CAPITOLUL 2 2. TEHNOLOGII DE EXTRACŢIE ALE ULEIULUI DE CĂTINĂ 2.1 Clasificarea procedeelor.

Avantaje şi dezavantaje În prezent există 4 metode principale de extracţie ale uleiului de cătină: prin presare, cu solvenţi, prin macerare (extracţie apoasă) şi cu CO2 supercritic. Presarea (cu şurub de presiune) are un randament scăzut (aprox. 20%), dar prezintă avan tajul obţinerii de produse sănătoase, fără reziduu, printr-un tratament termic blând (sub 60oC). Însă culoarea uleiului este închisă iar condiţiile aseptice nu pot fi garantate. Extracţia cu solvenţi se foloseşte când se doreşte obţinerea unui randament de extracţie al uleiului de aproape 100% (conţinutul de ulei reziduu să fie sub 2%). Temperatura de extracţie este de 45-60oC. Uleiul obţinut prezintă proprietăţi atractive, este clar, cel din seminţe are o culoare galben strălucitoare iar cel din pulpă este roşu aprins. Dezavantajul major al acestei metode este reprezentat de reziduurile de solvent din ulei afectează calitatea acestuia. Extracţia apoasă (prin macerare) se bazează pe insolubilitatea uleiului în apă. Este un proces realizat la Westfalia Separator AG în Germania şi constă în macerarea fructelor urmată de centrifugare. Nu se extrage ulei din seminţe iar randamentul extracţiei din pulpă este scăzut. În schimb culoarea şi aspectul uleiului sunt atractive. Extracţia cu fluide supercritice Extracţia cu CO2 este una din noile tehnologii dezvoltate recent, care controlează CO2 în faza supercritică între lichid şi gaz. În acest punct sunt mai uşor de extras toate componentele din seminţele de cătină. Sunt eliminate dezavantajele menţionate la celelalte 3 metode, această metodă fiind una cu un randament de extracţie ridicat şi fără reziduu în ulei. Componentele seminţelor şi fructelor de cătină nu sunt afectate în cursul acestui proces, de asemenea calitatea produsului poate fi asigurată, dar există o poluare a mediului. Deoarece uleiul este obţinut sub

Extracţia şi separarea diferitelor componente poate fi făcută prin reglarea presiunii şi a temparaturii. Datorită caracteristicelor fizice ale CO2-ului având în acelaş timp proprietăţi de lichid şi de gaz sub anumită temperatură şi presiune critică. Când presiunea şi temperatura revin la normal.presiune. Din compararea celor 4 metode de extracţie ale uleiului de cătină se obţin următoarele date referitoare extracţiei şi calitatea uleiului obţinut (bogăţia în componente nutritive). Tabelul 4. viteza de extracţie a uleiului cu CO2 supercritic creşte de 100 ori în comparaţie cu un solvent obişnuit iar randamentul extracţiei creşte simţitor. CO2 aflat acum în stare gazoasă va fi separat mai uşor de ulei. Calitatea uleiului obţinut prin diferite metode Metode de extracţie Componente nutritive Acizi graşi din seminţe Acizi graşi din pulpă Tocoferoli şi tocotrienoli din seminţe Tocoferoli şi tocotrienoli din pulpă Carotenoide din seminţe Carotenoide din pulpă Steroli din seminţe Steroli din pulpă Ridicată Cea mai ridicată Cea mai ridicată Ridicată Ridicată Cea mai ridicată Ridicată scăzută Ridicată Scăzută Ridicată Scăzută Ridicată Extracţia cu solvenţi Extracţia cu CO2 Presare Extracţie apoasă Concentraţii similare pentru majoritatea acizilor graşi Concentraţii similare pentru majoritatea acizilor graşi Ridicată Cea mai ridicată Scăzută Ridicată Scazută - CAPITOLUL 3 . CO2-ul conţinut în ulei va fi separat şi va juca rolul de protecţie prin separarea aerului de ulei.

b) Faza de extracţie Pulberea de cătină se introduce într-un extractor de capacitate mare (2000 l ) prevăzut cu sită fină ( tip coş sită) şi se adaugă solventul ( benzina purificată ) în proporţie de 2:1 solvent/pulbere de cătină uscată (800 kg solvent pentru 400 kg turtă de cătină uscată). Solventul din extractor se recirculă din 3 în 3 ore peste masa de cătină. se scot şi se supun presării. până la dimensiuni de circa 1-3 mm. sitare astfel: Presarea : Fructele de cătină proaspete.TEHNOLOGIA OBŢINERII ULEIULUI DE CĂTINĂ PRIN EXTRACŢIE CU SOLVENŢI 3. c) Faza de îndepărtare a solventului .1 Descrierea procesului tehnologic de obţinere a uleiului de cătină prin extracţie cu solvenţi Mărimea unei şarje este de 21 kg ulei de cătină care se obţin din 440 kg fructe de cătină proaspete. materialul vegetal rezultat se supune mărunţirii prin măcinare (în moara ciocane). Mărunţirea : În continuare.3. timp de 32 de ore. măcinare. la temperatura de 60oC. în curent de aer cald (45oC) timp de 24 ore. Sitarea : După măcinare are loc o cernere prin sită pentru separarea pulberii de cătină de eventualele impurităţi mecanice sau fragmente de cătină mai mari. Uscarea : Turtele de cătină obţinute după presare se usucă în condiţii menjate prin întindere în strat subţire. după spălare cu apă într-un reactor cu sită. uscare. Procesul tehnologic are următoarele faze: a) Faza de preluare a produsului vegetal în vederea extracţiei Prelucrarea produsului vegetal – fructe proaspete de cătină se face prin operaţiile de presare. Se izoleazo sucul apos împreună cu substanţele hidrosolubile.

Stratul uleios se trece la filtrare. Produsul ambalat şi etichetat. f) Faza de ambalare Ambalarea se face în recipienţi de polietilenă.După oprirea procesului şi răcirea extractului din extractor până la circa 30oC. uleiul extras împreună cu solventul se trece într-un vas de distilare sub vid şi se distilă timp de 3 ore pentru îndepărtarea şi recuperarea solventului.2 SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC Fructe proaspete de cătină albă PRESARE Turta apa şi substanţe hidrosolubile . Se verifică aciditatea uleiului şi integritatea filtrelor. motiv pentru care se supune unei operaţiuni de centrifugare în condiţii optime de timp şi viteză. Pentru îndepărtarea urmelor de solvent din uleiul de cătină se adaugă circa 12% alcool etilic (faţă de cantitatea de ulei) şi se continuă distilarea sub vid până când nu se mai distilă nimic timp de 10 minute. În aceste condiţii de ambalare şi stocare uleiul de cătină este stabil timp de 12 luni. se face spălarea cu soluţie de carbonat de sodiu 20% în vasul în care se află uleiul după îndepărtarea alcoolului etilic. În vasul de distilare rămâne uleiul de cătină extras. Uleiul rezultat după filtrare mai conţine ceruri în suspensie. d) Faza de neutralizare Pentru reducerea acidităţii uleiului la nivelul limitei prevăzute în specificaţia tehnică. 3. e) Faza de filtrare şi centrifugare În continuare uleiul de cătină se filtrează prin filtrul nuce sub vid. Se agită uşor pentru a evita emulsionarea şi se lasă să se separe sărurile formate de acizii graşi. care mai conţine urme de solvent (maxim 1% determinat prin gaz. Uleiul obţinut se analizează prin gaz-cromatografie şi trebuie să fie lipsit total de solvent. se păstrează în depozite cu temperatura şi umiditatea controlate conform proiectului de specificaţie tehnică.cromatografie). Se obţine astfel uleiul de cătină de culoare portocaliu-brună cu aspect limpede-slab opalescent (datorită unor forme fine de ceruri cu greutate moleculară mică) care la încălzire se limpezeşte.

3 Specificaţii tehnice pentru uleiul de cătină . 45oC MĂCINARE 1-2 mm SITARE impurităţi mecanice mari Solvent EXTRAŢIE În extractor cu sită ulei şi solvent solvent circa 10 cicluri din 3 în 3 ore DISTILARE ÎN VID solvent ulei cu urme de solvent alcool etilic circa 12% AMESTECARE DISTILARE solvent rămas şi alcool control gaz-cromatografic pentru solvent FILTRARE SUB VID CENTRIFUGARE ceruri AMBALARE Produs finit ULEI DE CĂTINĂ 3.Turta Aer cald USCARE 24h.

% Metale grele.475 max. acizi graşi liberi.0794 Lipsă 1.0 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Densitate d Reziduu la calcinare.0 totali exprimaţi în βcaroteni mg/100 g ulei Reacţii de identificare conf.59 0 126 corespunzător Substanţe nesaponificabile.925 max.002 1.2 Compoziţia chimică a cătinei albe 16 17 . eter de petrol. acizi triterpenici din grupa α. Tabelul 6.3.75 184. crt. fitosteroli. Caracteristici fizico-chimice şi microbiologice pentru uleiul de cătină Nr.2 max. carotenoizi. β . 1 2 3 4 Caracteristici Condiţii de admisibilitate Rezultate obţinute în anul 2006 corespunzător corespunzător corespunzător corespunzător Aspect Culoare Miros Solubilitate lichid limpede sau slab opalescent la temperatura normală portocaliu până la brun slab caracteristic miscibil în orice proporţie cu eter etilic.2 63. vitamine liposolubile.900-0.4695 24. benzen. 0.3.1 Caracteristici fizico-chimice şi microbiologice Uleiul de cătină conţine pe lângă trigliceride cu o compoziţie bogată în acizi graşi. puţin solubil în etanol absolut. Pct. 0.amirinică.3. fosfolipide. lecitine. 25 60 – 90 170 – 190 max. 0.0 % Punct de solidificare (-5oC) – (+5oC) Conţinut în carotenoizi minim 70. 5 0.85 4.916 0. Termen de valabilitate 12 luni 3. max. 10. % Indice de refracţie n Indice de aciditate Indice de iod Indice de saponificare Indice de peroxid 0.465 – 1. 5. insolubil în apă.

Fructele constituie cea mai bogată sursă de vitamina A. K şi P. flavonoide celuloză proteine ulei deosebit de complex β-caroten microelemente: -fosfor -calciu -magneziu -potasiu -sodiu -fier -vitamine liposolubile: -vitamina A -vitamina E -vitamian F -vitamina D până la 380 mg % 16 mg % 8 mg % 20 mg % 194. acizi graşi esenţiali şi fitosteroli. 1 mg % 2.5 % 1. Fructul de cătină conţine: substanţă uscată zaharuri ( în special monozaharide) acizi organici pectine polifenoli şi tananţi. vitaminele B1. carotenoizi şi flavonoizi. precum şi microelemente. vitamina E. B2. Fructul conţine mari cantităţi de vitamina C.5 – 4 % 0.5 – 10 % -vitamine hidrosolubile (cantitatea variază în funcţie de perioada recoltării de la 360 -2500 mg/100 gr.2 % 8 – 12 % 3.14 – 0.Studiile moderne au confirmat calităţile cătinei.8 mg % 13. 1 mg % 165.4 mg % 211.8 % 0.8 mg % 186.5 % 1.05 – 0. 84 mg % 15 – 20 % 0. fruct): -vitamina C -vitamina P -vitamina K .9 % 1.

foarte importantă în funcţiile normale ale SNC.-vitamina B (toate vitaminele B1 . C.α şi β caroten. instabile în mediu alcalin. Abia acum se poate întelege de ce sucurile.palmitoleic .B9. maleic. gemurile şi alte preparate din fruvte de cătină nu sunt atât de bogate în vitamine precum fructul în sine.oleic . După cum am menţionat deja. Studiind fenomenul. - . din care: . atâta timp cât nu sunt distruse.linoleic . fitosteroli. etc. D) instabile în mediu acid.pantotenic . .erucic . etc . .5% 1% 1% 1 %. Astfel apare paradoxul ’’convieţuirii’’ în fruct a acestor două tipuri de vitamine la un pH de 2-3. 1% 3% 1. cât şi vitamine hidrosolubile (B1 . K. E. pot păstra vitaminele. Seminţele de cătină conţin acizi graşi nesaturaţi cum ar fi acidul linoleic şi linolenic.acizi graşi esenţiali 80 – 90 %. având rol important în metabolismul glucidelor. F. P). fructul de cătină conţine atât vitamilele liposolubile (A. cercetătorii au descoperit existenţa unor membrane unidirecţionale care. ascorbic. Frunzele şi scoarţa arbustului conţin în concentraţii mari şi alţi produşi precum ar fi sitosterol şi tocoferol (vitamina F).succinic.B9) -18 aminoacizi (inclusiv toţi aminoacizii esenţiali) Uleiul de cătină conţine: . malic.tocoferoli (vitamina E).licopen. Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 (tiamina – vitamina performanţei intelectuale).

Vitamina B7 ( vitamina H. important pentru industria cosmetică. Vitamina B6 (piridoxina) – este indispensabilă pentru formarea anticorpilor şi hematiilor. folic) – participă la biosinteza acizilor nucleici. a hemoglobinei. scade conţinutul lipidelor din ficat. folosită în tratamentul unor forme de anemii. se găseşte împreună cu flavonoide care sporesc efectele acidului ascorbic. este utilizată cu bune rezultate şi în alopecie. Vitamina C – prezentă în cantitate mare. - - - - - - - - - - . Vitamina B4 (ac. cu rol important în respiraţia celulară şi regenerarea ţesuturilor. stimulează creşterea şi pigmentarea părului şi menţine buna funcţionare a glandelor suprarenale. în sinteza proteinelor. activează funcţiile enzimatice. rol de reducere a colesterolului şi a lipidelor. Vitamina B9 (inozitolul) împreună cu colina participă la biosinteza fosfolipidelor. contribuie la menţinerea funcţiilor normale a SNC. elimină substanţe toxice din organism. în degradarea grăsimilor şi glucidelor şi la nivel tisular. Vitamina B5 ( ac. participă la metabolismul acizilor graşi esenţiali. îmbunătăţeşte memoria. de biosinteză a unor hormoni importanţi pentru organism.- Vitamina B2 (ribovlavina) – rol important în fixarea fierului în hemoglobină. Vitamina B12 (cianocobalamina) – pe lângă importanţa esenţială în formarea globulelor roşii. biotina) – stimulează buna funcţionare a ţesutului epitalial. de cancer uterin şi în cosmetică. Vitamina B10 (PABA) cu rol important în metabolismul globulelor roşii şi în funcţionarea normală a ţesutului cutanat. Participă la activitatea multor sisteme enzimatice. creşte troficitatea musculaturii şi a întregului organism. Vitamina B3 (factor PP) – deosebit de importantă în procesele de oxido-reducere. Pantotenic sau sarea de calciu) cu rol important în numeroase reacţii enzimatice. ceea ce îi conferă importanţă pentru preparatele cosmetice. Vitamina B8 (colina) – împiedică depunerea colesterolului pe pereţii arterelor. stimulează sistemul imunitar şi creşte rezistenţa faţă de bolile infecto-contagioase. împiedicând căderea părului. componenta esenţială a membranei celulei nervoase şi a membranei celulare în general. stimulează sensibil sistemul muscular.

pe baza conţinutului de fosfor determinat. Reactivi: . care reglează permeabilitatea şi funcţia de barieră a membranei celulare. Deficitul acestora conduce la îmbătânirea prematură a pielii. fiind foarte bogat în principii active utile pentru organismul uman.3. Conţine acizi graşi nesaturaţi esenţiali cu rol important în producerea de prostaglandine. reducerea nivelului sangvin al colesterolului şi a altor lipide. Lecitinele care conţin şi fosfor – fosfolecitinele. cât şi pentru ţesutul cutanat a cărui funcţie normală şi troficitate o menţine. cloroform 0. vitamina E. împiedicând depunerea lor în ficat. pentru sistemele enzimatice. Prezintă mare importanţă fiziologică atât pentru sistemul osos. . Accelerează totodată tranzitul intestinal şi previne balonarea. Are un efect sedativ şi creşte capacitatea de memorare.3 Reacţii de identificare a) Identificarea vitaminelor liposolubile se realizează prin cromatografie în strat subţire.soluţii de referinţă : β –catoten. . transformându-le în substanţe hidrosolubile ce se elimină din organism. pentru SNC. Colina intră în structura membranelor celulare. cu rol de vitamine. par să fie în concentraţie relativ mare. la ridarea ei. Ambele contribuie la degradarea grăsimilor. iar inozitolul se găseşte în proporţie mare în structura creierului. . vitamina D2.1% . cât şi modernă. Combate căderea părului.reactivi de identificare : acid sulfuric conc.Vitaminele liposolubile Uleiul de cătină utilizat atât în medicina tradiţională. Componentele principale ale lecitinelor sunt colina şi inozitolul. 3.adsorbant: silicagel. pentru cele mai variate maladii. de la boli digestive la întărirea sistemului imunitar şi la numeroase afecţiuni ale pielii.developant: ciclohexan – eter etilic (7:3).

.coloană SP.90.temp.32mm *0. injector 220oC. . Uleiul trebuie să conţină cel puţin două vitamine liposolubile.vitamina D2 pete de culoare brună la Rf ~ 0.iniţial 70oC (2 min ) cu o creştere de 5oC/minut până ce se ajunge la 180oC (20 min).temp. c) Determinarea acizilor graşi prin cromatografie de gaze Reactivi: .2 μl reactiv de metilare.seringă 10 μl. atenuare 102 * 23. Se aplică pe placa cromatografică câte 0. . 0. Se compară cu 10 ml soluţie etanol (0.2340. .benzen. . Placa se introduce în vasul de cromatografie şi se lasă ca frontul solventului să parcurgă o distanţă de cca 15 cm. .Mod de lucru: reziduul obţinut la determinarea substanţelor nesaponificabile se dizolvă în 5 ml cloroform (soluţie cca 2%). .detector de ionizare în flacără. detector 230oC.85-0. . Aparatura: .β-caroten pete de culoare albastră Rf ~0.gaz purtător hidrogen.etaloane de acizi graşi (sub formă de esteri metilici). b) Determinarea metalelor grele se efectuează prin reziduu de la calcinare tratat şi completat la 10 ml. Se usucă placa la temperatura camerei şi se pulverizează cu reactivul de identificare.vitamina E pete de culoare galbenă la Rf ~ 0. Vitamina F se identifică prin gaz – cromatografie.8.integrator Chrom-Juet Sectra Physics .02 ml din soluţiile de referinţă şi din soluţiile de analizat.2*0.cromatograf HRGC-5300. .reactiv de metilare: hidroxid de tetrametilamoniu. Program de temperatură: .raport de splitare 20:1.001 mg Pb/ml).6 μl proba).2μm film tickness.2 μl (0. . 30m * 0.cantitate injectată 0. debit 1 ml/min.34. Pe cromatogramă pot apărea pete corespunzătoare tuturor vitaminelor liposolubile: . . .6*0. .

acid palmitoleic % cca 14. Din punct de vedere cantitativ conţinutul în acizi graşi în probă trebuie să fie de: acid palmitic % cca 30.Mod de lucru: Se ia o cantitate de 0. se preia în seringă un volum de 0.  A este suma ariilor tuturor esterilor metilici ai acizilor graşi din probă. Între reactivul de metilare şi probă se lasă perne de aer cca 0. acid linolenic % cca 2. Pentru atingerea temperaturii după care se injectează rapid). Identifcarea esterilor metilici ai acizilor graşi se face prin compararea timpilor de retenţie. se lasă 5 sec. acizi neidentificaţi % cca 16. acid oleic %cca 30. acid oleic. acid palmitoleic. Restul picurilor nu au fost identificaţi. Pentru etaloanele de esteri metalici ai acizilor graşi (C14-C20) se injectează direct. astfel: Ci  ACc  100 . acid stearic %cca 3. acid linoleic % cca 3. Proba se injectează la 220oC. ACi este aria de ester metilic al acidului gras i. A unde: Ci este concentraţia % de esteri metilici acid gras/total esteri metilici acizi graşi. acid stearic. După omogenizare. S au pus în evidenţă cca 10 picuri corespunzătoare acizilor graşi din uleiul de cătină dintre care s au identificat: acid palmitic. acid linoleic. cu acul fierbinte (după introducerea acului în injector. acid linolenic şi acid arahic.1500 g ulei de cătină şi se adaugă 1 ml de benzen într-un flacon cu dop.1000 – 0.5 μl. acid arahic % cca 2. Calculul se realizează prin metoda ariilor (metoda normalizării). d) Determinarea conţinutului în carotenoizi totali exprimaţi în β-caroteni . în cantitatea de 1 μl folosind acelaşi program de temperatură ca şi proba.6 μl din reactivul de metilare.

4000 g ulei de cătină şi se aduc cu benzene într-un balon cotat de 100 ml. Se citesc tot în VIS notându-se valorile extincţiilor corespunzătoare la lungimea de undă de 460 ± 2nm.Reactivi: . .208). Se trasează curba etalon şi se determină panta. unde: Ep este extincţia pentru probă. Soluţia astfel obţinută se citeşte la un spectrofotometru în VIS măsurânde-se valoarea extincţiei la lungimea de undă de 460 ± 2nm faţă de benzene ca martori. În paralel se fac soluţii de β-caroten în benzen de concentraţii 1. 2.3000 – 0.5. m este panta curbei de β-caroten (0.benzen. Se adduce la semn tot cu benzene.substanţa de referinţă β-caroteni. g este cantitatea de ulei de cătină luat în lucru. 1. Mod de lucru: se cântăresc 0. Concentraţia de carotenoizi totali exprimaţi în β-caroteni din probă se calculează cu relaţia: E p  100  100 m  g  1000  mg β-caroteni/100 g ulei de cătină.5 şi 3 μg βcaroten/ml. . 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful