiie. ln acest fel, s‑a inmulțit baza tiofică și, im-
plicit, s‑a măiit efectivul populației de ceivide. Au
apăiut vătămăii piin cojiii și ioadeii la aiboiii in
picioaie pe maii supiafețe, iai in plantații și iege-
neiăii natuiale ioadeii ale puiețiloi (lchim, 1990).
Vătămăii semnificative din punct de vedeie al
supiafeței afectate de ceivide se iniegistiează in
păduiile de molid situate in noidul Caipațiloi
Oiientali, in special in cadiul Diiecției Silvice Su-
ceava. Din analiza dateloi piivind acest fenomen
a iezultat faptul că vătămate semnificativ sunt ai-
boietele cu vaiste cupiinse intie 21 și 80 de ani
(lchim, 1990, Vlad, 200¯, Vlad și Sidoi, 2011).
Rănile pioduse pe tiunchiul aiboiiloi de cătie
ceivide constituie poiți de intiaie pentiu spoiii
unoi ciupeici (Sìerev» songv:no|enìv»), caie duc
la apaiiția putiegaiului ioșu de tiunchi (lchim,
1990, Vasiliauskas și Stenlid, 1998, Čeimak și Stie-
jček, 200¯).
După un anumit inteival de timp de la piodu-
ceiea iăniloi de cătie ceivide, inălțimea putiegai-
ului de tiunchi poate ajunge pană la cațiva metii
in tiunchiul aiboiiloi (lchim, 1990, Vasiliauskas și
Stenlid, 1998 , Čeimak eì o|., 2004 , Vasaitis eì o|.,
2011).
liind localizat la baza aiboielui, de unde iezul-
tă lemnul de luciu cel mai valoios, pieideiile can-
titative și calitative de lemn la nivel de aiboie și
aiboiet sunt apieciabile (Gill eì o|., 2001 , Rhein-
beigei și Sutei, 200õ , Čeimak și Stiejček, 200¯ ,
Vlad, 200¯, Qeiiec și lilion, 2008, Welch și Scou,
2008).
Ca uimaie a celoi expuse, obiectivul luciăiii a
constat in ceicetăii pentiu estimaiea volumului
ocupat de lemnul cu putiegai de tiunchi in aibo-
ietele de molid afectate de ceivide din noidul Cai-
pațiloi Oiientali.
2. Locul cercetărilor
ln confoimitate cu obiectivul piopus, ceicetăii-
le s‑au desfășuiat in aiboiete puie și aitificiale de
molid, amplasate in noidul Caipațiloi Oiientali,
unde sunt cele mai afectate aiboiete (Vlad și Si-
doi, 2011). Aiboietele ceicetate, de pioductivitate
supeiioaiă, sunt situate in subzona amestecuiiloi
de iășinoase cu fag, pe teienuii cu pante cupiinse
intie 11¯ și 30¯.
3. Material și metodă
!.1. Co|ecìoreo Joìe|or Je ìeren
Metoda de ceicetaie pentiu acest obiectiv a in-
clus inventaiieii statistice in 13õ aiboiete de molid
vătămate de ceivide, aflate in stadiile de dezvolta-
ie păiiș (42), codiișoi (4õ) și codiu mijlociu (48).
Număiul locuiiloi de piobă a fost stabilit in
funcție de· nivelul de semnificație ales , supiafața
totală a aiboietului , supiafața locului de piobă ,
giadul de neomogenitate al aiboietului din punct
de vedeie al indicatoiului consideiat (iăni pioduse
de ceivide) , eioaiea de iepiezentativitate, avand
in vedeie că aiboietele sunt pieexploatabile (Giui-
giu și Diăghiciu, 2004).
La inventaiieiea statistică, nivelul de semnifica-
ție ales a fost de 80¯ iai eioaiea de iepiezentati-
vitate de ±1¯¯. Aceste valoii se consideiă satisfă-
cătoaie pentiu inventaiieiea aiboieteloi afectate
de ceivide (lchim, 1990).
Luciăiile de teien s‑au desfășuiat in supiafe-
țe de piobă ciiculaie de 300m
2
pentiu aiboietele
din stadiul de dezvoltaie păiiș, iespectiv de ¯00m
2
pentiu aiboietele din stadiile de dezvoltaie codii-
șoi și codiu mijlociu. Număiul total de supiafețe
de piobă ciiculaie amplasate a fost de 2õ00 (1¯õ0
supiafețe expeiimentale volante cu supiafața de
300m
2
, 1040 cu supiafața de ¯00m
2
).
Număiul de sondaje a fost stabilit luand in cal-
cul un coeficient de vaiiație mediu al fiecvenței
vătămăiiloi pioduse de ceivide (giadul de neomo-
genitate) de 4¯¯. Acesta a iezultat in uima pielu-
ciăiiloi de date din inventaiieii mai vechi ce au
avut același obiectiv și anume daunele pioduse de
ceivide (lchim, 1990).
Datele de teien obținute in fiecaie supiafață de
piobă se iefeiă la· diametiul la inălțimea de 2,0m
pentiu aiboiii vătămați de ceivide, diametiul la
inălțimea de 1,30m pentiu aiboiii sănătoși, inăl-
țimea și vaista iăniloi pioduse de ceivide pentiu
2¯–30 de aiboii. La culegeiea dateloi de teien am
avut in vedeie ca să fie cupiinși aiboii din toate
categoiiile de diametie.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 2¯
!.2. Ano|::o Joìe|or
Volumul ocupat de lemnul cu putiegai de
tiunchi (¯) in aiboiete de molid vătămate de cei-
vide l‑am consideiat un indicatoi impoitant, folo-
sitoi pentiu ceicetaiea stiuctuiii calitative in ai-
boiete de molid.
Pentiu a ieliefa aspectul ceicetat, am pieluciat
și analizat datele piovenite din luciăiile de teien
de la cele 13õ de aiboiete inventaiiate.
Calculul volumului ocupat de lemnul cu putie-
gai de tiunchi (¯) in aiboiete de molid vătăma-
te de ceivide implică luciăii de teien și luciăii de
biiou specifice. ln acest scop am elaboiat un pio-
giamde calcul, „VANAT”, caie include toate fazele
și opeiațiile necesaie, deteiminand caiacteiistici
ale aiboieteloi de molid vătămate de ceivide, pie-
cum și volumul lemnului cu putiegai de tiunchi
(Vlad, 200¯).
Pentiu a cuantifica volumului ocupat de lemnul
cu putiegai de tiunchi (¯) in aiboietele de molid
vătămate de ceivide (L
P
) am stabilit patiu vaii-
abile, cu influență semnificativă asupia acestuia,
diept piedictoii, și anume· vaista aiboietului (V
A
),
fiecvența vătămăiiloi pioduse de ceivide (F
V
), ve-
chimea medie a iăniloi pioduse de ceivide din ai-
boiet (V
R
) și diametiul cential al supiafeței de ba-
ză caiacteiistic aiboietului (d
gM
).
Pentiu a compaia peifoimanța vaiiabileloi și a
modeleloi folosite ca piedictoii pentiu L
P
, amsta-
bilit tiei clase de modele, difeiențiate in funcție de
număiul de caiacteiistici factoiiale piedictive fo-
losite, cu influență semnificativă asupia caiacte-
iisticii iezultative consideiate.
Piima clasa de modele a folosit o singuiă vaii-
abilă diept unic piedictoi (V
A
, F
V
, V
R
, iespectiv
d
gM
). A doua clasa de modele a folosit două vaiia-
bile ca piedictoii și anume combinații dintie cele
patiu vaiiabile piezentate (V
A
, F
V
, V
A
, V
R
, F
V
,
V
R
, F
V
, d
gM
, F
V
, d
gM
, F
V
, d
gM
, V
R
, d
gM
). Cea de
a tieia clasa de modele a utilizat tiei vaiiabile ca
piedictoii (F
V
, V
R
și d
gM
).
Pentiu a deteimina L
P
, am folosit, piin uima-
ie, iegiesii simple, pentiu piima clasa de modele,
și iegiesii multiple (liniaie, polinomiale și supia-
fața de iăspuns) pentiu clasa a doua și a tieia de
modele (Qinn și Keough, 2002).
Pentiu estimaiea coeficiențiloi coiespunzătoii
modeleloi statistico-matematice s‑au folosit inie-
gistiăiile din baza de date cieată de cele 13õ de
aiboiete ceicetate.
Validaiea statistică a modeleloi teoietice a fost
făcută aplicand teste statistice specifice (testul ì)
in vedeiea stabiliiii semnificației difeienței dintie
valoiile teoietice și cele expeiimentale.
Selecția modelului optim am făcut‑o folosind
ciiteiiul Akaike (AIC), coeficientul de deteiminaie
multiplă (R
2
), coeficientul de deteiminaie multi-
plă ajustat (R
2
a
) (Qinn și Keough, 2002).
4. Rezultate și discuții
4.1. Vo|v»v| |e»nv|v: cv ¡vìrego: Je ìrvnc|: ín
or|oreìe Je »o|:J, co e[ecì o| răn:|or ¡roJvse Je
cer+:Je
ln aiboietele de molid analizate, fiecvența vă-
tămăiiloi pioduse de ceivide a oscilat intie ¯¯ și
99¯. Repaitizaiea valoiiloi pe stadii de dezvoltaie
este uimătoaiea· 13¯ și 9¯¯ in păiiș, ¯¯ și 99¯—
codiișoi, iespectiv ¯¯ și 92¯ in codiu mijlociu.
ln ceea ce piivește vaista medie a iăniloi in ai-
boietele ceicetate, aceasta este cupiinsă intie 8 ani
și 30 de ani. Vaista medie a iăniloi la nivel de ai-
boiet a fost deteiminată ca medie pondeiată intie
număiul de aiboii vătămați de ceivide pe categoiii
de diametie și vaista medie a iăniloi pe categoiii
de diametie. Pe stadii de dezvoltaie iepaitizaiea
este uimătoaiea· 8 ani și 20 ani (păiiș), 10 ani și
28 ani (codiișoi), 14 ani și 30 ani (codiu mijlociu).
Pentiu modelele din clasa 1, pondeiea lemnu-
lui cu putiegai de tiunchi in aiboiete de molid, ca
efect al iăniloi pioduse de ceivide, este cel mai
bine explicată de vaiiabila piedictivă F
V
ce expli-
că 93¯ din vaiiația L
P
. Modelul caie a expiimat
cel mai bine aceasta ielație este iegiesia de puteie.
Modelul il consideiăm un model expeditiv de esti-
maie a L
P
, deoaiece folosește o singuiă vaiiabilă
piedictivă pentiu cuantificaiea iezultantei consi-
deiate.
Valoiile L
P
sunt sensibil influențate și de stadi-
ul de dezvoltaie al aiboieteloi. Ca uimaie, estima-
iea paiametiiloi iegiesiei pentiu vaiiabila piedic-
tivă F
V
ce geneiează cel mai bun model candidat
(iegiesia de puteie) și aie ca iezultat L
P
s‑a fă-
cut difeiențiat in funcție de stadiul de dezvoltaie
al aiboieteloi.
Expiesiile modeleloi consideiate pentiu stadi-
ile de dezvoltaie consideiate sunt uimătoaiele·
Păiiș· L
P
= 0,6527 · F
0,9462
V
(1)
Codiișoi· L
P
= 0,3051 · F
1,074
V
(2)
Codiu mijlociu· L
P
= 0,2337 · F
1,1066
V
(3)
Aplicaiea testului ì a aiătat că teimenul libei,
piecum și F
V
din foimula celui mai bun model
candidat din clasa 1, influențează semnificativ vo-
lumul lemnului cu putiegai de tiunchi (p·0,0001),
pentiu toate stadiile de dezvoltaie analizate.
Uimaie a definiiii și cuantificăiii lemnului cu
putiegai de tiunchi piin inteimediul modeleloi
piezentate, s‑a constatat o dinamică difeiită a L
P
,
in funcție de F
V
și difeiențiat pe stadii de dezvol-
taie (fig. 1).
28 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
0
10
20
30
40
50
60
0 20 40 60 80 100
V
o
l
u
m

l
e
m
n

c
u

p
u
t
r
e
g
a
i

d
e

t
r
u
n
c
h
i

(
%
)
Frecvența vătămărilor (%)
Păriș
Codrișor
Codru mijlociu
Fig. 1. Dinamica volumului ocupat de lemnul cu putregai
de truni în arborete de molid în relație cu frecvența
vătămărilor produse de cervide și cu stadiul de dezvoltare.
Rezultatele ceicetăiiloi efectuate in aiboiete de
molid vătămate de ceivide, situate in noidul Cai-
pațiloi Oiientali, au scos in evidență faptul că vo-
lumul ocupat de lemnul cu putiegai de tiunchi aie
valoii cupiinse intie 2,0¯ și ¯3,1¯. Difeiențiat, pe
stadiile de dezvoltaie analizate, au fost calculate
valoii specifice ale acestuia in aiboietele de molid
afectate. Pentiu păiiș, valoiile sunt cupiinse intie
9,0¯ și ¯3,1¯ din volumul aiboieteloi, pentiu co-
diișoi intie 2,0¯ și 49¯, iai pentiu codiu mijlociu
intie 2,0¯ și 34¯ din volumul aiboieteloi. Se ob-
seivă că pondeiea volumului ocupat de lemnul cu
putiegai de tiunchi in aiboiete de molid, ca efect
al iăniloi pioduse de ceivide, este semnificativă in
aiboietele de molid afectate.
Volumul ocupat de lemnul cu putiegai de
tiunchi ia difeiite valoii, condiționate și de inca-
diaiea aiboieteloi pe stadii de dezvoltaie. Valoiile
medii specifice in ielație cu fiecvența vătămăiiloi,
calculate piin inteimediul piimei categoiii de mo-
dele (pentiu valoii ale fiecvenței vătămăiiloi de
10¯ iespectiv 100¯), vaiiază intie· ¯,8¯ și ¯0,9¯
(păiiș), 3,õ¯ și 42,9¯ (codiișoi), 3,0¯ și 38,2¯ (co-
diu mijlociu).
Modelele din clasa 2 au fost in continuaie imbu-
nătățite piin adăugaiea a incă unei vaiiabile pie-
dictive, folosind in acest caz, pentiu estimaiea L
P
,
două caiacteiistici factoiiale independente. Din
această categoiie, L
P
este cel mai bine explicat de
vaiiabilele piedictive F
V
și d
gM
, ce explică 9¯¯din
vaiiația acestuia. Regiesia ce expiimă supiafața de
iăspuns geneiează cel mai bun model candidat și
este dat de expiesia·
L
P
= 16,2969 + 0,5862F
V
− 1,1312d
gM
+
+ 0,0181d
2
gM
− 0,0058F
V
d
gM
(4)
Estimaiea paiametiiloi modelului și analiza in-
fluenței vaiiabileloi piedictive (testul ì) au aiătat
că, in modelul dat de supiafața de iăspuns, teime-
nul libei, piecum și vaiiabilele piedictive conside-
Fig. 2. Relația dintre frecvența vătămărilor produse de
cervide, diametrul central al suprafeței de bază specific
arboretelor și volumul lemnului cu putregai de truni în
arborete de molid vătămate.
iate (F
V
, d
gM
, d
2
gM
, F
V
d
gM
), influențează semnifi-
cativ L
P
(p·0,0001).
Relația dintie fiecvența vătămăiiloi pioduse de
ceivide, diametiul cential al supiafeței de bază
specific aiboieteloi și volumul lemnului cu putie-
gai de tiunchi in aiboiete de molid vătămate, este
piezentată in fig. 2.
Modelele din clasa 3 folosesc pentiu estimaiea
L
P
tiei caiacteiistici factoiiale piedictive. Din
această categoiie, L
P
este cel mai bine explicat
de vaiiabilele piedictive F
V
, V
R
și d
gM
, ce explică
98¯ din vaiiația acestuia. Regiesia caiacteiistică
supiafeței de iăspuns geneiează cel mai bun
model candidat și este data de expiesia·
L
P
= 20,0764 + 0,5426F
V
+ 1,1819V
R

− 0,0192V
2
R
− 2,0265d
gM
+
+ 0,0274d
2
gM
− 0,0071F
V
V
R
(¯)
Estimaiea paiametiiloi modelului și analiza in-
fluenței vaiiabileloi piedictive (testul ì) au aiătat
că, in modelul dat de supiafața de iăspuns, teime-
nul libei, piecum și vaiiabilele piedictive consi-
deiate (F
V
, V
R
, V
2
R
, d
gM
, d
2
gM
, F
V
V
R
), influențează
semnificativ L
P
(p·0,001).
Piin inteimediul celui mai bun model de esti-
maie a LP (dat de cea mai mică valoaie a ciiteii-
ului Akaike) din clasele de modele piezentate și
anume modelul din clasa tiei (caie folosește tiei
caiacteiistici piedictive), am piocedat la simula-
iea iepaitiției volumului lemnului cu putiegai de
tiunchi in funcție de fiecvența vătămăiiloi piodu-
se de ceivide, diametiul cential al aiboieteloi și
vaista iăniloi, difeiențiat pe stadii de dezvoltaie a
aiboieteloi (tabelul 1).
Piezența lemnului cu putiegai de tiunchi iepie-
zintă o suisă de ingiijoiaie pe teimen mediu și
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 29
Tabelul 1
Volumul lemnului cu putregai de truni (%) în arborete de molid afectate de cervide
(A—stadiul de dezvoltare păriș ; B—stadiul de dezvoltare codrișor ; C—stadiul de dezvoltare codru mijlociu)
d
gM
liecvența vătămăiiloi (¯)
10 20 30 40 ¯0 õ0 ¯0 80 90 100
A. Vaista iăniloi —1õ ani
12 18,0 22,3 2õ,õ 30,9 3¯,1 39,4 43,¯ 48,0 ¯2,3 ¯õ,õ
14 1¯,4 19,¯ 23,9 28,2 32,¯ 3õ,8 41,1 4¯,4 49,¯ ¯4,0
1õ 13,0 1¯,2 21,¯ 2¯,8 30,1 34,4 38,¯ 43,0 4¯,3 ¯1,õ
18 10,8 1¯,1 19,3 23,õ 2¯,9 32,2 3õ,¯ 40,8 4¯,1 49,4
20 8,8 13,1 1¯,4 21,¯ 2õ,0 30,2 34,¯ 38,8 43,1 4¯,4
d
gM
liecvența vătămăiiloi (¯)
10 20 30 40 ¯0 õ0 ¯0 80 90 100
B. Vaista iăniloi —22 ani
22 9,3 13,2 1¯,1 20,9 24,8 28,õ 32,¯ 3õ,4 40,2 44,1
24 ¯,8 11,¯ 1¯,¯ 19,4 23,3 2¯,1 31,0 34,8 38,¯ 42,õ
2õ õ,¯ 10,3 14,2 18,1 21,9 2¯,8 29,¯ 33,¯ 3¯,4 41,3
28 ¯,4 9,3 13,1 1¯,0 20,8 24,¯ 28,õ 32,4 3õ,3 40,2
30 4,¯ 8,4 12,2 1õ,1 20,0 23,8 2¯,¯ 31,õ 3¯,4 39,3
32 3,9 ¯,¯ 11,õ 1¯,¯ 19,3 23,2 2¯,0 30,9 34,8 38,õ
34 3,4 ¯,3 11,2 1¯,0 18,9 22,¯ 2õ,õ 30,¯ 34,3 38,2
d
gM
liecvența vătămăiiloi (¯)
10 20 30 40 ¯0 õ0 ¯0 80 90 100
C. Vaista iăniloi —2õ ani
3õ 4,0 ¯,¯ 11,1 14,¯ 18,3 21,9 2¯,4 29,0 32,õ 3õ,2
38 4,1 ¯,õ 11,2 14,8 18,4 22,0 2¯,¯ 29,1 32,¯ 3õ,3
40 4,2 ¯,8 11,3 14,9 18,¯ 22,1 2¯,¯ 29,2 32,8 3õ,4
42 4,õ 8,2 11,8 1¯,4 18,9 22,¯ 2õ,1 29,¯ 33,3 3õ,8
44 ¯,3 8,9 12,4 1õ,0 19,õ 23,2 2õ,8 30,3 33,9 3¯,¯
4õ õ,2 9,¯ 13,3 1õ,9 20,¯ 24,1 2¯,õ 31,2 34,8 38,4
48 ¯,3 10,8 14,4 18,0 21,õ 2¯,2 28,¯ 32,3 3¯,9 39,¯
¯0 8,õ 12,2 1¯,¯ 19,3 22,9 2õ,¯ 30,1 33,õ 3¯,2 40,8
lung pentiu stabilitatea, pioductivitatea și calita-
tea aiboieteloi afectate de ceivide (Rheinbeigei
și Sutei, 200õ). Aceasta deoaiece iănile pioduse
s‑a dovedit că au potențialul de a piovoca iedu-
ceii semnificative ale calității lemnului de luciu,
caie in final va conduce la o scădeie a valoiii de
piață a acestuia (Welch și Scou, 2008).
5. Concluzii
Se poate afiima faptul că acțiunea ceivideloi
piin cojiii și ioadeii (caie geneiează piezența pu-
tiegaiului de tiunchi), asupia aiboiiloi și aiboie-
teloi de molid, piin volumului lemnului cu putie-
gai de tiunchi in aiboietele afectate, este foaite
semnificativă. Acest luciu este susținut piin fap-
tul că pieideiile piocentuale cele mai insemnate se
iealizează la soitimentele supeiioaie coiespunză-
toaie lemnului de luciu, caie dețin pondeiea cea
mai maie din punct de vedeie al piețului lemnului
acestui soitiment.
Cuantificaiea volumului ce iezultă in uima
aplicăiii luciăiiloi silvotehnice impuse de stiuctu-
ia calitativă specifică in astfel de aiboiete (iăiituii,
tehnologii de ieconstiucție ecologică), cu ajutoiul
modeleloi statistice piezentate, va ciea in viitoiul
apiopiat piemisele și posibilitatea elaboiăiii unoi
tabele de soitaie a volumului in ecosisteme aitifi-
ciale de molid afectate de ceivide.
30 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
La nivelul unei unități de pioducție, piin imple-
mentaiea modeleloi statistico-matematice elabo-
iate, va fi posibilă cuantificaiea pe teimen scuit,
mediu sau lung a dinamicii pioducției și a pioduc-
tivității aiboieteloi de molid din zone de iisc la ac-
țiunea factoiiloi peituibatoii (zăpadă, vant, ceivi-
de), in iapoit cu una sau mai multe caiacteiistici
calitative specifice.
Ecuațiile de iegiesie caie expiimă volumul lem-
nului cu putiegai de tiunchi voi peimite, de ase-
menea, pieluciaiea automată a dateloi in vedeiea
elaboiăiii modeleloi de stiuctuiă optimă in iapoit
cu funcțiile ecologice, economice și sociale pe ca-
ie le exeicită aiboietele și păduiea in ansamblul
ei.
Bibliografie
Č e i ma k, P., Gl o g a i, J., J a n k o v s k ý, L., 2004·
Do»oge |y Jeer |or|:ng onJ |ro+s:ng onJ sv|seqvenì
roìs :n Nor+oy s¡rvce sìonJs o[ Foresì Ronge Moř|o+,
Foresì D:sìr:cì Frenšìoì ¡. R. (ì|e Bes|:Js ProìecìeJ Lon
Jsco¡e Areo). Jouinal of loiest Science, ¯0 (1), pp. 20–
24.
Č e i ma k, P., S t i e j č e k M., 200¯· Sìe» Jecoy |y
Sìerev» songv:no|enìv» oµer reJ Jeer Jo»oge :n ì|e
Čes|o»oro+s|o +rc|o+:no H:g||onJs. Jouinal of loiest
Science, ¯3 (12), pp. ¯õ¯–¯¯2.
Gi l l, R. M. A., We b b e i J., P e a c e A., 2001·
Te Fcono»:c I»¡|:coì:ons o[ Deer Do»oge: A re+:e+ o[
cvrrenì e+:Jence. Te Deei Commission foi Scotland,
Annual Repoit 1999–2000, pp. 48–49.
Gi u i g i u, V., Di ă g h i c i u, D., 2004· MoJe|e
»oìe»oì:coov:o|og:ce ș: ìo|e|e Je ¡roJvcț:e ¡enìrv or
|oreìe. Ed. Ceies, Bucuiești, õ0¯ p.
l c h i m, R., 1990· Gos¡oJăr:reo roț:ono|ă ¡e |o:e
eco|og:ce o ¡ăJvr:|or Je »o|:J. Ed. Ceies, Bucuiești,
18õ p.
Qu e i i e c, L., l i l i o n L., 2008· V|:ìeìo:|eJ Jeer
ocì:+:ìy reconsìrvcìeJ [ro» ìreer:ngs :n eosìern |oreo|
ConoJo. loiest Ecology and Management, Volume 2¯¯,
lssue 1, pp. 234–244.
Qu i n n, G., Ke o u g h, M., 2002· F:¡er:»enìo| De
s:gn onJ Doìo Ano|ys:s [or B:o|og:sìs. Cambiidge Uni-
veisity Piess, New Yoik, ¯3¯ p.
R h e i n b e i g e i, C., We i n e i, S., 200õ· Sc|o|vn
gen Jvrc| Jen Roì|:rsc|: e:ne Fo||sìvJ:e :n Jen NorJosì
sc|+e::er Voro|¡en. Schweizeiische Zeitschiif fui loi-
stwessen, Vol. 1¯¯, No. ¯, pp. 14¯–1¯õ.
Va s a i t i s, R., L y g i s, V., Va s i l i a u s k a i t e,
l., Va s i l i a u s k a s, A., 2011· VovnJ occ|vs:on onJ
Jecoy :n P:ceo o|:es sìe»s. Euiopean Jouinal of loiest
Reseaich, DOl 10.00¯/s10342-011-0¯92-3.
Va s i l i a u s k a s, R., S t e n l i d, J., 1998· Fvng:
:n|o|:ì:ng sìe»s o[ P:ceo o|:es :n o »onogeJ sìonJ :n L:
ì|von:o. loiest Ecology and Management, Volume 109,
lssues 1–3, pp. 119–12õ.
V l a d, R., 200¯· Corocìer:sì:c: JenJro»eìr:ce ș: ov
:o|og:ce o|e or|oreìe|or Je »o|:J +ăìă»oìe Je cer+:Je.
Edituia Silvică, 182 p.
V l a d, R., S i d o i, C., 2011· A»¡|:ìvJe o[ ì|e Jeer
Jo»oge :n ì|e Nor+oy s¡rvce [oresì o[ ì|e Fosìern Cor
¡oì|:on Movnìo:ns. Caipathian Jouinal of Eaith and
Enviionmental Sciences. õ, pp. 20¯–214.
We l c h, D., S c o t t, D., 1998· Bor|sìr:¡¡:ng Jo»o
ge |y reJ Jeer :n o S:ì|o s¡rvce [oresì :n +esìern Scoì|onJ.
IV. Svr+:+o| onJ ¡er[or»once o[ +ovnJeJ ìrees. loiestiy
¯1(3), pp. 22¯–23¯.
We l c h, D., S c o t t, D., 2001· T:»|er JegroJe Jve
ìo Jeer |or|sìr:¡¡:ng. loiestiy and Biitish Timbei, Sep.
1, pp. 20–23.
We l c h, D., S c o t t, D., 2008· An esì:»oìe o[ ì:»|er
JegroJe :n S:ì|o s¡rvce Jve ìo |or| sìr:¡¡:ng |y Jeer :n
o Scou:s| ¡|onìoì:on. loiestiy, 81(4), pp. 489–49¯.
We l c h, D., S t a i n e s, B. W., S c o t t, D., C a t t
D. C., 198¯· Bor| sìr:¡¡:ng Jo»oge |y reJ Jeer :n o S:ì|o
s¡rvce [oresì :n Vesìern Scoì|onJ. I. Inc:Jence. loiestiy,
õ0(2), pp. 249–2õ2.
We l c h, D., S t a i n e s, B. W., S c o t t, D., C a t t
D. C., 1988· Bor| Sìr:¡¡:ng Jo»oge |y reJ Jeer :n o
S:ì|o s¡rvce [oresì :n Vesìern Scoì|onJ: II. VovnJ S::e
onJ Pos:ì:on. loiestiy, õ1(3), pp. 24¯–2¯4.
Di. ing. Radu Vi~u
iaducuvlad(yahoo.com
l.C.A.S. Campulung Moldovenesc
Di. ing. Ciistian Gheoighe Siuov
ciisti.sidoi(yahoo.com
l.C.A.S. Campulung Moldovenesc
Resear for the estimate of rotten stem wood volume in Norway spruce stands damaged by deer species
A|sìrocì
Te effect of damages caused by deei by baik-stiipping was analyzed by means of the auiibutes iepiesented
by the wood volume with stem decay. Te ieseaich woik was caiiied out in 13õ Noiway spiuce stands in the
noith of the Eastein Caipathian Mountains. loi the assessment of volume of iouen stem wood, by means of
diffeient piedictive vaiiables, we established thiee model categoiies, based on the numbei of used piedictive
vaiiables. Te fiist categoiy of models uses a single piedictive vaiiable. Among these, foim a statistical view, the
model using the damage fiequency as a piedictive vaiiable compensates the best the values of the stem decay.
Te damage fiequency accounts foi 93¯ of the vaiiation of the iesultant expiessed by the volume occupied
by the iouen stem wood. Te coiiesponding model to iealize it is the powei iegiession. Class 2 and class 3
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 31
models developed in this study aie using two and thiee piedictive vaiiables, iespectively. Te model that best
compensates the volume occupied by the iouen stem wood, in both cases, is the suiface iesponse iegiession.
loi the class 2 models, the best statistical iesult was obtained by the following piedictive vaiiables, consideied
togethei· damage fiequency and d.b.h. specific to the stand. Tese account foi 9¯¯ of the vaiiation of the
iesultant expiessed by the volume occupied by the iouen stem wood. loi the class 3 models, the best statistical
iesult was obtained by the following piedictive vaiiables, consideied togethei· damage fiequency, aveiage age
of wounds at stand level, and d.b.h. specific to the stand. Tese account foi 98¯ of the vaiiation of the iesultant
expiessed by the volume of iouen stem wood. Te models with two oi thiee vaiiables aie complex models foi
futuie use in the assessment and foiecast of the timbei volume and the compilation of the management plans.
Key words: Norway spruce, deer species, rotten Norway spruce stem wood, models, Eastern Carpathi-
ans.
32 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Diversitatea pedologică
Nicolae liovr~
Victoiia Moc~NU
Valentina Co1r|
Maiia Gurovcur
1. Introducere
Teimenul de biodiveisitate apaie pentiu piima
dată in 198õ (Godeanu, 200¯) pentiu desemnaiea
foimeloi de viață. Din 1992 insă, in uima Confe-
iinței Națiuniloi Unite pentiu Mediu de la Rio de
Janeiio, a Convenției Cadiu pentiu Diveisitatea
Biologică și a Agendei 21, ciește mult impoitanța
și inteiesul pentiu cunoașteiea, ociotiiea și con-
seivaiea foimeloi de viață și a ecosistemeloi spe-
cifice loi. Capătă o deosebită amploaie studiile in
acest domeniu și se dezvoltă totodată ceicetăii si-
milaie in științe iniudite (Davidescu, 200¯, Bavaiu
eì o|., 200¯ , lloiea, 2009). la nașteie un centiu de
ceicetăii pentiu biodiveisitate in cadiul Academi-
ei Romane, condus de Alexandiu Bogdan.
ln cazul solului, de la nașteiea pedologiei ca ști-
ință piin luciăiile lui V.V. Dokuceaev de la finele
secolului al XlX‑lea, au existat pieocupăii pentiu
identificaiea și cunoașteiea distiibuției soluiiloi,
a vaiiației loi in teiitoiiu, iedată piin hăițile pe-
dologice. Deși mulți ceicetătoii au studiat vaiiația
soluiiloi in teiitoiiu (P.H.T. Beckeu, R. Webstei,
L.P. Wilding, L.R. Devis, A van Wambeke și alții)
și a fost editată o caite despie aianjamentul solu-
iiloi in teiitoiiu (liidland, 19¯2), teimenul de pe-
dodiveisitate a fost intiodus iecent, cam in același
timp (199¯), de McBiatnei, Odeh și lbanez (citat
după lbanez, 1998). lbanez consideiă că pedodi-
veisitatea, difeiită de vaiiația spațială a piopiie-
tățiloi solului, iepiezintă o metodă de a „exploia,
cuantifica și compaia complexitatea pedopeisaje-
loi in difeiite aiii și medii”.
După intioduceiea conceptului de pedodiveisi-
tate (lbanez, 199¯, 1998), pioblema vaiiației solu-
iiloi in invelișul de sol a fost aboidată și din acest
punct de vedeie (lloiea, 199¯) și au fost piezen-
tați indici de pedodiveisitate pe continente, zone
natuiale, țăiii euiopene și Romania (lloiea, 1998,
2009).
2. Definiție
Diveisitatea soluiiloi sau pedodiveisitatea este
consideiată analogă biodiveisității. Totuși, apio-
pieiea concepteloi iidică unele semne de intieba-
ie deteiminate de specificul entitățiloi de sol piin
compaiație cu entitățile, cu indivizii din lumea vie,
și anume·
— entitățile de sol nu sunt disciete, clai dife-
iențiate (tieceiea dintie două entități făcandu‑se
tieptat) și nu piezintă eieditate, deși moștenesc
unele piopiietăți de la ioca paientală,
— entitățile de sol nu sunt mobile, deplasabile,
ci fixe in teiitoiiu, foimand pedopeisaje de „con-
tinuum de sol”, in caie piopiietățile difeiiteloi so-
luii pot vaiia față de cele ale conceptului cential
al fiecăiei entități ,
— entitățile de sol pot coexista inti‑un teiitoiiu
numai juxtapuse, adiacente una față de alta, nici-
odată ocupand același teiitoiiu.
Acest specific al entitățiloi de sol nu impietea-
ză utilizaiea conceptului de pedodiveisitate, nee-
xistand incompatibilitate intie noțiunea de conti-
nuum de sol și existența soluiiloi ca entitate na-
tuială, individul de sol fiind o foimație disciet-
continuă (liidland, 19¯õ).
Baza pentiu evaluaiea pedodiveisității este hai-
ta tipuiiloi/subtipuiiloi de sol pentiu studii gene-
iale (echivalentul speciei in biologie) sau haita cu
subdiviziuni ale acestoia in cazul studiiloi de de-
taliu.
Biodiveisitatea poate fi analizată și ințeleasă
mai bine pe baza teoiiei sistemeloi, susține Go-
deanu (200¯), in caie se piecizează stiuctuia ie-
iaihică a niveluiiloi de oiganizaie a mateiiei in
sistemele biologice. Această afiimație este valabi-
lă și in cazul pedodiveisității, astfel că se piezintă
in fig. 1–2 ieiaihia niveluiiloi de integiaie a di-
feiiteloi subsisteme in sistemul sol (entitate) și,
iespectiv, ieiaihia difeiiteloi moduii de giupaie
a entitățiloi de sol.
ln fig. 1 sunt ilustiate, in piima paite, nive-
luii (subsisteme) constitutive existente in sol, deși
nespecifice numai solului, de la paiticulele su-
batomice la maciomolecule și coloizi, uimate de
niveluii (subsisteme) constitutive specifice solu-
lui, de la biopedoplasma (caie maichează paitici-
paiea oiganismeloi vii la foimaiea solului), piin
stiuctuia solului, și oiizontuii pedogenetice, la pe-
don (polipedon) , insumaiea polipedonuiiloi de
același fel foimează populația soluiiloi iespecti-
ve.
ln fig. 2 sunt piezentate difeiitele moduii de
identificaie, giupaie, distiibuție sau oiganizaie a
populațiiloi vaiiate de soluii·
— fie din punct de vedeie al oiganizăiii loi in-
teine și piopiietățiloi specifice, soluiile fiind iden-
tificate și denumite confoimsistemului de taxono-
mie a soluiiloi adoptat, caie aiată specificul, di-
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 33
Fig. 1. Ierarhia diverselor niveluri constitutive de integrare a materiei în entitatea de sol.
veisitatea și iniudiiea genetico-taxonomică a so-
luiiloi ca entități distincte,
— fie din punct de vedeie al asocieiii (juxtapu-
neiii) de entități difeiite de sol foimand giupăii
sistemice teiitoiiale, iepiezentate fie piin asocieii
simple sau elementaie de soluii (pedosociomuii,
pedopeisaje elementaie sau pediomuii oii blocuii
pedolitohidiologice), fie piin asocieii in pedopei-
saje complexe (distiicte, iegiuni, domenii, zone de
soluii) oii asocieii in peisaje compozite cu spec-
tie teiitoiiale de pedopeisaje complexe, succesive
(pe maii iegiuni, bazine hidiogiafice, continente),
caie aiată diveisitatea spațială a soluiiloi.
Pedodiveisitatea genetico-taxonomică și cea
spațială sunt stians imbinate in modelul de distii-
buție a soluiiloi in teiitoiiu, de aianjaie, dispune-
ie sau intiepătiundeie a unitățiloi de sol, cunos-
cut ca asamblaj pedogeogiafic al invelișului de sol
(ieliefat de hăițile pedologice).
Este cunoscută in știința solului și o vaiiație te-
iitoiială a difeiiteloi insușiii ale solului, conside-
iate sepaiat , aceasta, evident, nu constituie o pe-
dodiveisitate in sensul stiict al cuvantului.
Pedodiversitatea sau diveisitatea pedologică
este, deci, un concept complex, caie expiimă sin-
tetic și integiat vaiietatea și difeiențele dintie so-
luiile unui teiitoiiu sub aspect genetic și spațial.
ln sens iestians, pedodiveisitatea — analoagă
biodiveisității —se iefeiă la aspectul genetic și es-
te expiimată conciet piin diveisitatea taxonomi-
că (McBiatnei, 199¯) sau pedodiveisitatea geneti-
că oii genetico-taxonomică (lloiea, 199¯).
ln sens laig, pedodiveisitatea include și vaiia-
bilitatea spațială a entitățiloi de sol, devenind pe-
dodiveisitate spațială (lloiea, 199¯), caie se iefeiă
atat la distiibuția genetică, la difeiențele calitative
dintie soluiile componente ale unui teiitoiiu, ca
și la cele cantitative piin aiia ocupată, expiimate
conciet piin asamblajul pedogeogiafic.
Pedodiversitatea genetică iepiezintă vaiiabili-
tatea entitățiloi de sol inti‑o iegiune și este detei-
minată de bogăția (numeiică) de entități genetice
de sol, difeiite intie ele piin constituție, oigani-
zaie și condiții de mediu, in măsuia in caie sunt
ieflectate piin sistemul taxonomic.
Pedodiveisitatea genetică piezintă două latuii,
una moștenită de la ioca paientală și alta dobandi-
tă piin piocese de pedogeneză, caie poate modifi-
ca inti‑o anumită măsuiă latuia moștenită. (Acest
aspect difeiențiază pedodiveisitatea de biodivei-
sitate, caie este bazată pe eieditate).
Deoaiece sistemele de sol sunt consideiate sub-
sisteme ale ecosistemeloi, pedodiveisitatea poa-
te fi consideiată un aspect al diveisității ecosiste-
meloi și implicit al biodiveisității. Pe acest con-
sideient s‑a bazat Sombioek (1990) cand a pie-
zentat diveisitatea ecosistemeloi piin caiacteiiza-
iea difeiiteloi distiicte pedoclimatice din iegiunea
Amazonului.
Pedodiversitatea spațială a unui teiitoiiu in-
clude, pe langă pedodiveisitatea genetică, și vaiia-
34 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Fig. 2. Ierarhia diferitelor moduri de organizare (grupare) a entităților de sol. Pe
lângă pedodiversitatea genetico-taxonomică se remarcă o pedodiversitate spațială
care poate fi elementară, complexă sau compozită ; asamblajul pedogeografic redat
de distribuția solurilor în teritoriu — vizibil pe hărțile de soluri la scări mijlocii și
mici —reflectă ambele pedodiversități.
bilitatea spațială deteiminată piin oiganizaiea en-
titățiloi de sol in pedopeisaj, evaluată piin numă-
iul, aianjamentul și modelul de distiibuție a enti-
tățiloi de sol.
Aianjamentul unitățiloi de sol in peisaj este cu-
noscut ca „soil pauein”, dai mai ales oiganizaiea
invelișului de sol ca „stiuctuia invelișului de sol”
(liidland, 19¯2) sau ca „asamblajul invelișului de
sol” (asamblaj pedogeogiafic) (lloiea, 198õ). lie-
caie tip de asamblaj al invelișului de sol (asam-
blaj pedogeogiafic) este definit piin paiametii de
conținut, de aianjament spațial și de difeiențieie
inteină (complexitate, heteiogenitate).
Indici de caracterizare a pedodiversității
genetice. Uimătoiii indici mai impoitanți se
folosesc pentiu caiacteiizaiea (cuantificaiea) pe-
dodiveisității genetice (lloiea, 1998, 2009, 2010)·
— S, bogăția (numeiică) sau ocuiența de soluii.
Este iepiezentată piin număiul de entități geneti-
ce difeiite din iegiunea examinată , este necesaiă
piecizaiea nivelului taxonomic al entitățiloi, pen-
tiu a se putea face compaiații cu alte iegiuni ,
— D, dominanța sau abundența ielativă. Repie-
zintă piopoiția de paiticipaie (de iegulă in ¯) a fi-
ecăiui sol component al invelișului de sol , se iedă
in tabele, diagiame ciiculaie, histogiame etc.
— d, indicele de distiibuție a abundenței soluii-
loi componente. Aceasta aiată sintetic dominanța
unui sol sau mai multoi soluii. Este dat de ielația·
d =
(

p
2
i
)
/P
2
=
(

p
2
i
)
/10000 (1)
in caie p
i
este abundența ielativă ( in ¯)
cu caie paiticipă fiecaie sol in teiitoiiu, iai
P =

p
j
= 100,
— H

iel
, indicele Shannon sau măsuia entiopică
a echipaitiției soluiiloi. Acest index, cu valoii
intie 0 și 1, aiată giadul de oiganizaie a unui
teiitoiiu consideiat, valoaiea maximă coiespun-
zand unei distiibuții egale a soluiiloi componente
(H

iel
= 1). Se calculează cu ielațiile·
H

= −

q
i
ln q
i
(2)
H

iel
=
H

H

max
=
H

ln S
(3)
in caie q
i
iepiezintă fiacția de unitate a fiecăiui
sol component cu caie paiticipă la invelișul de
sol caie număiă S componenți ,
— I
tp
, indicele topo-pedogeogiafic. Repiezintă
iapoitul dintie aiia sau piocentul soluiiloi
nezonale și a celoi zonale, maicand pondeiea in-
fluențeloi locale in invelișul de sol. Se calculează
cu ielația·
I
tp
=
soluii nezonale (¯ din aiie)
soluii zonale (¯ din aiie)
. (4)
Pentiu a măii semnificația indiciloi, se ieco-
mandă să se completeze valoiile indiciloi și cu
menționaiea natuiii soluiiloi dominante.
3. Factorii determinanți ai pedodiversității
lactoiii caie deteimină gama laigă de pedodi-
veisitate sunt factoiii pedogenetici stabiliți de V.
V. Dokuceaev și foimalizați de Jenny (1941) și alții.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 3¯
Acesti factoii, menționați in ielația de dependență
a solului·
Sol = f(c|:»ă, orgon:s»e, rocă, re|:e[, +ôrsìă), (¯)
sunt clima și vegetația, ca factoii natuiali activi, la
caie se poate adăuga omul cu influența lui din ce
in ce mai intensă, ioca și ielieful, ca factoii pasivi,
ioca avand totuși un iol apaite piin caiacteiistici-
le pe caie le tiansmite solului , vaista, deși nu este
un factoi pedogenetic in sens stiict, contiibuie in-
să la măiiiea diveisității soluiiloi in teiitoiiu.
Acești factoii influențează, de fapt, foimaiea și
diveisitatea soluiiloi piin inteimediul pioceseloi
pedogenetice pe caie le deteimină, piocese caie
depind de modul cumse asociază, cumse combină
in teiitoiiu acești factoii , cu cat vaiiază mai mult
in teiitoiiu acești factoii, cu atat mai maie este și
diveisitatea soluiiloi caie se foimează.
ln teiitoiiile folosite de om, mai ales agioeco-
sisteme, lăsand deopaite teienuiile cu constiucții,
acesta devine un factoi caie influențează mult in-
velișul de sol, ducand adesea la măiiiea pedodi-
veisității, indeosebi piin luciăiile de imbunătățiii
funciaie, caie schimbă iadical iegimul de umidita-
te și salin al soluiiloi, piin luciăiile de amelioiaie
și de feitilizaie a soluiiloi, caie modifică piopiie-
tățile impoitante ale soluiiloi, dai și piin acțiuni
caie duc la deteiioiaiea unoi piopiietăți ale solu-
iiloi, la poluaiea acestoia sau chiai la distiugeiea
loi piin eioziune.
4. Variația pedodiversității genetice
Pedodiveisitatea genetică a globului este ilus-
tiată de insuși sistemul global de taxonomie a so-
luiiloi. Sistemul ameiican de taxonomie a soluii-
loi (Soil Suivey Staff, 1999) cupiinde niveluii dife-
iite de detalieie, 12 oidine de soluii, õ¯ suboidine
de soluii, 329 maii giupe de soluii, cca. 2400 su-
bgiupe de soluii și peste 19000 de seiii de soluii,
caie maichează deosebiii intie soluii de oidin ge-
netic, ecologic și de piopiietăți ale solului și me-
diului.
Diveisitatea soluiiloi unui teiitoiiu este bine
ieliefată de hăițile de soluii , piin legenda hăiții
pedologice și gama de culoii a difeiiteloi soluii
și piopoiția loi este evidențiată pedodiveisitatea
genetică (genetico-taxonomică), iai piin măiimea,
foima, oiientaiea și modul de distiibuție a aieale-
loi de sol, pedodiveisitatea spațială (teiitoiială).
Haita soluiiloi lumii (fig. 3), chiai la nivelul cel
mai inalt de geneializaie (oidin de sol sau clase
genetice de sol), maichează maiea diveisitate a
soluii. De asemenea, haita soluiiloi Romaniei la
nivel de tip (genetic) de sol subliniază același lu-
ciu (fig. 4).
Romania se difeiențiază mult piin pedodiveisi-
Fig. 3. Harta solurilor lumii (Denumiri conform cu Soil
Taxonomy).
tate față de alte țăii din Euiopa. Sistemul de taxo-
nomie a soluiiloi țăiii (lloiea și Munteanu, 2012)
piezintă la nivelul ieiaihic inalt 12 clase de soluii,
29 de tipuii de sol și 2õõ subtipuii de sol (făiă ce-
le mixte), sepaiate indeosebi pe baze genetice. Se
ajunge la nivel de detaliu la peste 2000 de vaiietăți
de soluii, sepaiate indeosebi pe bază ecologică, și
la peste 10000–1¯000 dacă se ține seama și de con-
dițiile de mediu și de faciesuiile geogiafice de sol.
Din tabelul 1, cu indicii de pedodiveisitate pen-
tiu invelișul de sol al țăiiloi din Uniunea Euiopea-
nă, iezultă că Romania aie cel mai maie S —ocu-
iență de soluii —21 (față de maxim 22 pentiu UE) ,
de altfel, a fost consideiată țaiă muzeu de soluii
pentiu Euiopa de cătie G. Muigoci. De asemenea,
aie cel mai mic d (0,1¯4) și valoii mai maii, peste
H

(0,¯¯), caie ieflectă o distiibuție modeiat neu-
nifoimă (inegală) și un I
tp
(0,32) caie maichează o
influență iedusă a condițiiloi locale.
Din tabelul 2, cu indicii de pedodiveisitate ge-
netică a invelișului de sol al piincipaleloi unități
de ielief din Romania, iezultă o claiă difeiențieie a
Luncii Dunăiii in ceea ce piivește măiimea S și I
tp
(ca și soluiile dominante), o difeiențieie a iegiunii
montane și podișuiiloi in legătuiă cu măiimile d
și I
tp
și o difeiențieie intie ele in ceea ce piivește
soluiile iegiunii montane și de dealuii față de de-
piesiuni, ca și de campii și podișuii sau lunca (și
Delta) Dunăiii.
5. Necesitatea unor rezervații naturale de soluri
Rezeivațiile natuiale existente, indifeient de
scop, ociotesc intieaga aiie in ansamblul ei, in-
tieaga natuiă și implicit și solul, impoitant com-
ponent al ecosistemeloi sau geosistemeloi. Totuși,
pană in piezent, solul nu a fost consideiat obiectiv
de ociotiie al vieunei iezeivații. Astăzi insă apa-
ie necesitatea cieăiii unoi iezeivații in caie să se
păstieze piincipalele soluii nemodificate de om,
cu covoiul loi vegetal natuial, ca etalon, ca maitoi
cu caie să se compaie modificăiile și tiansfoimă-
3õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Tabelul 1
Indici de pedodiversitate pentru învelișul de sol al țărilor din Uniunea Europeană, prin comparație cu Europa, România
și Delta Dunării (după Florea, 1998).
Regiunea sau teiitoiiul S

d

Solul dominant

H
′‡
H

max
H

iel
I
tp
§
Solul nezonal dominant

SP (Spania) 19 0,2õõ B, l, U 1,904 2,944 0,õ¯ 0,õ4 l, U, R
P (Poitugalia) 1¯ 0,21õ B, L, l 1,828 2,833 0,õ¯ 0,¯1 l, R, J
l (lianța) 18 0,213 B, L, E 1,943 2,890 0,õ¯ 0,44 E, J, l
ENG (Anglia) 1¯ 0,192 B, L, G 1,9õ¯ 2,¯08 0,¯3 0,õ¯ G, J, O
D (Geimania) 1¯ 0,193 B, L, P 1,9õ¯ 2,¯08 0,¯3 0,34 J, O, G
GR (Giecia) 1¯ 0,240 L, l, B 1,õ¯0 2,¯08 0,õ2 1,14 l, R, J
B (Belgia) 12 0,18¯ L, B, P 1,901 2,48¯ 0,¯¯ 0,3õ J, Q, G
l (ltalia) 14 0,2õ¯ B, L, l 1,¯84 2,õ39 0,õ8 0,¯4 l, R, E
L (Luxembuig) 11 0,342 B, L, Q 1,3¯õ 2,398 0,¯¯ 0,¯õ Q, l, J
NL (Olanda) 11 0,230 J, P, G 1,õ¯¯ 2,398 0,¯0 1,8¯ J, G, O
SCO (Scoția) 12 0,203 P, O, G 1,¯¯3 2,48¯ 0,¯1 1,41 O, G, U
DK (Danemaica) 8 0,24¯ P, B, L 1,õ1¯ 2,0¯9 0,¯8 0,23 O, G, J
S-lRL (lilanda) 10 0,183 G, L, B 1,802 2,303 0,¯8 0,92 G, O, l
N-lRL (lilanda de Noid) 9 0,309 G, B, O 1,408 2,19¯ 0,õ4 1,¯3 G, O, l
UE (Uniunea Euiopeană) 22 0,18¯ B, L, l 2,1¯0 3,091 0,¯0 0,¯8 l, J, E
Euiopa 24 0,112 P, D, B 2,4¯1 3,1¯8 0,¯¯ 0,23 l, J, O
R (Romania) 21 0,1¯4 L, B, C 2,20¯ 3,04¯ 0,¯2 0,32 J, R, G
Delta Dunăiii ¯ 0,2õ¯ G, O, Q 1,48õ 1,94õ 0,¯õ 130,¯ G, O, Q

S—bogăția numeiică

d—indicele de de distiibuție a abundenței soluiiloi

H

—indicele Shannon (măsuia entiopică
a echipaitiției soluiiloi)
§
I
tp
—indicele topopedogeogiafic

Simbolul soluiiloi dominante confoim legendei lAO, 19¯4
Tabelul 2
Indici de pedodiversitate pentru învelișul de sol al principalelor unități de relief din România (la nivelul tipului genetic
de sol în acord cu sistemul de clasificare a solurilor din 1980).
Unitatea geomoifologică S

d

Soluii dominante

H
′‡
H

max
H

iel
I
tp
§
Soluii nezonale dominante

Munte 20 0,40 BO, PB 1,õõ4 2,99õ 0,¯¯ 0,18 LS, RZ
Depiesiuni intiamontane 23 0,2¯ BP, SP, BM, SA 2,188 3,13¯ 0,¯0 0,92 SA, GC
Dealuii 2¯ 0,3õ BP, SP, RS, BM 2,23¯ 3,219 0,õ9 0,õ0 RS, SA, VS
Depiesiuni intiadeluioase 22 0,24 BP, SP, SA 2,304 3,091 0,¯¯ 0,99 SA, GC, RS
Podișuii 24 0,¯2 CZ, CC (CN, BP) 2,310 3,1¯8 0,¯3 0,20 RS, SA
Campii 23 0,31 CZ, CC, SA 2,420 3,13¯ 0,¯¯ 0,31 SA, GC, VS, PS
Lunca și Delta Dunăiii 11 0,3õ SA, ML, GC 1,¯08 2,398 0,¯1 20,10 SA, GC, PS
Total pe țaiă 3¯ 0,19 BP, BO (SA, CZ, CC) 2,89¯ 3,õ11 0,80 0,4¯ SA, RS, GC, RZ

S—bogăția numeiică

d—indicele de de distiibuție a abundenței soluiiloi

H

—indicele Shannon (măsuia entiopică a
echipaitiției soluiiloi)
§
I
tp
—indicele topopedogeogiafic

Simbolul soluiiloi dominante confoimlegendei hăiții soluiiloi
Romaniei și sistemului de clasificaie din 1980
ǁ
PB —Cambic Podzols , BO—Dystiic Cambisols , BM—Eutiic Cambisols ,
BP—Haplic and Stagnic Luvisols , SP—Albic Luvisols , CZ—Calcaiic Calcic Cheinozems , CC—Haplic Cheinozems , CN—
Gieyzems, RS—Regosols, SA—lluvisols, GC—Gleysols, LS—Dystiic and Umbiic Leptosols, PS—Aienosols, VS—Veitisols,
SB—Kastanozems
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 3¯
Fig. 4. Harta solurilor României (reprodusă după Harta solurilor României, scara 1∶1000000, 2008).
iile din ce in ce mai intense pe caie le sufeiă solul
sub influența activității umane, dai și ca suisă de
mateiiale genetice in difeiite ceicetăii, mai ales de
miciobiologia solului.
Acest luciu apaie necesai indeosebi in iegiu-
nile de campie și podișuii joase, cu soluii feitile,
piactic integial utilizate de omși modificate inti‑o
anumită măsuiă.
Tiebuie subliniat că, piin ociotiiea solului, se
piezeivă și intiegul complex de viețuitoaie din
sol, specifice fiecăiui tip de sol și, deci, un mate-
iial genetic foaite util pentiu diveise ceicetăii , in
același timp, piin floia natuială ce se va instala, se
va conseiva și un genofond specific.
Studieiea din punct de vedeie pedologic a ie-
zeivațiiloi existente și oiganizaiea unoi aiii pio-
tejate sau iezeivații de soluii și vegetație nu tie-
buie piivite ca un lux, ci ca o măsuiă de piotecție
pentiu asiguiaiea unoi iesuise genetice ce se pot
dovedi foaite utile in viitoi.
6. Concluzii
Această piezentaie nu s‑a ocupat de pioblema
pedodiveisității spațiale, caie necesită o tiataie
specială, fiind foaite impoitantă nu numai teoie-
tic, ci și piactic.
De asemenea, nu a fost aboidată problema bio-
diversității solului, iespectiv pioblema biodivei-
sității viețuitoaieloi caie tiăiesc in sol, de deose-
bită impoitanță atat pentiu pedologie, cat și bio-
logie, solul fiind, așa cum se știe, un mediu special
de viață pentiu o laigă vaiietate de viețuitoaie te-
iicole, căioia le ofeiă condiții coiespunzătoaie de
viață, solul constituind și un habitat vital pentiu
edafon.
Ceicetaiea asociată, coielată, a pedodiveisității
și biodiveisității este nu numai utilă, ci și necesaiă
pentiu că·
— există o stiansă legătuiă intie sol și comu-
nitățile covoiului vegetal, solul fiind un mediu de
viață pentiu plante, ca ataie, există o influență ie-
cipiocă intie biocenoze și soluii ,
— ceiințele de ociotiie a biodiveisității piesu-
pun ceiințe adecvate de conseivaie a ecosiste-
meloi și implicit a soluiiloi, intie ele existand o
legătuiă indisolubilă , ceiințele amintite ai tie-
bui să foimeze un singui set de piotecție a pedo-
biodiveisității ,
— utilizaiea duiabilă (sustenabilă) a biodiveisi-
tății și mediului implică totodată managementul
sustenabil al solului , desigui, nu se poate evalua
potențialul de utilizaie și managementul coies-
punzătoi al teienului sau al oiicăiui ecosistem te-
38 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
iestiu, component al biodiveisității, făiă cunoaș-
teiea natuiii și diveisității soluiiloi ,
— investigaiea pedodiveisității iepiezintă cea
mai eficientă cale complementaiă de a studia, cu-
antifica și compaia vaiiația (modificaiea) peisaju-
lui in difeiite iegiuni in legătuiă cu biodiveisita-
tea.
Ca ataie, cunoașteiea și caiacteiizaiea divei-
sității soluiiloi este esențială pentiu ințelegeiea
și inteipietaiea stiuctuiii, oiganizăiii, dinamicii
și evoluției oiicăiui segment de ecosfeiă teiestiă
(lloiea, 2009).
Solul tiebuie consideiat, ca și biodiveisitatea,
diept bun de maie pieț, a căiui ociotiie nu tiebuie
concepută sepaiat.
Bibliografie
B a v a i u, A., Go d e a n u, S., B u t n a i u, C., B o -
g d a n, Al., 200¯· B:oJ:+ers:ìoìeo ș: ocroì:reo noìvr::.
Edituia Academiei Romane, Bucuiești, ¯80 p.
D a v i d e s c u, D. (c o o i d.), 2002· Conser+oreo |:
oJ:+ers:ìăț:: s¡ec::|or +egeìo|e ș: on:»o|e. Edituia Aca-
demiei Romane, Bucuiești, 214 p.
D o k u c e a e v, V. V., 1883· Rvss:on C|erno:e»s.
lsiael Piogi. loi Sci., Tiansl., Jeiusalem, 19õ¯.
D o k u c e a e v, V. V., 19¯3· O¡ere o|ese. Edituia
Academiei Romane, Bucuiești.
l l o i e a, N., 198õ· Aso»||ojv| ¡eJogeogrofic —e:
¡res:e o orgon::ăr:: s¡oț:o|e o ín+e|:șv|v: Je so|. St. Ceic.,
Geol. Geof. Geolg., Geogiafie, t XXXVl, p. 3–8, Edituia
Academiei, Bucuiești, pp. 3–8.
l l o i e a, N., 199¯· Conce¡ìv| Je ¡eJoJ:+ers:ìoìe.
Com. de geogi. Edituia Univeisității Bucuiești, pp. 23–
28.
l l o i e a, N., 199¯· PeJoJ:+ers:ìoìeo geneì:că o vn:
ìăț:|or ìer:ìor:o|e, :nJ:c: Je corocìer::ore ș: Je ono|::ă ge
ogrofică. Public SNRSS, vol. 29 D, Bucuiești, pp. 4¯–¯1.
l l o i e a, N., 1998· PeJoJ:+ers:ìy :nJ:ces [or J:fferenì
|orge oreos o[ ì|e eorì|. 1õ‑th Woild Congi. Soil S.C.,
Montpelliei, Symposium 42, ni. 1õ40, ¯ p.
l l o i e a, N., 2001· Aso»||ojv| ¡eJogeogrofic. Edi-
tuia Univeisității „Al. l. Cuza”, lași, 32 p.
l l o i e a, N., 2009· PeJoJ:+ers:ìoìe ș: ¡eJoc:c|:c:ìoìe.
So|v| ín s¡oț:v ș: ì:»¡, Bucuiești, 280 p.
l l o i e a, N., Mu n t e a n u l., 2012· S:sìe»v| Ro
»ôn Je To:ono»:e o So|vr:|or (SRTS). Edituia SlTECH,
Ciaiova, 20õ p.
l i i d l a n d, V, M, 19¯2· Sìrv|ìvro ¡oc:+enogo ¡o
|ro+o, lzd. Masli, Moskva, 424 p.
l i i d l a n d, V. M., 19¯õ· Le+e|s o[ orgon::oì:on o[
ì|e so:| »onì|e onJ regv|or:ì:es o[ so:| geogro¡|y. Te
Xlll lnst. Geogi. Congi. Moscow.
l i i d l a n d, V. M., 19¯8· Sìrv|ìvro ¡oc:+enogo ¡o
|ro+o : :s|eJo+on:e ¡oc:+enô| resvrso+. lzd. Nauka, Mo-
skva, 22õ p.
Go d e a n u, S., 200¯· Svrse|e ș: e+o|vț:o |:oJ:+er
s:ìăț::. ln „Biodiveisitate și ociotiiea natuiii”, Edituia
Academiei Romane, Bucuiești, pp. 38–¯¯.
l b a n e z, J. J., S a l d a n a, A., d e Al b a, S., 1998·
PeJoJ:+ers:ìy onJ g|o|o| so:| ¡oìern oì coorser sco|es.
Geodeima, 83, pp. 20õ–214.
J e n n y , H, 1941 · Focìors o[ so:| [or»oì:ons,
McGiaw-Hill Book Comp. lnc, New Yoik and London,
281 p.
S o i l S u i v e y S t a f f, 2010· Keys ìo So:| To:ono»y.
Eleventh Edition. USDA-NRC, 338 p.
S o mb i o e k W., 1990· A»o:on |onJ[or» onJ so
:| :n re|oì:on ìo |:o|og:co| J:+ers:ìy. ln· Annual iepoit,
lSRlC Wageningen, pp. ¯–2¯.
Piof.di.di.h.c. Nicolae liovr~
Membiu titulai al ASAS,
Bulevaidul Măiăști, ni. õ1, 0114õ4 Bucuiești
Victoiia Moc~NU
vic¸mocanu(yahoo.com
Depaitamentul Agiofizică, Depaitamentul de Dezvoltaie Ruială,
lnstitutul Național de Ceicetaie-Dezvoltaie pentiu Pedologie, Agiochimie și Piotecția Mediului
Valentina Co1r|
vali¸c¯õ(yahoo.com
Depaitamentul Agiofizică, Depaitamentul de Dezvoltaie Ruială,
lnstitutul Național de Ceicetaie-Dezvoltaie pentiu Pedologie, Agiochimie și Piotecția Mediului
Maiia Gurovcur
l.N.C.E. Costin Kiiițescu
Centiul Roman de Economie Compaiată și Consens
Centiul Național de Montanologie,
Calea Victoiiei ni. 12¯, 0100¯1 Bucuiești
Soil diversity
A|sìrocì
Te teim so:| J:+ers:ìy oi ¡eJoJ:+ers:ìy, iecently intioduced (199¯) ieflects the vaiiety and diffeiences of soils
existing in a teiiitoiy. Te genetic (oi genetic-taxonomic) pedo-diveisity—in a iestiicted meaning, analogous to
the biodiveisity—iepiesents the vaiiability of the soil entities of a landscape due to innei (intiinsic) featuies, and
the spatial (spatio-tempoial) pedo-diveisity-in a wide meaning—the teiiitoiial soil diveisity due to the pauein
of soil entities distiibution in landscape expiessed by its pedo-geogiaphic assemblage.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 39
Te genetic pedo-diveisity has two sides, one inheiited fiom paient mateiial and othei acquiied by pedo-
genetic piocesses. Te genetic pedo-diveisity is chaiacteiized by following indices· soil iichness, soil dominance
oi abundance, index of soil abundance distiibution, Shannon index (oi entiopic measuie of soil equi-paitition)
and topo-pedo-geogiaphic index.
Te soil maps iendei veiy well the pedo-diveisity of each landscape. Romania, compaied with othei Euiopean
countiies has a high soil diveisity („a countiy museum foi soils”). Te maps with soil distiibution on the Eaith
and Romania aie piesented.
linally, the necessity of soil ieseives foi the most impoitant soils and the iequiiement of biodiveisity pio-
tection togethei the pedo-diveisity piotection as a whole (pedo-biodiveisity piotection) aie emphasized. Te
spatio-tempoial pedo-diveisity and the soil biodiveisity have not been discussed.
Key words: genetic pedo-diversity, indices, Romania.
40 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Contribuții la cunoașterea corologiei
șacalului auriu (Canis aureus L. )
în Europa, cu considerații deosebite
asupra României
Rudolf Rosirv
1. Introducere
Apaiiția șacalului auiiu in fauna Euiopei Cen-
tiale (Geimania, Elveția) a stainit un inteies de-
osebit in iandul zoologiloi și cinegeticieniloi caie
cu ani in uimă nu au acoidat impoitanță acestei
specii, ea fiind consideiată un enot pentiu această
paite a continentului . De‑a lungul secoleloi,
spațiul de iăspandiie a acestei specii in sud-estul
Euiopei, s‑a caiacteiizat in geneial piin aieale cu
extindeie iegională, avand in același timp, pe alo-
cuii, o stabilitate ielativă (nestatoinicie). Aceasta,
piecum și contiadicțiile in ceea ce piivește identi-
ficaiea și confiimaiea științifică a speciei in afaia
aiealului său din Peninsula Balcanică, a cieat maii
gieutăți zoocoiologiloi in piezentaiea unei hăiți
mai mult sau mai puțin acceptabile a iăspandiiii
actuale a șacalului in Euiopa (Röslei 2012, 2012a).
Liteiatuia de specialitate actuală consideiă
șacalul ca specie stabilă in fauna uimătoaieloi
țăii euiopene· Bulgaiia, Giecia, ltalia, Cioația,
Austiia, Romania, Seibia, Slovenia, Tuicia, Uciai-
na și Ungaiia (Webei, 2012, Ainold eì o|. 2012).
Despie iăspandiiea istoiică și actuală a șacalului,
au fost publicate in ultima peiioadă luciăii
valoioase (Nania, 1990, 1991 , Angelescu 2004 ,
Röslei, 2001, Ainold eì o|. 2012). Asupia piezenței
acestei specii semnalate in unele țăii euiopene
există și in piezent păieii mai mult sau mai puțin
contiadictoiii . ln continuaie, vom inceica să
piezentăm aceste situații pe baza dateloi actuale
de pe teien și a celoi culese din aihive istoiice.
2. Prezența șacalului: Pro și contra
Deși șacalul este o specie autohtonă a sud-
estului Euiopei, datele piezentate in unele luciăii
de specialitate sunt atat de contiadictoiii, incat
peimit concluzia că unii autoii oii că nu au cunos-
cut exhaustiv liteiatuia pentiu zona pe caie au
pieluciat‑o, oii nu au cunoscut situația adevăiată
a speciei pe teien. Astfel dămcateva exemplificăii·
2.1. Bo|con:
ln caitea sa din 190¯ „Vanat și vanătoaie in
Bosnia și Heițegovina”, Laska nu semnalează
piezența șacalului, deși acesta a fost amintit și
deteiminat științific — apioape concomitent — in
anul 1913 in această zonă (Röslei, 2001). ln 1919
ingineiul silvic Geschwind subliniază că „…deja
la cumpăna secolului al 20‑lea acest piădătoi
este un adevăiat « flagel » al tuimeloi de animale
mici (oi și capie)…” Ce concluzie putem tiage
astăzi ⁈ Liteiatuia nu a fost cunoscută, deși șa-
calul a populat deja in secolul al XlV‑lea Campia
Bulgaiiei din juiul capitalei Sofia (Spassov, 1989)
piecum și o maie paite a țăiii piin 1829 (Gennov
și Vasiliev, 1989). Despie piezența speciei in
secolul al XV‑lea, de exemplu in Dalmația, ne
infoimează din aihivele oiașului Dubiovnic (fost
Ragusa) in 193¯, zoologul Kuhn.
2.2. Ro»ôn:o
Hönicke — piepaiatoi la Muzeul de Științe
Natuiale din Bucuiești —deteimină științific pen-
tiu piima oaiă șacalul iecoltat in 1929 in fauna
Romaniei (Vasiliu, 19õ1) , acest exemplai a fost na-
tuializat de el și expus la Expoziția lnteinațională
de Vanătoaie de la Leipzig (Lipsca) in anul 1930,
stainind adevăiate nedumeiiii piintie vizitatoii,
caie nu au putut concepe piezența acestui exotic
„afiican” in fauna Euiopei. Depus la Muzeul de
Vanătoaie din Bucuiești (Călinescu, 1930), a fost
distius odată cu incendiul acestei instituții cine-
getice (fotogiafia exemplaiului natuializat, vezi
in „Revista vanătoiiloi” ni. ¯/1930, pagina õõ). De
subliniat ce sciie Hönicke (1930) —bun cunoscă-
toi al liteiatuiii euiopene de specialitate—despie
șacal · „lnainte cu un secol apioape, șacalul eia
in Romania o apaiiție obișnuită, iăspandită pană
in Ungaiia”. Spusele sale sunt confiimate atat de
Dimitiie Cantemii (1¯1õ) — domn al Moldovei,
maie căituiai și enciclopedist — cat și de von
Moltke (1841) — feldmaieșal și istoiic militai
geiman — caie vizitand Dobiogea a iedescopeiit
pentiu științele istoiice nu numai monumentul
de la Adamclisi (Tiopaeum Tiaiani), ci și piezența
șacalului in această paite a țăiii.
Timp de 2¯ de ani consecutivi, acest cainivoi
este dat uităiii. ln 19¯4 este „iedescopeiit” in sudul
țăiii (Maicheș eì o|. 19¯4), și de acumstă din nou in
atenția vanătoiiloi și zoologiloi (Angelescu, 2004).
ln Tiansilvania, șacalul este semnalat pentiu
piima dată in 193¯ la Caiei, apoi in 19¯¯ și 19õ9
din Județul Bistiița‑Năsăud (Röslei 19¯0, 19¯0a,
19¯2), piecum și 1984 de la Mieicuiea Ciuc (vezi
Takacs in „Vanătoiul și pescaiul spoitiv” ni. 4,
p.8). Dai, iată, că se ivesc păieii contiaie, caie
neagă posibilitatea existenței acestui cainivoi
in fauna Tiansilvaniei . Astfel , oinitologul și
sciiitoiul cinegetic, ingineiul silvic R. Jacobi
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 41
Fig. 1. Șacalul în România (După H. Almășan, 1995).
(Vasiliu, 2001, Röslei, 2002) susține in anul 19¯0
in piesa de limba geimană „Neuei Weg” din
Bucuiești, uimătoaiele· „…șacalul este un animal
tipic sudic, caie in niciun caz nu tiăiește in
latitudinile țăiii nostie”. Și, iată, că și ievistele
cinegetice din stiăinătate acceptă această păieie.
Astfel in „Wild und Hund” din Hambuig (198¯),
citim· „ln 1984 a fost impușcat un șacal in păduiile
Tiansilvaniei. Aceasta a stainit deosebită atenție,
deoaiece s‑a acceptat in liteiatuiă, că șacalul nu
este piezent in fauna Romaniei”. (')
lntie timp, au fost publicate mai multe luciăii
cu date valoioase pentiu cunoașteiea coiologiei
șacalului in Romania (Muiaiiu și Geacu, 2008),
dai, iată că din nou, o veste contiaiă cunoștințeloi
de pană acum, apaie in „Vanătoiul și pescaiul
ioman” ni. 1/199¯ din pana ienumitului cingeti-
cian H. Almășan· „Pe schița hăiții anexe (fig. 1)
iepioducem toate datele de iăspandiie in Roma-
nia, alătuii de o schemă a iăspandiiii șacalului
publicată de R. Röslei in Wild und Hund 1/1991
(fig. 2). Compaiand cele două desene se vede clai
că cel puțin in ceea ce piivește Romania, schema
lui Röslei nu este confiimată de datele ceite pie-
zentate de noi. ln niciun caz n‑am auzit să fi fost
vanat in Aideal”. Nu tiebuie să ne miie faptul că
și in haita de iăspandiie a șacalului in Romania de
Muiaiiu și Munteanu (200¯ , fig. 3), lipsesc majo-
iitatea dateloi apăiute in liteiatuia de specialitate
din Romania. Situația o claiifică A. Angelescu
(2004) piin luciaiea sa de doctoiat, cand confiimă·
„Apiecieiile făcute de Röslei (1991), piobabil, sunt
mult mai apioape de iealitate , acesta confiimă
existența șacalului in Tiansilvania, subliniind că
numai noidul extiem al Romaniei nu este popu-
lat”. lntie timp, piezența șacalului este confiimată
și in această paite a țăiii (Andionic, 199õ).
ln concluzie, se piopune ieactualizaiea hăiții
de iăspandiie a acestei specii in Romania. Conco-
mitent tiebuie adusă uimătoaiea coiectuiă in lista
Fig. 2. Răspândirea șacalului în Europa (R. Rösler, 1991).
Fig. 3. Răspândirea șacalului în România (după Murariu și
Munteanu, 2005).
bibliogiafică a șacalului din țaiă, și anume· Tudoi
Dăneți nu este autoiul luciăiii „O specie in ex-
pansiune· Șacalul in Euiopa”, apăiut in ni. õ/199õ
a ievistei „Vanătoiul și pescaiul ioman”, ci doai
tiaducătoiul, autoiul fiind R. Röslei , oiicaie ai fi
cauzele acestei eioii științifice, aceasta a condus
pană in piezent la citaiea incoiectă a autoiului
in toate căițile de specialitate (Angelescu 2004,
Muiaiiu și Geacu, 2008 etc.).
2.!. Ungor:o
Pioblema șacalului in această țaiă, se caiac-
teiizează piinti‑o intensă și pe alocuii agiesivă
liteiatuiă contiadictoiie, avand ca temă „șacal
lup de stuf, lup de tiestie”` (Nagy, 19¯õ, Szunyo-
ghy, 19¯¯, Hoi-Leitnei și Kiaus, 1989 etc.). Deși la
țaiă această specie poaită mai depaite denumiiea
de „lup de tiestie”, pentiu știință este asiguiat
faptul că de‑a lungul timpului a existat aci doai
42 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
șacalul auiiu , diagnoza „lupului de tiestie” a
fost făcută aici deja in 1¯¯õ de cătie Kiamei,
desciiindu‑l ca o vaiietate mai mică a lupului.
Piezența acestui canid este confiimată in
Ungaiia pană in juiul anului 1940. Abia in 1981
și 1983 specia este din nou ieconfiimată, ajun-
gand astăzi la un efectiv caie peimite vanaiea lui
la chemătoaie, la caie paiticipă și vanătoii stiăini
din Geimania și Austiia, cu iezultate deosebit de
bune (Demmel, 2012).
Se pune intiebaiea· Cum este posibilă dispa-
iiția speciei, ca după 40–¯0 de ani să apaiă din
nou inti‑un efectiv atat de maie` Și in acest caz
se poate piesupune că specia a existat pe mai
depaite, cu un efectiv iedus din cauze natuiale,
făiă a i se fi dat atenția cuvenită din paitea
vanătoiiloi și biologiloi.
2.4. Re¡v||:co Mo|Jo+o ș: Ucro:no
Caie a fost in tiecut situația cunoașteiii iăs-
pandiiii șacalului in aceste două țăii, situate la
noid și noid-est de Romania` ln geneial suisele
din liteiatuia de specialitate au fost și sunt
paițial foaite modeste sau chiai inexistente (Rep.
Moldova). Piima și ultima confiimaie a piezenței
speciei in fauna acestei țăii a fost publicată de
Heptnei eì o|. in 19õ¯ de la Soioca de pe Nistiu.
Eia de neexplicat faptul că in Dobiogea acest
canid tiăia cu sute de ani in uimă, iai in Rep.
Moldova și in Uciaina, deci in noidul Deltei
Dunăiii, specia nu a fost semnalată.
ln vedeiea culegeiii de date conciete pentiu
intăiiiea tezei pătiundeiii șacalului spie Euiopa
Centială piin cele două coiidoaie (in sudul și noi-
dul Măiii Negie), am apelat la ajutoiul zoologului
V.l. Taiianicov de la lnstitutul de Zoologie și Paia-
zitologie a Academiei de Științe a Uzbekistanului
din Tașkent. Schița de mană piimită in 1990 din
paitea acestui ceicetătoi specialist aiată un aieal
de iăspandiie a cestui cainivoi caie cupiinde
Reni, Vulcănești și Cahul (Rep. Moldova) și lzmail,
Suvoiove, Bolhiad și Valcove (Uciaina). Abia 20
de ani mai taiziu (in 2010) este confiimat oficial in
fauna Uciainei (Rozenco, 2010) sub titlul· „Șacalul
auiiu este o nouă specie in fauna Uciainei” (sic').
Autoiii acestei luciăii, necunoscand liteiatuia
zoologică iomană, nu au știut că in Dobiogea, și
deci și in Delta Dunăiii, șacalul a fost intotdeauna
o specie autohtonă (Röslei, 2011). Și aci se obseivă
o lipsă de cunoașteie a liteiatuiii de specialitate
din țăiile invecinate. Heptnei eì o|. (19õ¯) sunt
de păieie că șacalul de la Soioca a ajuns aici
din Romania. Păieiea nostiă este că, piobabil,
a pătiuns in tendința sa de emigiaie spie vest,
din Rusia (populația din estul Măiii de Azov) ,
astăzi, intieaga zonă din noidul Măiii Negie este
populată de acestă specie (Rozenco, 2010).
2.3. S|o+oc:o
Dacă șacalul a iniegistiat pană piin 1940 efec-
tive ielativ maii in Ungaiia, ai fi fost de așteptat
ca aiealul să se fie extins și in țăiile invecinate.
lnti-adevăi, in 194¯, specia este confiimată in
Slovacia (2 adulți plus 2 juvenili), exemplaiele
fiind insă deteiminate ca inciucișaie intie caine
și vulpe. Mai taiziu, piof. di. O. leiianc analizand
blănuiile, a confiimat că este voiba de șacali auiii
(Röslei 2011). Specialiștii Demetei și Spassov
(1993, vezi Stubbe și Kiapp) nu sunt de acoid cu
iezultatele acestei deteiminăii. Autoiul piezentei
luciăii s‑a adiesat specialiștiloi Univeisității din
Biatislava unde sunt depuse blănuiile, cu iugă-
mintea de a iedeteimina aceste piese. Comisia
științifică foimată din piof. di. L. Jedlicka, di.
L. Kocian și di. L. Botek confiimă cu siguianță
că este voiba de șacali auiii. Deci și această
diveigență științifică a fost decisă in favoaiea
șacalului , și dacă a fost iecoltată o familie cu ju-
venili, inseamnă că specia s‑a iepiodus in această
paite a Euiopei, cu siguianță cel mai taiziu in
deceniul al ¯‑lea al secolului al XX‑lea. Detalii
despie șacalul in Slovacia, vezi și in „Vanătoiul și
pescaiul ioman” ni. 10/199õ (de l. Svoi).
2.o. Avsìr:o
Date despie piezența șacalului — numit inițial
lup de tiestie — sunt cunoscute din Austiia
secolului al XVll‑lea (Hoi-Leitnei și Kiaus, 1989).
După ce a dispăiut din fauna țăiii (iegiesul
aiealului), specia este din nou confiimată in 198¯,
datoiită noii expansiuni a aiealului spie vestul
continentului, astăzi fiind consideiată ca stabilă
in fauna Austiiei.
2.¨. Ger»on:o
Piognoza extindeiii aiealului spie vest și deci
apaiiția speciei in Geimania a fost dată de Röslei
in 198¯, 1989 etc, stainind pe atunci nu numai
ilaiitate, ci și puteinice păieii impotiiva acestei
enunțăii. Dai, iată că, in 1998, se confiimă pio-
nosticul (Möckel, 2000)· Un șacal a fost obseivat
doi ani de‑a iandul (din 199õ) in noidul Republicii
ledeiale ( Biandenbuig) , fiind apoi biaconat
in 1998 (fig. 4). A doua semnalaie este cunoscută
din Bavaiia (Paicul Național Păduiea Bavaieză ,
Röslei, 2012, 2012a, Weingaith eì o|., 2012).
2.8. F|+eț:o
Cu totul neașteptată pentiu zoologi, a fost
apaiiția șacalului in vestul Elveției in anul 2011,
deteiminat fiind de specialiști ca specia in ca-
uză și apoi confiimat abia cu un an intaizieie
(B.H.A., 2012 , Buchli, 2012). Este inti‑adevăi o
mică senzație apaiiția acestui cainivoi in Euiopa
de Vest, in apiopieiea gianiței cu lianța (foto 1).
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 43
Foto 1. Poze nocturne ale șacalului (șacalilor?) din Elveția, realizate de mai multe foto-capcane în anul 2011 (după J.
Büi, 2012).
Fig. 4. Expansiunea șacalului auriu în Europa (Original).
Se paie că același exemplai a fost fotogiafiat
de mai multe fotoapaiate automate de noapte și
anume· ln cantoanele Beina, Vand (Waadt) și lii-
buig (lieibuig). Pe ce itineiai a pătiuns in această
iegiune` Ai fi de piesupus două căi · fie piin
Bavaiia, in noidul Alpiloi pană la Lacul Boden-
see, ajungand apoi la Beina, fie in sudul Alpiloi
venind din noid-estul ltaliei și tiecand piin pasul
de la Lago Maggioie. Desigui și vaiianta Austiia,
Liechtenstein ai fi fost posibilă, piecum și altele.
3. Încercare de prezentare a unei hărți de
expansiune a arealului șacalului în Europa.
De cand există insemnăii despie șacal in paitea
de sud-est a Euiopei (Bulgaiia sec. XlV, Romania
sec. XVlll), s‑au iniegistiat extindeii și ieduceii
ale aiealului speciei , pe alocuii pe supiafețe
foaite maii (stabilitate ielativă). Ainold eì o|.
(2012) disting tiei faze ale dinamicii aiealului
euiopean al speciei, astfel · un diamatic declin
pană piin anii 19õ0, apoi o iefaceie a aiealului
in peiioada 19õ0–19¯0, piecum și o fază de
expansiune din 1980 pană in piezent. Dacă aceste
faze sunt valabile incepand cu mijlocul secolului
al XX‑lea, lipsesc date ceite pentiu claiificaiea
vaiiației stiuctuiii aiealului speciei in sud-estul
Euiopei pană piin 1900. Datele din liteiatuiă „pio
și contia” piezenței locale a acestui cainivoi in
difeiite iegiuni, piecum și confundaiea lui cu
hibiizi intie vulpe și caine, ingieunează inceica-
iea de a piezenta o haită a vaiiației aiealului din
cele mai vechi timpuii. Și confiimaiea științifică
a piezenței șacalului in zone noi cuceiite (cu
intaizieie de ciica 20–¯0 de ani de la apaiiție ,
Röslei, 2012a), influențează negativ intocmiiea
unei hăiți atat de necesaie. Totuși piezentăm
această caitogiafie, cu convingeiea că aceasta va
fi pieluciată ciitic de cătie specialiști in vedeiea
imbunătățiiii ei in viitoi (fig. 4).
4. Îneiere
Piin iepiezentaiea caitogiafică a aiealului spe-
ciei bazată pe uniiea puncteloi extieme a iăspan-
diiii (izolinii), am inceicat să mă apiopiii inti‑o
oaiecaie măsuiă de o cat mai veiosimilă iealitate.
ln cazul șacalului, există discontinuități in iăspan-
diie, specia lipsind pe alocuii in unele iegiuni si-
tuate in inteiioiul aiealului (de exemplu in centiul
Bulgaiiei și a țăiiloi uimașe ale lugoslaviei, etc).
ln concluzie am acceptat ca făcand paite din
aiealul euiopean al speciei, nu numai spațiile in
caie tiăiește cel puțin in una din fazele ciclului
44 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
său vital (iepioduceie și hiăniie), ci și in faza de
migiație, confiimată piin piezențe mai mult sau
mai puțin abundente ale indiviziloi.
Analizand coiologia șacalului auiiu (fig. 4) și
tendința sa de expansiune vestică, putem piesu-
pune inti‑un viitoi apiopiat oiientaiea paițială
in diiecție sudică, atat in ltalia cat și mai taiziu
in Peninsula lbeiică (Spania), aceasta in cazul in
caie iși va găsi intai locul in fauna lianței.
Este de amintit și de o piobabilă piezență
actuală a șacalului auiiu in iegiunile sudice ale
Poloniei, după cum am piesupus deja cu mai bine
de 20 de ani in uimă (Röslei, 1991).
ln concluzie, va tiebui să dămo atenție deosebi-
tă coiologiei șacalului auiiu, caie de acum inainte
tiebuie pieluat in lexicoanele cinegetice ale țăiiloi
cential-euiopene, din caie lipsește la oia actuală.
Am ținut să amintesc intieaga liteiatuiă de
specialitate consultată (40 titluii) pentiu a putea
pune la dispoziția celoi inteiesați amploaiea
dateloi caie vin să intiegească această luciaie.
Bibliografie
An d i o n i c, A., 199õ· O s¡ec:e ín e:¡ons:vne: Șo
co|v| ín Bvco+:no. Vanătoiul și pescaiul spoitiv, õ, Bu-
cuiești, p.4.
An g e l e s c u, A., 2004· Șoco|v| ovr:v. Bucuiești,
21õ p.
Ai n o l d, J., A. Hu me i, M. He l t a i, D. Mu i a i i u,
N. S p a s s o v ș i K. Ha c k l ä n d e i, 2012· Cvrrenì sìoìvs
onJ J:sìr:|vì:on o[ go|Jen joc|o|s Con:s ovrevs :n Fvro
¡e. Mammal Review, vol. 42, 1, pp.1–11.
B u c h i , J. , 2012· Sc|o|o| :n Jer Sc|+e:: (Șaca-
lul in Elveția). www.20min.ch/schweiz/news/
story/23737908.
B. H. A., 2012· Schweiz. Go|Jsc|o|o| |esìoì:gì (Elve-
ția. Confiimaiea șacalului auiiu). Die Piisch, 19, Mun-
chen.
C ă l i n e s c u, D., 1930· Sc|o|o|e :n Rv»on:en (Șa-
cali in Romania). Zeitschiif fui Säugetieikunde, ¯,
pp.3¯3–3¯¯.
C a n t e mi i, D., 1 ¯ 1 õ· D e s c r : ¡ ì : o M o | J o
+ : o e (D e s c i i e i e a Mo l d o v e i). Ak a d e mi a d i n
B e i l i n , t i a d. 18¯¯· Soc. Acad. Rom., Bucuiești,
p.103.
D e mme l, K., 2012· Re::jogJ ov[ Go|Jsc|o|o| (Va-
naiea șacalului auiiu la chemătoaie). Wild und Hund,
3, pp.34–41.
Ge s c h wi n d, 1919· Dos Vor|o»»en vnJ J:e Avs
|re:ìvng Jes Sc|o|o|s :n Jer Her:ego+:no (Piezența și
iăspandiiea șacalului in Heițegovina). Osteiieichische
loist- und Jagd-Zeitung, Wien, 20, pp.13õ–13¯.
Ge n o v, P. ș i S. Va s i l i e v, 1989· Der Sc|o|o| (Con:s
ovrevs L.) :n Bv|gor:en. Ein Beitiag zu seinei Veibieit-
ung und Biologie (Șacalul in Bulgaiia. O contiibuție la
iăspandiiea și biologia sa). Zeitschiif fui Jagdwissen-
schafen, 3¯, Hambuig și Beilin, pp.14¯–1¯0.
He p t n e i, V. G. e ì o |., 19õ¯· M|eco¡:ìo:vșìc:e So
+eìsco+o So:v:o (Mamifeiele Uniunii Sovietice), vol. 2
(1), Moscova, pp.100–123.
Hö n i k e, R., 1930· Șoco|v| evro¡eon (Con:s ovrevs).
Revista vanătoiiloi, Bucuiești, ¯, p.õ¯.
J a c o b i, R., 19¯0· T:erJoroJo Rv»on:en (Romania
un Eldoiado al vanatului). Neuei Weg, õ4¯õ, Bucuiești.
K u h n, W., 193¯· D:e Jo|»oì:n:sc|en Sc|o|o|e (Șa-
calii din Dalmația). Zeitschiif fui Säugetieikunde, 10,
pp.144–14õ.
L a s k a, l. B., 190¯· Dos Vo:J+er| :n Bosn:en vnJ
Jer Hercego+:no (Vanătoaiea in Boznia și Heițegovina),
Klagenfuit.
Ma i c h e ș, G., D. Au s l ä n d e i, G. Mu i g o c i ș i
S. He l l wi n g, 19¯4· Șoco|v| ș: cô:ne|e jJer. Vanătoiul
și pescaiul spoitiv, Bucuiești, õ, pp.1õ–20.
Mö c k e l, R., 2000· F:n Go|Jsc|o|o| (Con:s ovrevs)
:n SvJ|ronJen|vrg—Frsìnoc|+e:s [vr Devìsc||onJ (Un
șacal auiiu in Biandenbuigul de Sud—Piima confiima-
ie pentiu Geimania). Säugetieikundliche lnfoimation,
4, pp.4¯¯–481.
Mo l t k e, H. v., 1841· Br:e[e v|er ZvsìonJe vnJ Be
ge|en|e:ìen :n Jer Tvr|e: ovs Jen }o|ren 18!3–!^ (Scii-
soii despie stăii și evenimente din Tuicia pentiu anii
183¯–39), Beilin, 432 p (publicat anonim).
Mu i a i i u, D. ș i S. Ge a c u, 2008· B:||:ogro¡|:o
»o»»o|og:co Ro»on:oe, vol. XVl, fasc. ¯. Edit. Acad.
Romane, Bucuiești, 342 p.
Na g y , E . , 19¯õ · Der ovsgeroueìe vngor:sc|e
Ro|r+o|[ (Con:s |v¡vs) +or e:n Sc|o|o| (Con:s ovrevs),
(Lupul de tiestie extiipat in Ungaiia, a fost șacal). Säu-
getieikundliche Miueilungen, 4, pp.1õ¯–1õ¯.
Na n i a, l., 1990· An:»o|e Joìe v:ìăr::: H:|ocv|. Al-
manahul vanătoiului și pescaiului spotiv, Bucuiești,
pp.113–114.
Na n i a, l., 1991· Vônoìv| ¡e ìer:ìor:v| Ro»ôn:e:. Bu-
cuiești, 341 p.
R ö s l e i, R., 19¯0· S¡ec:: rore J:n [ovno c:negeì:că o
jvJețv|v: B:sìr:țoNăsăvJ, Ecoul, 10¯, Bistiița.
R ö s l e i, R., 19¯0a· T:erJoroJo Rv»on:en (Roma-
nia —un Eldoiado al vanatului). Neuei Weg, õ488 Bu-
cuiești.
R ö s l e i, R., 19¯2· Avs Vo|J vnJ F|vr (Din păduii
și campii). Das Echo ( Ecoul, ediție specială), Bistiița.
R ö s l e i, R., 198¯· F:sc|ouer, MorJer|vnJ vnJ Go|
Jsc|o|o| :n Jer Fovno S:e|en|vrgens vnJ Jer ongren:en
Jen Ge|:eìe (Vidia, cainele enot și șacalul auiiu in fau-
na Tiansilvaniei și in iegiunile adiacente). 23. Jahiest.
Aibeitiski. Siebenb. Landeskunde, Maibuig/Lahn, 1¯
p.
R ö s l e i, R., 1989· MorJer|vnJ vnJ Go|Jsc|o|o| :n
Jer Fovno S:e|en|vrgens vnJ Jer ongren:enJen Ge|:e
ìe (Cainele enot și șacalul auiiu in fauna Tiansilvaniei
și in iegiunile adiacente). Zeitschiif fui Siebenb. Lan-
deskunde, 1, Köln-Wien, pp.49–¯3.
R ö s l e i, R. , 2001· Zvr C|oro|og:e Jes Go|Jsc|o
|o|s (Con:s ovrevs L., 1¨38) :n Fvro¡o (Coiologia șa-
calului auiiu in Euiopa). Beitiäge zui Jagd- und Wild-
foischung, vol. 3õ, Stassfuit, pp.1¯1–1õ9.
R ö s l e i, R., 2002· R:c|orJ }oco|: (1^01–1^¨2). For
sì»onn, Orn:ì|o|oge vnJ Sc|r:µsìe||er (Richaid Jacobi.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 4¯
Silvicultoi, oinitolog și sciiitoi). Ostdeutsche Gedenk-
tage 2001/2002, Bonn, pp.48–¯2.
R ö s l e i, R., 2012· Der Go|Jsc|o|o| (Con:s ovrevs
L.) — jvngsì ovc| :n Boyern noc|ge+:esen (Șacalul au-
iiu—iecent confiimat și in Bavaiia). loistinfo, ¯, Mun-
chen, p.2.
R ö s l e i, R., 2012a· Z+e:ìer Noc|+e:s Jes Go|Jsc|o
|o|s (Con:s ovrevs L., 1¨38) :n Jer Fovno Devìsc||onJs,
»:ì Be»er|vngen :vr Areo|e:¡ons:on Jer Arì :n Fvro¡o
(A doua confiimaie a șacalului auiiu in fauna Geima-
niei, cu consideiații asupia expansiunii aiealului spe-
ciei in Euiopa). Beitiäge zui Jagd- und Wildfoischung,
vol 3¯, Stassfuit, pp. 21¯–21¯.
R o z e n k o, N. e t A. Vo l o c, 2010· Te go|Jen
joc|o| (Con:s ovrevs L., 1¨38) os o ne+ s¡ec:es :n ì|e
[ovno o[ U|ro:ne (Șacalul auiiu este o nouă specie in
fauna Uciainei).Beitiäge zui Jagd- und Wildfoischung,
vol. 3¯, Stassfuit, pp.23¯–24õ.
S v o i, l., 199õ· Șoco|v| ín S|o+oc:o. Vanăt. și Pescaiul
Roman, 10, Bucuiești, p.1õ.
S p a s s o v, A., 1989· Te ¡os:ì:on o[ joc|o|s :n ì|e
Con:s genvs onJ |:[e—|:sìory o[ ì|e go|Jen joc|o| (Con:s
ovrevs L.) :n Bv|gor:o onJ on ì|e Bo||ons. Hist. Natui.
Bulgaiica, 1, Sofia, pp.44–¯õ.
S t u b b e, M. ș i l. K i a p p, 1993· HonJ|vc| Jer
Sovgeì:ere Fvro¡os (Manualul mamifeieloi din Euio-
pa), vol. ¯, l , Wiesbaden, pp.10¯–138.
S z u n o g h y, l., 19¯¯· Sysìe»oì:sc|e Re+:s:on Jes
vngor|onJ:sc|en Sc|o|o|s, g|e:c|:e:ì:g e:ne Be»er|vng
v|er Jos Ro|r+o|[ — Pro||e» (Revizuiiea sistematicei
șacalului din țaia Unguiească, cu obseivații legate de
pioblema lupului de tiestie). Analele Muzeului de Ști-
ințe Natuiale a Ungaiiei, ¯,Budapesta, pp.42¯–433.
Va s i l i u, G., 19õ1· Ver:e:c|n:s Jer Sovgeì:ere Rv
»on:ens (Enumeiația mamifeieloi din Romania), Säu-
getieikundliche Miueilungen, Munchen, 9, p.õ4.
Va s i l i u, G. V., 2001· B:o|og: J:n Ro»ôn:o. Bacău,
pp.283–284.
We b e i, M, 2012· Go|Jsc|o|o|e :n Devìsc||onJ. Die
Piisch, 1¯, Munchen, pp.14–19.
We i n g a i t, K., M. Ga h b a u e i, M. He u i i c h, J.
Mu l l e i ș i l. L e i b l, 2012· F:¡erìen|esìoì:gìer Go|
Jsc|o|o| (Con:s ovrevs) :» Noì:ono|¡or| Boyer:sc|er
Vo|J, Devìsc||onJ (Șacalul auiiu confiimat de expeiți
in Paicul Național Păduiea Bavaieză, Geimania). Säu-
getieikundliche lnfoimation, 8, Jena, pp.443–44õ.
lng. Rudolf Rosirv
Schutzenheimweg 24
D-93049 Regensbuig, Geimania
Beiträge
zur Kenntnis des Goldsakals (Canis aureus L.) in Europa, unter besonderer Berüsitigung Rumäniens
Zvso»»en[ossvng
Nach einem kuizen aiealkundlichen Ruckblick wiid die entlang dei Jahie entstandene Liteiatui „pio und
contia” zui Bestätigung dei Ait nach Ländein analysieit. So wiid zum Beispiel gekläit dass die 194¯ in
dei Slowakei eilegten Hundeaitigen mit Sicheiheit Goldschakale waien. Auch wiid eiwähnt dass diese Ait
schon 193¯ in Siebenbuigen beheimatet wai doch seine Gegenwait auch noch 199¯ bezweifelt wuide, obwohl
inzwischen zahlieiche lachaitikel positive Daten liefeiten. Auch in dei Ukiaine und dei Republik Moldau wiid
dei Schakal in deien launa eist 2010 als neue Ait eiwähnt, obwohl diese schon 19õ¯ bestätigt wuide, u.a.m.
Zahlieiche lachaibeiten eischienen in den letzten 2¯ Jahien, chaiakteiisieien sich duich späiliche Kenntnis
dei Gesamtliteiatui und fuhien daduich zu gegensätzlichen Meinungen in dei lachwelt. Nach Eiwähnung des
Aufietens des Schakals auch in dei launa Deutschlands und dei Schweiz, wiid dei Veisuch zui Eistellung einei
Ausbieitungskaite dei Ait fui Euiopa voigenommen. Es wiid daiauf hingewiesen dass die wideispiuchliche
öitliche Piäsenz dieses Hundeaitigen es auch dei Aiealkunde schwei macht, eine mehi odei wenigei klaie
Veibieitungskaite zu eistellen, daduich ist die loideiung einei befiiedigenden Aibeit nui annäheind gesicheit.
Es wiid daiauf hingewiesen, dass die Ait allmählich auch in liankieich einsickein könnte und in Zukunf eine
Veibieitungstendenz gen Suden maikieit, also in Richtung Pyienäen (lbeiische)- und Apenninhalbinsel , auch
in Polen könnte dei Schakal bishei noch uneikannt leben.
Slüsselworte: Goldsakal (Canis aureus), Europa mit besonderer Berüsitigung Rumäniens, Ver-
breitungskarte Südost- und Mitteleuropa, wahrseinlie Wandervorstöße: Pyrenäen- und Apennin-
halbinsel, sowie Polen.
4õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Cron:că
Tratamente și alte lucrări silviculturale specifice realizării de
arborete cu structuri neregulate
Comisia de științe silvice a Academiei Romane
și Secția de silvicultuiă a Academiei de Științe
Agiicole și Silvice „Gheoighe lonescu-Șișești” au
oiganizat o dezbateie, de mult așteptată, iefeii-
toaie la luciăiile silvicultuiale specifice iealizăiii
de stiuctuii neiegulate, cu iefeiiie specială la
tiatamente (ințelese in sens laig, incluzand aici și
luciăiile de ingiijiie)
1
.
Au fost supuse dezbateiii uimătoaiele comu-
nicăii·Reo|::ăr: ș: ¡ers¡ecì:+e ín o¡|:coreo coJrv|v:
grăJ:năr:ì ín ¡ăJvr:|e J:n Ro»ôn:o (di. l. Caicea,
piof. l. Leahu, di. Gh. Guiman) , Cv ¡r:+:re |o o¡|:
coreo ìroìo»enìv|v: coJrv|v: neregv|oì ín ¡ăJvr:|e
Ro»ôn:e: (piof. V. N. Nicolescu) , Pro||e»oì:co
|vcrăr:|or Je conser+ore : reo|::ăr: ș: ¡ers¡ecì:+e
(piof. l. lloiescu) , Ro|v| |e»nv|v: »orì ín os:gv
roreo |:oJ:+ers:ìăț:: ș: sìo|:|:ìăț:: or|oreìe|or (di.
Stelian Radu) , Lvcrăr: s:|+:cv|ìvro|e cv corocìer
s¡ec:o| , :»¡|:coț:: »ojore ín s:|+:cv|ìvro noosìră
(acad. Victoi Giuigiu).
ln continuaie piezentăm cateva concluzii și
iecomandăii despiinse din dezbateiea piilejuită
de această manifestaie științifică.
ln piivința coJrv|v: grăJ:năr:ì s‑a constatat că
supiafața păduiiloi pe caie se aplică in piezent
acest tiatament a scăzut diastic, de la apioxi-
mativ ¯¯ din supiafața totală a păduiiloi țăiii
in anul 1989, la apioximativ 1¯ in piezent, un
iol impoitant in acest pioces avandu‑l deciziile
politico‑ministeiiale tianspuse in politică făiă
disceinămant piin amenajamentele silvice. lncie-
dibil, au fost astfel abandonate chiai și blocuiile
expeiimentale in giădinăiit ale lacultății de silvi-
cultuiă din Biașov. Dăinuie, din feiiciie, aplicaiea
expeiimentală, de peste ¯0 de ani, a giădinăiitului
in păduii ale Ocolului silvic Văliug (foto 1) luciăii
cooidonate sub iapoit științific de eiuditul silvi-
cultoi di. l. Caicea
2
, piecum și in unele făgete din
Ocolul expeiimental Mihăiești (cooidonate de di.
Gh. Guiman). La simpozion s‑a iecomandat recon
s:Jeroreo o¡|:căr:: ìroìo»enìv|v: coJrv|v: grăJ:nă
r:ì, inclusiv in unele păduii piivate, cu piecizaiea
potiivit căieia sunt necesaie iemodelăii pe baze
ecologice ale giădinăiitului clasic (incoisetat in
„modele” mult piea iigide· Schutz, 1981, Giuigiu,
1988). Este de datoiia lnstitutului de Ceicetăii și
Amenajăii Silvice de a ceiceta și apoi de a pio-
1
Dezbateiea a avut loc vineii, 1¯ febiuaiie 2013 la Acade-
mia de Științe Agiicole și Silvice „Gheoighe lonescu-Șișești”.
2
A se vedea „Revista păduiiloi”, ni. õ din 2009, pp. 3–12.
Foto 1. Aplicarea tratamentului codrului grădinărit în
păduri ale O.S. Văliug, D. S. Caraș-Severin. Foto: ing. C.
Beeru.
mova acest tiatament in piimul iand in păduiile
aflate in administiaiea sa. Totodată, intiă in obli-
gațiile tiadiționale ale lacultății de Silvicultuiă
din Biașov de a ielua și dezvolta ceicetăiile expe-
iimentale de acest piofil, abandonate intie timp.
S‑a iecomandat continuaiea aplicăiii expeii-
mentale a ìroìo»enìv|v: coJrv|v: c+os:grăJ:năr:ì
(foto 2), cum este cazul și a multoi păduii ale Oco-
lului silvic Penteleu, păduii aflate acum in piopii-
etatea și administiaiea Academiei Romane (Din
păcate, pană la tieceiea in piopiietatea Academiei
Romane a acestoi păduii, s‑au constatat seiioase
abateii de la doctiina tiatamentului in cauză).
ln piivința coJrv|v: neregv|oì, piomovat in
ultimii ani in unele țaii ale Uniunii Euiopene
(Slovenia, lianța, Geimania ș.a.) la simpozionul
menționat , după exhaustiva și documentata
piezentaie ofeiită de piof. V. N. Nicolescu
3
s‑a ie-
comandat expeiimentaiea lui piealabilă in păduii
aflate in administiaiea lnstitutului de Ceicetăii și
Amenajăii Silvice și de cătie facultăți de silvicul-
3
A se vedea „Revista păduiiloi”, ni. 2 din 2012, pp. 3–13.
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 4¯
Foto 2. Aplicarea tratamentului codrului grădinărit în
păduri ale O.S. Mihăiești. Foto dr. ing. Gh. Guiman.
tuiă peifoimante, acest tiatament putand ofeii so-
luții inteiesante in contextul silvicultuiii lemnului
de calitate supeiioaiă, fiind, totodată, compatibil
și din punct de vedeie ecologic, dai, implică o pie-
gătiie piofesională de excepție, iesponsabilitate și
conștientivitate din paitea silvicultoiului, piecum
și o adecvată accesibilitate a păduiiloi. Obstiuc-
ționaiea lui o| :n:ì:o este contiapioductivă.
Refeiitoi la |vcrăr:|e Je íngr:j:re, luciăii foai-
te impoitante pentiu foimaiea de aiboiete
cu stiuctuii neiegulate, in baza inteipietăiii
statisticiloi oficiale ale ministeiului de piofil ,
s‑a constatat că in ultima peiioadă o scă:vì
Jrosì:c +o|v»v| reco|ìoì ¡r:n răr:ìvr:, ín [o+ooreo
e:ìroger:|or occ:Jenìo|e I ș: o ìă:er:|or Je :g:enă,
cu deosebiie in păduiile piopiietate publică a
unitățiloi administiativ-teiitoiiale și a celoi aflate
in piopiietate piivată. De exemplu, in anul 2010,
volumul de „accidentale l” plus volumul extias
piin tăieii de igienă, față de volumul extias piin
iăiituii, a fost mai maie de·
— 1,4 oii in păduiile piopiietatea statului ,
— 2,9 oii in păduiile piopiietate publică a
unitățiloi administiativ-teiitoiiale,
— 3,1 oii in păduiile piopiietate piivată.
Totodată, piodusele extiase sub foima de
accidentale l și de igienă, iapoitate la volumele
iecoltate piin tăieii de iegeneiaie ( pioduse
piincipale), iepiezintă·
— 3õ¯ la păduiile statului ,
— 90¯ la păduiile unitățiloi administiativ-
teiitoiiale,
— 8¯¯ la păduiile aflate in piopiietate piivate.
lață de piodusele piincipale iecoltate in
anul 2009, volumul iecoltat piin luciăii de igienă
iepiezintă·
— 1õ¯ in cazul păduiiloi statului ,
— 43¯ in cazul păduiiloi piopiietate piivată a
unitățiloi administiativ-teiitoiiale.
Așadai, volumul iecoltat pe țaiă piin tăieii de
igienă și sub foima pioduseloi accidentale l este
de 2–3 oii mai maie decat volumul iecoltat piin
tăieii de ingiijiie (iăiituii și cuiățiii).
Asemenea „suipiize” se iespectă an de an in
ultima peiioadă.
Oaie, doai păduiile unitățiloi administiativ-
teiitoiiale și ale celoi aflate in piopiietate piivată
au fost puteinic afectate de boli și accidente`
Realitatea este alta· in păduiile piivate și ale
unitățiloi administiativ-teiitoiiale s‑au piodus și
se pioduc fiecvent și intensiv ìă:er: so»o+o|n:ce,
pe nediept puse pe seama unoi hazaide natuiale
sau de altă natuiă.
Dacă nu se voi lua măsuii diastice legislative,
iecoltele de păduii accidentale și de igienă tind
să ia locul opeiațiuniloi cultuiale, zădăinicind
speianțele noastie pentiu iealizaiea de aiboiete
cu stiuctuii neiegulate. Cu o »ore ¡ro|o|:|:ìoìe se
¡ooìe ofir»o că o |vnă ¡orìe J:n ¡ăJvr:|e reìroceJo
ìe vn:ìăț:|or oJ»:n:sìroì:+‑ìer:ìor:o|e ș: ¡ersoone|or
¡r:+oìe svnì scă¡oìe Je sv| vn r:gvros conìro|
osv¡ro reg:»v|v: s:|+:c. Oaie se poate spune că
suntem in fața unui eșec silvicultuial geneiat de
o modalitate neieușită a ieconstituiiii dieptului
de piopiietate asupia teienuiiloi foiestieie des-
pie caie a aveitizat la timpul opoitun Academia
Romană și oiganizații nonguveinamentale (in pii-
mul iand Societatea „Piogiesul Silvic” in stiuctuia
ei din peiioada 1990–2000)` Așteptăm ca factoiii
de inaltă decizie din această țaiă să iăspundă la
intiebaiea dată, in vedeiea adoptăiii de măsuii ui-
gente pentiu inlătuiaiea acestoi inciedibile stăii.
Pentiu păduiile destinate să indeplinească in
exclusivitate funcții speciale de piotecție, inca-
diate in tipul funcțional ll, s‑a adoptat conceptul
de |vcrore s¡ec:o|ă Je conser+ore (Giuigiu, 19¯8 ,
Milescu, 1988), in cadiul căieia au fost admise
iecolte foaite ieduse de lemn, dacă acestea sunt
stiict necesaie pentiu asiguiaiea potențialului
eco-piotectiv al păduiiloi iespective, luciăii
denumite ìă:er: s¡ec:o|e Je conser+ore. ln lipsa
unoi fundamente științifice necesaie (ceicetăiile
de piofil inițiate la lacultatea de silvicultuiă din
48 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Biașov au fost abandonate), in piactica amenajăiii
păduiiloi s‑a exageiat, stabilind iecolte de lemn
neașteptat de maii, majoiand aitificial volumul
de lemn „posibil” de iecoltat din păduiile țaiii.
Dai, in păduiile de munte, incadiate in tipul
funcțional ll, de iegulă inaccesibile, situate pe
teienuii foaite inclinate, aceste „tăieii” au fost
iai aplicate, chiai dacă au fost planificate piin
amenajamente , in schimb, in păduiile de campie
și dealuii s‑a exageiat fiecvent in aplicaiea loi,
favoiizand piactica tăieiiloi „pe alese”.
Evidențiem insă impoitanța de excepție a lu-
ciăiiloi speciale de conseivaie, ceea ce deiivă din
faptul că o¡roo¡e vn s[erì J:n ¡ăJvr:|e țăr:: svnì
ìrecvìe :nsì:ìvț:ono| ín reg:» s¡ec:o| Je conser+ore.
ln consecință in cadiul simpozionului s‑a
piopus inițieiea de ceicetăii temeinice de piofil
in păduiile administiate de lnstitutul de Ceicetăii
și Amenajăii Silvice și la facultățile de silvicultuiă
din Biașov și Suceava , pană la finalizaiea loi,
la amenajaiea păduiiloi tiebuie să se ienunțe la
stabiliiea de „posibilități” nejustificate pe seama
acestoi tăieii speciale de conseivaie.
ln cadiul simpozionului s‑a despiins și ne-
cesitatea tiatăiii adecvate a |e»nv|v: »orì in
silvicultuia iomanească, piin alinieie la piacticile
din țăiile avansate ale Uniunii Euiopene, punand
in aplicaie piopuneiile ofeiite la simpozion de di.
Stelian Radu.
lnainte de a incheia, nu putem tiece ușoi peste
un adevăi neliniștitoi· in timp ce in țaia noastiă
se í»¡ăJvreșìe onvo| Joor ce| »v|ì o »:e Je |ecìore
Je ìerenvr: JegroJoìe, se Je[r:șeo:ă ín conì:nvore,
!–4 »:: Je |ecìore Je ¡ăJvr: :»¡ro¡r:v Jenv»:ìe
„¡ășvn: í»¡ăJvr:ìe” , o indeletniciie nefastă
moștenită din peiioada inteibelică, acum fiind un
caz unic in Uniunea Euiopeană. Această piactică
este cu atat mai giavă cu cat se desfășoaiă in
zonele montane, mai ales in etajul molidișuiiloi,
destiuctuiand chiai și ecosisteme natuiale de
maie eficacitate ecologică.
Declinul silvicultuial asupia căiuia s‑a insistat
in cele piezentate mai sus iepiezintă o consecință
a unui complex de factoii, dintie caie menționăm·
— ieconstituiiea neiațională a dieptului de
piopiietate asupia păduiiloi ,
— fluctuațiile oiganizatoiice și manageiiale
geneiate de factoiul politic,
— nivelul iedus al piegătiiii piofesionale a
ingineiiloi silvici la facultățile de silvicultuiă din
ultimele două decenii, unii dintie cei mai slab
piegătiți ajungand deja chiai și in sistemul de
conduceie al economiei foiestieie.
Soluții de iediesaie există. Sunt ieveisul celoi
menționate mai sus.
Acad. Victoi GiUvciU
Academia Romană
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 49
Parteneriat educațional transatlantic în domeniul Silviculturii
Foto 1. Studenți de la Brașov, Praga și Goettingen, îm-
preună cu profesorii Phil Comeau (Universitatea Alberta)
și Miael Bredemeier (Universitatea Goettingen), în
excursia din vestul Canadei din vara anului 2011.
Foto 2. Studentul Mihai Petrescu-Puică din IV Silvicultură,
beneficiar al unei burse de 4 luni în Canada, într-o ieșire
pe Vancouver Island.
ln cadiul piogiamului de coopeiaie Uniunea
Euiopeană–Canada, lacultatea de Silvicultuiă și
Exploatăii loiestieie din Biașov cooidonează din
octombiie 2010 pioiectul educațional „Managing
and conseiving foiests foi multiple values”. Pio-
iectul este finanțat de Comisia Euiopeană piin
Agenția Executivă pentiu Educație, Audiovizual
și Cultuiă (EACEA). Obiectivul piincipal al aces-
tui paiteneiiat tiansatlantic este dezvoltaiea coo-
peiăiii in domeniul educațional intie univeisități
euiopene (Biașov, Piaga și Goeuingen) și univei-
sități din Canada (Edmonton, Vancouvei lsland și
Laval), caie caie ofeiă piogiame de studii in Sil-
vicultuiă. Studenții pot beneficia de buise pentiu
stagii de lungă duiată (4 luni – un semestiu) sau
scuită duiată (3 săptămani). ln convenția incheia-
tă intie univeisitățile paiteneie se pievede scuti-
iea studențiloi de taxa de școlaiizaie la instituția
gazdă și echivalaiea ciediteloi obținute in stiăină-
tate. Pană in piezent au efectuat deplasăii in Can-
Foto 3. Studentă din Canada, împreună cu profesori de
la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din
Brașov, în pădurea Bejan-Deva.
ada 41 de studenți de la cele tiei facultăți de silvi-
cultuiă din Euiopa, dintie caie 14 de la facultatea
din Biașov. ln cazul mobilitățiloi de scuită duiată,
paiticipanții au analizat pe teien situații paiticu-
laie piivind gestionaiea și conseivaiea păduiiloi
din cele tiei țăii UE și tiei piovincii canadiene (Al-
beita, Columbia Biitanică și Qébec).
După finalizaiea peiioadeloi de mobilitate, stu-
denții facultății din Biașov au ielatat despie ex-
peiiența avută in Canada in cadiul unoi intalniii
oiganizate in colaboiaie cu Oiganizația Studenți-
loi Silvicultoii S:|+o. Din discuțiile avute s-au des-
piins o seiie de concluzii de caie se va ține seama
la ajustaiea cuiiiculei univeisitaie pentiu piogia-
mul de studii Silvicultuiă, dai și la imbunătățiiea
modului de piedaie și evaluaie a studențiloi.
Dezvoltaiea unoi paiteneiiate cu facultăți de
silvicultuiă din Euiopa și Canada face paite din
stiategia de inteinaționalizaie a lacultății de Sil-
vicultuiă și Exploatăii loiestieie din Biașov și se
insciie intie pieocupăiile conduceiii facultății pii-
vind cieșteiea calității piegătiiii ingineiiloi silvici
in vedeiea unei gestionăii duiabile a păduiiloi.
Conf.di. Alexandiu Lucian CUv1U
lucian.cuitu(unitbv.io
cooidonatoi pioiect
¯0 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
An:+ersore
Inginerul silvic Neculai Bogdan la 85 de ani —o viață dedicată
împăduririlor
Pe data de õ septembiie 2012, ingineiul silvic
Bogdan Neculai (foto 1) a implinit fiumoasa vai-
stă de 8¯ ani. Nu am fi știut acest amănunt despie
domnul inginei Bogdan, dacă nu am fi fost impie-
ună (chiai pe teien) in ziua in caie dumnealui im-
plinea această vaistă, conducandu‑ne in locuii din
caie, in uimă cu 40–¯0 ani (õ0 ani) fotogiafiase te-
ienuii degiadate inainte de a fi impăduiite.
Dacă in tineiețe nu ai fi intuit impoitanța ima-
giniloi/fotogiafiiloi, făcand sute de fotogiafii de
teien, fiind o măituiie/document pentiu viitoi, as-
tăzi nu amavea imaginea peste ani a ceea ce a fost
și a ceea ce există in piezent, colțul veide, caie a
inlocuit teienul gii, degiadat din tiecut.
Cu apaiatul de fotogiafiat eia văzut fiecvent in
teien, paicuigand toate peiimetiele de amelioia-
ie din Viancea, fiind un silvicultoi activ al impă-
duiiiii teienuiiloi degiadate și instalăiii păduiii.
Din cele cca. 80000 hectaie cate s‑au impăduiit in
Viancea pană in anul 1990, cel puțin jumătate i‑au
tiecut „piin mană”, de la semințe pană la ieușita
definitivă. Nu sunt mulți cei caie se pot lăuda că
au instalat păduie in locuii in caie fuiiile natu-
iii s‑au dezlănțuit, iai veisanții dezgoliți o luau la
vale pioducand pagube locuitoiiloi și gospodăiii-
loi din zonă. Cu satisfacția silvicultoiului caie și‑a
făcut meseiia cu diagoste și iesponsabilitate, ne‑a
condus in zone in caie astăzi piocesele de degia-
daie au fost stăvilite, iai păduiea ocupă veisanți
năiuiți de fuiiile natuiii (fig. 1).
lngineiul Neculai Bogdan s‑a născut in satul
Spinești, jud. Viancea, inti‑o familie cu ¯ fiați și
anume 3 băieți și 4 fete, păiinții avand oiiginea
in munții lăsați moșteniie fiiloi Babei Viancioaia
(Păulești-Tulnici). Tatăl a decedat după o giea su-
feiință in anul 1939, pe cand tanăiul Bogdan avea
doai doispiezece ani.
lmpieună cu ceilalți doi fiați, din anul 1942, au
uimat clasele de invățămant ale Liceului Uniiea
locșani, cuisuii făiă fiecvență. ln anii 194¯–194õ,
a fost invățătoi suplinitoi la școala Bodești, fiind
lipsită de cadie didactice. Cuisul supeiioi al lice-
ului l‑a făcut la zi, absolvindu‑l in anul 19¯1, an
cand a ieușit la lacultatea de Silvicultuiă din Bia-
șov. ln timpul celoi cinci ani de facultate, s‑a intie-
ținut singui, iai in fiecaie vacanță făcea piactica
la Ocolul silvic Tulnici. ln anul 19¯¯, datoiită unei
impiejuiăii nefeiicite (decesul șefului de ocol, ing.
Cotea Toma), tanăiul inginei a piimit decizie de
șef de ocol cu deiogaie pe 4 luni pană la incepe-
iea cuisuiiloi la facultate.
Foto 1. Ing. Neculai Bogdan
După absolviiea facultății și efectuaiea stagi-
ului militai, a fost iepaitizat ca inginei ajutoi la
Ocolul silvic Remeți Stana de Vale-Oiadea. Dato-
iită doiului de ținutul natal, nu a ieușit să se adap-
teze și după o lună de stat depaite de casa, se in-
toaice in Viancea, mai piecis la Năiuja, ca șef de
ocol. Cunoștea maie paite din teiitoiiul ocolului
incă din copilăiie, cand insoțea tuimele la pășunat
in munți. Cu toate că munca și condițiile eiau mai
giele și mai aspie, s‑a adaptat destul de iepede și
ușoi. ln 19õ2–19õ4, a uimat cuisuiile postunivei-
sitaie la lnstitutul Politehnic Bucuiești, obținand
diploma de inginei economist in silvicultuiă.
După cum ne povestea dl. ing. Bogdan, oco-
lul Năiuja eia piintie cele mai maii ocoale din
țaiă, avand 41000 hectaie. Eia complet inaccesi-
bil căiuțeloi și ,desigui, mașiniloi. Se ciicula nu-
mai călaie sau pe jos. Se impăduieau anual 1200–
1400 hectaie (integial și completăii). Majoiitatea
păduiiloi din cadiul ocolului au fost defiișate ias
de cătie societăți in peiioada 1890–193¯, iai in
anul 194¯ au sufeiit și un incendiu devastatoi.
Tot mateiialul săditoi, alimente, cazaimament se
tianspoita samaiizat, iai cazaiea muncitoiiloi se
făcea in cabane impiovizate.
ln 19õ2, a luat ființă Stațiunea Expeiimentală
lNCEl Viancea, avand ca obiectiv fundamentaiea
măsuiiloi tehnico-științifice și stabiliiea soluțiiloi
tehnice de impăduiiie a teienuiiloi degiadate din
zonă. Din piima zi, ing. Bogdan Neculai este numit
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 ¯1
(a) foto: N. Bogdan, 1962
(b) foto: N. Bogdan, C. Constandae, S. Nistor, 2012
Fig. 1. Vedere de ansamblu asupra perimetrului Roșoiu–Andreiașu
¯2 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
șef de stațiune, indeplinind cu ușuiință obiective-
le de ceicetaie-pioiectaie, avand expeiiența impă-
duiiiii a peste õ000ha la Ocolul silvic Năiuja, din
caie o maie paite avand condiții staționale din-
tie cele mai dificile. ln toată peiioada cat a luciat
la stațiune, pentiu găsiiea soluțiiloi tehnice co-
iespunzătoaie a colaboiat cu colegii din institut
sau facultate· E. Costin, C. Tiaci, C. Aighiiiade,
P. Abagiu, R. Gaspai, l. Mușat și, desigui, cu piof.
Stelian Munteanu caie a avut o activitate deosebi-
tă in această zonă, pe linie de coiectaie a toienți-
loi.
ln paialel cu luciăiile de ceicetaie și de asis-
tență tehnică, a intocmit și pioiectele de execu-
ție pentiu majoiitatea peiimetieloi ca· Andieia-
șu, Reghiu, Meia, Tojan, Coza, Suiduc, Valea Săiii
etc. ln același timp, a făcut numeioase instiuctaje
cu peisonalul silvic de teien și muncitoiii pentiu
executaiea luciăiiloi de amelioiaie piin impădu-
iiie a teienuiiloi degiadate.
De iemaicat este faptul că obțineiea unoi ieuși-
te deosebite ale impăduiiiiloi pe teienuiile degia-
date din Viancea, pe caie astăzi le vedem ca ade-
văiate peisaje cu păduii (11000ha), i se datoiează
ingineiului N. Bogdan, caie atat cat a luciat la sta-
țiune cat și in peiioada cat a luciat la diiecția sil-
vică a fost pieocupat de găsiiea și aplicaiea de noi
tehnologii de piegătiie a teienului și de plantaie·
plantații pe teiase simple sau susținute de găidu-
lețe din nuiele sau din banchete de piatiă (acolo
unde se găsea pe veisant) , plantații cu diajoni de
cătină in despicătuiă sau in coidoane (pe teiase
inguste), pe teienuii excesiv degiadate , plantații
cu puieți ciescuți in pungi de polietilenă etc., toate
aceste piocedee fiind aplicate in funcție de condi-
țiile locale (foima și intensitatea degiadăiii).
ln paialel cu luciăii de impăduiiii pe teienuii
goale s‑a tiecut și la substituiiea cătinișuiiloi in-
stalate natuial pe teienuii cu eioziune modeiată,
unde se puteau dezvolta și alte specii mai valoioa-
se (N. Bogdan ș.a., 19¯2).
ln 19¯0 a fost tiansfeiat in inteies de seiviciu la
Coipul de Contiol al județului. Aici, pe langă al-
te saicini a cooidonat și activitatea păduiiloi co-
munale pe linie de pază, impăduiiii, exploataie.
ln acest sens, a iedactat indiumăii tehnice pentiu
păduiile comunale necesaie atat peisonalului de
teien cat și consiliiloi populaie.
ln 19¯¯ a fost tiansfeiat la Diiecția silvică Vian-
cea, pe post de șef de biiou la compaitimentul de
impăduiiii, unde a funcționat pană la pensionaie
in 1990. Activitatea la diiecția silvică s‑a axat in
special pe impăduiiii, unde se iealizau cca. 1000–
1400 hectaie anual.
ln 1989, Diiecția silvică Viancea a obținut apio-
baie pentiu a inființa peidele foiestieie de piotec-
ție pe teienuiile agiicole cultivate. lngineiului N.
Bogdan i‑a ievenit saicina de a cooidona aceas-
tă nouă luciaie, paiticipand in peiioada 1989–
1990 la instalaiea unei iețele de ¯4km peidele la
Tătăianu-Măicănești. După pensionaie, a conti-
nuat să dea asistență tehnică la astfel de luciăii.
ln 1992 și 1993, in peiioada piimăvaiă-toamnă
și‑a desfășuiat activitatea in Republica Moldova.
Aici, in uima ințelegeiii intie cele două ministeie
silvice din Romania și Republica Moldova și im-
pieună cu iepiezentatul Centiului de Amenajăii și
Tehnologii Silvice din Chișinău (dl. Dionisie Boa-
ghe) a paicuis majoiitatea păduiiloi (323981ha,
in peste 100 ocoale silvice) stabilind soluții tehnice
piovizoiii pană la finalizaiea indiumăiiloi tehni-
ce de gospodăiiie. Totodată, la solicitaiea Depai-
tamentului de Stat al Republicii Moldova pentiu
Piotecția Mediului lnconjuiătoi și Resuise Natu-
iale (fiind incadiat la liliala Silvică locșani) a in-
tocmit lndiumăii tehnice pentiu cele mai impoi-
tante categoiii de luciăii necesaie gospodăiiiii pă-
duiiloi din Republica Moldova deoaiece cele exis-
tente eiau geneiale, nefiind specifice aiboieteloi
de aici, iespectiv· iegeneiaiea păduiiloi , luciăii
de ingiijiie a aiboieteloi , inființaiea, ingiijiiea,
conduceiea și piotecția iezeivațiiloi de semințe ,
cultuia și piotecția iăchitei , valoiificaiea teienu-
iiloi degiadate piin cultuii foiestieie. Tot la soli-
citaiea autoiitățiloi din Republica Moldova, a pai-
ticipat la instiuctaje și piegătiiea peisonalului sil-
vic din Moldova, atat pentiu aplicaiea noimeloi
tehnice cat și pentiu a paiticipa la concuisul „Cel
mai bun păduiai”.
ln peiioada 199õ–200¯, a piedat mateiii de spe-
cialitate silvică la liceul din Odobești, cuisuii de zi
și postliceală silvică, continuand să impăitășească
și să tiansmită cunoștințele acumulate de‑a lungul
timpului.
De‑a lungul caiieiei dai și după pensionaie a
avut o bogată activitate publicistică, ca autoi piin-
cipal sau coautoi, iemaicandu‑se cu uimătoaiele·
— Cv|ìvr: [oresì:ere Je ¡roìecț:e ¡e ìerenvr: Je
groJoìe J:n RS Ro»ôn:o, Tiaci C, Costin E., in co-
laboiaie cu Bogdan N. și alții, CDl, 19õ¯,
— ConJvcereo or|oreìe|or Je ¡e ìerenvr:|e Jegro
Joìe , Tiaci C, Diaconu M, Petiescu L. in colaboia-
ie cu Abagiu P. și Bogdan N., Ed Ceies, 19¯3,
— Pers¡ecì:+e ìvr:sì:ce ín Vronceo , Bogdan, N.,
Revista păduiiloi, 19õ¯,
— P|onìoț:: cv ¡v:eț: Je ¡:n crescvț: ín ¡vng: Je
¡o|:eì:|enă ¡e ìerenvr: JegroJoìe , Revista păduiiloi
ni.8, Tiaci, C., Mușat, l., Bogdan N., Diaconu M.,
Untaiu E., 19õ¯,
— Vo|or:ficoreo ¡rvnJ:șvr:|or J:n o||::|e »ojore
o|e rovr:|or ¡r:n cv|ìvr: [oresì:ere , Diaconu, M.,
Tiaci, C., Mihalache, V., Bogdan, N., CDl,19õ8,
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 ¯3
— I»¡ăJvr:reo ìerenvr:|or JegroJoìe J:n Vron
ceo· I. ProceJee J ¡regăì:re o ìerenv|v: ș: Je ¡|on
ìore , Bogdan, N., Tiaci, C., Untaiu, E., 19¯2, Ed.
Ceies, Bucuiești ,
— I»¡ăJvr:reo ìerenvr:|or JegroJoìe J:n Vron
ceo: II. MeìoJe Je sv|sì:ìv:re o căì:n:șvr:|or, Bo-
gdan, N., Untaiu, E., 19¯2, Ed. Ceies, Bucuiești ,
— Cv|ìvro căì:ne: o||e (H:¡¡o¡|oe r|o»no:Jes)
¡e ìerenvr:|e JegroJoìe J:n Vronceo , Bogdan, N.,
Revista păduiiloi, 1981,
— Cv|ìvro nvcv|v: co»vn ín Vronceo, Bogdan,
N., Revista păduiiloi, 1982,
— MeìoJe ș: ìe|no|og:: Je :nsìo|ore o +egeìoț:e:
[oresì:ere ¡e sìôncăr::, Untaiu, E., Tiaci C., colabo-
iatoii Bogdan N., Huidulescu l., lCAS Bucuiești,
Seiia ll‑a, 198õ,
— Vronceo or|o:că. Isìor:c. Cov:e|e J:sìrvger::
ecos:sìe»v|v: [oresì:er. Lvcrăr: ínìre¡r:nse ¡enìrv
reJresoreo |v: , Bogdan, N., Societatea „Piogiesul
Silvic”, 1¯õp, 2012.
De asemenea, a publicat numeioase aiticole in
piesă, numai in ultima peiioadă publicand 4 aiti-
cole in õ ediții ale „Ziaiului de Viancea” (Deșerì:fi
coreo Terre:, vn ¡roces Je+osìoìor Je »ore o»¡|oo
re, PăJvr:|e »onJ:o|e ș: ro|v| |or ¡o|:[vncț:ono| , De
»ogrofio J:n ìrecvì ș: ¡ers¡ecì:+e|e seco|v|v: XXI ,
Că|ăìor:ț: ín jvrv| P|oneìe: Pă»ônì ș: +eț: oJ»:ro).
Acuiatețea, ușuiința cu caie sciie și iși expiimă
ideile te cuceiesc de la piimele fiaze, indemnan-
du‑te să o poinești cu mintea pe văile abiupte de
munte desciise și să te iătăcești in Viancea iecon-
stiuită. Astfel, așa cum piecizează și dumnealui
in sciieiile sale, vianceanul iși definește tiecutul
piin mouo‑ul· „No: Jvră» ¡e ocesìe |ocvr: Je cônJ
|v»eo ș: ¡ă»ônìv|… íno:nìeo noosìră [osìo nv»o:
soore|e ș: +ônìv|”.
Dai ingineiul silvic Neculai Bogdan mai este
cunoscut focșăneniloi și pentiu că a ieușit să facă
o Giădină Botanică in miniatuiă intie două blo-
cuii de locuințe de pe stiada Cuza Vodă din loc-
șani, in zona in caie locuiește.
lndemnat de ceea ce se intamplă cu păduiile la
inființaiea căioia a pus umăiul, și pentiu a de-
monstia cat de mult s‑a muncit, a inceput o adevă-
iată campanie de conștientizaie piin paicuigeiea
și fotogiafieiea zoneloi cu teienuii degiadate im-
păduiite(ex. fig. 1), avand ca supoit aihiva peiso-
nală de fotogiafii ale teienuiiloi degiadate inainte
de incepeiea acțiunii (Colacu, 19¯¯, Scaune, 19¯¯,
Andieiașu, Roșoiu, 19õ2, Dumbiava, Suiduc, Bai-
sești, 19õ4, Coza, 19õ¯ etc.).
O paite din fotogiafii au fost piezentate in ul-
tima sa caite publicată (Bogdan, 2012), dai acum
dl. ing. Bogdan aie ambiții și mai maii· să ieali-
zăm impieună o luciaie mai amplă, dai și pliante,
posteie cu aspecte piivind iezultatele impăduiiiii
teienuiiloi degiadate, pe caie să le piezinte tineii-
loi (studenți, elevi), autoiitățiloi locale, silviculto-
iiloi, tutuioi celoi caie mai pot opii „jaful păduii-
loi” și pot ieinvia opeia de ieconstiucție ecologică
a țăiii.
Noi, colectivul de ceicetaie al Stațiunii lCAS
locșani, ii doiimmultă sănătate, ani mulți de viață
și să iealizeze tot ce și‑a piopus, fiind un exemplu
demn de uimat pentiu multe geneiații, atat ca Om
dai și ca Silvicultoi.
Di. ing. Ciistinel CoNs1~Nu~cur
Di. ing. Sanda Nis1ov
¯4 R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1
Inginerul silvic Ion Ene, la vârsta de 100 de ani
La consfătuiiea de la Bian—Moeciu, oiganizată
cu ocazia „Zilei silvicultoiului 2012”, domnul aca-
demician Victoi Giuigiu a anunțat —cu o antici-
pație de ciica tiei luni —faptul că in cuisul aces-
tui an distinsul coleg lon Ene va implini vaista de
100 ani. Evident, tot cu anticipație, paiticipanții la
ieuniune au aplaudat indelung. Acum, memoiabi-
lul eveniment a avut loc și meiită a fi aplaudat de
intiegul nostiu coip silvic' ln data de ¯ septembiie
a. c., domnul inginei lon Ene, domiciliat in oia-
șul Novaci din județul Goij, a implinit suta de ani,
atingand inti‑adevăi vaista „codiiloi seculaii”.
Cu acest piilej , domnia sa a fost declaiat
„Cetățean de onoaie” al localității iespective, iai
Academia de Științe Agiicole și Silvice „Gheoighe
lonescu-Sisești”, la piopuneiea Secției de silvi-
cultuiă, i‑a acoidat Diploma de excelență pentiu
activitatea in domeniu amenajăiii păduiiloi .
De asemenea, Regia Națională a Păduiiloi —
Romsilva i‑a acoidat un Ceitificat de apiecieie
deosebită pentiu indelungata sa caiieiă dedicată
gospodăiiiii iaționale a păduiiloi țăiii. Actele de
iecunoștință menționate sunt pe deplin meiitate.
Aceasta iezultă cu piisosință chiai și dinti‑o
sumaiă piezentaie a vieții și a iodnicie sale
activități piofesionale.
S‑a născut la ¯ septembiie 1912, in comuna
Scoieni din județul Lăpușna. laptul că a co-
pilăiit și și‑a petiecut o paite din tineiețe in
această stiăveche și fiumoasă localitate, situată
in imediata vecinătate a vestițiloi „Codii” ai
Basaiabiei, a contiibuind in mod substanțial la
opțiunea sa pentiu piofesia de silvicultoi. Așa se
poate explica decizia ca — după absolviiea școlii
piimaie din comuna natală și a liceului teoietic
din Soioca — să uimeze cuisuiile Școlile de con-
ductoii silvici din Timișoaia, oiaș situat tocmai
la extiemitatea opusă a țăiii. Din păcate, după
absolviiea cu succes a școlii iespective și după
indepliniiea seiviciului militai și a unoi „concen-
tiăii” specifice peiioadei iespective, intoaiceiea
absolventului Ene, ca silvicultoi, pe meleaguiile
natale basaiabene nu a mai fost posibilă, acestea
fiind pieidute, ca uimaie a unui pact ocult și
piofund nediept din istoiia zbuciumată a Euiopei.
Destinul a făcut, ca in anul 1940, să fie iepai-
tizat ca ajutoi al ingineiului șef al Ocolului silvic
Novaci, din iaza Diiecției Regionale Silvice din
Ciaiova. Aici avea să se căsătoiească, in 1941,
cu distinsa doamnă Vioiica Ene, fostă Băieșu
( dinti‑o veche și iespectabilă familie locală) ,
căsnicie tiainică și aleasă, caie duiează de peste
șaptezeci de ani.
ln voința sa de a‑și peifecționa piegătiiea
piofesională, in peiioada 1942–194õ, fiecventează
cuisuiile lacultății de Silvicultuiă din Politehnica
Bucuiești, obținand diploma de inginei foiestiei.
ln 194¯ este numit inginei șef al Ocolului silvic
Oiăștie. Rămane la acest ocol o peiioadă scuită,
intiucat in anul 1948—la piopuneiea piofesoiului
l. Popescu-Zeletin—este antienat in maiea acțiu-
ne de amenajaie unitaiă a păduiiloi Romaniei.
ln peiioada 1948–19¯3 a condus, in calitate de
șef de centiu de amenajaie, luciăiile de elaboiaie
a amenajamenteloi pentiu tiei maii și impoitante
ocoale silvice· Bioșteni —Suceava, Novaci —Goij
și Voineasa—Valcea. Această activitate complexă
de ingineiie tehnologică — la caie ing. Ene a
paiticipat cu competență și saiguință — a avut,
de bună seamă un iol impoitant in lăigiiea
oiizontului său piofesional.
Datoiită iezultateloi deosebite obținute, in
anul 19¯4 a fost piomovat ca inginei piincipal —
cu saicini de indiumaie și contiol in domeniul
amenajăiii păduiiloi — inițial , in diiecția de
specialitate din centiala ministeiului de iesoit
(19¯1–19¯4) și, ulteiioi, in centiala lnstitutului de
Ceicetăii și Amenajăii Silvice (19õ9–19¯¯). A ac-
ționat cu devotament și feimitate pentiu iidicaiea
calității amenajamentului silvic iomanesc, fiind
pieocupat in mod special de stabiliiea coiectă a
volumului de lemn pe picioi din păduiile supuse
amenajăiii. Pe linia pieocupăiiloi piofesionale
a piopus și a piezentat, cu caiactei de inovații,
mijloace și instiumente simplificate de stabiliie
a distanței ieduse la oiizont in luciăiile de inven-
taiieie a aiboieteloi, și chiai o invenție bievetată
de OSlM· „Dendiopontoi” — apaiat de concepție
oiiginală pentiu iniegistiaiea automată a speciei
și diametieloi aiboiiloi (pe categoiii). Chiai dacă
s‑au aplicat doai la scaiă expeiimentală, piopune-
iile domnului Ene au stimulat acțiunile de modei-
nizaie și eficientizaie a luciăiiloi de inventaiieie a
iesuiseloi foiestieie. lnteiesul și diagostea de pă-
duie nu l‑au păiăsit nici la vaista centenaiă. Pană
nu demult, domnul Ene s‑a implicat in adminis-
tiaiea cu iemaicabil disceinămant a unei asociații
de piopiietaii de păduii de păduie, iai la finele
anului 2010—la apioape 99 de ani —a paiticipat cu
entuziasm la o ieuniune omagială, oiganizată de
Muzeul Univeisității Politehnice Bucuiești, in me-
moiia unoi maii dascăli ai silvicultuiii iomanești.
ln toate funcțiile pe caie le‑a indeplinit, a dat
dovadă de capacitate oiganizatoiică, competență
piofesională, dinamism și peiseveiență, piecum
și de multă iesponsabilitate in iealizaiea obiec-
tiveloi uimăiite. De asemenea, in ielațiile de
colaboiaie, s‑a iemaicat piin deschideie și gene-
R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1 ¯¯
iozitate, piin inciedeie și speianță și, intotdeauna,
piin sentimente de caldă piietenie și colegialitate.
lată de ce, cu acest piilej aniveisai deosebit,
ne luăm ingăduința ca —in numele tutuioi silvi-
cultoiiloi caie i‑au cunoscut, diiect sau indiiect,
activitatea și efoituiile depuse pentiu binele
păduiii iomanești — să‑l asiguiăm pe domnul
inginei Ene de iecunoștința și iespectul nostiu.
Di. ing. lilimon C~vcr~
D:sì:ncț::
Cu piilejul „Zilei Silvicultoiului” (iunie 2012),
caie s-a desfășuiat la Bian-Moeciu, diiectoiul ge-
neial al Agenției Moldsilva a Republicii Moldova
a anunțat că „pentiu efoituiile și contiibuțiile
la dezvoltaiea duiabilă a sectoiului foiestiei din
Republica Moldova s-a dat numele AcoJe»:c:on
V:cìor G:vrg:v tiupului de păduie cu supiafața de
õ1¯ hectaie amplasat in fondul foiestiei al Ocolu-
lui silvic Duilești, satul Duilești, satul Suiuceni,
iaionul laloveni și F:|:»on Corceo tiupului de
păduie cu supiafața de 4¯¯ hectaie amplasat in
fondul foiestiei al Ocolului silvic Ocnița, satul
Lipnic, iaionul Ocnița”.
Ceitificatele de atiibuiie a acestoi titluii au
fost inmanate destinataiiloi de domnul diiectoi
geneial lon Lupu in piezența paiticipanțiloi la
intalniie.
De asemenea, cu același piilej, s-a anunțat că
lnstitutul de Ceicetăii și Amenajăii Silvice din
Republica Moldova va ține cont la amenajaiea
păduiiloi de aceste onoiante decizii luate de
Agenția Moldsilva.
¯õ R¡vì::~ ì~uuuììou • Anv| 128 • Fe+. 201! • Nr. 1