P. 1
Suportcurs2 Mod

Suportcurs2 Mod

|Views: 3|Likes:
Published by Oana Crainiciuc
suport curs
suport curs

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Oana Crainiciuc on Jul 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA HYPERION Facultatea de Jurnalism

Lector Univ. drd. Sorina Georgescu

LIMBA ENGLEZĂ MODUL ÎNCEPĂTORI

INTRODUCERE (INTRODUCTION) Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă britanică şi americană de către studenţii de nivel începător din cadrul Facultăţii de Jurnalism, cursul de faţă îşi propune o introducere atât în gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general, cât şi în cel cu specific de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile fonetice, Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specific - nivel elementar, Modele de presă britanică şi americană, Cum să scriem/gândim un eseu – De la paragraf la scrierea academică.

1

CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE PHONETIC SYMBOLS) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a pronunţa corect suntele limbii engleze. Subcapitole: 1. Alfabetul 2. Simbolurile fonetice 1. ALFABETUL (THE ALPHABET) A [ei] G [dЗi] M [em] S [es] X [eks] B [bi] H [eit∫] N [en] T [ti:] Y [wai] C [si] I [ai] O [əu] U [ju:] Z [zed] D [di] J [dЗei] P [pi:] V [vi:] E [i:] F [ef] K [kei] L [el] Q [kju:] R [ar] W [dΛbəl ju:]

2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS) De ce ne trebuie simbolurile fonetice? Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a înţelege mai bine cum se pronunţă un cuvânt atunci când îl vedem în dicţionar. Această introducere îşi propune o mai bună transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice corespunzătoare, de către studenţii începători, prin echivalarea aproximativă a respectivelor sunete cu cele ale limbii române. a)Vocalele (the vowels): Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [ii] – [sii] [i] – [hiz]

[i:] [I]

See [si:] (= a vedea) His [hIz] (= al lui)

2

[i] [e] [æ] [a:]

Twenty [‘twenti] (=20) Ten [ten] (= 10) Stamp [stæmp] (= timbru) Father [‘fa:ðə] (B.E*)/ [‘fa:ðər] (A.E) (= tata) Hot [hot] (= fierbinte) Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/ [‘morniŋ] (A.E) (= dimineaţa) Football [‘futbo:l] (= fotbal) You [ju:] (= tu) Sun [sΛn] (= soare) Learn [lə:n] (B.E)/[ r lə n](A.E)sau [l3:n] (= a învăţa) Letter [‘letə] (B.E}/[letər] (A.E) (= literă, scrisoare)

[o] [o:] [u] [u:] [Λ] [ə: ] sau [3:] [ə]

[i] – [tuenti] [e] - [ten] [e-a] (între e şi a) – [steamp] [aa] – [faa+ z peltic (cu limba între dinţi) + ă + (în engl. americană r retroflex (îndoit spre cerul gurii) [o] – [hot] [oo] – [moo (o + r retroflex în engl. americană) nin (ŋ = ng, cu g mai degrabă mut)] [u] – [futbool] [uu] – [iuu] [a] – [san] [ăă] – [lăăn] / [lărn] (r retroflex) [ă] – [letă]/ [letăr] (r retroflex)

* - B. E, A. E = British English (engleza britanică), American English (engleza americană) b) Diftongii (două vocale împreună) – Diphthongs (two vowels together) Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [ei] – [neim] [ău] – [nău] [ai] – [mai] [au] – [hau] [oi] – [boi] [iă] – [hiă] / [hiăr] [eă] – [ueă] / [ueăr] [uă] – [tuă] / [tuăr]

[ei] [əu] [ai] [au] [oi] [iə] [eə] [uə]

Name [neim] (= nume) No [nəu] (=nu) My [mai] ( = al meu) How [hau] (= cum) Boy [boi] (= băiat) Hear [hiə] (B.E.)/ [hiər] (A.E) (= a auzi) Where [weə] (B.E)/ [weər] (= unde) Tour [tuə] (B.E)/ [tuər] (A.E) (= tur)

3

c) Consoanele (the consonants) Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [p] – [pen] [b] – [big] [t] – [tii] [d] – [duu] [c] – [chet] [g] – [gău] [f] – [foo]/ [foor] [v] – [veri] [s] – [san] [z] – [zuu] [l] – [liv] [m] – [mai] [n] – [niă] / [niăr] [h] – [hepi] [r]- [red] [iî] – [ies] [u] – [uant] [‘s’ peltic, pronunţat cu limba între dinţi] – [θencs] [‘z’ s’ peltic, pronunţat cu limba între dinţi] – [ðă] [ş] – [şii] [j] - [‘telivijân] [ce/ci] – [ciaild] [ge/gi] – [ge-ărmăn] [niî/ng] – [ingliş]

[p] [b] [t] [d] [k] [g] [f] [v] [s] [z] [l] [m] [n] [h] [r] [j] [w] [θ] [ð] [∫] [3] [t∫] [d3] [ŋ]

Pen [pen] (= stilou) Big [big] (= mare) Tea [ti:] (= ceai) Do [du:] (= a face) Cat [kæt] (=pisica) Go [gəu] (= a merge) Four [fo:] (B.E)/ [fo:r] (A.E) (= 4) Very [‘veri] (= foarte) Son [sΛn] (= fecior, copil) Zoo [zu:] (= gradina zoologică) Live [liv] (= a trăi, a locui) My [mai] (= al meu) Near [niə] (B.E)/ [niər] (A. E) (= lângă) Happy [‘hæpi] (= fericit) Red [red] (= roşu) Yes [jes] (= da) Want [want] (= a vrea) Thanks [θæŋks] (= mulţumesc) The [ðə] (= articolul hotărât] She [∫i:] (= ea) Television [‘telivi3n] (= televiziune) Child [t∫aild](= copil) German [d3ə:mən] (B.E)/ [d3ərmən] (A.E) English [‘iŋgli∫] (= Englez(ă))

Exerciţiu: Scrieţi fonetic, în limba engleză, următoarele cuvinte: Boy =………. Paper = ………. Journalism = ……….. Girl = ………. Newspaper = ……… journalist = …………. 4

diateza pasivă. forma scurta (Present simple. “to do”. “TO HAVE” (A AVEA) Ce sunt verbele auxiliare? Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ (întrebările) şi de negativ în limba engleză. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică specifică limbii engleze. De asemenea. de a la utiliza în situaţiile corespunzătoare. Prezentul simplu (Present Simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu. vorbirea indirectă. “TO DO” (A FACE) . forma lungă (Present simple. ordinea adjectivelor. “to have” 2.CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER) GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze. atât cu forma lungă (long form). 5 . a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi 1. şi pluralul substantivelor Subcapitole: 1. Pronumele 6. limba engleză. Verbele auxiliare “to be”. afirmativ. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI). Reguli de formare – timpurile 3. care este cea mai utilizată în limba engleza. În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu (present simple) şi la trecut (past tense simple). Prezentul simplu. afirmativ. Ordinea adjectivelor 1. Vorbirea indirectă 4. va învăţa cum se formează timpurile verbale. Articolul 7. limba engleză. cât şi cu forma scurtă (short form). afirmativ. Prezentul simplu. Pluralul substantivelor 8. atât în cea scrisă cât şi în cea vorbită. pronumele. cât şi o echivalare în limba română. Diateza pasivă 5. limba română (Present simple.

lucruri din natură sau bebeluşi) (Noi) suntem (we = noi) (Voi) sunteţi (you = tu.? Is he……? Is she…….. negativ. Romanian version) (Eu) nu sunt (Tu) nu eşti (El) nu este (Ea) nu este (El/ea) (obiect) nu este (Noi) nu suntem (Voi) nu sunteţi (Ei/ele) nu sunt Prezentul simplu. negativ.? Are they……. interogativ. long form.. limba română (Present simple. “yes/no questions”. forma scurta (Present simple. limba engleză. limba engleză. English version) Am I….? Are you…. English version) I’m [aim] You’re [iur] He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [iţ] We’re [uiăr] You’re [iur] They’re [zeiăr] Prezentul simplu. Romanian version) (Eu) sunt (I = eu) (Tu) eşti (you = tu) (El) este (he = el) (Ea) este (she = ea) (El/ea) este (it = el/ea când ne referim la obiecte. (Present simple.? Are we……. short form.? Is it………. forma lungă (Present simple. limba engleză.. English version) I am not You are not He is not She is not It is not We are not You are not They aren’t affirmative/statement.? 6 . negatives.? Este el/ea (obiecte)……. English version) I’m not You aren’t He isn’t She isn’t It isn’t We aren’t You aren’t They aren’t c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Prezentul simplu. English version) I am [ai æm] / [ai em] You are [ju: a:r] / [iu ar] He is [hi: iz] / [hi iz] She is [∫i: iz] / [şii iz] It is [ it iz] / [it iz] We are [wi: a:r]/ [uii ar] You are [ju: a:r] / [iu ar] They are [ðei a:r] / [zei ar] b) Negativul (Negative) Prezentul simplu.? Suntem (noi)……. long form. negatives. interogativ.? Are you…….affirmative/statement. short form. Romanian version) Sunt (eu)……. negatives..? Prezentul simplu.? Este (ea)……. “yes/no questions. negativ.? Sunteţi (voi)……? Sunt (ei)……. limba română (Present simple.? Eşti (tu)……? Este (el)……. voi) Ei/ele sunt (they = ei/ele) affirmative/statement.

pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). It wasn’t. 2. (Ea) nu a fost. forma de negativ. negatives. limba română (Past tense simple. aşadar “I” (subiect) + “am” (verb). Timpul trecut (Past Tense Simple) a) Afirmativul (Affirmative/ Statements) Timpul trecut. (Ea) a fost. forma scurtă. We weren’t. English version) I wasn’t You weren’t He wasn’t She wasn’t. c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Timpul trecut. (Voi) aţi fost. . “yes/no questions. limba engleză (Past Tense Simple. (Ei/ele) nu au fost. Avem deci. English version) I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai uăz] You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] He was [hi: wəz] / [hii uăz] She was [∫i: wəz] / [şii uăz] It was [it wəz]/ [it uăz] We were [wi: wə:r] / [uii uăăr] You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] They were [ðei wə:r]/ [zei uăăr] b) Negativul (Negatives) Timpul trecut.!!! ATENŢIE!!! După cum observaţi. Romanian version) (Eu) am fost (Tu) ai fost (El) a fost. interogativ. Pentru a forma negativul. You weren’t They weren’t. la afirmativ: I (subiect) + am (verb). long form. (El/ea) (obiecte) a fost. Timpul trecut. forma de afirmativ. (El/ea) (obiecte) nu a fost. affirmative/statments. 7 Timpul trecut. Deci “I am not”. limba engleză. limba engleză (Past Tense Simple. forma de negativ. (Noi) am fost. negatives. forma de afirmativ. “yes/no questions”. (Noi) nu am fost. (Ei/Ele) au fost. limba engleză (Past Tense Simple. se formează prin inversarea subiectului cu verbul. short form. (Past tense simple. vom avea ordinea de la afirmativ. English version) I was not You were not He was not She was not It was not. adică “not”. Timpul trecut. Romanian version) (Eu) nu am fost (Tu) nu ai fost (El) nu a fost. We were not. You were not They were not. Timpul trecut. affirmative/statments. negatives. interogativ. forma de interogativ prezent a verbului “to be”. limba română (Past Tense Simple. (Voi) nu aţi fost. la care vom adăuga marca negaţiei. limba română (Past Tense Simple. forma lungă. forma de negativ.

(Ai dreptate) I’m happy. Avem deci. (Anna are zece ani) # Când vrem să exprimăm naţionalitatea I’m English. ca şi cea de interogativ prezent. (Jim este professor) Are you a student? (Eşti student?) # Cu un adjectiv You’re right. Jim is a teacher. Deci “I was not”. la care vom adăuga marca negaţiei. forma de interogativ trecut a verbului “to be”. pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). (Sunt englez) She’s Romanian. Când folosim verbul “to be”? # Când vrem să exprimăm vârsta Carlos is eight.English version) Was I? Were you? Was he? Was she? Was it? Were we? Were you? Were they? !!! ATENŢIE!!! Romanian version) Am fost (eu)? Ai fost (tu)? A fost (el)? A fost (ea)? A fost (el/ea) (obiect)? Am fost (noi)? Aţi fost (voi)? Au fost (ei/ele)? După cum observaţi. (Sunt fericit) # Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt]. aşadar “I” (subiect) + “was” (verb). la afirmativ: I (subiect) + was (verb). adică “not”. Pentru a forma negativul. vom avea ordinea de la afirmativ. [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”) This is my book. (Ea este româncă) # Când vrem să spunem care este meseria cuiva. se formează prin inversarea subiectului cu verbul. (Aceasta este cartea mea) Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?) 8 . (Carlos are opt ani) Anna is ten.

. ………I a student? 11..a teacher..they Chinese? b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”: 1.. 4. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”: 7. affirmative/statement. 6. 10.# În întrebări Is Tom here? (Este Tom aici?) Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is this your house? (Este aceasta casa ta?) Are you ten? (Ai zece ani?) Is it easy? (E uşor?) # Ca verb auxiliar.ten. affirmative/statement. I………. 5. Romanian version) (Eu) fac (Tu) faci (El) face (Ea) face (El/ea) (obiecte) face (Noi) facem (Voi) faceţi (Ei/ele) fac 9 . English version) I do [ai du:]/ [ai duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] He does [hi: dΛz] / [hii daz] She does [∫i: dΛz] / [şii daz] It does [it dΛz] / [it daz] We do [wi: du:] / [uii duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] They do [ðei du:] / [zei duu] Prezentul simplu. limba engleză.a teacher. He………. (În acest moment învăţ limba engleză) Exerciţii: 1. 9. (Present simple. ………. afirmativ.they Chinese? 2. 8. I am learning English at the moment. pentru construirea formelor de continuu. I………. ………I a student? Jim………..eight. ………. limba română (Present simple. Jim……….ten. 3.eight. afirmativ. 2. 12. You…………right.. You…………right. He………. Prezentul simplu (Present Simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu.

“yes/no questions”. Eu nu fac (Tu) nu…. pentru verbul “to do” (“does”). prezentul simplu. You do not do They don’t.!!! ATENŢIE!!! Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ. They don’t do !!! ATENŢIE!!! Ca verb auxiliar. Prezentul simplu. prescurtat “I don’t”. You do not do He does not. negatives.. negative. Ca verb de sine stătător. He does not do She does not. English version) I don’t (auxiliar. you don’t do They don’t. English version) I do not (= auxiliary). infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate persoanele de singular şi de plural. limba română (Present simple. you don’t do He doesn’t.. sau “I don’t write”. Romanian version) Eu nu …(auxiliar). (El/ea) nu face (Noi) nu…. limba română (Present simple. el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat. c)Interogativul (Interrogative. short form.. (Noi) nu facem (Voi) nu. îl vom însoţi de aceea de un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie) Prezentul simplu. “to do” are ca formă de negativ. forma scurtă (Present simple. negativ. interogativ. “Yes/No Questions) – ca auxiliar. we don’t do You don’t. cu sensul de “a face”. de exemplu “I do not write”. limba engleză. they don’t do . I do not do You do not.. interogativ. “Eu nu fac asta”. (El) nu face (Ea) nu…. limba engleză... negatives. urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”. negativ. “I do not”. (Voi) nu faceţi (Ei/ele) nu…. (Present simple.. (Present simple. “Eu nu scriu”.. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu. (Ea) nu face (El/ea) (obiecte) nu…. el formează negativul cu el însuşi pe post de auxiliar. Romanian version) Scriu (eu)? Scrii (tu)? Scrie (el)? Scrie (ea)? Scrie (el/ea) (obiecte)? Prezentul simplu. he doesn’t do She doesn’t. It does not do We do not. English version) Do I write? Do you write? Does he write? Does she write? Does it write? 10 Prezentul simplu. She does not do It does not. răspuns scurt)... O vom întâlni la toate verbele din limba engleză cu excepţia celor modale. She doesn’t do It doesn’t. limba engleză. I don’t do You don’t. “yes/no questions. (Tu) nu faci (El) nu….. We do not do You do not. it doesn’t do We don’t. negativ. După cum se observă în tabelul de mai sus. (Ei/ele) nu fac..

în negaţii: I don’t like tennis. deci “does”. şi anume “did”. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile). Aşadar. deci cu terminaţia “s”. în construcţiile “did not do” şi “did I do”. Când folosim verbul “to do”? # Ca verb auxiliar (auxiliary verb): .în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei): I/He/We/You/They did the shopping. de asemenea. I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping. iar verbul de conjugat. vom folosi doar “s”-ul de la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”.Do we write? Do you write? Do they write? !!! ATENŢIE !!! Scriem (noi)? Scrieţi (voi)? Scriu (ei/ele)? Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv “write”. Observaţi. unde la afirmativ avem “he/she/it writes”. . avem o singură formă de trecut (past tense simple) pentru toate persoanele. Did I/he/we/you/they do the shopping? (Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?). Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”.în întrebări: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?) What do you do in the evenings? (Ce faci seara?) . (Nu fac prea multe seara) Don’t go. Afirmativ: Negativ: Interogativ: !!! ATENŢIE!!! Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat. (Nu te duce). pe care l-am conjugat mai devreme. “write” în cazul de faţă. avem “Does he/she/it write?” şi NU “Does he/she/it writes?” 2. la interogativ. 11 . (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile). Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to do”. va rămâne tot la infinitivul scurt. faptul că la persoana a treia singular. (Nu-mi place tennisul) I don’t do much in the evenings.

Prezentul simplu (Present simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu. te rog!) I do love her. afirmativ........activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsing])... 4.. affirmative/statement. forma lungă (Present simple........ “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enising]): Do something! (Fă ceva!) . English version) I have [ai hæv] / [ai hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] Prezentul simplu. 2......elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg): You saw Allen.. (Eu fac cumpărăturile. affirmative/statement.... 3. afirmativ. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”: 1..read! They.... didn’t you? (L-ai văzut pe Allen.. Romanian version) (Eu) am (Tu) ai Prezentul simplu.like tennis.Do sit down! (Stai jos.you like tennis? I. limba engleză.. forma scurtă (Present simple.. “nimic” (nothing [nΛθiŋ] / [nasing]).. you do the cooking.............like tennis.... nu-i aşa?) # Ca verb cu scop general .... English version) I’ve [aiv] You’ve [iuv] 12 . 5.. (Chiar o iubesc) ...like her! 2.. limba engleză. limba română (Present simple. ...... 8... (Nu si-a pierdut controlul nici un moment). 9...... ..she like tennis? They.like her! c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea 1..... afirmativ. affirmative/statement..pentru “muncă” I do the shopping. tu găteşte) Exerciţii: 1. 7. .. .. short form. long form...she like tennis? ..you like tennis? I. ...în inversiune (verb înaintea subiectului): At no time did he lose his self-control. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”: 6.

forma a treia: “I haven’t written” (Nu am scris). English version) I haven’t/ I don’t have You haven’t/ You don’t have He hasn’t/ He doesn’t have She hasn’t/ She doesn’t have It hasn’t/ It doesn’t have We haven’t/ We don’t have You haven’t/ You don’t have They haven’t/ They don’t have . negatives.He has [hi: hæz]/ [hii hez] She has [∫i: hæz] / [şii hez] It has [it hæz] / [it hez] We have [wi: hæv] / [uii hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] They have [ðei hæv]’/ [zei hev] !!! ATENŢIE!!! (El) are (Ea) are (El/ea) (obiecte) are. “to have” are ca formă de negativ “I don’t have”. limba engleză. Ca verb de sine stătător. 13 Prezentul simplu. forma scurtă (Present simple. English version) I have not / I do not have You have not / You do not have He has not/ He does not have She has not/ She does not have It has not/ It does not have We have not / We do not have You have not / You do not have They have not / They do not have !!! ATENŢIE!!! Verbul “to have” poate fi verb auxiliar. long form. deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit mai devreme. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu. (Noi) avem (Voi) aveţi (Ei/ele) au He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [iţ] We’ve [uiv] You’ve [iuv] They’ve [zeiv] Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia singular. pentru forma de prezent simplu. Prezentul simplu. fie ca răspuns scurt.”. Romanian version) (Eu) nu am (Tu) nu ai (El) nu are. ajutând la formarea unor întrebări pentru formele de perfect. cu sensul de “a avea”. limba engleză. (Ea) nu are. negatives. fie ca urmat de verbul de conjugat. (Noi) nu avem. (Voi) nu aveţi. short form. negativ. (El/Ea) (obiecte) nu are. limba română (Present simple. forma lungă (Present simple. negativ. negativ. caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t…. negatives. (Ei/Ele) nu au.

limba română (Present simple. Afirmativ : Negativ: Interogativ: !!! ATENŢIE!!! Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do.? Am (eu)? Ai….. avem didn’t have. English version) Have I…. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent perfect) I/He/We/You/They had a car. interogativ. I/He/We/You/They didn’t have a car. limba engleză.? / Does he have? Has she…. şi did I have şi NU “didn’t had” şi “did I had”.. “Am avut (eu)?” Când folosim verbul “to have”? # Ca auxiliar 1.. Pentru formele de perfect (perfect verb forms): I have read the book. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşină) Did I/he/we/you/they have a car? Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşină? Prezentul simplu.? Are (el/ea) (obiecte)? Am……? Avem (noi)? Aţi…. pentru toate persoanele. interogativ. “yes/no questions”.? Aveţi (voi)? Au……... Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea subiectului.Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent .?/ Do you have? Have they…. pe care le vom vedea în tabelul de mai jos.? Ai (tu)? A…….?/ Do we have? Have you….? Are (el)? A…….... Romanian version) Am….?/ Do they have? 2.? Au (ei/ele)? 14 . (Present simple. “yes/no questions.? / Do you have? Has he….. pe când în limba română el poate fi omis. urmat de infinitivul scurt al verbului de conjugat “have”. “did I have”..? / Does she have? Has it….? Are (ea)? A……. Aşadar. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşină). “Yes/No Questions” Prezentul simplu. Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense simple) şi anume “had”. c) Interogativul (Interrogative.. deci did.?/ Do I have? Have you….? / Does it have? Have we….

4. He………. 5. 2. ştia la ce să se aştepte).a car.a book.a newspaper. (Ieri a trebuit să citesc). 2.. 15 . He ………. # Când vorbim despre posesie. ……. (O să fac un duş) We’re having a meeting next month. # Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente His son had everybody laughing. (Ni s-a furat maşina săptămâna trecută) Exerciţii: 1. (Vom avea o întrunire luna viitoare). (Voi fi citit cartea până mâine pe vremea asta). (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca perfectul) I will have read the book by this time tomorrow. Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau surori?) Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?) # Când vorbim despre acţiuni şi experienţe: I’m going to have a shower.. (Mi-aş dori să fi citit cartea asta acum zece ani) (perfect infinitive – infinitivul perfect) Having read the book before.. # Când vorbim despre obligaţii I had to read yesterday. (Citind/ Dat fiind că citise cartea înainte. relaţii şi alte situaţii/stări: They have three newspapers.not ……water.I had read the book. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to have”: 1. (Trebuie să-mi repar pantofii) We had our car stolen last week. Întrebări şi negaţii Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?) I haven’t read the book. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă) I must have my shoes repaired.(future perfect – viitorul perfect) I’d like to have read this book ten years ago. 3.you………a picture? She ………. (Ei au trei ziare). I ………. he knew what to expect. (Nu am citit/ nu citii cartea).

acţiuni din trecutul apropiat. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to have”: 6..2. Prezentul continuu (Present continuous): .? 2. “anul trecut”. You/We/They are reading. interogative: Did you stop? 2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES). She isn’t reading. Am I reading? Are you reading? Is she reading? 3. He hasn’t written. Prezentul perfect (Present perfect): . ……. Past (Trecut) Simple: acţiune desfăşurată în trecut. acţiuni generale Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads (to read [ri:d] / [riid] = a citi) Negative: You don’t read He doesn’t read Interogativ: (Questions): Do you read….not ……water. negative: You didn’t stop. I am not reading. He/She/It is reading. You aren’t reading.? Does he read…. (to write = a scrie) They haven’t written..written) 16 .TIMPURILE (TENSES) 1.. Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri. cu mărci ale trecutului. I ………. Have they written? Has he written? 4. He/she/it has written. cu consecinţe vizibile în prezent Afirmativ (Positive): Negative (Questions): Interogativ: I/You/We/they have written. 8.. He………. 10.a car. 1. etc. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. Regulat (Regular): positive: I/You/He/She/It/We/They stopped.a newspaper.you………a picture? 9. ca “ieri”. 7. She ………. He ………. 2.a book.acţiuni care au loc la momentul vorbirii Afirmativ (Positive): Negative: Question: I am reading. (to write – wrote.

4. ‘I’ll write to you soon.. She said (that) she had read it. 3. She wasn’t writing. 2. VORBIREA INDIRECTĂ (REPORTED SPEECH) Direct ‘I never eat vegetables’ (Nu mănânc niciodată legume) ‘I’m reading’. interogativ: Did you write? 5.” ‘I’ve read it. I …………. You………. 5. He said (that) he would write to you soon. (to write – prezentul perfect) We……………… (to watch TV – past tense simplu) They…………. She said (that) she had been reading.. 1. ……………………… ……………………. . Were you writing? You/We/They/ were writing. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): acţiune trecută ce se desfăşoară în timpul altei acţiuni trecute) (Afirmative) Positive: Negativ: Interogativ: I/He/She/It was writing. (El a spus că nu mănâncă niciodată legume) She said (that) she was reading. 4. ………………………. She said (that) she had taken it.negative: You didn’t write. (to speak – past tense continuu) 3. …………………….’ ‘I was reading. Exerciţiu: Treceţi propoziţiile următoare la vorbirea indirectă: 1. Was she writing? Exerciţiu: Treceţi verbele date la infinitiv la timpurile cerute în paranteză.. …………………….’ Reported He said (that) he never ate vegetables. 3. 2.(to go – prezent continuu) He …………. 17 . (to read – prezent simplu). ‘I’m writing’ ‘I’ll talk to you soon’ ‘I’ve seen it’ ‘I ate it’ ‘I was laughing’. 5.’ ‘I took it. You weren’t writing.

nouă Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele. ei It [it] = pe el/ea. I don’t like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre. Passive He is helped. vouă Her [hər] / [hăr] = pe ea. ţie Him [him] = pe el. (El ajută) He has helped. lui You [ju:] / [iuu] = pe voi.4. 18 . ones [wΛn] / [uan] I like that one = Îmi place aceea. 5. He will help. (El este ajutat) He has been helped He was helped. PRONUMELE (PRONOUNS) # Pronume personale cu funcţie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/ [sabgect pronauns]: I [ai] = eu You [ju:] / [iuu] = tu He [hi:] / [hii] = el You [ju:] / [iuu] = voi She [∫i:] / [şii] = ea It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natură We [wi: ] / [uii] = noi They [ðei] / [zei] = ei/ele # Pronume personale cu funcţie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns) Me [mi: ] / [mii] = pe mine. lui/ei Us [Λs] / [as] = pe noi. lor # Pronume posesive (Possessive pronouns): Mine [main] = al meu Yours [jo:rz] / [iorz] = al tău His [hiz] = al lui Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru # this şi that Singular: Plural this [ði:s] / [ziis] = acesta These [ðiz] / [ziz] = acestea that [ðæt] / [ze-at] = acela those [ðous ] / [zous] = acelea Hers [hərz] / [hărz] = al ei its [its] / [iţ] = al lui/ei Ours [auərz] / [auărz]= al nostrum Theirs [ðeəz] / [zeărz] = al lor # one. mie You [ju:] / [iuu] = pe tine. He helped. He will be helped. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE) Active He helps.

………is writing his homework.în faţa vocalelor 7. Unul sau mai multe din următoarele tipuri de adjective: 19 . 5. 3. ………house is ……. aşa cum vom vedea mai târziu.Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare: 1. ……. 2. Man [mæn] / [me-an] – men [men] = bărbat Woman [wumən] / [umăn] – women [wimin] / [uimin] = femeie Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil Tooth [tu:θ] / [tuus] – teeth [ti:θ] / [tiis] = dinte Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la gleznă în jos) 8..an . Mai jos vom vedea doar câteva exemple de substantive neregulate. ………are going to the cinema. ………is my house. 4. Beautiful [bju:təful] / [biutăful] = frumos Girl [gərl] / [gărl] = fată Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de substantiv) Poziţia: 1.` 6.. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS) În limba engleză pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui “s” la forma de singural.am reading a book. ARTICOLUL (THE ARTICLE) # Articolul hotărât (the definite article) – the # Articolul nehotărât (the indefinite article) – a – în faţa consoanelor . ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES) În limba engleză adjectivul se aşază înaintea substantivului: A beautiful girl. O fată frumoasă.

Substantivul 1c An old. 4. 4 football 3 lycra.1a Opinie: beautiful 1b Mărime: large [lard3] / [largi] = lung 1c Vârstă: old [ould] = bătrân 1d Formă: round [raund] = rotund 1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece Poziţia: plastic 2. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning şuu] = un pantof pentru alergat 5. 1c Some (nou). 3 silk (mătase) 5 boot (bocanc) 4 cycling 5 shirt 5 shorts 20 . 3 leather. 2 green. blue [blu:] / [bluu] (albastru) 3. (din piele) 2 new orange (portocaliu). Culori: green [gri:n] / [griin] (verde). Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn. 1a A beautiful.

= Sunt jurnalist. What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existenţa)? for [for] = pentru living [liviŋ] / [living] = existenţă. Vocabular general – nivel elementar 2. Subcapitolele: 1. a munci What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum) job [d3ob] / [giob] = ocupaţia. numele meu este Tom.CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE) VOCABULAR (VOCABULARY) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a se prezenta corect în limba engleză. my name is Tom. = Bună. journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] = ziarist I am working for Adevărul. to work [tu: wərk] / [tuu uărc] = a lucra. to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trăi. ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai frecvente şi uzuale ale limbii engleze. care Who are you? = Cine eşti tu? who [hu:] / [huu] = cine I am from Romania = Eu sunt din România. from [from] = din Where are you from? = De unde eşti tu? where [weər] / [ ueăr] = (de) unde I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti. a locui Where do you live? = Unde locuieşti tu? I am a journalist. etc. precum şi cuvinte specifice jurnalismului. trai. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul. mod de viaţă 21 . hello [hel’ou] = bună name [neim] = nume What is your name? = Care este numele tău? what [wot] /[uo-at] = ce. slujba. Vocabular specific de presă VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY – ELEMENTARY LEVEL) # Prezentarea (Introducing ourselves) Hello.

minunat to thank [tu: θæŋk]/ [tuu senc] = a mulţumi thanks [θæŋks]/ [sencs] = mulţumesc . mulţumesc. thanks = Sunt bine. Şi (Dar) tu? fine [fain] = bine. bine morning [morniŋ] / [morning] = dimineaţa Good afternoon! = Bună ziua (la prânz spre după-amiază) afternoon [aftərnu:n] / [aftărnuun] = după-amiază Good evening! = Bună seara! evening [i:vniŋ]/ [iivning] = seara Good night! = Noapte bună! night [nait] = noapte Salut formal (Formal greeting) How do you do? = Bună ziua! Vă salut!. mulţumesc. ce mai faci? (Cum mai eşti?) Fine.varianta scurtă (= mersi) and [end] = şi Întrebări despre sănătate (Asking and replying about health) How are you? = Ce mai faci? I’m all right. plăcut. Îmi pare bine! Încântat de cunoştinţă! How do you do? how [hau] = cum Salut neoficial/ informal (Informal greeting) Hello. Sărut mâna!.I am 24 (years old) = Am 24 de ani. year [jiər] / [iiăr] = an old [ould] = bătrân How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani ai? What is your age = Ce vârstă ai? age [eid3] / [eigi] = vârstă # Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings) Good morning! = Bună dimineaţa! good [gud] = bun. Not so good = Nu chiar atât de bine. frumos. thanks. bun. And you? = Bine. all right [o:l rait] / [ool rait] = în regulă so [sou] = atât de How do you feel? = Cum te simţi? 22 . how are you? = Bună.

That’s right = Aşa este. never [nevər] / [nevăr] = nu. to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi great [greit] = minunat awful [o:ful] / [ooful] = groaznic Să spunem “La revedere” (Saying goodbye) Goodbye [gud bai] = la revedere Bye! [bai] = Pa Bye for now = Pa. That’s all right = E în regulă. Şi mie. = Îmi place acest film. to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia Never mind = Nu contează. Nu te îngrijora. sorry [sori]= scuzaţi. now [nau] = acum See you tomorrow = Pe mâine to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea tomorrow [təmorou] / [tămorou] = mâine See you soon! = Pa. to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora # Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing) I agree = Sunt de acord. it was my fault. fault [fo:lt] / [foolt] = vină Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum. importanţă. întristat. I like this film. la începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute) to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza I’m sorry I’m late. to agree [tu: əgri:] / [tuu ăgrii] = a fi de accord. = Scuzaţi. pe curând. suflet. Îmi cer scuze. mâhnit very [veri] = foarte Sorry. raţiune. Nu are nimic. pe curând. niciodată mind [maind] = minte. – Îmi pare (foarte) rău. So do I. Making excuses) I’m (very) sorry. Corect. soon [su:n] / [suun] = curând See you! = Pa (ne vedem) # Cum ne cerem scuze (Apologizing. = Îmi cer scuze că am întârziat. Lasă. Don’t worry = Nu-ţi fă probleme. to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) plăcea 23 .I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic. a fost vina mea.

(la plimbare). I would (go.) to go [tu: gou] / [tuu gă-ou] = a merge.. Neither do I... vă rog? to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a însemna please [pli:z] / [pliiz] = a ruga How do you say (…. Nici mie.? about [əbaut] / [ăbaut] = despre How about (going..) = Dacă aş fi în locul tău. 24 ..)? = Ce-ar fi să te duci? Cum ar fi să te duci/mersul…..) = Cred că ar trebui să (te duci….. = Nu sunt de acord..I don’t like this film... ora Excuse me. = Nu-mi place acest film.? Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)? walk [wo:k] / [uooc] = plimbare Let’s (go for a walk) = Hai/ Să mergem. aţi putea să-mi spuneţi cât este ceasul? (formal... Nu cred că este aşa.. cu sensul “ai” (ai face) I think you should (go. oficial) could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a putea to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune What does this mean... please? = Ce înseamnă asta...)? = Ce-ar fi să te duci…? De ce nu te duci.? why [wai]/ [uai]= de ce What about (going. neither [naiðər] / [naizăr] = nici (unul – din doi) I don’t agree... Nu prea cred to think [tu: θiŋk] / [tuu sinc] = a crede # Cum cerem informaţii (Asking for information) Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial..) if [if]= dacă Why don’t you (go…. could you tell me the time? = Fiţi amabil... I don’t think so = Nu cred asta. aş (merge…. informal) to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul. a se duce If I were you.. cu sensul de “ar trebui” What would you do? = Tu ce ai face? would [wud] / [uud] = forma de condiţional prezent a lui “will”..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în engleză? to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune # Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice) What do you think I should do? = Ce crezi că ar trebui să fac? should [∫ud]/ [şud] = forma de condiţional prezent a lui “shall”.)? = Ce-ar fi să te duci? Ce-ai zice despre mersul.

ai putea. ahead [əhed] / [ăhed] = înainte All right = În regulă. you may. Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regulă dacă (plec devreme)? Sure. Sorry. a-i fi permis Yes. party [parti]= petrecere I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot. you may not. but [bΛt] / [bat] = dar. rece # Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations) Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei să (mergi la cinema?) to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef să (mergi la cinema?) Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea să (mergi la cinema?) Thanks. but (I’m cold) = Îmi pare rău. Da. = Sigur.# Cum cerem. giving and refusing permission) Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)? can [kæn] / [chen] = a putea to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca early [ərli] / [ărli] = devreme Yes. = Nu. you can’t. No. you can. E ok (în regulă). = Scuze dar (merg la o petrecere). May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?) may [mei]= a putea. nu ai putea. nu poţi. No problem = Nici o problemă. no. sure [∫uər] / [şuăr] = sigur Sorry. cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for. dar (mi-e frig). = Nu. No. Go ahead = Dă-i drumul. 25 . mi-ar face mare plăcere să (merg).= Da. That’s OK. Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dacă (deschid fereastra?) to open [tu: oupən] / [tuu oupăn] = a deschide the window [ðə windou] / [ză uindou] = fereastra That’s fine. nu. însă cold [kould] / [could] = frig. = Îmi pare rău. = E ok. a avea voie. to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi I’m sorry but (I’m going to a party). poţi. I’d love to (go) = Mersi.

te rog? Could you (open the window).? Nu prin răspuns. Sure..30... replying to requests) Can you (open the window). Sigur) of course [of kors] / [of cors] = bineînţeles Would you mind……. (Bineînţeles. te rog? Would you mind (opening the window).. # Cum exprimăm preferinţele (Preferences) I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei) I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrabă (ceai) în loc de (cafea) rather [ra:ðər] / [raazăr] = mai degrabă than [ðæn] / [zen] = în loc de. te rog? Can you.? Of course.? Could you. please? (informal) = Ai putea (să deschizi fereastra). please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra).. ci prin acţiune.30 home [houm] = casă (acasă) I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia! to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia late [leit] = târziu again [əgein] / [ăghein] = din nou # Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests.to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi teamă # Cum oferim (Making an offer) Can I help (you)?= Pot să (te) ajut? to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta Shall I help (you) = Să te ajut? Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)? some [sΛm] / [sam] = nişte tea [ti: ] / [tii] = ceai Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)? # Cum promitem (Promises) I’ll be home at 8. decât 26 . = Voi fi acasă la 8. please? (formal) = Ai putea (să deschizi fereastra).

It’s big city (Este un oraş mare) big [big] = mare city [siti] = oraş What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair (Este înaltă şi are părul lung) to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi.# Cum reamintim (Reminders) Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita să (îţi aduci dicţionarul miercuri). to remember [tu: rimembər] / [tuu rimembăr] = a-şi aminti # Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying) What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte prietenos) What’s George like? (Cum este Cairo). to forget [tu: fərget] / [tuu fărghet] = a uita to bring [tu: briŋ] / [tuu bring] = a adduce Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte-ţi să (îţi aduci dicţionarul miercuri). a arăta (look like) tall [to:l] / [tool] = înalt has got = has = are long [loŋ] / [long] = lung hair [heə] /[heăr] = păr (din cap) # Cum avertizăm (Warning) Be careful! = Ai grijă! careful [keəful] / [cheărful] = grijuliu Careful! = Grijă! Watch out! = Atenţie! to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi Look out! = Atenţie! Mind out! = Atenţie! Fereşte! # Urări (Greetings) Happy birthday! = La mulţi ani! happy [hæpi] / [hepi] = fericit birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere. a vrea 27 . aniversare Many happy returns of the day! = Mulţi înainte! many [mæni] / [meni] = mult returns [ritərn] / [ritărn] = reveniri We wish you a Merry/Happy Christmas! = Vă dorim Crăciun fericit! wish [wi∫] / [uiş] = a dori.

cel din urmă last Sunday = duminica trecută 28 . E August second 1997 (lba scrisă) = nineteen ninety-seven (lba vorbită) 2010 (lba scrisă) = two thousand and ten (lba vorbită) Monday [mΛndi] / [mandi] = luni Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marţi Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Thursday [θə:zdi] / [săăzdi] = joi Friday [fraidi] = vineri Saturday [sætərdi] / [se-atărdi] = sâmbătă Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminică I’ll visit you on Sunday. 2010 A. 2010 American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd Thursday August 2nd 2010 În limba vorbită (Speaking): B. (Te vizitez duminică) b) Anii (Years): c) Zilele (Days): tomorrow [təmorou] / [tă-îmorou] = mâine the day after tomorrow =poimâine after [a:ftər] / [aaftăr] = după next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptămâna viitoare week [wi:k]/ [uiic] = saptămâna next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare yesterday [jestədi] / [iestărdi] = ieri the day before yesterday = alaltăieri before [bifo:r] / [bifoor]= înainte last week = saptămâna trecută last [la:st] / [laast] = ultimo. voios Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit! new [nju:] / [niuu] = nou Happy Anniversary! = Aniversare fericită! Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in cazul Statelor Unite) # Calendarul (Calendar) a) În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 10 2(nd) August 2nd Aug Thursday 2nd August. August the second. 2010.merry [meri] = vessel.E – the second of August.

August [o:gəst] / [oogăst].00 a.m” 1. midday = 12.m” 4.m” midnight to midday = “a.m” şi “p. December [disembər] / [disembăr] . February [februəri] / [februări] . September [septembər] / [septembăr].m c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock) hour [auər] / [auăr] = ora midnight = 12. back [bæk] / [bec] = înapoi next month [mΛnθ] /[ mans] = luna viitoare last month = luna trecută e) Anotimpurile (seasons): spring = primăvara.50 – thirteen fifty [θə:ti:n fifti] / [sărtiin fifti] = treisprezece cincizeci d) Cum spunem ora (Telling the time) 29 .45 p. seara at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nopţii b) “a.m clock [klok] / [cloc] = ceas 13.m midday to midnight = “p. June [d3u:n]/ [giuun]. = Mă voi întoarce în iunie.00 a. October[oktoubər] / [octoubăr].00 p. July [d3u:lai] / [giuulai]. March [ma:t∫] / [marci]. next summer = vara viitoare last winter = iarna trecută # Timpul (Time) a) Momentele zilei (Parts of the day) in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in ză morning] = dimineaţa in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaftărnuun] = după-amiaza in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning] = seara at night [æt nait] / [et nait] = noaptea. November [nouvembər] / [nouvembăr]. May [mei]. summer [sΛmər] / [samăr] = vara autumn [o:təm] / [ootăm] = toamna winter [wintər] / [uintăr] = iarna I’m going to Portugal in the winter.d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări]. April [eiprəl] / [eiprăl] .m.formele prescurtate – short forms Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov Dec I’ll be back in June.

15 one fifteen 5.30 five thirty 7. 26 four twenty-six 6.Sistemul digital (Digital system) 2. 40 six forty Cum întrebăm cât e ceasul (Asking the time) What’s the time? It’s five o’clock. 45 seven forty-five 30 . (E ora cinci) What time is it? It’s twenty to nine (E nouă fără douăzeci) Nu se poate spune: They are seven o’clock! # Numerele (Numbers) Numeralul cardinal (Cardinal numbers) 1 = one [wΛn] / [uan] 2 = two [tu:] / [tuu] 3 = three [θri:] / [srii] 4 = four [fo:r] / [foor] 5 = five [faiv] 6 = six [siks] / [sics] 7 = seven [sevən] / [sevăn] 8 = eight [eit] 9 = nine [nain] 10 = ten [ten] 11 = eleven [ilevən] / [ilevăn] 12 = twelve [twelv] / [tuelv] 13 = thirteen [θərti:n] / [sărtiin] 14 = fourteen [forti:n] / [fortiin] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin] 17 = seventeen [sevənti:n] / [sevăntiin] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin] 20 = twenty [twenti] / [tuenti] 21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan] 22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu] 30 = thirty [θərti] / [sărti] 40 = forty [forti] 50 = fifty [fifti] 60 = sixty [siksti] / [sicsti] 70 = seventy [sevənti] / [sevănti] 80 = eighty [eiti] 90 = ninety [nainti] 1.10 two ten 4.43 = seventeen minutes to four .ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii] 3 şi 5 = five past three [faiv] 3 şi 10 = ten past three 3 şi un sfert = a quarter past three 3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti] 3 şi 25 = twenty-five past three 3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[ 4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor] 4 fără 20 = twenty to four 4 fără un sfert =a quarter to four 4 fără 10 = ten to four 4 fără 5 = five to four 3.12 =twelve minutes past three 3.

75 = four point seven five 31 .000. nine hundred and ninety-nine 1. La fotbal spunem “nil”.000 = a million/ one million 5.001 = a thousand and one 2. La tennis spunem “love” 101 = a hundred and one 200 = two hundred (“hundred” nu este la plural) 300 = three hundred 999 = nine hundred and ninety-nine 1.000 = a thousand / one thousand [θauzənd] / [sauzănd] 1.250 = two thousand.25 = one point two five 4 ¾ = four and three quarters 4. two hundred and fifty (“thousand” nu este plural) 999.5 = one point five 1 ¼ = one and a quarter 1.000.15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd] 0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [ziărou] = pentru numerele de telefon îl pronunţăm ca pe litera “o”.999 = nine hundred and ninety-nine thousand.000 = five million (“million” is not plural) Numeralul ordinal (Ordinal numbers) 1st = first 2nd = second 3rd = third 4th = fourth 5th = fifth 6th = sixth 7th = seventh 8th = eighth 9th = ninth 10th = tenth 11th = eleventh 12th = twelfth 13th = thirteenth 14th = fourteenth 15th = fifteenth 16th = sixteenth 17th = seventeenth 18th = eighteenth 19th = nineteenth 20th = twentieth 21st = twenty-first 22nd = twenty-second 23rd = twenty-third 24th = twenty-fourth 25th = twenty-fifth 26th = twenty-sixth 27th = twenty-seventh 28th = twenty-eigth 29th = twenty-ninth 30th = thirtieth 31st = thirty-first Fracţii şi zecimale (Fractions and decimals) ½ = a half (o jumătate) ¼ = a quarter (un sfert) ¾ = three quarters # Culori (Colours) white [wait] / [uait] = alb yellow [jelou] = galben pink [piŋk] / [pinc] = roz mauve [məuv] / [măuv] = mov blue [blu:] / [bluu] = albastru black [blæk] / [blec] = negru orange [orind3] /[oringi] = portocaliu red [red] = roşu green [gri:n] / [griin] = verde 3 ½ = three and a half 1.

legume (Flowers. fruit. vegetables) rose [rəuz] / [răuz] = trandafir carnation[karnei∫ən] / [carneişăn] = garoafă geranium [d3iræniəm]/ [gireaniăm] = muşcată hyacinth [haiəsinθ] / [haiăsins] = zambilă dandelion [dændəlaiən] / [deandălaiăn] = păpădie apple [æpl] = măr plum [plΛm] / [plam] = prună peach [pi:t∫] / [piici] = piersică (sweet) cherry [(swi:t) t∫eri] / [suiit ceri] = cireaşă (sour) cherry [(sauə) t∫eri] / [(sauă) ceri] = vişină strawberry [strobəri] / [strobări] = căpşună raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeură lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie carrot [kærət] / [chearăt] = morcov tomato [təma:təu] / [tămaatău] = roşie dovlecel eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vânăta cucumber [kju:kΛmbăr] / [chiuucambăr] = castravete pumpkin [pΛmpkin] /[pampchin] = dovleac bean [bi:n] / [biin] = fasole # Detalii personale (Personal details) name [neim] = nume age [eid3] / [eigi] = vârstă to live [liv] = a trăi.# Figuri geometrice (Geometrical figures) square [skweər]/ [schueăr] = pătrat rectangle [rectæŋgl] / [recteangl ] = dreptunghi triangle[traiæŋgl]/[traieangl] =triunghi # Flori. fructe. a locui address [ədres] / [ădres] = adresă birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere to pass [pa:s]/ [paas] = a trece job [d3ob] / [giob] = ocupaţie girl [gərl] / [gărl] = fată friend [frend] = prieten teenager [ti:n eid3ər] / [tiin eigeăr] = adolescent tall [to:l] / [tool] = înalt to use [ju:s] / [iuus] = a folosi old [ould] = bătrân to stay [stei] = a sta house [haus] = casă to come [kΛm] / [cam] = a veni birth [bərθ] / [bărs] = naştere to work [wərk] / [uărc] = a munci boy [boi] = băiat child [t∫aild] / [ciaild] = copil woman [wumən] /[uumăn] = femeie high [hai] = înalt big [big] = mare to carry [kæri] / [cheari] = a duce tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea trifoi [trefoil] = trifoi lily [lili] = crin pear [peər] = pară apricot [eiprikot] / [eipricot] = caisă grape [greip ] = strugure blackberry [blæk~]/ [blec~] = mură nut [nΛt] = nucă (hazel)nut [heizəl ~] = alună lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie orange [orind3] / [oringi] = portocală potato [pəteitəu] / [păteitău] = cartof marrow [mærəu] / [mearău] = parsley [parsli] = pătrunjel dill [dil] = mărar celery [seləri] / [selări] = ţelină parsnip [parsnip] = păstârnac pepper [pepər] = ardei peas [pi:z] / [piiz] = mazăre circle [sərkl]/ [sărcl] = cerc rhombus [rombəs]/[rombăs] = romb 32 .

din altă ţară eldest [eldəst] / [eldăst] = cel mai în vârstă dintre fraţi # Timpul liber (Free time) young [jΛŋ]/ [iang] = tânăr new [nju:] / [niuu] = nou to look [luk] / [luc] = a privi to study [stΛdi] / [staid] = a studia double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu married [mærid] / [merid] = căsătorit to get[ get] / [ghet] = a obţine. [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzică camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat de fotografiat. a lua where [weər] / [ueăr] = unde? alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea child [t∫aild] / [ciaild] = copil parent [peərənt] / [peărănt] = părinte son [sΛn][san] = fiu sister [sistər] / [sistăr] = soră wife [waif] / [uaif] = soţie mother [mΛðər] / [mazăr] = mamă grandmother = bunică grand daughter = nepoată uncle [Λŋkəl] / [ancăl] = unchi nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot people [pi:pəl] / [piipăl] = lume know [nou] = a cunoaşte meet [mi:t] / [miit] = a întâlni twins[twin] / [tuin] = gemeni vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər] / [ve-achiuăm cliinăr] = aspirator to do the housework [hauswərk] / [haus uărc] = treburile gospodăreşti alarm clock [əlarm klok] / [ălarm cloc] = ceas deşteptător to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon to wash your hair [wo∫] / [uo-ăş] = a te spăla pe cap compact disk (CD) [sidi] = CD (video) cassette = casetă (video) to listen to music [ lisən] / [lisăn].to wear [weər] / [ueăr] = a purta modern [modərn/ [modărn] = modern to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to appear [əpiər] / [ăpiăr] = a apărea student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student to marry [mæri] / [meri] = a se căsători marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie what [wot] / [uo-at] = ce? after [a:ftər] / [aaftăr] = după like [laik] / [laic] = ca. a plăcea # Familia (Family matters) family [fæmili] / [femili] = familie children [t∫ildrən] / [cildrăn] = copii daughter [do:tər] / [dootăr] = fiică brother [brΛðər] / [brazăr] = frate husband [hΛzbənd] / [hazbănd] = soţ father [fa:ðər] / [fazăr] = tată grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic grand son = nepot aunt [a:nt] / [aant] =mătuşă niece [niis] = nepoată (de mătuşă) relatives [relətiv] / [relătiv] = rude person [pərsən] / [părsăn] = persoană stranger [streind3ər] / [streingeăr] = necunoscut foreigner [forinər] / [forinăr] = străin. cameră de televiziune to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze piano [pja:nou] / [piaanou] = pian to play the piano [plei] = a cânta la pian 33 .

a se uita la TV brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă to paint a picture = a picta un tablou to paint [peint] = a picta picture [ pikt∫ər] / [picciăr] = tablou book [buk] / [buc] = carte best [best] = cel/cea mai bun(ă) favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz. a zavorî lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz dinner [dinər] / [dinăr] = cină to knock [nok] / [noc] = a bate (la uşă) to open [oupən] / [oupăn] = a deschide desk [desk] / [desc] = birou upstairs [Λpsteərz] / [apsteărz] = la etaj space [speis] = spaţiu bedsit [bedsit] = garsonieră saloon [səlu:n] / [săluun] = salon mirror [mirər]/ [mirăr]= oglinda office [ofis] = birou library [laibrəri] / [laibrări]= bibliotecă 34 . pasiune empty [empti ] = gol member [membər] / [membăr] = membru spare [speər] / [speăr] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipă (spare time.television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune television set = televizor to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi . glumă.timp liber) the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena danger [deind3ər] / [deingeăr] = pericol dangerous = periculos stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song] = cântec to sing [siŋ] / [sing] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc # Camerele (Rooms) ceiling [si:liŋ] / [siiling] = tavan floor [flo:r] / [floor] = podeaua light [lait] = lumină armchair = fotoliu radiator [reidieitər] / [reidieităr] = radiator dining room [dainiŋ ru:m] / [daining ruum] = sufragerie living-room [liviŋ ru:m] / [living ~] = cameră de zi to close [klouz] / [clo-ăuz] = a închide to stop [stop] = a opri breakfast [brekfəst] / [brecfăst] = mic dejun to hit [hit] = a lovi to put [put] = a pune to turn on = a porni furniture [fərnit∫ər] / [fărniciăr] = mobilă place [pleis] = loc area [eəriə] / [eăriă] = suprafaţă cottage [kotid3] / [cotogi] = vilă casă curtain[kərtən] / [cărtăn] = perdea bookcase [buk keis] / [buc cheis] door [do:r] / [door] = uşă wall [wo:l] / [uo-ăll] = zid chair [t∫eər] / [ceăr] = scaun window [windou] / [uindou] = fereastră kitchen [kit∫in] / [chicin] = bucătăria bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie study [stΛdi]/ [staid] = cameră de studiu to turn off [tərn] / [tărn] = a stinge (lumina) to shut [∫Λt] / [şat] = a închide. distracţie to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi.

vânzător de ziare field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie centre [sentər] / [sentăr] = centru village [vilid3] / [viligi] = sat land [lænd] / [lend] = pământ mountain [mauntin]= munte to find [faind] = a găsi road [roud] = drum. de către block of flats [blok of flæt] / [bloc of flet] = bloc de apartamente police station[pəli:s]/ [păliis] = secţie de poliţie # Ocupaţii. gară hotel [houtel] = hotel restaurant [restərəŋ] / [restărăn] = restaurant theatre [θiətər] / [siătăr] = teatru 35 . şifonier home [houm] = (a)casă college [kolid3] / [coligi] = colegiu accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă # Locuri (Places) greengrocer [gri:n grousər] / [griingrousăr] = zarzavagiu bank [bæŋk] / [benc] = bancă chemist’s = la farmacie butcher [but∫ər] / [baceăr] = măcelar newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eigeănt] = agent de presă. dulap pt cărţi carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet to share [∫eər] [ şeăr] = a împărţi wardrobe [wordroub] / [uordroub] hostel [hostəl / [hostăl] = cămin = garderob. cale. profesor de liceu journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] company [kΛmpəni] / [campăni] = firmă typist [taipist] = dactilograf doctor [doctər] / [doctăr] = doctor electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric cook [kuk] / [cuc] = bucătar cooker [~ər] / [~ăr] = cuptor professor [prəfesər] / [prăfesăr] = prof univ vet [vet] = medic veterinar judge [d3Λd3] / [geagi] = judecător greengrocer’s = la aprozar market [markit] / [marchit] = piaţă chemist [kemist] / [chemist] = farmacist baker [beikər] / [beicăr] = brutar post office [poust ofis]= poştă city [siti] = oraş country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară capital [kæpitəl] / [cheapităl] = capitala town [taun] = oraş villa [vilə]/ [vilă] = casă de vacanţă earth [ərθ] / [ărs] = planeta pământ world [wərld] / [uărld] = lume to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca way [wei] /[uei] = drum. sens journey [d3ərni] / [giărni] = călătorie straight on [ streit] = drept înainte on = pe by [bai] = pe la. şosea direction [direk∫ən] / [direcşăn] = direcţie. meserie typewriter [taipraitər] / [taipraităr] maşină de scris dentist [dentist] = dentist electrician [ilektri∫ən] / [ilectrişăn] = electrician teacher [ti:t∫ər] / [tiiciăr] = învăţător. cale far [fa:r] / [faar] = departe distance [distəns] / [distăns] = distanţă over [ouvər] / [ouvăr] = peste through [θru:]/ [sruu] = prin at [æt] / [et] = la station [stei∫ən] / [steişăn] = staţie.= bibliotecă. meserii (Jobs) job [d3ob] / [giob] = ocupaţie.

pătură pillow [pilou] = pernă bookshelf [buk∫elf] / [bucşelf] = bibliotecă. chiuvetă tap [tæp] / [tep] = robinet # Mâncare şi băutură (Food and drink) biscuits [biskits] / [bischits] = biscuiţi salad [sæləd] / [se-alăd] = salată sausage [sosid3] / [sosigi] = cârnat. referinţă. slujba advertisement [ ədvərtismənt] / [ădvărtismănt] = reclamă. intendent musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən] = musician scientist [saiəntist] / [saiăntist] = om de ştiinţă sale assistant [seil əsistənt] / [seil ăsistănt] = vânzător employment [imploimənt] / [imploimănt] = serviciu. ofertă referee [refəri] / [refări] = arbitru. templar plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator architect [arkitekt] / [architect] = arhitect steward [stjuərd] / [stiuărd] = administrator de moşie. bilanţ to offer [ofər] / [ofăr] = a oferi. cuptor seat [si:t]/[siit] = loc de şezut chimney [t∫imni] / [cimni] = şemineu fireplace [faiər pleis] / [faiăr pleis] = = cămin. rafturi de cărţi central heating [sentrəl hi:tiŋ] / [sentrăl hiiting] = încălzire centrală basin [beisn] = lighean. anunţ experience [ikspiəriəns] / [icspiăriăns] = experienţă interview[intəvju:]/ [intăviuu] = interviu references [refərəns] / [refărăns] = raport. salam fruit [fru:t] / [fruut] = fruct shelf [∫elf] / [şelf] = raft table [teibəl] / [teibăl] = masă fridge [frid3] / [frigid] = frigider dustbin [dΛstbin] / [dustbin]= ladă de gunoi shower [∫auər]/ [şauăr]= duş stove [stouv] = sobă. şemineu chips [t∫ips] / [cips] = cartofi tăiaţi felii subţiri chicken [t∫ikin]/ [cichin] = pui bread [bred] = pâine 36 . persoană care dă referinţe poster [poustər] / [poustăr] = afiş lamp [læmp] /[lemp] = lampă sofa [soufə]/ [soufă] = canapea blanket [blæŋkit] / [blenchit] = cuvertură.= jurnalist mechanic [mikænik] / [micheanic] = mechanic carpenter [karpintər] / [carpintăr] = dulgher. înştiinţare previous [pri:viəs] / [priiviăs] = anterior manager [mænid3ər]/[menigeăr] = manager review[rivju:]/ [riviuu] = revistă. trimitere # În casă (Inside the house) tailor [teilər] /[teilăr] = croitor plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator farmer [farmər] / [farmăr] = fermier actor [æktər] / [e-actăr] = actor sailor [seilər] / [seilăr] = marinar soldier [sould3ər] / [souldgeăr] = soldat gardener[gardənər] / [gardănăr ] = grădinar lawyer [lo:jər] / [lo:iăr] = avocat nurse [nərs] / [nărs] = asistent scientist [saiəntist] / [saiăntist] student [stju:dənt]/ [stiuudănt] = student waiter [weitər] / [ueităr] = chelner writer [raitər] / [raităr] = scriitor builder [bildər] / [bildăr] = constructor sign [sain] = semn notice [noutis] = aviz.

gustare to boil [boil]= a fierbe water [wo:tər] / [uootər] = apă cup [cΛp]/ [cap] = cană to fry [frai] = a prăji. petrol fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt meat [mi:t]/ [miit] = carne vegetable [ved3təbəl] / [vegetăbăl] = legumă vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]= = vegetarian fork [fork] / [forc] = furculiţă plate [pleit] = farfurie straw [stro:] / [stroo] = pai # Animale (Animals) horse [hors] = cal cat [kæt] / [chet] = pisică monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimuţă pet [pet] = copil. mâncare picnic [piknik] / [picnic] = picnic course[kors] / [cors] = fel de mâncare cook [kuk]/ [cuc] = a găti to pour [po:r] / [poor] = a turna to bake [beik] / [beic] = a coace fish [fi∫] / [fiş] = peşte bill [bil] = nota de plată frozen [frouzən] / [frouzăn] = îngheţat oven [Λvən] / [avən]= cuptor loaf [louf] = franzelă jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior knife [naif] = cuţit spoon [spu:n] / [spuun] = lingură tray [trei] = tavă dog [dog] = câîne bird [bərd] / [bărd] = pasăre lizard [lizərd] / [lizărd] = şopârlă toy [toi] = jucărie to bark [bark] / [barc] =a lătra to fly [flai] = a zbura tiger [taigər] / [taigăr] = tigru ride [raid] = a călări to climb [klaim] / [claim] = a se căţăra deep [di:p]/ [diip] = adânc sea [si:] / [sii] = mare (litoral) to bite [bait] = a muşca to bite [bait] = a muşca parrot [pærət] / [perăt] = papagal to hunt [hΛnt] = a vâna duck [dΛk] / [dac] = raţă goose [gu:s] /[guus] = gâscă cock[kok] / [coc] = cocoş beard [biərd] / [biărd] = barbă hair [heər] / [heăr] =păr jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi tracksuit [træksu:t]/[trecsuut] =trening 37 . a frige oil [oil] = ulei.food [fu:d] / [fuud] = mâncare menu[ menju:] / [meniuu] = meniu snack [snæk] / [snec] = aperitiv. animal favorit to shout [∫aut] / [şaut] = a striga to run [rΛn] / [ran] = a alerga lion [laiən] / [laiăn]= leu wild [waild]/ [uaild] = sălbatic to feed [fi:d] / [fiid] = a hrăni to eat [i:t] = a mânca low [lou] =jos deep [di:p]/ [diip] = adânc tail [teil] = coadă to jump [d3Λmp] / [geamp] = a sări snake [sneik] / [sneic] = şarpe sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi mouse [maus] = şoarece hen [hen] = găină #Hainele (Clothes) skirt [skərt] / [scărt]= fustă long [loŋ] / [long] =lung glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari pullover [pulouver] = pullover suit [su:t] / [suut] = costum meal [mi:l]/ [miil] = masă.

a face cu ochiul to kiss [ kis] / [chis] = a săruta # Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy) soap [soup] = săpun operation [opərei∫ən] / [opăreişăn] = operaţie ill [il] = bolnav hospital [hospitəl] / [hospităl] = spital accident [æksidənt] / [ecsidănt] = accident hat [hæt] / [het] = pălărie glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă sock [sok] / [soc] = şosetă to dress [dres] = a se îmbrăca blouse [blauz] = bluză trouser [trauzər]/[trauzăr] = pantalon large [lard3]/ [largi] = larg. a bate sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui lightning [laitniŋ] / [laitning] = fulger heavy [hevi] = greu (ploaie multă) sunburn [sΛnbərn] / [sanbărn] = bronzare # Corpul (The body) eye [ ai] = ochi arm [arm] = braţ leg [leg] = picior (de la şold la gleznă) finger [fiŋgər] / [fingăr] = deget (mână) ear [iər] / [iăr] = ureche head [hed] = cap nose [nouz] = nas neck [nek] / [nec]= gât to laugh [la:f] / [laaf] = a râde to bite [bait] = a muşca to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi. centură costume [kostju:m] / [costiuum] = costum overcoat [ovərkout] / [ovărcout] = palton underwear [Λndəweər] / [andărueăr] = izmene shirt [∫ərt] / [şărt] =cămaşă size [saiz] = mărime. dimensiune label [leibəl] / [leibăl] = etichetă #Vremea (Weather) it’s hot [hot] =foarte cald it’s snowing [snouiŋ] /[snouing] = ninge it’s raining [reiniŋ] / [reining] = plouă sky[ skai] / [scai] = cer rain [rein] = ploaie storm [storm] = furtună shower [∫auər] / [şauăr] = aversă to blow [blou] = a sulfa.ear-rings [iər.riŋ] / [iăr-ring] = cercei belt [belt] = curea. mare bargain [bargin] / [barghin] = târg it’s cold [kould] = rece it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor cloud [ klaud]/ [claud] = nor dark [dark] / [darc] = întuneric thunder [θΛndər] / [sandăr] = tunet wind [wind] / [uind]= vânt wet [wet] / [uet] = ud sunny [sΛni] / [sani] = însorit to freeze [fri:z] / [friiz] = a îngheţa watery [wo:təri] / [uootări] = apos mouth [mauθ] / [maus] = gură hand [hænd] / [hend] = mână foot [fut] =picior (de la gleznă în jos) nose [nouz] = nas back [bæk] / [bec] = spinare knee [ni:] / [nii] = genunchi toe [tou] = deget de la picior waist [weist] / [ueist] = talie to kick [kik]/[chic] = a da din picior to smell [smel] = a mirosi to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi to shout [∫aut] / [şaut] = a striga to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) spăla a cold [ə kould] / [ă could] = răceală pain [pein] = durere medicine [medisin] = medicament] heat [hi:t] / [hiit] = căldură 38 .

temperature [temprit∫ər] / [tempriceăr] = temperatură thermometer [θərmomitər] / [sărmomităr] = termometru to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta wound [wu:nd] / [uund] = rană to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos injured [ind3əd] [ingeărd] = rănit headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap sore throat [so:r θrout] / [soor srout] = durere de gât back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de stomac broken arm [broukən arm]/ [broucăn arm] = braţ rupt # Lumea din jurul nostru (The world around us) bush [bu∫] / [buş] = tufiş field [fi:ld] / [fiild] = camp lake [leik]/ [leic] = lac stream [stri:m]/ [striim] = râu. a-i fi dor airport [eərporrt] / [eărport] = aeroport welcome [welkəm]/ [uelcăm] = bine aţi venit voyage [voiid3] / [voiigi] = călătorie. latură forest [forist] = pădure station [stei∫ən]/ [steişăn] = staţie car [ka:r] / [caar] = maşină trip [trip] = excursie to arrive [əraiv] /[ăraiv] = a sosi to leave [li:v] / [liiv] = a pleca to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde to hurry [hΛri] / [hari] = a se grăbi train [trein] = tren to fly [flai] = a zbura journey [d3ərni]/ [geărni] = călătorie to lead [li:d] / [liid] = a îndruma. a 39 . voiaj to run [rΛn] / [ran] = a alerga earache [iəreik] / [iăreic] = durere de ureche patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient to fell [fel] = a cădea to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera plaster [pla:stər] / [plastăr] = plasture to fit [fit] = a se potrivi healthy [helði] / [helzi] = sănătos sore [so:r] / [soor] = dureros fever [fi:vər]/ [fiivăr] = febră dizzy [dizi] = ameţit fence [fens] = gard flower [flauər] / [flauăr] = floare hill [hil] = deal tree [tri:] / [trii] = pom garden [gardən]/ [gardăn] = grădină land [lænd] / [lend] = pământ ocean [ou∫ən] / [ouşăn] = ocean seaside [si:said] / [siisaid] = litoral country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară side [said] = parte. şuvoi river [rivər]/ [rivăr] = râu island [ailənd] / [ailănd] = insulă lake [leik] / [leic] = lac beach [bi:t∫] / [biici] = plajă outside [autsaid] = afară coast [koust] / [coust] = coastă castle [ka:səl] / [caasăl] = castel bridge [brid3] / [brigi] = pod # Transportul (Transport) bus [bΛs] / [bas] = autobus stop [stop] = staţie de autobus to drive [draiv] = a conduce (maşina) on foot [on fut] = pe jos return ticket [ritərn tikit]/ [ritărn tichit] = billet dus-întors to miss [mis] = a pierde (autobuzul).

to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la. a atinge path [pa:θ] / [paas] = potecă plane [plein] = avion flight [flait] = zbor boat [bout] = barcă to take off [teik] / [teic] = a decola motorway [moutərwei] / [moutăruei] = autostradă double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dabăl decăr] = autobus cu două etaje # Lucruri utile (Useful things) tin opener [tin oupənər] / [tin oupănăr] = deschizător de conserve dishwasher [di∫ wo∫ər] / [diş uoşăr] = maşina de spălat vase mobile phone [moubail ~] = telefon mobil pencil [pensəl] / [pensăl] = creion sharpener [∫arpnər] / [şarpnăr] = ascuţitoare scissors [sizər] / [sizăr] = foarfecă light [lait] = lumină washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing măşin] = maşina de spălat rufe envelope [envəloup] / [envăloup] = plic frying pan [frainŋ pæn] / [fraing pe-an] = tigaie candle [kændəl] / [cheandăl] = lumânare saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oală. batistă r ruler [ru:lə ] / [rulăr] = linie. grecesc Brazilian [brəziliən] / [brăziliăn] = brazilian conduce (pe cineva) street [stri:t] / [striit] = stradă way [wei] / [uei] = drum to fine [fain] = amenda bike [baik] / [baic] = bicicletă ship [∫ip] / [şip] = vapor to row [rou] = a vâsli camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat foto kettle [ketəl] / [chetăl] = ceainic phone [foun] = telefon can [kæn] / [chen] = conservă pen [pen] = stilou to lock [lok] / [loc] = a încuia key [ki:] / [chii] = cheie tissue [tisju:] / [tişiuu] = stofă. franţuzesc Greek [gri:k] / [griik] = grec. cratiţă # Alte ţări (Other countries) passport [pa:sport] /[paasport] = paşaport continent [kontinənt] / [continănt] = continent Europe [juərəp]/[iuărăp] = Europa Anthem [ænθəm]/ [ensăm] = imn national [næ∫ənəl] / [neşănăl] =naţional the Alps [ælps] [ealps] = Alpii Turkey [tərki] / [tărchi]= Turcia Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc) Germany [d3ərməni] / [geărmăni] = Germania French [frent∫]/ [frenci] = francez. riglă bowl [boul] = castron bulb [bΛlb]/ [balb] = bec mug [mΛg] / [mag] = cană. german France [fra:ns] / [fraans] = Franţa Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia Brazil [brəzil] / [brăzil] = Brazilia 40 . nemţesc. pahar country [kΛntri] / [cantri] = ţară map [mæp] / [meap] = hartă abroad [əbro:d]/ [ăbrood] = în străinătate dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare South [sauθ]/ [saus] = Sud range [reind3] / [reingi] = lanţ Turkish [tərki∫]/ [tărchiş] = turc(esc) Italy [itəli] / [ităli] = Italia Spain [spein] = Spania German [d3ərmən] / [geărmăn] = neamţ.

a pica un examen to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda lesson [lesən] / [lesăn] = lecţie maths [mæθs] / [meas] = mate history [histəri] / [histări] = istorie physics [fiziks] / [fizics] = fizică word [wərd] / [uărd] = cuvânt to guess [ges] / [ghes] = a ghici to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba model [modəl] / [modăl] = model sample[sa:mpəl] /[saampăl] = mostră to behave [biheiv] = a se purta to hear [hiər] / [hiăr] = a auzi to attend [ətend] = a fi prezent to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti to copy [kopi] / [copi] = a copia 41 .Swiss [swis] / [suis] = elveţian Polish [poliş] / [poliş] = polonez Argentinian [ard3əntinjən]/[argeăntiniăn] = argentinian r Norwegian [no wi:d3ən] / [noruiigeăn] = norvegian Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hangheăriăn] = ungur(esc) Mexican [meksikən] / [mecsicăn] = mexican Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez Irish [aiəri∫] / [aiăriş] = irlandez Swede [swi:d] / [suiid] = suedez Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ăn] = egiptean Scot [skot] / [scot] = scoţian Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varşovia Lisbon [lizbən] / [lizbăn] = Lisabona Athens [æθinz] / [easinz] = Atena Austria [ostriə] / [ostriă] = Austria # In clasă (In the clasroom) to read [ri:d]/ [riid] = a citi test [test] = test dictionary [dik∫ănəri] / [dicşănări] = dicţionar exercise [eksəsaiz] / [ecsăsaiz] = exerciţiu homework [houmwərk] / [houmuărc] = temă to learn [lərn] / [lărn] = a învăţa geography [d3iogrəfi] / [giogrăfi]= geografie biology [baioləd3i] / [baiolăgi] = biologie chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie to mean [mi:n] / [miin] = a însemna to answer [a:nsər] / [aansăr] = a răspunde meaning [mi:niŋ] / [miining] = sens knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere attention [əten∫ən] / [ătenşăn] = atenţie example [igza:mpəl]/ [igzaampăl] = exemplu behaviour [biheivjər] / [biheiviăr] = purtare to realize [riəlaiz] / [riălaiz] = a înţelege to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica Switzerland[switsərlənd]/ [suitsărlănd] = Elveţia Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia Argentina [ard3ənti:nə] /[argeăntiină] = Argentina r Norway[no wei]/ [noruei] = Norvegia Hungary [hΛŋgəri] / [hangări] = Ungaria Mexico [meksikou] / mecsicou] = Mexic Holland [holənd] / [holănd] = Olanda Ireland [aiərlənd]/[aiărlănd] = Irlanda Sweden [swi:dən]/[suiidăn] = Suedia Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt Scotland [skotlənd] / [scotlănd] = Scoţia Budapest [bju:dəpest] / [biuudăpest] = Budapesta London [lΛndən]/ [landăn] = Londra Japan [d3əpæn] /[geăpen] = Japonia England[iŋglənd]/[inglănd] = Anglia to study [stΛdi] / [stadi] = a studia hard [hard] = din greu absent [æbsənt] / [ebsănt] = absent to fail [feil] = a eşua.

geantă price [prais] = preţ to spend [spend] = a cheltui to book [buk] / [buc] = a înregistra bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet crowd [kraud] / [craud] = mulţime packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ţigări) lump [lΛmp] = bulgăre. piscină competition [kompiti∫ən] / [compitişăn] = competiţie marathon [mΛrəθən]/ [marăsăn] = maraton doubles [dΛbəls] / [dabăls] = la dublu # La cumpărături (Shopping around) to buy [bai] = a cumpăra receipt [risi:t] / [risiit] = chitanţă money [mΛni] / [mani] = bani to try [trai] = a încerca to close [klouz] / [clouz] = a închide bag [bæg] / [beg] = sac. program project [prod3ekt]/[ progect] = proiect uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniformă subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect. materie information [infərmei∫ăn] / [infărmeişăn] = informaţie # Să ieşim afară (Going out) to record [riko:d] / [ricord] = a înregistra to swim [swim] / [suim] = a înota cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat party[parti] = petrecere to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba to admire [ədmaiər] / [ădmaiăr]= a admira stadium [steidiəm] / [steidiăm] = stadion pool [pu:l]/ [puul] = iaz. calup cube [kju:b] / [chiuub] = cub container [konteinər] / [conteinăr] = recipient customer [kΛstəmər] / [castămăr] = client pocket [pokit] / [pochit] = buzunar exam [igzæm] / [igzem] = examen break [break] / [breic] = pauză class [kla:s] / [claas] = clasă note [nout] = notiţă term [tərm] / [tărm] = semestru report [riport] = raport chapter [t∫æptər] / [ceaptăr] = capitol school [sku:l] / [scuul ] = şcoală tape [teip] = bandă singer [siŋər] / [singăr]= cântăreţ to win [win] / [uin] = a câştiga keen on [ki:n] / [kiin] = mort după to find [faind ]= a găsi to hate [heit] = a urî club [klΛb] / [clab] = club court [kort] / [cort] = curte trak [træk] / [trec] = pistă diving[daiviŋ]/[daiving] = scufundări cup [kΛp]/[cap] = cupa final [fainəl] / [fainăl] = finala match [mæt∫] / [meci] = meci shoe [∫u:] / [şuu] = pantof to cost [kost] / [cost] = a costa cash [kæ∫] / [cheş] = bani gheaţă shop [∫op] / [şop] = magazine to sign [sain] = a semna sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânză) cheque [t∫ek] / [cec] = cec parcel [parsəl] / [parsăl] = pachet bottle [botl] = sticlă pile [pail] = grămadă box [boks] / [bocs] = cutie tube [tju:b] / [tiuub] = tub bar [bar] = lingou. bucată kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg trolley [troli] = cărucior vagonet sale [seil] = vânzare cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin 42 .to practise [præktis] / [prectis] = a exersa to underline [Λndərlain]/[andărlain] = a sublinia attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă timetable [taim teibl] = orar.

zvonuri newspaper [~peipər] / [~peipăr] = ziar. corespondent. = Lipsa de veşti înseamnă veşti bune Ill news flies fast/apace = vestea rea aleargă repede He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare. târg often [ofən] / [ofăn] = adesea square [skweər] / [scueăr] = piaţă. e în centrul atenţiei press [pres] = presă. crainic (care transmite ştirile) news conference [~ konfrəns] / [~ confrăns] = conferinţă de presă newsman [~mən] / [~măn] = reporter.English) news vendor [~ vendər] / [~ vendăr] = vânzător de ziare newsworthy [~ wə:ði] / [~ uărsi] = important. ştiri news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A. Radio) news [nju:s]/ [niuuz] = ştire news agency [~ eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri news agent [~ eid3ənt] / [~ eigeănt] = agent de presă. care merită să fie publicat newsy [~zi] = plin de noutăţi “What’s the latest news? = Care sunt ultimele ştiri? Here is the news = Iată ştirile. pătrat 2. televiziunea. Tv. telev) buletin de ştiri. vânzător de ziare news media [~mi:diə] / [~miidiă] = mass media news monger [~ mΛηgər] / [ ~ mangăr] = colportor. tv). telev) (jurnal de ) actualităţi news room [~ ru:m] / [~ruum] = sală de lectură a periodicelor. radioul (Press. cin.various [veəriəs] / [veăriăs] = divers. gazetă newspaper man [~~ mən] / [~~măn] = ziarist. That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine No news (is) good news. publicitate press agency [~eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri/ presă press agent [~eid3ənt] / [eigeănt]= agent de publicitate press conference [~konfərəns]/ [confărăns] = conferintă de presă press officer [~ofisər]/ [ofisăr] = ataşat de presă 43 . VOCABULAR SPECIFIC DE PRESĂ # Presa. redacţie de actualităţi. bârfitor newsmongering [~mΛηgəriη] / [~mangăring] = ştiri necontrolate. radiojurnal sau telejurnal newscaster [~ər] / [~ăr] = (rad. gazetar newsprint [~print] = hârtie de ziar news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad. variat expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump market [markit] / [marchit] = piaţă. ziarele. vânzător de ziare newsboy [~boi] = vânzător de ziare (băiat sau tânăr) newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad. Newspapers.

a pregăti pentru tipar. munca unui editor 44 . aparat de radio. jurnalist specialist (corespondent politic. de afaceri. a redacta editing = îmbunătăţirea şi verificarea unui articol sau a unei înregistrări.press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor radio [reidiou] = radio (difuziune). sau într-un sat) 2. etc) deadline [dedlain] = termenul limită până la care trebuie scris articolul display [displei] = reclamele mari dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o casetă pe alta edit = a edita. a transmite prin radio radio announcer [~ənaunsər] / [~ ănaunsăr] = crainic (de radio) radio broadcasting [~bro:dka:stiη]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunicaţie radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic radioreceiver [~risi:vər] / [~risiivăr] = (radio)receptor television [telivi3ən]/ [telivijiăn] = televiziune teleprompter [~promtər] / [~promtăr] = teleprompter telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a înregistra pe bandă video telethon [teləθon]/ [telăson] = program Tv foarte lung teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona. ştire (US) byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare. uneori folosit şi de cei din radio copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material correspondent = 1. jurnalist care acoperă un anumit loc sau o anumită regiune (ex: corespondent la Paris. maniac televisor [telivaizər] / [telivaizăr] = televizor bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri) forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo) actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva care vorbeşte ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclamă) audio[o:dio] / [oodio] = material sonor broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – presă de calitate bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK). a publica. a urmări (un program televizat) televiewer [~vju:ər] / [~viuuăr] = telespectator television set [telivi3ən set] / [telivijiăn set] = televizor televisional [~əl]/ [~ăl] = televizat. transmis prin televiziune television buff [~bΛf] = telespectator pasionat.

ca diferit de titluri. etc. editorial editorial board = comitet de redacţie editorialize = A. redactor responsabil editorship = conducere redacţională edit out = a elimina cuvinte editress = editoare de carte. editor de carte. fotografii. liber profesionist headline = titlul unui text inside back = penultima pagină layout = desingn-ul unei pagini de ziar middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief) package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate pagination = număr de pagini pictures = fotografii producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri quality = ziare serioade (“broadsheet. 45 . la un ziar. up-market”) reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor script = exemplarul jurnalistului din radio story = articol. informaţii tendenţioase (în ziare) editorial office = redacţie de ziar editorial staff = personal de redacţie editor-in-chief = redactor şef. grafice. deci nu ştiri (scrise de reporteri) freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie. folosit pentru a descrie presa de slabă calitate text = principalul material tipărit într-un ziar.editor = responsabil. pentru întregul conţinut al ziarului. corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet).E. sau potenţial articol sub-editor = jurnalist care verifică. din punct de vedere legal. declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si supuse embargoului feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole. responsabilă de ediţie. redactoare şefă embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate. redactor şef edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie editorial = articol de fond. – a-şi exprima părerile în articole de fond.

everybody! I………. I am ……….20 years old. How……….Maria..you? B. And you? A. Who ……. Nice to meet you. so I interview people.living in Bucharest. I………. I…………. and I ………. 46 .you do! Nice to meet ……. too.Maria. B. I…………from Deva and right now I………. I am a……………. How……….20 years old.you? B.... A.Exerciţiu: Completaţi următoarele texte: A. I…………..thanks! Hello. My name……………John.22 years old.

nytimes. Prima pagină a unui ziar 2. complet sau parţial. PRIMA PAGINĂ A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE) Aveţi în imagine prima pagină din ziarul american The New York Times varianta online. (www. şi lumea presei anglo-americane. numerele de telefoane si adrese de pe primele pagini ale ziarului headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar crosshead [kroshed] / [croshed] = câteva cuvinte folosite pentru a despărţi fragmente mari de text.com). de un dreptunghi lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = ştire de importanţă majoră subhead [sΛb hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic. titlul. de un rând. în mod normal. datelor sau cunoştiinţelor (ex: a hartă a metroului) diagram [daiəgræm] / [daiăgream] = desen sechematic sau tehnic box [boks]/ [bocs] = material încadrat. masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului) = cutia de pe pagina editorială cu numele celor mai importanţ redactori = cutia cu numele. căci pe acest tip de variantă se va baza tot restul cursului. Tipuri de ziare în lumea anglo-saxonă 1. Titlurile de ziare 3. Subcapitole: 1. şi care sunt. pentru un articol subheading [sΛbhediη]/ [sabheding] = subtitlu 47 .CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4) MODELE DE PRESĂ ANGLO-AMERICANĂ Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a înţelege corect prima pagină. Acestea se folosesc adesea în interviuri byline [bailain] = numele jurnalistului la începutul articolului dateline [deitlain] = un rând la începutul articolului indicând locaţia povestirii caption [kæp∫ən] / [cheapşăn] = un text tipărit folosit sub o poză pentru a o descrie (= cutline) infographics [infou græfiks] / [infou greafics] = reprezentaţii vizuale ale informaţiei. luate din textul principal.

timpurile simple sunt adesea folosite în locul formelor progresive sau continue. patru. în special pentru a vorbi despre schimbări. Say Scientists = “is getting” 48 . a merge.has climbed…. Prezentul simplu este folosit atât pentru evenimentele prezente cât şi pentru cele trecute: Ex: Blind Girl Climbs Everest = ….2. Titlurile de ziare nu sunt întotdeauna propoziţii complete. De obicei nu folosim şi “be”. blind = orb girl = fată (to) climb = a se căţăra Students Fight For Course Changes = …are fighting…. Britain Getting Warmer. titlurile lasă la o parte articolele şi verbul “to be” ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Lună (în mod normal “the moon”) woman = femeie (to) walk = a se plimba. substantivele de la începutul şirului le modifică pe cele care urmează: ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o “cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabrică “factory” de mobilă (furniture) furniture = mobilă factory = fabrică (to) pay = a plăti (to) cut = a tăia row = dezacord c. Multe titluri constă din expresii substantivale fără verbe: ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii more = mai multe wage = salarii cuts = reduceri b. sau mai multe substantive. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES) a. = Studenţii luptă pentru schimbarea cursurilor (to) fight = a (se) lupta course = curs changes = schimbări Prezentul continuu poate fi folosit. Adesea. a păşi (the) moon = luna de pe cer d. În titlurile de ziare. Titlurile conţin adesea şiruri de trei. = O fată oarbă s-a căţărat pe Everest.

CUTS este verb. fie ca verbe. a reduce aid = ajutor rebels = rebeli. SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in explosion) = (6 persoane au fost ucise în explozie) Six = 6 Killed <have been killed = au fost ucişi 49 . spun oamenii de ştiinţă. CUTS este substantiv.S. de regulă nu sunt folosite verbele auxiliare. AID este verb) = [Reducerea îi ajută pe revoluţionari] (to) cut = a tăia. (Spitalele vor lua/primi mai puţini pacienţi) Hospital = spital To take = a lua (primi) – sens de viitor Fewer < few = puţini = mai puţini Patient = pacient Putem folosi “for” pentru a ne referi la acţiuni sau planuri viitoare: TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi soldaţi trimişi la Glasgow?) g. a reduce row = dezacord..= Marea Britanie se încălzeşte (devine mai) caldă. Warm = cald – warmer = mai cald (to) say = a spune scientists = oamenii de ştiinţă e. ci doar participiile trecute.U. nu este întotdeauna uşor să ne dăm seama de structura unei propoziţii sau fraze. În ce priveşte structurile pasive. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U. AID este substantiv) = [S.S. reduces its help…. iar substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea paragraful “b” de mai sus). Comparaţi: U. Aşadar. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor. a reduce aid = ajutor third = a(l) treia/treilea world = lume AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neînţelegere în ce priveşte reducerea ajutorului acordat) Aid = ajutor (to) cut = a tăia. revoluţionari f. HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive.A reduce ajutorul dat lumii a treia] (to) cut = a tăia. neînţelegere CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries.

nu timpuri trecute (acestea fiind rare în titlurile de ziare) Comparaţi: AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been attacked) = (Preşedintele a fost atacat) AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii) h. killed (a fi ucis). attacked (a fi atacat). De fapt. şi multe alte milioane sunt citite pe gratis. nicăieri în lume nu se citesc atât de multe ziare – de exemplu.Observaţi că forme ca held (a fi deţinut). Marea Britanie are 21 de ziare naţionale. şi că ziarul nu îşi asumă în mod necesar adevărul lor: CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune că şoferul implicat în accident băuse alcohol/era beat) Driver = şofer (to) drink = a bea Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur: CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?) Crisis = criza Over = gata 3. britanicii cumpără de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor decât francezii. sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv. a se prăbuşi death = moarte toll = victime (to) rise = a creşte Semnele citării (ghilimelele) sunt folosite pentru a arăta ca altcineva a spus cuvintele respective. 89 de ziare regionale. Ziarele publicate în Marea Britanie se încadrează în una din următoarele categorii: 50 . În Marea Britanie: Se vând săptămânal cam 200 de milioane de ziare. şi mai mult de 1500 de ziare săptămânale locale. TIPURI DE ZIARE ÎN LUMEA ANGLO-SAXONĂ (AMERICAN/BRITISH TYPES OF NEWSPAPERS) A. Semnul de punctuaţie “două puncte” este adesea folosit pentru a separa subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect: MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe autostradă: numărul victimelor creşte) Motorway = autostradă (to) crash = a se ciocni.

[tradus de autorul cursului din Niblock. dar o întrunire a cercetaşilor va apărea doar în ziarul local. şi în mod sigur servesc ca principal teren de instructaj pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene. The People si Sunday Mirror. Grupul de ziare Mirror. Today. Pentru altele se plăteşte. cu una sau două excepţii. fie dimineaţa devreme. ziare regionale . Sarah. Inside Journalism.- - ziare naţionale – se vând în toată ţara şi abordează atât subiecte care afectează sau sunt relevante pentru întreaga naţiune. The Independent a fost preluat de un consorţium internaţional în care Grupul Mirror este majoritar. al răposatului Robert Maxwell. Dintre celelalte ziare. ca ziarele naţionale de duminică şi cele locale. controlează The Daily Mirror. deşi ar putea fi publicată şi de ziarul regional dacă rămâne spaţiu după ce au fost abordate problemele importante. fie târziu după-amiaza. Sunday Sport este independent. Daily Star şi Sunday Express. mai detaliat decât cele regionale sau naţionale. Ştirile nu se întâmplă doar în capitală. şi totuşi. The Times. La un cotidian. Daily Record (varianta scoţiană a lui Mirror). a cumpărat recent şi The Observer. London: 1996] 51 . cum ar fi o crimă. Financial Times este deţinut de Pearson. pot fi publicate trei sau patru versiuni/ediţii updatate (aduse la zi) ale ziarului. plus multe alte trusturi de presă (radio-difuziune) din lume. Probleme neobişnuite sau foarte importante. ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul londonez. care controlează News International. cu ziarele sale cotidiene naţionale şi regionale. este corect să spunem că ziarele locale şi regionale sunt în mod frecvent o sursă de inspiraţie pentru cele naţionale. cât şi subiecte din străinătate. de departe cel mai mare procentaj al jurnalismului de informare. se practică în afara Londrei. Cele 21 de cotidiene naţionale şi ziare duminicale la care ne-am referit până acum reprezenintă majoritatea celor vândute. Unele ziare naţionale şi regionale sunt publicate zilnic. News International angajează cam 3600 de oameni în Marea Britanie. Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch. News of the World. Blueprint. adică 80%. The Sun.abordează întâmplări şi evenimente care afectează o parte a ţării sau oraşului. aşa cum vor mărturisi miile de reporteri care lucrează în regiune. De fapt. la sediul său din Wapping. acestea se plătesc ziare locale – vorbesc despre o zonă sau o comunitate mai mică. parte dintr-un trust internaţional mai mare. Mail on Sunday şi The London Evening Standard. vor fi abordate în toate cele trei tipuri de ziare. Daily Mail al Lordului Rothermere şi General Trust publicau Daily Mail. dar şi probleme majore naţionale sau internaţionale ale zilei. majoritatea. United Newspaper este responsabil pentru Daily Express. Sunday Times. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt finanţate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau companiilor din zona respectivă. în timp ce altele pot apărea doar săptămânal sau de două ori pe săptămână. cel mai mare cotidian regional din Marea Britanie. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black este acţionar majoritar la Daily Telegraph şi Sunday Telegraph. Grupul Media The Guardian.

dar au arătat Americii ororile şi scopul nobil al cauzei Uniunii. Mulţi jurnalişti. a transformat America. În Statele Unite ale Americii: Jurnalismul are mulţi critici. Ceea ce contează în redacţia de ştiri este standardizarea şi productivitatea mai mult decât calitatea. Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului Naţional Yosemite din California. şi de-a lungul anilor jurnalismul a fost instrumental în asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru o mai mare egalitate a drepturilor femeilor în America. şi nu pe acela al altora. Nivelul educaţional şi salariile jurnaliştilor sunt mai sus ca niciodată. Jurnalismul este adesea prea superficial. Editorialele scrise de un număr mic de jurnalişti sudişti curajosi din anii 1950 şi-au ajutat comunităţile spre obţinerea drepturilor egale pentru negri. Un anunţ dintr-un mic ziar săptămânal New Yorkez a atras mulţimi surprinzătoare spre o convenţie a drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca). Alabama şi a tras un semnal de alarmă în ce priveşte replica neadecvată a comunităţilor publice şi private de sănătate în legătură cu apariţia SIDA la începutul anilor 1980. a educaţiei publice gratuite şi a dezvăluit scandalul de la licitaţia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. prea preocupat de faptele cititorilor şi spectatorilor cu venituri ridicate. Unii reporteri sunt leneşi. au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare în Major League Baseball. În timpul Războiului Civil. 1848. Anumiţi editori şi directori de Radio-Tv ar trebui mai degrabă să vândă pantofi în loc de ştiri. Totuşi. În anii 1940. de asemenea. a murit pentru jurnalismul său. majoritatea din presa neagră. sunt mult mai interesaţi în a-şi îmbunătăţii propriul destin. Elijah Lovejoy. Unii directori folosesc ştirile. Jurnalismul a arătat neglijenţa îngrozitoare faţă de bărbaţii negri suferinzi de sifilis în Tuskegee. Internetul este pentru redacţia de ştiri ceea ce telefonul nu era acum mai bine de o sută de ani. Jurnalismul a băgat şi scos 52 . a Drumului Appalachian din Georgia spre Maine. sau pe cele ale prietenilor lor. prin ‘newsletter-urile’ (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams şi alţii. este la fel de adevărat ca jurnalismul. conştienţi de posibilitatea îmbogăţirii. într-o ţară mai bună. În anii 1960 şi 1970. şi nu dau niciodată cinci telefoane dacă pot să dea două. În anii 1800. jurnalişti ca William Lloyd Garrison şi Frederick Douglass [fost sclav negru. câteva voci din presă au jucat un rol important în a-şi determina ţara să-şi reconsidere acţiunile din Războiul din Vietnam. New York.B. conştient sau inconştient. De fapt. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci publice gratuite şi. Unii reporteri se tem să vorbească atunci când nu sunt de acord cu decizia redacţiei. unii reporteri stau în redacţie ca şi cum ar fi biciuiţi acolo. în timp ce un aboliţionist. fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfârşirea sclaviei. prea orientat spre celebrităţi. reporteri şi fotografi (jurnalismul modern a fost în mare parte inventat în timpul Războiului Civil) au comis multe erori. de-a lungul secolelor şi până astăzi. un grup de tineri reporteri sportivi. pentru a-şi sprijini propriile interese financiare şi sociale. şi sunt ocazii importante de a primi mai mulţi bani prin apariţii televizate şi contracte pentru cărţi. şi pe bună dreptate. a zonei sălbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei. jurnalismul a ajutat la crearea Statelor Unite. şi prin eseurile lui Thomas Paine care informau şi inspirau coloniştii în timpul Revoluţiei Americane. şi a parcului C&O Canal în Districtul Columbiei şi Maryland. a Parcului Naţional Everglades din Florida.

iar astăzi pun problema managementului acestor păduri. care. o “serie de mutaţii/fenomene sociale” au dus la apariţia sa în S. urmate de Ladie's Home Journal. Dezvăluirea vânzării alimentelor alterate şi contrafăcute. sunt: cazul Ida Tarbell. John Cannon. de către Upton Sinclair în 1906. duce la votarea de către Congresul SUA a Legii Alimentelor şi a Medicamentelor. Se ajunge astfel la concluzia ca prin „muckraking” vorbim atât de predecesorul juralismului de investigaţie. denumire ce îi aparţine preşedintelui Theodore Roosvelt. sau John Steinbeck şi „lagărele de emigranţi din California”. în legătură cu publicitatea mincinoasă în domeniul medicamentelor şi a tratamentelor medicale”. statutul şi morala inventate vreodată.U. efortul de a face ca celor bogaţi să le fie tot mai greu să se îmbogăţească în continuare. cât şi al fenomenului numit „New Journalism”. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate în acest dicţionar. Reporterii au cauzat reformarea sau închiderea unor spitale. care.” Jurnalismul a plasat oameni la conducere şi a forţat oamenii să demisioneze. iar săracilor să le fie mai uşor să reuşească să nu devină şi mai săraci". London: 1996] Acest tip de jurnalism. tiraje de sute de mii de exemplare. Inside Journalism. ca în exemplul lui Edward Willis Scripps. Jurnalismul nu ar trebui să fie despre premii şi se pare că unul din principalele sale defecte astăzi este goana după premii în locui oricărui alt scop.” Dar şi „constituirea/ dezvoltarea presei populare. ar fi rămas la putere mult mai mult dacă nu era jurnalismul. Everybody's şi Sunday Evening Post. purtătorul de cuvânt al Casei. dezvăluie „afacerile necurate ale trustului Standard Oil”. [tradus de autorul cursului din Niblock. urbanizarea masivă. relaţii publice şi publicitate. Preşedintele Richard Nixon. în 18 numere din revista McClure's. judecătorul Abe Fortas. citat de acelaşi Cristian Florin Popescu. care îl critica foarte tare. Louis Post şi the Dispatch. o serie de reviste populare. inclusiv impunerea magazinelor”. tipic american şi apărut de altfel în Statele Unite. Şi exemplele ar putea continua. Senatorul George Lorimer din Ilinois. de la muck = gunoi (în engleza americană) şi rake = greblă. cât şi de dl Cristian Florin Popescu în dicţionarul său: “Am un singur principiu. „Marea fraudă americană. Sarah. 53 . membri ai consiliului oraşului. Alţii nu. în 1878: “Teama de a fi expus în ziare previne mai multe infracţionalităţi. noi reguli pentru operatorii de ‘ferry boat’-uri din San Francisco.A: “valurile masive de emigranţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unii jurnalişi au luat premii pentru acest tip de muncă. Tot conform acestui dicţionar. „până la începutul secolului următor”. Se milita pentru dreptate socială. cazul Samuel Hopkins Adams. Cosmopolitan şi Munsay „şi-au scăzut preţul la 10 cenţi”. Jurnaliştii au ajutat la crearea pădurilor naţionale acum mai mult de un secol. uneori după ce le fusese decisă data execuţiei. Aşa cum spunea Joseph Pulitzer. a corupţiei şi pentru dreptate socială" după cum ne spune Michael Emery. dezvăluie în revista Collier's. între anii 1902-1904. Aşa cum ne explică dl Cristian Florin Popescu în Dicţionar de Jurnalism. poartă numele de muckracking. după ce luase în stăpânire St. Collier's. apărut în anul 2007. Alte exemple ar mai fi Jack London şi „condiţiile de trai ale „poporului umil”. atingând. citat atât de Judith şi William Serrin în cartea lor Muckracking! The Journalism that Changed America. Blueprint. la 1906. decât toate legile. şi mulţi alţi şerifi. şi anume. precum McClure's. şi au făcut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali expuşi la plutonium. din anul 2002.lumea din închisoare. dar nu asta contează. şi primari. imoralităţi şi ticăloşii. care: "s-au înscris cu mare entuziasm în cruciada împotriva marilor afaceri. corolar al industrializării. curăţarea proviziilor de apă municipale.

2. şi mai ales despre „Muckraking Era”. vorbim despre demascarea cazurilor de corupţie a politicienilor. Definitia eseului: .scriem paragraful sau eseul de la început la sfârşit.eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singură temă şi cu o idee centrală. dar eseul obişnuit este cel de cinci paragrafe. sau chiar să schimbăm organizarea . STRUCTURA UNUI ESEU: 1. despre drepturile femeilor şi ale populaţiei de culoare. Rescrierea 6 – s-ar putea să fie nevoie să explicăm ceva mai clar. Înainte de a scrie (Pre-writing) 1 – alegerea unei teme 2 – adunarea ideilor = gândirea temei 3 – organizarea ideilor – ce vrem să folosim şi unde B. când vorbim despre presa americană.primul paragraf al unui eseu. inclusiv atingând socialismul. despre egalitatea socială. explică tema prin idei generale. in fine.citim textul încă o dată pentru ortografie. gramatică şi cuvintele alese . şi. sau să adăugăm mai multe detalii. Subcapitole: 1. Structura unui eseu 1. Ciorna (Drafting) 4. Trebuie să aibă măcar trei paragrafe. CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4) CUM SĂ SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN ESSAY/ARTICLE) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a scrie corect un eseu/articol de ziar. de obicei este aproape de sfârşitul paragrafului) 54 .facem corecţiile finale 2. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE Procesul de a scrie are şase paşi: A. C. are o teză ( = propoziţia care ne dă ideea principală.În concluzie. cum o numeşte dl Popescu. Structura eseului: a) Introducerea: . Revedem ce am scris 5 – revedem structura şi conţinutul D. Introducere: Procesul de a scrie 2.

Skunk. au introdus un număr de cuvinte în engleză din limbile pe care le vorbeau în ţările lor native. Totuşi. ‘tai-fung’. rezumă şi re-afirmă teza şi ideile care sprijină eseul. mirositor. probabil vă vor spune ‘Anglia’. Trebuie să fie unul sau mai multe paragrafe în corpul principal al unui eseu.b) Corpul (cuprinsul) eseului: . provenea în engleză dintr-o limbă a indienilor nativi din America. teza nu trebuie să afirme două laturi ale unui argument în mod egal: Ex (NU): Sunt avantaje şi dezavantaje în ce priveşte utilizarea energiei nucleare. însemnând ‘vânt mare’. cum ar fi typhoon. O teorie este că sclavii din America foloseau în propria lor limbă o sintagmă care suna ca OK pentru a spune ‘e în regulă’. * Exemple de teze puternice (strong thesis statements) teza este propoziţia care ne spune ideea principală a întregului eseu/articol. lunile de vară sunt mai calde decât cele de iarnă. şi au folosit cuvântul jass sau jazz pentru descrierea muzicii şi a anumitor 55 .ultimul paragraf al unui eseu. Un alt exemplu bun de cuvânt ‘nou’ este cuvântul jazz. mulţi dintre strămoşii cărora au fost aduşi în State ca sclavi cu sute de ani în urmă. Şi afro-americanii au adus cuvinte noi în limba engleză şi au schimbat sensurile unora deja existente. Această idee ar trebui să poată fi discutată şi explicată de ideile suport. aproape toată lumea foloseşte OK pentru a spune ‘e în regulă’. Cuvântul englezesc obişnuit OK este folosit astăzi în toată lumea. numele unui animal mic. - * Exemplu de eseu Schimbarea limbii engleze: Influenţa Afro-Americană (Introducere): Dacă întrebaţi americanii obişnuiţi de unde le provine limba. Astăzi. Muzicienii afro-americani din Statele Unite au început să cânte muzică de jazz în oraşul New Orleans. Americanii au auzit sintagma şi au început să o folosească. c) Concluzia: . Este de obicei plasată la finalul paragrafului introductiv. care la origine provenea din cuvântul chinezesc. (ne dă tema dar nu şi părerea pentru aprobare sau dezaprobare) Varianta corectă: Deşi există unele avantaje. teza nu trebuie să fie o propoziţie care doar spune un fapt despre o temă. vocabularul englezesc a fost influenţat şi de cele ale altor ţări şi grupuri de oameni. (teza) (Corpul principal – main body – paragrafele care sprijină teza): Afro-americanii. dar nu aparţinut întotdeauna vocabularului englezesc.paragrafele care explică şi sprijină teza sunt între introducere şi concluzie. ea ne spune părerea autorului sau o idee importantă despre temă. şi alb-negru. Ex (NU): În Emisfera Nordică. Unele cuvinte sunt împrumutate din alte limbi. sunt câteva feluri de a ne îmbunătăţi folosirea limbii. Ex: Când studiem o limbă străină. folosirea energiei nucleare prezintă multe dezavantaje şi nu ar trebui să facă parte din planul energetic al ţării noastre.

ca şi noii imigranţi. bineînţeles. dar pe măsură ce muzica de jazz a devenit tot mai populară. din ce în ce mai mulţi oameni au început să utilizeze cuvântul cool în conversaţie. cu sensul de ‘bun’ sau ‘minunat’. dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este ‘cool’. ‘Pătratul’ este. un sens adiţional a fost dat cuvântului cool în ultimii 100 de ani. cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit. sau pentru descrierea unei persoane care este ‘calmă sau ne-emotivă’. Pentru ei. cool însemna ‘bun’. o formă. Cool a fost folosit multă vreme în limba engleză pentru descrierea temperaturii care este ‘nu caldă dar nu prea rece’. Academic Writing From Paragraph to Essay. (Concluzia) Engleza datorează unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare cuvinte afro-americanilor. Aceasta poate fi pentru că o persoană care este prea demodată şi nu este flexibilă. Uneori sensurile cuvintelor se schimbă de-a lungul timpului. Ca şi în cazul cuvântului jazz. Pe măsură ce muzica de jazz şi alte forme de muzică cântate de muzicienii afro-americani au devenit populare. vor continua cu siguranţă să aducă noi cuvinte limbii engleze şi să confere sensuri proaspete cuvintelor existente. 56 . care să aibă elementele menţionate mai sus. este ca o formă cu patru laturi drepte şi patru colţuri. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine? [tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul. Un cuvânt cu sens opus este square (pătrat). Grupurile etnice existente în Statele Unite. Un exemplu bun este cuvântul cool. Astăzi. mai ales de tineret. este încă un cuvânt frecvent utilizat. muzicienii afro-americani au folosit cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. sau chiar un mic eseu.stiluri de dans. Totuşi. Macmillan: 2003] Exerciţiu: Încercaţi şi voi să scrieţi un paragraf.

were. do…. Capitolul “Pronumele” 1. has written. 3. am. 6.. 12. did…. are 2. don’t’. this.have. am.RĂSPUNSURILE LA EXERCIŢII: Capitolul “to be”: 1. 11.. 3. 2 he/she/it. 2. 10. you A: are B: fine Am. 5. 2. this. am A: am B: do. 10 had Capitolul “Formarea Timpurilor” 1. 6.have. “did” pentru toate cazurile Capitolul “to have” 1. …mine Capitolul “Vocabular” A: is. are going. I read. 4. She said she had eaten it. 2. 5. am. 8. She said she was writing He said he would talk to you soon She said she had seen it. I. were Capitolul “to do”: 1. 3. had. 1.have. 1. does…. has 2. 2. 5. watched TV. 8. 4. 9. 3. you/we/they. am. was. had. were speaking Capitolul “Vorbire indirectă” 1. 3 are. am. 4.is. 3. 1. am. was. 5.. 4. do. 5. did…. are B: am. was. 2. 5. 7. do. has. journalist/reporter 57 . does. do 2. 4. is. 9. have. She said she had been laughing. 7. 4.have. was.

Dicţionar de Jurnalism. Academic Writing From Paragraph to Essay.Bibliografia: Niblock. Blueprint. New York: 2002 Soars. Macmillan: 2003 Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Bucureşti: 2007 Serrin. Michael. Muckraking. Practical English Usage. The Journalism that Changed America. Michael. Judith &William. English Grammar and Vocabulary. Macmillan: 2003 58 . Oxford University Press:1998 Vince. Elementary. Sarah. Niculescu. London: 1996 Popescu. Cristian Florin. Elementary Language Practice with Key. The New Headway. relaţii publice şi publicitate. Oxford University Press:2003 Swan. Liz & John. The New Press. Inside Journalism.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->