P. 1
Prezentare DeCeE [Compatibility Mode]

Prezentare DeCeE [Compatibility Mode]

|Views: 2|Likes:
Prezentare DeCeE
Prezentare DeCeE

More info:

Published by: Viviana Milivoievici on Jul 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2014

pdf

text

original

PROGRAMUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENłELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE (DECEE

)

PROF. VIVIANA MILIVOIEVICI SPECIALIZAREA: Limba şi literatura română

TIMIŞOARA 2011

CASA CORPULUI DIDACTIC TIMIŞ

PROGRAMUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENłELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE (DECEE)
– PORTOFOLIU DE ACTIVITATE –

Profesori formatori: BOGDAN GRAORE CARMEN OANCEA CURSANT: Profesor: VIVIANA MILIVOIEVICI Specializarea: Limba şi literatura română

TIMIŞOARA 2011

CUPRINS
1.Document de analiză a Curriculumului NaŃional – programa şcolară pentru limba şi literatura română, clasa a XII-a 2.Formularea obiectivelor de evaluare, pornind de la analiza de curriculum – clasa a XII-a 3.Instrumentul de evaluare proiectat – Test de evaluare sumativă – lucrare scrisă semestrială, clasa a XII-a 4.Baremul de corectare şi de notare – clasa a XII-a 5.Document de prezentare a administrării instrumentului de evaluare şi raportul de analiză – clasa a XII-a 6.Document de analiză a modului în care a fost aplicat baremul de corectare şi de notare – clasa a XII-a 7.Eseu liber cu tema: Elemente de deontologie a evaluării în contextul creşterii actului educaŃional 8.Bibliografie Anexa – Programa de limba şi literatura română, ciclul superior al liceului, clasa a XII-a

1. DOCUMENT DE ANALIZĂ A CURRICULUMULUI NAłIONAL – PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A

The Oxford English Dictionary (OED) desemnează curriculumul drept „curs obligatoriu de studiu sau de instruire, dintr-o şcoală sau dintr-o universitate.” Conceptul a pătruns în literatura pedagogică din România, în special după anii '90, fiind asociat cu reforma învăŃământului şi a educaŃiei. Curriculum desemnează conŃinuturi instrucŃionaleducaŃionale (planuri de învăŃământ, programe, manuale; subiecte, teme, arii de studiu), dar şi întreaga experienŃă de învăŃare de care beneficiază un individ, în contexte educaŃionale şcolare, extraşcolare şi chiar informale (în familie şi în comunitate).

Tipuri de curriculum:

a). Curriculum general care oferă o bază de cunoştinŃe, abilităŃi şi comportamente obligatorii pentru toŃi cursanŃii, pe parcursul primelor stadii ale şcolarităŃii, în funcŃie de sistemul naŃional de învăŃământ; b). Curriculum specializat pe categorii de cunoştinŃe şi aptitudini: limbă, literatură şi comunicare, ştiinŃe umaniste, ştiinŃe exacte, muzică, arte plastice etc.; c). Curriculum informal derivă din ocaziile de învăŃare oferite de societăŃi educaŃionale nonguvernamentale, din mass-media, a instituŃiilor culturale, religioase ş.a.

.

PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A Programele şcolare sau analitice sunt documente oficiale care redau sintetic conŃinuturile învăŃământului pe ani şcolari sau pe cicluri de învăŃământ. Din punctul de vedere al structurii sale, programa analitică tradiŃională, centrată pe o disciplină de învăŃământ, prezintă o parte generală (introductivă) şi una de detaliere a conŃinuturilor pe capitole.
În partea introductivă sunt subliniate sarcinile şi importanŃa disciplinei respective, principiile didactice fundamentale de respectat în actul predării şi al evaluării, organizarea conŃinuturilor pe semestre şcolare, recomandarea unor metode şi procedee de realizare a procesului didactic. În partea a doua, programa propriu-zisă, se prezintă conŃinutul cunoştinŃelor ce urmează a fi predate, repartizate pe capitole, subcapitole, teme şi lecŃii, indicându-se numărul de ore necesare pentru predarea lor.

Limba şi literatura română ca disciplină cu un statut aparte în planul-cadru de învăŃământ nu trebuie văzută în sine ca un obiect de învăŃământ fără finalitate proprie, ci în strânsă legătură cu formarea deprinderilor şi priceperilor de exprimare corectă şi nuanŃată, în formele comunicării orale şi scrise, cu texte literare reprezentative, în diverse stiluri funcŃionale ale limbii. Prin disciplina limba şi literatura română se urmăreşte consolidarea competenŃelor de comunicare ale elevilor. O notă specifică acestui ciclu de şcolaritate este dezvoltarea competenŃei culturale a elevilor, ceea ce implică un demers de contextualizare istorică şi culturală a fenomenului literar.

.

FinalităŃile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenŃele generale şi în setul de valori şi atitudini enunŃate în programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenŃe specifice, conŃinuturi ale învăŃării, sugestii metodologice. Trăsăturile programei de limba şi literatura română: urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităŃi ale studiului disciplinei pe parcursul ciclului superior al liceului, în continuitatea celor anterioare, din gimnaziu şi din ciclul inferior al liceului; adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de pe simpla achiziŃionare de cunoştinŃe pe formarea de competenŃe şi atitudini, cu valenŃe ulterioare de actualizare şi de extindere; diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaŃiilor de învăŃare şi adaptarea acestora la grupul-Ńintă; echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale; îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi de producere a mesajului; adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform căreia accentul este pus pe aspectele concrete ale utilizării limbii; structurarea conŃinuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic, al evoluŃiei fenomenului literar; abordarea diferenŃiată şi diversă a epocilor / curentelor indicate în programă prin: texte literare pentru studiul aprofundat, studii de caz, curente culturale / literare, dezbateri; abordarea integrată a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care generează discutarea unor probleme de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) sau exersarea / practicarea comunicării (orale şi scrise); deschidere spre abordările inter- şi transdisciplinare.

.

Motivarea opŃiunii pentru alegerea competenŃelor pentru care s-a proiectat demersul de evaluare: am ales aceste competenŃe, considerându-le importante, deoarece au un grad de complexitate destul de ridicat, concretizat în asimilarea unor strategii de lectură capabile să transforme elevul în cititor autonom, interesat de lectură; aceste competenŃe presupun înŃelegerea gradată a mesajului scris, prin descifrarea, clarificarea sensurilor relaŃionale ale textului literar şi receptarea emoŃional-intuitivă, formându-i-se elevului în mod conştient şi progresiv competenŃa de lectură; am considerat importante aceste competenŃe, deoarece duc la formarea gândirii critice a elevului, prin antrenarea mecanismelor gândirii logice, conştientizându-l pe elev asupra actului lecturii şi asupra mesajului scris.

.

2. FORMULAREA

OBIECTIVELOR DE EVALUARE, PORNIND DE LA

ANALIZA DE CURRICULUM

– CLASA A XII-A

UNITATEA DE ÎNVĂłĂMÂNT: Liceul Teoretic „Vlad łepeş”, Timişoara DATA: 14 aprilie 2011 PROFESOR: VIVIANA MILIVOIEVICI CLASA: a XII-a Filologie ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română TIPUL LECłIEI: LecŃie de evaluare sumativă Subiectul: Evaluarea semestrială CompetenŃe generale: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaŃii de comunicare; Comprehensiunea şi interpretarea textelor; Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare; Argumentarea în scris a unor opinii în diverse situaŃii de comunicare.

Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii; Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate; Formarea unor reprezentări culturale privind evoluŃia şi valorile literaturii române; Cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităŃi de comunicare; Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalŃi; Cultivarea unei atitudini pozitive faŃă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăŃirea orizontului cultural; Dezvoltarea interesului faŃă de comunicarea interculturală.

.

CompetenŃe de evaluat:

- să utilizeze tehnicile de redactare şi formele exprimării scrise, adecvându-le situaŃiei de comunicare, pentru a elabora diferite tipuri de texte; - să identifice particularităŃile şi funcŃiile stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte; - să recepteze adecvat sensul / sensurile unui mesaj scris; - să utilizeze adecvat şi să explice rolul achiziŃiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor tipuri de texte scrise; - să identifice tema şi modul de reflectare a acesteia în textele studiate / la prima vedere; - să identifice şi să analizeze principalele componente de structură, de compoziŃie şi de limbaj specifice textului dramatic; - să compare viziunile despre lume, despre condiŃia umană sau despre artă, reflectate în textele literare; - să interpreteze textele studiate sau la prima vedere, prin prisma propriilor valori şi a propriei experienŃe de lectură; - să identifice şi să explice relaŃiile dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut; - să construiască o viziune de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaŃionarea cunoştinŃelor asimilate anterior; - să identifice structurile în textele literare studiate sau la prima vedere; - să argumenteze un punct de vedere cu privire la textele literare studiate / la prima vedere; - să compare şi să evalueze argumente diferite pentru a formula judecăŃi proprii.

.

3. INSTRUMENTUL DE EVALUARE PROIECTAT LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ
SUBIECTUL I (40 de puncte) Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinŃe, cu privire la textul de mai jos:
Sunt solitarul pustiilor pieŃe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină, Sunt solitarul pustiilor pieŃe. Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale; Sub tristele becuri cu razele pale, Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra. Sunt solitarul pustiilor pieŃe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie; Pălind în tăcere şi-n paralizie, – Sunt solitarul pustiilor pieŃe...

(George Bacovia, Pălind) *hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. 2 puncte 2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunŃ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conŃin imagini vizuale. 4 puncte 5. Explică semnificaŃia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 8 puncte 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenŃiază prezenŃa eului liric în textul dat. 4 puncte 7. Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă, prin evidenŃierea relaŃiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8 puncte 8. Prezintă semnificaŃia titlului, în relaŃie cu textul poeziei date. 5 puncte 9. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenŃa poeziei la simbolism. 5 puncte

.

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinŃi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text dramatic studiat, aparŃinând perioadei postbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidenŃierea trăsăturilor operei dramatice pentru care ai optat, care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural / literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică; - prezentarea temei reflectate în textul dramatic ales, prin referire la două scene / secvenŃe / situaŃii ale conflictului; - sublinierea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului / a unuia dintre personaje (de exemplu: acŃiune, relaŃii temporale şi spaŃiale, construcŃia subiectului, particularităŃi ale compoziŃiei, construcŃia personajului, modalităŃi de caracterizare, limbaj etc.); - exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în opera dramatică aleasă. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conŃinutul eseului vei primi 32 puncte (câte 8 puncte pentru fiecare cerinŃă / reper); pentru redactarea eseului vei primi 18 puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităŃi de analiză şi argumentare – 4 puncte; ortografia şi punctuaŃia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 3 puncte)

.

4. BAREMUL DE CORECTARE ŞI DE NOTARE
Subiectul I (40 de puncte)
1. MenŃionarea a câte unui sinonim adecvat pentru sensul din text al cuvintelor date, de exemplu: „triste” – melancolice, „pală” – ştearsă. (1 p + 1 p) 2 puncte 2. Prezentarea rolului cratimei din structura exemplificată, de exemplu: marchează elidarea vocalei „î”, ajutând la păstrarea măsurii şi a ritmului poeziei. (Precizarea corectă, nuanŃată, a rolului cratimei: 2 p; precizarea parŃial corectă a rolului cratimei, divagaŃii şi/sau improvizaŃii, cu greşeli de exprimare şi/sau de ortografie: 1 p). 2 puncte 3. Scrierea a două enunŃuri în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ, de exemplu: rază: O rază de speranŃă încă mai există.; umbră: Se observa din tonul vocii ei o umbră de îndoială. (1 p + 1 p) 2 puncte 4. Transcrierea a două structuri/fragmente de vers care conŃin imagini vizuale, de exemplu: „pustiilor pieŃe”, „tristele becuri cu pală lumină –”. (2 p + 2 p) 4 puncte 5. Identificarea şi explicarea a două figuri de stil diferite din prima strofă a poeziei, de exemplu: epitetele „tristele becuri” şi „solitarul pustiilor pieŃe” sugerează, prin corespondenŃă cu eul poetic, sentimentele de melancolie şi angoasă. Acestea au scopul de a exprima însuşiri prezente în viziunea poetului. (Identificarea şi explicarea a două figuri de stil distincte: 8 p; identificarea şi explicarea unei singure figuri de stil din prima strofă a poeziei: 4 p; identificarea unei singure figuri de stil, fără a-i explica rolul expresiv: 1 p). 8 puncte

6. Precizarea a două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenŃiază prezenŃa eului liric în textul dat, de exemplu: verbul la persoana I, singular: „sunt” şi pronumele personal la persoana I, singular: „mi-” (2 p + 2 p) 4 puncte 7. Comentarea ultimei strofe a poeziei, prin evidenŃierea relaŃiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice, de exemplu: Ultima strofă accentuează ideea singurătăŃii în care trăieşte poetul, lucru declarat chiar de el: „Sunt solitarul pustiilor pieŃe”. Repetarea primului vers în finalul strofei, precum şi imaginile vizuale exprimă obsesia singurătăŃii, spaŃiul închis, dominat de spactacole ciudate: „Cu jocuri de umbră ce dau nebunie; / Pălind în tăcere şi-n paralizie, - ”. Universul este limitat şi stins, fiinŃele tangibile lipsesc, iar „tăcerea” şi „paralizia” domină peste acest spaŃiu bizar şi searbăd. Strofa are rimă îmbrăŃişată. (Comentarea corectă, nuanŃată, prin reliefarea legăturii dintre idee şi mijloacele artistice de realizare: 8 p; comentarea corectă, fără sublinierea legăturii dintre ideea poetică şi mijloacele artistice de realizare: 4 p; încercarea de comentare, divagaŃii şi/sau improvizaŃii, cu greşeli de exprimare şi/sau de ortografie: 1 p). 8 puncte 8. Prezentarea semnificaŃiei titlului, în relaŃie cu textul poeziei date, de exemplu: Gerunziul verbului din titlul poeziei arată o acŃiune durativă, paloarea fiind asociată bolii ce se manifestă prin singurătate, angoasă, nevroză. „Pălind” simbolizează prăbuşirea afectivă, sub aspectul unei vieŃi fără sens. (Ilustrarea nuanŃată a semnificaŃiei titlului, în relaŃie cu textul poeziei date: 5 p; încercarea de ilustrare a semnificaŃiei titlului, divagaŃii şi/sau improvizaŃii, cu greşeli de exprimare şi/sau de ortografie: 1 p). 5 puncte 9. Motivarea şi explicarea a două trăsături din text, din care reiese apartenenŃa poeziei la simbolism, de exemplu: Poezia este simbolistă prin prezenŃa versului refren ca laitmotiv al textului („Sunt solitarul pustiilor pieŃe”) şi prin prezenŃa corespondenŃelor dintre planul exterior şi cel interior, al eului poetic. (Ilustrarea a două trăsături ale poeziei, prin exemple şi explicaŃii convingătoare; respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaŃie: 5 p; ilustrarea unei singure trăsături, prin exemple şi explicaŃii; abateri minore de la normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaŃie: 3 p; simpla menŃionare a unei trăsături, fără referire la textul poetic dat: 1 p). 5 puncte

.

Subiectul al II-lea (50 de puncte) A. ConŃinut – 32 de puncte

1. EvidenŃierea trăsăturilor operei dramatice care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, întrun curent cultural / literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică. - evidenŃierea argumentată, complexă a trăsăturilor operei dramatice care fac posibilă încadrarea într-o tipologie – 8 p; - evidenŃierea parŃial argumentată a trăsăturilor operei dramatice care fac posibilă încadrarea într-o tipologie – 4 p; - evidenŃierea argumentată a unei trăsături a operei dramatice care face posibilă încadrarea într-o tipologie – 2 p; - menŃionarea unui aspect corespunzător cerinŃei, fără explicaŃii – 1 p. 8 puncte 2. Prezentarea temei reflectate în textul dramatic ales, prin referire la două scene / secvenŃe / situaŃii ale conflictului. - prezentarea argumentată a temei operei dramatice, prin referire la două scene / secvenŃe / situaŃii ale conflictului – 8 p; - prezentarea parŃial argumentată a temei operei dramatice, prin referire la două scene / secvenŃe / situaŃii ale conflictului – 4 p; - prezentarea argumentată a temei operei dramatice, prin referire la o scenă / secvenŃă – 2 p; - menŃionarea temei operei dramatice, fără explicaŃii – 1 p. 8 puncte

.

3. Sublinierea / prezentarea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului / a unuia dintre personaje (de exemplu: acŃiune, relaŃii temporale şi spaŃiale, construcŃia subiectului, particularităŃi ale compoziŃiei, construcŃia personajului, modalităŃi de caracterizare, limbaj etc.). - prezentarea argumentată a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului – 8 p; - prezentarea argumetată a trei elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului – 6 p; - prezentarea argumetată a două elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului – 4 p; - prezentarea argumetată a unui element al textului dramatic, semnificativ pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului – 2 p; - menŃionarea unui element al textului dramatic, fără explicaŃii – 1 p. 8 puncte 4. Exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în opera dramatică aleasă. - exprimarea nuanŃată a unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în opera dramatică aleasă – 8 p; - exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care este reflectată viziunea despre lume în textul dramatic ales – 4 p; - exprimarea unui punct de vedere, cu încercare de argumentare, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în opera dramatică aleasă – 2 p; - simpla menŃionare a unei opinii / a unui punct de vedere, fără argumentare sau cu improvizaŃii – 1 p. 8 puncte

.

B. Redactare – 18 puncte

Notă: Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul respectă limita minimă de spaŃiu precizată şi dezvoltă subiectul propus. 5. Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – introducere, cuprins şi încheiere; construcŃia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor – 4 p; părŃile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există echilibru între ele; ideile sunt, în general, evidenŃiate prin paragrafe – 2 p; plan vag de structurare a textului; trecerea de la o idee la alta nu este evidenŃiată – 1 p.) 4 puncte 6. Utilizarea limbii literare (stil şi vocabular adecvate conŃinutului eseului; claritatea enunŃului, varietatea lexicului; sintaxă adecvată – 4 p; stil şi vocabular parŃial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor – 2 p; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 4 puncte 7. AbilităŃi de analiză şi argumentare (relaŃie adecvată idee – argument; argumente convingătoare; abilităŃi de a formula judecăŃi de valoare – 4 p; încercări de a susŃine ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător – 2 p; afirmaŃii nesusŃinute prin argumente; idei irelevante, schematism – 1 p.) 4 puncte 8. Ortografia şi punctuaŃia (0-1 erori – 3 p; 2-3 erori – 2 p; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte 9. Aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea. 3 puncte

TOTAL: 100 puncte

.

5. DOCUMENT DE PREZENTARE A ADMINISTRĂRII INSTRUMENTULUI DE EVALUARE Administrarea instrumentului de evaluare a avut drept scop principal evaluarea semestrială a elevilor din clasa a XII-a, profil Filologie, la limba şi literatura română. Pentru standardele curriculare au fost redactate obiective de evaluare în concordanŃă cu competenŃele specifice şi cu o acoperire cât mai cuprinzătoare. Forma de evaluare pentru care am optat a fost testarea scrisă. Principalele etape parcurse: stabilirea eşantionului de subiecŃi; elaborarea probelor de evaluare, conform Curriculumului NaŃional, urmărind curriculumul-nucleu (formularea obiectivelor în concordanŃă cu competenŃele specifice); proiectarea unui număr de itemi pentru fiecare obiectiv de evaluare stabilit; elaborarea baremului de corectare şi notare.

Raport de analiză:

Clasa a XII-a Filologie; Total elevi: 24; Elevi testaŃi: 24. Rezultatele testului la finalul corectării sunt prezentate în tabelul următor:
Nota Număr de elevi 10 4 9 4 8 10 7 2 6 2 5 0 4 2 3 0 2 0 1 0

Testul propus evaluează abilităŃi, deprinderi şi elemente de competenŃă care se referă la capacităŃile de receptare a mesajului scris, prevăzute în programa şcolară pentru ciclul superior al liceului şi în programa pentru bacalaureat pentru clasa a XII-a, prin competenŃe generale, specifice şi prin activităŃi de învăŃare. Structura testului de evaluare semestrială respectă structura testului de la examenul de bacalaureat. Am ales subiecte de tip I şi III, eliminând subiectul de tip II (text argumentativ), deoarece timpul alocat testului este de 120 de minute. Matricea de specificaŃie asociată testului proiectat este prezentată mai jos:

.

ConŃinuturi
Sinonime contextuale Rolul cratimei EnunŃuri – cuvinte cu sens conotativ Transcrierea a două structuri – imagini vizuale SemnificaŃia a două figuri de stil Mărci gramaticale eului liric în text RelaŃia dintre ideea poetică şi 1 (8 p) lexicoale 1 (4 p) 1 (8 p) 1 (4 p) 1 (2 p) utilizării 1 (2 p) 1 (2 p)

mijloacele artistice SemnificaŃia titlului poeziei Trăsături simboliste ale poeziei Eseu despre viziunea structurat tema şi 1 (50 p) 1 (5 p) 1 (5 p)

despre

lume într-un text dramatic Din oficiu 1 (10 p)

TOTAL

1 (2 p)

1 (4 p)

3 (8 p)

3 (18 p)

2 (58 p)

1 (10 p)

.

Obiective

AchiziŃie

ÎnŃelegere

Aplicare

Analiză

Sinteză

Evaluare

Total 1 (2 p) 1 (2 p) 1 (2 p) 1 (4 p)

1 (8 p) 1 (4 p)

1 (8 p)

1 (5 p) 1 (5 p) 1 (50 p)

1 (10 p) 100 p

.

6. DOCUMENT DE ANALIZĂ A MODULUI ÎN CARE A FOST APLICAT BAREMUL DE CORECTARE ŞI DE NOTARE PROIECTAT
CORESPONDENłA ÎNTRE ITEMII PROBEI, CRITERIILE DE EVALUARE ŞI BAREMUL DE CORECTARE ŞI NOTARE
În urma aplicării şi corectării testului de evaluare sumativă (lucrare scrisă semestrială), am ajuns la următoarele concluzii referitoare la cunoştinŃele elevilor evaluaŃi: Puncte tari (Strengths): au cunoştinŃe despre elemente importante ale teoriei literare; au capacitatea de a stabili structura şi semnificaŃiile unei opere literare; aplică regulile limbii române literare, regulile ortografice şi de punctuaŃie. Puncte slabe (Weaknesses): identificarea unor aspecte ale istoriei literare; să compare şi să evalueze argumente diferite pentru a formula judecăŃi proprii. Măsuri de ameliorare: se va insista asupra activităŃilor de învăŃare ce vizează diverse aspecte ale istoriei literare; în cadrul orelor de pregătire pentru examenul de bacalaureat se va insista asupra unor exerciŃii ce vizează formularea unor argumente pertinente şi a unor judecăŃi proprii.

7. ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂłII ACTULUI EDUCAłIONAL
Evaluarea este principala pârghie de feed-back care oferă informaŃiile deautoreglare, necesare în elaborarea deciziilor privind ameliorarea sistemului/procesului de învăŃământ. Evaluarea este, totodată, un mijloc principal de orientare şi dirijare a activităŃii de învăŃare a elevilor, fiind parte integrantă a metodologiei didactice. Evaluarea este un act de comparare, de raportare la un sistem de criterii a unui obiect, subiect, activităŃi. ilor, fiind parte integrantă a metodologiei didactice. Evaluarea este un act de estimare cantitativă, calitativă sau valorică. Evaluarea implică un şir de măsurări, comparări, aprecieri pozitive şi negative, deci, emiterea unor judecăŃi de valoare despre comportamentul de învăŃare, pe baza cărora se pot adopta apoi anumite decizii de optimizare a activităŃii sau domeniului supus evaluării. Pentru elevi, evaluarea este un jalon de învăŃare, în sensul că ea îi orientează spre obiectivele esenŃiale, îi susŃine motivaŃional prin întăriri (aprecieri pozitive) sau îi corectează (prin evaluarea cu note mici). Astfel, evaluarea bine realizată oferă elevului un feed-back operativ asupra propriilor performanŃe, contribuind şi la dezvoltarea capacităŃii de autoevaluare.

.

CerinŃe ale deontologiei evaluării
1. Evaluarea şcolară nu este un scop în sine, ci un mijloc de educaŃie, prin care profesorul orientează procesul de formare a elevului. 2. Evaluarea trebuie să reflecte predarea. 3. Evaluarea elevilor trebuie să fie transparentă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->