P. 1
2 . Vesica Piscis

2 . Vesica Piscis

|Views: 451|Likes:
Published by Georgiana Grigore
Vesica Piscis, Rozeta albastră şi Floarea Vieţii
Vesica Piscis, Rozeta albastră şi Floarea Vieţii

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Georgiana Grigore on Jul 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2015

pdf

text

original

1

40. Solidele Platon
Vesica Piscis, Rozeta albastră şi Floarea Vieţii

a) Noţiuni introductive

Construcţia descrisă mai jos dezvoltă imaginea din interior spre exterior;
este sugerat momentul de expansiune al Universului : prin repetiţie ( mişcare )
este sugerat mecanismul ce a făcut posibilă trecerea de la „increat “ la ceea
ce există .
Pasul nr 1:
– considerăm în plan un sistem rectangular de axe : xOy .
– pe axa Ox localizăm punctele P şi Q astfel încât : OP = OQ .
– cu centrul în P construim un arc de cerc de rază PQ = r , care intersectează
axa Oy în punctele A şi B .
– cu centrul în Q construim un arc de cerc de rază QP care intersectează axa
Oy tot în punctele A şi B .
– în triunghiul dreptunghic AOP :
4
r
r AO
PO AP AO
r PQ AP
2
r
OP
2
2 2
2 2 2
÷ = ¬
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
÷ =
= =
=
¬
¬
2
3
r AO · = ¬ 3 r AB · = .













O
A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 1
http://www.youtube.com/watch?v=wJWdtdTHYu0&list=PL657C1C
24BAD270FA CONFERINTE


2

– Vesica Piscis ( APBQ ) are „ diagonala mică “ segmentul PQ şi „ diagonala
mare “ segmentul AB.
– raportul diagonalelor este :
3
3
3 r
r
AB
PQ
= =
Pasul nr. 2 :
– construim cercul cu centrul în O şi de rază OA ; este cercul ce include
această Vesica Piscis iniţială ( în construcţia de faţă ) .
– pe axa Oy sunt punctele A şi B unde : OA = OB .
– cu centrul în A construim un arc de cerc de rază AB care intersectează axa
Ox în punctele C şi D .
– cu centrul în B construim
un arc de cerc de rază BA
care intersectează
axa Ox tot în
punctele C şi D .


























– construim cercul cu centrul în O şi de rază OD ; este cercul ce include
Vesica Piscis ( CBDA ) .
O
B
B
x C
y
D
Figura nr . 2

3
– în triunghiul
ABC: ( )
2
r 3
OC
2
r
3 r OC
OB BC OC
3 r AB BC
2
3 r
OB
2
2
2
2 2 2
·
= ¬ |
.
|

\
|
÷ · = ¬
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
÷ =
· = =
·
=
şi
CD = 3·r şi raportul diagonalelor :
3
3
r 3
3 r
CD
AB
=
·
= .
Pasul nr. 3:
– procedeul de construcţie poate fi repetat oricât de mult ( expansiune ) :
construim cercul de centru C şi rază CD,apoi cercul de centru D şi rază CD;
cele două cercuri sunt
concurente în punctele E şi F .










































O
A
B
x C
y
D
Figura nr . 3
E
F

4

– în triunghiul echilateral ECD :
¹
´
¦
=
=
3 3 EO
6 CD
¬
3
3
3 6
6
EF
CD
= = .
Calcule simple :
















































Pentru uşurinţa calculelor considerăm că latura hexagonului are măsura 2 .
Deci: AP = AQ = PB = BQ = CP = QD = 2 , PO = OQ = 1 şi CD = 6 .
Rezultă că : AO = OB = 3 , AB = 3 2 = BE = AE şi EF = 3 6 .
Figura nr 4
B
A
O
Q P C D
x
E
F

5
Segmentele care corespund ca diagonale mici în romburi asemenea: PQ ,
AB , CD ... şi ca diagonale mari : AB , CD , EF ..., le vom considera
„ diagonale mici “ , respectiv , „ diagonale mari “ în figurile Vesica Piscis .
Şir de segmente proporţionale :
EF
CD
CD
AB
AB
PQ
= = ... ( PQ supra AB , AB
supra CD , CD supra EF ... ) , deoarece : = = =
3 6
6
6
3 2
3 2
2
...
( )
2
APBQ
. m . u 3 2 A = ;
( )
2
ACBD
. m . u 3 6 A = ;
( )
2
FD EC
. m . u 3 18 A = ...

















Dacă PQ = r ¬ AP = AQ = r şi PM =
2
3 r
¬
( )
4
3 r
A
2
APQ
=
A
;
( )
6
r
APQ A
2
tor sec
t
= .
( )
4
3 r
6
r
A
2 2
AB segment
÷
t
= ¬
( )
( )
12
3 3 2 r
A
2
AB segment
÷ t · ·
= .
Aria Vesica Piscis ( APBQ ) = A
romb ( Apbq )
+ 4·A
segment de cerc ( AQ )
, adică :
A
Vesi Piscis ( APBQ )
=
( )
12
3 3 2 r
4
4
3 r
2
2 2
÷ t · ·
· + · ¬
( )
( )
6
3 3 4 r
A
2
APBQ
Piscis . V
÷ t ·
= .
( )
( )
6
3 3 4 r 3
A
2
DACB Piscis Vesica
÷ t · · ·
=
;
( )
( )
6
3 3 4 r 9
A
2
ECFD Piscis Vesica
÷ t · · ·
= .

O
A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 5
M

6
b) Petala Rozetei albastre ( Petala Mică )



















Din:
( )
( ) 3 2 r LM
2
3 2 r
OM
2
3 r
r OM
AO AM OM
2
3 r
OB AO
AP r AM
÷ · = ¬
÷ ·
= ¬
·
÷ = ¬
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
÷ =
·
= =
= =

Din:
( ) ( )
3 2
PQ
LM
r
3 2 r
PQ
LM
r PQ
3 2 r LM
÷ = ¬
÷ ·
= ¬
¹
´
¦
=
÷ · =
.
Prin calcul simplu determinăm aria unei petale în funcţie de raza r a cercului
circumscris Celulei de Apă .
hexagon Aria i hexagonulu s circumscri cercului Aria petalei Aria ÷ = , adică :
|
|
.
|

\
|
·
· ÷ · t · = ¬
|
|
.
|

\
|
·
· ÷ · t · =
2
3 r
3 r 2 petalei Aria
4
3 r
6 r 2 petalei Aria
2
2
2
2
¬
¬
( )
( ) 3 3 2 r petalei Aria
2
3 3 2 r
2 petalei Aria
2
2
÷ t · = ¬
÷ t ·
· = .


A
B
x
C
y
D
P Q
Figura nr . 6
O
L
M

7
c ) Celula de Apă – construcţie şi semnificaţii
Pe o dreaptă considerăm punctele distincte A, O şi D , în această
ordine , astfel încât AO = OD. Construim cercurile de raze egale ce au
centrele, respectiv , în aceste puncte . Cercul de centru O este împărţit în
şase arce congruente , iar coardele ce subîntind aceste arce determină un
hexagon regulat . Deoarece formele fulgilor de nea se pot fi înscrise în acest
poligon şi moleculele diferitelor forme de apă aproximează această formă ,
hexagonul regulat este numit şi Celula de Apă .








Pentru construcţiile următoare în Celula de Apă vor fi amintite mai des
elementele :












A O
D
B
C
E F
Figura nr . 7
Diagonalele mari :
AD, BE şi C F .
Dreptele - suport ce susţin
aceste segmente sunt axe de
simetrie . Axe de simetrie sunt
şi dreptele care trec prin
mijlocul laturilor opuse .
Axele de simetrie determină
în Celula de Apă 12 triunghiuri
frumoase ( ale lui Platon ).
F
A O
D
C
E
B
Figura nr . 8

8























Diagonalele mici determină două
triunghiuri echilaterale mari şi un nou
hexagon regulat:: A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
F
1
.
Poligonul stelat AA
1
BB
1
...EE
1
FF
1

este numit şi Steaua lui David ( există
pe steagul statului Israel ).
Triunghiurile sunt numite – acţiune
(ACE) şi reacţiune (DBF). Fiecare
diagonală mică este împărţită în trei
segmente congruente. AC = r· 3


A
1
D
F
A
O
C
E
B
B
1
D
1 C
1
E
1
F
1
Figura nr . 10
Diagonalele mari determină
şase triunghiuri echilaterale care
acoperă Celula de Apă ; două
triunghiuri care au o latură
comună formează un romb a
cărui diagonală mare este
diagonală mică în hexagon .
Trei romburi care nu au
suprafaţă comună acoperă
Celula de Apă.


D
F
A
O
C
E
Figura nr . 9
Urmărind punctele determinate
de Steaua lui David putem umple
Celula de Apă cu triunghiuri
frumoase ; numărul lor: 36 .
Construind diagonalele în
hexagonul A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
F
1
este
determinat un nou hexagon stelat
care poate fi împărţit în triunghiuri
frumoase . Până când ?
< Până când nu mai putem
pricepe cu mintea . > - Platon -
Figura nr . 11

9
Dacă multiplicăm prin procedeul „latură cu latură “ , atunci suprafaţa
plană este acoperită numai de hexagoane regulate ( imaginea fagure ).





















Figura nr. 12 Reţea a Celulei de Apă ; latură cu latură
Figura nr. 13 Reţea a Celulei de Apă ; vârf cu vârf

10
Dacă multiplicăm prin procedeul „ vârf la vârf “ , atunci planul este
acoperit de Celule de Apă ( hexagoane regulate ) şi spaţii intracelulare
( triunghiuri echilaterale cu câte un vârf comun ) ( figura 13 ) .











Dacă folosim un procedeu mixt : pe verticală vârf cu vârf , iar pe
orizontală latură cu latură , atunci obţinem acoperire cu Celule de Apă şi
spaţiile intracelulare – romburi ( două triunghiuri echilaterale cu o latură
comună ( figura nr. 14 ).
Observaţii : 1
0
Dacă ducem paralele la orizontala şi verticala care trec
prin centrul Celulei de bază, la oricare fel de reţea , din cele trei, atunci se
ajunge la părţile constituente cu formă neschimbătoare ( în context de reţea )
numite triunghiuri frumoase ( descrise de Platon în Timaios ).
2
0
un spaţiu intracelular ( două triunghiuri frumoase = un romb )
reprezintă a treia parte din Celula de Apă ( trei astfel de romburi acoperă
Celula de Apă ) .



Figura nr. 14 Reţea a Celulei de Apă ; procedeu mixt

11
d) Cercul de bază , Celula de Apă, Coroana de
cercuri a Cercului de bază




















A
D
C
B
E
Figura nr . 15 Cercul de bază , Celula de Apă şi Coroana de cercuri
F

12
e) Rozeta cu şase petale ( Rozeta albastră )
Construim cercul de centru O şi rază OA . Ştiind că
6 6
r  = ( raza cercului
circumscris unui hexagon regulat are lungimea cât latura hexagonului ,
împărţim cercul în şase arce congruente, construim hexagonul; cu centrul în
fiecare vârf al hexagonului construim câte un cerc cu raza de lungime OA.














Rozeta cu şase petale este elementul de bază pentru construcţie la :
Floarea vieţii, Sămânţa vieţii , Oul vieţii , Fructul vieţii etc. Pe structura de
reţea ce se poate crea acoperind planul, prin repetiţie şi îngemănare , pot fi
determinate construcţii complicate de Geometrie Sacră. Denumirea de
„ albastră “ provine din faptul că vârfurile celor şase petale coincid cu vârfurile
Celulei de Apă . Când simbolul este fixat în lemn sau piatră apar petalele şi
cercul de bază; laturile Celulei de Apă nu mai apar. Rozeta este întâlnită la
majoritatea crucilor de piatră , până s-a luat hotărârea care ofereau libertatea
A
D
C
B
E
Figura nr . 16
F
O
1
O
2
O
3 O
4
O
5
O
6

13
ca imagini hristice să apară pe cruci. De multe ori Rozeta este numită
Floarea Vieţii şi această situaţie a produs unele confuzii : Rozeta este formată
din cele şase petale şi Cercul de bază , fără să fie puse în evidenţă cercurile
care au determinat naşterea petalelor. Desenăm cercurile ce au centrele în
punctele O
1
... O
6
( fig 8 ); fiecare din ele împreună cu Cercul de bază
determină câte o petală ce are o axă de simetrie latura Celulei de Apă .
Aceste şase petale ce înconjoară Rozeta formează Coroana Rozetei
Albastre.


















Figura nr . 17
Rozeta Albastră
Figura nr . 19
Cele şase petale
ale Coroanei
Figura nr . 20
Rozeta şi Coroana
( Floarea Vieţii – restrânsă I )

Figura nr . 18
Rozeta albastră şi cercurile ce determină Coroana

14
f) Sămânţa vieţii
Dacă luăm în considerare Rozeta albastră şi cele şase cercuri care au
determinat petalele , acest conglomerat se numeşte Sămânţa Vieţii .



















Rozeta cu şase petale ( Rozeta Albastră ) este elementul primordial pentru ca
Floarea Vieţii să fie constituită; fiecărui cerc trasat i se atribuie o semnificaţie:
Observaţii:
1
0
Partea comună dintre primul cerc şi unul dintre celelalte şase este o Vesica
Piscis; se formează şase Vesica Piscis : ABCO, BCDO, CDEO , DEFO ,
EFAO , FABO .
2
0
Partea comună a două cercuri consecutive , dintre cele şase , este câte o
Petală Mică .
3
0
Cercul ce include Sămânţa vieţii şi este tangent interior celor şase cercuri
ce constituie petale pentru Rozeta Albastră are raza de două ori mai mare
decât Cercul de bază, adică 2·r.
Figura nr . 21

15
4
0
Coroana pentru Sămânţa vieţii urmează conturul tot al unui hexagon
regulat ce are latura de două petale.





















Completând toate petalele pentru Sămânţa vieţii deosebim: 7 cercuri întregi ,
6 arce de câte 180
0
, 6 arce de câte 120
0
şi 12 arce de câte 60
0
.
Floarea vieţii restrânsă II .





Figura nr . 22 Sămânţa vieţii , forma completă cu Corona de petale

16
g) Floarea vieţii - forma completă
( construcţie geometrică )
Considerăm un sistem ortogonal de axe şi un Cerc de bază cu centrul
în centrul sistemului de axe; pe verticală construim , în simetrie , alte patru
cercuri , toate cinci formând patru Vesica Piscis ; Cercul de bază este
împărţit în şase arce congruente prin punctele care apar ca vârfuri ale Celulei
de Apă . Pe axa orizontală construim alte două cercuri , decât Cercul de
bază , care să formeze cu acesta petale ale Celulei de Apă . În acest
moment începutul construcţiei are formă de cruce cu braţele egale .













Figura pe care vrem să o construim – Floarea Vieţii – este încadrabilă
într-un cerc cu raza de trei ori mai mare decât a Cercului de bază.
Cu centrele localizate pe Celula de bază, construim încă patru cercuri care
vor determina petale în Cercul de bază, petale ale Rozetei albastre .

Figura nr . 23

17
























Figura nr . 24
Aceste cercuri ,
prin intersecţie cu
cele construite
anterior,determină
centrele a încă opt
cercuri.
Figura nr . 25
Floarea vieţii
( forma incompletă )

18
Obţinem forma completă pentru Floarea Vieţii dacă adăugăm încă 18
arce – ramură de o petală ( 60
0
) , 6 arce – ramură a două petale ( 120
0
) şi
12 arce – ramură a trei petale ( 180
0
) .
Fără petalele din Coroană , Floarea Vieţii are 72 de petale; Coroana are 18
petale. Floarea Vieţii – forma completă are 90 petale.
Fără nodurile din Coroană , Floarea Vieţii are 19 noduri ; Coroana are 18
noduri. Deci Floarea Vieţii forma completă are 37 noduri .















Imaginea ce reprezintă Floarea vieţii este delimitată convenţional dintr-o
reţea în care unitatea de bază este Rozeta albastră . În virtual , această
reţea este însoţită de o a doua în care unitatea de bază este Celula de Apă;
primul hexagon însoţitor are laturile ca diagonale mari în Rozeta albastră ( cu
Figura nr . 26 Floarea vieţii – forma completă

19
latura de o petală), al doilea hexagon însoţeşte Sămânţa vieţii ( cu latura de
două petale ) , al treilea hexagon însoţeşte Floarea vieţii – forma completă
( cu latura de trei petale ) ... Rozeta albastră ( implicit Celula de Apă ) se
multiplică la nesfârşit în această reţea, delimitarea nu a fost făcută
întâmplător: proiecţiile în D2 ale Solidelor Platon se regăsesc în această
structură. În dialogul Timaios filozoful defineşte partea cea mai simplă care
stă la originea celor patru corpuri elementare:
„Vom începe cu figura cea mai simplă şi cea mai mică; elementul ei este
triunghiul care are ipotenuza de două ori mai lungă decât latura cea mai scurt
scurtă “ .
„Cât despre noi, lăsându-le la o parte pe toate celelalte, postulăm că
dintre aceste triunghiuri unul este cel mai frumos : acela din care o pereche
formează un al treilea triunghi, cel echilateral.“













Triunghiul Platon, „ cel mai frumos “ : am văzut că Celula de apă este
acoperită de 12 triunghiuri Platon, dar suprapunând reţeaua Celulei de Apă
Figura nr . 27 Sămânţa vieţii şi hexagonul,hexagonul Rozetei

20
peste reţeaua Rozetei albastre , aceste triunghiuri sunt „ aranjate “ astfel
încât catetele fiecăruia ocupă direcţia orizontală , respectiv , verticală .















Laturile unui hexagon urmează direcţia axelor de simetrie ale petalelor
din : Coroana Rozetei , Coroana de petale la Sămânţa vieţii , Coroana de
petale la Floarea Vieţii – forma completă . Un hexagon are lungimea laturii pe
jumătate faţă de lungimea hexagonului următor; asemănător se întâmplă cu
razele cercurilor de cuprindere. Distanţa dintre două laturi ale hexagoanelor
consecutive este de 3 r . Observăm că între astfel de două hexagoane
există numai petale în V , adică triunghiuri echilaterale cu latura r .
Dacă adăugăm petale dincolo de Coroana de petale la Floarea Vieţii, atunci
construim Reţeaua dublă ( Rozete şi Celule de Apă ) a acestui simbol ;
evident că apare al patrulea hexagon cu lungimea laturii de patru petale
rozetele de frontieră se întregesc .
Figura nr . 28 Floarea vieţii şi hexagoanele echidistante însoţitoare

21
Şirul ce se formează cu lungimile laturilor acestor poligoane
„ concentrice “ este: r, 2·r , 3·r , 4·r , 5·r ... , evident tot acesta este
şirul ce se formează cu lungimile razelor cercurilor circumscrise
hexagoanelor .
















Reţeaua „ triunghiurilor frumoase “ se obţine având ca fundament
Reţeaua Rozetelor : construim cele şase axe de simetrie care trec prin fiecare
nod . Am văzut că o Celulă de Apă este acoperită de 12 triunghiuri
frumoase; la cele şase axe de simetrie din Rozeta albastră construim
Figura nr . 29 Floarea vieţii – extindere ( reţeaua rozetelor )

22
paralele care trec prin celelalte noduri . Hexagoanele regulate „ extinse “ au
ca element de plecare Celula de bază conţinută în Rozeta albastră .

















Dacă Celula de bază are lungimea laturii r, atunci un triunghi „ frumos “
are lungimile catetelor de : 3 r ,
2
r
şi lungimea ipotenuzei : r .
În prezent suntem suprasaturaţi de modelul unui atom: nişte biluţe, fie
îngrămădite în nucleu, fie fără odihnă alergând pe orbite ( o convenţie ,
aproape o metaforă pentru noţiunea de particulă ) . Particulele cele mai mici
Figura nr . 30 Floarea vieţii – extindere ( reţeaua triunghiurilor )

23
ale lui Platon sunt „ triunghiurile frumoase. Alegerea triunghiului ( cel mai
simplu poligon „care cuprinde“, delimitează o parte din D2) nu-i întâmplătoare
: corespondenţa ce se doreşte a fi determinată între elementele primordiale şi
Solide face apel , până la urmă, la acest poligon; proiecţiile Solidelor în D2
se suprapun unor segmente din reţeaua ce include Floarea vieţii.
















Platon descompunea materia în părţi constituente, atât de mici cât nu
putem cuprinde cu mintea , dar redate prin figuri geometrice simple ce rămân
sub o formă fixă de la un anumit moment : hexagon regulat , triunghi
echilateral şi , în sfârşit , triunghi dreptunghic .
Figura nr . 31
Reţeaua de triunghiuri frumoase ce include Floarea Vieţii

24
Prin expansiune se pleacă de la un reper , Celula de bază şi prin
adăugare de noi celule identice se obţine reţeaua : triunghiurile frumoase
rămân aceleaşi ca formă şi mărime şi în Celula de bază şi în Reţea; imaginea
Celulei de bază,concentric prin asemănare creşte de la un pas la următorul.
Celula de bază are in construcţie 12 triunghiuri frumoase , al doilea hexagon
are 48, deci mai multe cu
2
2 . Al treilea hexagon are 108 , deci mai multe
decât Celula de bază cu ,
2
3 al patrulea are 192, deci mai multe cu
2
4 .
Această creştere provine din formula ariei unui hexagon regulat : de şase ori
aria unui triunghi echilateral .
2
2
hexagon
2
3 3
4
3
6 Aria 

· =
·
· = , unde 
este latura Celulei de bază . dar al doilea hexagon îşi dublează lungimea
laturii, al treilea o triplează , al patrulea are latura de patru ori mai mare . De
aici şirul: 1, 2
2
, 3
2
,4
2
.... Dacă un hexagon extensie este al n – lea ,
atunci va avea cu
2
n mai multe triunghiuri frumoase decât celula de bază .
Prin compresie se pleacă de la Celula de bază împărţim fiecare latură în două
părţi congruente şi prin aceste puncte de diviziune ducem paralele la axele de
simetrie .








Un triunghi frumos din figura 33 este acoperit de patru triunghiuri frumoase
mici , din figura 34;primul hexagon inclus are tot 12 triunghiuri frumoase dar
aria unuia este de patru ori mai mică decât al unuia din Celula de Apă.
Laturile hexagonului mic ( inclus , fig. 33 ) , la rândul lor , se înjumătăţesc.
Această prezentare reprezintă un mod metaforic de a face legătura între
Figura 33
Triunghiuri frumoase ( 48 )
mai mici în Celula de bază
Figura 32 Triunghiuri frumoase
( 12 ) - mărime normală în
Celula de bază


25
materie , formă şi idee – intuiţii care se justifică prin noile teorii despre
Univers şi materie . Prin acest proces este sugerată implozia , compresia ,
călătoria prin Universul Mic, fractalizare . Triunghiurile îşi micşorează
dimensiunile laturilor dar măsurile unghiurilor rămân neschimbate, de la un
pas la următorul se modifică prin asemănare.
Genială rămâne intuiţia lui Platon răspunzând întrebării < până când ? > :
până când nu mai putem pricepe cu mintea .
Eminescu descrie drumul lui Hyperion prin Universul Mare , despre destinaţie
spune : < Că unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochii spre a cunoaşte… > ;
o viziune de talia geniului .
….Ambele situaţii sunt descrise ( metaforic ! ) prin extindere, apoi prin
comprimare, Celula de bază,implicit Rozeta albastră, ( centrele lor coincid )
constituie Reperul.
Platon : „ Iar acum trebuie să arătăm ce anume proprietăţi ar fi să aibă
corpurile cele mai frumoase pentru a fi : patru la număr şi diferite unele de
altele , însă astfel încât , în timp ce se descompun , să se poată constitui
unele din altele. Dar dacă izbutim acest lucru , iată-ne în posesia adevărului
cu privire la naşterea pământului şi a focului , precum şi a corpurilor care se
situează , proporţional între ele ( apa şi aerul – notă adăugată R. G. !). Căci
nu vom admite în faţa nimănui că pot exista corpuri vizibile mai frumoase
decât acestea , fiecare corespunzând unui singur tip ( un anume fel de figură
în spaţiu - nota 124 – Cătălin Partenie ).
Din : Platon , Opere VII 1993 – Editura Ştiinţifică – Timaios - traducere şi note
– Cătălin Partenie .








26
i) Oul vieţii
Dacă luăm în considerare Cercul de bază şi cele şase cercuri ce
determină petalele Coroanei în Rozeta albastră , atunci această formă se
numeşte Oul vieţii ( eliminăm cercurile ce determină petalele Rozetei ).




























+
Figura nr . 34 Oul vieţii
Figura nr . 33
Rozeta albastră şi cercurile
ce determină Coroana
Figura nr . 35: Oul vieţii
Figura nr . 36: Oul vieţii ( spaţializare )


27
J) Fructul vieţii
În reţeaua ce prelungeşte Floarea vieţii – forma completă, punem în
evidenţă Cercul de bază , Coroana lui şi construim cele şase cercuri tangente
exterior Cercului de bază care au centrele pe axele de simetrie, care trec prin
vârfurile petalelor Rozetei albastre.




























Figura nr . 37 Floarea vieţii – forma incompletă ( II )

28


































Figura nr . 38 Floarea vieţii – extindere ( Fructul vieţii în reţea )

29
























Triunghiuri echilaterale echidistante (acţiune ) şi Fructul vieţii .
În funcţie de raza Cercului de bază – r – înălţimile acestor triunghiuri sunt:
2
r 3·
; r 3· ;
2
r 9·
; r 6· ;
2
r 15·
; r 9· ; ... iar laturile corespunzătoare sunt :
r 3 · ; r 3 2 · ; r 3 3 · ; r 3 4 · ; r 3 · ; ...
Centrele cercurilor ce compun Fructul vieţii sunt în număr de 13 ; dacă unim
prin câte un segment oricare două astfel de puncte ( noduri ) obţinem 78 de
segmente ( unele se află pe aceiaşi dreaptă ). Aceste segmente formează
figura geometrică numită Cubul lui Metatron . În Cubul Metatron putem pune
în evidenţă proiecţiile celor cinci Solide Platon (tetraedru, hexaedru,
Figura nr. 39 Fructul vieţii

30
octaedru, dodecaedru şi icosaedru) , adică reprezentarea lor în D2, dar şi
reprezentarea spaţială pe suport plan ( poliedrul fiind < privit > din poziţie nu
tocmai avantajoasă, care să ofere spaţialitate artistică ).















În Conferinţa din 7 iunie, Berlin 1905 , Rudolf Steiner foloseşte o imagine
foarte sugestivă în legătură cu această situaţie – pentru cub:
„ Imaginaţi-vă un cub ţinut în aşa fel încât lumina să lase o umbră pe tablă.
Putem astfel fixa umbra cu creta pe tablă. Aşa cum vedeţi, rezultatul este un
hexagon. Dacă vă imaginaţi cubul ca fiind transparent puteţi observa că în
proiecţia sa pe un plan cele trei feţe anterioare coincid cu cele trei feţe
posterioare în aceeaşi suprafaţă, formând un hexagon.
... imaginaţi-vă cubul din faţa dumneavoastră poziţionat în aşa fel încât
punctul din faţă A acoperă punctul din spate C. Dacă faceţi apoi abstracţie de
a treia dimensiune, rezultatul este din nou o umbră hexagonală. Gândind
Figura nr. 40 Fructul vieţii şi Cubul Metatron

31
cubul în această poziţie vedeţi numai aceste trei feţe anterioare; celelalte trei
feţe sunt ascunse în spatele lor. Prin aceasta, feţele cubului apar scurtate şi
unghiurile lui nu mai sunt unghiuri drepte. Văzut din această perspectivă
plană, cubul arată ca un hexagon regulat. Astfel am creat o imagine a
cubului tridimensional în spaţiul bidimensional. Pentru că această proiecţie
scurtează laturile cubului şi modifică unghiurile, trebuie să ne imaginăm cele
şase feţe pătrate ale cubului ca fiind pătrate deformate, ca fiind romburi “.
































Figura nr. 41 Coroana de
cercuri si imaginea spaţială a
„cubului mic“
Figura nr. 42 Fructul vieţii şi
imaginea spaţială a „ cubului mare “
Figura nr. 43
În fig 43: proiecţiile ortogonale
ale celor două cuburi pe planul
ce include Fructul vieţii ,când
dreapta ce uneşte două vârfuri
opuse în cub este axă
perpendiculară pe plan în
centrul Cercului de bază .
Proiecţiile sunt hexagoane
regulate aflate în relaţie de
incluziune,cu lungimile laturilor
de 2·r,respectiv , 4·r .










32
Ca imagine spaţială , de lucru , hexaedrul determinat de segmentele Cubului
Metatron nu este favorabilă , mai ales când trebuie puse în evidenţă alte
elemente din interior. aa
































33
Când ochiul privitorului se află pe aceeaşi axă ce trece prin două vârfuri
opuse în cub şi proiecţia se face pe un plan perpendicular pe această axă -
conturul aparent este reprezentat de un hexagon regulat






































Figura nr. 44
Tetraedrul „ acţiune “
în Cubul Metatron
Figura nr. 44
Tetraedrul „ reacţiune “
în Cubul Metatron
Dacă demonstrăm că
dreptele AB,AD şi AA
I

formează cu planul o
unghiuri congruente,
atunci proiecţia cubului
pe acest plan este un
hexagon regulat.
o
D
C
A
B A
A
I
B
I
C
I
D
I
E
K
F
L
M P

34








35











http://asterionmage.blogspot.ro/2008/06/geometria-sacr-
bidimensional.html

va rog sa cautai pe www.dacoromanica.ro (motor de
cautare: economia stupilor)




În Geometria Sacră, o linie dreaptă reprezintă partea masculină, iar o linie curbată sub orice formă
este partea feminină. Există 13 moduri în care masculinul poate fi suprapus peste feminin, fiecare fiind
un sistem vast de cunoaştere. Unul dintre aceste sisteme se regăseşte în figura alăturată, denumită
Figura nr. 40 Fructul vieţii şi
Cubul Metatron

36
“Cubul lui Metatron” (suprapus peste reversul Marelui Sigiliu SUA), în care sunt cuprinse Cele 5
Solide Platonice, cunoscute de mii de ani, şi care reprezintă codurile geometrice tridimensionale unice
ale Creaţiei – Tetraedru, Hexaedru (cub), Octaedru, Dodecaedru, Icosaedru. (Drunvalo Melchizedek –
Geometria Sacra – Cubul Metatron, solidele Platonice). Observaţi anagrama MASON?








37











38
k) Rozeta cu trei petale
Trei peşti









a) Rozeta cu şase petale este „ desfăcută “ în două imagini : acţiune (
imaginea din stânga ) şi reacţiune ( imaginea din dreapta ) .
La realizarea construcţiei numită Rozeta cu trei petale participă patru
cercuri : Cercul de bază - purtător al petalelor şi trei cercuri de lucru .Fiecare
cerc de lucru în pereche cu Cercul de bază realizează o Vesica Piscis şi
oricare două cercuri de lucru realizează câte o petală . Rozeta cu trei petale
o găsim dăltuită pe unele cruci de piatră , probabil ca variantă la Rozeta cu
şase petale , sau folosită cu scopul de a trimite un altfel de mesaj. Vârfurile
exterioare ale celor trei petale coincid cu vârfurile triunghiului echilateral –
acţiune ascendentă – înscris în Celula de Apă , iar romburile incluse de
fiecare Vesica Piscis , evident , acoperă Celula de Apă .
b) Cei trei peşti au capul comun – un triunghi echilateral ce reprezintă un sfert
din lungimea peştelui , fără coadă . Această construcţie foloseşte elemente
de la construcţia Rozetei cu trei petale , însă centrul Celulei de apă coincide
cu locul unde se află ochii peştilor, deci arcul de cerc nu trece prin acest
centru . Evident că centrul cercului din care provine un arc al „ petalelor “ nu
mai coincide cu vârful Celulei de Apă .
A
D
C
B
E
Figura nr . 40
F
Figura nr . 41
A
D
C
B
E
F

39
















Dacă notăm cu r raza cercului circumscris Celulei de Apă şi cu R raza
cercului tangent interior cozilor de peşte , atunci 3·r = R.
Simbolul peştelui a fost folosit de creştini , în situaţii de recunoaştere , până
când împăratul Constantin cel Mare dă Edictul de la Milan în ianuarie 313 prin
care creştinismul devine < religio licita > . La rupestrele de la Aluniş – Nucu
, la Bisericuţa lui Iosif este incizat acest simbol .
l) Vesica Piscis şi cele cinci petale incluse
Cele cinci petale ocupă o parte din suprafaţă la Vezica Piscis , patru dintre
ele fiind HTLM- ul , iar a cincia , ocupând poziţia orizontală - fată de faptul
Figura nr 42

40
că axa mare la Vezica Piscis este AB , ar fi pânza delimitatoare dintre Sus şi
Jos , dintre Cer şi Pământ .




















Această poziţie mai este numită Vesica Piscis Inchisă ( sau iniţială ).



A
B
P
Q
O
O
4
O
3
O
1
O
2
Figura nr. 43

41
m) Vesica Piscis deschisă
(Miezul , Petala Mare )
















– construim Vesica Piscis folosind cercurile : de centru P , rază PQ şi de
centru Q şi rază QP.
– pe dreapta PQ considerăm punctul O
1
simetricul lui Q faţă de centru P şi O
2

simetricul lui P faţă de centrul Q; deci O
1
P = PQ = QO
2
.
– construim cercul de centru O
1
,rază O
1
A care intersectează dreapta PQ în T
– construim cercul de centru O
2
,rază O
2
A care intersectează dreapta PQ în S
O
A
B
P Q
O
1
O
2
Figura nr. 44

42
1
0
Notăm PQ = r ¬ PO
2
= 2·r ; ( )
0
2
90 PAO m = Z .
2
0
În
2
APO A :
( ) ( )
¦
¹
¦
´
¦
÷ =
· =
=
2
2
2
2
2
2
AP PO AO
r 2 PO
r AP
¬
2 2
2
r r 4 AO ÷ · = ¬ 3 r AO
2
= .
3
0
Din: r
2
r
OO
OO OQ OO
2
r
OQ PO
r QO PQ
2
2 2
2
+ = ¬
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ =
= =
= =
¬
2
r 3
OO
2
·
= .
4
0
Din:
( )
2
3 3 2 r
OT SO
2
r 3
3 r SO
OO SO OT SO
2
r 3
OO
3 r AO SO
2 2
2
2 2
÷ ·
= = ¬
·
÷ = ¬
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
÷ = =
·
=
· = =
.
Petala Mare are diagonalele :
( )
¦
¹
¦
´
¦
· =
÷ · =
3 r AB
3 3 2 r ST
.
Petala Mică are diagonalele :
( )
¹
´
¦
÷ · =
=
3 2 r LM
r PQ
.
Observaţie : În aceiaşi Vesica Piscis , Petala Mică şi Petala Mare sunt figuri
geometrice asemenea , diagonalele ce corespund sunt proporţionale:
PQ
LM
AB
ST
= , deoarece :
( ) ( )
r
3 2 r
3 r
3 3 2 r ÷ ·
=
·
÷ ·
.












43
n) Vesica Piscis ( petale atipice )










Aceste petale nu au axă de simetrie verticală deoarece : CP = PQ = QD = r şi
2
r
OQ PQ = = ¬
2
r 3
2
r
r PO CP = + = + ¬
4
r 3
D O OO O O CO
2 2 1 1
= = = = .








O
A
B
x
C
y
D P Q
Figura nr . 45
O
2
O
1

44
o) Alte rozete în Celula de Apă
a) Rozete suprapuse ( dublură )
În Celula de Apă construim Rozeta cu şase petale , axele de simetrie ce
unesc vârfuri opuse şi cele două triunghiuri echilaterale : acţiune - reacţiune .
Intersecţiile dintre laturile acestor triunghiuri şi axele de simetrie determină
vârfurile unui hexagon regulat cu latura de lungime cât jumătate din lungimea
celui iniţial ; evident , petalele noii rozete au lungimile axelor pe jumătate.













Figură descoperită numai ca lucrare în lemn ( altorelief cu trei etaje ) .
Piatra folosită pentru crucile din Curbură este de Ciuta : uşor de prelucrat cu
dalta , dar pentru elementele de o mai mare fineţe – greu de folosit : petalele
mici nu ar avea consistenţă .

Figura nr 46

45
b) Rozete intercalate
În Celula de Apă construim Rozeta cu şase petale şi cele două triunghiuri
echilaterale : acţiune - reacţiune ; punem în evidenţă hexagonul regulat mic
ale cărui vârfuri sunt determinate de intersecţiile laturilor triunghiurilor;
construim Rozeta cu şase petale şi în acest hexagon .




















Pe această structură a „ petalelor intercalate “ apar două variante : una când
petala mică susţine , se află în planul al doilea şi , a doua variantă , când
petala mare se află în planul al doilea .





Figura nr 47

46

































Figura nr 48
Figura nr 49

47
c) Rozeta in Celula de Apă
şi părţi din Vesica Piscis –
fundal şi invers


























Figura nr 50
Figura nr 51

48




























Figura nr 52
Figura nr. 53

49
p) Vesica Piscis şi numerele iraţionale

Fie un sistem de axe xOy şi o Vesica Piscis în cadranele I şi IV : cercul
din stânga are centrul în O , iar al doilea cerc este tangent axei Oy în O .
Notăm axa mare AB şi axa mică OQ . Considerăm că r = 1 .













Aplicăm teorema Pitagora în :
– în COQ A :
¹
´
¦
=
=
1 OQ
1 CO
¬ 2 CQ = ; – în COD A :
¹
´
¦
=
=
2 OD
1 CO
¬ 5 CD = ;
– în AOQ A : 1 AQ OQ AO = = = ¬
2
3
AP = ;
– în APD A :
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
=
=
2
3
PD
2
3
AP
¬
2
2
2
2
3
2
3
AD |
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
= ¬ 3 AD = .
Pentru numărul 7 completăm figura anterioară : construim simetricul
cercului de centru Q şi rază OQ .
O Q
B
A
y
x
D
C
P
Figura nr 54

50












În ABE A :
¹
´
¦
=
=
2 BE
3 AB
¬ ( )
2
2
2
2 3 AE + = ¬ 7 AE = .
Sau :











O R
B
A
y
x
E
C
P
Figura nr 55
M
F
E
J
L
K
În LKJ A :
¹
´
¦
=
=
2 JK
3 LK
¬
¬ 3 4 JL + = ¬ JL = 7 .
Figura nr. 56

51
r) Romb în reţea la Celula de Apă
Hexagonul regulat înscris în Cercul de bază , Celulă de Apă a Rozetei
, este acoperit de trei romburi; diagonala mare a unui astfel de romb este
diagonală mică în hexagon,iar diagonala mică a rombului are lungimea cât r.
Raportul diagonalelor rombului ( ABOF ) este : 3 2
r
r 3 2
AO
BF
· =
· ·
= .
Intersecţia dreptelor suport ale laturilor Celulei de bază determină
vârfurile celor şase celule coroană şi a celor şase triunghiuri intercelulare, dar
Celula de bază , de exemplu , şi triunghiurile echilaterale ( BCS ) şi ( FET )
formează rombul ( AKDL ) şi are raportul diagonalelor : 3 2
r 2
r 3 4
AD
ST
· =
·
·
= .
















Figura nr . 14
B
A
T
O
F
S
D
C E

52
Centrele celor şase cercuri coroană se află pe circumferinţa cercului de
rază: OA
2
= 2·r , unde cercul ce include Celula de bază are raza r .
Cercul concentric cu Celula de bază , a cărui circumferinţă conţine vârfurile
< de exterior > ale triunghiurilor interstiţiale , are raza OA
1
= 3 r .
8
0
Deci , cercul tangent exterior celor şase cercuri din Sămânţa vieţii are raza
OA
3
= r 3· ( am întâlnit factorul de multiplicitate 3 şi la Vesica Piscis –
construcţie prin recurenţă )·















Romburile : AA
1
BO , A
1
CKF , A
3
SLT ... sunt asemenea şi au raportul de
asemănare determinat de lungimile axelor din Vesica Piscis .
Deci :
L A
ST
AK
CF
O A
AB
3 1
= = sau :
3
3
r 6
3 r 2
3 r 2
r 2
3 r
r
=
·
· ·
=
· ·
·
= .

A
2
Figura nr . 15
O

A

A
1
A
3
D
C
B
F
E
K
S
T
L

53
r) Floarea vieţii şi runele

























54
s) Omul Vitruvian
– considerăm un pătrat de latură  ; notăm cu A,B,C şi D mijloacele
laturilor, iar O centrul , încât A este simetricul lui B faţă de centru .
– în Q
1
şi Q
2
construim cercurile de raze OQ
1
, respectiv OQ
2
.
– construim cercul cu centrul în O şi de rază OA .
– cu centrul în A , respectiv în B, construim cercurile de raze OA , respectiv
OB care prin intersecţie cu cercurile anterioare determină punctele T
1
,T
2
,
T
3
, respectiv T
4
. Dar AT
1
= AO , AT
2
= AO , BT
3
= BO şi BT
4
= BO, cu
vârful în O fiind patru unghiuri drepte , rezultă că AT
1
,AT
2
, AT
3
şi AT
4
sunt
tangente la cercurile cu centrele în Q
1
şi Q
2
.
– tangentele AT
2
şi BT
3
determină punctul E ; tangentele AT
1
şi BT
4

determină punctul F .






A











A
B
C D
O
Q
1
Q
2
T
1
T
2
T
3
T
4
E F

55


























56









Am dat ….. fruto de la vida- geometria sagrada
Bibliografie
1. http://rozetaalbastra.blogspot.com/

2. http://vremuialavremii.blogspot.com/
3. http://picasaweb.google.com/rot.grigore
4. http://www.crestinortodox.ro/credinta/sinoadele-ecumenice-bisericii-
69801.html
5. http://vismitsimbol.blogspot.com/2009/02/sanzienele.html
6. Traian Lalescu - Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova 1993
7 . http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:Tzki3UgG_twJ:
romaniaesoterica.blogspot.com/2008/11/kogaion-apogeul-fiintei-motto-in-
tine.html+taina+kogaionului+muntele+sacru+al+dacilor&cd=24&hl=ro&ct=clnk
&gl=ro&source=www.google.ro
8. Ion Pascaru, Petre Nachila - Matematica gimnaziala in concursurile scolare,
Editura Tiparg 2005
9 Ion Chitescu, Marcel Chirita – Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998

57
10.http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.geometryco
de.com/sg/index.shtml&ei=WspXTczYEoTh4AbNv-
SXBw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBwQ7gEwAA
&prev=/search%3Fq%3DSacred%2BGeometry%2BHome%2BPage%2Bby%
2BBruce%2BRawles%26hl%3Dro%26prmd%3Divnso
11.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.fractal.org/Bew
ustzijns-Besturings-Model/Sacred-Geometry.htm&ei=oSNKTd6pDs-
RswbP0pmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=3&sqi=2&ved=0CDM
Q7gEwAg&prev=/search%3Fq%3Dvesica%2Bpiscis%2Bfractali%26hl%3Dro
%26prmd%3Divns
12. Constantin Ionescu – Tiu - Geometrie plana si in spatiu pentru admitere,
Editura Albatros 1976
13. http://www.jesus8880.com/chapters/gematria/vesica-pisces.htm
14.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.jesus8880.com/
&ei=
SSlKTdKtHcT1sgajqZmYDw&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2
&ved=0CB0Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3DJesus%2B8880%2BThe%2B
Sacred%2BGeometry%2BMysteries%2Bof%2BChristianity%26hl%3Dro%26p
rmd%3Divns

15. Liviu Nicolescu, Vladimir Broskov – Probleme practice de geometrie, Editura
Tehnica Bucuresti 1990
16.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.brucerawles.
17. Miron Oprea – Scurta istorie a matematicii, Editura Premier, Ploiesti 2000
18. Platon – Opere VII – Editura ştiinţifică , Bucureşti 1993.


58
Interviul e în engleză. Partea 1 din 16 -
http://www.youtube.com/watch?v=vpGRrS7p68s
hiar si simbolul masonic este in fapt o hexagrama stilizata.. nu reproduc simboluri ca este totusi site
ortodox
Imagine din templu masonic:http://www.freemasonrywatch.org/pics...emple150op.jpg
Emblema fondatoarei societatii teosofice:
http://www.freemasonrywatch.org/pics...tsk_brooch.gif



1.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://e
stuardo-
jauregui.com/Merkaba/guia_grafica_de_gs1.htm&prev=/se
arch%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=HCQGUfLcDqWg4gSa9YDADg&ved=0CD
UQ7gEwATgK

2.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://e
stuardo-
jauregui.com/Merkaba/guia_grafica_de_gs1.htm&prev=/se
arch%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro

59
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=HCQGUfLcDqWg4gSa9YDADg&ved=0CD
UQ7gEwATgK

3. http://mathworld.wolfram.com/topics/Geometry.html

4.
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=es&u=http://w
ww.sacred-geometry.es/es/content/fruto-de-la-vida-
3d&prev=/search%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&sa=X&ei=AYcGUduYJsnFswadnoGQAw&ved=0CE4
Q7gEwBDgK

5.
http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=
1&ei=AYcGUduYJsnFswadnoGQAw&hl=ro&prev=/search
%3Fq%3Dfruto%2Bde%2Bla%2Bvida-
%2Bgeometria%2Bsagrada%26start%3D10%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26tbo%3Dd%26biw%3D1076%26bih%3D
885&rurl=translate.google.ro&sl=pt&twu=1&u=http://www.
youtube.com/watch%3Fv%3D_pt-
5LLP6dM&usg=ALkJrhgWGEUwng7rAt0ee7pS0Il1nq5p7
g

6.


30.
http://www.youtube.com/watch?v=wJWdtdTHYu0&list=PL657
C1C24BAD270FA CONFERINTE




60

http://www.youtube.com/watch?v=dODU65Iz2Nc&playnext=1&list=PL657C1C
24BAD270FA&feature=results_video

http://www.youtube.com/watch?NR=1&feature=endscreen&v=dpKfWU-kE54

http://www.youtube.com/watch?v=oldQcP9LbtI&list=PL6FD8805B3F133791

http://www.youtube.com/watch?v=6kIlhoJk_j8&list=PL6FD8805B3F133791




Am citit pana la pagina 42
http://ro.scribd.com/doc/115075359/Drunv
alo-Melchizedek-Floarea-Vie%C5%A3ii-1
http://vidgrids.com/spiritul-pamantului













61


























62







Video clipuri
Spiritul Pamantului Videos 1. Tabara din Tara lui Andrei (2011 ...
vidgrids.com/spiritul-pamantului
Sa nu ne temem de-am fi sfinti, Dupa modelul lui Isus. .... Dar originea etimologica a numelui Lucifer
este latinescul "lux, lucis", care avea semnificatia "lumina". Lucifer este deci cel ..... Drunvalo
Melchizedek - Geometria Sacra - Cubul Metatron, solidele Platonice 03/19 .... Si nu exista motive
solide sa credem ceva din ea.


Diviziunea la opt celule …Stea tetraedrala

63






64



65














Figura nr. 39 Fructul vieţii

66
Sambata, treizeci si una ale lunii lui Cuptor
Am vizitat Sfantul George, schit de maici incantator, ...
Doua ore e distanta de la Persescu la schit
Pana-n varful unui munte ce dupa schit s-a numit. ...

Cand ajunseram in varful acestui munte-obositor,
Se prezenta de indata un tablou fermecator:
Era un anfiteatru de munti inalti pan-la nori,
Cari incanta vederea chiar la simplii murutori;
Basca rasfrangea lumina soarelui in vai adanci,
Iar sub muntele San-George, un zid de grozave stanci
Si in fiecarestanca gauri inadins sapate:
Locuinte de vechi pustnici, pesteri foarte minunate. ...
Apoi toti noi vizitaram grota in piatra cioplita,
Ce fu o bisericuta, Sfintii Apostoli numita.

Aici numele saparam cu un cui si un cutit,
Apoi pe-o poteca stramta, printre pietre, am sosit
La schitul zis Sfantul George, care este asezat
Intr-o vale cu faneata si de stanci inconjurat.

Sfantul George este astazi un schi mic de cuvioase,
Pana la Grigore Ghica, aceste locuri frumoase
Era un schit de calugari, de Mihnea infiintat,
Cu munti,livezi si cu codri de acest Domn inzestrat,
Iar de atunci cuviosii fura mai toti transportati
La locul zis Fundatura, de unde fura mutati
La alt loc numit Gavanul (avand forma de gavan).

Spun ca Fundatura e parasita de multi ani. ...
Dup-o ora de repaus, am pornit cu toti calare
Sa vizitam Fundatura.Biserica nu e mare,
Insa este pitoreasca, fiind in stanca scobita;
Numai tinda de lemn este si cu sit-acoperita;
Chiliile din prejuru-i mai toate sunt ruinate.

Un batran cu barba alba, chipes si cu spete late,
E aici singurul oaspe ce serva de conductor;
Un preot oficiaza la zile de sarbatori.

Schimbarea lui Crist la Fata hramul bisericii este,
Iar asta localitate Fundatura se numeste,
Caci se-nfunda locul, de jur imprejur fiind
Munti raposi si cu padure. Fiecare apoi scriind
Numele sau pe ast templu si cinstind pe pazitor,
Am pornit caii-nainte si am luat-o la picior,
Dorind la schit sa ne-ntoarcem pe un alt drum mai frumos,
Cu-o vedere-ncantatoare, insa cam periculos.

Ne pomeniram deodata intre niste stanci rapoase,

67
Unde erau gramadite pietre multe, monstruoase,
Ce pareau niste ruine ale unei cetati mari
Daramata de cutremur sau distrusa de barbari. ...

Coborand fara pericol acel loc periculos,
Ne-am pomenit deodata pe un deal foarte frumos,
Plin de flori albe, suave, cu parfum de iasomie,
Cari se numesc branduse, emblema de modestie.

O sorginte de pucioasa care locul a albit
Curge p-aici ca o garla. Apoi ne-am intorsla schit.
Apetitul era mare si rachiul cel de prune
(Fie zis in paranteza) era iute, de minune,
Dadea un gust escelinte la maliga ceea cu lapte
Si la supa de gaina, la ochiuri si oua coapte.

In timpul mesei aflaram ca din ordinul domnesc
(Intemeiat, se-ntelege, pe raport episcopesc)
Schitul se muta la Barbu, mai aproape de Buzau.
- Si de ce oare, maicuta? Intrebai curios eu.
- Caci aicea traiul este, mai ales iarna, prrea greu !
- Cum ati trait pana astazi, mai cincizeci de ani mereu?
- Am trait cu necaz mare, numai Dumnezeu ne stie
Si acum suntem silite sa luam cu noi chilie
Si biserica si torul, ca si melcul casa sa,
Caci unde se muta schitul nu vor lemne a ne da
Sa ne facem chilioare. Si cuvioasa ofta. ...

Dupa masa toti iesiram ca sa fumam in pridvor
Si sa ascultam cavalul ce canta dulce de dor.
Era o luna ca ziua si aerul linistit,
Apoi fiecare maica cate-un oaspe-a gazduit.

A doua zi pe la zece, insotiti de cuvioase,
Vizitaram vreo trei grote cu legende curioase.
Traditiunea ne spune ca acest romantic schit
Imitase Sfantul Munte, in Orient prea vestit,
Avand douasprezece templuri si in mijloc unul mare,
Ale caror locuri astazi la arata fiecare,
Iar din ele nu exista decat cele-n stanci sapate
Si biserica cea mare si urme din celelalte.

Vom incepe dar cu grota din stanca cea mai de jos,
Sapata de insasi mana unui pustnic cuvios,
Dionisie Torcatorul ce a dat numele sau
Grotei unde urci cu scara, dar urcusul nu e greu.

De lao maica aflaram ca acel ce locuia
Asta grota curioasa, ca o femeie torcea,
Invatand pe maici sa faca vestminte calugaresti

68
Si dand la fiestecare povete duhovnicesti.
Dupa trei ani de sedere in acel cuib atarnat,
S-a mutat la schitul Cheia, unde a repauzat.

De aici trecuram la grota lui Iosif cel vestit.
Acea grota pitoreascae intr-un bloc de granit.
Inchipuieste-ti, amice, o stana de piatra goala
De o marime enorma, in forma piramidala,
La baza ei e o grota intocmai ca o camara,
Cu rasunet admirabil, cu ferestre si uscioara.
Aici locui Iosif vreo sase ani si mai bine
Sub voda Alecu Ghica. El manca mai rar masline
Ci numai pesmeti si apa; avea si o gradinita
Plina cu flori si legume; cand venea vreo cuconita
O cinstea cu peste proaspat din elesteul din vale
Dandu-i binecuvantare, iertand pacatelesale.

In sase ani el o data din grota lui a lipsit
De Mihail Filipescu la Candesti fiind poftit.
De la ast boier, se vede, un pistol a capatat
Caci se raspandise vorba cum ca e foarte bogat.
Intr-o noapte-l calca hotii, focuri pe ferestre dand,
Iar Iosif dinauntru pistolul sau descarcand,
Hotii o tulesc de-a fuga. Schitul este in picioare;
Clopotele se trag toate, tipete si larma mare!
Maicile umplu padurea. Starita cu trei nepoate
In campanator s-ascunde si fac la matanii toate,
Surorile prin faneata, rasoforele-n paduri,
Cele batrane in templu si multe prin surpaturi,
Toate sezand pitulate pana-n revarsat de zori,
Unele chiar adormira in livezile cu flori.

De atunci pusticul nostru ziua in grota sedea,
Iar noaptea, doi ani mai bine, in campator dormea;
Sa stramutat dup-aceea la mosie la Candesti,
Si repauza in fine la schitul de la Ratesti. ...

De aici noi ne urcaram la grota lui Agaton.
Despre pusticul acesta iata numai ce-am aflat:
Pe la finele domniei lui Bibescu detronat,
Vizitara asta grota trei boieri de la Focsani;
Trei zile dupa aceea, trcand p-aici doi ciobani,
Un loc gol gasira-n stanca, locul unei mari comori,

De la Agaton urcaram si la Crucea lui Spatar,
Tocmai pe-o culme de munte, unde si aici sapara
Mai multi oameni cu speranta sa gaseasca vreo comoara,
Ispititi d-aste cuvinte, scrise pe o piatra mare
Putin la vale de cruce: cata spre soare rasare.


69
C.D Aricescu, ,, Ua preamblare pe munti sau lumea reala si lumea ideala’’, Buc.,
1872; B.A.R. (Cab. De msse. si carte rara, II 31 674).
incer sa v-o trimit si pe adresa dvs de mail... sa o cititi cu bucurie si sa va fie de folos !

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->