Jean-Claude

Larchet

De ce Biserica Ortodoxa nu accepti incinerarea?
lilf,ffiee bu bffrffR

Jean-Claude Larchet

De ce Biserica Ortodoxd nu accePte incinerared?
Lucrare publicatd cu binecuv2ntarea Preafericitului Pdrinte

DAN I DL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom6ne

NOTA EDITORIALA

Tehnoredactare qi coperti Florin Leonte

Acest text extras din volumul Sfdrgit cregtinesc aie{ii noastre, fdrd durere,netnapdrut in anul 2012 sub fruntat, tn pace..., egida Editurii BASILICA a Patriarhiei RomAne., aduce binevenite l5muriri necesare tuturor celor care doresc sX cunoascd raliunile pentru care Biserica Ortodoxd, cinstind in mod integral persoana umand, ziditd dupd chipul lui Dumnezeu, nu poate incuviinta incinerarea trupului omenesc. inhumarea
-

Extras revizuit gi completat de autor in aprilie 2013(n.r.).

Notd editorialS

Notd editorialS

trupului celor riposali a constituit dintotdeauna o practi cd pdzitd nestrdmutat de Bisericd. Dar pentru cd timpurile moderne au adus cu ele gi abateri spirituale pdgubitoare de la tradiliabimilenard a Bisericii, se cuvine ca ea sd ofere rdspunsuri temeinice qi convingitoare cu privire la problemele existenfiale care ii frdmAntd in prezent pe credincioqii ei. Astfel, autorul acestor rAnduri, Dl Jean-Claude Larchet, o binecunoscutd autoritate in domerliul teologiei qi bioeticii contemporane, pune inaintea celor preocupali de amintita problemd valoroase temeiuri biblice, dogmatice, istorice qi bioetice, fdcAnd apel la tradi(ia de doud milenii a Bisericii, dar prezentAnd gi poziliile oficiale actuale ale mai multor Biserici Ortodoxe. De fapt, autorul subliniazd cd dorinta puternicd a cregtinilor ortodocgi ca rudele

gi apropialii lor sd aibd parte de slujba inmormAntdrii gi de cinstirea mormintelor este motivatd covArgitor de credinla in inviere, invierea trupurilor omenegti la A douavenire aM6nfuitorutui Iisus Hristos in slav5. Considerdm ci publicarea acestor l5muriri va fi de un real folos duhovnicesc pentru toli cei care cautd cu sinceritate sd cunoascd invXldfura qi tradilia Bisericii Ortodoxe.

I INTRODUCERE

Incinerarea este un procedeu care constdin arderea trupului unei perso€u:Ie, dupi decesul ei, pAnd se preface in cenugd (cinis - in latind); potrivit legislaliei gi practicilor socialesau individuale, cenuqa fie se pistreazd (intr-un loc public care are aceastddestinalte - columbar-, sau acasi), fie e imprdgtiatdl.

1Incinerareaestestudiati sub toate aspectele intr-o lucrarede referin!5:D. J.Daviesqi L.M. Mates (editori), Encyclopnedia Aldershot, of Cremafion, 2005.

10

Jean-Claude Larchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

11

Acest procedeu este practicat de milenii de anumite religii, ca hinduismul gi budismul, gi recomandat de diferite curente religioase sau filosofice ale Antichitdtii greco-romane2. De la bun inceput creqtinii au ales sd-qi ingroape morfii, respingAnd incinerarea, astfel incAt acest procedeu, foarte rispAndit in lumea greco-romand (dar nu general3), a fost cu totul abandonat in secolul al V-lea, sub presiunea cregtinismului dominant. Odatd cu descregtinareasocieti{ilor occidentale, aceasti practicd a reapdrut in veacul al XIX-lea. Mai intAi discreti. ea s-a rdspAndit apoi in ldrile din Vest
2 A se vedea jamieson, De l'originede la J. crdmation ou del'usage debrfilerlescorps, Paris,1821. 3Asupra statutului incineririi in Antichitate, a se vedeaibidem.

(in America, apoi in Europa, incepAnd cu !6rile nordice qi Anglia) in ultimele decenii, ajungAnd sd ocupe un loc important, chiar net preponderent. Raliunile acestei rdspAndiri sunt diVCTSC:

1) Rafiuni religioase qi filosofice: ridicareainterdicfiilor instituite de unele religii (sau confesiuni creqtine), care constituiau opreligti pentru un mare numdr de persoane;propaganda migcdrilor antireligoase (francmasoneriaa, comunismtlt...),
ain Europa, francmasoneriaqi migcarealibercugetdtorilor, care ii este afiliatS, militeazb activ, incepAnd cu secolul al XIX-Iea, pentru incinerare, mai alesprin intermediul ,,Societdlilorpentru rispAndireaincinerdrii". Acest rol al francmasoneriei in rdspAndireapracticdrii incinerdrii esterecunoscut de toli istoricii care au scris pe aceastdtemd. 5incepAnd cu anul 7927,inRusia, puterea comunistd a introdus gi a extins practica incinerdrii.

72

]ean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu acceptdincinerarea?

13

2) raliuni psihologice: repulsia pe care o treze$te ideea cd trupul este pus in pemant, unde va fi,,ros de viermi"; oroarea pe care le-o inspird anumitor persoane propriul trup mdcinat de boald (cancer sau altd maladie degenerativ5), uniti cu dorinla de a face sd dispard odatd cu tropul qiboala; intenlia de a face sd dispard cadavrul, ca martor neplhcut al morlii, intr-o societatecare tinde sd gteargi orice urmd gi amintire a ei; 3) raliuni sociologice: presiunea factorilor demografici gi economici este o cauzA importantd a rdspAndirii actuale a
.qra acql4 {9 4 dgsfii4la astfglslujde inmormAntare, fapt pentru care b_glg_qggtrne prlq1ele-cfematorii au fost instalate in-paradise, ca, de pildd, iry p4raclisul SfAntului Serafim de Sarov din Mindstirea Donskoi din Moscova, care a fost de altfel p_rimul crematoriu din Europa.

practicii incinerdrii in liri atAt de diferite, cum sunt America gi Rusia (numdrul limitat de locuri in cimitirele din orage, distanla mare pAnd la noile cimitire, situate in zorle periferice, costul ridicat al locurilor din cimitire, costul mic al incinerdrii falA de cel al inhumdrii6).

6 Partizanii incineririi prezintd gi alte rafiuni, mai ales: 1) raliuni sanitare:evitarea contamindrii prin trupurile atinse de maladii contagioase;2)raliuni ecologice,in care predomini grija de a se economisi materialele utilizate pentru inhumare (lemn, metal...); 3) ra(iuni morale: evitarea riscurilor de vandalism qi de profanare a mormintelor; recuperarea terenurilor vechilor cimitire in vederea construirii de noi clddiri, in lirile sau oraqelecare duc lipsi de spafiu. Aceste argumente sunt analizate detaliat de J. J. Davis, IMat About Cremation? A ChristianPerspectiae, Wionna Lake, 1989,pp.74-82.

II REFUZAREA INCINERAnII

nn cArREBrsERrcA oRToDoxA

In vreme ce protestanlii gi catolicii, cu exceplia cAtorva grupuri fundamentaliste sau traditionaliste, acceptd astdzi incinerareaT,Biserica Ortodoxd, in toate
t lncincrarea a fostintotdeauna admisd de !rajoritatea tante. Asupra poziliei protestante,a se vedea A. Dumas, ,,Les Eglises protestanteset la cr6mation",Positions luthdriennes, 27, 7979, pp. 724-127. BrreUl4_Ronnano=CatoUce, dupi ce a interzis olicial incinerarea in 18449i !87Q , in urmanmei decizu a Qo_nsrcu co4di$;r ?nsi ca hotirArea de a fi prime un refuz al credinlei in irrviere.

16

Larchet Jean-Claude

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

17

Bisericile sale locale, rdmAne ferm rmpotriva ei8. Persoanelor al chror trup a fost incinerat, potrivit voii 1or, li se refuz6.in mod unanim sdvArgireaslujbei religioase de inmormAntare; insd in ceeace privegte
A sevedea M. Riquef ,,L'Eglise catholique romaine 7979, luthdriennes,2T, et la cr6mation", Positions pp.779-123. 8A se vedea S.S.Harakas,Contemporary Moral Facingthe OrthodoxChristinz, Minneapolis, Issues 7982,p. 78I; Health and Medicine in the Eastern OrthodoxTrqdition, New York, 7990, pp. 158-159; I. Peckstadt,,,Quelques rdflexions orthodoxes concernant la cr6mation", Contacts,49,7997, of pp.264-274; H.T. Engelhard, The Foundations Lisse,2000,p. 335;]. Breck, Le Don Saui Bioethics, de la aie, Paris, 2007, pp. 377-323.Acesta din urmd spune, la pagina 323:,,Ortodoxia gi Tradilia cregtini in general s-au opus ferm incineririi, insistAnd asupra inhumdrii celor decedafi, ca modalitate specific creqtind".

pomenirea lor la Proscomidiee gi la panihidel0, pdrerile sunt diferite. Existd putine documente oficiale care s; aibd drept obiect interzicerea incineririi. Pozilia tradilionald a Bisericii Ortodoxe esteinsd conJirmatd prin vocea unor ierarhi din Bisericile locale, care se exprimd cu autoritate pe aceaste tema. Pnlrla_earea luat pozilie fa{d de problema incinerdrila fost Biserica Rusd din diaspora, din cauza rdspAndirii acestei '30. practici in Rusia sovieticd a anilor Intr-o scrisoare drn24aprilie/ 6 mai 1928, adresatSpatriarhului Varnava al Serbiei,
eSlujba de pregdtire a Cinstitelor Daruri, din prima parte a Liturghiei, in care se facepomenirea viilor qi a morfilor. 10 in afaraSfintei Slujbede pomenire sdvArgite Liturghii.

18

fean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

79

mitroplitul Antonie (Krapovilki), primul
ierarh al acestei Biserici, scria:
41eIF, spre deosebire de pdgAni, care obignuiau si-i ard5... A face slujbd de irmormAntare celor despre care se gtie dinainte cd nu vor fi ingropali, ci dali focului, inseamnd a incilca aceasti cucernicd datini, primiti de Biserici de la inceputul creqtinismului. Din acestmotiv, ir ceeace md privegte, _nu-mivoi da niciodatd bineanvAntarea pentru astfel de slujbe gi cred ci Sinodul nostru episcopal va fi de acord cu punctul meu de vedere"li.

qryE{1r_ie! ,,eeid_llt@l lqglopau

din diaspora-, i:l gedinlasa din20-august/ 2 seP!94b.tbJ932, a luat intr-adevdr o decizieoficialdin acestsens:
,,Iiu,se-va antniza, din principitl incinerarea, pentru ci WLdlcA a fqslrntrodrsfuleat€i 9i d9 wilmagii Bisericii".

Peacesttemei,rcgfl4_69din culegerea de indrumdripentruuzul cleruluiBisericii Ruse din Diaspora prevede:
,,Esteinterzis sd se ardd in crematorii trupurile celor rdposafi. Este de datoria preo{ilor si le explice credincioqilor caracterul necregtin al unei astfel de practici, gi si nu sdvArgeasci slujbe de inmormAntare pentru cei care urmeazd si fie incinerafi. Numele acestora nu vor fi pomenite decAt la Proscomidie gi

Sinodul episcopal - organul conducetor in Biserica Ortodoxd Rusi
11 Scrisoareaflatd in arhivele SfAntului Sinod Bisericii al Ortodoxe SArbe.

20

Tean-Claude Larchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incherarea?

21

nu se vor sevargi slujbe de pomerure Pentru ei mai inainte de pattuzeci de zile de la deces. Dacd cel aflat Pe patul de moarte, cu toateindemnurile preotului venit s5-l petreaci, igi doregte pe mai deparle sd fie incinerat sd nu i se dea Sf6nta Impirtdqanie"lz. Biserica Ortodoxd Rusd din diaspora admite totugi, potrivit iconomiei, o derogare de la interdiclia de a se face slujbd de inmormAntare in cazul persoanelor incinerate impotriva voii lor: atenuante, cAnd ,,i.r "itco*stanle incontestabile ci inexisti dovezi cinerarea s-a fdcut impotriva voin{ei rdposatului, fiir:rd ceruti de altcineva,

qi anumeslujba seadmite o excepfie, de inmormAntare prin procurd; dar giirr acestcaz slujbade irrmormAntare nu poate fi sdvArgitifdri o aprobare speciald din partea episcopului eparhiot, in urma unei cercetiri amdnunlite a situafiei itt cauzd"13. in Biserica Ortodoxd RomAnS,afl5m in capitolul 378 din Prauila micd de la (micd culegere de Goaora, din 1640-1641 legiuiri), aceastdscurtd interdic !ie:,,Trupul sd nu se arzd". in 1923,Asocialia general5 a membrilor clerului se opunea construirii unui crematoriu la Bucuresti.
13,,A propos de la cr6mation. Une ddcision du Concile des 6vdques de l'Eglise Russe Hors Frontidres", Orthodox Life, 3, 7989, trad. fu. in La Voieorthodoxe, 4,1994, p. 60.

12 indrumdipentru uzul cleruluiBisericii Ortodoxe din Diaspora, Ruse P.35.

22

fean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

23

SfArtul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro:n6ne hotdra: L) preofli trebuie sX-i prevind pe credinciogi inainte de a se sdvArqiincinerarea cd Bisericarefuzd, orice asistenfd gi orice slujbd religioasi pentru cel incinera! 2) inainte de a sdvArgi slujba de irrmormAntare, preofii trebuie si-i intrebe pe membrii familiei in care cimitir va fi ingropat rdposatul; 3) pentru cei care au fost sau urrneazd sd fie incinerali se va refuza orice slujbd religioasd, atAt la moartea lor, cAt gi dupd aceea. 1933,SfAUgl Slnod a publicat o pastorali in care atrigea atenlia preolilor asupra faptului cd orice abatere de la hotdrArea de mai sus atrage dupd sine interdiclia de a mai sluji gi chemarea lor in fala tribunalului preolesc (Consistoriu) eparhial, pentru a fi supugi unei pedepse severe.

slelqqlglqd -al-Eue rlsti -Qtqd oxe
Rom6ne,in gedinla sa de lucru din5iulie ,Ile@fueadin lSiunie 19"8,reconfirma6la20jebruarie Iq33, a luat mai multe hotdrAri fald de practicanecregtinda incinerdrii morfilor, dupd cum ne informeazi Cancelaria SfAntului Sinod: ,,Din mdrfuriile scripturistice,patristice,istoricegi arheologice reiesecdBiserica a practicat de la inceput pAni astizi inhumarea(inmormAntarea). Eacorespunde inviliturii Bisericii despretrup gi datoriile fafi de el, trup care trebuie sd fie redat pdmAntului din carea fost luat. BisericaOrtodoxi RomAni a avut qi are o atitudine clari gi ferm exprimati fali de cei cares-au incinerat sau se vor incinera,consacratiprin hotirArea sinodali din anul 1928gi reconfirmati prin

-

,*f-:.-

o--.-

Tean-Claude Larchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incherarea?

25

hotirArea sinodali din anul 1933,asupra cirora nu s-a mai revenit in nici un fel, intrucAt acestea exprimd punctul de vedereoficial al Bisericii noastre,fiind de datoria oricirui sluiitor al Bisericii Ortodoxe RomAne si respecte aceste hotirAri, iar din punct de vederepastoral, si limureasci gi si determine pe credinciogisd respectetradilia bimilenari a inhumirii cregtinilor. AbuzAnd de lipqadq infqrmare cofarectda credincio+ilorqi d-eg-cceptarea Cilael faridseernfuaqt de citre aceEtia ingiduiti a pl4lltltnnetnerariino4ilor, dq-unele biserici cregtine din Occident gi din America, unii preolirater-isili sau depuqi din treapti, doritori-de cAqtigqi iu totaliseparare de Biserici, sivArgesc slujba de prohodire a celor decedafiehiar in incinta crematoriului.

Existd gi situafii in care incinerarea s-a ficut firi voia sau impotriva dorinlei celui decedat,din motive obiective (financiaresau legale,legi specifice unor statein careincinerarea esteobligatorie). in astfel de situalii, chiriarhul este singurul care are autoritatea de a acorda sau nu dispensir prin iconomie, in urrna studierii aminunlite a fiecirui caz in parte, cu precizareacd, pentru astfel de cazuri, sluiba ce se va sivArgi la depunerea urnelor funerare in cripte ar putea fi doar slujba Tfisaghionului cu pomenire individuali. Permanenla Consiliului eparhial al din Arhiepiscopiei Bucuregtilor,fir gedinga 20 martie 2012,a hotirAt elaborareaunei circulare in legifuri cu practicanecreEtini a incineririi mor,tilor,in caresi seprevadi indatorirea fiecdrui cleric de a seconforma

26

Tean-ClaudeLardret

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

27

hotirArii SfAntului Sinod al Bisericii Ortodoxe RomAnedin anii L928qi 1933, avAndobligafia de a-i indruma pe credincioqi si respectecu sfinfenie practica ortodoxi a inhumirii (inmormAntirii) incinerarea celoradormifi qi si nu accepte (ardereatrupului celui decedat). S-aapreciatci problema incineririi morfilor estecomuni tuturor eparhiilor qi cd misura adoptati de Permanenla Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucuregtilortrebuie extinsi printr-o hotirAre a SfAntului Sinod la nivelul tuturor centrelor eparhiale, in conformitate cu prevederile art. t4 alin. (1) lit. a) dtn Statutul pentru organizarea Eifunc{ionareaBisericii Orto doxeRomdne,potriunitatea vit cdrora"Sf1ntulSinodpdstrenzd gi gi liturgicd canonicd, statutard dogmaticd d tn Biserica Ortodo xd Romhnd, gulamentar re

precumqi comuniunea cu tntreaga Bisericd Ortodoxd"";ca urmare a disculiilor care au avut loc pe marginea propunerilor Comisiei pastorale,monahalegi sociale, precum gi a votului unanim exprimat, SfAntulSinod a hotirAt: ,,1.Mentine tn aigoarc urmdtoarea hotdrdrea SffrntuluiSino d din 15iunie 1928, reconfirmatd prin hot drdrea Sfilntului Sinod din 20februarie 1933: ,ra.Preoliisdpreaind din areme peenoriagi,atrdgdndu-le atenliacd,ln cazulchnd cineaa dintreei ar aoisdseincinereze, Biserica le aa refuzaoriceasistenld religioasd, fie la tnmormdntar e,fie la pomenir eapentrumor[i dupdtnmormdntare. b.Inainte deoficierea slujbei deinhumare (inmormifiare)a unui cregtin, preotul slujitor sdseinformeze delafamilia defunctului, Ia cnre cimitir aafitnmormdntat celdecedat.

Larchet Jean-Claude

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

29

religios, orice seraiciu c. Celorceserefuze cAtgi la pomenirile atdt la tnmormilnfure, pentrumor[i.> s-a 2. In situa[iatn careincinerarea ftcut dorinleiceluidecedat, fdrd aoiasautmpotriaa (financiare saulegale,legi obiectiae din motiae este unor statetn careincinerarea specifice chiriarhul estesinguil careare obligatorie), autoritatea de a flcorda sau nu dispensd, amdnun[ite prin iconomie,inurmastudierii cd,pentru cuprecizarea cazinparte, afiecdrui urnelor decazuri,Iadepunerea astfel funerare sepoateoficia doar sluibaTrisatn cripte, indiaiduald. ghionului, cu pomenire 3. Preo[ii care se abat de la hotdr6rea SffrntuluiSinodalBisericii Ortodoxe Romfrne prioind practica incinerdrii mor[ilor aor fi opri[i de la luuarea preoleascd gi trimigi tn judecata Consistoriului eparhial, spre sanclionare.

4.In cazulfogtilorpreoli, caterisili sau depugi dintreaptd, caresdafrrgesc slajba de prohodire chiar tn incinta crematoriului, Inaltpreasfin[i[ii pi Preasfin[i[ii Pdrinli Chiriarhi aor sesiza autoritd{ile competente pentnt interzicuea accesului acestora in crematorii Ei cimitire gipentru sanctionarea penald, tntrucht folosesccalitd{i minci(decleric no&se al Bisericii Ortodoxe Romkne) pentru a obline un folos mqterial injust, pdgubind familiile tndoliate(art,215alin.(2) Codpenal,inftacliunea detngeldciune). 5. Inaltpreasfn[ilii gi Preasfinli[iiPdrinti Chiriarhiaor adopta mdsurile cuaenite pentru tngtiin[area clerului din fiecare eparhie despreconlinutul prezenteihotdrfrri gi despre obligatiaitatea acesteia in atprinsul Bisericii Orto doxeRomfrne. 6. Centrele eparhiale aor lua mdsurile necesare referitoarela tndatorirea pastoral-misionard deq catehizacredinciosiicu

Iean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

31

,,Biserica Ortodoxi, pistritoare credincioasi a invi{dturii Sfintei Scripturi gi a Sfintei Tradilii" nu poate ingddui credinciogilor ei incinerarea morfilor, nici participarea clerului ortodox la incinerare sau la punerea in umd a cenugii. Participarea unui preot ortodox nu poate h autonzatd de episcopul locului decAtin cazul in care rdposahrl a fost incinerat fird ca si fi l5sat el insugi ir prealabil astfel de dispozifii, adici ahrnci c6nd incinerarea s-a fdcut potrivit dorinlei rudelor sau altor persoane sau ca urma-rea unor circumstanle excepgonale. Dacd a fost incinerat potrivit voii sale, nu vom avea nicio ingiduinfd; daci a fost incinerat impotriva voii sale, vom avea toatd ingiduinta".
inhu1a ,,HotirAri ale SfAntului Sinod privind http://www' RomAni", Ortodoxd marea in Biserica basilica.ro/stiri/ibhotarari-ale-sf-sinod-privind-inhumarea-in-biserica-ortodoxa-romana-ib2621'html

AceastX decizie a fost reiteratd de

Sinodul episcopal din 1967. in 7968, pregedintele,,Llniunii internalionale

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

33

urmetoareleprecizdriin ceeace Priveqte in anumite cazlltr" aplicarea,,iconomiei"

matoriu, ci in bisericd sau irr paraclis sau chiar acas5' O Poate sivArqi qi inaintea umei cu cenug5 sau in locul a fost pusi' Doph slujba unde aceasta de irmormAntare, Pot fi sdvArgite

slujbede pomenire,in zilele rAnduite gi rlposatul poate fi pomenit la Proscomidie.Dacda fost ars potrivit voii sale,nu sepoatesivArqi niciuna dintre aceste slujbe"ls. n , refuzul incinerdrii a fost afirmatin mai multe documente ale SfAntului Sinod. O pastorali a Sinodului permanent din data de 26 martie 2002, intitulatd Despreincinerarea celorrdposa[i, dd mitropolililor dispozilie ca preolii sd explice futuror credinciogilor, pAni ,,in cel mai indepirtat sat", ci nu le este ing5duit cregtinilor ortodocgi sd se incinereze. Acest document mentioneazd, o culegere de texte publicati de Biserica Greciei in 1999, intitulatd Inmormfrntare
15Pentru clarificarea anumitor chestiunireferitoare la cre din[a noastrd, v ol. 2, Belgrad, 2007,p. 136.

aA Jli

Larchet Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incherarea?

35

sau incinerare?,din care preotii pot s5-9i Promulextragd argumentele necesarel6. garea in 2006 a unei legi care autorizeazd' incinerarea a determinat reafirmarea acestei pozilii de cdtre purtdtorul de cuvAnt al Bisericii Greciei, Haris Konidaris: nu seoPune9i nu are ,,Biserica dreptul de a se oPune incinerdrii

rdposa(ilor, cAnd este vorba de cei care apar(in altor religii sau altor confesiuni cregtine. In ceea ce-i privegte pe credinciogii ortodocgi insa potrivit indelungatei sale tradi.Li, ea recomanddinhumarea ca singura cale cuvenitd pentru descompunerea trupului lipsit de via{5". f5cut de altfel cLrnos-

16Putem gdsi aceasti culegere in biblioteca online a Bisericii Greciei,la pagina www'myriobiblos.grltexts/ greek/tafi-i-kaysi.html. Ea cuprinde intervenlii ale inaltpreasfinlitului Hristodulos, Arhiepiscopul Atenei qi al intregii Grecii, ale inaltpreasfinlitului lerotei, Mitropolit de Nafpaktos, ale inaltpreasfinlitului Nicolae (Hatzinikolau), Mitropolit de Mesogia (fost preqedinteal Comitetului de eticd al Bisericii Greciei),ale Protopopului StelianosKarpathios, ale lui Gheorghios Mantzaridis, profesor de moralS la Facultateade teologie din Tesalonic,qi ale multor altor teologi.

cut faptul cd opozilia safali de incinerare nu ingdduie nicio exceptie,nici afunci cAndestevorba de raf,uni de ordin sanitarlz. irr cursul sesiunii din 6 martie 2073asfantului Sinod,a expus
17 G. Papaioannu citeazi cazul respingerii de cdtre SfAntul Sinod al Bisericii Greciei a unei cereri de derogareformulatd de primarul Atenei in privinla celor o mie de persoanedecedatedin cauza caniculei din7987 (,,Cremation vs. Burial Rites,,, in: OrthodoxObseraer, T decembrie199g, p.5).

Jean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxl nu acceptdincinerarea?

Z7

o argumentalie contra incinerdrii, care se incheie astfel: ,Bise-rica ,,fofl-cei c4aes-U4! urmare, Ortodoxd qi care,Prin qg-au1-d-e--tadi$anoastrd, pot sd pentru ei 9i familia iat"i6 incinerarea lor. Bjsericanu poate sd-iimpiedice nici pe ProPriii ei membri de la o astfeide opliune. Eaii sfituieqteinsd pe toli sAJdaenn--fid€li-Tradi{i'ei aaputea gle$ne. In cazcontrar,en-nu pentru oficiaslujbade tnmormLntare, cgaJtw avfi eredinlei Qi idlucrul acesta saV'18' Wiltiej

care gi-au manifestat inten(ia de a fi ine.AtrepscoplUoan cinerate 1 ($akovskoi) Francisco (Biserica Ortodoxd din de S-a:r America) gi-a fdcut cunoscutd in mod clar opozilia fald de incinerare2}. Mitfpp. ofinrt Xticotae a ieicarpa_to-ruse, la rAndul sdu, s-a ardtatextrem de sever, refuzAnd in astfel de cazuri chiar gi slujbele de pomenire: stejAn,,Incinerareatrupului etrare_cfqdir,rtgr_ _qi lto_aq[1c Sf,ntei Nu se va sdvArgislujbd de flgdilii. inmormAntarepentru cregtinulcare
1e A se vedea S.S. Harakas, HealthandMedicine in the EasternOrthodoxTradition,New York, 1990, p. 158. 20 ,f,he Church and the Cremation Problem", in: ChurchLife Bulletin, Holy Trinity Cathedral of San Francisco,novembet, 7962.

diversejurisdielii refuzd
slujba de inmormAntare persoanelor
18 ,,NopoolebLo yLa rrlv Kauorl tcov vercgcbv", http ://www. churchof cyprus.org' cyldocuments/ Nomoshedio-gia-tin-kaysi-ton-nekron' doc'

38

Iean-Claude Larchet

a fost incineratffiu ceresi fie incinerat qi a luat aceastedecizie cunoscand it rragiturileBisericii 9i nevoind Uit-t" si lini seamade ele.Tot aqa,nu se vor faceslujbede pomenire (parastase, panihide) Pentru acestePer,o ut f,jxdctele au-pirisitincide "^, cdDomnul iarigi o" u** oSdeidea vi se vte !q si invieze sufletul 9i Lryprrl"".

III TEMEIURILE POZITIEI ORTODOXE

Este important sd examindm pe ce anume se intemeiazd pozllia ortodoxd, cu atAtmai mult cu cAt,dupd cum au remarcat unii, in Bisericaprimard nu afl5m nicio normd in aceastd privinld. 1. Incinerarea nu este in sine o piedici nici pentru inviere, nici pentru mAntuire

21The Church Messenger'din 22 septembrie 1996.

Trebuie spus de la bun inceput c4 din punct de vedereortodox, incinerarea

|ean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

41'

nu constituie in sine o piedicd absolutd pentru inviere. Lucrul acesta il afirmi ir4inucius Felix (secolul al Il-lea sau al III-lea), combitAndu-i pe cei care ziceau cd de aceea infiereazd creqtinii arderea trupurilor, fiindcd se tem cd n-au sd mai aibd parte de inviere22. ,,Noi nu ne temem,cum sPuneli voi, sd nu suferim vreo striciciune prin ardere,ci ne folosim de un obicei acelaal ingropirii"23' veghi qr-b-un, 1) !9 de o Parts Psfirgedtn@qggtina - ale frfr este *qo inaoi"U cd lou -celucii .atot tt tpuri au fost arse sau sfArtecatede fiare sar-rtdiatein buc5li 9i imprdqtiate in tot locul - v-gljn@:&g8.re.9it tot aqa cum
22 XI,4 (inrom ',inPSB,vol' 3)' DialogulOctauius, 23lbidem, 10. XXXIV

ceial vor aveaparte de inrriereade=cbEtez caror-tfUP a fost 4I$ in cuPtoarele-din tr are,mistuit in incendii lagdrelede concen in atentate... spulberatde bombe,sfArtecat
s de- a-invia 2\ mortii nu e conditionatd d

lentru Minucius Felix e limpede cd i, inrrie-rea nu depinde de care e pdzlt qi pistrat de Dumnezeu in chip t4i4ic:
,IJlrpgl, chiar daci s-ar usca gi s-ar face praf gi pulbere, daci s-ar topi in apd, daci ar ajunge cenugd,
2aSd reamintim faptul cd, potrivit credinlei nu doar ,,drept77", c,reqtine, , lifA drgr-lrl,vecclr{r1q-LPe4,!Lqa elqqplle-vqiryla-laqf (a se vedea studiul nostru: iryrqit, Patis, La Vieaprdsla mort selonIs Tradition orthodoxe, ed. a II-a, 2004,pp. 251,-252).

42

Larchet Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxl nu accepti incinerarea?

43

numai Pentru noi se pierde,numai pentru noi nu mai existd, dar 9 pdqtrat_de Dumnezeu, cf,cr-Lui ii €lemer]:!e1g"25. estedat sd pdzeascd Dar tot atAt de limpede eSf,,atotputernicia dumnezeiascd nu poate fi, impiedicati de ceva. Cdci duPd cum ,,Dum.Le zeu poate-gldin pietrele acestea sd ridice fiilui Avraam" (Matei 3,9; Luca 3, 8), tataga poate siinvie trupurile, de-ar fi ele cen6d, g-ioase de ar fi, El ca-rel-a PlSsmQi4re-qnn dnjdresa, iar mai inainte de-el pe-toate b-,a fdcut din ni$I1c. Sd spunem, de asemenea, cd incinerarea nu este o piedicd in calea mAntuirii pe.ntrugel care airrdurat-o fdrf,voia lui (ca in !5rile in care, de pildd, 9 impusd prin legislafie), care nu a admis-o din
2s Dinlogul Octauius,34.

[p-sedecredinli - ca tdgiduire a invierii -, sau din crgdinli rdtdcitd - din urd gi dispre! fald de trup -, sau din revoltd contrareligiei - din impotrivire gi dispre! fald de rAnduiala Bisericii. P ozltta actuali gi totodatd tradi(ionald a Bisericii Ortodoxe se intemeiazd in principal pe: 1) respingereaideilor sau atitudinilor care stau Ia baza alegerii incinerdrii in anumite cazuri; 2) argumente extrase din SfAnta Scripturd gi din tradilia patristicd gi liturgici, ca gi pe ceeace se poate deduce din ele in favoarea inmormAntdrii si in defavoarea incinerdrii; 3) practica ingropdrii rdposatilor, tot atAt de veche ca qi cregtinismul. Vom examina aceste diferite argumente, clasAndu-lein doui categorii: cele

Larchet Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxd nu acceptdincinerarea?

45

L

contra incineririi gi cele care Pledeaze pentru ingropare. 2. Argumente contra incineririi a. proscrisd incinerarereste

2) Arderea era urul dint-recele+aftu pedepseeu ,moartea impuse de legea bjblic5 pentru ins-otirllenelesiuire{ca incestul Leaiticul20, 74)saup_e4tlq_d€EfIAnare, atunci cAnd era vorba de fiica unui preot (Leuiticul 21, 9). in acelagi sens, putem aminti cererea lui Iuda ca nora sa, Tamata, sd he ,,atsh de vie", pentru cd desfrAnase(Facerea 38, 24). Cu moartea prin foc erau ameninlali gic at bleqt_e_tnlf_lui (a se vedea losua 6, 77-'l,g qi 7, 15). Vedem, de asemenea, ci au fost

li

lilir ili
liili

in Vechiul Testament, incinerarea are diverse conotalii negative. 1) Ea gra praedcatd-deunii ewei influenlali de obiceiul canaaneenilor de a-gi jerffi copiiiidolilor, cu toate cilegea mozaicd interzicea cu stricte(e jertfele omenegti LZ 31). (Ieoiticul 18,27; D euteronomul

ltll
til ilt
illi
lLl

practiceqi aq-infierc.t-ae9a{e

in

t care se sdvArgeau astfel de jertfe (a se vedea ludecdtorii77,30-40%).
26AsevedeaJ.J. Davis,IMat AboutCremotion? Winonna Lake,1989,p. 63. A ChristianPerspectiae,

qLiltr4{i de foc *rynerejased, P,reqlql Nadab$iAbiud, fiiilu:Aaron, careau adusj (cf. Numerii71,1\, sau cailcei ,,dou6*sute cincizecide bdrbafl,

il

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

47

27 Pentru un comentariu asupra acestur Pasa], a se vedeaibidem, P.68.

cuvenitaingropare (referitor la gravitatea acestui lucru, vezi Ieremia8, 7-2 qi 25, 33); 2) Bentru cd videgte _dc_a a celui moJt, Ate qa_p_iata definitiv, dee-l {ace i1rv1e4qe_ce q e_q__!04ltu4qde4ntgr_de eqelp4qqre_ceva d.rngl(pgl4 alsrile de imbdlslmarg o_vor accentuagi mai mult_odatd cu dezvoltarealor). ai incinerdrii au gXsit Unu parlr-zan-i in Vechiul Testament doud pasaje- unul in careestevorba de Saul gi fiii sdi(1 Regi 3'1., 12-'1.3), celdlalt in care e vorba de zeceoameni morti intr-o casd,din care au rdmasnumai oasele(Amos6,9-t0) care par si pund incinerarea intr-o lumindfavorabile.@ de o ardere_conplet5, ci de o ardere parlialA,lggatdde circumstanlecu totfd l de a elimina carnea Partrqrlare

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodox5 nu acceptdincinerarea?

49

sd fie ugor d-epe oase,pentru ca acestea de itrAns qi de dus spre a fi ingropate dupd cum se cuvine28. ei, gi efectele b. Prin motiaalia nimiciri a legatdde este Qg1linei

care acesta 11eitePedergp-u-ti4fatruPul tg- fAgg-Ia-lqferr d sd dePinzi de- alfii, mdcinat 9i cotropit de boal5"' In iui" " cazuriqleoreqP-q.nde ci dupd multe nimic, !ryqartltr,Wul nu mai ilseamni
2s O explicalie corecti a acestortexte este dati A Christian de I.l. Davils, IMat About Cremation? 66-67 pp' Lake,1989, 9i 68-69' Perspectiae,Winonna

4u mai_4qe 44io_jmfo=rtanfdgi nicio valoare, _de_conceptja crestinddespretruo. 44-este do celebrul sdu studiu asupraistorieimortii inApus, istoricul Philippe ArGs a aritat cum, de-a lungul veaeurilor, moartea a trecut unei realitdti familiare, ,,dode la-starea mesticite" , la ceaa un_ei_realitA$.st+dine, supdrdtoare, re_spinse, 4_lgngatedin congtiinfa individuald gi din peisajul social.Atunci cand ,,fugade moarte adevenito.Ientatie Fenfnr Alus",,,bdIeIAreA a fost privitd ca un mijloc radical de a a lrrrpuluirnart"2e.
2eEssais sur I'histoirede la mort en Occident. du MoyenAge d nosjours,Paris,1975, p.64.

50

Iean-Claude Lardnet

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptdincinerarea?

51

L"pfqptry.fqel
Pa

ultqfu, sub carese as. AsffeLPatriarhul sPune cd: ,,Incinerarea
de _auaqului

.ntgt" mai mult sau mai pulin congtient

(dupd cum aratd unele episoade din Vechiul Testament). Alte motivafii ale arderii trupului pot avea dupd cum aratd cazurile de ardere a moagtelor de sfin(i cregtini de cdtre musulmani fanatici3O,

Aeeast6:roi$i poate aveamal ern-enesc". undte-motiva{ii. suntin mod eviUnele dintre acestea dent insompafibite cu cred.i:lfaereqtind, ca, de exemplu, dlqPl4ul fald de truP, Jorinta de a oculta moartea sau de-a $tergeamintirea defunctului, vointa de 4re@gere totald a unei Persoane(ca in caztt|anumitor crime sau aJextermindrii a unor grupuri etnice in cres-istematice matoriile naziste) rau-de-?niosire=a ei prin lipsirea de ingropiciunea cuvenitd

furp:aUile-religrqaqe-sq

in

cad i, a cqaqqntarrPlath Bqsi sovieticd. lhii vor si fie incinerali pg1ftu a ardtA* inualaUnacrc+ind despre inviere sau p_e4lru a-gimanifestain mod concret credinla ci dupd moarte nu mai este nimic altcevadecAtneantul.
30 Cazul cel mai cunoscutestecel al incineri-rii publice a mpagtclor5fantqlui Savade citre SinanPaga, la Belgrad,in ziua de 27 aprilie 1594.

52

Lardret Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

53

Chiar dacd asesteultimsmotiva{ii nu stre, ele au determinat 9i continue sd determine
rezewaBisericii Ortodoxe fali de incinerare,

dupi cum scriepdrintele StanleyHarakas:
aLNIlIlea, s-aprodus un in-y,qasU-l de la eredinlairt Dumnezeu la increderea-in puterea 9i spiritul omului. intr-un climat de .anticlericalism gi de netlcredere, ineinereirea a devenit un mijloc concretdea in-negalqtqdatn fgrnta-Biseri@-gi-dc-a a Incinerarea . i a devenit astfel ex€Ig!!A* ,lfp-reIr-LA
a persoanei umane odatd cu moartea fuic6.in acestecircumstanfe, Drscrica pe l6ngi griia pastorali de a menfine idevirata credinld a credincioqilor ei, 4 socotit sd este infelePt sd ia -O.dati cu ivirea Ilmi i

pozifie fald de aceastd practicd. gi chiar dacd incinerarea nu mai este larg practicatd ca o lepddare de Dumnezeu gi o negare a invierii, Riserica c_o_ntinua_Ed pdzeascd

deyar!4119 fu4da-lLe=lFleneschimbate ale. credinfei noastre de astfel de idei striine de invdfitura e7"3r. Si reamintim de asemenea faptul cd alumite-rredin{e din Antlchitatea grecof pm-andpfOp-o-vidui411i n cin erarea ?rrnumele a totlelul de idei neadevdrate (de pilda aceeacd focul are o funclie purificatoare, sau aceeacd prin ardere sufletul se elibereazd mai ugor din lafurile trupului32) gi cd Eisgica s-a opus incinerdriiin cadrul
3rContemporary Moral Issues FacingtheOrthodox Christian,Minneapoli s, 1982,p. 182. 32A se vedea J. Jamieson,De I'origine de Ia crimation ou de l'usagedebrfiler lescorps,Paris, 1821.

I

Iean-Claude Lardret

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptiiincinerarea?

55

luptelsalecontraereziilor. Cft arsr-astazr estepromovati de an-u-mite ineinerarea
mi$c5ri in numele unor- false-credinle at izvorAte din

s-arprrteaimfrica acest
i

r

i

il

i
inta-creEtinX gi incinerare ca it a-trugtfui, meriti si ascultim acesteargumente ale pirintele Ignatie Peckstadt: ,,hcine,rareaesteun act de nimicire, de distrugere cu-bun6.+tiinle qi tnclup-voit a trupului lipsit de vtal6' a aceitui trup-anneneoE grealde D-uru:rezeu'El este transformat irr cenugi, care adesea este cu buq'e qqlnrl[ risipiti i:r vAnt, pentru c-asI nu mai rdmAni nimic din el! Qum
I

tn:putui lipsit de via{d gr_cumirturisirea credintei -in- invierea de obgte-@s,pe carqo_f4eg figqarq-crEErrL? Lr calitatea noastri de cregtiniortodocginoi trebuie si fim, dimpotrivd, profund congtien{ide faptul cd a fqg cd a f_ost templu al Duhul [...],gi ci ell-aprimitpeDoqmLul qi-\4btuitoa! [is14 H_ristoq i:r SfAnta Ta-inia Errharistiei. l acesta llpsit acum de viatd nu ir4Ilurre el, oare/ qsl__malgrofund_respect? Tnrpul, chiar lipsit de viafd, rimAne vrednic de cinstit [...]. Distrugem noi oarelucmrile pe carele iubim?"33
33,,Quelques rdflexions orthodoxes concernant la crdmation" , Contacts,49, 1997 , p. 272.

Tean-ClaudeLardret

De ceBisericaOrtodoxXnu accepd incinerarea?

57

in uc""agi ordine de idei, Arhiepiscopulloan ($akovskoi) de San Francisco scrie gi el: ,,Putem arde vechiturile, cAromenesc pele, gunoaiele,da nici gunoi. nici cArpi, Trugql nu eEteI celui cre-dincios s-a Sfant 9i afri-mjt-Duhul ficut terrpJu atlui Dumne zeu, zidir.e a vielii celei vegnice.U,ntempJu se poate ruina sau poate fi Pdrdsit,dar c. TruPul viu qi truPul lipsit de viali al celui ce crede in irnvieresun! giunul gi altul, simA$i l-4cesta g-brrierii. Secuvine ca cale a primit lruhul cel SfAntqi s-a lui imPdrtagrt-cuTrupul 5i SAngele fl{stos si fie pus c-u-tQatAf:L4stea in-+5nfnt, ca sbmAnti a Yeacului ca-yasd vind. Nu Poatefi atArnatin copaci, ca s6-1mdnAncePdsdrile,

!

i

nu poate fi aruncat in hazna, nici azvArlit pe maidan, ca sd ajungi hrand pentru cAiniori hare,nici supus unei distrugeri nefiregti"3a. in mod frecvent, in documentele emise de autoritS.lile religioase ortodoxe se folosesc, chiar gi atunci cAnd e vorba de trupul lipsit de via!5, de acestecuvinte ale Apostolului-Pavel ,,N11g!tJL pe1e, q4

I

I

i lemPlsl-lui.Dumnezeugi cd i? De ya slft-ca-cinerza-lemCul lui Dumn ezelr, ei Qu4.4gzggpe el, p_e-4!ru lui D-umnezeu, care _eqte Le4lplql sWinteni 3, 1.6-17) ; iar Y

s,,The Church and the Cremation Problem", ChurchLifeBulletin,Holy Trinity Cathedral of San Francisco,noiembrie 1962.

Jean-Claude Lardret

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

59

a acestrri-temPlu, VO{a qi . In pasajulcitatdinAposdesigur, tolul Pavel prin trup e desemnat, omul in intregime (suflet gi trup); putem insa fdrX sd forldm sensuf sX le punem numai pe searna trupului, pentru cdApostolul, pufin mai jos, ir aceeagiEpistola nume$teinsugi ,,temFlualDulurlui 6,19 (Lcorinteni gi chiar,.mddular Sfant'1 al hri H-ristos" (1 Corinteni6, \5), ceeace confirmd@tirsale. esteun nct de brutaktate c. Incinerarea fqiietrap in perspectivacelor spuse mai sus, unul dintre reprogurile care se aduc incinerdrii esteacelacd esteo brutalizare a trupului. Firegte,chiar pus in pdmAnt, trupul e distrus ir:rtr-unmod caretrezegte o anumitX sild, daci ne gAndim la tot ce

seirrtAmpls cu el. i*e i" acestcazprocesul este lent, care nujine-de-:roianmului, dupd legile n-atula@reze ei. Incinerarea, dimpotriv5, esle-un Agt accesdvdrgitcuvoia omului, un,pfe_ces leratbrutal, care,chiar daci nu_p_rq{uce suferin!f,sufletrrlui, care s-a despdrtit de tlup (admilAnd ci a trecut un timp de la
moarte), g-o-silniciefenfrrt trrrF, care nu este un lucru oarecare, cl_pA4g_dlqt1-o fdnturd omeneascd. Acest din urmd argument e folosit de Tgt_ulbn: ,,Alta esteinsd ratiunea acestei pietdfi /p_entrurarc_nuj_ 3rdgqr_pe mqrl4_npglril, nu ocrotitoare a rdmigilelor sufletului3s, ci adversari a cruzimii fali de trupul omenesc"%.
35 Tertulian se-adreseazi aici pigAnilor care spuneau cd trupul nu trebuie ars pentru a nu

Tean{laude Larchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

61

d. Omul nu are dreptulsd dispund de trupul sdu zuSedtodlor, calqelegatl de€ i4einemle-aayetql qi egtanasia gi rale in priv_inla 4u_d_eTvo1tat gi principiu : in-uumele aceluia de a dispune de trupul J,ib-e-rtateaomului sa. Qr-delraJa Aeestdemersa fost insotit de irdigios, considerAndu-se, pe-drepfcuvAnt -de altfel, cd religiile gi mai cu seamdcregtinismulpropovdduiesc invdldturi contrare acestuiprincipiu. Unul dintre argumentele folosite de morala ortodoxd contra incineririi este
vdtdma sufletul care, dupi ei, plutegte deasupra trupului dupd moarte. 36 Despresuflet,Ll. A se vedea gi Despretnaiere, 1, unde Tertulian socotegtearderea trupului drept ,,un act de cruzime".

tocmai acelacd ogrul nuesle_sGpdn-nici p€rriata,nici fre tn'prrl siu - StapAnpeste ele estenumai-Durrrnezeu. (-regtinul, devenit prin Botez,,mddularal lui Hristos" (1 Corinteni 6,75) gi ,,templual Duhului SfAnt" (1 Corinteni 6, 79), nU+gAlqJaee_ cee.a-ce ni_cl_in limpul vief,i"nicid4a-mqarte, pe4t44{Er-a-pgs !4 mAinile lui Dumne=zeu I A1-49:9i-maiapa4tne.,,Ng g,ttli _q_a vostru _,sD-une-Apost=o_lul Pavel este templu al fiuht'h'i SfAnt_eare_Cste-ir voi,4e Care IJ ave[i de la Dumnezeu-gi ce voi nu sunleti a_r_I{9-Qt4!'_[_C.o;rintefi 6.p). ,,Toatesunt ale voastre, iar voi ai hri Hristos-iar Hristos al lui sU-ote{i Dtmneze+4l4.orinf eai 3, 22-23) . intre aga viald cregtindurmdregtede altfel lqpddarea de sine (suflet gi trup) din iubire de Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu sd fie

62

Larchet Jean-Claude

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

Gg

(cf. Coloseni . -totul intru to!;Ia| 3, tI). Cd Dumnezeueste stip6n pesterruFul omului g eeste unadevdr valabil pentru to!i. trupului ,,Deq(r-ompunerea sc_rieArhiepiscopulloan $akovskoi

- nu line de om, ci de DumnezerL crea !ii. Numai El, StipAnul lumii, dispune de via(a gi de trupul nostru"37. Existd ir:raceastXprivinfi cr-maredeosehire irrtre incinerare gl hg3gpare, fiindc|, aga cum am subliniat deja, aceasta din urmd corespunde unuiproees_ fuesc$i inyoluntar, ?rrvreme ce prima corespunde
37 ,ilhe Church and the Cremation Problem", ChurchLife Bulletin,Holy Trinity Cathedral of San Francisco,noiembrie 1962.

scrie in aceastdprivin{d:

unui proces-nefiresegi - cu excepfiile de rigoare - voit. l_sd:ti fie ars pe4tru a ardta g-5 egti stdpAnpe el chiar gi dupd_moarte este e face incinerarea o datd mai Cane mult inco creqtine. Arhiepiscopul Ioan Ioan $akovskoi
,,HotdrAreaomului de a dispune ca de qn bun al siu searatd t fali de Dumnezerr, e fatd de voia Lui, peate chiqt-fira-ea omul s-o gtie [...]. Nuatar selqredinciospoateinfelege in sg consti pdcatul incinerdrii. Pdcafulnu constdin ardereatrupului, ci _e_qefui,carc v_rea,sistdp6neascf, care este sau. Qmul+dcdhriegte atunci cAnd

64

Jean-Claude Larchet

De e BisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

65

ii aparline in fOeo-tegte-c5-via$a-sa exclusiv"3s' -mqd 3. Argumente in favoarea inmormAntirii a. Cinstireacuahntuluidumnezeiesc: te-uglfutpglpe" i gi.?npdmhnt ,, inmormAntarea a fost preluitd de cregtinism de la bun inceput, din mai multe motive. cuUnul dintre ele esterespectarea egti gi vAntului dumnezeiesc:,,P-dmAnt 3,9), in pdmAnt te vei intoarce" (Facerea gte care se roste laslujba:de-inmormAntare qi.lapanthulX gi care este adeseori citat de autorii ortodocgi ca argument in favoareainmormAntdrii trupului. SfAntul
38lbidem.

SimeonafTesdonie{ui c:iteazl. acestcuv6nt, numindu-l poruncd, atunci c6nd infifigeazd obiceiul creqtinilor de a-gi ingropa mor.tii: il punem in mormAnt , qi il danpiman!{hx, prin rugdciuni, impllild dumnezeiasca poqurcd carezice:"PdmAntegti gi in pimAnt
vei merger"39.

Unii au obiectatinvocAndtextul ebraig carefolosegte termenul ,,perr.an(' (adamah), apoi pe cel de,pulbere", gi chiarin textul grec,intr-un alt loc, gdsim termenul de (Facerea 2,7) - de aici ,,pulbere" (khous) traducereafrecventda acesfuipasajsub
3e Pentru sfdrgitul nostru gi rhnduialaingropdrii, 369,PG 155,686D (in rom., SfAntul Simeory Arhiepiscopul Tesalonicului, Tratat asupratuturor dogmelor credinlei..., Ed. Arhiepiscopiei Sucevei qi Rddiufilor, 2003,vol. II, p.727).

|ean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptdincherarea?

67

forma: .pulbere* egti gi in pulbere te vei intoarce"; lucrul acesta pare sdindrept5in ultimX instan{4 incinerare a care, {eascd inseamnd prefacereatrupului intr-un fel Putemtotuqi remarca de pulbere- cenuga. faptul cd,dincolo deJolosireacu predilec$e (gd) i4 le1tql a termenului--pimant" (cu autoritate la Pdrinlii rdsXriteni $i in Biserica Ortodoxd) confirmatdinFacerea 6,l"l. -, exegefiitind si dea @re" inlelesul unei cele patru materii compozite, culeasdd_in ale pdmAntuluiao, priviti ca _cqlguri i a pSmAntuluial,
* In trad. rom.: ,,tdrdnd". a0 Cf. Filon Alexandrinul, Legumallegoriarum,

crca+iei.Ar fi de altfel absurd si afirmim ci omul a fost fdcut din cenugd. Pentru deosebireadintre p?lnant gi pdhere semnificd deosebirea dintre om (numit qdamah,,,pdmAnt") gi restul creaf,ei.De altfel cuvintele: ,,pimAnt egti gi in pdmAnt te vei intoarce" nu blameazd. pdmAntul - de vreme ce din pdmAnt a socotit Dumnezeu cd e bine sd-l plimddeasci pe om, creaturd aleas5, menitd indumnezeirli prin har -, ci pe omulpde6!os, care,ieqit din pdmAnt,n-a

r,31..

al Cf. Filon Alexandrinul Facerea lumii, 136-737 ; SfAntul Irineu de Lugdunum, Contraereziilor,Ill, 21, 70; Demonstr alia credinleiapostolice, 71.
t
I

izbutit sd -s-e+reschimb_e_ in creaturd potrivit planului lui Dumnezeu cereascd/ (cf. 1 Corinteni75, 47). S-a obiectatde asemenea cd, in ceea qqmpozitia ce privegte hzico-chimicd, corpul preficut prin ardere in cenuqd nu este fundamental diferit de trupul

li

68

Tean-ClaudeLardret

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

69

descompusin pdm6nt. Trebuie totugi sd notem ce trr+ut descompus, din care nu rdmAn decAt pasele, p,astreazlADN=ul persoanei, care esteraarca-identitifisale biologicegi caredureazdun timp nelimitat (oaselepot sd se conservemilioane de i4sdnrr pistr-eazl:riciourmd d); dinpersoand,esteo"@X nota gijmpersomH. Putem de asemenea faptul ci inpamdnt trupgl, chiar in stare de descompunere, 4ilsingp-:aee_Iilate cata vreme cenltga,rezultat al o_!g3[c-4, prin foc,esinonimi disbrrg-erii-r-rneimaterii Aceasta nu inseamnd cd trupul pus in pdmAnt are ir:rel via!5, ci doar cd se afld intr'un-teren p+iehic renagterii-vielii; el sdfieinfdliqat poatg mai mult decAtcenuga, inviere gi viala ca o sdmAn!5sXditd spre ce va sd fie. Ne afldm aici in domeniul

simbolismului,irsi vomvedea de-alungul observaliilor noastrecd simbolismul ocupd un loc esenfialinpozllia Bisericii fald de acestsubiect. b. inhumarea e o mdrturiea stricdciunii trupului,dargi atnaieriisale S-a remarcat faptul cd de cdtremi+c5rile duhl i t; gXdtri re a inydtdtrui_cregtine. P:ima constd in ggqgqrea--prin inrr_ilupu lui,-c are ciner Alq a 49elg rrrpql_r_e vddegtestareaed-zutd-a orrurluia. E-vocAnd i4-.favoarea incinerXrii, Protopopul George Grabbe
4 ,,Cremation",irr:The ChurchandHer Teaching George in Life: Anthology of Articles. Protopresbyter vol. II, Montreal, 1970,pp.31.6-327. Grabbe,

Tean-ClaudeLardret

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarrea? 7'1.

legea striciciunii

care dd. itr care

..frumuselea noastrdceazidftedupd dripul lui Dumnezeu, re-aratd "infricoqltoare, lipsiti -de slavi gi de chip," (Slujba irrmorm6ntirii, icos),gi, dimpotriva dupd cum remarcdacestautor, sluiba prtodoxi de inmormSntare ilustreazd in felurite Chipuri crrr,6ntulluiD+rm{rezeu:,,Pdm6nt egti +ijn pdmint te-vejintoarce", indeme nAndu-ne s{lqalI}.-a4ulte I a trupului pus in groapd: st
- ,,Adusu-mi-am aminte de prorocul ce strig5: Eu sunt pimAnt 9i ldrAni; 9i iardgi m-am uitat in morminte gi am vdzut oase goale qi am zis: Qare clne esteimpdratul sau ostaqul, bogatul sau siracuf drepful sau picito sul?" (Stihir a, glasul 5);

-,,PlAng gi md tAnguiesccAnd md gAndesc la moarte qi vdd in morminte frumuselea noastri cea zidltd dupi chipul lui Dumnezeu z\,cdndinfricogdto are,fdrd, de slavi gi fdrd de chip. O, minune! C-e taind este aceastacrs:afdc$_cu-xoi? Cum ne-am dat stnedetunii?Cum ne-amftrjugat cu moartea?"(Stihira, glasul8); - ,,Semergem gi si vedem in morminte cd oasegoale esteomul, mAncareviermilor gi putreziciune, gi sd cunoagtem ce este bogilia, frumuseleagi podoabalui" (Tropar dela Fericiri); - ,,Ioate mddularele trupului searatdacumnetrebnice; celecep,uf,n malinainte erau migcitoare, toate sunt nelucritoare, moarte,nesimfiau apus, picioarele toare; cder_ecbri s-aulegat mAinile gi auzul au ircetat,

la-4

-

.t.'. -

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incineralea?

73

limba cu tdcereas-aingridit gi gropii sede. Cu adevirat-desgtdciurre sunt deiertare, q9l9qmenegtt"(Rugdciunile Stihira,glasul 2). { doua tdgdduire o constituie faptul

edseridicd

- p.s c4lg pgAflqfisegte

credinteiEt niul-eidii
actul

ediinLand, prin incinetturii dintre punerea rare sl trupululirr mormAnt gi nidejdea in invt-ere, oglati cu a-dripuluivdzut d accsteinadejdi.

delemn din candeldsau aruncAnd pesteel pdmAntcu vreun vas oare. Cdci care, dar fXcut muritori, ne-am micar cd vom invia, pentru ci Cel ce S-aintrupat pentru noi gi a murit cu trupul a inviat, iar invierea ne-a ce seingroapi dat-o noud, gi-acesJa vairrvtap-reffitoerl nqstru Drept aceea,dupd ce se pune in mormAnt se toarnd deasupralur-untdelemninrhipilCrucii, precum au rAnduit apostolii"a3.

Sjantul5lnnesnat -Tesal@grlgi stabi-

in atatade aceast4 ing_oparea
este, din punct de vedere simbolig mal

legteo legihrri fnarteffansefrrtre punerea in groapd a trupului lipsit de viali gi invierea oamenilor,dAnd drept pildi punerea in mormAnt gi invierea lui Hristos: ,,insemnAnd .trupul cu crucea sau vdrsAndasupra lui-crucig unt-

plind deinlelesuri decAtarderealui. Dupd cum spune QergheiBulgakgy, din perspectiva credinlei in inviere gi in viata
a3 Pentrusfargitulnostrugi rinduialaingropdrii, 369,PG155,686D-688A.

74

jean-Claude Lardret

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

75

viitoare, se cuvine sd privim moartea nu ca nefiintd, Cica somna. c. Ca gi sdmhnla, trupul mort se pune in pdmkntpentru a renagte intr-o altd modalitate deexisten[d Trup-ul pus in pdmAnt e asemenea unei seminf,e: dupd ce putrezegte, renagte la o altd viald prin inviere. Sd ne amintim de c-uvintele din Evanghelia SfAntului Apostol Ioan: ,,Bobul de grAu, cAnd cadein pdmAnt, de nu va muri, rdmAnesingur; iar dacf, va muri, multd roadd aduce" (Ioan 72, 24), dar gi de cele ce spune SfAntul Apostol Paveldespremoarteatrupului si invierea lui:
nn,,La vie au-delir du tombeau", in: Feuillets orthodoxes.29-30.

,,Dar va zice cineva: Cum inviazd morlii? $i cu ce trup au sd vind? Nebun ce egti! Tu ce semeni nu dd viali dacd nu va fi murit. $i ceea ce semeni nu este trupul ce ya si fie, clgriunt-e--gol, poate de grilu, sau de altceva din celelalte; iar Dumnezeuii dd un trup, precum a voit, gi fiecdrei seminle un trup 4Selaji-trup, ci unul este trupul oamenilor gi altul este trupul dobitoacelor gi altul este trupql pisdrilor qi altul estetrupul pegtilor. gi tnrnuri Sunt gi celor pdmAntesti:dar alt4 est cere.gtigi alta a celor pdmdnleqti. [...JAqa este gi invierea- rlilor: seseamdne truBul i:Itm striciciune, inviazd intrrr nesfricieiune; se seamdndintru necinste, inviazd intru slavd; se seamind intru

si

76

]ean-Claude Larchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

77

slibiciune, inviazdintru putere; se seamenetrup firesc, inviazi trup duhovnicesc. Daci este un t{up firesc, este qi trup_ duhoyxicesc. Precum gi este scris: "Fdcufu-s-a omul cel dintAi, Adam, cu suflet viu; iarAdam celde-pe urmd cu duh dFtSlordeviati"; dar nu este intAi cel duhovnicesc,ci cel firesc, 1 apoi cel -duhovnicesc. este din pdmAnt, pimAntesc; didai a estedin cer. Cum este cel pimAntesc, aga sunt gi cei pdmAntegti;gi cum este cel cqlesc, aga sunt qi -ce-i ceregti. $i dupi cum am purtat chipul celui pdmAntesc,vom purta gi chipul Celui ceresc. Aceastainsd zic,fr aflor: Cgmea,flgangelLnu-p-at-sArnoqteneasc; tmp dreti a,lui D_umn ezeLr, niei stricdciunea nu mogtenegte nestricdciunea. IAtt vd spun

voud: Nu toli vom muri,

.intr-o
i la trAmbita cea de trAmbila va suna gi 4qo_{i apoi. Cdci i, iar noi ne v,ar_invla v_om schimba. Cdci trebuie ca acest trup stricicios si se imbrace in gi acest{h:+) mrrrit61 restri c5cirrne sd seiurbr4cein nemurire. Iar cAnd acest(trup) stricdciosseva imbrdca in nestricdciunegi acest(trup) muritor se va imbrdca in nemurire, scris: va-{i cuvAntuI care.este ,,Msad€_a a fost inghifl td de biruinfi" 45. (1Corinteni15,35-54)"
asNu suntem de acord cu Pr. Breck, care nu J. considerd acest text un argument bun impotriva incinerXrii, pentru ca dup6 flrm spune ef ,,se referd lainvierea trupului duhovnicesc, opus trupului firesc/sufletesc" (Le Don sacrdde la aie, Paris, 2007, p.321). insi trupul firesc/sufletesc nu inseamnd nimic altceva decAt trupul in modalitatea

78

Larchet Jean-Claude

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

79

TAlcuind acest pasaj, SfAntul Ioa r evidentiazd simbolismul p otrivit p-uneriiin-p;ment-a-truptilr:.i, acesteianalogilintre trup gi sdmAnld: a 1a inlelepciune . I=uati-aminte vorbegte de seminfe, c6nd Dpctonilui: de expresiipotrivite se folosegte
de existen!5 actual5,animat de un suflet care, aga cum arati SfanUltoanGt'ri de Aur, nu are pumrea in el harul Duhului SfAnt. De altfel, de multe este tradus, in mod legitim, prin ori, somapsychikon desemneazi ,,trup animal". trupul in modalitatea sa de exislenfi viitoare, de d_upa inviere, cAnd, fiind acelagitrup al aceleiagi e de cele pe persoane, care le are acum gi, dupd cum tAlcuiegteSfAntul Ioan Gurd de Aur, va fi necontenit qi deplin scildat XLL 3). deharul SfAntuluiDuh (Omiliilal- Corintenr, A se vedea in acestdprivin!6 studiul nostru: La Vie Paris,2001, la Traditionorthodoxe, npris la mort selon pp.252-259.

trupurilor: ((nu di via{d>, spune, nu va fi murit>; dar iatd c5, "dacd vorbind de trupuri, alege termeni potrivifi pentru seminle gi zice: seamind trupul intru stri"SB ciciune, inEr nestricdcir:ne>. Nu zice cd trupul <<cregte>>, pentru cd nu vrea sd vedem aici o lucrare a pdmAntului, cj g[ <inviazArr. Spune dar nu vorbegte de "simAn!5r, naqterea cea din pAntecele femeiesc, ci de-ingroparea morlilor, de stricdciunLe, de ldrAna din morminte. De aceea,dupd ce azis: r,Seseamdnd trupul intru stricdciune, inviaz,,i iplru nestricdciun€)>r adaugd: "se seamdnd intru necinste> - cdci ce e mai hAd decAt un hoit putrezTt? -, <inviazd intru slavd>. seamXnd "Se intru slibiciuner, cd,iatd, nici n-au trecut treizeci de zile gi n-a mai rdmas nimic din el; cafflea nu se

80

|ean-Claude Lardret

De ce BisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea?

81

poate pdstra, nu tine nicio zi -, ,6nv,tazdintru putere >, cici la-i:rviere nu va fi in el nimic stricicios"a6.

d.
arhetipald

a lui Hristossi au pentrucregtini o aaloare

$i adaugd: ,,Sd.Jtlki+IAngempeJel plecali [...]. Ce nici agricultorul nu geme v6,zAndcd putrezegte simAnfa, ci afunci tremurd, cAnd vede ci-gi pdstreazi tiria; de putrezegte, indati se bucurS. Cdci acestaesteinceputul rodirii seminlelor, putrezirea. Aga si facem gi noi, sd ne bucurdm cAnd se ndruie lstuinla aeea,eta-striedcioasd qi se sddegteomul ca sdmAnla.Nu vd mirafi cd Apostolul numegte ins5mAn(areingroparea,care e mai de pre! decAtsidirea semintelor"aT.
a6 Omilii Ia 1.Corinteni,XLI, 3. a7 lbidem.4.

Tradilia cregtind acordX o valoare arhetipal5 felului in care trupul i f{1iStos, rlupd moarte, a fost pus cu toatd cinsteaintr-..un morm6rt nqu (a se vedea Matei 27, 57-61;Marcu 15, 42-47;Luca 23,

cu Hrisfos, a9a:,s.s_cuvine__se face gi Si observdm faptul cd ia*tqAlg istotisirile din Noul Testament legate de moarlea-CuivasgJqrbeqle* , iar nu de vreo altd practici (a se vedea Luca16,22; Marcu 6, 29; Ioan 77, 77-\9; Faptele Apostolilor 5, 6, \0;8,2).

fean{laude

Lardret

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptdincinerarea?

83

e. Existd o legdturdintre punereatn a tn felul acesta mormAntgi pdstrarea pedeo parte,gi pdmkntegti, rdmdgi{elor pedealtd parte tnaiere, Pe lAngdacestultim motiv gi legat de el, un alt motiv important pentru care cregtinii aleg sd-giirrmorm6ntezemorfii, a iar nu sd-i ardd, este . Iar irrviereae cugetatdcairrqu zuptil, omul pep-are v-igf-e yre4qe_yleJii sale pdmAntegti, l:a_a4tt _b insf, potrivit unei alle,-lqedelita{i de cu greu egleErld. De aceea, -ochijlr-uPegti l-ar recunoagte,dupd cum Apostolii cu greu L-au recunoscut pe Hristos ftrviat, rlar e-isti totrr$i o-arrumitd_eaqtiruitate intre trupul pe care l-a avut persoana in gi tr-up-u1-r-du din viala viala pdmAnteascd de dupd irrviere. E irrsdgiconticereascd, nuitatea persoanei,care diinuie dincolo

de moarte; dar e sigur cd rimdgilele (reliwele, in sens larg) trupului pdm6ntesg pdstrate in morm6nt, sunt un fel de.semn al acestei continuitdfi, chiar o legiturd intre trupul pdmAntesc de odinioard gi trupul cerescce va sXfie. e cugetatdPotrivrt minrrnatel vedenii a lui Iezechi ), intonatd cu solemnitate la sfArgitul Utreniei din marea gi sfAnta SAmbdtd, ca o vestire a apropiatei-Invieri a lui Hristos. Din textul acesta prorocesc vedem cd a r incepe cu reunirea oaselor gi realcdtuirea-seheletului, care se acoperd apoi de came: ,,Fosl=a-tnAnanomnului peste mine gi -m-a-dus,Domnul cuDuhul g-i-m-a agezatin miilocul unr*icAmp pJrnde--oa,se omeneqtigi m-a purtat imprejurul lor; dar iati oasele acestea

84

]ean-Claude Lardret

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

85

erau foarte multe pe fala Pemantului gi uscatede tot. $UqeZtgDo-mnUl: ,,Eiulqnului vor invia oasele acestea?> Iar eu am zis: "DggZgule.rtumai Domnul insd mi-a Tu gtii aqe-asta>. asupraoaseloraceszis:"Prorocegte tora gi le spune: Qase uscate, ui! Aqa 4gqqltali Duqtnezeu-gase]or grdiegteD-ql4!ql_ sd intre in : Iati, EUlvoi=fce gi=vefi-irurja. Vor+une pe qi rarrr,e va cregte pe voi; gr vefl invia gi-ve{i l>. Prorocitam deci cum mi se poruncise. $i un cAnd am prorocit, iatd.s=aldcu-t gi au inolsel,e vuietgi-o-mi$e4-re -eepulsd-se apropie, fiecare os la incheietura sa. $i am privit gi eu gi iat6 srau-pe ele vine gi crescuse came gi Pieleale acopereape dea-

supra, iar duh nuerainele. Atunci mi-a zis -Domnul: "Fiul omului, proorocegtegi spune duhului: Agagaregte Domnrul q patqq_raAn-turi peste mp{ii !2'Deci am proace$tia$ rocit eu, cum mi se poruncise,gi a inlrat-in-ei duhul gi au inviat gi mullhe multd foarte de oameni s-aqridicat pe picioarelelor. $i mi-a zis iarigi Domnul: "Fiul omului, s-Unt-toat5-=casa-hri Israel. Iati ei zic: S-auuscat oasele gi nddejdeanoastrda pierit; noast-re s.qntem*-smulgi din rddicind. De aceea plgfqc_ejie qi l-eSp_une: Aga griiegte Domnul Dumnezeu: Iat5, ngnnutele_v_oastre pop-o21 mormintele gi vd voastre din Meu, yAL dgqein lara lui Israel, Astfel

86

Iean-Claude Lardret

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

87

vsti-Etiealu sunt Dornnul,.-cAnd voi deschide mormintele voastre gi vi voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele voastre. $i n-qhql\ae-q€t-yeli in tara voastrd i ,rrTice Domnul". P-entru creqtinism, incinerarea este, in mod logic perceputd cao-nimicire agadar, ardmdqilelor pXmAntegti- din care, adicd, nu mai rXmAne nimic -, qflqtul ojUq4 grijii de- a p[qlra rdmdeitelqriposatului

grijirile ce i se aduc in vremea viefii se continud in ritualurile de inmormAntare.
Dupi cum at.' ohservat antropolog

putem adeseajudeca &dql Celsus,care spunea:

or dupdJelul
t11l

in _canq_se?ngriie$fe de mo4[-sii

f. BisericaOrtodoxdaearddo m6re iruLottantdpLegdtiriiJry*"i pentru tnmormdntare in multe culturi, respectul falX de trup se intinde dincolo de moarte gi in-

,,Cadavrele sunt mai de disprefuit decAt gunoiul din grajd", ii rispunde - cum li s-ar putea rispunde qi celor care, astdzi, cred cd trupurile moarte trebuie tratate ca gunoaiele gi hoiturile de animale: .,Conform cu cele mai ile lipsite de civilizate legi, v_ialise invrednicesc de o inmormAnlare cAt mai frumoasd, ca. sd I care a 4u jlgntln cu nimic loclr,i_tin acel tJup, aruncAnd fdri grijd_trupul dgpe_ieqirea din el a

88

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

89

srrfletului, agacum aruncem hoitul
animalelor>>"48.

a prcluat ln aceasti privint5,qliqi$I a-i de inmordintm u:reeput,qhiscluliuclaic loanT9,40), a sevedea de cele doud practici antice, la fel de excesive:llulUqcalqa, practicatdde egipteni (carepoateda iluzia nestricdciunii trupului in condiliile obignuite ale lumii cXzute)glgCae-rld.erii EJpdut practicatdde unii greci gi romani (careimplicd riscul de a trata trupul ca pe cevabun de aruncat). In Ve_chiulTestament, ritu.alurile de imbdlsimare aveauo deosebiti importanld gi durau chiar gi patruzeci de zile (a se vedea Facerea 50, 3). Valoarea lor este
aB Cartea aV-a,24 (in rom., Contralui Celsus, PSB,vol.9).

confirmatd in Noul Testamentprin venirea mironosilelor la mormAntul Domnuluf ,,casd-L tJrtgd",qi tnaintede-aceasta,prin unggea--cu--mfu a-Domnului- de- cdtre Maria-Magdalena, c6nd Iisus -tre-spune ucenicilor,indignafi de fapta ei: ,furnAnd mirul acestape trupul Meu, " (Matei26J.73;Marcu 74, 3-9). Diverse alte texte ne aratd cd qra spdla!_( Apostolilor Faptele 9, 37), (Ioan12,7; L9,39; cq ule_iuri_aromate Marcul6,7;Luca24,7), tin pAnzi sau 44;19,40) de in (Matei27,59;Ioan11., din alt material prefios.
Rihrahrl <krjnmormAnfare este atAt de imp-ortant, incAt, dupd flrm spune Serghei Rulgakov, ,,in vechime unii scriitori il socoteau drept sfAntd-taind"ae.
ae L' Orthodoxie,Lausanne, 1980,p. 204.

90

Tean-ClaudeLardret

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptdincinerarea?

91

Potrivit rAnduielii, pdstratdgi astdzi

lest-e-sBdlat, i-n-E.i=qg.=!.iea-Qrtodoxe, hainecurate. purirlpozi$a inyesntdntatln jinecuvAntat, iuqnqlgl"eu-v€nitdso,
tamaiatg sirutat+eJ+unte-gi
felurite chipuris3
s0 Qu capul indreptat spre risdrit; cu pleoapele gi gura inchise; cu bra{ele incrucigate pe piept (simbolizAnd Crucea) qi linAnd in mAini o icoani. 5i P,qtrrvit ritualuluj ortodo;, mortului i seinfiqoard in jurul capului o panglicd pe care e intipdritd icoana nunqila.Deisis (Hristos in centru, avAnd la dreapta pe Maica Sa, iar la stAnga, pe SfAntul Ioan Botezitorul) gi textul imnulului l)rrmnezeule, Sfinte tare, Sfinte EiS_ag}ri_on:,,Sfinte fird de moarte, miluieqte-ne pe noi!" s2 A se vedea cu privire la acestsubiect, observaliile Pr. H. Reardory ,,TheCommerce of Human Body Parts: An Eastern Orthodox Response",in: ChristianBioethics, 6, 2000,p. 206. 53 A se vedea J. Kyriakakis, ,,Byzantine Burial Customs: Care of the Deceasedfrom death to the

cinstit in

In felul acesta Biserica Ortodoxd mdrturisegte: 1) profundulsdu-respeclpentruJrrrp, chiar gi atunci cAndel estelipsit de viafd; Z) guja-deaJ+asta,iar nu de a-l distruge; 3) el. g. Grija dea pdstraSfintele Moagte, spre gi cinstire tnchinare Pe care_oau in E_tserica OrtodoxdSfintele Moagte gi cinstirealor
Prothesis", in: The Greek Orthodox Theological Reaiew,19, 197 4, pp. 45-49 ; C. Vogef ,,L'environnement cultuel du d6funt durant la p6riode pal6ochr6tienne", in; La Maladie et la Mort du chrdtien, Roma, 1975, pp. 384-392;M. Andronikof, TransP aris, 1993, plantation d'organes et dthiquechr6tienne, pp. 45-50; V. Bakogiannis, After Death, Katerini, 1,995,pp. 46-47; N.P. Vassiliadis, TheMystery of Death,Atena, 1997, pp. 338-351.Aceasti ultime lucrare conline numeroase mdrturii desprinse

92

Larchet Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxl nu accepti incinerarea?

93

explicd fdri indoiald, in Parte, rezerva fald de incinerare: dacd aceasta s-ar fi practicat sistematic, l1:drr1mai fi avut moagte. $i nu numai moagtele-sfinlilor ar fi avut de suferit, ci qreelede- credinciog-ilor de-dnd. in limbajul liturgic sunt numite ,,moagte" nu rrumai rimdgi(ele-pdmAntegti

a]esfinfilor, ci pentru s[ sufleirrl este in chip tainic prezent in rdmdqilele trupului, c-€rre rbmAne legat de4e+soand gi pe-veciLe-al de sfinleniadobAnditi ej impdrt5gindu-se micd, ca unul insolit cu oricAt de dg ea, sufletulin lucrareavirtulilor giir:rprimirea harului dumnezeiesc. Dupd cum spune pdrintele John Breck, care vede in ,,locul imp-ortantpe
din Vielile sfinfilor, care atestd vechimea acestor obiceiuri qi din care se desprinde semnificalia lor. 5a lbidem.

care il delin $roagtele in Biserica Ortodoxd", unul dintre argumentelecele mai puterniceimpotriva incinerdrii gi in favoareainmormAntdrii:,,trupul trebuie prefuilqiprotejat astfelincAt,in cazurile - rare, dar foarte importante - in care persoanaa ajuns cu adevdratla sfin(enie, el sd fie pdstrat gi cinstit ca sfinte
moagte"55. S-ar putea spune cd gi cenuqapoate fi pdstratd gi cinstitd ca sfinte moagte. Deosebirea este insd ci irLeenu$i existi o nediJerentiere-gi o pierrl erede-identita te a trupului gi a mddularelor sale. Sfintele suntjntotdeauna fie trupul irrtreg al sfAntului sau al sfintei, fie o parte din trupul sdu, care poate fi identificatd (cap, mAnd, bra!, picior etc.), ceea ce
55 p.322. dela aie,Paris,2007, Le Don sacrd

94

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

95

permite stabilireaunui raport mai direct cu Persoana. Unalt argumentesteacelacdtladilia neputrezireatrupului ortodoxd socotegte de sfinlenie a perca pe un seurn-rzrizrrf in carefaptul soanei.Exista firegte,
ci trupul nu putrezegte este legat de factori natlrrali (condi{iile atmosferice care favoizeazd conservarea trupului), fidali (o imbdlsdmare bine fdcuti) -s41 de,,olrrcrare diabolic-5;uneori se vede in e,a,,un refuz al pdm_Antuluide a primi in sAnul sdu un pdcdtos". Dar e vorba de cazuri tare, in vreme ce neputtezitea Sfintelor Moagte este un fenomen des intAlnit in Biserica Ortodoxd; potrivit invdldturii sale, aceasta aratd cd tru+rrl sf6nhrhrie-plin de har qi a primit arvuna nestricdciunii ce va si fie, dAndsrdrtr*rie despre ea dincolo de moarte.

h. Inhumarefi corespunde obiceiului Bisericii, careestetot atdt de aechica Ei uegtinismul C:egtiniqmul, inci de la inceputurile
sale, a preluat obiceiul Vechiului Testament de a-i -i11gropa pe mor!i56. Acest obicei a fost r_espectat gi in cazul lui Hristgs (a Cdrui punere in mormAnt ova ipatd pentru cregtini, aga am spus), dupd cum se vede din Evanghelia SfAntului loan:
56

nt, nu numai cd_inhumarea se aratd afi opraetisa_qbj$nultd, dar ei normativi este confirmati de strddania-lui Avraam de a dobAndi un mormAnt pentru Sarra(a sevedeaFacerea23,1-20), de poruncile pe careh di Iosif in legiturX cu inmormAntarea pirintelui sdu Iacov (Facerea gi a sa (Facerea 50, 1.-74) 50, 25-26),91 e

96

Lardret Tean-Claude

De ceBisericaOrtodoxd nu accepti incinerarea?

97

,,Au luat-decilfupul lui Iisus gi l-au infdqurat in giulgiu qq m4esme, de ingroPare precum estg-qbi=-c,giul la--irrdei. Iar in locul unde a fost rlstignit era o grddn"I4gi in gridind un mormAnt.nou, in care nu mai fusesenimeni pus. Deci, din+ricina vUte.fii iudeilor, acolo au Pus Pe Iisus, pentru cd mormAntul era aproape" (loan 79, 40-42). CAnd e vorba de indrepti{ireaingropirii gi de refuzul incinerdrli, majoritatea scriitorilor bisericegti, din vechime gi din wemurile mai nof folosesc drept argument ,,datina" statornicitd de creqtinism de la inceputurile sale, neintreruptd pAnd in ziua de azi. S-a remarcat faptul cd niciun canon al Bisericii nu interzice incinerarea, nici nu impune inhumarea. Lucrul acesta.4u aco+dh inqi nicio libertate de-alegere in

aceas_td+rivin!5; el indicd pur gi simplu
a fost totdeauna atAt de puternicd gi de netdgdduit, incAt nu a fost nevoie de niciun canon care s-o statorniceascd,s-o restatorniceascdori sd risipeascX vreo indoiald cu privire la ea. Unii au spus ci era vorba de o tradifie omeneascl., iar nu de Tradilia Bisericii. Putem zice insd cd o datind sau o tradilie atAt de constantd gi de larg rXspAnditd dobAndegte valoarea gi forla Tradiliei bisericegti. Mulfi autorisTau aritat ci in acest caz se aplicd canonul STal sfantuhi Vasile cel M_are, care afirmi cd o datind odatd statornicitdin sAnul Bisericii capdtd putere
s7A se vedea Protopopul George Grabbe, ,,Crematior/', inThe Churchand Her Teaching in Life:AnthologyofArticles.Protopresbyter GeorgeGrabbe,vol. II, Montreal, 1970,pp.31.6-321..

ce

i!"+;

,.4:'-

98

Tean-ClaudeLarchet

De ceBisericaOrtodoxi nu acceptdincinerarea?

99

Ei mai trimit gi la un alt canonal de leges8. r rl\bsilecelMa tr h re, 9i-anUme eanonul Sf6n cd care se confirmd Faditia nes.gqsd %,pt a-rcac-eca$i-v-aloa.re-catradifiascrisd,subrI rclatlizdrii ei: liniindu-seriscr
,,Dintre dogmelegi invdldturile le pistreazdintezape careBiserica au ajuns la noi prin urul ei, parte invigdtura scrisS, parte le-am primit de la Tradilia apostolici transmisi pAni la noi sub peceteatainei; dar
s8 A sevedea Pr. P. Ioannou, Fonti,lX. Discipline des gindraleantique(IVi-"-IXt^' s.),vol. II, Lescanons grecs, Pdres Grottaferrata,7963,p.1,62;TheRudder, p.U2. Cunoscutul canonistsArb,Episcopul Nicodim Milag, in comentariul sdu la acest canon, spune ci datina a avut intotdeauna putere de lege ir Biserici, cu condigia sd fi fost autorizatd de la bun inceput de Bisericdgi consfinfti prin vechimea ei (Canoanele Bisericii Ortodoxe,impreundcu tdlcuirealor, vol.ll, Novi Sad, 7895,p.426).

gi unele gi altele au aceeagiautoritate in materie de credinfd gi nimeni dintre cei care cunosc cAtuqi de pu(in rAnduielile bisericegti n-ar cuteza sd contrazicd acest adevdr. Dac5, intr-adevdr, am incerca sd dim deoparte tradifiile nescrise, socotindu-le fdrd nicio valoare, am gtirbi, fdrd mdcar s-o gtim, invd1dturile de cipetenie ale Evangheliei, iar propovdduirea cregtini n-ar mai fi decAt grdire degartd"5e.

Unii comentatori autorizali ai canoanelor, caZortaras sau episcopul sArb Nicodim Milag, considerX cd aici se aplicd

principjuldedrept roman, potrivit cdruia sevor respecta ,,undenu existelegescris5, obiceiurile gi datinile".
sePr. P. Ioannu, Rudder, pp.853-854.

IV CONCLUZIE

Opozlf,a Bisericii Ortodoxe fald de incinerare nu se intemeiazi nicidecum pe credinla cd trupul care nu a fost inmormAntal, ci incinerat, n-ar mai avea parte de inviere gi cd omul al cdrui trup a fost cu toful nimici! prin foc sau in vreun alt fel, nu s-ar mai putea mAnfui. Puterea lui Hristos de a-i invia pe cei morli e mai presus de starea gi de legile materiei. Singura piedicd de netrecut in calea mAntuirii este voin(a omului de a fi incinerat in semn de tdglduire a credinlei

.b,-a

702

fean-Claude Larchet

De ceBisericaOrtodoxi nu accepti incinerarea? 103

cregtinein inviere sauin sernnde dispre! fald de trup gi de Cel carel-a creat. ,,Nu existdnicio ratiune teologicdcare sd sileascl,la opozilie absolutd falX de Cregtinii ins[ trebuie sd se incinerare"60.

pane ^din h originile creqtinismului,qi preluatd Ea are drePt pildd Vechiul Testament.
60S.S.Harakas, Contemporary Moral lssues Facing the Orthodox Christian,Minneapolis, 1982, p.182. Ascultarea de Bisericaapostolicdeste ascultare de Hristos-Dumnezeu: ,,Cel ce vd ascultd pe

o ratiune teologici scolastici (Nota redacliei)'

i:rgropareaDomnului gi ingrijirile ce s-au dat sfAntului Sdu trup. Sesprijinh 9i pe o mulfime de temeiuri simbolice, cuprinse in SfAntaScripturd gi in tAlcuirile Sfinfilor Pdrinfi, care infdfigeazd, continuitatea ce existd intr-un anume chip intre trupul viu gi trupul mort gi invierea ce va si fie. Ingroparea morfilor e o mdrturie a grijii de a sepistra credinla Bisericiiin inviere, gi, legat de aceasta,a invdldturii sale despre valoarea gi demnitatea trupului nu numai in aceastd via!5, ci gi omenesc dincolo de moarte.in fi.,", o indrept5leqte grija de a pdstra rdmdgilelepdmAntegti neatinsede putreziciale sfinlilor, adesea une, pentru a putea fi cinstitesub o formd carepistreazl.o leg5turdde identitatecu forma omeneascigi persoanacelui carea viefuit cAndvape acestpdmAntgi totodatd dau mdrturie de arvuna nestriciciunii de care s-ainvrednicit.

CUPRINS

NOTA EDITORIALA
I.INTRODUCERE II. REFUZAREA INCINERARII DE CATRE BISERICAORTODOXA 15

III. TEMEIURILE POZTTIET ORTODOXE...... 39 L. Incinerarea nu estetn sineo piedicd 39 ........ nici pentruinoiere, nici pentrumilntuire 44 2. Ar gumente a incinerdrii contr a. in Vechiul Testament, proscrisd incinerarea este ................. b. Prin motivalia gi efectele ei, incinerarea estelegatdde ideea deplineinimiciri a trupului ........................ esteun act c. Incinerarea 58 de brutalitatefald de trup d. Omul nu are dreptul 60 sddispundde trupul sdu..............

r06

Cuprins

3. Ar gumentetn faaoarea tnmormdntdrii........64 a. Cinstirea cuvAntului dumnezeiesc: ,,Pim6nt egti gi in pdmAnt te vei intoarce" 64 b. inhumarea e o mdrturie a stricdciunii trupului, dar gi a invierii sale..................... 69 c. Ca gi simAn!4 trupul mort se pune in pimAnt pentru a renagte intr-o altd modalitate de existenli ............ 74 d. Punerea in mormAnt a lui Hristos gi invierea Sa au pentru cregtini o valoare arhetipald ................ 81 e. Existd o legdturd intre punerea in mormdnt gi pistrarea in felul acesta a rdmigilelor pim6ntegti, pe de o parte, gi inviere,pe de alti parte ........... 82 ................ f. Biserica Ortodoxd acordd o mare importanld pregitirii trupului pentru inmormAntare............... ........... 85 g. Grija de a pistra Sfintele Moaqte, spre i:rdrinare gi cinstire ........ 9'1. h. lnhumarea corespr.rnde obiceiului Bisericii care estetot atAt de vedri ca gi cregtinismul 95 IV. CONCLUZIE .........101

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful