T

il

t t
I

:

r
f,
il

CASADESANATAIEDRAGOMIR

Bucuresti LUCRARE I}E DIPLOMA

t ,l i fx;iltt .i i ,

i "{i,i,i *,uio ,"

DEvIATIILE CoLoAIYEI YERTEBRALE
RECT]PERAREA SCOLIOZEI

ril
lil

t
t ilt Coordonator:ProfesorCristianDragomir Indrumafor lucrari practice: Profesor LilianAlbu

l,

t
il f, il il

Absolvent: Violeta Prisneanu

BUCURESTI Sesiunea Iulie 2009

t

t
I

T

t
I
l

n
t
I

CUPRINS

I.
II,

Anatomie patologica
Deviatiile qoloaqei vgrtgbrale!!:!!!!!!!!!.!!!!!!,:::!!!!.!!!!!,i?:?,:::!,!!

Pag.3
pag.4

III. Scolioza ... 1. Generalitati .

Pag. 5 Pag. 5

2. eauze fiziopatogenic 3. Mecanism

pag.6 Pag.7

r
t
I I

t
I
l

I I I
l

4. Factoride risc Pag"8 pag.g de specialitate 5. Cosnsultul " pag.g vigilenta 6. Expectativa pag.9 .......... recomandati 7. Medicispecialisti .. 8. Investigatii Pag.10 pag. 10 precoce .......... ...,,,, 9. Diagnostic pag. 10 10.Tratement Gneralitati .... pag.11 ......"..... 11.Prevenire pag.l2 11.TratamentAmbulatoriu ........pag.12 medicementos 13.Tratement pag.12 chirurgical. 1-1. Tratament pag.13 .. chirurgicale 15"Optir.rni pag.13 ............ 16.Aite ffatamente ... Pag.15 f,\i.Kinetoterapia pag.15 .......... 1. Etapeletratamentului a scoliozci .;;ii. pag,16 i;.,i.;ir....'..i de corecJare 2. Metode pag. 18 3. Exercitiipentruscolioza .. pag.24 V. Principiile si obiectiveletratamentuluiBFT . pag.25 prin Hidro-Terapie. 1. Tratamentul pag.27 2.Trutamentulprin Electroterapie prin Masaj 3. Tratamentul Pag.28 medicala 4. Gimnastica Pag.29 pag. 30 Balneologic 5.Tratamentul Bibliografie............ pag.3l

I It

r

T

t
I I
L Anatomie patologica Descrierea coloaneivertebrale Coloanavertebrala constituie saheletulsolid al trunchiului. Este situata in plan mediao in rogiunea poslerioata & trunohiu"lui,fiind formata la om 'din 33-34 dc vertebre.Intre vertebrese gasescdiscurile intervertebrale.'Ininterior de-a lungul ei, coloanavertebrala este strabattttade un canal numit canalul vertebral(neural)care maduvaspinarii cu invelisurile sale. adapostesta
ritdE; L .

t
I

r
t

coloaneivertebralesunt: Segmentele 1. Segmentul cervical este format din 7 vertebre.Vertebracervicala prezinta unele deosebirifata de vertebratip. Corpul estemai mic si mai alungit tragsvers{. In segmentulcervical gasim 4 vertebre de traruitie : atlas, axis, vertebra-p6 s1'!:7. lor la functii speciale. Aceste vertebre ptezintaparticularitati deosebiteprin adaptarea 2. Segmentul toracal este format d1n 12 vertebre. Caracteristicile acestor vertebre sunt articularea lor cu coastele,pe fetele laterale. Apofiza transversala de pe prezirrtacatre varf, pe fata ei anterioara, o fateta articulara corespunzatoare coasta. 3. Segmentul lombar este format din 5 vertebre.Vertebralombara este mai mare decat celalalte vertebre.Corpul este lat mai inalt si cu perimetrul transversal posterior si inferior, se afla un tubercul care mai mare. Labaza apofizei transverse, reprezinta cu adevarat apoftza transversa. In partea Latetalalombara a apofizelor numitaapoftzamaxilara. se afla o proeminenta articularesuperioare 4. Segmentul sacral este format din 5 vertebre sudate intre ele purtand denumireade os sacru.Intre ele se afla doua oaseiliace cu care se articuleazalateral formand bnazinul osos, Sacrul prezinta o fata anterioara concava, una posterioara convexae obaza,un varf orientatcentralsi douafete laterale. 5. Segmentul coccigian este format prin sudareaa 4-5 rudimentevertebrale. Coccisul prezintala baza doua proeminente(coarnelecoccisului)rcare se unesc cu B,aza coarnelesacrale. se articuleazacuosul sacru.

T I
t
I

T
T

T I T
T
l

I I

F
il

I t T

ll

ti

t

II. Deviatiile coloaneivertebrale Cwburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comportein cadereaa ua resort, amortiz.arrdu-le, spre deosebire-de ,putaa pr;. T"; curburile, pastreazaproectia centrului de greutate in interiorul i,.rig"*r"i a. sustinere. Chiar atunci cand una din curburi este accentuata(cifoz#r, torooza) coloana isi recapataechilibrul exagerandcurbura din regiunea invecinata. Deviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile axului vertebral sunt afectiuni provocatede diferiti factori etiopatogeni. Deviatia lateralap!ut" datorita unei atitudini vicioase,impusa ! de urrtip oarecare, de anumite conditii profesionale. Aceastadeviatie laterulatemporala,dar prelungita a coloanei nu reprezinta scolioz4 ci o atitudine anormala cateereazaposibilitati pentru

t t
T

T t

r
I I

eonstituirea ei,

Cand in mod voluntar un copil, care sta mult in banca stramb, capataodeformare, pozitia nu poate fi numita scolioza,ci deviatie prin tinuta. In aceasta nu se observa nici o deformatiea toraceluisi nici o sarcinau ,oio*"i vertebrale. Deviatiile recunoscuteale coloaneivertebralesunt : A. Scolioza B. Cifoza C. Lordoza Cifaza: sunt deviatii ale coloaneivertebralein plan sagital,prin exagerateacurburilor normale ale coloanei vertebrale.Exista insa cazuri-rarc.'atipice,"cand coloana se ctxbeaza invers : cifoza cervicala si lordoza d.orsala. Deformatia se compenseaza printr-o hiperlordoza cervicala si lombarapentru echilibrarea coloanei. Cifozelepot fi suple,asa-zisele atitudini cifotice carepot corectasi hipercorecta voluntar prin contractiamusculaturii saufixe (rigide) carenu se mai pot corectaprin redresarea voluntara sau mobilizare pasiva.Deblitatea generalasau pozitiile gresite (in banca la locul de munca) si miopia pot favoriza atifudinii cifotice. cifozele adevarate,fuactionele atr la b,aaaun traumatism cu tlrrtirea unei ascrrtitspre inainte (in pana) ceeace determina asez:areacoloanei vertcbre in unghi in unghi deasuprasi sub vertebra lezata. o/alta cauza a cifozei se aplica prin legea lui Delpeon : cand corpul este mentinut"mult timp aplecat inaint", r" pioduqs o turtire a corpurilor ver'tehrale in partea anterioara, din cavza greutatii corporale afecteazasi ac,tioneaza asupraacesteiparti a vertebrei. "*"

t
I I I

t
I I I I I

Lordoza: Lordozele sunt deviatii ale coloaneivertebralecu convexitateanterioar4 prin exagerareacurburilor normale ale coloanei vertebrale. Datorita mai ales tonusului bazinulcademai mult inainte creiut si psoasuluisi stabiriitonusuluiabdominalilor, decatnormal, exagerandcurbura lombara. O cauzafavorizanta la femei estepurtarea incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinareabazinului inainte si a trunchiului inapoi, determinand lordozarea. Lordoza este prezenta si in locurile cu luxatie congenitalade sold bllaterala,in spondilolistezissi in enopatli.La randul ei lordoza poate fr cauzadeviatiilor.algiilombare si sacrale,albuminuriei,prin jenareafunctiei rinichilor, pregcumsi a oboselii in mers si stationare.

ur. scoLlozA
1. Generalitati

Scolisza esteafectiuneain care coloanavetebralaestedeviata in plan frontal fiind in conditii normale dteapta.Inacelasitimp (intr-o parte),coloanave,rtebrala coloanavertebralapoatefi si rasucita(rotatain jurul axului). In mod obisnuit scolioza aparela mijlocul spatelui(coloanatoracica)sauin parteadejos a spatelui(coloana lombara). Multi oameni au un anumit grad de deviere a coloanei.De fapt, curburile deviatii normaleale coloaneivertebralemai mici de 10 ga4p suntconsiderate coloanei.Scoliozaesteatunci canddevf{ibcoloaneiestemai mare de 10 grade. de obicei in foma literei S sauC. Coloanavertebralase curbeaza

*\:pinc

lmagineacoloaneivertebraleafectatede scoliozi

2. Calaze Aceastaeste aparitiei scoliozeinu estecunoscuta. In B0%din cazuri, cartza si aunrita scolioza idiopatioa. Scolioza apa{ede obieei in copilarie sau adolescernta fiind o afectiunefamiliala. esteasociatafactorilorgenetici,adesea si nestructurata. Sunt douatipuri de scolioza:strucfurata implica curburi ale coloanei,fatarotatie si este Scoliozanestructurata reversibila,pentruca estecavzatadeconditii precum : -dwere sauspasm muscailar -a cauzainflamatorie precum apendicita -inegalitatea membrelorinferioare. implica curburiale coloaneicu rotatiesi esteireversibila Scolioza structurata (idiopatici) ori boli saualte conditii fiind de obicei cavzatade factori necunoscuti precum: -3lspalii ptezente (congenitale), cum ar fi spinabifida, sifuatiein care la nastere formareanormala a canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care afecteaza de scolioza sunt determinatede anomalii osului. Intre 5-7% dintre caztxTle congenitale ale coloanei,caredeterminacurburi ale coloanei,curburi care suntmult seagrcvema Acestecurb,uri de scoliozaidiopatica, mai rigide decatceledeterminate . pe masurace copilul creste,in specialin perioadaadolescentei -afectiuni muscularesaunervoase,precum paralizia cerebral4 sindromul Marfan sau

distrofia musculara -traumatisme -infectii -tumori. poateapareca urmarea modificarilorcoloaneideterminate La adulti scolioza de pot fr cavzate Acesteprocesedegenerative degenerative). de imbatranire(procese sauosteoporoza. catreosteoartrite simptomesi nu scolioza,in general-nucarlzeaza In copilarie si adolescenta Ea poatefi coloaneivertebralenu devinesevera. esteevidentapanacanddeformarea copilului nu sta prima dataperceputa de catreparinti careobservacaimbracamintea pot iar coastele drept sautivurile suntinegale.Coloanacopilului poate aratacocosata fi proeminentein afara, Copilul cu scolioza: -un umar poatepareamai inalt decatcelalalt -un soldpoatepareamai inalt decatcelalalt -capul copilului nu estecentratpe corpul sau -un omaplal poatc fi mai procndnent dcqatqslalalt -coastele sunt mai ridicate pe o parte candcopilul se apleacainfata din talie -linia taliei poatefi mai platape o parte. drneriin copilariesauadoiescenta. De celemai multe ori scoliozanu oauzeaza la cei care au scoliozaestedata de alte cauze,precum Durereain adolescenta scoliozeieste tumori ale oaselorsauale maduvei.Dacacopilul are dureri asociate durerii. foarte important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a stabili caruza Adultii careau scoliozapot saunu sa aiba dureri de spate.In majoritatea cazurilor, unde sunt prezentedurerile de spate,estegreu de stabilit dacaele sunt si devine cauzate de catrescolioza.Oricum, dacascoliozalaadulti seagraveaza si a difieultatilor la respiratie, se.vcra ea poatcdeterminaaparitiadurerilor de spatre simptomesimilare scoliozei. Alte afectiuni,cum at ft cifaza,cauzeaza

3. Mecanism fiziopatogenetic La eOpii eun0seuta. mai freeventaforma Ru are 6 eanzA SeolioZa idiopatiea,Cea caFe au acesttip d" scolioz4 in mod obisnuitprimele simptomeaparlavarsta de 8-10 medie,determinand ani- Majoritateacazllrilor de scoliozaau gtadede severitate in timp. Curburile mici, in general,nu curhrri mici ale coloanei carenu se agraveaza ffiitzffizadureri sau alte probleme.In mod normal medicul reexamineazacopTlulla 46 hmi pentnr a urmari orice schimbarein evolutie. In cazurile de scoliozamedie sau sev€ra,curburile coloanei continua sa se rapida din timpul ascmfir€zein timp. In perioadade crestere,cum ar fi. cresterea se adolescentei, curbr:rilese pot agtava.Curburilemai mici de 30 de gradeadesea

I

t

r|
I

t
I

t t t
l|

t t t

T

t t

oprescdin evolutie odatacu stopareacresterii scheletului,in timp ce curburile mai iar cvolutia poateeontima si la mari sepo1agravape toataperioadaadolesee-ntei mafiiritate, dacanu sunt tratate. tratament Doar aproximativ 10% dintre copii diagnosticaticu scoliozanecesita (fie corsetsauinterventiechirurgicala). Factorii qe pot sugeraun potential de crestereal curburii coloanei includ: -varsta copilului si stadiul de dezvoltaresaumaturitate al scheletului cand a fost diagnosticatascolioza. Cu cat estemai putin mafr,xlzatscheletulin momentul ca scoliozasa se agraveze in timp. Varsta diagnosticarii,cu atat mai mare estesansa scheletului,determinataprlntestulRisser,esteutilizata pentru a determinariscul agravariicurburii -marimea eurburii, Cu cat estemai mare eurburaeu atat mai mare estesi riseul de a se agravain timp -localizarea si forma curburii. Curburile situatein parteasuperioaraa coloanei mai mult decatcele situatein parteainferioaraa vertebralese agraveaza adesea coloanei. dc a fueesqqliszacu surburi mar mari si mar Feiele au mai mareprobabilitatea severedecatbaietii. vertebreleserotescspreinteriorul inelului Pe masurace scoliozase agraveaza, parteasuperioara a coioaneivertebrale, se coastele de curbura.Dacaesteafectata parteaopusa.Curburapoate pe o parte a corpului si se departeazape aglomereaza determinaingustareaspatiului dintre vertebre.Vertebrelepot sa se subtiezepe partea externaa curburii. poatereduce coastelor(gibozitatea) In cazul curburilor severe, defomarea carttitatea de aer din plaman determinandinima sa faca un efort suplimentarpentru a poate duce la aparltia pompa sangein tesutul pulmonar comprimat. In timp, aceasta insufisienteiea-rdiaee, sau Desi esteneobisnuit,copii sepot nastecu scolioza(scoliozacongenitala) poatesa aparain primele luni de viata (scoliozainfantila). Scoliozaprezenta aceasta de la nasteresauceacareapareimediat dupanasteresepoate agravamaimult in timp decatscoliozaaparuta mai tarziu in viata.Oricum,in unelecazlxi, curburile congenitalenu se agraveaza in timp, iar unele curburi ce apar dupanastereau o evolutie mai buna si fara tratament. 4. Factori de risc Factorii carecrescriscul unei persoane de a dezvoltascolioza,includ: -istoria familiala, Se eunoastcfaptul ca seoliozaestea afeetiunecu earaclerfamilial. Copii, in specialfetele ale carormameau avut scolioza,prezintaun risc crescut de a dezvoltascolioza -sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsaintre 10 si 16 ani sunt de 7 onmai predispusedecatbaietii sa faca scolioza cu curbura severacare sanecesitetratasrent. sareau: -ssoliqza e$temal fresve{$ala persoanele -y€rtebrre anterioara),ffid obisnuita inpartea inapinsespre inainte (deplasare

T
It

F F T

r-I
l
inferioaraa coloaneivertebrale(spondilolistezis) -lipsa sauseurtarea membrelorsuperioare sauinferioare -alte tulburari legatede dezvoltareatisulara in viata intrauterina. 5. Consultul^ de specialitate Seva apelala medic pentru a examinacopilul daca: -se observao curburaa coloaneivertebralea copilului -se constatacevaneobisnuit in posturacopilului, precumproeminenta coastelorin afara,un umar mai inalt dec,,at altvl, un ssld mai inalt depa-t altu-l,sri dp,zechilibru! taliei -imbracamintea nu sepotrivestepe copil sautivurile hainelor cad asimetric -in urma programelorde screening efectuate in scoalaserecomanda examinarea copilului de catreun medic specialist.

I I

t
T

t
T

6. Expectativa vigilenta Daeaparintii suspicioneazaprezenta unei curburi a coloaneivertebralela copil, atunci acestatrebuieexaminatde catremedicul specialist,fie prin programul de screening scolarfie cu acaziauneivizite la cabinetulmedical.O diagnosticare precocedeterminainceperearcpidaa tratamenfului,prevenind astfel agtavarea curburii. Daca rezultatul screeninguluiprin programul scolar sugereaza o deformarea coloaneivertebrale, urmatoareaetapa esteun consultmedical de specialitate. prin program-ul de soreeni{€scolarsu$ Majsritateadeformarilsr deiectate deviatii in limite normaleale coloaneivertebralesauscoliozemedii, carein mod obisnuit necesitanumai urmarire atenta.

t
I

t
T I

7. Medici specialisti recomandati Urmatoarelecadremedicalepot identifica si monitoriza scoiioza: -medicul de familie -pediat.rul -asistenta medicala -mediculrezident. Medicul specialistin chirurgiaosoasa (ortopedul)poatefi consultatincaztrl unei scoliazecu curburamare.Medicul ortopedva evaluacurburasi va recomanda ca tratamentcorsetul sauinterventia chirurgicala. Specialistuladecvatpentrua proiectacorsetulnecesar pacientuluieste tehnicianulortopedcareva confectionasi regla corsetulpotqivitpentru fiecare pacient.

t t t
I T T
I

T

t t
tt

8. Investigatii Investigatiilepenku scoliozaincep in mod normal cu istoricul medical si examinareaftzica. Dintre acestea facepartesi tesful de inclinare in fata,un test simplu careconstain inclinareacopilului in fata din talie, brateleatarnand pe linga co{p cu palmele atinseuna de cealaka,examinatorulurmarind inegalitatile spatelui saucoastelor. Poatefi folosit un scoliometrupentrua masurasi estimarotatia curburii coloanei. Daca rezultateleistoricului medical si examenului frz\c aratao curbura pfes,tliata scmnificativaa coloanei,treb-u-ie o radiograliea coloanciBcntruo masurare precisaa gradului de curburaa coloaneivertebrale. Varstascheletuluiosos,calculataprin testulRisserestede mare ajutor in determinarea potentialuluide agravare a curburii. In famifiile care au scolioza, copii trebuie examinati periodic. Teitele neirclogice vor fi efectuatela copilul cu scolioza,pentru a determina dacaei au afectiuai asociate scoliozei,cum ar fiparclizia cerebrala adesea sau distrofia muscutrara9" Diryroetic pnecoce Cryii femeilor care au scoliozatrebuie supusi screeninguluipentru scoiioza in mod periodic-mai alesin timpul pubertatiisi pe toataperioadaadolescentei. pentru scoliozain scoli esterecomandat Pnogrmul de screening de catre mqirihtea organizatiilor sanitare.Cu toate acestea unele organizatTi medicale sunt iryotrma efectuarii de rutina a screeninguluipentru scolioza idiopatica la copii mai md si adolescentii carenu au simpatologie.Scoliozaidiopaticainseamna &fmmmea colomei vertebralefata a se cunoastecauza. Scoliozaidiopaticaestecel mai &ffr'trt tip de seoliozao-bscrvata pubertatii. in pcrioa,da Expcrtii mdicali care sustin screeningulcred ca un diagnosticprecoceva cm&re si la un tratamentprecocecare sa opr€ascaevolutia curburii spre agravare. ln rmle starescreeningul pentru scoliozaestereglementat prin lege.In primele wreenigul poate fi efectuat la Screeningul scoala, poate ulterior frrealuat dupa @e s mmita F€rioadade timp de catremedicii specialisti sau de catremedicul de fnmilie. Muhi copii la care serecomandaurmarireaulterioara nu au nevoie de ffilv{ulti cercetatori sl.tgercaza adaugarca de teste suplimentarclatestul de imlinare in fam penau aface screeningulscolar mai eficace. 10.Trntament - Generalitati Scoetdratamentului pentru scolioza estede a preveni accenfuarea curburii colmei vertebrale,de a corectasi stabiliza curbura severa.Din fericire mai putin de l0% din e careau deformarea coloaneimai mare de 10 gradenecesita tratameul. Tipul de traramentestein functie de cavzascoliozei. (scoliozanestructurata) Scoliozade cauzasubiacenta in mod obisnuit se
10

t t t
It

t
T

t

F T
I

T
I

t t |t t t
T

I

t

F

F

F F

l

E F F

cand conditiile care au cavzatdeformarea,cum ar fi contractura imbunatateste muscularasauinegalltateamemtrelorsunttratate, (scoliozestructurate) in de catreboli saufactori necunoscuti Scoliozelecavzate mod normal necesitatratament. -tratament periodicala frecare4-6 luni Acestainclude fie observatie nechirurgical. pentru a'stopa pentru a verifica orice progresiea curburii fie utilizareade corsete accentuarea curburii -tratamenful chirurgical. Chirurgia poatefi folosita la insertia de implante care vor pe loc saula fuzionareacorpilor vertebraliasaincat curburasa mentinedeformarea nu se agfaveze. Tratamentulestein functie de varsta persoanei,de marimea curburii si de riscul Riscul progresiei estein functie de varsta la careestestabilit aecentlrariiacesteia. diagnosticul, de marimea curburii (masuratpe imaginearadiografica a coloanei), de varsta scheletului (determinatprin tesful Risser). Tiatamentul la un copil la careschelefulnu estepe deplin dezvoltat poate sa includa: -qandsur-bura sc Ya efcsfuaq evaluareperiodieade mai misa de 25 de era-dc cs.te catremedicpentrua urmari progresiacurburii.Adeseanu mai estenecesaralt tratament -cand curbura esteintre 25 s140de grade,corsetulpoate fi utilizat rentru a preveni curburii pe perioadacresterii.Unii medici folosesccorsetulla curburi de accentuarea pana la 45 de grade.In mod normal katamentul cu corsetse va utiliza panala stopareacresterii scheletale -cand curbura estemai mare de 40 de gradecorsetelenu mai sunt eficiente -interventiachirurgicalapoatefi luata in consideratelacurburilemai mari de 50 de grade.Fara interventie chirurgicala, acestecurburi sevor agtava ta persoaneleadultc la eareercstercaseheletuluia fsst terminat4 tratamcntul poate include urmatoarele : -ameliorarea durerii, folosind aspirinasaudroguri similaresi exercitiifrzice. Acestea durerii de spate pentruameliorarea pot fi sufrciente -cand curbura estemai mica de 50 de grade seva efectuao urmarire periodica pentru a observaorice progresiea curburii -cand curbura estemai mare de 50 de gradesi tinde sa se agravezese va apelala interventia chirurgicala.

lL. Prevenire Scoliozanu poate fi prevenita. Scopul tratamenfului estede a preveni accentuarea curburii.

11

I I

12. Trtt*ment ambulatoriu cu scoliozaareo curbura c&reafost diagnosticat Daca copilul sauadolescentul coloana a coloaneimaimica de 25 de gradeesteimportant camediculsa examineze |a fiecare 4-6 luni pentru a constataevolutia curburii. Chiar dacamajotitatea cwburilor nu se agraieaza,momentul instituirii tratamentului esteimportan{ de stopandevolutia. cunoscutpentru a fi inceput din timp, acestaadesea Impactul scoliozeila copil si la adolescent Tratamentulscoliozeicu curburamediesaugravapoateaveaun impact dramatic pentru viata copilului. Atunci cand copilul are scolioza esteimportant ca dificultatilor legatede purtareacorsetului. In familia copilului sa fie avertizataasupra in tratareascoliozei,unde sunttratati si alti copii cu aceasta clinicile specialigate afectiune,t" offioportul adecvatp:g1ry:9p-4. Scoliozaadultului Asociatemedicatiei,alte Adultii careau scoliozapot aveadureri de spate. cum ar fi metode care ajuta la mentinereasi promovareaunei stari bune de sanatate, exercitiile frziceregulate si ingrijirea specifica a spatelui,pot aiutala usurarea durerilor de spatela unii adulti. 13. Tratament medieamentos Cand durerile de spatesunt asociatecu scolioza, durerile pot fi cavzatede probleme musculare,discale,ale fatetelor articulare, ale radacinilor nervoasesau de de curbura coloaneiprin afectiunile tumorale. In mod normal durerile nu sunt cauzate eliberatefaraprescriptiemedicala pot folosi medicamente ea insasi.Unele psrsoane cum ar fi aspirina sau ibuprofenul pentru usurareadurerilor de spate.In timp ce pot usuratemporardurerile spatelui,ele nu pot vindecascolioza medicamente aceste si nu previn reaparitia durerilor. 14. Tratament chirurgical Tratamentulehirurgieal poate fi utilizat in tratamentul seoliozelor severe. Scopul interventiei chirurgicale estede a imbunatati o deformareseveraa coloaneiRezultatul nu va fi o coloanavertebralaperfect dreapta,dar scopul estede a echilibra coloanavertebrala si de a impiedica agravareacurbwii. Chirurgia in mod normal implica stabilizareacoloanei si impiedicarea agravaniprin unirea pernanenta a vertebrelor intre ele. Factorii ce trebuie luati in considerareinainte de operatiesunt: -varstapersoanei -marimea, directi4 loca\rzarcacurburii saucurburilor coloanei -daca alt fratament,precum purtareacorsetului nu a fost eficienta Tratamentulehirwgieal poate fi luat in consideraredaca: -copilul are o curburamai mare de 45 paflala 50 de grade
L2

t
T

t

rl
t t
I

t

F T

F T ! T F
F r h

T

t

r
T I

-se prevedeo agravarea curburii. In copilarie curburapoateprogresadin cauza mai mare de 50 de gradepoate sa mr cstetcrminata, ta adult o e,urbura eresterii, Gare se agraveze -nu pot fi folosite corsetele saunu sunteficace. 15. Optiuni chirurgicale unor tije metalice Principalul tip de interventie chirurgicala constain atasarea si la coloanavertebralasirealizarcafuziunii vertebrelor,ceeace determinareducerea stabilizareacurburii vertebralestopandagravareacurburii prin unirea definitiva a solida.Uneori se folosescsi alte tehnici chirurgicale, vertebrelorintr-o masaosoasa precum instrumentatiavertebrclafaru fuziune, tehnica ce folosestediverse dispozitive cum ar fi tijele metalice care vor stabiliza curburavertebrala,fara fuziune vertebrala. Aceastametodaestefolositala copii foartemici la carefuziuneavertehala situatiede nedorit. Copilul cu o astfelde in zonarespectiva, stopeazacresterea osoasa interventieva purta corsettot timpul dupaoperatie. De retinut! Momenful interventiei ehirurgiealeesteeontrovetsat.Unii mediei speeialisti considera ca interventiapoateftintarziatapana la varstade cel putin 10 ani si este preferabil sa fie realuatadupavarstade 12 ani, cand dincauzafuziunii vertebraleare in afara zoneide fuziune loc stopareacresterii in zonarespectiva.Cu toate acestea, normal la copilul aflat in dezvoltare. vertebralacoloanava continuasa creasca in mod normal necesita Tratamentulchirurgicalin copilarie si adolescenta catevazile de spitalizare si limitarea activitatii aproximativ un an de zile.La adulti perioadade spitalizare estemai lunga. Adultii aareau fost operatipentruscoliozaca urmarea deformarii coloanei au adesea complicatii semnificative.Chiar (scoliozadegenerativa), prin degenerare dacaprin chirurgie,in mod obisnuit sereduc durerile,alte complicatii pot aparea, precum pseudartrozasauinfectia. 16.Alte tratamente Alte tratamentepentru scolioza inelud: -observatia.Lacopilul aflat in crestere si cu o curburamai mica de 25 de gradeeste necesara numai o verificareperiodicala 4-6luni pentrua vedeadacacurburase
agfirveazz,

t
T

r
r
;

t T t t
t I

t

t
I I

?urtarea corsetului. Tratamentulcu corset(ortotic) poate fi folosit la copii care au poaie prevenr agravar€a surbuni, cr.&uri intre 25 si 45 de grade,Purtarease-r$efului pe perioadacresteriicopilului. Tratamentulcu corsetva fi continuatpetoataperioada cresterii. prin exercitii corective,stimulareelectrica, r*u existadovezi ca tratamentele manipulare chiropractica,sunt efi ciente in tatarca scoliozei.

13

n

T

t
I
tV. KINETOTERAPIA

t
T
f
kinetoterapieiestede lunga care se efectueazaprrnmijloacele Tratamentul dwalasi se intinde in generalpe mai multe luli sau ani, in raport ou varsta si evaluarea Va fi reluat chiar si in caz de reusita.De asemenea, deformatiileprezente. persoaneitratateva fi facutacontinuu,iar la copii, panala sfarsifulperioadeide crestere. tuturor pacientilor cu atitudine scoliotica si formelor Kinetoterapia se adreseaza mijloace: de scoliogasi cuprindeurmatoarele . diferite tehnici de masaj si de stretching - intinderi ale partilor moi {tegument,fascii, muschi, tendoaneetc.) astfel incat sa se realizezeo a diferitelor planuri tisulare(masajmiofascial); "dezlipire" - degajare . educatia posturala corecta in culcat,patrupedie, ortostatism,a activitatilor ADL din timpul zrlei - in pat, banci scolare,la purtareagentilor saua altor greutatiinmana saupe umar etc.; . exercitii dinamice cu scopde asuplizare articulara; . exercitii statice pentrucresterea tonusuluimuscular; . exercitii rle corectare a respiratiei in vedereacresterii capacitatii vitale respiratorin celetrei forme (abdominal,costal, mecanismului dobandirea sternal). 1. Etapele tratamentului fu prima etapa a tratamentului se determina atitudinea vicioasn, adicase observa defectele(in fata oglinzilor sauin fataplarnrilor de referinta),prin exercitii posturale Aceasta caremerg de la pozitiaobisnuita,ceaincorecta,la ceacorecta. contrastante si restul la prima etapa drxeazaintre5 si 10 sedinte,dintre care3 cu kinetoterapie domiciliu. corectoare etapasupleerea ocupaun rol Etapa a doua esteuna corectiva. In aceasta postura. important-Daroritaei, precumsi a exerciliilor posturale,se amelioreaza corectiei.Setrece Tonifiereamuscularaestein masurasa contribuiela mentinerea a musculaturii trunchiului si membrelor.Aceasta etapa apoi la tonif,erea generalizata
15

I T

T ftr T t

! F
t F
It I r

T

F

t ti
li

cu fiind efectuate dureaza mai multe luni, douasedintepe saptamana kinetoterapeutul,celalalte sedintc, zilnie, la domiciliu' etapase fixeaza Etapa a treia estede consolidare si readaptare. In aceasta toate posturalaefectuataaattminglobeaza rezultateleobtinutepanaacum.Reeducarea Asuplizarile pbntru corecte. gesturileobisnuite sivizeazaautomatiz,areapozrtiilor intretinereasupletii normaleau loc in toateplanurile.Activitateamusculara generalizata sepractica din ce in ce mai intens, orientandu-sespre o activitate prin exercitiile folosite, rezistenta normala.Activitatea din etapaatreia de.zxolta, O singurasedintape in timpul aetivitatii obisnuitessolaresauprofesionale. nesesara la domiciliu. iar in restul saptamanii saptamana seva face cu kinetoterapeutul,

I

t
I

t,
I I I

Mijloacele kinetoterapiei pentru tratamentul corectiv al scoliozei Kinetoterapia corectoareintareste, stabilizeazasi mob ilwezza coloana. prin miscarese referala exercitiile active caresa franezeevolutia Tratamentul existariscul de a favorizaformarea scoliozei,exercitii precis localizatedeoarece prin lucru in contractie si intindere Muschii ei sunt scurtati curburii adiacente. incompleta,Potrivit eqnf. urllv, dr, ZaltanPasztai,speeialist in kinetsterapiesi ca: exercitiile active, existadiferite mijloace kinetoterapeutice motricitate speciala, a scoliozei: de corectare tehnicile FNP,saumetodelebinecunoscute

t
l

2. Metode de corectare * scoliozei lletoda translatiei, a lui Roederer si Ledent, consta in deplasareaspre partea lateral corectoare:? Eltlti segmentde sorp. Aseastatranslatiese faqetinaqd bra.tele pacienfului, in spatele peniru a puteacorectapozitatrunchiului,iar specialistul,asezat scoliozein C, dar rcalizat in cazttl unei eontroleaza executiamiscarilor.Esteusor de o perna penrruo scoliozain S estenevoiede o corectiea curburii lombare asezand translatiapentru curbura sub iese de parteaconcavitatii,dupacarese executa supericrara \fetoda Siederhoffer se bazeazape folosirea tensiunilor izometrice in tratatea netqda se atat a sceliozci cat si a diverselor disespatii si spsndilszii, In aceasta prin contractii cautaredresarea coloaneivertebralein raport cu linia mediana, diferite tensiuni ale musculaturii egalandin felul acesta izometricecontrarezistentei, parteaconvexaprezintatensiunimari). Se spatelui(parteaconcavaesteslaba" coloaneicat mai mult de linia medianasi nu toniferea urmareste apropierea In timpul tensiunii izometriceexistao perioadade contraclieprogresiva museulara.
t6

t t
I I

t
I

t

t
il

l|',

li

I

urmata de o conkactie staticasi terminareacu relaxareprogresiva a musculaturii, durata; fieeareperioadaavandaeeeasi dar si la Metoda V Vojta estecea mai buna. Se aplicap€ scaralatga in strainatate, mai ales noi, de catreterapeutii Vojta pregatiti.Exercitiile activ-reflexs actioneaza asupramusculaturii proprii din straturile profunde ale coloanei vertebralecaie nu poatefi pusain functie prin vointa pacientilor.Acest model de miscareesteperfect atat din punct de vedereal echilibrului muscularin jurul articulatiilor cat si din punct de vedereal aliniamentului ososal coloanei vertebralesi al membrelor.Avantajul pozitiilor initiale dc e.xercitiiloresteca efieie-nta depindede aeeeptul trata-mentului si terapeutului,contractiamuscularase deruleaza catrepacienti si profesionalismul pacienful de are nevoie involuntar.Deci nu aliniamentulosos-segmentar se instaleaza experienta motoriedeosebita; in conditia Metoda Klapp folosestepozltiapatrupedapentruactivarcamusculara unei coloaneorizontale,neincarcate; actionarii tridimensionalitatea Metoda cu mingea Bob*th estemetodacarefoloseste asup{aeoloaneiin dife.riteipostazesi pozitii eu si fara ajulor.

t t
li

I,

r
t t t t
I

Iata catevaexercitii recomandate : Pentrucorectiacurburii drnzonalombaracu tehnicaNiederhoeffer:culcat ventral, membrul inferior drept flectat din genunchila 90 de grade;pacientul duce gamba dreaptaspreexterior (rotatieinterna)impotriva rezistentei(contractieizometrica) aplicate de kinetoterapeut carefrxeazasi bazinul pe pat. Contractia se mentine fi - 12 secunde si exercitiul se repetade 5 - 6 ori. Daca curburaestepe parteaopusas€ Xucreaza cu membrul inferior opus. Pentru imbunatatireaaliniamentului coloanei vertebraleprin tehnica Vojta: Erercitiul 1: culcatpe spatecu membreleinferioareflectate,se executabascularea bazinului spretorace fara dezlipirea zonei lombare de saltea.Se contracta posterioare. Sementine fesierasi a coapsei concomiterrt musculatura abdominala, pozitia tinp de 6 I secunde. Exercitiul se repetade 10 ori. Exercitiul 2: pozitie initiala din ventral pe genunchi.Kinetoterapeutulstimuleaza dar alesein funetje de fosna curburilor Pe regiuoea diferite z€ne bine determinateo Exercitiul se sacralase aplicarezistentaSementineaproximativ60 - 90 secunde. repetade 3 ori alternativpe ambeleparti.

t
I I

t
I I

t
T

t7

t

rt
q il
3. Exercitii pentru scolioza Gimnastica kinetica combate dezechilibrele musculo-ligamentaresj dezryolta grupele musculare nscesaremeatinerii coreciiei obtinute prin gimnastica posf,urala, Exercitiile se fac cu coloanain extensie(cat mai dreapta,chiar fortareaspre spate), iare nu participa la intrucat in flexie sunt favorizate deviatiile laterale. Segm0ntele miscare trebuie blocate pentru a evita miscarile compensatorii.Miscarile active corective isi exercits actiuneaasupracurburii scoliotice principale fie indirect - prin inlcsnediul sentwilsr si prin travaliul miscarilor para.vcrtebrale: . exercitii corective cu ,,scurtare" aplicate la nivelul convexitatii (unde muschii eahilib,r-*l si alun-Citiperl-trua -qrentin-e su+t permanq&teotlEactati, sur-sncn-ati efectuarea rahidian), masajul, razele ultrascurte, ultrasunetele favarizeaza exercitiilor; . exercitii corective cu ,,alungire" aplicate la nivelul concavitatii curburii scoliotice (unde s-au produs retractii musculo-aponevroticesi unde apar mai istai proeesele artraziee) ajutate prin traetiuai vertebrale, preeedate dc termoterapie si urmate de masaj, suspendariasimetrice la spalier cu braful de parteaconcavitatii mai sus. Gimnastica respiratorie in scolioze este de fapt inseparcbila de exercitiile specificecorective.Fiecareexercitiu esteinsotit de miscari respiratorii si expiratorii ritmice, la care se asociazainstruirea bolnavului pentru respiratia unilaterala. Se pot asociasi exercitii separatede respiratie sauprecedandexercitiile kinetice, dar acestea n"utrebuie prsa ruult felosite, ca.ciprodue obsseda si pcrturbalii p.rin hiperoxig€naf,€, atatavremecat nevoia de oxigen nu estecreatade o activitate muscularaechivalenta. In cazul pacientilor cu scolioza in ,,C'1sau ,,S", au auJzattulburari statice de a coloanei vertebrale,au fost mers, iar ceea ce a determinataceastadecompresare factori din mediul profesional (posturari incorecte si vicioase la birou si eforturi fiz,ice din timpul adolescentei). Obiective: 1. Coteetarea poShlrilor vieioase prin: postttfari cotectiVe (eoordonare si si posturari hipercorectivecu caracterantalgic. autocoordonare) musculo- ligamentare. 2. Combaterea dezechilibrelor 3. Dezvoltarea grupelor musculare necesarementinerii corectiei obtinute prin si a gimnasticiimedicale. exercitiile specificede recuperare 4. Constientizarcapozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor s i a bazinului, prin adoptareaunor posturi corective (corecte).

t
;

fr
:|

lfl

rf

rF
rt

It

I
It

rt
rh
t; ltil

qa{puluipe tqt parcrrsul pqsturilorsi aliniamgntului 5, Mentine.rea si go-reetarqa recuperarii. treptat. si musculare, mobilitatiiarticulare si refacerea 6. Cresterea
l8

ril
lil

I|
7. Tonifierea musculaturii afectatein regim de scurtaresi de alungire, acolo unde estesufe,dnd {nivel e.v}. 8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala. la nivel lombosacrat. 9. Cresterea fortei si rezistentei l0.Edrrcarea a pacientului,asenzatiilor si reeducareaconstientizatapnnperceptie de echilib'flr, a orientarii miscarilor in spatir:, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului; seruatiade miscare rectilinie; senzatiade rotatie; sei:r;atia de vizualnar e; senzatiade lateralitate. ll.Reantrenarea pacientului la efort prin crestereakeptata a forfei si rezistentei la nivelul grupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in fesuperaresi reantrenare, cum ar fi: . bicicletaergometrica; ' r stepperul; ' placade echilibru si spalierul; . aparatulmultifunctional helcometru; . covorul rulant; . gim-ball. Mijloace si metodefolosite: Complexul de exercitii se adreseaza scoliozei h ,,C" stanga,iar pentru scolioza in de parteacealalta, ,,C" dreaptase vor exefirta aeeleasiexercitii, cu segmentele 1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executaarcuireabratului drept spre stangainritmul pasilor; 2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuireatrunchiului spre stanga; 3. Mers cu piciorul stangpe bancade gimnasticasi cel dreptpe sol; manadreapta pe crestet,stangape sold (pozitionare corectiva); 4. Mers crr uo baston asezat diagonal la spate,apucatcu mana dreaptade sus si cu jos; stangade 5. Din pozitia standexecutaindoirea trunchiului spre stanga,cu arcuire, iar mana pe sold (de 10 ori); fig. I dreaptasus,stanga

19

t rl rl rl

\ \"

rt|

d
/\

ffi}
f .f.
6
r) ,i

rF
n n
J
figl

\*n,*

ilt ilF

6. Din pozitta stand piciorul stang spnjinit lateral pe un suport, piciorui drept pe sol, mana dreaptasus, stangape sold; executaindoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie,revenirecu inspiratie{de 10 ori); fig-Z
\
't

iln ilF It
It
*-f4"
fieZ

h frt -q'?
JT -r4
-xf'

lt
r

h

1t

["-J \
diagonal la spate,apucatcu mana eu un baston asezat 7. Din pozitia stand asezat dreaptade sus si cu stangade jos, executaintindereabratelor inapoi cu extensia

ln

revenirecu expiratie(de 10ori); fig. 3 trunchiului- inspiratie,

il:

t|n
!ilffi
llffi
20

t

t
||

.,*1 f

T

T

,{ r. 1

fut
\\i
r't I

H't
\

n
f

J * *
o*f

J" r.

f

n

k=

fig3 B. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea sprestanga(de 10 ori); frg.4 tuunchiuluisi usoaraaplecare

Itr

h F r!:
ilt

{
/.*_{{

fi f \ t'rli
J 4

Lil
i

I

{
h n F

n
I
t[, lttl t;
il;
frg4

,

t

J\
T

\

J
*-/

{

\

T
\*

pe qrgstqtsi stangape sqld, va 9, Din pozitia pg ge.nunchi, eu mana dreapta cu inspiratie, cu expiratie(de executa indoireatrunchiuluisprestanga, revenire, 10ori);fig. 5

tililt llil

21

rl t
lt

n
t||

tn
tl lI
ll ill
fig5 10.qin pozitia pe gcnunehi,eu rnanasfangape etestetsi dfeaptape sold si spfijin pe genunchiul stang,cu dreptul intins laterc| indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie,revenire,cu expiratie(de 10 ori); fig.6

lt
lll

lt,

rrl

ftg6 1l.Din pozitia pe genunchi,cu sprijin pe palme, executaducerea piciomlui drept intins inapoi, inspiratig revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7

tn rt
ttl ll tffi tttt tilill

z2

r
t t

freT
12.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducereabratului drept oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie {de 10 ori); fig. 8

t

F
h

F F

figs mainilorsFfc deplasare eu sprijinpe palm€,exceuta 13.Dinpozitiape genliriehi, (de 10ori); in pozitiarrlltiala cu revenire stanga, simultanridicareabrtului cu sprijin pe palme,executa 14.Dinpozitiape gerlunchin intinsinapoi(de 10ori); fig. 9 dreptintinssussi piciorulstang

h H

iF

F rF
F
l il

fie9 exercitii de tonifiere in regim scoliozei in,,S" se recomanda Penku corectarea de scurtare a grupelor musculare din partea concavitatii si de relaxare si alungire a grupcleJ stuss-ularedis padea qqnsavitatilq{. Sc lusrcaza pa rand fieeare sL}rbt$a-' dupa ce s-a fixat in pazitie corecta sau hipercorectauna din ele, lasandposibilitatea de mobili zare celeilate. 'rrt,,C" exercitiile au structuraasimentricasi se pot executadin Ca si scolioza mers, din pozitie stand,pe genunchi,culcat si sezand.

rF rF

iF
|f tl

H

23

rI t
tl v. pRrNCrprrLE sr 'BTECTT'ELE TRATAMENTUL'I BFT
are cele mai largi recomandari, cu cele mpi eficiente Balneofizioterapia ( sumaj fbroele pompllsa.ts , pxeluz-ind Aprqa.pp eanu existassngaindisal,li re,zultate,
cardiaci , pulmonari decompensati etc.) Mijloacele ftzicale cele mai folosite sunt din' domeniul electroterapiei,

rt
ill
1l ll

il||

itl tf

si balneoterapiei. termoterapiei Tratamentul functional areca scop promovareaexercitiilor de asuplizarea coloanei , de armonizarca curburilor fiziologice si de tonifiere a musculaturii paravertebrale. Crearea gnui comportament igienic si ergonomic va proteja coloana e scoliozeipreintampinindevolutia si agravarea Obiectivele urmarite de tratamentulBFT sunt urrnatoarele: - combaterea durerii - t.o:rifiereamuseu,laturit - refacereamobilitatii articulare mobilitatii coloaneivertebrale recastigarea

lt tl

rI

t
I
tI It tl ilt tl tl rI

24

lI

1. TRA^TAMENTUL PRIN HTDRO-TERAPIE lll de relaxaremusculara, cresterea te caprocedura a.localase foloses Termoterapi metabolismuluitisular local prin vasodilatatiecutanatasi musculara.Miiloacele se Important este aleg in functie de posibilitati si pot fi extremde simple sausofisticate. sa fie corectasi metodologiade aplicaresa fie respectata. ca indicatia de termoterapie TermoteraBia euprinde proeeduri ec dczvslta a tnare Gantitatc dc ealdura' Efectele debazaaletermoterapieisunt : - analgezia - hiperemia - hiperemialocala si sistemica - cresterea tonusului muscular - cresterea elasticitatii tesutului conjunctiv. Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatirea programelor de si masaj. kinetoterapie Metodologia de termoterapieinclude tehnici variate de aplicatii: - salduraprofund+ produsade diatermie si ultrasunctc - caldura superficial4 produsa de celelalte tehnici , in care efectul de penetratie estemai redus , de numai cativa centimetri de la tegument. Calduraumeda sub forma impachetarilorcu parafrna, cu namol si nisip este mai benefica decatcaldurauscata. cu mustar , lncalzirea superficiala se realizeazacu lampa Solux , cataplasma sare calda , parafrna eic. Pentru inealzirea structurilor profunde se folosesc microundele sauundele scurte. 1. Impachetarea namol Consta in aplicarea namolului la o temperaf,urade 38-40 C pe o anumita regiune. Durata unei sedinteestede 2A-40minute Actiunea : namolul are mai multe efecte: - efectmecanic, producindexcitatiapielii - efect ftzic ,temperaturacorpului crestecu2-3 C - efcct ehimie , F.rh rescrbtia unor substantcb,iologieactiye prin pile dc namol, Pe toata durata procedurii se va aplica pe ftunte o compresie . procedura se incheie cu un dus mai rece ( pentru curatare, dar si pentru a readuce temperatura corpuluila normal ) 2. Baile de abur eomplete ds 40 C. $e rua.i $Bprair$alsitads vapqri , la teslpsra,tura $e exeqgtatr-!tr-qqa.Lrlera poate practicain dulapuri specialeverticale sau orizontale . initiala de 38-42 C si se urca trepatatla 50-55 C. In Se pleacade la o temperatura

til
ill

Iil tl
lll

tf tl
Il

ttt

n
ill

tl lil

t
timpul procedurii se pune o compresierece pe cap , ceafasau inima. Baia se termina Guo procedurade raeire' 3. Baile de aer cald intre 60 -120 C , cate provine de la Folosesccaldura uscatacu temperafr,xa radiatoafe supraincalzke n atmosferaincinsa. Sunt mai usor suportatedbcit cele de decatla e mai abundenta abur cald. Transpiratiase instaleazamaiincet dar cantitatea baile de abur. 4. Baile de lumina Se realizeaza tn dulapuri de lemn el bscur! iar eele partiale in dispozit-ive Durata bailor este de 5-20 de minute. Caldura tadiarfia produsa de baile de adaptate. lumina estemai penetrantadecat cea de abur sau aer cal&, iar transpiratia incepe mai deweme. 5. Baile de soare si nisiP ,2-? la soarese faqeeu p,reeautic splar aoillpleJ,Expune.rsa $pec.Sul U.tiliseaga minute pentru fiecare parte a corpului ; timpul de expunere se mareste treptat in urmatoarelezile. Aceste bai sunt indicate mai ales la copii, in perioadade crestere la ( ele stimuleaza metabolismulfosfo-calcic si cel al vitaminei D ) si contraindicate pefsoanecu probleme cardiace.

ltl

It

ill

n
il:

6. Cataplasmele , la temperaturi Consta in aplicareain scop terapeutical diverselor substante variate asupra diferitelor regiuni ale corpului. Ele actianeazaprin factorul termic. Cataplasmelecalde se folosesc pentru efectul lor hipererniant si resorbiv, precum si eu plante medicinale se pentru asiiuo€a antispasmicasi antialgiea,La sataplasmele mai adaugasi efectul chimic. 7. Baia kinetoterapeutica Este o baie calda la carese asociazamiscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueazaintr-o cada mai mare sau intr-un bazin cu apala temperaturade 37-38 C. Pacientul este invitat sa intre in baie si este lasat linistit 5 minute ; dupa aceea tehnicianul executa sub apa toate miscarile posibile in toate articulatiile timp de 5 minute ( pacientul estepasiv).Apoi pacientulesteinvitat sa executesingur miscarile de mai inainte. Durata baii estede 20-30 minute. 8. Dusul subacvatic si cu temeratura Este aplicareaunui dus cu presiunemare( de la 1-8 atmosfere) t-f C decat apa de baie in care se afla pacientul Coloanade apa este mai mare "o pe tegument cu exceptia articulatiilor unde miscarea se face circular . dirijata oblic ,

llt

n
ilil ilil rill

p{]e a,ctioneua dussu,baqvatip , AoesJ Dwalatstalaa dusluicstede 5-15minuJe
factorii termici si mecaniciai apei .

rilil
lili

rl
il

t
ltI ill
2. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPTE Electroterap ia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul slu este de areduceretractiile si contractiile prin incaTzteaprofunda a regiunii ( ulkasunete , diadinamici), de a supliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate { ionizarile cu iodura de potasiu 4-5 7o, ultrasunete su hidrocartizan 1olosau fenilb'utazona ), dc a limita cfeeteledureroascsau anchilczcle si arkozele seeundare. Contracfurile musculare , mai ales cele dureroasela solicitarile pasive , de intindere , mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii ,masaj , iar hipotoniile muscularede termoterapie, curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvarizarr. Elecroterapia locala se adreseazaatat durerii ca simtom ( eleetroterapia antalgica simtomatica ) , cat si contracturii musculare si ca sursa generatoarede durere( electroterapie antalgicapatogenica ). Dintre procedeelemai importante de electroterapieamintim : galvantz*ip , ionoterapiaelectrica , faradizatea, cwentii diadinamici , fototerapia si ultrasunetele. Ultrasunetele se folosesc in speeial pentru efectul mesanic , micromasajul celular , crestereatemperafurii locale prin frecarea indusa de bombardamenful cu ultrasunete,efectulfibrolitic ce dezorganizeazaprocesele incipientede fibrozare. Galvantzareatransversalaeste decontracturantasi antalgica , efectul antalgic fiind potentat de alegerea unor solutii medicamenSoasecu efect anestezic de ( xillna si n-svsqai$a). Eseatial cste qa marin..r-ea $Lrprafata clesEq-zilsr sa assFsre integral zorrade tratat , intensitateacurentului sa fie la prag si duratatratamentului sa fie suficient de mare( peste2A de minute ). eurentii diadinamicial caror efectantalgicestefoarte bine cunoscutactioneaza si prin contractiile muscularepe care le induc formele excitomotorii ( RS, PS si PL). Si aiei, dozareaintensitatii si duratasedintei ccnditianeazaefectul terapeutic. Curentul interferential in aplicatie statica , dar mai ales in dinamica, folosind frecvente excitomotorii in forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala tn pregatireamusculaturii pentru programelede kinetoterapie.

rl
tl

tn
ln
ill

ilI

iln
lt:

llI 1t iln
lll

tl It It
llil

27

ill

tl
ill ill ill ill ill itl
3. TRATAMENTI}L PRIN MASAJ Mpsajul esteo proceduraterapeuticaa BFT ) careconstain manevreexecutate pe suprafatacorpului cu o anumita intensitate si cu o anumita ordine in functie de regiunea masata , de evolutia bolii si de starea generala a organismului, in scop terapeutic , igienic sau sportiv. Efectelefiziologice ale masajului : -Efecte locale: &. Actiune sedativaasupra: - durerilor de tip newalgic ; durerilor musculare si articulare. Actiunea sedativa se obtine prin manewe usoare , lente care stimuleaza repetat exteroceptorii si propioceptorii existenti. b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzkea si inrosirea tegumentului asupra caruia se exercita masajul; aceasta actiune se obtine prin mancvremai energice. proceselorde resorbtie c. Indepartarealichidelor interstitiale de stazacuaccelerarea in zona masata. Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza.Acest efect este benefic la persoanele cu insufrcienta venoasa periferica si aparc dupa manevre profunde care conduclichidul de stazade la periferie spre centru. Efecte generale: metabolismului bazal, stimuleazafunctiile aparatului Masajul duce la cresterea respirator si circulator , influenteaza favorabil starea generaia a organis imbunatateste somnul , indepafieaza oboseala musculara Toate aceste efecte generale se explica prin actiuaea masajului asupra pielii care este un organ bine vascularizatsi mai ales bogat inervat. Mecanismede actiune. Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de meeanismr* reflex asupra organelor intcrne. Aeesta se expliea pdn stimulii eare pleazaprin exteroceptorisi propioceptori ( stimuli care sunt de diferite intensitati). Pe caleaaferentacatre SNC, iar de acolo pe caleapferenta, ajung la organeleinterne in suferinta. Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanicaprodusa de manevrele raai dure ca framintarea"contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul si tapotamenful ( care se face transversal pe fibrele musculare ) ceea ce duce la tonifierea musculaturii, irnbunatatkeafunctiei si fortei musculare.

tl

tI 1r[

It It rll
ll
ll til tl
ill

rF

tl

I

t
tl tl
4. GIMNASTICAMEDICALA

rn
II
tlI

lf

F
tf tf

rF rF rf

l.Stend in fata a$inzti: corectareapozitie globale si segmentare a corpului; intinderi active ale s.olaancjve,rfebrale aulaelongaro) alternats ou relaxari, { 2- Stand cu mainile inclestate inainte, ducereabratelor prin inainte sus prin ridicarea pe varfuri si intindery maxima pe vericala, inspiratie;revenirecu brateleintinse prin lateral in pozitie rel$atacu expiratie. Depaltat stand, cu"fata la oglinda : aplecarealenta a trunchiului inainte cu spatele I in extensie , bratele lateral , revenire : aceiasi miscars prin ducereabratelor inainte sus,revenire cu brateleprin lateral. Se executacu inspiratii profunde. 4. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inc$$6te si intoarse cu palma in sus , coatele traseinapoi. 5. Mers pe varfuri inapoi , mainile libere pe langa co{p , trunchiul drept. 6. Ataraare relaxata cu fata la spalier ; trecere in ataraare activa ( autoinaltare G.E ridicarea gatului dintre umeri , barbie la oizontala, bratele intinse) cu departareasi apropierearitmica a picioarelor. 7. Sezandcalare pe banca , indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse , incercind sa atiaga banca cit mai departe posibil, revenire in pozitia asezatcu genunchi! igldoiti , talplls , m-ainilela eeafa, spatelers ussarasxterisis , asalsls traser$ape!. 8- Inainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului , mainile inclestate , picioarele departate:extensiatrunchiului cu ridicarea bratelor susinainte si intindereavoluntara: revenire. 9. Pe spate culcat, mainile sub ceafa" picicarele ridicate la 45-90 grade deparkrea ampla si apropiereapicioarelar intinse cu respiratie ritmiea. 10. Pe genunchisprijinit pe palme deplasare inainte cu o mana si genunchiulopus, apoi cu mana si genunchiul de aceeasi parte. 11. Atarnat activ cu spatelela spalier cu picioarele intinse inainte spre 90 grade ; departarea si apropiereapicioarelor, cu respiratie ritmica.

rl
I
tl

I
It
ll
29

il It il
|n
ill 'il rr lil lll llil ,,a n t! Illl

s. TRATHMENTTILBALT\ECLOGTC
Bohavul cu scoliozapoate beneficia de tratamentulbalneo-ftzical in statiuni protilate pe tratamenful afestiunilar a.para.tuluilsessstsr { Felix, Eforie Nsrd, mangalie , Techirghiol etc) unde asocierea factorilor ( apa minerala , namol terapeutic, climatul ) este benefica siimpreuna cu programele de kinetoterapie adecvate fiinctionala. , pot contribui la recuperarea Tratamenfulbalnear vizeazaurmatoareleoblective: - incetinireaprocesului degenerativ - imbunafatkeacirculatielocale si generale ameliorarea saumentinerea mobilitatii articularesi a fortei musculare. Tipuri de ape: ( Felix, 1 Mai , Geoagiu) Ape termalealgominerale

tn
[

-

: fil:fr*:.;**ii?H;]'*"I,*"-rrghi'1)
Ape sulfuroasetermale ( Herculane) prin cei 3 factori cunoscuti : termic , frzic ( mecanic) Terapracu namol aetianeaza

I
[ n f,l

si chimic.

til
il[

Statiunile indicate sunt: - Techirghiol ( si tot litoralul) care are namal sapropclie; - Amara, Sovata,Teleg4Bazn4 Slanic Prahova( namoluri de lacuri sarate) -Yatra Dornei, Borsec,Felix ( turba) - Govora( namol silicos si iodat ) - Geoagiu( namoluri feruginoas$

lI lf

ril
ril ttil
30

I

t
It

BIBLIOGRAFIE 1. Curs de masajterapeutic - Prof. Cristian dragomir

rl rl ln
il1, ll

Intsruet:
187/scolioza www. Scribd.com/ doc/165L7 www. kinetodema.ro com/symptoms.html www. iscoliosis. www.topsanatate.rolarticol/scolioza-o-afectiune-aparuta-la-pube$ate-28615-slide2.html http://www.scolioza.ro/ http //www. scolioza-sc olioza.roI

llt

it
|l:

lt:

llf

Ir
rrt
till

rl
rtil
31

llf ltr